Professional Documents
Culture Documents
TUDOR InAHU -
,
ri r
C tt f
DE 1
I0
1
4 g ,,,.--ft
1
I
d . L. k ... .., 0 A r i': A ti,._ v. I ,
4 1 L. ....., :, ... , , ,
.0.
i
; 1
1
1
.
NOTE STEN,03;7AF&A1E 1
I
I
1
1544 -- 1945 1
x
i
-
1 ......,1740111wypawsweor,",,,LeTr.,7 ,muev.um,LOW9WIWN.T.Irnirs.o......-*,,.. i
www.dacoromanica.ro
' -;h-C,AD wwA
t
f . .
t
<
.1".
I .:.;
.
--
, " _
..S. e
'1 if
_.
%
- ,
,..
Incepem astgzi cursul, dupa o foarte
lunga vacant-a, datoritd unor imprejurgri pe ca-
re nu /e-am dorit, pe care adeseori le.ar de.
-olans sl care ne-au _nut departe atata vrerge
de preocuparile noastre; ii tncepem In nigte .
I
za oricarei opera de cremie, cred ca yea caeii-
ga impreuna uncle Imnini 4 In legatura au ope- 2
www.dacoromanica.ro
rk 7 1
5 - .J.17,177 ,
-
prefescr de literatera i,tn special, de lite-
ratura romanI. Voiu face la cursul de Estetica
ce incepe mAine
. ci va continua In fiecare Vineri
.
un curs de estetici coneaorat proble-
melor filosofice ale esteticel.-
Prin urmare, astgAi incep curmul de Is-
_. .
,,
la cursul de istoria literaturii romane o ast-
fel de expunere. Yeiu incerca r nu desames(
sporai4a Dvs., restrang&nd obiectul expunerilar
. . ..-..., -_. . _ .. .
1
...
Caragiale. In adevar, deci cursul pare mai de-
grab un curs de critic& docat de istorie lite-
rarA, eu -.,
cred cti el va aparine cel putin ambe-
_ .
www.dacoromanica.ro
I.
6 -
-4
1
obieCtul propriu al criticei literare este stuo
dierea uaei sinure opere, in timp ce istoria
literard considerd un grup de opere,intograte
in gcoli sau cureate. Tinta principal& a isto-
riei literare nu este atdt aprofurdarea gi va-
lorificarea esteticd a operei, tat intelegerea
, chipului in care ea a luat nagtere ea element
al umei serii intregi. Istorl,a literard
socoteald, cu alto cavinte
.... de un factor do (la-
me critica literara se dispenseaz in genera,
gi anUIIE de fatcrill "timp". Istoria literard
TAMIe oper.,:le sub as-Dectul timpului si al
genozei lor: Chipul cum operele devint cum se
product este oMectul propriu zis al istoriei
literare: i
Dar, cu toatd aceasta deosebire princi-
piald intre obiectul criticei gi acela aI isto.
riei literare, exist& un :chimb important de
servicii intre ace6te dot -4. discipline, despre
care au este riu sdne dLm seama in aceastA
lee,7iuns intrcductivd menitd sd stabileascd
; principiile metodologice care ne vor cdlduzi
, de aci iaainte. Dosigur, aprofundarea esteticd
I - are nevoe de cunogtine de istorie literard.Ia-
td, do pildd, cazul lui Ion Luca Caragiale:Da-
cd vrera s. cucerim teeth inelegerea e
acestei opere literare, trebue sH tiller seam
. de faptul o. metodele arttsticat procedeela
www.dacoromanica.ro
Jar 7 ac
www.dacoromanica.ro
*7;
.t-tatele
; omului de astazi, fapte din trecut:,A
reinvia trecutul aga cum a :fost elt este . se
,, .
www.dacoromanica.ro
,
rr r
;.) . . . f.. t-.1- )-
-
:
www.dacoromanica.ro
-7-11
_
dada este vorba sa sesizam cu potrivire chipul In care
ole apar, se genereaza *i se desfAgoara in timp.
/ Una dIn acoste conceptiuni as numi-o naturalis-
,
tica i socIolic.
A
Dupa aceastA conceptie, faptele
_
sZi: ei incearca si
uneori izbutase 06 explice T.'
er
.
.
tic gi revelator: Prin urmare,asiztam, adeseori,
cursul acestor cercetari, la o ade-arata sub-
stituire de problrmesIn loc ca cercetLtorul a& . Igtituir_e
.r
www.dacoromanica.ro
-14--
www.dacoromanica.ro
-
,..., 117
*.
www.dacoromanica.ro II
, -16- 7
,
.._: :.-.:
..
ca aceasta a primelor libertai din viata roaa-
stra publica. Oamenii se luptau atunci prin cloud
marl mijloace: mai Intbdu prin presa cotidianh,
_
,
www.dacoromanica.ro
6
717:-
. - www.dacoromanica.ro L
ird, '18 -
.
.A
.1 a. ,
. .
t1-7,1u4.- I.
In aceastg epoca se intampla ceva foar-
.
ft
www.dacoromanica.ro
"
www.dacoromanica.ro
d't
PRELEGEREA IL:41
' r r www.dacoromanica.ro .
. 23 ....
1
fr
tat in a1t'61 leg:KturL, pinE acuT,Strechea,
-cL,N2t, u". 1,
apox Vg_gatp., brovarilc in presa, inspiKate ,
.',
.
. de Ies-77.-iides ale 11).1 Karr, iau In primire; '
"-
,.;
Prima foaie umoristick: din rAnd112 (,e1c:r 11
- www.dacoromanica.ro
-24-
sub acest nume sau sub nume deosebite, spare pi.-
n tarziu. Ea este urmata de "Coarnele lui
_
Nichi.
percea", apoi de "Ooada lui Nichipercee, etc.
Probabil ea revista era mereu cenzurath si atuncd
redactorii ei gasiau mijlocul s'o faca s& reapa-
ra, schimbdndu-i necontenit titlul.
"Nichipercea" este numele popular care
.
. .
..rr.vorK
www.dacoromanica.ro
' 1 e
1
25 -
r N
. .
, _
- "Coaliiunea este ca gi S arta striga
in Cafe frangais un caimatist, 1audi1 taria
gi puterea partidului sau.
-:, Zici,domnule, cd este ca gi s arta? -
www.dacoromanica.ro
soarea do dragoste pe care o va scria Rica Vert-
.
turianu.-
in 1866, "Aghiutg" dist:are gi face 1oc
"Satirului, alt organ umoristic a lui Hasdeu, im
care redactorii iscglesc cu nume chinezegti.-10a
Easdeu e Puang-Hag, St. Veltscu
,
care era actor
gi care trebuia sd devie Drofesor al Conservato-
rului, este Dentru circumst&nt Iao-aseurNico-
1eanu este San-Huang, etc;'Toti acoptia =anti
pe cetitori cd ziarul va face cuaoscute luordri-
Ie coloniei "chinezo-romgne". Se folosegte deci
aci a convent('ie aproplata de aceea devenitg foar-
te Dopularg, dela "Scrisorile Persane" ale lui I
A.`
www.dacoromanica.ro
fusese Ihtrebuint" FA de Eliade REdulescu,cre-
ind un personagiu. Dar aceasta revista care con-
tinua pe "Fichipercea" gi pe "Cicala"; sta sub
conducerea lui Ion A.Gianogiu. 0 prefestune de
credind ne Iugtlinteazd totusi, ca "SdrsdilLT
't
nu este "Sdrsdild", cel pe care 1-a imortalizat
Eliade Radulescu.
