You are on page 1of 8

I

Semne de avertizarc ale abuzului spiritual


Idea de abu spiritualnu este un fenonennou.In VechiulTestamert. Dumnezu a vorbil imDotriva curur ce se
foloseau de pontia lor de autorirate s; abuzau de oamenir perlru care ar fi lrebuit sa n" o Uin..urunru,..
Ieremis 5:30-31 citib, "crozve lucruri. uacioase lucruri s fac in ",
Fra. p.orocii prorocesc neadevarld, preotii
stap6nesc cu ajutorul lor. fi poporului Meu ii ptac acsie lucruri. De ce veti face ta urmn?,,.

In aceste vnete Dumnezu iipune sub acuzare pe tiderji relisiosi din Vechiul rstament. Ve.tem manra
Domnului impotriva celor ce lucreza cu p.opria Ior autodtaie. Consumati d D.oDri;le ambitii. acesti lideriau
convins oameniica puterea lor esle de nahrradivina. tn realilate insa. acesti iilsiDrotblise folosesc de influenra
autoimpusa penlru castiguri pelsonale, suslinand ca vorbesc Dentru Dumn7u_

In Ieremia 6: 13-14 cilim din nou despre profetj absorbiti de sin si dspre preoti care se preocupa jnai mull dc
impl;ni.ea nevoilor proprii,:srfel inca!nevoije popo.utuiajung safie ignomr,e.vedem asrfel. ,,Cdcide lacel
mai mic pann 1a cel mai mar, toli sunt lacomi de cngig; de la pro.oc pann h preor, roli inFla. Leaga jn cnrp
uluraric rana fiicei poporului Mu, zicand: (pact pace!, Sitoruii nueslepacet".

o caracteristica des ;ntaln ita a unui sisiem reliSios ablziv este ibplurca neloirereale are poporuluise
r,ierd intr"
o cursa de nesfa6it a l;derilor penr'u implinirea prsonrta si propria fericire.

Povesla tragica a Dianei. o tanara femeie care si-a da.uit de cumnd viala lui Hrislos. itustreaza acest lucru.
Diane amers i.tr-o misiune cu un gnp de oamenidin bise ca pe care o f.clenta.Intr-o zjdin rimDul mrsrunn.
echipa se bucura de un dmp de.ecreere id Dianea sur'eril !n accidenL bagic. in uma.arut" si-a ranir g.a,
piciorul. fiind necesarsaii fie ampular. printi;einu emu cresrini nascut din nou. si incepuse e te dispraca
timpul pe care e3 i1 preca in bisrica. Atunci cand a aurt toc aclidertul ei au blamat biserica penlru ceea ce s,
a ituamplat. Au considem! dsJdenea ca biserica ar rrebui sa o liule financiar. In timDul in car Dian se
rcalpera in spiLel. mama eesreid l-a aLlir din inLmptdre pe parorut ,enior at b:sencii descriind noJa ma\ina
spot p care dorea sa o cumpere. A inceput sa le spuna oamenilor din comuitate despr pasrorut care ira'esle
"pe picior nare" din banii bisericii. Aceste relarari au ajuns si laurcchije pastorului. s;bineintetes. nu a tdst

Dupa cateva saptamani pelrecute in spiral Diane a fost transferata ta o unitate de reabilitare. Atunci a venil
pastorul sa o viziteze. Ea efa inca intf-un scaun cu rotjle, deoarece nu i se luase.a inoa masuri pentru proleza.
o
Dupace s-au salutatsiau vorbitputin. pastorul aadus vo$a desp.e ce a spus nma eiprin oras. Acesta tsa dal
Dianei sdcina de a vorbi cu nana ei si de aopridin aJ maibarU. DsjDiane inca
Drocesa ideeadea face f.ara
vierii fara un picior. a devenii clar pana la ptecarea pastorutui faptul ca el nu o purea ajuta sa firca fata
problenelor fizice si emorionale aduse de acesr accrqenr_

Unuldintr memb.ii bise.icii a suSemr cabisedca sa iicumpereo prciza. lnitiat pastorut a refuzat vehemen!
dar dupl ceva timp. nai nult penfu a rpara luffurile cu mama ei, a acceptar sa o cumpre.

