,'.

GHEOROHE BOBOC
Docror in griinte Mcdicale
.:

. ANC)M4\LIILE
DENTOMAXIH.ARffi

h-a
I
E)l't
f
i {
EDITUM MED|CATA - BUCURE$T| 1e7l

i
I
li
I
 l.ln^t:'1._rcnr.rinti
nunrri.l/g (Forcep, crriari). crcjtcrea mai acccnr..rti
retsr tace ca raportul volrrmelor si j-cvini a",ll+ t.j'i'""i,ii'172 ir
niscur se..crracrerizeazi prinrr.o pr;p;;i; 1",.,,1,,1,. i li lor 1'r tcr rrr'r i'e'.::i ;,, ;.';:
l:J;1.,..:llyi
crJJ u trrr rnlerror nrandibLrl:r r fo".r. ,.d,,ri ::'i:i"?''T;i'n,1ii;11.ti,"';1ll'Ii'l cavi r

,,:,I:::";,,,[l
r
-i :

" 1.2,e. riiiii,i"ti-ali,i',':;,'",: ";i,#,,,1; .se.i.rqic.

",ir,;"r
irllra
.'"""i;u"i1i""*"i:.;'i:L'"9,i::I;,:T[:f;:l,j"ll f :rffll;l;
sch,I.rrc; cxistX o libcrrrr
..., rntcnnaxilarc.
Iutor llnrnri,r dcnmri.csrc-"',,,
,,,, t.,,nlr,.,, .lc
st:rhirirc. rci,r_
c.;;,1,;;:'f;;i:':;1fi;:,i:'l;;:.0,...1i"",1i::"'e a misciriror ;n .t.r.ir.r. Dinrii
.\l Lre,ttcrea trattrl.ctseli, Dczvolrrrea
;llff ?il t1"f jlflT3l,;|i:,t_ | I'i" ;' ii i,,,ii i I il,,'iiul. d" up,o" i_
nrxrrc se rirce cu rare nrcdii Ia nivclrri diarnetrului bizigo_
inrre.-i,Jt q'm iil";;il;)
.^ ni'..,,,;i ;; i.i b'
se stabrllzcaz;
;l;
lii lllil il;l,fiii.
inrr-o oozirie
::ljil i illil:.lt::^*ilil,l
"ntrale
(Bcrgcr, Flcming, Keirh si Campion.) 5i 1,2 mnr r
(r-;r procltts trrinm ,,mezializarr;;
Drrpi S.L"\i,[
mrre$re dc t.t 2 ta l2 llni c,, 14,b8-m;-trl
".I"ii distrnli rc -. v,"prtrii-1;rii;r;i;;";';,']'"lt'tcnorri
,t"" r|c.14,22 rnm. r,'l,* I. i; i. ;il;;'i;;;,Iti.,"r.
'"',;i}i,ii:".i;l:.c
'jil;f "xi(#ft*i"t,l:+ i*'! irr ;*ril;**l
gonion
lj.ll'9.gi
trutru br?tgomiric cu g.63 rnr
i","",;i'B; ;;; i;. ;".;il;" J' il ;:rii,lil,','j
^,,i a dirrnc
o"
[[i i'#Hr*:;
.".. i;., i,.i,i;it'#il::;,il.i""rL.lljll:ll:ifi.i,l.i,i,lili
1i ra ,:opiii
.
,i

t\) Lrctrctc4 perticali. I)|

or*ii, Ti,lt f ilr":ff f
h intrc. 2 5i l't rni in;t1;rtt.., ;^o111;l- ,rnolar;lor
",,
_ prirtatempor.r.r ;c .prodrrrc 1i prinra ,lirr.rn1'are
-.. i'.
lclei st nrireSte.u 2j.76 ,r.,,.p1 .lchnrit
"1n;J']i.'.,(Tt' o dati-5i jumitate mai -"r" ',1", i,
Lcrm:r\rrar.f in,i/1aro liziologica ,i ,irl,,.;,..1i.. '"' srrbiJl
..iqt"r." in'i*rg;-".). pr;.rr-o.[o.r'.i,re scrniccrc (ri-
r r,)s r,-sii.ii,ir 'i,jlir'^l*ii?:.:lcr"ri:,:"::"';'.::"'fri:,1,i,,H,,i:
-- pi.i'rT"fl"i;.';ff;'');:,;i :']l:'':"'';'c'17i:
molarilor t;", oJ;r.'"ni.i.l.''tii':-il:tl] i liri inqh*trirc' f'1c)c ocl''zrlc llc
jiili"".l:,iJ "Jl'#j;,iJT:"i:ig:;lrll,lillt'.;.,r
:j1,, plli:t l I I,i ll ;I
ii{::'"'"t';:
rzard' crc$rerea verricrri a felci si
race ln 'fr.rl ,il n"r"r",
;lnnlH il,iltT.:i i*l it,tii:'i;,il:
t,un;. nr"*;i"rll.;';i':}i,,,1;:""ttnete lizi.olosictl tr''ttlttcc o .lczvolt'".c
:.,;ll"
mur.r ascenrlcnri a manrlibrrlei, .irc- ";""r!, ,"_
.r.gi,,n"-" proclrce in urntrJor " permincnli. sc na.c .\^^l::-1 tont"ttt f'rvor'rJrilc. p",,tr,,
ff:i:l'; t;';;:'il;i;i'
l';;'r c'e$'ierc.
n"?iJ"."'l':ll':'':"T:::""1rn Pirtc:r postcrioari
"lr,.oloJ.;;"j. 4",j" n"nr.r rrr'rJr)rrrrrrc'r "rzLrrilor cle rrrr.rr
"uoiu1i.t
i.ci
anrerioari lsJwi;; {.,'ir{iiti;l:t'"ta dccit in ece "tipiii'iin;li;iJ;l;';;.''
(aoa lemnor.rri se JXracsre j'i:i:']il":.^'l:li:'i:: .,1" consri,rrr cI rr'-
.,, i'l;
c..- Lrptterea
... cr L reperul pini -tuttero-posterioar,ii a..fc1ei cste cu .rtit ,o..po"i1i"
mai accen*rati
ab,raziriea
rreburc corelari/i"i,/,;;;,?'i,;;;;"{;"lJl' lii";.; :::'i:.','.i,li: i::,,f lB,r^,T,i;
cr. la care ." f"c" _isu'"j.o;;;"';.;; 1i cu o fr.rgiJira,.__"1 cr.r.r',,r." ,i;l*iji. tempor..rri,
r.rc.o.rI 9i csrc rlornirrrrX .ni
rtc 61g,51c,1s1 ,rrnn.lil'',loi f"r"fiiX
urrglrir,h,i s.itr (.rjr.rrrgc Ia 125_12.0.;ia-;ra;i;': i"r, inchiclrrc ili.li",l'1,,i'""T,1dq;li:lu*":J:jl,:,.1,1i p" ,,,,..",ii rp., ;""il"ii, invorr.,lic).-lil"7'
'r"n'irl.\-1, ;;"rd). t.rte rrr'rtt'lilr'rlr ctp{rl ,'
<Jc i" pf ,,., ii"..,' li.Tt.canirrrrlLri'
migcarc
L"rot .lirlli
p,.,inqx i..5,.,"" ntlor lr e^.-;,:^'..--rrrr'lzrtrlrlt itr spcr;i.il .1 q1111-
","r;iil'j"iff:I:i:'fl;':Tnl,1.-_".p'op"'!iitoi'ieieiii
,"u po,*'.io"il - clucy!
mandibulei ;r pl;iii',,ili.*jror
contactc PI cIn'rtulc si l:r ionduccri
alc
$r pnn cretterea "*",.;r,,i:jrJJii"l?.l,lli"if:i':i:1i,""
jn inilrime. Crcyeiea *iff *'lall;ir;;
cle rrrm $i localiziri in legiru
,."girr;;
"i;;;r"i.lir",i .noari.:r; t.:tlffi ii;,*# i:,i,::.iiil l,,miil:".;li, ;::l;,:Lnr::.iUi
m uscu h re 5i crelrerea
t.';i;;illi ;",. [.:illliJ:T;r,i:llif
piexul avcolodcntar si strucrrrrilc i,lll;'.s:]: liili *,:$'ti.:L t*:i':"3*i il'di fJ' i (';,':'"T"?.1'1il:':J
oelorlalte zone osoase ,fni.eoipro"., Ci_
;;.'itr;i:. 'i'I:-i|':r9|.
de" oclLrzie Dinlii erup la inier-'
tcva excmplc: fiecare rccelorere .vale medii d" n::plTl sc lace.cu rnolarji dc
mrndil'rrlci corespunde c' enrplra 4: S..i..r.'-ai"",",n*i,liir*,rrx rnsa rrcvenre ";cantrito i^ ^".-^ 6 ani.
drnlrlor 5i esre precedati & o acccrc_" l".u"ii., "i;i""ri:.f "8,"t" este concornitenri thi"t pt.."d"uSi,rr
ralrc.in ramrrra ascendcntl r*cllmann)..
tnlcrrori derermini o cre5rcre f,rij;""."J llrg."li I incisivilor ".uo.ti"- in
spe.cial
-;;;;-;;";:""t9ti: intrc.(clc .rlorri ;rrcadc cxisti ,il
in
tere anreroposrerior esre esal "11,-.n,on_irtui'-it*-..i),'.iif .ir"l"t a..r"5_ ""si"n;"
supraocluzie, cind ritnrul
cglg
--"ra;l,,i"l 2 _"i;i^ri-,l'
-:::' *r,i."J,i,,gr"aut .1.
"-^j:.-P:."1""1",
4f i1iffi +[ii*itt
;.,;
1';.
20
"..' l[l; J.ir,: :il'ili,t rjH ilf i,:::" Til".f ;i ;:;li;:l ;,'..*: fr if"g*tr$g;;,.$ff
ei Lrn ialr in .,.',.i"o Ji-ii',:li,lr;(1,?,f.""r1
^
!,^;,7{i,r*!i,li,'
,;,r:in
2t
lndlgarc fiziologicd a ocluziei). De obicei, iq.plt3.etapi molarii dc