, Din randul aceloragi foi satirics face
parte gi "Ghimpplen, care spare Inca din 1866.
Acesta vede lumina zilei sub administratia lui
Toms Stoenescu, dar este vadit susteinutd gi in,
spiratd de N.T.Ordganu, care gi In alte locuri
gi imprejurdri ezercitase dese, nedrepte gi Thar.
te vulgare campanii anti-dinastice,
In "Ghimpele", Inca dela 1873, Caragia,
le, odatd sub o poezie anti-dinasticd semnath
cu iniiaieie I.L.C.9 alt4dat5 cu abreviaiunea
"Car.fl gi altadata cu pseudonimul transparent
de "Palicar", publica uncle contributii.Revista
este anti-junimistd, atacd pe Maiorescu, repro-
duce "Muza dela Borta-Rece" a lui Mihalache 3am-
firescu. Caragiale intra In vremea aceasta,in L
Mr,
www.dacoromanica.ro
- 28 -
. .. . .
. . . . . . .
www.dacoromanica.ro
-29-
giale, atunci cand sprijind inscenarea plagiatu-
lui Caion contra lui Caragiale, Dar cu timpul dug-
mania se uitd La moartea lui Caragiale, In 1912,
Macedonskit care se afla In strEindtate, eerie
ziarului Adev&cul randuri de mare pretuire gi re-
gret cu privire la Caragiale, .
www.dacoromanica.ro
- 30 -
Rocu,-egtilo"cl o mladi0 altolit pa truncbiul
vulgar, dar nu lipsit de vigeere, al satirei lui I
Sonet .
-31-
FA:cura ta cecna-2ir desgust qi disulacere,
ImportinentA,vila, tot palme para. core: .
www.dacoromanica.ro
1.
-32-
"Ce-mi spui de poezie, d'acea himerd trista,
Cand luaea d'astdzi, rece gi uaterialistd,
Igi rde de hiaere gi de puterea ler?
Credintele d'acuaa condemn& poezia
Ca rgtgeirea, criaa, pdcatull erezia
Ce merit sa poarte dispreul tutulcr,
. .
.- 1
www.dacoromanica.ro
1
7):
:
nencrocirea umanitaiit au bantuit gi
vor bantui e-ti-3rn. societaile? L7a1-4 cu- .
www.dacoromanica.ro
-
,r www.dacoromanica.ro
-37-
ale,podului, cu chiv cu val ,-,.unge !In pia-
ta. Aci trage din brAu Dungaciul lui de Pie-
le de oaie, scoate din Suzunarui coteriului
basmaua gi'ncepe sa-gi targuiasca.Pc la re- ,-
i
.
. (Caragiale, Opera IV0p.269-290)
' I
.
1
..
i
Este aproope tot Caragiale aci In a-
ceasta lume pe care o evoc4 recrnoagtem lutes,
desigur ridico1 dar patriarhalii, gi din acea-
sta pricina privita cu simpatie de Caragiale
in comediiie lui, Dar mai este aci pi ceva pa .
.
. .
www.dacoromanica.ro
-38
:are Caragiale 11 pierde cu timpul, un lueru
II tinereii lui, o flacb.rd care se stinge cu
rand: puterea descrip0.ei plastice. Aceste lu
:ruri vdzute nu le vom mai intalni mai tarziu.
Este unicul moment de erup0.e a unei puteri
descriptive care apoi dispare.
Acestea sunt rezultatele primei cerce-
t6ri a materialului caragelesc din "Ghimpele".
I.
Io
www.dacoromanica.ro
-39-
Prelegerea III-a .
f
.1
www.dacoromanica.ro
,- 40 -.4.
1 M... ,0 7.11,
www.dacoromanica.ro
-
Ar"
-41-
-
www.dacoromanica.ro u
- 42 -
www.dacoromanica.ro
2 ^-7
-,4-7.
1:11 .rf
I et--1 t t .1
0 I .i..),
ri ,cti ri..4 ;-0
.p .f-I ,
...
I tV,r4 4-1
I0
c75
t113 (1.4. -)CtI 0 0 I (i-1 Ci tri, '''4-) $-1 I., 0 CO 0 .;-1 CI C 1:-1 -ri Cr.1
<cD .1-4 cd 0 0 (T3 rd r-1 hu 0 -P q
7:-.;
0 )c0 4-1 -P 4.) d Fi 0 L.:, -:
)0 -P r-1 oo d ,0 P4 C5 1`.. al CI C4 0 er-1
- -I-) : ::::. ;-._-', ';').r.-3. 0 -P 01 rcl
*0
U.1 t,,, ,-i yr,i S . .1
r.n 73 4P" 4.- '4-1 P C) -P *r-1 c-4 (15 ..,4 ,,.) .1-1 LI 0 *r1 2 0 :3 0 '74' '''-: '-I (1-1
-P ft (11 r-4 F4 0 r-.1 1:21 $-1 CI .rq 0 ,,-.t.:*:1--1
_.--,
ti H 4-) a) )o ,!(r--1 01; pi 0 r4 <0 .0 -P )01. (.4 $-4 r--1 0`, 05 r-1 'CI ...II" cl sk tr,5 (::.:
o 0 ,r5 0 0 0 0 0 10 .ri CH ';:fl q) -r-1 3.--i ,..r.? .2 .;....
c-! -P )CTS A'4.4 (r-I q ,r-I 'd r-1 $, to a0 -;-:..
(1) 0 .0 C15 CS 0 j ',7)" w 0 P4 0 r-i E '0 r.;!' 'Cd CD 0 V) 'Cr, ..,1-4 (I) ,40-: ..(,,S.
.r1 0 -P 7-1 0 CI 0 r-1 )Z glfi -r-1 -1-:', 0 ..-- Cs) ,,ci 1> 0 0 ,,- P Ad I'-'': 5-a-: CA CA .*JL *.,',i
-P Pir-i0000 -p rt./ 0 00 ( CS
www.dacoromanica.ro
!,3 (1) 5:4; ;,;--
F-1 id 0 0 Ili c-41 cti 1-1 r-4 0 C..) Cd c) g )ro r-1 -P 0 0 t'z3 H0 1::
0 P cO
0 0 )c3 0 0 ,S2,
(' p (7.1 . -(-1 ti C W
.r4 :0
r
P4 (-0 a) Ci (;-1
A 0 pi (2, 0 e ,73 c6 1:1 01 4-n (3 .1.-1 0 p 4/1"4-1.1
0-,.;1--.4
r-1 0 00
C-1
r--' ,r-/
(1) (1-, En 0 0 r7-3 0 0 ra, ,Z p. CH ;1:1 ct, 0 54 E.-1. (---1 I 01
CH CI P-1 0 ri2 ,
E3 rn 0bCd
,r4 rd a) 0 -I-) H Cri 0 05 4.4 .Cl )-1 r-4 (I) (0 0 -r--1
co -P Cr-4 13,: C15. od C:-i o -rii
(0 0 CO 4-) (15 0 615 17-1 P 1-1
tr-1 b0)0 0 0 <C1 -P c.1 P 4) 4,-1 (1 '-1-) 0 0 .r-1
r4 4-D a) )(t rl )(`; C.5 r-1 )C. 4'J C't5 1(-15 (v.
