CAP.7.

BOLI DE DEPOZITARE I REGLRI FIZIOLOGICE ALE MORCOVULUI

(Dacus carota L.ssp. sativus Hoffm.,Hay.)

PUTREGAIUL UMED AL MORCOVULUI

(Erwinia carotovona subsp.carotovora)

Aceast bacterioz a fost semnalat i studiat prima dat n anul 1901, de ctre L.R.
Jones, n S.U.A. n prezent este cunoscut n multe ri din Europa, Africa, America de Sud,
Japonia etc.

n ara noastr, aceast boal, menionat prima dat n Starea fitosanitar din anii
1947-1948 este pgubitoare n anii cu veri rcoroase, bogate n precipitaii , fiind ntlnit i n
timpul pstrrii n depozite i n cmp n terenurile cu depresiuni.

Simptome. Boala se manifest frecvent pe rdcini, mai ales n timpul pstrrii. Primele
simptome ale bolii apar sub forma unor pete mici, umede, de culoare galben-brunie, dispuse de
regul n zona coletului, de unde atacul se propag cu uurin spre vrful i n interiorul
rdcinii. Cu timpul petele se extind, cuprinznd o mare parte din rdcin. esuturile atacate se
nmoaie i se transform ntr-o mas mucilaginoas, brun, cu miros respingtor. Putregaiul este
mai pronunat i progreseaz mai repede n partea central a rdcinii, esuturile periferice fiind
mai rezistente. Atacul poate trece de la o rdcin la alta producnd, n condiii
necorespunztoare, putrezirea unor mari cantiti de rdcini. Dac rdcinile sunt pstrate ntr-o
atmosfer cu umiditate sczut, esuturile se ntresc, se usuc i se mumific.

Temperatur minim de dezvoltare a bacteriei este de 4C, optima de 15-30C, iar

maxima de 38-39C.

Msuri de prevenire i combatere. Pentru cultura de morcovi se vor evita solurile

argiloase care permit retinerea apei in exces. In timpul perioadei de vegetatie se vor administra
ingrasaminte fosfatice si amendamente cu calciu, deoarece acestea sporesc rezistenta plantelor
fata de aceasta boala. Recoltarea se va face cu multa atentie pentru a se evita ranirea radacinilor.
Dupa recoltare se va evita expunerea radacinilor la inghet sau uscaciune, sortandu-se cu atentie
radacinile atacate sau cele care prezinta leziuni; acestea se vor da in consum sau se vor depozita
separat. Depozitele trebuie sa fie bine aerisite, cu temperatura de 1-4C si cu umiditatea relativa
a aerului sub 80%.

PUTREGAIUL ALB AL RADACINILOR DE MORCOV

Sclerotinia sclerotiorum

Putregaiul alb este o boala foarte grava, care se intalneste frecvent in majoritatea tarilor
de pe glob, in timpul pastrarii peste iarna, in depozite, cand conditiile de pastrare sunt
necorespunzatoare. In tara noastra, aceasta boala a fost mentionata pentru prima data in 1943-
1944, de catre Tr. Savulescu si colaboratori, la morcov, patrunjel, telina si pastarnac.

Simptome. In camp, aceasta boala se observa la plantele semincere, mai frecvent la baza
tulpinii si pe radacina, sub forma de pete sau zone galben-brunii, pe suprafata carora, daca la
temperatura si umiditatea sunt pronuntate, se dezvolta mucegaiul vtos, albivios, n care se
formeaz numeroi scleroi de mrimea boabelor de mazre, la inceput albicioi, apoi negri i
tari. esutul atacat putrezete, se descompune, iar ca urmare plantele se ofilesc, se brunific i se
usuc.

n condiiile din cmp atacul rdcinilor este mai puin frecvent, lnd un aspect grav pe
rdcinile recoltate i pusela pstrare (n depozite, pivnie, silozuri), n care condiiile de
umiditate i temperatur sunt favorabile patogenului. n scurt timp, suprafaa zonei atacate se
acoper cu un nveli de mucegai alb, pslos, vtos, gros de 7-8 mm. Dup 4-5 zile, n miceliu
apar scleroii ciupercii, negri, crbunoi, de mrimi variabile, ntre 3-15 mm.( Fig. ). Rdcinile
atacate putrezesc n cteva zile.

Putregaiul alb al rdcinilor de morcov

(Sclerotinia sclerotiorum)
Un rol important n apariia i evoluia bolii l au umiditatea relativa a aerului (60-80%) i
temperatura cuprins ntre 18-24C. Rezistena morcovului la aceast boal crete pe msur ce
se recolteaz mai trziu.

Msuri de prevenire i combatere. Recoltarea morcovilor s se fac la maturitate, numai pe

vreme uscat, rdcinile lsndu-se timp de 5-6 ore s se zvnte la soare. nainte de depozitare,
morcovii se vor sorta pentru a nu se introduce n depozite exemplare infectate, care pot constitui
surse de infecie. Loturile infectate sau rnite se depoziteaz separat, pentru a fi valorificate n
prim urgen. n depozite se va menine o temperatur de 1-2C, iar aerisirea se va dirija astfel
nct s se evite condensarea pe rdcini a vaporilor rezultai din repiraie.

ALTERNARIOZA MORCOVULUI

(Alternaria porri)

Alternarioza sau nnegrirea frunzelor se ntlnete n multe tari din Europa (Germania,
Olanda, Anglia, Ftana, Romnia) att n cmp (favorizat de vremea rece i umed), ct i dup
recoltare, cu deosebire in depozite.

