COLEGIUL TEHNIC ,,ALESANDRU PAPIU ILARIAN

TEMA PROIECTULUI:

MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU

CALIFICARE NIVEL 2 ELECTRICIAN EXPLOATARE MEDIE SI

JOASA TENSIUNE

INDRUMATORI:

Zalau

2016-2017

1
 GENERALITATI

Motoarele electrice sunt receptoare care transforma energia

electrica absorbita de la retea in energie mecanica.Dupa felul curentului
ele sunt de curent continuu si de curent alternativ.

Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie, generatoarele si

motoarele electrice au o utilizare foarte larga de la motoare pentru
burghie si pana la locomotive. Electricitatea exista la crearea materiei,
intrucat materia este formata din atomi, care contin particule incarcate
electric, numite electroni si protoni.

n general, sunt similare n construcie cu generatoarele de curent

continuu. Ele pot, de fapt s fie descrise ca generatoare care funcioneaz

invers. Cnd curentul trece prin rotorul unui motor, este generat un cmp
magnetic care genereaz o for electromagnetic, i ca rezultat rotorul se
rotete. Aciunea periilor colectoare i a plcuelor colectoare este exact
aceiai ca la generator. Rotaia rotorului induce un voltaj n bobinajul
2
rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat
rotorului. n timp ce motorul se rotete mai rapid, voltajul rezultat este
aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, i viteza motorului va
rmne constant att timp ct asupra motorului nu acioneaz nici o
sarcin, sau motorul nu efectueaz alt lucru mecanic dect cel efectuat
pentru nvrtirea rotorului. Cnd asupra rotorului se aplic o sarcin,
voltajul va fi redus i un curent mai mare va putea s treac prin rotor.
Astfel, motorul este capabil s primeasc mai mult curent de la sursa care
l alimenteaz, i astfel s efectueze mai mult lucru mecanic.

Deoarece viteza rotaiei controleaz trecerea curentului prin rotor,

mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent
continuu. Cnd rotorul se afl n repaus, el, efectiv, nu are nici o
rezisten, i dac voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare,
ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele
obinuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea n serie a unei
rezistene, la nceput, mpreun cu rotorul, pentru a limita curentul pn
cnd motorul ncepe s dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul
prinde vitez, rezistena este redus treptat, fie manual ori automat.

Viteza cu care un motor cu curent continuu funcioneaz, depinde

de puterea cmpului magnetic care acioneaz asupra rotorului, ct i de
curentul rotorului. Cu ct este mai puternic cmpul magnetic, cu att este
mai mic rata rotaiei necesare s creeze un curent secundar necesar
pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu
curent continuu poate fi controlat prin variaia cmpului curentului.

Materialele neancaracte electric au un numar egal de electroni,

incarcati negativ si de protoni, incarcati pozitiv, care se neutralizeza

3
reciproc. Insa prin frecarea a doua materiale, se produce un transfer de
electroni de la unul la altul, dezechilibrand incarcarea lor electrica. Spre
exemplu, frecarea dintre nori, care sunt generatori naturali, determina
incarcarea lor cu energie. Uneori, aerul nu mai serveste ca izolator si
atunci electricitatea se scurge pe pamant, provocand fenomenul pe care il
cunoastem sub numele de fulger.

In anul 1819, profesorul danez Hans Oersted a descoperit faptul ca

un fir conductor de curntul elctric poate influenta acul unei busole.
Oersted a descoperit astfel electromagnetismul-magnetismul produs de
electricitate. In anul 1821, omul de stiinta francez Andre Ampere a
demonstrat un efect asemanato- un fir conductor de curent electric aflat in
aproprierea unui magnet puternic se misca sub influenta acestuia. Acesta
este principul care sta la baza functionarii unui motor electric.
Demonstratia lui Ampere era foarte interesanta, insa nu-si gasea nici o
aplicatie. Doar ca firul se misca putin la pornirea curentului electric. In
acelasi an, omul de stiinta englez Michael Farady a construit un motor
care utiliza electricitatea pentru a genera miscare continua. El a suspendat
un fir, cu capatul de jos ajungand intr-un recipent cu mercur, in mijlocul
caruia a plasat si un magnet, in forma de bara. Conectand capatul de sus al
firului si mercurul la o baterie, el a facut firul sa se roteasca in jurul
magnetului.

4
 Motorul de curent continuua fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin
conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a
putut observa c maina se rotete, realiznd conversia energiei electrice absorbite
de la generator.