P4 0 0 ,H ti vi -P
1'41
C,(1.-t -H.
0 rd *ri 4-) 0
(0, P-
d 7.1 -P r--1 P
c-j
)0,1)0, 0 tn ri-i P-1 0 5.-!
P44-4 r-1 0
4.0Cd
,ri
tic;00 - ;
=4- t7:1 CS Era.-4,--' H 1:12
0
.
-H 0, c4-I c)ci
f. r..11
C-4
,/-1 Id 0 caOrn
s-1
..L.u)d 0 .:^1
Up (I",
v. eV v. c-j
0, 1-1 P ...
ii) )a5 co 4-, .r,..Q .1-1 r- r11
to 4-) rt 0 w ri -1--4.1-4 0 0
V:111
,
tZI -P 0 C rg r-1 -P ,n r.; >. Pi tri Ul Pr, Cr:^ P,
PI C..) 0 )0 rd co p '3) .H 12; ; :Ai 1 ec..: 9-1 c'5
0 0 a) 0 5.4 rr..1 Lo- 4t4 Cr3 CI -P "."..1 -,--1 4-) bOrd :--1 - -I-) -P )Ci- ci--1
rrj f1 .1 p4-1-1
CCI
XI 4.) 4i1 0 c.00).03 (1);:iri al 0 ) -r1 0 r.-1 C-- *I-11c.:
_,
()
.1-D L> P. 572, H t:13 Pi r-i ;-4 fd CH (1;) V-1 Z r2:4 4*1 ..;;), -0 rd 4-:' CC, 4-, 4.:) 0
tr. cri cas i 4-71 c) 4r-1 f.D p fit Lo ccpc.0 rd 4.) .1-1 -1--1 (1-1 .i-'! ,O 0. (-4" H
0-1 d 0 0 (15 Cfl-r-4 0H ..!-", . 0 0 1"-'; 0 <0 0 0.) 0 (1-1 0
'7.'zi tH ri 0 Plea 0 -P C- r-C- 0
5-1
>C`*3 4:) 0r-I 0 (7. 4-1, f:tr_f 0 0 )`--V CS 0 1-1
r-1 r_1.1...), a 2' CS 0 t-1 0 ,-4"4 0 C. v-I ,r4 F-1 VI 'CS in r..1 -1-4 trt -i--:. ;-*--:
CI 0 0 ri<CD1 5.4 s,4 0 ,a) 0 0 0 co Al 0 niS
--4
0
,
0 p 'P. FA rd.r.1td0 0H
YTS
C. 6. 0 -P 04 4-1 W.. 0 r-I n-lc--1....:, Pichp4
0 $.-1
:-., ortthc,c,>
CH
- 44 -;
Ill
- Si portretql continua po acest ton a-
dtlogand la am6vantele fizice de prezentare,amd-
nunte care indat6 yom vedea pa t/in de partea
sufleteasca, de latura moral& a modelului sau.'
Evident, poate s& fie o problem& dee& un astfel
, de portret se cuvine intr'adevar a fi trecut
in categoria portretului moral generalizant say
individualizant. Neapgrat, limitele intre ace-
ste doll& categorii nu sunt fize, sunt unele e-
lemente prin care "ooerui inutagn a lui Ne-
gruzzi este totugi un moidovcan din prima jumd-
tate a veacului al XIX-lea. Cu toate acestea,
dee& parcurgem portretul mai departe gi obser-
vam vanitatea cmulai din provincie care dore*-
te s se afirme, chiar cu preul ruinei sale,in
Capitaid, vedem c ceea ce ii preocup5. pe No-
gruzzi mai mult decat fixarea unui model indi-
vidual; este fixarea unui caracter omenesc ge-
neral, care putea fi Intdlnit in Moldova primei
jumatat/i a veacului al XIE-lea, dar care poste,
fi identificat in orice societate undo existand
o conitala i o provincie, se creiaza acele ra-
p4turi caracteristice pe care le reine in
portretul sau CAegruzzi.
Daca cercetan mai departe desvoltarea
acestei categorii 11tera-,-e a portretului moral,
o 170,To. trap .',.. foal r:, i.mportani i plobabil In
www.dacoromanica.ro
- 14 ot.. -
legturli cu apariia accluiag gen literar la
Caragiale o intempinam la fiul lul C:Negruz-
zi, Iacob 5egruzzi, in seria portretelor sale et.
pe care le intrunete
-
la 2874-sub titlul "CO-
,
pii de pe natural'. aci aceste "Copii de ,
-
pe naturI" in edit;ia original Gino parcurge
chiar numai tabla de materie a acestui volum,
/
vede deodatg. ca, de Dilddl bucata in versuri
"Vespasian si Papinian" este un portret moral
al latialstilor 'Twill. Tot aga "IoniVa Coco-
vei" este un portret moral al unui om proce-
siv care traeste prim tribunale, dup4 cum '
www.dacoromanica.ro \
...15
S.
4.
www.dacoromanica.ro
\
CI e. L1:7 I
0
OK 1
LI-4 t.2.0 1 1 '0 r - 1 >al
.P 10 0HI 42: 0 0 i i fai 0 Fi
r.4 .r4 n-j co al
0 CD -P T-I rl 0 ci--1 N
A .5011 rd o r---: o o r1 0 0 ai';1-A :-1 o sil ig fal
Sutzian 1-1 pi 4D o :--- ao f--, ,c1 ghete,
.4 00
3 rri e. ;;_t
;71
carnet, C.04 d -,c.
Dunne- C) H P6 4-> -ri
0 P eq..1 -1-5 Peri 1,--ii ri ....
CI) 0 :II, H 14 0 0
rd (1) (73 Ci Y.1 .4-3 0 P4 cdteva 0 -P
--4 0 0 rj CP 4 D P >r1 ,- r'igi PO 1 :) a) P eri H .r1 nd
O ..--J `LI c..)1 0 0)0 CD - 'CD PI CD -:-> 0 }.--1 .r-I
41 H H 0slujnican ii )0 r9j0 Xii 0 ;21 ci--1 0 P,
orri 0 e r-i. 0
.:1
0 g4
td
Dar talent!,' ,
.
www.dacoromanica.ro z.
- 48 -
r
foti va infaiga moravurile coloniei chineze
.
;/' e,
I www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro z II
1
51 -
I
t www.dacoromanica.ro
-52-
lipsegte ,6ustui ci interesul de a face aatfel
www.dacoromanica.ro
- 53 -
fermele prozei realiste in care igi va da capo-
d'oerdie sale. Dacd ag avea tirp, v'ag ceti in
Intreima,portretul perechei Zmotocea gi Coto-
cua, care este portretul unei perechi de func-
ionari din epoca de dupd 1870, a reprezentantii-
lor acelei lumi din care Caragiale.igi va soca-
te curand, in comediile sale,pe uncle din porso-
na6ii1e lui. Iata cateva pasagii nuradt
,
www.dacoromanica.ro
- 54 -
. ,
,
' Vedei prin urmare ca da _data acea-
sta in portretul moral intr i trasaturi in
dividualizatoare. Este vorba de exemplare uma-
ne comune, fard relief, fard glorie, Insagi
ideia de a prezenta old comun, exemplarul cu-
rent, moneda ez'unta a vtet;ii sociale, trades-
at in accasttl prcducle a tinereni lui Cara-
giale o intentie realist Este foarte intere-
san - fard a stabili vreun izvor cg un alt
mare scriitor realist, intr'e opr publicat&
dupa moartea lu a gandit odata sg .Infa4t
ze n pereche o dUalitate banan, iinaia sh
scoatd in evidead nivelaren demoli1cr
' re dek,v(sItL un tip unan tarn' relief, ros de
niformitatoa relaiilert erte vorba de ere-
www.dacoromanica.ro
- 55 -
A
www.dacoromanica.ro
- 56 -
-- -000 aaw
0 "
www.dacoromanica.ro
-
.