lifi .iitf,r"'TJxruil1#:.'J-i;li:';it;;'il::iieu?.lit
;;il;;}il;tl "i,{'iiL""'x+';:::"f
au planul post-lacteal treapt;
in-- i::il?H#l;"d;T:ili.f #';iill
2
*:qjj*qi;.iq+"oitiffi
Hf ;#diilU ;io' io,o'; is" riui'i'i'r'i'#i$*
a*i 2-a iztrc,f giti' mezial izi olo
ANOMALIILE DENTARE
"fstt'i"lti'
ot'i7 "ni ti1 t"ninilor se producc inci o
o &ti cu eruPlia molanlor
4 ocltnrct'
DE NUMAR $I ERUPTIE
(a J-a) de
etapi tndlgare

24 2.8.g, Itlcluzitl (ftlcnlia Py',.nand)

A. Aiomalitb dentate de numdt 94 dentad 39
A.L. Dtnlil s1l9ratTumerafi
2.
A,1.1. Frecventd B.3.1. Terminologie
,25 .1fi
A.1.2. Anatomie Patologici 8.3.2. EtiopatogeDie
.12
t6 B.3.3. ManiJestiri clirrice
A.1.3. Etiopatogenie
A.1.4. Manifcstdri cUnice 8.3,4. Diagnosticul dilerenlinl .

4.I.5. Tntement 29 8.3.5. Co luita terapeutici 4il

30 2.8.4. Reiflclltzia defitard 48
2.A,,2, Anodorltlllo
A.2.1, Anodontia totrli $i subtu' B.4.1, Manifestiri clinice 4S
31 n.4.9. Teorii eti()Patogenicc ;0
told, '';l
A.2.2. Anoclontia prrtiAli tntinsa 8.4,3. Ttatament
A,2.S Anodontia Fxrti1ll:r re(ltrsiL 34 I l].I. .ltulo,)i,r rlr raltu .. I

t;l
R. AnonalliLe tlenlarc dt c tllli. . 36 1'ciminol.rgic
l!.1-r.1.
2 B.l. Rotdtk dentlld 30 8.5.2. Frccventa ;;9,

B.5.3. Etiopxiogenie 53
8.1.1. Etiopatogenje li asPecte 55
clinice 36 8.5.4. Manifestiri clinicc
lt55_ lr:ltamejrr 55
8.1.2. Tratament 36
2-8,8. D ias tema intc th]'als iDd 5C
2.8,2, Ttottspozllla de dtii 8.6,1, 8.6.2. Etiopatogenic si Ilrr'
(i0
8.2.1. EtiopatogeDio nilestiri clinice
8.2.2. Forme clinlce 38 8.6.9. Diagnostic diferen$al ri0

8.2.3. Tratamelt 39 8.6.4. 'l rrtePcnl 62

(foarte .'lifcrite irrrtc clc cl

ln acest capitol. sint grtrpate anomalii caracteristiii
a ciror comrrni consti
",i";;J;;"';t;;,lir"tlti.ii,,ito.
il"d;l;? ;";;i;i;."t"t J"*i"i"t'x apanine sistemulrri dentrr' in tirnl''ce
o*t rn"i unc,.'ri abia pe.rccpriLili'
il"Jifi""*; ;i*i"Jiti discrctS'
:i;:;iT;ifi p.ti"[xit"i"t*-dsntarc' lns5, datori i complcxi titii dco-
' .
t

