PROIECTAREA COMPOZITIEI

BETOANELOR CU DENSITATE NORMALA

Sa se proiecteze compozitia unui beton avand urmatoarele date initiale:
1. Clasa betonului : C12/15
2. Caracteristicile elementului de constructie:
a) Tipul elementului : placa monolit
b) Modul de armare si distanta minima intre armaturi: 10/150
c) Dimensiunea minima a elementului de constructie si grosimea stratului de acoperire
cu beton a armaturilor: 150mm
3. Conditii de expunere a elementului de constructie : mediu marin (4a1)
4. Conditii de executare si tehnologia adoptata: conditii de executare normale.
5. Transportul, manipularea si punerea in opera a betonului: transport cu autoagitatorul si
beton turnat cu pompa;
6. Gradul de omogenitate al betonului: II;
7. Umiditatea agregatelor:
pentru sorturile de nisip ( 0-7 mm): U0.7 =2%
pentru sorturile de pietris (7-71 mm): U771=1%.
A. Stabilirea calitativa a materialelor componente:
1. CONSISTENTA
Din tabelul 3.10, in functie de tipul elementului de beton (placa monolit), mijlocul de
transport (autoagitator) si tehnologia de punere in lucrare (pompa), rezulta clasa de consistenta
T3, cu o tasare 70 20.
2. DOZAJUL MINIM DE CIMENT
Din tabelul 3.11, in functie de tipul betonului (armat), clasa de expunere (4a1), (tabel
3.6), rezulta dozajul minim de ciment C=325 kg/m3.
3. AGREGATELE
a) Tipul agregatelor - avand in vedere clasa betonului C12/15 se vor folosi agregate
provenind din sfaramarea naturala a rocilor si anume agregate silicioase de balastiera cu
densitate aparenta ag = 2,7 kg/dm3.
b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor - se stabileste in functie de:
tipul elementului de beton (placa), astfel:
- max 1/4 din dimensiunea minima a elementului;
- max 1/4 140 = 35 mm
distanta dintre barele de armatura:
- max distanta minima dintre armaturi 5 mm
- max 150 5 = 145 mm
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor:
- max 1,3 grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii
max 1,2 d
- max 1,3 15 mm = 19,5 mm
transportul si punerea in opera a betonului in cazul transportului prin pompare:
- max 1/3 din diametrul conductei de transport a betonului si de regula, maximum
31 mm
In final, dimensiunea maxima a agregatului se stabileste stabilind simultan toate
conditiile prezentate mai sus si alegand una din valorile standardizate: 7, 16, 20, 31, 40 sau 71
mm.
Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta max 19,2
mm. Se alege max = 20 mm
c) Granulozitatea agregatului total - cunoscand consistenta (clasa de tasare T3) si
dozajul de ciment (C = 325 kg/m3), din tabelul 3.12 rezulta zona de granulozitate recomandata
(II). Limitele zonelor de granulozitate (maxime si minime) se aleg din tabelul 3.15, in functie de
dimensiunea maxima a agregatului si de zona de granulozitate.
Din tabelul 3.15 se stabileste pentru agregatele cu dimensiunea 0-20 mm
limitele zonelor de granulozitate astfel :
Agregat 0-0,2 mm : intre 3 10 % aleg 3%
Agregat 0-1 mm : intre 30 - 40% aleg 35 %
Agregat 0-3 mm : intre 46 - 56% aleg 50 %
Agregat 0-7 mm : intre 66 - 75% aleg 70 %
Agregat 0-20 mm : intre 95 -100% aleg 100 %
La incadrarea agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va tine seama in
principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine. Proportia de nisip 0,3 mm se va
alege astfel incat, in cazul nisipurilor fine sa fie respectata limita maxima a trecerilor pe 0,5 si 1
mm, iar in cazul nisipurilor grosiere sa fie respectata limita minima, chiar daca trecerea prin
ciurul de 3mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective.
Cantitatea totala de parti fine (ciment + nisip < 0,2mm) nu depaseste, in functie de
dozajul de ciment (C=350kg/m3), valorile din tabelul 3.19. (475kg/m3).
4. CIMENTUL
Din tabelul 3.6 in functie de clasa de expunere a constructiilor in conditiile de mediu
(mediu marin, agresivitatea apei de mare moderat) rezulta o clasa de expunere (4a1).
Tipul de ciment se stabileste in functie de conditiile de expunere si de mediu, de
masivitatea elementului , de tipul de beton si de clasa betonului , in conformitate cu tabelul 3.27,
fiind conditionat de tipul si masivitatea elementului, beton armat, (C12/15). Se recomanda tipul
de ciment CEMI-32,5R.
5. GRADUL DE IMPERMEABILITATE
In tabelul 3.29, gradul de impermeabilitate se stabileste in functie de clasa de expunere
(4a1) si clasa betonului (C20/25): P8*
6. GRADUL DE GELIVITATE
In tabelul 3.29, gradul de gelivitate se stabileste in functie de clasa de expunere si clasa
betonului (daca nu se precizeaza in proiect): -
7. RAPORTUL APA-CIMENT MAXIM
In functie de clasa de expunere (4a1) , clasa betonului (C20/25), gradul de
impermeabilitate maxim (P8) si gradul de gelivitate minim, in tabelul 3.29 rezulta raportul A/C
maxim = 0,45
B . Stabilirea cantitativa a materialelor componente
(rezolvarea cantitativa a componentilor)
Determinarea cantitatilor componentilor se face pentru 1 m3 de beton. Agregatele se
presupun perfect uscate, urmarind ca la final sa se faca corectiile corespunzatoare in functie de
umiditatea efectiva a acestora.
1. APA (l/m3)
Din tabelul 3.30, cantitatea de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa
betonului si de consistenta sa. Aceasta cantitate (185l/ m3),
urmeaza sa fie corectata cu un coeficient (c) stabilit in functie de dimensiunea maxima a
agregatului.