4 \
ela
Am continuat In prelegerea proceden.
td a urmbri pe Caragiale in manifestdrile a-
. parim:3ud primei sale etape, adicd aceleia
constituitA din colaborarea la "Ghimpele" gi
"Claponul". cloud reviste umoristice populare,
in parte politice,pe gustul vremii, AnalizAnd
eontribut;ia Lui Caragiale in aceste azganelam
dat peste doud serii de manifestdri: uncle pe
care Caragiale trebuia sd le depageasca pen-
tru ca el Ea devind el-Insugi gi altele cari,
chiar in aceasta fazd ezitantd gi nebuloasd a
inceputurilor, 11 anunVd pe Caragiale de mai
tarziu. Astdzi You continua analiza contribu- .
www.dacoromanica.ro
- 58 -
./ I
www.dacoromanica.ro .s
59
www.dacoromanica.ro
-60- .
www.dacoromanica.ro
- 61 -
www.dacoromanica.ro
- 62 -
www.dacoromanica.ro
- 63 -
realistice gi cu mult pitorsc, ceea ce era o
paradd militarL In vieat'a cet6teni1or bucureg-
teni de afAinci. Eanifestul acesta, aparut in
"Claponul". 1Io.4 din 1877 (*i in volumul IV al
operelor complete), este scris In, acelag gti1
oral, cu adresari directe cetitorului, care
manifestau de pe atunci datul punerii in see-
nA, darul acesta dramatic, alcatuind gi trasI. .
www.dacoromanica.ro
-
. - ,
www.dacoromanica.ro
, -, 65 - .
,
_
pazeasca stragnic cinstae cocoanei.
- f;tii tu,ilie,cum sunt =erne...
\ - 9;iu, jupAne...
- Ei, ia vezi.,Pazegte bine! .
0 4 oe 6,000
prazulie, foarte sgarcita.
04 o 0
A doua zi, jupanul a certat pe Ilia,
-
,
Jupanului la garda". ,
,
vista de preocupari serioase. Era o revista u-
moristicap totugi aparea in imprejurari ale ca-
rcr reflexe puteau fi urerite aci. La 1878 Ca-
ragiale intra in redacia nimpului"t care de
4*%
data aceasta nu mai era o publicaie umaristi-
cat ci era um ziar de partid, in care scriau
scriitori de seama: Eminescu, Slavici, Cargiale
insugi. Este interment sea ne intrebam cum se
rasfrange in scrisul lui Caragiale din acest
moment, rasboiul dela 1877-1878, rasboiul ace-
sta care incheie o perioada lungi din viata
rii gi daruiegte Romaniei moderne independsr.qa
oi. Trebi ., Ca constatam cu uimire gi au oareca .
re decep0..e, ca sctlitcrul nu sesizeaza -de loc
,
.." r
r
www.dacoromanica.ro
-67-
,
importante nentru noi..oata de ilda cronica
tutitulata "hdzhelul" (o expresie Inca 1atinis-
t6), care apare in primul numllr al "Claponului"
gi in volj al Operelor:
. : _ :
, r; iatam)le.
Vapoarnle turcegti umbra.' pe cp i
cand nu umbra. sta. pe loc - iar oesk,ea
s rusoascL sta pe usca-c;, pi cand nu st.,
umbla. AcecIte gtiri ingrijetcare produc
senzaie in 5oata lumea europeanil, care a
\ a4uns de nu mai are pofta de mancare,fiind,
ca nu are co sa mai manance criza mare!"
.t:
www.dacoromanica.ro
'
-68-
Am vgzut, in "Claponulnope Caragiale
ca scriitor umoristie. Dar care este atitudi-
nea lui in "Timpul", . organ seriosoonorat de
colaborari ilustre qi uneori foarte stbstan.
Ei bine, aci, chestia extern& care era
de fapt o arzgteare chestie naionalg, este va
zuta de Caragiale ca o problem& a partidnlui
liberallpe care, ca ziarist conservator, nu
pleads niciodat oeazia s6.1 combatg. Niegeri
afirmarea unui interes national viu. Fretutim.
deni evenimentele de o important& atat de mare
pentru noi sunt vazute prin prisma ideologiei
de partid. De eltfel, in eceastg vreme, Cara-
giale se lamp& qi de alte lucruri in seria ar-
ticolslor rtblieete, ea de pildg de chestia re .
vizairii art. 7 sell de eoesn a construOilei
niei ferate Ploaati-Predeal, foarte vie O.
spinoas pe aturici.Niegeri .pla", nu-1 vef_em I.
nglandu-se la nivelul unei discuji princi-
piale say teoretiee mai inalt.-2, nual erau ace-
lea caru epgreau acla de des in contribu4la trial
ziarist de un nivel malt mai inalt aecat al 7
lui i &awn in cortvibuO.a lui Eminesar.., care
List 4i el, intr'un mod foarte uinito-:, nu re-
flecta niciodat& eveuimea(;el del 187-18-&.,
cu c;ensIbilirate unui natioAaloi ilualal cu
sensibilitatea \alai ziarist care sE:Tvegte into.
www.dacoromanica.ro .13
9-
resole partidului conservator. Atitudinea acea-
sta, prin urmare, Oaragiale o imparte cu Emi-
nescu; dar Eminescu, in alto chestii se ridica
la o inaltime de ...14ei principiale,pe care tre-
.
bus sa recunoasteM ca nuts atinge niciodatd Ca-
ragiale.
Cu toate acestea, exista in "Timpul"
pi anume ca nigte contribt4ii nesemnate dar u-
por de identificat, in No. 6-7 din Mai 1878,un
foileton a lui Caragiale intitulat "Un Stat in
miniatura" pi care cuprinde povestiri trecute
gi imprejurari actuale din republica San Mari-
no, agezata iu Italia, in apropiere de Adriati-
ca pi de localitatea Rimini. Acest text n'a
fost remarcat gi ineles in semnificala lui ni
ciodatd de catre biografii pi comentatorii cope-
rei lui CaragialeQ El este totugi foarte impor-
tant Dentru definirea atitudinilor lui Caragia-
le din aceasta vreme. In stilul umoristic, cu
care Caragiale evoca acest Stat minuscul gi ,a,lp
nume republica San Marino, se citegte aprdbarea
sa fal2a de ceea ce eia,atmosfera patriarhala;
viaa lipsita de complica0A, rezerva faVal de
politicianisnnl altor etate. Aceasta mica repu-
blica respectat tot timpul de catre statele
puterntce, pare - aga cum ne-o arata Oaragiale
tr, expunerea sa, - i fi fost plait& de curate-
www.dacoromanica.ro 5."
.70-
nia moravurilor gi de simplitatea oamenilor ca .
re au trait totdeauna aci. Vei vedea, cetind
acest text, cum se precizaza atitudinea anti-
progresista, In tot cazul sceptical fa"1 de pro.
gres a autorului. Cara2;iale felicita pe san-ma.
rineni c n'au nici drumuri de fier, nici bani
nici instituii complicate, nici via,V6 politi
ca, nici instituii culturale gi ca traesc au
simplitate, la un nivel patriarhal.