23
 scbitc..pecaff o prezinri dezvolurea Ap.D.M., in pracrici se pot intilni Tabehrl 2
siuragii .foarte variate li p-articiparea osoasi diferl de la caz la caz, "no-
mrli._r dcntari ptrdnd fi: fie primari, fie consecinla altor anomalii jento-
rnrxilrre 5i disrinclir prezinti mare importanli penrnr activiratea clinico- 2d+ | ..1+
rcrapcurici.
. Aceste,anornrlii pot fi impirlitc in cloui grupe clupi cum pcrturblrilc
ltl Lcrcscaz.l:
,\; NrrmirLrl rlirrlilor (cJirrli sr,pranunrcreri, anodonliilc). ?dbo?r/l ,i
B) Fenornenul erupjiei dcntare 9i pozigia dentari (rranspozigia dentari,
rotalia. dentari, incluzia denrari, reincluzia, ecropia dentari, dia-
stcma intcrincisivi)- n"". ,"". I
suld,orr
n.e. r,c.
,"1610'r
I
Ire! co idr
- Anornaliile clcrnare cle numir. 1i eruplie in asocicre c,.r
singure sau | I
sc intilnesc frecvcnr qi o-
-
altc An,D.M. mari panc din acdvirarca
-
-trebuie si lc fie rezervati. Dupi o sratistici personali,
dinico-terapeutici
numerari
din.totalul p-aciengilor ce lrrmcazx un trlrarnrent ortodondc, Z8i6lo1o prc- y.
zinrl anomalii dentare de numir sau de eruplie, repa.tijia p" 'ii.p .1. " exceplionali- incrrlircraturi
cxceplia rcgiunii caninc, carc cslc considerati cu totLrl
1fig. 1).
anomalle fiind urmitoarea: dinlii supranume riri * i,+eo1oi anodo'nliile , - 4.1.2. Anatomie pd.tologica. Dinlii srrpr.rnLrmerari pot fi strrprin;i irr
,2,180/o; _ rotalii dcntare izolate * 0,330/6; transpdzilie deniari di[erite stadii de dczvolrarc. Un dintc com]'lcr consriiLrit crrprinrlc to.rrc
-* A,87 0loi incluzia linclusiv rcincluzia) dentarX 2,7Jolo:
gesuturile
lesuturile dentare. Sint autori
dcntare. S?nt aurori care inglobcazri
inglohcaz.i , .-
eictopia <1"
'orincinell
canin 16,360/0 0n 10,90% ecropia csre modificarea - ir,.r in aceasti ent;t.trc roare sraeliilc in.tcrnrc,li,rrc. '
cadrul -tablor,lui clinic, iar'in 5,460/0 ectopia apare.a o rn"nil"st"ri r".un- '' inccpind crr
lnccprnd pcrla ctc
cu perla dc smalt.
smrl1. l,cntru
Pcarru ca for-i '.,'
c.r o tor-
'in
dari unci altc An.D.M.); diasr,ema teriJcisiv| Z,ZJolo.
matiunc s; flc cdchcrari dintc su,prahuntorar .