Paslorul ei nu a reusit sa ielationeze cLr a intr-un fetin cafe sa-L onorcze pe Dumnezu. De fapt, mspunsut tui
aduce amintemaimull de cel al Far;scilor din Noul Testament, pe care tsus i-a confruntar deschis cu,.ure ta
moJul rcafe:irdiJpeceila|li.A"acLmpu,em\cdeainNoJt ,eslamenl opo/anlii .ui t.Lslreru\amesr.
adulleddi, proslit,utele sau alri "pacatosi',. Opozantii luierau liderii religiosi si sisiemul religiosdin timput r_ui.

Vorbind dsprc Far;si.lsus a spus : "Eileagd sarcinigele tituevo;e de purrat fi te pun pc uneriioancnrxr.
dar ei nici cu degetul nu vor sd le misre,,(Mnei 23:4). rsus se refera la fapiul ca poporul era ihpovorar de lesisi
reguli care trebuiau urmaie pentru afi pe placul Farise;tor.In acelasifel, n]utd credinciosiau ajuns sa fie stdviri
sub bagajul rligios al unui sistem abuziv. In fieca.e zi. mii d membri ai bjsericilor se lupta penlru a casrga
favoare3 si aprobarea unor ,,Farisei moderni'.

iubit nespus poporul Lui si a fosi preocupat de modul in care era acesta tmtat. Cand a vu ur mutiimile ,, I
Isus a
n;l6 de ele, pentru cI erau necaiite ti risipire, ca nilte oi care n-au pastor,'(Matei 9136). o traducere
s-a fxcut
nodema a Bibliei spune chid ca emu dezo.ierrari (hartuiti, aflati in dificultale, abatuti si lipsiti de ajutor). ca
niste oi fara u. pastorri.

Obsenati ca Isus ii vede ca fiind hartuiri. Acesi cuvanr ne duce cu gandul la o forta xrerioara care punc presiune
pe popor, lircandu-i sa se simta oslenili, aflali in dificuliare si abaturi. Acea$a forra xlerioara o reprezinra
sislemul rligios care a pus accent pe aparenrele exterioare. Era un sistem ce promitea pace4 bazandu_se sirict pe
abilitatea popo.ului d a u|ma legile si rcgulite impuse. Daca cineva gresa,/esua! allmci alea loc ojudecata.

A nu avea un pasto.nu inseamna ca poporul duca lipsa de oamni carc sale spunace sa tbca. tsrau oe$ur
Farise; d;spusi sa faca asta. Inseamna ca nu aveau pe cineva care saii conduca lapasunete verzipe ptan spiriiuat.
Un pasnrr nu isi mana turma asa curn un cowboy mana tuma d vaci. Un pastor isi conduce turma la un loc
sieur, unde nancarea est din belsug si;sipot gasi odihna.

Ne mai m;raln atunci ca lsus a spus:

"Venitila Mine, toticeilrudili tir'npov6rati, ti Eu !A voida odihnn. LuatijugulMeu asupra\'oastra i.vdlati


$i
de la Mine, cnci Eu sunt bbnd qj snerit cu inima: $i veli g6si odihne pnhu sufletete voast.e Cnci j ugul Meu
esle bun 9i sarcina Mea esre uioart,. (Ma1ei I i:28-30)

O biserica enaloasa a. t.ebui sa adue pace si odihna pentru sufler. Reladite spi.iruate sanarose vor fi
inrotdeauna o provocme, dar procesul dea le tega te va jmpiedica sa devii ostenir siponosir- incrcand sa sari
prin cercuri spirituale (ca Ia circt !) care promir acceptarea si dmgosrea lui Dumnereu. Daca penhu a oblne
ap.obarea lide.ilor,li se cere 1ot mai mulr din viata ta, fam a te incuraja pe pscurs, atunci tr fi carut sa re_
exaninezi b;serica pe care o frcventez;.

Intnria lui Dumnezeu a fost ca bise.ica rocara sa fie una sanatoasa, dataroar de viara si centrata pe Fl.;sros. Dar
pentu ca El a ales sa se foloseasca de oamenitragili. predispusi la a pacatui, peniru a-siconduce Bisenca. eHsra
intoldeauna posibilitalea ca o comudhr locala sa cada prada deceprieisau riparelor spirituale nesanatoase.