Bucata aceasta este interesanta pen-
truca daca comediile lui, care in momantul ace-
sta,prin aportul tuturor cagtigurilor inf iga.
te pana acum, tindeau sa ridiculizeze societaL
tea noastrd gi reprezintd latura negativa a
lui Caragiale, "Un Stat in minuatura" renrezin-
_ .
www.dacoromanica.ro
. k
- 71 -
"
A
Care este rezultatul analizei pe care
am Intreprins-o in prelegerea aceasta gi in une-
le din prelegerile trecute? Am spus ca am urmd-
rit doua lucruri: sa scoatem in evidend acele
laturi din contribc4ia lui Caragiale din acea- ,
atitudi-
_
L
www.dacoromanica.ro
rA
www.dacoromanica.ro
-73-
tant, mai vrednic de talentul sau, cleat mici-
le foi umoristice in care se manifestase panel
. acum.
Caragiale se va simOL fericit in
cercul Junimigtilor pi va capata congtiinta
insemnatgii proprii. In ecoul cu care ii ran*.
pund atOia oameni de inalta cultura gi educa-
tie, intruniti in sgmul societaii Junimea,Ca-
ragiale invWd a se cunoagte gi pretui pe sine T
...11,1117410000.00.0.6
'I
www.dacoromanica.ro
r'14-
Prel2aprea V-a
www.dacoromanica.ro
- 75 -
mil, satira.sa impotriva marilor loi3ri comma
goale functi.ona, Dersiflajul neologismului gi
a claselor exista Palel en acestea, du/A
cum ne-o dovedegte
, acel foarte interesant foi- .
1
Am an,intit; ci alta data legaturile
.
..
I . I
,I
-
www.dacoromanica.ro i
- '? 7 -
,
dostinatIa, sensul, funcOA seculara a liters-
turii. MultA vreme literature a fost incununa-7
rea vieii, replica ei intr'o sfera mai inal-
ta, satisfacerea nevoilor care in realitate nu
sunt indestulate niciodata. Cu realismul,lite-
ratura iqi schimbd funcO.unIe,roesia nu mai .
www.dacoromanica.ro
-78 -
ragialp se inlanuie stran6 Ou .teatrul comic
francez din prima julqatate a veacului al XIX.
lea.
; a Caragiale, desigur, este nu nymaiun
scriitor rea,list. El este qi un mnoscator al
clasicismului francez, dup cum stii vazut a.
tunci and am recunoscut modelul portretului.
moral geheralizant, aga cum 1-a creiat, La -
www.dacoromanica.ro
-
- 79
purile gi situatiile pe care, cu aga de mare
profuziune-le-a creiat el pentru scoria. Acest
scriitor este astazi uitat,scenele Igi reamin-
tesc rareori de operele lui, ocaziile de a ve-
dea vreo opera de a lui Scribe au devenit dir
ce ce mai rare, transformarea litoraturii
.
in sens naturalistpapoi curentul idealist care
a urmat, au impins tot mai mult in colul de
' umbra operele lui Scribe; iar astazi cand ni
se intampl sA-1 recitim In numeroasa sorie de
opere complecte, ne dam socoteala ca cle au
pastrat mai mult o valoare istoricd,
Sear putea vorbi, cu toate acostee,
de un fel de filosofie a lui Scribe gi trebue
sA desprindem mai .7.tai aceete poziui ea sa
zic aga ideologice, a seTiitorului,pee.tru a in-
eleGe semnificeiia operelor lui, Sera* ers de
parere ea In societate,in istorie, efectele
mari aunt totdeauna produse de cause mici.FatA
de generalizarea filosofioa a romaat,cilor came
vedeau 3a istorie produsul unor mari for'ce im-
personale, Scribe, spirit mai sceptic gi Poate
mai ma-zuut, socotea ca maAle efecte sunt deo-
. bicei produaal micilor cauze earl_ part;ip he-
..
www.dacoromanica.ro
.80-
"ii ne faut pas me'priser les petites
choses; c'est par elles qulon arrive aux
grandes! Vous croyez peut-etrey que les
catastrophes politiques, les revolUtions,
les chuttes d'empires viennent de causes
- graves,profondes,importantesErreur!,."
9
(
www.dacoromanica.ro
- 81 -
0
le df; epiaoade, cu 0 pt1inV6 scen:'Ln5 .derfzeta*
Cu buna
dreptato ispune un istoric al teanu-
lui francez, cd In chipul acosta eiax:
.
putza .;
_I,
co1ulm4 care /
ucomu doctrine nt
i
.1.
,,
.
kicrin
_
vrea sX , meralizeze, 71-1 7,..sta
.
.3a
_
hazlie ds pit-aat;ii... , .
t
la E9:forgit rwribe (into unul din cro '
Fasc.6 Ist.Lit.Rom.Moderne-Prof.T.VIORT
www.dacoromanica.ro
-82-
Aga se intampla in "la Camaraderie", in care
Cesarine il face pe Edmond deputat din cauza
unei scrisori pe care personagiul femenin o
credo adresatd ei. RecunoastOi desigur acest
quiproquo gi anume pe acela care st la baza
Scrisoarei Pierdute. Dar '%ea Cammaraderie" es-
te din 1837, dintr'un moment in care Scribe e-
ra academician, autor respectat, gi ea repro-
,zintap dupa parerea unanima a color care gi-au
dat osteneala in vremea noastr sa studieze tea
trul lui Scribe, o formula msi inaltA
a teatrului saul gi anume formula comediei do
moravuri,
Intr'adevar, din teatrul lui Scribe
se desfac doua linii importante, doua aureate
care strabat teatrul francez pini la sfaraitul
veacului: mai intai curentul teatrului de si-
tua0.i pure gi de comic verbal, apoi curentul
comediei de maravuri. Cel Until din aceste cu-
route readuce teatrul european la o formula an-
terioara clasicismmlui. V. aducei pcate amin-
te r din alta expunero, de profundul reviriment
care se produce la sfargitul Renagterii in tea-
trul european S'a produs atunci o desbatere 7!
in legatura cu importanta diverselor elements
care intrd In caompoziO_a unei luorari dramati-
aa, Ce'este mai important irtr'o lucrare drama:,
www.dacoromanica.ro
- 83 -
tic - se intrebau teoreticienii vremii ce-
racerele sau aglilunea? Aristotales raspunse-
se in "Poetica" lui ca mai interesana este ac
tiunea,pentruca teatru fart evccarea de carac-
tore nu exista teatru f5ra
is
www.dacoromanica.ro
t,.
z - 84 -
;-,
re, in buna parte, este regimul comediei dell'-
arte, este inlocuit cu un regim noupstuditad
cu mare pAtrundere psihologicti felul de a fi
permanent al sufletului omenesc. Dela Revaltqla
rush"si continuand un curent care apare in Re-
voluO.e, care trece prin Scribe gi se des-oltd
mult dincolo de el, teatrul pare a reveni la
preferin'gele lui dinaintea clasicismului; Ac-
t'iunea, comicul de situa0.i, incep a fi preul-
te mai mult decat comicul rezultand din studio-
rea caracterelor omenesti. Aceasta este semni-
licaia
,
'eransforril pe care c introduce Seri-
be gi /a care a ramas unul din cei cari s'au
ostenit pe aceasth cale, scriitorul francez La-
blobs.-
Labidhe trgle,gte Intro 1815-1889 0.,
ca gi inaintagul sAu Seribe, este de asemensa
autorul unor foarte aumercane opera. S'au stm.
diat uneeri procedeele Gipico ale comediei lui
Labiche, pe care avea ocazil ri frecirellta de '
a-1 urmari gi studia e scenelo ncestre.De pil.
da; unul din procedeele sale esue de a ()create-
riza personagille .orin anumite ticuri Emu manii
Vei recunoa4t1 la coast prim preeedou tehnic
pe unul din acealoa Intrebuate Co Caraztele.