- este nccosari existcnpa a_ccl

.pujin 2 lcsunrri 1",
dure: srnalq ;i dcntirri. Dinlii supranumcrari j
A. Anomoliile drentore de num6r sc por d,ezvolm ca Iormaliuni toral inJcpen. F.
clente sau in legiruri crr un dinre din icri.r b.
normali sau chiar cu ah dinre supranumcrar. f,:
2.A.1 . Dinf ii supronumerori Ctnd sinr sudaf doi (sau mai .mrilti dinri) se
utilizcazi rcrmcnrrl dc dcntcs conhtsi t[ir:. 2\.
Aceasti anoma]ic se caracterizeazl prin existenla unui numdr mai DMle cind elemenrele dcntare' sinr de-'ionfbrmalii
de djngi (erupli sau siruali inrraosos)- fatd de numirul normal de dinti gi urrncnslunt . (llIc"ItIe
)r dim.ensiuni $l oe
difcrire. si d9 denles
dengl-ggnirya!,
Remtnalr,
dinri-un anrrmir secror al arcadei. Se'rrtilizeazi 5i alli rermeni ca: dinqi cind sint unili 2 dinji de di nrinsi-ui ili '
srrplirncntari, hipcrodongie, plciodonlic (dcfinind ixcjennrl de fonnaliLrni
Cind i Ji f,iririi
f,irriii
ascminiroarc (fig. 3). Sudura poatc fi ror.ali
tlcntare) saLr meziodens diure supranumrar siruat pe sau llng5 linia
paramolari, -disromolar (definind in acela5 timp 9i topo"grafia).
sau parliali (numai coronari sau radiculari).
mediani
-, Jn unele cazuri concrcscmla germenilor dcn'-
4.1.-1. Frecwenla oscileazi in iurul a 3 o/e din totahrl subieclilor crr tari esre atir de purcrnici ;i pieoxe , incir rr.u
An.PItt. (in statistica..a 2loturi im gisit o incidenli de 2,640[ 1i res sc mai punc..irr evidcnli_ dccit evcntual rrn lrro. r. Dinrc supranumr-
pectiv J,490/6). Se intilnesc mai rar in dentalia temporari si riulr nai -
{recvent in cea definirivl Por fi puse in evidenld un j ,ru *i mulrc for- !1n1, qare- indici limita dinrrc cci doi Jiu1i. .ai in,lrs tn pozilic oriz,,r-
Urrconi, formaliunile supranu,rncrarc se dez- tali in regiunea canjnir'
maliuni supranumerare la acelaqi iubiect (tabel nr. 2). pe sectoare de or- volti in inreriorul aitui dinrc (dens
cade, este inrcresati in primul rind regiunea incisivi superioarX. Aceasti.
in denlgl
(den-s in dente)
Ci'9 li", formaliuni indepcndcnti:, ;;;;i";u dimcnsiunile qi forma rlirr-
predominenli r-ezultl clar ;i din tabelut nr. 3, in care propo4iile sinr tolui.din seria norm,alX lingi,.care.se dczvolii ("; i;r,li;;;'i"
apropiate de cele din srarisrica lui Snfn6 ficuti pe 500'de'dinii supra- drnlll supran,umerari situali lingX incisivul lateial srrpcrior sauspccia) i,r
'un inci-
-
,.24_ )
v
!.
 siv infcrior). Dc cclc nriri nrulte ori, sint dc volum nrai. rc,tjus, atipici ii
inru-un sra(liu mai tardiv de cvolufie. ta nivilul incisivilor ccntrali
supcriori arr o formi conoidi (de iirug) sau policuspidari, irnirind con-
forrnrlia p'cnr'-'larilo r. Ccl rt'ai a{e_sea .sint sitrrali oral fali clc linia
trig. 2. Dentes-contrsl (piese).
- numcrari unor elcmente forinatoare indcpenclcntc, irccast;. tcoric cxplicii
Fl,g, 3. Dentes gemlnati.
- tenla unui numir crescut dc muguri ;i disparilia lor ultcrioari. AJlo[[
arcadci nonnalc. Unii dinqi supranumerari inclugi pot fi orientali cu
ridicina sprc planul dc ocluzie qi cu coroana spre b'aza rnaxilarului
(din1i anastrolici tcrmcn crcat dc Brabant).
. I -
A.7.J. Erioparogezie. N,lodificlrilp rylmetge ale dinlilor sint tulburiri
' ce aparlin perioadei de brganogcnezi. Au fost emisc mai multe teorii,
pcntiu ficcarc dinrre ele putindu-se aduce argumente pro gi corrtra,
a\ Teorid celei de a 3-a dentalii. Dinlii supranumcrari ar fi rezul-
tatul'unei a 3-a perioade dc produclie a lamei dentare (dinlii temporari
provin din lama dentari primitivi; dingii succesionali din lama dentari
secundarX), care se dezvoliX din qi oral fagX de lamele dentare normalc.
Sc soriiini oc 2 arsumente:
irudiil comp"aradv cu dinlii din seria normali arati o calcificare
mai-tardivS. la dinlii supranumcrari;
dinlii ,uprdnum.iari sint situali cel ma; adesea oral falX de din*
-
din seria noimalX, deci ar apa4ine unei perioad ulterioarr de activi-
1ii
tate a lamei dentare.
Dar aceasti teorie nu poate explica aparilia dinlilor supranumerari,
ce insolesc dinlii temporari. Se intilnesc $i cazuri de dinli supranumerari
situati vestibular, precum si in stadiu mai avansat de calcificare.
b:1 Teoria ar'aiicZ consideri dinlii supranumerari ca o r.endinli
d.o reintoarcere la o formuli dentari strimoqeasci in cursul filogenezci
26
ri carc cuprindca pc o hcnrixrcadi 3 incisivi. 1 carrin, 4 Prcmoliti li
J mo]ari. hccasri ico.ic nu poatc cxplica: mcceni''nrrl ap;rrilici c.tnirril.'f
pi molarilor supranumcrari; irccvcnl" di[criri pc cclc dotri erc:rclc, pr,-
cum gi coexistinla la acela5i subicct a dirrlilor .upranumcrari intr-rrtr
sector al arcadcj (dcci reintolrccrea la o [ornrLrli rlcrrrrri anccstr.rli,) ,i
anodonliJ. unidentari in olt sgctor al arcadci (carc cstc intcrptctirti c.r o
trcccrc la o foflntrli dc0lar.i viirn,lrc).
c) Tcoria diviziunii mugurelui d(ntnr. lJn mr.rgt'r'c dent.rr ,lin ' r"
normrli - din nrotivc nc(lclcrminJlc - se imprrrc in 2 pirli cc ' t
Itrcazi apoi pc cont nropriu. Dacd. rrrtrqurclc .lenLar s-ar tlividc, Lrt, .i
dintii caie rczulti a"^unn.. si fic mictdrrti dc volt'r't in nro'i rrnil"r.'
ln rcalitatc, dintclc supranult'tcrar cstc clc obicci rn,ri t't'tic, iirr <littt'-lc
pcrmanent lingi carc empe cste binc clezvoltat, dc nlirinlc t]ortnirli.
' d1 Teoria "mugurilor' adanantini multipli. Contorrn ac,'src; Ic r;i.
pe ling; mugurii idarnantini corcspunzSlori tlintilor rcmporari 5i pcrrrr.,
-ar
irenli, exiita 5i muguri adatnanrini acccsorii, crrc sc atrofiazi ultcrior'.
In unele imprejurlri, acegri germeni acccsotii nu sc mai arroijazi, ci tlinr-
potrivi -qe dezvolti ti se -c,rlcific5. Atribuirrd. provenicnla clinlilor supre-
varialiilg mari de formX 9i volum, dar nu a losr probati histologic cxit-
incrimineazi tor o produclic accentuati dc mugrrri tlcntari, ce s-ar clatori
unei cudiri accidentale a iarnei denmrc.
e) Tcoria evaginirii cpitcliului aldrtdntill. Dar,,riri rrnci irit.'.1ii 1,,
calc sau unui ,,proccs tlc induclie biologici" sc prr.-rtltrcc inilial o cva;1i
nare a epireliului idamantin cxtern, unn.rra Jc l cc]Lri intern, ct'ctnit"t,,r
rrnei prelungiri, care, deta;inclu-se de nrugurclc rranri, formcazX un nrtr-
fr.rre indcpcndcnt. Nu poatg explica aparili.r lLri ,,,1,rrs in ,lctrtt",
l
referindrr-se la tulburiri accidcnmlc cn rriologicc rrr cxplica ltccvcLtl.t
deosebitl a localizirii in rcciuncl in.'isiv.'r sLrncrioari.
A.1.4. llaniJestdri clinici. Se poatc considcr.l ci din roatc anont:rliilc
de numXr care se pot inr.ilni la om, cclc rnai ptrlin d:rtnXrolrc 5inl (ci,
denrare. Crr roatc rccstca, dinlii strpranrrmerari tlctcrrrrini modificlri c rrc
fac necesard intervcnlia rcrxpcutici datoriri trrlhurjrilor [izionomicc (in
localizirile anterioarej 9i periurbirilor secundare la nivehrl arcadclor din-
targ $i ocluziei. Uneori pot fi cauza unor tulburiri ncrvoase! fic scnziri,c
sub forma unor nevralgii greu de localizat qi de clurati scun: lic
motorii sau vcgeAtivi (vasonrotorii). Dinlii srrpranurnerari -,pot fi
-tulburiri
intilniti in cadrul unor formrliuni tumorale sau pornind de Ja ci sc pur
dezvolta formaliuni tumorale, mai alcs dc natr.rr.i clrirticX. l-cntlr actiui
'V!
d'
tatea clinico-teraperidcX este imponant si se faci clasificarca tlinlilor
supranumerari dupi constcinlele! pe care lc-au cauza! la nivclrrl din-
$lor din seria normali. Pot fi disdnse doui formc clinice:
27
t
 a) Dinpii slpr4ntqner.tri nu tt oprit crurtia n;c;u ui dinte Dennanent, pcrsisra dintclc tcmporar corcspunz;tor 1i din accasti cauzi anotnalia cstc
Dintelc (dinlii) supranumcrar csre ciuprlr ti ia srabiiirca formuici tlcntarc descopcriri mrdiv. Por cxista bonr,biri alc crcstci alveoare pc versantrrl
sc consrati un numir mai mare dq din1i. Tulburirile sint legate de loca- vestibrrlar, oral sau pe aminclorri produse dc clinlii incluqi, Poi fi pLrsc
lizarca rlintelrri srprinunrerirr. Darorit i 'sp:r tiului insu fi.ierrt- "nn innh"- in evidcnli gi unele tulburiri mccanicc, ca clcp,lasiri aJe dinlilor vecirri,
srrire.r rlcrrr.rri cu intrcag.r garni a malpoziliilor; sc inriurXlei. "." .o,,Aiiiit" mortificiri pulparc, mobilitatea dentarX produsi prin lizi radiculari. Ilr:.r-
(l('cur.llrrc gr:rrrrocurilrr.e locrli (aparilia dc carii la dintii din seria n.rr_
n)il-4,$r _lcnnrncnc inllarnrrnrii gingivalc).
Mcziodcn_s-ul poare determina deplajarea $i rotarea incisivilor ccnrali
crr aprrilia tliasrenrei irrrerincisive (fig. 6). Cel mai adesea el esre siruar
palarinal fali de lirri.r arc.r,lej. ceea'ci Jeicrmini frccvcnr blociri oclrrzo-
rrti,t.l;rrc. Arcad.r inferioarS.pirrLrnde intre dinrele srrpranumemr 5i cei
rlrrr scri:r rrornrali .lc pc .rr.rrl.r rnragonirti. Uneori, nrilcirilc rnandibulei
sint lrlocarr I'rin nr.rlpozilii alc rlinlilor tlin scrir norm.rll rlcpl.rs;r1i rlc
citrc clinlii supranrrmcrari. ln rimpyl cvoluliei intraosoaso diriyii sripra-
numerari pot rcsorbi ridicina trnuidintc clin seria normali. Diagrrosiictl
se punc ufor in accasti formi clinici, ci rrebuiesc diferenliali ie dinlii
rcmpor.rri, c.rrc pcrsisti I'cstc rcrnrcnul lor de eliminarc.