http://uvw l.cbn.com/warnin g-signs-of-spirirual-abuse-parr-one

Partea a II-a

LuaDd o pozitie de putere

Exista cu siguranta un loc pentru invaralura biblica cu privire la auloriralea spirituara. Dar daca un pastor pfcdica
despfe acesisubiect in fiecar duminca" amintindu-ne mereu ca etesre la conducere, potisa fiisigur ca exista
Int.-o biserica nesdatoasa' pastorul incepe sa ia rocu ui rsus in vieiile oamenilor.In mod obisnuit,
oameniror ri
s spune ca nu pot pleca din biserica cu bincuvanrar$ lui Dunmeze!, fara a avea
aprobarea paslorului.
Implicatiaeste ca fara pernisiunea pastorutui, nu numaicaDunnezu nu iiva binecuvanta,
dar vor fi si
bleslemati inlr-ur felsau altul, s;vorajunge 5a esueze cu sigun.ta. Lideriispirilualicare vor
sa oontroreze
oameniise folosesc de aceasta gmdir pentru a manipula astfet membrii biser;cii.

Trebuie sa inielegem procesul prin care rrece o bherica pentru a ajuge ;n acest punct
de inseracilne. Datorila
taptului ca multi pastori isi masoa.a succesul in numarllr oamenilor care vin la bise.ica,
ei devin dezamasili daca
oamenii pleaca din biserica. Daca ei sunrnesigurj, pot dezottao docfina pntru a opri oanenii
saplecc_ Eivol
predica despre loialitate neconditionara. foiosind povesti din Biblie cum
ar fi ceaa lui David sironalan. sau
Elisei s; llie.

Folosind aceste exemple. liderur poate obrine temei biblic penr.u a conirola chid
sipanile private din vietire
membdlor bisericii un rider care cont.oreaz a !a incerca de asemenea sa ;nduca
o sra. de obligativirare,
amintidule mereu dero!ceea c a facul elpentru er.

Aceslmodde predicare poare face ca memb.ii sa caure iavoarea pastorului in toc sa isi doreasca ,,sa
asoutre oe
Donrnuls;nu de om',. tsus a condannar si astfel de omeni atuncicand le_a spus Fariseilor: !1
Eu m veni!jn
Numele TaEIuiMeu, t;nu Ma primili;dacd va veniun attul, in numele luiinsusi, pe
acela il veti primi. cum
pute!'crede voi, care umblali dupe stava pe care v-o dali uniiatlo.a ginu
cautalislava care vine de lasinsurur
Dumnezeu?". (Ioan 5143-44)

Alunci cand caura.m sa onomm oameni, t-acem acesr lucru in detrimentut relatiei noaslre cu Dumnezeu.
Daca
vom conrinua sa facen asra. incet. incer oamnii vor lua locur lui Durnnezu in lietire
noastre. se !a c.ea a$rel o
relalie de suflel nesanaloasa iar senrimentut nostru de incre.tere va fi dereminat
de.latia noasra cu cei aflali ra
conducere. Acesl lip de conduce.e !a distruge oaheni; spirituall

O biserica sanaioasa nu va permite ca ingrijorarea pastorala afientica sa reaca ljnia catre


manjputare sau
conlrolde. Un pastor adevdat isi va folosi innuenta pentru a alrage membrii bisericii catre o retatje
apropurd cu
Isus,lare este "capul Bhricii"(Efeseni 5:23). Un pasror adevarar realizeaza ca oamenii din
congre-$iie nu ii
apadin ]ui, ci surt tuma lui Dumnezeu.

Autoritatea nedisputata

Intr-o biserica nesanatoasa- esre considerat un act de rebeliune atuncicand cinevapune


Ia indoiara deciziire sau
alimatiile cde sun! iacute de lamvon. Desigur, exisra si ceicare inmodconstdtpun la indoiala conducerea
ueibiserici. dar de cele maim!l1e ori eestrip de canir vine din arirudinea c.ir;ca a persoanei .spective.
Panoriitrebuie sa invtesa se confrunle cu aces! tip deoamenicuo dirudine poziriva side
compasiure.rnr_o
bisrica nesanatoasa insa, orice fer de punere Ia indolala/carrire sunt considrare afronturi
adusc aurodtarii divine
alepaxtorulu; Membrii care ind.aznesc ,"punais indoiala hotararil rider or. sau care nu
urmeaza direcu vrc,
sunt confruntati cu urndi severe.

Un ba$at dintr-o biserica m;-a spus, ,,n i s-a rfansmis ca esre nai importer sa fim supusilider;tor.
decat sa
punen la indoiala ceea ce fe ei. Era de negandit sa pui la indoiala motivete parrorutui,,.