Gand,,i-v6. la 1gamiV5, Dandmeacha. =17!..nt apoi si..
's
www.dacoromanica.ro
I
,
- 85 -
_
www.dacoromanica.ro
r
-86-
-s
.
acest curent sa desvolta de pilda la Ie Sage ci
la ai1i., La un moment dat, in veacul al XVIII-
lea, studiile de moravuri se fixeaza asupra unui
anumit sector gi anume asupra sectorului burghez
Aa apare drama burgheza lecrimanta (larmOyante)
dar 4i Ca un curent paralel, deocamdatd mai pu-
t;in reprezentat, comedia burghezA. Punctul cul-
minant, finalul acestei serii de prezontare co.
mica a burghezului, de satirizare a viciilor liii
apare intr'o apoca mai apropiatA, intr'o come.
die care s'a bucuxat de o foarte intinsa popu -
laritate si care nu e exclus sa fi eaercitat ol
onumita influent;& i asupra viziunii lui Cara.
giale. Este vofba de "Grandeur et decadence ae
Mr. Prudhomme" a lui Lorrier, Dar Moonier ranalle
cu acest al eau Monsieur Prudhomme la periferia
crea0.ei literare a vremii. Este lush.' un alt au-
tor care studiazd, in vremea eceaeta, burghezia,
in cd.i de un caracter mai ineit_ acesta
este LAusier, care traieqte dela 1820-1888 gi
ale ci5ami coeni;ii teatamls ea "le sendre de Mr.
;,.
.
.i.-
turd,oeClai3ismal nu cuncscuse Llitoratura ifl .
elecerea v1 Li din unoblul acos0. economic vi
.
www.dacoromanica.ro
-87-
financiar; importana banului, luptele pentru
el, pasiunile pe care le starneste in societa-
tea omeneasca, influentia pe care banul pi lupte-
le din jurul lui o are asupra sufletului ome-
nese, toate aceste laturi ramasesera straine li-
teraturii clasice. Cel care introduce banul in
/,
literatura pi studiaza societatea din acest un-
ghiu, este, in roman, Balzac si, in teatru,Au-
gier. Evident, nu din acest punct de vedere poa-
te fi pusa in legatura comedia lui Caragiale cu
comicul lui Augier. Dar E.Augier, in afar de a-
ceasta insemnatate De care o da banului, este
in acelas timp un autor care studiaza moravuri-
le vremii, unul din creatorii contimporani ai
comediei de mcravuri, Este deci just sa punem
in legatura teatrul lui Caragiale cu modelurile
lui Augier. Aceasta in ceea ce privepte situa-
rea lui Caragiale in largile curente care stra-
bat scena europeana in prima jumatate a veacu-
lui al XIZI-lea: u
Caragiale era un foarte temeinic cu-
nost,a.eor al repertoriului scenic al vremii.Apar.
Omand unei familii de ctori, studiind el in-
supi teatrul, - a urmat clasa de declamaVie a
unchiu/ui sau Iorzu Caragiale, exercitand pro-
fesiunna de sufleur, ca pi prietenului seal End-
neveu, scriind de timpuriu el insui cronici
www.dacoromanica.ro
:
- 88
4
Alecnandri.
- !I
.1
www.dacoromanica.ro s."
oe 89 -
.
-
PrelEizerea vI
\
In prelegerea precedent& am incercat sd
infc4igez influena
teatrului francez in veacul
al XIX-lea asupra teatrului lui Caragiale.. Am
schiat o parte din drumul pe care-1 parcur6e
teatrul francez, dela abel autor care a st&pa-
nit scena franceza in prima jumdtate a veacului
al XEC-leat dela Scribe un autor in 3are sunt
concentrate toate formulele menite do aci inain-
te s& atragd pe scriitel'ii de teatru vi genera-
Viilor ulterioare. In Scribe se gAsese pi vode-
vilul pi comedia de situaii, ds quiproquo. In
Scribe se gse*te Inc& ca o parte mai inalta a
oreaiei sale, pi comedic de maravuri, comedic,.
socialii. Din Scribe pornept6 *i Augior *i La-
biohey autori folosird motive *i particularit=.31
tehrice pe care mtam rp1imt In rTelese de
rAre'31 trecut a l 1.3aretific *i in crosio.
lui Oaregiale.
,
,
.--
CalTagj..Ele nu ott Li In!jelos dead nu
eritc Purl in 1.13 4tvrbi du 10.9 ca.-Y2e a teal:re-IA fran-
,
.
www.dacoromanica.ro x
- 90 - 2
www.dacoromanica.ro
91 -
www.dacoromanica.ro
- 92 -
,
, .06
-/
Ir
www.dacoromanica.ro
I
(
r.)3 -
beral, alcatueste cadrul gi perspective sociald
7 in care aceste comedii sunt construite. Evident,
astazi, cand citim teatrul lui Alecsaudritsun-
teanevoii a-i recunoagte mai mult o insermata-
,te istorica cleat una artistioC Dialogul est7
/ r
dese-ori destul de viu, existA gi situaii In-
veselitoare dupe,' tehnica quiproquo-ului,eqa de
des folositd de teatrul comic francez al vremii.
,/
Dar in afard de aceasta, celelalte procadee ar-
, tistice ale lui Alecsandri, sunt destul de nai-
ve. Iata de pilda, numele proprii In c4tmadiile
lui Alecsaadri. Ela sunt totdcauna creiate prin-
tr7o intenie aleiorizaata. Un sarac se n12.7mgte
"Fungescun, un demagog "BAsvrgtesau", un poet
.
www.dacoromanica.ro
04. -
.
face Ibraileanu despre valorile simbolice con-
inute In sonoritatea unui nume ca Trahanache
sau Catiai;encu ori Farfuridi sau Beanzovenescv,
in care vrea sa ni se arate injosirea originei,
caractorul josnic al originei acestor persona-
gii. Farfuridi gi Branzovenescu cunt oameni de-
la bucatarie, in timp ce Ipingescu (dela ipin- 0
www.dacoromanica.ro
-95-
.;;
lui social. Dar cetik"Dvs, ingiva studiul lui .
www.dacoromanica.ro
1 96
www.dacoromanica.ro
. 97 -
. . _
terarg. ,
'
www.dacoromanica.ro
-99- f,
t,
www.dacoromanica.ro
- 100 -
1
,
J "
;
- 416
L,
;' www.dacoromanica.ro :
- 101
,-
. ,
'
,
' ...
: ,
--. ,
% Prelegerea VII-a 1) .
,.
%
,
(Note rezumative)
, r.
.-..-- ....'k' '' or
t ' t .