l,'i0, 5. Evolutrin lerapeuticd a c.zului din tig.4

'()
I'i!.4. a) lncisi\t ceDtlal sLl-
perior: -inclus prin
diite supra-
numerar (spatiul pe arcade
este redus); b) la acolaqi caz,
tata ocluzald a prernoLarului I
are nspectul a dol premolari
sudati.
.. b) Divii tupratrunterari att proaocot incluzia (retengia) unoy dingi
din seria nornwliL Pc arcadi se observi lipsa unuia sau'mai multor
dinli perrnancnli la o virsri, la care ar fi irebuit si fie err'rpii. SpajiL,l
nc arca,da csre tngusal prrn migrarea \,ecinilor (fig. 4, 5). Unmri poarc
dintele. supranrr merer cstc, inclus. Se- por tnrilni cizuri
__ ll Y"trar
nomoraD multrntt. dintre care nii sint erupti $i albj tnclujl,
de d;Dli supra-
- succesiva
(mir'i[ea s perirnetrului arcadei $i ex-
tracLia dintclui supr-flnumerar)-
rncnLrl rarliologic csIc ol)ligar{)rirL 5i cl pLrrrc'in cviJcnqi (lig. .l): prczcrl.r
in incluzie a dintclui clin scrin normali 5i a dintclLri su p r",rn,.imc.ar, dimc',-
siunilc aproxirnarivc, gr'.rclLil clc clczr',,lr.rlc, scrsLrl clc il.lLrlit. Lrin 1,rr
de vcdere terapcuric prczinti rrrare impoltanli prccizarea pozitici vc:r.i
bu'lare sau orale a dinrclui inclus din seria normali, a dintclpi stpranir-
merar. rapoartcle dinrrc ci 5i rapoartcle cu riclicinile clinlilor erupli'),
...A.1.5. Conduita tardpcrtiti. ln prirn.r formi clinicj, indicrli.r gcrrc-
rali csre extracgia dinlilor srrpranrrmcr:rr.i. rrrrn:rri clc corqclrrcil prin :rpr-
rfie ortodonticc a p-oziliei dinjilor din scria rrorm.ali cc au fost'deplasali
sau rotali (fig. 6). Numai in doui situalii clinicc nu sc lace exraclia din-
gilor supranumerari: a in caz de microdonlic, cind nu s-a crear nici o
modificare ln alinierea- dinlilor 9i ln rapoartele de ocluzie; b
tun dintc din seria normali, alituri dc carc se giscSrc dinrcle supranunre- - ci,rd
larr este compromis. In accst caz, se cxlJagc dintcle din scria normali 5i sc
1) Procedeele radiologice siDt expuse la 2.8.3.4,