De xemplu, un cuplu, men1bliinrf-o bisericadin Coasta de Ves! lr decis sa mearga


inr._o vacanta dc familie. Si_
au cumpa.at bilelele de avion siau finalizat pta.udtedc calatorie.Abia
asteptau sa_si iaputin timp libc.. Odara
ce pastorul aaflatde planurlor, i-a musr.al penlru ca nu i-au cerut pemisiuna
intai si i-a averrizat ca nu rrebuie
sa meafga rn aceasta calatorie. Acesria au dech totusi sa mearga. La scurt rimp
dupa ce s-au intors. au rosr
I

viz;tati de caliva membri din conducerea bisericii. Li s-a adus Ia cunoslinta faptur
ca plecdea ror in vacanta, desi
pastorul l+a spls sa nu o faca, esie considerat un act de reberiune. penrru
a intdi autor;1atea p"slorului, lfebuic
sa exisie si o pedeapsa penrru acest act de reberiune. Au fost infonnati
ca nici un nembru din biserica nu arc
voie sa ii con&cleze i. vreun fel, penrru o penoada de tjmp deteminara de pasror.
Nici macar copii lor nu mar
aveau vo'e sasejoace cu ceilalticopii.

Pastoriicare lucreaza sub un spnft de conaorsunt deseori conv;nsi ca ei sunr


singurii care pol auzi crasu ui
Dunnezeu cu acuratete. Fiind expusi constant la aceasra menralitai, rnenrbrii
sun! convinsi ca au nevoie ca
paslorii sa gandasca pentru ei. ln esenla, riatia lor cu Dum.ezeu a tosr
abandonata in favoarea retat,c, !u un
om.lsipierd astfel increderea ca sunt capabili sadisceama voiaDonnului penru viedte tof.

0 atmosfera de secretizare (discretie totala)

Odala ce un membru cedeaza in fala unui s;stem de controt, liderul ofera fiecduiindivid
informatiilimirare,
monitorizand cu Srija fiecare relatie. Ca lm.re, fiecare individ poare riariona
cu ceilalti membd doa. prin
prisma infomatiilor p care Ie primeste de la tide.

In acest fel, atunci candunnembru din conducere sau pastorul dlermina


ca un membru a devenii o
"anenintare"' au deja o saa&8ie pentru a mentine controrur pe care il considera re@sar. Bhrica poale asiiar
rupe .elalii atunci cand e nevoie si pol ascunde acst proces int._un voal d
discrerie Gecreriare).

Acest lucru nu se limiteaza la membrii con$egariei. Cunosc un paslor care


facea acesl iucru cu membrii cchipej
sale. Ina-o conversatie obisnuira facea un comenlari! despre un
alt menbru. Iucru care il facea pe primut sa
devina suspicios cu privi. lacel de-aldoitea. Sau spunea cva ce ilfaceap un
mernbru at echipeiu se simu

Acasta ahostera a alimentar un spiril de ambirie egoisla si conpelitie intre


nembrii echipei. A devenit modul
pastorului de a mentine conlrolul si de a se asisura ca chipa iui !u
iivapune ta indoiala auroriatea.In timp
insa, asistentul pastorului a descoperit ceea ce facea si, inrr-un final au plecat
cu rorii.

Spi.ilul de secrcrizare poate arunca un voal s; peste parra financiara. paslorii por face
apeluri necuviincioase
penlru donatii(bani), dar nu vor oferi nici o asigurare ca linanlle
bisericiisun! nanuile cu da.e de socoleara sr
integritare.

Am auzilchiar de pastoricare re spun nembdlor con$gariei cadeciziile financiareare


bisericiinu sumEcure
publice deoJec "congregatianu de maturiiatea spiriruala necesara
intelegerii d;namicii finanrelor bheficii". Ari
auzit si voi acest argumenl?

unii pastori merg aar de depart incat spun: "Nu conlaza ce facem cu banii
Daloria voast* esLc sa
'oslfi.
daruiti!". Scriptura spun insa sa fim buni adminislraro.i, iar parre a acestui luc.u
este sa n asiguram ca exisia
un sistem de dare de socoieala cu privire la fondurile siranse din zeciuieli
si darurit de bani (cutia mitercorecra
etc). (Vezi I Petru 4: 10)