Simptome. Sunt atacate frunzele, tulpinile, tijele florale si r[d[cinile in toate fazele de
dezvoltare. Pe radacina boala se manifesta, incepand de la colet, prin pete isolate, de culoare
bruna- negricioasa.

In conditii favorabile atacului zone mari din radacina sunt innegrite, avnd suprafata aspra,
rapanoasa. In sectiune se observa innegrirea pulpei in profunzime.

Masuri de prevenire si combatere. Pentru prevenirea acestei boli se recomanda

respectarea masurilor de igiena culturala, strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase
dupa recoltare, aratura adanca de toamna, rotatia culturilor pe 2-3 ani, folosirea de samanta
sanatoasa sau tratata cu apa calda 50C timp de 15-20 minute, sortarea butasilor inainte de
plantare, evitarea udarii prin aspersie spre seara.
 PUTREGAIUL VIOLET AL MORCOVULUI

Rhizoctonia violacea Tul.

Putregaiul violet este raspandit frecvent in numeroase tari din Europa (Germania, Franta,
Cehia, Rusia, Anglia), precum si in S.U.A. In Romania aceasta boala a fost semnalata in 1929, in
culturile din jurul judetului Bucuresti.

Simptome. Atacul apare initial in camp, pe radacini, de unde ajunge in depozite. In camp
atacul apare in vetre, in raza carora plantele se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca. Pe radacinile
plantelor ofilite se observa pete cenusii plumburii la inceput, care se extend, cuprinzand uneori
zone foarte mari. Tesuturile din dreptul petelor se adancesc si se acopera cu o pasla miceliana de
culoare bruna-violeta, se inmoaie si putrezesc incepand de la varful radacinii. Boala se observa
usor, deoarece radacinile se prezinta deformate, strangulate, crapate. Radacinile bolnave sunt
invadate si de alte organism secundare, care agraveaza atacul initial accelerand putrezirea totala.
Boala este favorizata de reactia acida si de umiditatea ridicata a solului, dar si de temperature
cuprinse intre 25-30C.

Masuri de prevenire si combatere. Inainte de depozitare morcovii se vor prafiu cu praf

de creta.

FOMOZA MORCOULUI

Phoma rostrupii Sacc.

Fomoza morcovului este o bola cunoscuta in multe tari din Europa (Danemarca,
Germania, Franta) fiind periculoasa atat pentru culturile semincere, cat si pentru cele destinate
consumului.

Simptome. Pe partea superioara a radacinii sip e colet se observa pete cenusii-brunii, sub
forma de inele, initial izolate apoi confluiente (care se impreuneaza).

In perioada pastrarii peste iarna, in conditii de mediu necorespunzatoare, atacul se extinde

afectand un numar mare de radacini, care se prezinta acoperite de dungi transversal, usor
adancite, de culoare inchisa. Pe masura ce tesutul este distrus, petele iau aspectul unor cratere,
captusite cu un miceliu (mucegai) albicios. Catre mijlocul iernii, la suprafata tesuturilor atacate,
apar numeroase punctisoare negricioase.

Masuri de preveniri si combatere. Pentru prevenirea aparitiei bolii se recomanda

aplicarea rotatiei de 3-4 ani, folosirea de samanta sanatoasa, sortarea butasilor inainte de a se
introduce in silozuri dezinfectate si aerisite corespunzator

PUTREGAIUL NEGRU AL RADACINILOR DE MORCOV

Stemphylium radicium, Alteria radicina

Putregaiul negru al radacinilor se intalneste frecvent in multe tari din Europa, atat in
camp cat si in depozite, pe morcov, patrunjel, pastarnac, telina.

Simptome. Plantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, manifestandu-se atat pe

organelle aeriene, cat sip e cele subterane.Dupa rasarire, atacul se manifesta prin aparitia unor
pete mici, brune-negricioase, fie prin ingalbenirea, ofilirea si uscarea frunzelor, cand atacul este
localizat la baza tulpinii.

Mult mai frecvent se intalneste atacul pe radacini, cu precadere pe timpul pastrarii, sub forma de
pete negre-maslinii, adancite, rotunde sau neregulate, cu marginile bine conturate, de dimensiuni
variate, situate in partea superoara a radacinii, imediat sub colet. Rareori, atacul apare la varful
radacinii.

Tesuturile atacate putrezesc si se inmoaie, daca umiditatea atmosferica este ridicata, la suprafata
lor dezvoltandu-se un mucegai abundant, negru catifelat. La umiditate mai scazuta 60-70%
putregaiul este uscat, tesuturile afectate fiind lipsite de turgescenta.

Masuri de prevenire si combatere. Un rol important in prevenirea bolii il au

asolamentele de lunga durata, cu evitarea speciilor susceptibile.

Administrarea ingrasamintelor potasice sporeste rezistenta plantelor fata de aceasta boala. In

timpul vegetatiei, culturile se vor controla periodic pentru a fi distruse plantele bolnave.
Recoltarea trebuie sa se faca cu multa atentie pentru a se evita ranirea radacinilor. Dupa
recoltare, radacinile se vor sorta inainte de a fi depozitate, iar pastrarea se va face in depozite
dezinfectate, aerisite, la temperature de 0-2C.
Putregaiul negru al radacinilor de morcov
(Stemphy radicinum/ Alternaria radicina)