,
BIBLIOTECA
www.dacoromanica.ro
44;,0
fligMM3*
10.. ,./
.
www.dacoromanica.ro
- 103 -
tabile, cu clientele care-1 inconjura, 11 iri.
. ta profund pe Negruzzi, care parasegte adunarea
#
cu un sentiment defavorabilope care Vine sa-1
consemneze cu zece ani mai tarziu, and aerie
*
Amintirile Sale. / .
www.dacoromanica.ro
t.)4
www.dacoromanica.ro
- 105 -
Ii
www.dacoromanica.ro
- 107 -
. .
Dar Rica Venturiano, studinte in
drept pi publicist, autorul articolului inti-
tulat "Republica gi reactiunen eau Venitorele
gi Trecutul"? Parcurgand articolul lui Rica
Venturiano avem un model, firepte cave exage-
rat, al presei politico, liberale pi Iatinis-
te. Toate gazetele vreaci au aceast tendinta,
coresounzatcare revolutiiei burgheze, rasfraa-
te din unghiul critic al opozilei criticiste,
Care este tendinta de ansamblu a come-
diei lui Caragiale "0 noapte furtunoasa" gi
in definitiv, a tutiaro:: comediilor lui? Va
cpuneaa pi alta davi. ca, spre Oeccebire A.43 -7a.
sile Aleosandri Caragiale picteaza clasa de
majloc, c lune facuta din mici nevstori,din
functionari, 1ita., jurnalipti, politi-
oieni, acea lune pe care el a ofccat-c mult
mai tarzxu, intr'o pamA pa care regret c
. nu am adus-40, ast,zi pi care agarine =taco-
lolul INL 1iii1mi pclitic5.4)4 care
www.dacoromanica.ro
,
108 -
www.dacoromanica.ro
1,1 ?
109
www.dacoromanica.ro
- 110 -
Gurile Dunarii pentru a ineitrca cereale de aoi. _
www.dacoromanica.ro
4.a.
N11 Jig'
qi Rica Venturiano.
.4
'
--000*-
www.dacoromanica.ro
. 112 -
^
; t .t. h
pm'
I
t. 4 . ,
It
:4 1
t ".." 4.
.4
P4-7,616170
.1%4401.4,4116
re a
(Note re7,12.mat1ve)
www.dacoromanica.ro
.\
- 113 -
al 19-IaaT Ll reprezintg un moment aI crIti-
iLoiui
iluctrat de el deopotriva cu criti-
IN
www.dacoromanica.ro
,
- 114 -
,
www.dacoromanica.ro
- 115 -
7 . de acumulare de impresii, are nevoie de o in-
tenet subcongtientg pentru a realiza
creatiile sale. :
I--
.este'prezentat-ta thi boer sgtran4 reactionar,
foarte Inspdimantat'de revolutie. In prtma .
www.dacoromanica.ro
- 116 -
astfel readucerea comediei in acea nume bur-
ghezg, singura pe care Caragiale o studiase'
i in leggtur5 cu care se precizase contribu-
,
- 117 -
aadti an ambetec de naivitate,liretenie i
imbeclitate.Trahanache este an temperament
coleric, dar totaci este an om bun, bland4 Dea-
same:nes, CeInTenen procesul de individualizare
este foarte departe Impins/
f Airem c.iteva refrinIc foarte impor-
tante asupra lui Caragiale, acrise do cgtre bg-
tranul I. Sacianu, astgzi mort. I. Sucianu a
fost un bun prieteat a Iui Caragiale an rge-
timp lung- da ani La o Wirstt foarte Inaintag
era aproape do 90 de ani, a &crii c carte pli-
ng de referin.!it interepante aaapra lui Caragia
lq, Cartea lui a ap5rut in .040ditura"Univervil.
Caragiale fiind intrehat de egtre Zachiana in
timp ce le oo=&:_la "0 acrisoare pierdatti"
cum se va rezolva confll(Aul pang la urmg: ia
favoarea lni Dwidur.:Ache, a lui Farfaride eau
Catavencm, CL1.2agla1e ar fi rgs puns aa pare ,
www.dacoromanica.ro
,
- 119 -
Prelegerea 1.X-a ^
www.dacoromanica.ro
- 120 -,
;-
I I ry
www.dacoromanica.ro
\,-
- 122 -
asapra spectatolului in genere, asupra ansam-
blului. Impreung cu Eminescu, care ci el a .
www.dacoromanica.ro
- 123 -
,
,
www.dacoromanica.ro ;
- 124 - 1-
an mai tgrziu adica la 15 Iqlie 1890. Aceste
buc61, complectate cu doug note pe care le
citim mai intgi In 'Tote i enile", consti-
tue foarte pretiosul material pe care contim-
poranal Caragialejl ofer4 posternitNtii- cu .
privire la Eminesca. ,
,,
evident. Caragiale 1-a cunoacut
foarte bine pe Eminesera. Cu toate acestea, >
astAzi, cAnd examinNm portretui Moral al lui
Eminesca in bucata kirvana, 'hu ne putem 0- "
pri de a spune cg acest portret eSte oarecum
1;1
care aty:::11;
,
fiimta ge-
nului staitAr.s bizar.
. .
.
I
..
CealaltI bucult6,"Ironie ", pune Da-
411
zule bPoCestIlUiptz: care, in leeturN cu Emi-
nescu, ds aici inainte 31NP:1.
,
decant:I-,
..,
pa-
blicirtica 11 va face Impotriv2:tociey1
tNtil t:ng.ncgt.i.. In fodie coasiatoarc aau
socialiate, neconcnii; va i cuzatN aocie-
,,.
lil
it 7 www.dacoromanica.ro Ji
- 125 -
u lui Eminescu a trebuit sg sufere, sa ne-
buneamcg pi ea moarI in imprejurairile trtigice
cUncscute. CAtevaditt,..atitudinile tipice pe
I
www.dacoromanica.ro
-
44-
- 12t5 -
nt. Atat in opert cat si in viaIt, lucrul a-
cesta ne4a fost consemnat in memoriile mai
multor scriitori care ne-au ltsat amintiri
despre Caragiale, - Caragiale practica o iro-
nie rece. El era un ironist de tipul si din
seria pe care francezii it numesc "les pin-
ces sans rire", t'acea ironie simultant,care
surpinde deseori buna credinIt a persoanelor
mai naive. Sunt deseori povestite mntlniri
a lui Caragiale cIa persoane ,-de pare el se
amuza in mod enorm si cu cruzime, ltsandu-ti
perspeetivil oameni st-si desfsoare intre-
r
www.dacoromanica.ro
- 127 -
profesionisti. In al doilea pasaj
.
Caragiale
continu64,4subliniin manifastgrile artelor.
\
Si ca s6
,
ne dea un exemplu de aceastg exal-
tare a personalitgtilor artistica, el ne ci-
dragoste .