Este foart sihplu - baniiinseamna purre. In ulrima insranra, conrfotutse reduce


la lemenrete pulerii_ Nu este
alunci de mirare faptul ca un lider care incea.ca sa coniroleze membrii va folosi
metode nebibli;t pentru a
determina oameni; sa doneze bani b;se.icii.
I

ln calitate de buni administralori. atunci cand ne este descoperira proasta administree a finantelor, devenim
rcsponsabili penlru "trcnul" in care semanam samrnla finaciara. Nu cred ca exisra o persoana! care dupa os a
descoperlt ca fondurile sunt p.osi administrate, sa continue sa daruiasca tot atrolo. Daca in schimb penlru acea
persoane este mai imponanta aprobarea celor din conducere dcat inregrilalea
financiara, sr posibil ca el sa dea
in continuare, chiar si afland despre plblemele acesrea.

O atitudine elitista

Trasatum cea mai rea a elitismurui este ca acesia produc o menralitare d


',noisi ei,'. o biserica eritis*c.euc ca
"noi suntem sinsu i car predicam Evanghelia"- sau ca ',noi s]'lnrem sinsudi care o facem asa efic;ent .

Un sp;rit litist descuniaza nembdi b;sricii din a vizira all biser;ci, sau de laa prinrisfaturide laarrcrneva
care nu licvnteaza bisedca lor. Daca cineva vizitaza o alta biserica, este auiomar considerai
opozanr.

Acs! spirit ili spue ca rol ceea ce ai nevoie poate fi gasit in cadrur inchis ai grupulli, si ca tot ce rrebuie sa srii
poti afta de la paslor si din invstaturile date de et. h.i, urmare nu exisra respect pent
u alre grupuri locale sau

O prsoara, vorbind despre atitudinea elitista din bisericalui, spurea: "Desi nu se spuneadeschis. in inimile
noasa erm ferm convinsi ca nu existao biserica maibuna. Consideram ca restul cfeslinilo.
erau de fap! ta
masa (ocupal' cu alte lucruri)".

Un ah barba! nrmbru al aceleiu"; bise.ici spLrn@ : ', Alunci 6d


un pre.ticaror renumir tinea o predica in atta
biserica dib zona elu descuFjati sa participam. De ehneq d@a liderii aflau ca cineva se gmdea
sa vzrreze
o altabisericai chemau peNoana la ei si o mustrau aspru. Ne spuneau canuavemnevoie sa mergem in alre
biserici, doarcce acea$a lucrde ste suficienl de bogara. Ne inrrebau: ,,Nu sunteti hraniiide Domnutaici?,,,.

O biserica sanatoasa respcia si sdbatoreste expresiile oorputui tui H.istos, caJe s1e fomat
din mai multc
mmbre. o biserica centrara in Hfislos rearizeaza ca o singura denominatiune sau bise.ica nu poate cuceri
un
oras, indiferent de cat de nare ar fi congregaria. Liderii ce.traii in prisror care s imbraca cu haina
umilinrei,
recunosc ca o biserica nica este la fel de importanta ca si una mars ca Baptislii sunt la fel de !;ral;
ca sl
Carismalioii, si ca fiecare rasa a.e un loc tamasaDomnului.

o biserica sanat*sa va promova alte biserici din oras, mai degaba decai sa promoveze rol rimpul rucrdile
lor.
o biserica suaroasa va promova o trzirc spiriruala in toare bisencire, mai degraba decal sa inainleze rdeea
ca ar
fi cumva superioara ahor biserici. O biserica sanal,oasa va transnite aihudinea desoisa in Filipeni2:3_:l:,,Nu
faceti ninic dinduh de cears sau din stavA de|arln;cj, in smerenie, fiecare se priveasce pe altul nai presus de er
insuti Fiecare din voi sn se uite nu Ia foloasele lui, ci ri la foloaseie al!ora,,.

htlp://wvwl.cbn.contwaming-signs-of-spirirual-abus+pan-
two?cbn nen-arlicle nid=l0624&cbn next_anicre title=waming+sigrs+of+spir;rual+Abuse%2c+parr+rll

Partea a III-a

Acceutul pus pe performanta


Oponunitati d a sluji exisra din abundenta ;n maiorirarea bisericilor. Torusi, idr_o biserica in care se oorcsle
contrclul. slujirea individuala nu mai este o oportunitate. Ea devjne o necesiraie pnlru a pulea .lmonslm
calre organiatie. Fie ca vorba d a Frticipa ta toale intalnirilc bise.ioii, sau de a stuji intr_u
'levolamntul
anumit deparlament, a-ri dovedi loiatiratea de\;ne esentiala.