29
aliniazi in locul siu rlintclc suprarrrurrcrar, iar printr-o coroani de in-
vclig i rc di fornrr <iinrclui pc iarc il inlocuieqtc.
ln cea dc-a 2-a form5 clinici, pe prim plan se situeazi crearea condi-
liilor pcntru tctminarca evolutiei dinielui din seria normali, aflat in in-
cluzie, Succcsiunca fazclor tcrapantice cstr: rrrmit.,trea: a -- mlrirca pcri-
Fis.6. erupF pe linia me-
- a) Dintri$isupranumerari
diani (rneziodens) r[alpozitiile consecutivei b) rezul-
tatul terapeutic,
metrului arcadei dentarc cu aiutorul aoararelor ortodontice pinX I.r ob-
linerga unui spaliu suficient pentru alinierea dintelui inclus; b
- inrcrvcn-
1ia chirurgicali care urmireqte: exuaqia dinlilor supranumeraril eliberaret
<lltrrrrrrlui clc crrrDlic si cvcnttral ancorarca dintclui incltrs; am constatat ci
in cazul incisivilor existX multc $anse pcntru o evolulie spontani; c
- trac-
lionarea JentX pe arcadi a dinrelui permanenr inclus cu a.jutorul unor for'1e
elastice de intensirate micl sau (mai bine) mcnli-
nerea drumului Iibei in celelalte - dacicazuri
a fost ancorat
(eventual -aplicaiea unor'capc dc
celuloid pe din1i1.
2.A.2. Anodonliile
Absenla unor dinli (pini Ia nr,rmirul total) cl rezultat al ncformlrii
mugurilor dentari sau dcitrucliei lor in stadiilc incipiente de de:rvoltarc sc
numcate azoloz;ie. Cind lipsesc toli dir4ii dinr-o denralie dc pc un ma,ci-
lar, anodontia este totala. iar cind lipseste un numXr limitat dc dinli
-
anodonlie parSiald, care la rindul ei poare ti redrsd, (absenla a 1-2ilinlide
30
oo o henriarcadi) satintinsir. Prin tcrmcnul dc attotlonSic r.rnii:rutori inlcl'!:
lbr"nt" ,u,u.o. iinrilor; in accost; acceplitxlc - pcntnr a inclica lil.rsa trn'ri
numlr limitrt de dinti sc folosesc temrcnii dc ltipodonSie s.tn rtligotltnt'
1ie. Se
-
mai rftilizcazi termentrl clc agezczic pcntrtt a clcscnln.r abscnl,r tlin-
1;lor, pentru care nu iu existat nilioclati mrrgrrr; (lcrll;1ri, tlc anorloniit
alt
Ftg, 7.
- Aspect facial ii al pirului ln arnodontii totale Si subtotale (displari'''
ectoderrnale).
pentru dinlii lipsi, pcntru care au cxisLat nrugrrri, clar c;rre s-au picrllirt
ii. ln urrni un6r iniervenlii chirurgicale, fie pr'in proccsc patologiic. Ma-
nifestlrilc clinicc 5i condLrita tcrapeutici variazi cltrpS'i rtinclcrca 1i scrli I
anodongici.
A.2.1. AnodonSia totald ;i subtotali, in gtiologic, pc lingX prctlispo-
zilia ereditari, au fost incriminate drcpt cauze bolilc constitulionale, ILrcsL,l
congenital, tulburiri de nurrilie, disendocrinii, tulburili neurotroficc (ELr-
ler), alcoolismul, virozc alc mamei in tinpul graviditilii. ln anocionliilc
rotale 9i sr:btotale sc intilnesc frecvent scmne carc traduc suferinle alc sis-
temuhii ectodermalr piel: uscati, fragill sau zonc dc hiperchcratozi 5i
escorialii furfuraceel hipotricozX cu pir friabil (fig. 7). abscnla glandelor
sudoripare (no pot rransoir; 1i au rrrlbrrriri de tcrntorcgl'rre). Nrr sint gx
ceplio;ale modificiri ale mcmhrelor srrpcrioalc 1i in[c'ioa'c. in rpcci.rl
hypodactilia 9i syndacrilia..\rodontil .rp;rrc astfcl c.r o rttrnifcst.trc .' trtr.i
niil"aii a" siitei displazia ectodermald. La displazi.r cctodcrmali poatc
fi asociati uneori- qi o nezodermo-displazie. DupX I{offmann, anodontii
pot fi lntilnite urm;toarele afecliuni: anhidrozi hipotricotici, arah-
ll
 nodacrilic, condrocctodcrmodisplazia, clisostoza acrofaciali, dibostoza ma*_
''. r'.
' rlibrrlof,rci.rli, lipoidproreinozc, mongorism. rvr.iiinut;i. i".i"r" ,iri ."
r',rcrcflsucc (lrg. 8): cr.rjrrl infcrior al [c1ei cste foarrc mic)orat, nrenronrrl
c\lc rcrr,ls, t,u)lul lilbiorncntonicr cste acccnlrrar, buza infcriolri cslq rjr_
rnnr.r.. r'.r prrrparcl arcnri il conrrrrtrr;lor nr,rndihrrlarc (nr.rxilartrl ccl rrr.ri
rrrccsilril irrvt.srigalici direcL,.) sc corrsraLi o hipo,l.rulfr"'." oso.rsi, Crc:rcte
stnr lo.rrrc reduse-, in speci;rl la arcada inferibarX, uncle deseori sinr limi.
riuc l.r,) zoni libroari ingtrsri (fig. f a). Tn anodonl.iilc sLrhr,rrale dinjii
clc.,rcguli simctrici, iincori rcdugi J;;;iunl i"
LorDrJ. Illrtrlrranle tun.ltonalc _ loarte sevgre _ sint in1ispeci.rl
;xir1t1rri,.si;p ",;pi.iccle
-
masticarorii
.1i f'izionomiie-. lnsIli clezvolrare" g"n.r"ii i,irirziatX 1i
"rr.
pcrturlrrrri clatoriti atit afccgiunilor dc sistcm, c"it 9i dclicicnleio, Tr.i*lil
o.rr.rlc lnrrsticatorii). Din pLrnct de vcdere rer.rpeuri6 anodonliile ,ubror.ii"
tl rotirlc pun prohlcrnc sirnilrrc edcntrqiilor dc;rmploarc ascminiro:rrc.
lu plus sinr particr.rlaririlr agravanrc:
cxistcnta unui
- cxisrcnla trnui organism in pcrioacla dc cre;tercl
cimp protcdc foarre dcfavorabil privind menline- Fig. 8.
rca -prorezclor 5i transmitcrea forlelor.
Anodontrie totatd $i subtotale:
- clestelor maxilare; b) pro-
a) aspectul
Obiecrivclc protezdrii sinr: teze aplicate Ia coDiii ,cu aceast6 ano-
malie; c) aspectul facial lnainte Si ime-
oblincrea trnei eficienlc masticatorii care si asigurc alirrtcntarca diat duptr splicarea protezelor.
srrbiecrulLri in conJilii obi5rr uite;
.-- obginerca
.fcrior, unci dimcnsiuni vcrricalc.qi a unui profil al ctajLrlui in,
carc si imbuniirilcasci aspecrul fizionomic, '
.. l-rcfiuie avrrr in vcdcre faprul ci, aplicare.r lrnor prorcze in jtrrrrl pir-
lilor libcrc alc rnrxilrrclor Ie frineazj 'dczvolta rea. birr accxsri cauz; se
rccom;rrrdi s, lrimb.rrca pcriodici. a protezelor. Jinind conr si de considc-
rcntul ci Iiccare noui lucrare protcrici prcsupune o noui rcadaprare a
sul)ir'(rrlui, inrcrv.rlLrl ccl mai piopiic pcnir,r inlocrrirce prorczclor'csrc clc
aproxirn.ltrv. un an qi jumitare. In.anoJonliilc subtorale, dinlii prezenli
vo.r li lolos(i pcnrru asigurarea srabilitilii prorezelor. Ir vcderca arenu_
aflr.lorlclor, s.a recomand:rr crearea unui ,,parodonliu arrificial., prin i _
trodrrccrc.r rrrrui srrrr rlc acrilat clrstic cu'iol o-oriiior, UL no.," li
zar intrc dinli 5i bazr protezci, in inrcriorul bazci intre z l"inc j. "."-
dur lrcalizare rchnici foarre dificili), pc fala mucozali a plicii (cXptu_ ".rif",
llrc to t;1la).
.1\.2-2. Atodonji4 p4ttialA irrtirrsi. Anodontia iurcrcscazi frccvcnt
arnbcle arc.rde, cu o ropografie de obicci sinrcr,ric5, Din punct dc vcclcrc
crropalogcnic,.cLr cir nrrrnirul dinlilor absenli estc mai mirc, cu arit prc_
zinri mai rntrlre elcmente cornune cu anodonlia sLrbtotali ri rotali. bin
P^yl:, .d., veclcre. ,rerapeudc anodonliilc inrirrse pun proUt.--" qpccificc. -t
ubLeclrveLe 1i mij)oacele rcrapeutice sinr diferite,- dupS cum paciinrul sc
girseitc in pcnoada d dezvolrare a Ap.D.M. sau dupi rcrm,inirca ci,