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare

concentrate care creeaz cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este
situat un colector ce schimb sensul curentului prin nfurarea rotoric astfel nct
cmpul magnetic de excitaie s exercite n permanen o for fa de rotor.

n funcie de modul de conectare a nfurrii de excitaie motoarele de curent

continuu pot fi clasificate n:
motor cu excitaie independent - unde nfurarea statoric i nfurarea
rotoric sunt conectate la dou surse separate de tensiune

motor cu excitaie paralel - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric

sunt legate n paralel la aceai surs de tensiune

motor cu excitaie serie - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric

sunt legate n serie

motor cu excitaie mixt - unde nfurarea statoric este divizat n dou

nfurri, una conectat n paralel i una conectat n serie.

nfurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de
poli magnetici echivaleni. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitaie
pn cnd polii rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opui. n acelai
moment, colectorul schimb sensul curenilor rotorici astfel nct polaritatea
rotorului se inverseaz i rotorul va continua deplasarea pn la urmtoarea aliniere
a polilor magnetici.

5
Pentru acionri electrice de puteri mici i medii, sau pentru acionri ce nu
necesit cmp magnetic de excitaie variabil, n locul nfurrilor statorice se
folosesc magnei permaneni.

Turaia motorului este proporional cu tensiunea aplicat nfurrii rotorice

i invers proporional cu cmpul magnetic de excitaie.Turaia se regleaz prin
varierea tensiunii aplicat motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar
turaii mai mari se obin prin slbirea cmpului de excitatie.

1. Constructie.

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri

componente: stator i rotor. Statorul este partea fix a motorului, n general
exterioar, ce include carcasa, bornele de alimentare, armtura feromagnetic
statoric i nfurarea statoric. Rotorul este partea mobil a motorului, plasat de
obicei n interior. Este format dintr-un ax i o armtur rotoric ce susine
nfurarea rotoric. ntre stator i rotor exist o poriune de aer numit ntrefier ce
permite micarea rotorului fa de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator
important al performanelor motorului

Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale

:

- Statorul,

- Rotorul ,

- Periile,

- Scuturile si lagarele,

- Cutia de borne.

6
 a. STATORUL
Produce fluxul magnetic inductor.Este format din carcasa,poli si bobine polare.

Carcasa este confecionata din material feromagnetic (otel) si are o forma cilindrica.

Polii principali (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa.Acestia se

confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1-1,5 mm.Polii principali sunt
intotdeauna in numar par.

Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau

aluminiu plasate pe poli.Ele sunt legate in serie si conectate la reteua de alimentare
in cc.Curentul ce trece prin ele se numeste Curent de Excitatie si excita campul
magnetic inductor.Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o
alternanta a polaritatii la trecerea curentului.

b. ROTORUL
Este rotit de cuplul fortelor de interaciune dintre campul magnetic inductor si
curentul electric din propriul bobinaj ,permitand astfel transformarea energiei
electrice in energie mecanica. El este format din: Arborele rotorului, pachetul de
tole ala rotorului bobinajul rotoric (indus) , colectorul si ventilatorul.

Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia
mecanica de rotatie.Pe el se gasesc montate toate celelalte parti componente ale
rotorului.

Pachetele de tole al rotorului se executa din table de otel, cu grosimea de 0,5

mm.Tolele sunt de forma unei coroane circulare cu crestaturi in exterior.Tolele
sunt mentinute impchetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese speciale de
strangere.

Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine din cupru sau
aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole.Capetele acestor
bobine sunt lipite de lamele colectorului.

7
 Colectorul este format din lamele de cupru identice dispuse pe circumferinta
unui butuc fixat de arbore.

Intre lamelele de cupru se afla izolatie de Micanita.

Ventilatorul este fixat pe axul rotoric si asigura circulatia fortata a aerului

din mediul inconjurator prin intermediul motorului.In felul acesta motorul se
raceste.Este prevazut numai la masinile de putere mare, pentru o mai buna utilizare
a sectiunii conductoarelor.

c.PERIILE
- freaca pelamelele conductoului pentru a realiza legatura electrica din bobinajul
rotoric si cutia de borne a motorului.Ele sunt sustinute si presate pe colector de
crucea portperii din otel sau fonta.Periile sunt executate , de regula, din carbune
sau alte materiale cu mare rezistenta mecanica si foarte bune conducatoare de
electricitate.

d.SCUTURILE SI LAGARELE
- motorului sunt piese metalice care asigura inchiderea statorului si sustinerea
arborelui rotoric , pentru a putea efectua miscarea de rotatie.Lagarele pot fi cu
cuzineti sau cu rulmenti .

e.CUTIA DE BORNE
- reprezinta locul unde se executa legaturile electrice intre capetele infasurarilor
din masina si reteaua de alimentare.Bornele sunt executate din cupru sau otel , iar
cutia este prevazuta cu un capac cu rol de protectie si izolare.