Bineinteis ca este viral perlru cresrerea noastra spririruaia sa panicipam ra inlalnirire bisericii. Da. daa
ne
sasim in situatia in care venim doar pentru a obtine aprobarea pastorului sau !nrru a-i casliga increderea. atunci
nu am intls ideea de baza.

GalaGni 2:16 spun | ,, Toru$i, fiindcI ttim cA onut nu este socotit nep.ih6nit prin faprl Legii, ci numar prjn
red;nla in Isus Hristos, am crzul ti noi tn Hrisiosrsus. ca sa fin socotili neprih6niti prin credinta in Hdsios. iar
nu prin faptele Legiii penlru cnnimeni nu vafi socolir neprihnnit prin faplele Legii.,,Nu putem
castigaraiul sau
dragostea lui Dunmezeu. Ha,-ul lui Dumnezeu nu anuteaa nevoia de a sluji, doar ne explica de ce rrebure sa
sluji'n.

Desisuntem invatatisa ne anrrenan in anumire disciprire din viala creslina, acste discipline nu su.l nijroace
prin @re pulem dobandi acceprarea lui Dumnezeu. Ele trebuie sa fie moduripdn care sacetebram
drasusEa Lul
neconditionata simila Lui faia de noi.

Motivatia prin frica

Atunci card un pastor spune despreceice parasesc congrgaria sau nu se supun autor;latii 1ui, ca sun!in pe.icot
de a simti mania luiDumnezeu, porisa fii sigu. caspune acesre tucruri operand cu un spidr de
confolare. El
incearca sa inprastie frica printre oafteni, pentru a-i tine in congregarie. Argumenlut fotosit sunacam
asa:,,Daca
vetiplecadin bisedca, binecuvantars Domnuluiiri vafi luatq si !u,ei iesi din voia Lui.,,Sau poate suna asa:
"Daca parasesti biseric4 veicomi! un acl de rebeliune, iar Saiarl vafi tibef sa iri.listruga riara,,.

Frica estemotivatia d;n sparele acestor argumenb. sinu;ubirea. Cu siguanta ac.nsa menratirarc nu vine
de la
Dumnezeu. Isus nu a forosi! frica penrru a-i mo!i\a pe oameni.Int.-o biserica in care se doreste
conlrolur, irica
este o foma de rnanipula.e. In le sa moriveze oame,i; p.in dralioste si sluji.e.
o bisefica in e.e se do.esrc
controlDl se va ince.ca motiva.ea fin manipulae. Modvarea oamenilor prin ftica Bre in direcra conrmdiclie
cu
I loan 4: I 8 : " in dragost nu est frjci, ci dragostea desAvAryili izgoreqte frica,,.

Plecarea dureroasa

intr-obiserica in caxe se doresre conrrorul este imposibir sa pleci in re.meni buni, fara cearra. Dalor;ra fapturui
ca
pastorul isi masoara'aloarea in ab;liralea lui de a controla congregari4 arunci cand
cinela pleaca.acel iidef
nesiguf ia acest lucru ca pe un afronl la autorilarea lui. De ceie mai nuhe ori o ia personal. prin
urmaro, atunui
cand oamenii pleaca, Ii se pune etichera de febel. su li se spunecelordin congresatie caau plecat penru yau
ca

Intr'o biserica nesanatoas4 nu exisra un modv bun penrru cafe cireva sa doreasca sa plece. Indilerert de care
esle siruada, cei ce pl@ca sud',ce; care au o probtema'.

Acest tru'sm prezent in bisericile abuive r)u se aprica dodnembdlor, ci si chipei de conducere.
Inlr-o biserica,
atunci cand un membru di. conducere plecsi pasrorut senior facea tot ce putea penru a discredita
acea persoana,
asigu.ddu-se astfel{ranu va avea succos in atr loc fara el.
I

Tyrone era pastor penrru tinrer inrr-o asemerea biserica. primutconflict pe


ca.e elt_a avut cu pastorul senror a
au't loc intr-una din misiunile speciale organizate de Tyrone. Acea$. misiune se adresa copiilor
care iirceau
skateboard. Tlaone a impartasit cu pastorut senior ideite si delal;;le misiune, si a mentionar
cava avea ncvore de
un rnvitar care sa le vorbeasca tinerilor.