32
l
0)
3 ]{nomtrlltle denromaritaro
i
-
l

I
 In ncrioada dc dezvoltarc, obiectivclc dc lratramcnt sint: inclLrzia (prin examcn radiologic); cind liqrsc5tc ai clintt'ic tcmporar, 1,r clia
unor rapoarte intermaxilrre cit mai norrnale; gnosticul difcrenqial trcbuie avtrti in vedcrc 5icxtlircqir (p I'ccizarc pr i
- irabilirea
stimularea dezvolririi maxilarelor; a n a m n e z 5), in special la pacienlii nrai in r,itsti. r\no<loutia estc rlc crl,l
'
- dirijarea erupliei dentare gi rcalizarea- de..para)elisme .ti pozitii mai multe ori sinretrici. JIr unclc caztrri sc po.tlt ns,rcie irnodottlil t'n,',
-
a.'antaioasc ale dintiior existenti, in vederea aplicirii unor lucriri protcticc iucisiv latelal crr nanismtrl <lcnt,rr al ir, isiv,rl,ri l,rt, 'rrl ,lc pirl, ) (,fr'i
coniuncte sau adiunctc definitive dupi. tcrminarca creStcrii osoasc. De
ace;a tratamentul are un caracter de prcg:dre.
In anodonliile ln care lipsesc un nirmir mare dc dinli sc eplici apa-
rate mobile (plXci) din mai multe fragmente unite intre ele prin arcuri sttr
suruburi ortodontice. cu rolul de a itimula dezvoltarea oaielor maxilarc'
ij.rrr* deolasa.ea unor dinti in pozitii mai favorabile protezirii, se aplici
i.*.ruti luxili".e (arcuri mici- din sirmi, ce pomeic direct din baz'r
ollcii'), De cire ori iste posibil, este preferabilX confectionarea $i cimen-
in.."'unor guiiere-pun1i'din acrilat (fXri -a-se face slefuiri.ale dinlilor)'
Gutierele crrorind numai sectoare ale arcadelor pentru a nu ,cna creStercir
".o"rX
ii cu^aiutorul lor se obline o imbunitiliie evidenti fizionomici 9i
o.i.i,"r. o dfi.i.nlei masticatorii. prin mlrirea cimpului dc masticalic
ln cai de necesitate, la gutiere se fixiazi arcuri ((a aparatc fixc),.carc,ri
stimuleze dezvoltarea uici arcade sarr si normalizcze rlpoartclc dc oclrr-
ia" *"-ott mirirea arcadci superioarc 5i normalizaria rrpoartclor dc
"i"
oclu)ie orin efectuarca saltului articular in ocluzia in*'ersi frontali cc
insoteste' frecvcnt anodonliile pa4iale cu localizare la xrcad:t superioari) Fig. 9, Anodontie partiala redusar. inainte si dupi
tniliarea ocluziei prin qutiere trebuie ficuti cu multi prtrdenli, deoare''c - (migrarea
tratament meziale terapctltical a restLrlLri ciin-
chiai dinrii r,rer"nii poi fi mai redugi dc volum $ cu o implannrc nu Prca !ihL de pe a rc|(li_r).
viEuroas5. D" marqinile guticrei trebuiesc binc prelucrarc, pcn-
,.,i .,u nrcsa"t.-.n"",
asupri parodonriulii marginal. ln anodonlii, deplasirile O situalie aparte o prczinti unclc anodontii dc prcmolari II. cincl anont,r.
" dc-" luneul linici arcadci, chiar citre mezial, se fac greu, incom-
dcntare lia intereseazi o hcmiarcadl la maxilar gi hcmiarcad,r opLrsi la ma'rclil,r'I,r,
parabil mai gre.i decit in cadrul oricirei alte anomalii. De. aceea, dinqii sint ,,atod,onSii tn d.iagonalZ" 5i ele pun problcme tcrapcurice spccirlc <l.r-
irebuiesc diriiati in dircciia doriti inci din perioada erupliei (pnn arcun toriti nr.rmXr[rlui inegal de dinli p-g hcmirrcadcle ,rtttlq,,r'istc. r\no,l,,rr1rr
sau planuri inclinrtc dc ghidaj). de incisivi laterali supcriori sc insogcsc frccvcnt 1i tlc o tlczvoltarc insu
A.2.3. Anodontia lartiald red'ssdu. De obicei sint unidentare (in ra- ficienti a arcadei respectivc gi de rapoartc dc ocluzic inversi frontali.
port cu o hemiarcedij 9i intereseazi mai aies incisivii latcrali superiori, In aceste situalii pot apare gi urrele modificiri facialc (procminenlir mcrl-
incisivii ccntrali inferiori 9i prcnrolarii lI. Etiopatogcnia (cu rclcrirc ln tonului printr-o antepozijie mandibularX asociati) 5i o invcrsare a treprci
soecial la anodontia incisivil6r laterali superiori) este corelati, in primul labiale. ln anodonliile incisivilor centrali inferiori, lipsind 2 dinli alXtLr-
rind. cu reoria reducerii filogenetice a dimensiunilor 5i numXrului dintrilor. ra1i, rezuld o breg5 mare, sim,ilari cu cea din edentalic ([ig. 9),
Di ir...n." sint incrimina!'i frecvent factorii ercditari. Din punct de ve- In anodonliile parliale reduse ale dinlilor permancnli, deoarcce dc
deie clinico-terapeutic prezinti interes anodontiile din seria dinlilor per-
celo mai multe ori pcrsisri dinlii temporari corcspondenli, din punct de ve-
manenli. La cximenul^ clinic atrage atenlia lips,a de- pc hcmiarcadi a
dere terapeutic se pune problema atitudinii fayi dc dinlii remporari. lir
unui dinte Derrnanent sau persistenla corespondentului siu tcmporar.
Cind persisti dintele temporar, trebuie ficut diagnosticul difergnlial cu diferi dupi localizare: a-ln anodonSia incisivilor laterali saperiori Si a
incisivilor centrali inferiori, indicalia categorici cste dc extraclie a dinlilor
1) S-a {[cut abstrac$e de lipsa molarilor de minte, crJe nu necesit[ lnterventil ternporari, care, cu cir este f;cutl rnai precoce, cu atir oferi con<ii1ii mai
tenpeutico. bune penru migrarea mezialX. a resmlui dinlilor. Incisivii laterali superi-