A
" cu luarea turnului Malakoff4 -executia lui
Maximilian, etc. Imprejurgri contimporane
redata in culori vii, 1A-Mboare la ochi, de
anumiti arttcyti plastici ai vremii, foarte
gustati intr'o lame. Ba chiar in a-
ceast galerie se aflg si o operg originalg,
nu lucratg cu penelul, dar tesutg cu fire
de Or! In Uirbieriile vathi se mai vgd in
cg astfel de lucrgri artistice executata de
profesionisti din aceast5 categorie. Dar ar-
tistul acesta mersese si mai departa: citesa
se doi cocosi, care mergeau in pas miliM7
rase la auzul sunetelor Martiale ale marsu
lui dela 1848, pa care lArbicrul insusi /1
canta din mandolingl
In realitate, Caragiale se amuza e- A
- www.dacoromanica.ro
I
- 128 -
1
.1
www.dacoromanica.ro
- 129 _
tir-
--,
www.dacoromanica.ro
- 130 -
zii adunase culegatorul. Dupg cum vedeti,
de data satira este mai trarisparenta,
insa bucata aceasta se leag6 cu celelaite
prin inrudirea motivului. Este aceeaPi pro-
blematizare, aceeap indoiala, aceeas critic
adnca fata de valoarea, de data aceasta nu a
artei, dar in tot cazul a unei profesii apro-
plate de arta, a profesiei scrisului, pe care
el insupi o manuia.:
Aceeas punere in problema, aceeas sa-
tira feta de propria profesie pi aceeas este
situatia si in celelalte bucati"A zecee muza"
."Tema si Variantg" pe care las ea le ceti-
-Te.
- 131 -
teresante din volumul "Note pi Schite" .
Prelegerea X-a
www.dacoromanica.ro
- 133 -
nele din revistele literare ale ultimei deca-
de a yeacalul XIX, ca ei de formula realismu-
lui popular al "Junimii", forra./Z selectat6
si recomandat6 de T.Maioresca.
Caragiale ia atitudine falli de acezt
3 :
www.dacoromanica.ro ,
- 134 -
generale ale catorva din prelegerile care vor
.
veni, qi trebue ea spun, ale. ultimelor prele-
-
Dl.Deputat: Mofturi! ,
- 135 - i
- Domnisoara Acrivi-ta(.fgcand 2 gropile a-
- i ;1
N
411
www.dacoromanica.ro
- 136 -
fltm in 1893 - era destul de generalg in car-
curile Junimii. In 1891 apgruse in "Convorbi-
ri Literare" un articol foarte semnificativ,
1
cu ocazia jubileului do 25 ani al revistei,
daterit lui Teodor Rosettit care, dupAcum gti-
-O., a foot unul din intemeietorii "Junimii"
www.dacoromanica.ro
- 137 -
sociale in interiorul societAtii romanecti a
1
veacului XIX. Toate cAtigurile ieii publi-
ce romaneTti, introduse - gpunea Teodor Rose-
tti intr'un ritm.de schimbZri prea precipi-
tate, explial starea de scepticism, de neincre
:dere a societilor noastre. Aceeasi stare de
ispirit 0 aemnaIeaz i Caragiale, atunci
cand inchipue diferite personagii ale e cietl-
tii r6spunzand cu cuvAntul"mofturi"Ola intre-
sau la remarcele cele mai deosebite.
Dar revista nn se numete numai "Moftu-
ri"; ea se numete "Moftul Roman". Sensni. a-
cestui adjectiv trebue lgmurit deasemenea. A
fost o pgrere adeseori repetat6, abeea 0.1 ju-
nimitii ar fi fost rn_ patrio-4, rgi romAni.
Cosmopolitismul "Junimii", lipsa de patrio-
rism, a membrilor ei, a fost una din.
invinui-
rile care s'au adus de mai multe ori renumi-
tei societ6Ii literare i oamenilor Istruni-
In cnprinsul. Qi. Evident, o astfel de
invinuire, aatgzi ne apare cu total nefandat6
PersonalitA-p.le de marcg ale "junimii", un
Maioreacn, un Eminescu, un Xenopol, un Lambri
or, ci atAtea altele le respectgm ast6zi oa
pe unele din cciwtdinele ,cele mai inalte ale
vremii lor, nu Anrai ca pe niste buni romani,
I.
www.dacoromanica.ro
- 138 -
dar ca pe nigte mari romAni, unii din cei ca-
re au contribuit, intr'o mgsurg mai hotgrdtpa..
re, .1a ing1Iarea niyelului intelectual, moral,
gi social al "priincastre. Ii stimgm adicg
. pentru gi atitudini care, dupg concep-
tia noastrg, alcgtuesc cuprinsul, in forma
cea mai inaltg, a ceeace numim patriotism. sg
fii patriot inseamng a-ti iubi tara in expre-
cilia ei cele mai inalte, gi a dori pentru la-
ra ta rid*carea la nivelul cel,mai inalt al va .
www.dacoromanica.ro
I
- 139 -
detest -ai
putea upune - cu bun motiv, juni
misMul. Si dIn acest punct de vedere,
.
a'titu- 1,
;.
dinea lui Caragiale se potrivete cu aceea a
, 4 ,
Acest -rtieplins
pe care Caragiale 11 dg
in organUl isu, criticilor aspre, 7i amenin-
. .
4 :* :.i*,"C'4%.
www.dacoromanica.ro
- 140 -
,
IF -
oameni care iabuteac ga:1 diuL,ciezop intr'un
aaumit, gru7
ansamblu sinctec;it.,, un pravan
pane in jurul aceswi. cuvi, o ncug conRtruc-
Iie frLzecIgicX i idcologicg. Stat calam-
burgii cei car." reuF,Iteso s* opreancg cursul
gandirii, gi mg izolese a/Ian:mit savant,
dintr'an Rn:;6thibln, dintr'a configuratie,ge-
xer ideolo.gia ci sinci:actioil; aunt aceia
care ai apune.ciii privesc limbo din apropie-
re, care nu 'me multumesa numai aa senaurile :
r www.dacoromanica.ro
!. 141 -
www.dacoromanica.ro
- 142 -
mului. Acest ton al basmului 11:_imperechiazg
fist ca o sprie de amtnunte realistiee(Lecturg:
In sfarit, in volumul "Schie upoare;
,
si in intreaga colectie a "Moftulai Roman" in-
talnim articole ale lui Caragiale, care ar pu-
tea fi intelese, cu bung dreptate, drePt con-
tributia sa critico-literarg in acest motent.
Ava aunt de pildg, oucata "Literatura pi ar-
tele romans", apoi diversele sale parodii, DV-
blicate acum pi mai tarziu, dar intalnite -
duptcum v'am spus- in volumul "Schite upoare",
ca de nildg bucata "Smgrgndita", in care Ca-
ragiale satirizeazt maniera nout a tangrului
scriitor Delavrancea ut apa bucata, , publicati
mult mai tarziu". "De demult mai de demult",
un titlu care iargsi satirizeazg provinciaIis
1
PI
i.
11
www.dacoromanica.ro
- 143 -
_ a
de vedere pi p4cedeele care let la iveal5
din toat6 aceaet6 contribuIie pi'voi :acsivqu-
crul acesta in mAsura incare 1.1 vom urmri
pe Caragiale insotindU-se sau desflicnduse
de cercurile presemgngtoriste, ilustrate in
acest moment de Delavrancea, V1ahu, Slavici
. .
pi Copbuc.
Soil
In 1896, ca o contraparie/a actiunii
sale critice negative, Caragiale ajunge eg
cristalizeze estetica aa in foarte importan-
tul studiu "cateva pgreri". Prin urmare, cgu-
tarea lui febril, in luptg cu exercitiul
.
www.dacoromanica.ro
- 144 -
---000---
www.dacoromanica.ro
94/%zi
pt
att- 4 (1- # zic`A",,t7
it 4 tteell 4:11,4(4, 11 4
9 it Du cob- 1- 2 411 ft .5.
www.dacoromanica.ro