Dupa ce a prinit aprobdea, T)rone a me.s nai depa(e cu planudte sale. A avut un
succes mai mare oecar sc
astptau,2000 delineri parlicipand taactivitarile care s-au desfasurar in cete 3 zite ale misiunii.

In loc sa fie bucwos de.ezurrare, paitorui a devenir manios. I-a spus lui rlrone ca nu
i-a placut faprL, ca aceaso
misiune i-a acapamt inaeaga biserica. Tyro.e a bduit atunci ca acesta sa sintir pus intr_un
co! de uhbra.
deoarec s-a vofbit mult rimp in biserica desp.e alcst succes rasuaror.

El amai spus : "M-am alatumt echipei de conducere nu doar penrru a cladi o misiune in mijlocultinerilor. ci si
ca sa fiu mentorat." El a adaugat ca era pdma dara cand stujea din aceasra pozirie
de conducere si slia ca are
nulte de invatal. dar era dispus sa laca acesr lrlc.L

In cu.ud a devenii claf faprur ca pasrorul avea alta parefe cu privire la pozilia rui ry.one.
El a aflar in curand ca
in desciierea postului au aparu! $rcini ca ingijirea curtii pastorutui, ridicarea rufelof
de la clraralori : pornrca
masinii lu; iama si cu.alara piscinii acesruja vara. El a spus ca nu t_ar fi deranjat s3 faca
roale acesre rucrun.
daca ar fi primit torusi si sfaturi in lucrare de Ia pasro..

T)rone amaiexplicar "Multe din conflicte au pomir de la perspectjvele no$re d;ferire cu pfivire
lapoztra mea
de conducre, dd
sj in ceea ce privea nisiunea propriu-zisa.,, Dupa un an au decis de comun acord ca Tyrone
sa
"demisioneze"din pozitia ruica si lider de !;nerei, in lumina diferenrerof de firosifie dinhe elsipaslorur senior.

Tlrone i-a spus ca dupa c va demisio.ase va mula in alt sta! s;fa inriebat dac \,a pulea
sa ilfoloseasua penru
a pfiri referinte atuncicand va apljca pennu Dn alt
flosr acolo. patorutsnior t-a asigurat ca va prim; ,,o recenzie
poziliva". Cu roale acestea, arunci cand Tyrcne si sotia lui se pregateau sa plce
;n Kenlucky. un membru din
biserica le-a adus un manifest iiparir cu anterul biseric;i. Acer manilesr exprica
de ce a fosl;oncediat r yrone din
postul de pastor de tinerer.

El sisotia lu; au fost socati. Dupa ullina tor dhcurie,.r.yone a ramar cu impfesiacaau
ajuns amandoi ta un
acord si au inreles ca pursi simptu.u se polriveau in lucrare. Mmifestul descria
lot ceea ce Tf.one a racul gresil
in timpul in care a fost pastor de tineret si spunea chiar ca pasrorul nu credea
ca acesta
esle facut peniru accasta
lucrare. Ma;spuneaca Tvrone nu are o idma de slujiro., si ca pasiorui se indo;achiar
de autenticiratea .elatiei

La scu|t tinp dupa ce au ajuns in Kentucky, etaaflardespreun pos! tiberlao biserica


din nou or oras. A
apncat penlru acesta slujba si a trecut numte pastorului ca si referinta. Dupa cateva
zile ea inlalnil cu paslorul
bisericii respeclive' care r-a informar caau sunat ra fosra lui biserica pentru a cer
o recomanda.e siau pnmrr
acl man;fsr pe care l-au scris inainle sa plece Ty.one. Bazmdlse pe
o asa.ecomandme, p.storul i_a spus ca nu
il poate lua in considerare pentru acest post.

La scud timp dupa acesr incident, Tfone si solia lui au ptdiat o bisedca in Kenlucky.
Dupa l0 ani aceasta
b;serica ene infloritode $ sanatoasa.

De multe ori intr-o bisdica abuziv! auzim pasrorur aruncand blesten asupra viet e
ceror cc au plecar. sc aduc
acuze cu privire la caracrerul lor iaraltimenbri sunr descu.eiali de laa
avea contacl cu fostii hembri. Am auzr
odata despre un paslor,@e in limpulprediciia spus despre un fosr membru
ca est,,o pfoslituata, spi.auara,
penhu ca a plecat si a ocupat ur att posl de stujire irrr-un ah
sra!. Este adevarat ca unii oameni pieaca din notive
gresile, dar intr-o bisr;ca in care se cau|a controlul, rareori -daca
se intanpla !,reodutn-, pteaca cin"ua cu
bmecuvanta.a conducerii.