AI = A c [l/m3]
Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este de 20 mm, coeficientul de corectie c =
1,05, rezulta:
AI = 185 1,05 = 194,25 [l/m3]
2. RAPORTUL APA-CIMENT
Din tabelul 3.31, in functie de clasa betonului C20/25, clasa cimentului (32.5) si gradul de
omogenitate al betonului (II), se determina valoarea raportului apa-ciment (0,50). Aceasta
valoare se compara cu valoarea maxima a raportului A/C, determinata la punctul A.7., dintre cele
doua se va alege valoarea minima. Alegem in final valoarea A/C maxim = 0,45.
3. CIMENTUL (kg/m3)
Cantitatea de ciment se evalueaza ,aplicand relatia:

CI = [kg/m3]
unde :
- AI - cantitatea orientativa de apa de amestecare determinata conform tabelului
3.30.
- A/C - valoarea cea mai mica a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerintelor
de rezistenta (clasa) si durabilitate.

CI = = 431,67 [kg/m3]

Aceasta cantitate se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment determinata la

punctul A2. (C= 325 kg/m3) si dintre cele doua se ia valoarea maxima (C = 431,67 kg/m3)
4. AGREGATELE (kg/m3)
Cantitatea de agregate in stare uscata (Ag) se evalueaza aplicand relatia:

Ag = [kg/m3]
unde :
- c - densitatea cimentului, egala cu circa 3,0 kg/dm3
- ag - densitatea aparenta a agregatului (conform tabelului 3.31) in kg/dm3
- P - volumul de aer oclus, egal cu circa 4,5%, respective 45 dm3/m3; in
cazul utilizarii aditivilor antrenorilor de aer aerul antrenat se stabileste
conform tabelului 3.32.

Ag = = 1652,025 [kg/m3]
5. IMPARTIREA AGREGATULUI TOTAL PE SORTURI
In functie de limitele zonelor de granulozitate alese conform punctului A3, se stabileste o
valoare pentru fiecare sort de agregat, cuprinsa intre limita maxima si cea minima, aceasta
reprezentand procentul de treceri in masa prin sita respectiva, apoi se calculeaza cantitatea de
agregat pentru fiecare sort.

Agi=Ag
unde :
- Ag - cantitatea totala de agregat, in kg;
- pi - procentul de trecere prin sita i
- pi-1- procentul de trecere prin sita i-1

Sort: 0 - 0,2mm; [kg/m3]

Sort: 0.2 1mm; ; [kg/m3]

Sort: 1 - 3 mm; ; [kg/m3]

 Sort: 3 - 7 mm; ; [kg/m3] Sort: 7- 20mm;

; [kg/m3]
____________________________________________________
TOTAL: 1652,025 [kg/m3]
6. CORECTAREA CANTITATII DE APA
In functie de umiditatea efectiva a agregatului se calculeaza cantitatea suplimentara de
apa provenita din umiditatea acestora:

A = [l/m3]
unde :
- Agi - cantitatea de agregat din sortul i, in kg ;
- ui - umiditatea sortului i, in %
- n - numarul total de sorturi
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip (2%) este ;