8
In figura 1 este prezentata schema de producere a cuplului mecanit la un motor de
Curent Continuu cu doi poli.

Fig 2.15 (1)

Campul magnetic inductor format de curentulde excitatie actioneaza cu forta

electromagnetica F asupra curentului rotoric.Curentul rotoric este astfel condus
prin bobinajul rotoric incat fortele electromagnetice formeaza cuplul de rotatie de
acelas sens.

Cuplul total reprezinta suma acestora si duce la miscarea de rotatie dorita .

In figura 1 circuitul de excitatie si circuitul rotoric sunt independente , fiecare fiind

alimentat de la alta sursa de cc.Motorul de cc astfel executat se mai numeste si
motor cu excitatie separata. Schema electrica a acestuia este data in figura 22.16.
Inpractica , cele doua surse de curent se reduc la una care alimenteaza ata circuitul

9
rotoric, cat si pe cel de excitatie.In acest caz se deosebesc trei moduri de legare a
infasurarii de exctatie(fig 3. 2.17) In serie cu circuitul rotoric,In deviatie,Mixt.

Astfel de motoare se numesc cu excitatie in serie, cu excitatie deviatie si

respectiv, cu excitatie mixta.

In cazul motorului cu excitatie mixta o parte din infasurarea de excitatie (

re1) este legata in serie cu circuitul rotoric si restul infasurarii (re2) in paralel cu
acesta.

2. Marimi nominale.

Motoarele de cc , ca si toate receptoarele sunt dimensionate pentru un

anumit regim de funcionare. Acesta se numeste regimul nominal (sau seviciul
nominal) si in cadrul lui motorul poate funciona permanent fara ca partile sale
componente sa se incalzeasca peste limita admisibila.

Marimile nominale -pentru un motor de ccurent continuu sunt in general

urmatoarele:

- Puterea nominala (Pn , in W , kW) reprezinta puterea mecanica utila la

arborele motorului;

- Tensiunea nominala (U, in V ) este tensiunea pentru care a fost construit

motorul . Ea corespunde unuia dintre valorile normalizate de tensiuni;

- Tensiunea de excitatie (Ue , in V) este tensiunea necesara a fi aplicata exciatiei;

- Curentul nominal (I , in A) este curentul absorbit de la retea corespunzator

puterii si tensiunii nominala;

- Turatia nominala ( nn , in rot /min) este turatia arborelui rotorului;

- Randa,mentul motorului () reprezinta raportul :

10
 = Pn / Pa=Pn/U I

Unde:

-Pn-este puterea nominala (mecanica) a motorului ;

- Pa = U I - puterea (electrica) absorbita de retea.

Toate marimile sunt indicate pe placuta motorului.

3. Pornirea motoarelor de curent continuu

Motoarele de cc nu pornesc prin legare directa la retea asa cum se arata in

schemele din 2, 3 deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20-50 de ori
mai mare decat curentul nominal.Pentru a micsora acest curent pana la 2-2,5 ori
curentul nominal se utilizeaza un reostat de pornire.Acesta se introduce in circuitul
principal al motorului.Pe masura ce turatia motorului creste , curentul absorbit de
la retea scade. Reostatul este scos treptat din circuit si ajunge sa fie scurtcircuitat
cand se atinge turatia nominala a motorului.

4. Reglarea turatiei motorului de curent continuu

Turatia motorului de cc se poate regla fi prin variatia tensiunii, fie prin variatia
curentului de excitatie.Curentul de excitatie se poate varia utilizandu-se un
reostat.Se pot realiza variatii ale turatiei fata de turatia nominala in raportul 1/3 .

11
 5. Schimbarea sensului de rotatie.

Se realizeaza prin inversarea legaturilor fie la stator ( la excitatie) , fie la

rotor.Daca se inverseaza legaturile in ambele locuri nu se obtine schimarea
sensului de roatatie.

6. Clasificare :

Motorul de curent continuu

Motorul de curent alternativ
Motorul de inducie trifazat
Motorul de inducie monofazat
Servomotorul asincron monofazat
Motorul sincron trifazat
Motorul sincron monofazat
Motorul pas cu pas

7. Utilizare

Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la
foarte multe aplicaii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc,
12
imprimant) pn la acionri electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive,
macarale).

8.ANEXE

13
 BIBLIOGRAFIE

1. INSTALATII SI ECHIPAMENTE ELECTRICE,, -EDITURA

DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A 1995

2. CARTEA ELECTRICIANULUI INSTALATOR EDITURA

TEHNICA
3.

14