Ce putem sa facem in aceasta situalie?

Cum ss raspunzi atunci cand vezi in biserica ta unut sau mai nulte
semne de aveniz:ar? tata cateva staturi

Vorbest cu pasrorul tau sau cu alrcineva din echipa de conduce.e


cu privhe la acesre tucruri,linand cont d
raptul ca daca pastorul tau esl shida! de un spiri! de conrrot, s va
fotosi de mijtoace de nanipulare cand va
rorbicu tine. Pasrreaza oatirudineumila sinu re mania, sau nu devenidefensiv.

Un lidr canre incearca sa te controleze te va descuaja din a vorbi cu


altii despre aceste pfobleme semnalate.
Scriptura spune insa, "Cand nuste chibzuinF, poporulcade, dar biruinlavine
prin maj" nu.a. a"
sfbtn;ci"(Proverbe 11:r4). caura sfatur unui lider obiectiv, maru. din arta
biseri;a sau a unui cresrin matur. Eslc
posibil ca ceea c lu vezi ca un spirit de control sa fie doar o ing.ijonre
rala dii parta lide.itor. asa ca roasa_re
pentru discemeanl.

Daca in urma sfalurui prim;t esti convins ca biserica este mnara de D


spirit de conlror, atund esririber sa precr.
Nu esti responsabil pentru cei care alegsafie loiali bisericii, asacanu jncerca
sa ii salvezi. Roaga_re pcrtru r sa
primeasca discemanent in aceasta directie.

La inceput vei simti ca nu nai poti sa te ince,


in weun alr pastor vreodat4 dar incearca sa nu cui pmda acestor
gandui si cauta o bhcrica sanaioasa care abunda din viala de la Dunuezeu.
in cee se preaica evangtreria rara
compromisun, si in cN dragosrea esle evidenta.

Un cuplu at ecut p.in @estproces de parasire auneibise.ici abuzive. pastorul


a facur tot ce aputu!peniru a_i
dis*ed;ta si a le pata marturia. lnitiat s-au rmur ca lor fi tre.uli pe tista neagra
a tuturor U*.icitor (ltn nras. eu
incercat sa isi apere c,-ractrul parea ca pastorul inca l conrrola
vieiile, chiar daca ei plesasera. se inrrcoau oaca
vor scapa vreodata de influenra lui ;n vierile lor.

Inlr-un dnal d reaiizat ca Dunnezeu este apafarea si protectia lor. r.


toc sa se mai apere. au decis sa sE roase
pentru tbstul lor paslor. Cu cat se rugau mai mul! cu atat devenea
mai putin menintatof in minlile tor. Manla pe
care au manifbstal-o la inceput a fost inlocuita de compasiune. pe
masum ce timpul trecea au intels ca dc rap!,
nu ava o influenta asa de mare_ penrru casi-au paslratinimile
curute, au reusit;a gasedca o atrabisenca si au
continuat sa creasa spirilual.

Exista viata dupa abuzul spiritual. poale veri fi lentari sa credeti canu
veti scapa niciodaia de sub conaorurunui
lider abuziv. Satan !" incerca sa va convinga ca acesta are o influentanulr
mai mare asupra voastra. Nu va lasati
Salsn. Incredeti-va in Donjnul, EIeste puereas: apanrca voaslm. pasiratila
irimile bldde.
'ntimidalide
Rugati_va penlru ci care v-au folosir si binecuvanrarii pe cei care v-au
blestemar. Daca veri face aceste rLrcrlri.
veti descoperio cale sigu.a pe cdeDum,ezeu a pregatit-o pentru
voi, si.testinul Luipent.u vieli:e;asue.

Dunnzu are o b;serica sanatoasa pregalira penhu voi. Bunut pastor


ste perfecl capab sa va conduca ta
pasunr verzi' ude vetipurea cresre in relafiacu
El(ps.2312). Atunci cand ii pe.mileti sa va conduca. Et va va
unse de asenenea cu un!-de-lInn, rindecand asifelmnile cauzale
deunnediuabuzi! (lersetul 5).