AN = (49,56 + 528,636 + 247,8 + 330,405 ) = 23,128 kg

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris (1%) este:

AP = = 495,6 = 4,956 kg

Cantitatea totala de apa suplimentara:

A = AN +AP
A = 23,128 + 4,956 = 28,084 kg/m3
Cantitatea corectata de apa:

Ax = A A = 194,25 28,084 = 166,166 l/m3

7. CORECTAREA CANTITATILOR DE AGREGAT PE SORTURI
Cantitatile corectate de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel:

Agi = Agi [kg/m3]

unde :
- Agi - cantitatea de agregat pentru sortul i, in kg ;
- ui - umiditatea efectiva a agregatului de sort i, in %

Sort : 0 - 0,2mm; 49,56 = 50,55 [kg/m3]

Sort : 0.2 1mm; 528,636 = 539,208 [kg/m3]

Sort : 1 3mm; 247,8 = 252,756 [kg/m3]

 Sort : 3 7mm; 330,405 = 337,032 [kg/m3]

Sort : 7 20mm; 495,6 = 500,556 [kg/m3]

_________________________________________________
TOTAL: 1680,102 [kg/m3]
8. CANTITATEA TOTALA CORECTATA DE AGREGAT
Cantitatea totala corectata de agregat se determina cu relatia:

A1g = [kg/m3]
unde :
- Agi - cantitatea corectata de agregat pentru sortul i, in kg;
- n - numarul de sorturi

A1g = = 1680,102 [kg/m3]

9. DENSITATEA APARENTA A BETONULUI
Densitatea aparenta a betonului se calculeaza cu relatia:
1b = A1 + C1 + A1g

1b = 194,25 + 431,67 + 1680,102 = 2306,022 [kg/m3]

10. INCERCARI PRELIMINARE

Pentru stabilirea corecta a cantitatilor componentilor, este absolut necesar sa se faca
unele verificari experimentale, prezentate in continuare:
a) Se prepara un amestec de beton de minimum 30 l, cu cantitatile pentru ciment si
agregat stabilite conform punctului 2 si 4 la care se introduce apa de amestecare
treptat pana la obtinerea consistentei dorite ,determinandu-se astfel cantitatea de
apa A (stabilita conform punctului 1)
b) Se determina densitatea aparenta b

c) Se recalculeaza cantitatea de ciment: C1 = [kg/m3]

d) Se recalculeaza cantitatea de agregate:

Ag = [kg/m3]
unde :
- b - densitatea aparenta determinata experimental ;
- b - densitatea aparenta determinata prin calcul;
* atat la prepararea amestecului informativ cat si a amestecurilor preliminare se vor utiliza
agregate uscate.
e) Se prepara 3 amestecuri de beton de maximum 30 litri pentru trei compozitii:
cea de baza
o compozitie cu dozaj de ciment cu 7% dar cu minimum 20 kg/m3 fata de cel
al compozitiei de baza dar mentinand cantitatea de apa si agregat conform
compozitiei de baza.
f) Din cele trei amestecuri se confectioneazi minim 12 epruvete (confectionarea
epruvetelor se face conform prevederilor STAS 1275 - 88)
g) Cate 6 epruvete din fiecare compozitie se vor incerca la varsta de 7 zile (
pastrarea si incercarea epruvetelor se va efectua conform prevederilor STAS
 1275-88), adoptandu-se drept compozitie preliminara cea pentru care rezistentele
determinate sunt cel putin egale cu valorile indicate in codul de practica NE
012/99.
h) Se incearca restul de 6 epruvete la varsta de 28 zile, rezultatele obtinute fiind
analizate in vederea definitivarii compozitiei. Rezistenta medie pe fiecare
compozitie fbm se va corecta pentru fiecare compozitie in functie de rezistenta
efectiva a cimentului, aplicand relatia:

fcori = fbmi
i) Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectate este cel putin
egala cu rezistenta la 28 zile indicata in tabelul 3.33
j) Pentru gradul 1 respectiv 2 de omogenitate la valorile prevazute in tabelul 3.33 se
scade respectiv se adauga valoarea conform tabelului 3.34
k) In cazurile urgente se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza
rezistentei obtinute la varsta de 7 zile daca aceasta atinge cel putin urmatoarele
procente din rezistenta la 28 zile prevazuta in tabelul 3.34 sau apreciata, dupa caz,
conform punctului j
55% pentru cimenturi tip H, IIB, SR
65% pentru cimenturi tip CEMII si CEMI
75% pentru cimenturi tip R
Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta
de 28 zile.