)+ l5
 .,ri $i cei centrali inferiori temporari sint dinli care diferX mrrlr de corcs-
Poncicnlii rl:: dcfinirivi, in cee: ce ::ive$:e dirnensiunile, forma, colora!;a,
rrxnsparcnlir irr pc dc alti parte, degi persisri pesre tcrmenul lor dc cli-
minarc, au roruti o durali scurri, chiar in condiliile depulpirii. Dcsfiin-
larea brcSci se va face nu prin prorczarc (care ridici pr6blimc dificile in
r.cgiunc.r fronrali) ci prin deplasarea corporali a dinfllor cXrre ljnil me.
diani (l'ig. 9). Rezultare sigure dru dispozitivele cu diriiare orin curs.,r
(2.8.6.4. 1i tig. 27). b -- In-anodonlia piemolarului 11 (loializ,aica cca mei
lrecvent.i estc Ja arcrda inferioari) se poate adopra o adtudine de expcc-
tat;vi faIX de molarul II remporar (daid nu prelinti leziuni carioase in-
tinsc ;i nici rezorblia rXdicinilor), deoarece s-i con$arar ci acesr dinre se
poatc rncnlinc pc arcadi in abscnla succesionalului siu, pini la virste inain-
rarc (chiar 40-50 ani). Pe dc alrX parre, rczolvarea proterici a unei crlcrr-
ralii Lrni<lenrare larerale se face liri dificultate. DacI'se extrage roruqi din-
Lie a-sigurati (in funclie de nec,esitilile uneibuoe angr"-
tele. temporar,.rreb
rriri inrerarcadice), fie dcplasarea mezialX corporali a molarilor permaninli
fie-p5strarea poziliei molarului de 6 ani prin menlinXror de spaliu 5i rrl.
terior prin aplicarea -unei pungi. Uneori anodonlia de pe o arcadi po.rtc
face necesar5. exrra-c1ia unui dinte de pe arcada anrigonisti, penrru a
putea realiza ulterior-prin aparare ortodondce un echilihru inrer-
arcaclic Iunclional. - locrrlui pe arcadi .'le citre 2 dinii-vecini. Dintclc ccl mai intercsar tlc \
B. Anomoliile dentore de eruptie
2.8.1. Rotolio dentord
Prczirrti intercsul unei expuneri separate rotaliile dentare accentuate,
cLr ristrcirc:r clinrclLri clc 90o saLr aproape dc 90". Rotalia intercscazi clin-
rele in totalirate (coroani 9i ridXcinX); spre deosebire de torsiunc, in carc
risucirea estc numai coronari.
8.1.1. Etiologie Si aspecte clinice. kotalia se poate darori unor tulbLr-
rlri ce datcazi. din perioada de formare a dintelui (rotalie primari), dar
cel mai adesea este produs; de o cauzX mecanici- 1prgzen1a unui'diure
s!rpranumerar, pprsistenla dintelui temporar, cicatrici, absenla spaliului).
Cu o mare frecvenlX apar rotali dinlii ce mSrginesc bre5a in despiciturile
Iabio-maxilo-palatine (datoriri cicatricilor gi suportului osos deficitar).
Tulburirile sint discrete cind roragia intereseazS. premolnrii 9i mult mai
acccntuate cind intereseazd dinlii anreriori (rulburtri de ordij fizionomic
gi blocaje ocluzale).
8.1.2. Trdtament Derodrile premolarilor sint necesare numai excep-
lional. Un rezultat satisflcitor se obline prin desfiinlarea prin tlefuiie
J6 r
"!.i-'--
a conhctelor premature. Tratamentul rotatiilor accentuarel) ale dinlilor
anteriori se face grcu, pe de o parte penhu ci clinrele esre refracrar l.l
acliunca de derorare, iar pe de alti parrc, rezultanrl se menline grcu,
pxistind o foarre marc rendinli Ix recidivX, lnainre cle a incepe deroraren
dintelui, trebuie crear un spaliu suficient inrre vccinii sXi. Pentru derotarc
este nccesari construirca unor apararc (preferabil fixc). care si aqionezc
pe principiul cuplulrri de fo4e. Dificuharea redresirii sc explic; prin
forma ridXcirdi iare are dimcnsiuni diferite in sens mczio-disial li oro-
vesdbLrlar, ceea ce face ca in timpul tratamentului diamerrul mare al ri-
dicinii si se suprapunX pe d'iarnetrul mic al alveolei. Pe de altX. panc,
daroriri faptului ci dintele es.[e supus unei fo4e.circulare (giratorii) c.r
se transmitc pentnr tot parorlonliul sub forml dc tracliune $i nu m.ri
poate fi pistrar echilibrr.rl dintre apozilic ai rcsorblic2). Ll subicclii rn,ri
in virsrS. sau cind dintele prezintX. gi lezirrni coronarc, rebuie cxamin,rti
li oponunitatga unei rezolviri protetice (coroane de invclig sau sr.rbsritulic).
2.B.2. Tronspozitio dento rd
Tr:rnspozilia dentari este o anomalie caracrerizari prin inversarc-1
transpozilie este caninul, carc i5i inverscazi Ioiirl fic crr incisivrrl latcr.rl.--/
fie cu p rcmolarul L
R.2.1.. E.tiopatogcnia. ln produccrc.r anomalici, cnrc inrcrcsc.rzi ,1.
regula.drntri permrncnli, inrcrvin mai mrrlgi facrori: pozilia (profunzi_
Tea). dp. formare a diferiqilor germeni dcntari; crolologia eiupliei; morli-
trcafl ale slstemullll denLar tcmporar. La maxilarul Superior. musurclc
caninului se formcrzi dcasrrpra vecinilor sIi. prcmojeiui l, .i,. p.".i.j.
cruplia caninrrlrri cu nproximeriv 3 ani, .lerorirj rcn,linlci dc ruc:'irlir.
spontani a..din1ilor, rrccc pc sub caninrrl pcrrnrrrcrrt ii crrrpc in br,.,
lisati de cXderea caninulrri rcmporlr, fiiri a nrai ,lcrcimina'cldcrca cl ,
pe arcadX. a molarului I remporir, Tianspozilia incisiv latcral-canin ''s-a r
produce daci in momenrul crupliei incisivului later.rl pcrmanent pcrsist.i
-p'...oi.
corespondentul siu temporar 9i^i-a produs pi.rd"r.o a caninului
temporar. Incisivul latgr:al permanenr evolueazj in locul lisat libcr, i,rr.
caninul se va insinua intre el gi incisivul central. Uneori inclinarea mare
gi presiunea purernici pe care o exercitX caninul asupra ridicinii incisi-
vului central d-qtermini izaliza $ pierderea acestuia lfig. 1O). Aspecrelc
t)
-Rotatiile Eici se corecteaztr ufor, de obicei lo timpul trrtamentului celorllltc
anomalli cu care so asociozi.
,2) Do-Now6z6
prejurul
a propus chiol sectionarca Ugamentului ah,colo.dintor de jur-iu,-
rlddctnii, contlnd pe o rescolare a sl dupl corectarea rctaliei,
37
*:l:*
 R.23. Trtrtantentr'll in trrnspozilia conrplcti rlin iniisir' latcrrl-trrrirr c'
radioloeice dcmonstreazi insX cX trebuie luati in considerarc chiar even-
rualitatia formirii mugtrriJor intr-un scdiu invcrsat srtr ocupind astfel r" i'ii"i,'r iii;"i",nil'ri tni"ti t^z'lv'rre :lcluiri 'rotlcl tntc "
de pozitii carc si facilircze evolulia ulterioar5 spre transpozilie. :f'l.5t,i;i;;i ."";",'r,'i in fig. lo "'t" pic""r'''i nriri r'rrtrc"-
''ir'.-i'ivultri (cttrr"tl r'" i'r
i.i;i:"ii;;l "i;''i'i;';;i;
ii " "tl?nr'',rit"p'if pitt'lttt"
8.2.2. Forntc clinice. ffran spozilia este cgggplg3X cincl fiecare dinte se 1; '1rn"ri''' i r "
gisegtc aliniat toral pe arcadi in ioct,l leciorrlrri sirr. TrrlbtrrXrile sint fo'r sl"f"ir ,i l'i""-o Joro"'li-tt" i"ttt;'
C.rnintrl a "i".;"'i

Fig. 10. Transpoziiie oanin / incisiv lateral. Deoarece Fio.

"- 11. Trinspnz:!ii rlrromplete:
- ..rnrr / pll]rr'olar ,:
ca;inul,-tn evolutia s,a, a produs rizaliza incisivului o trincnoz:liF
central,' din motive estetice caninul a fost $lelult si U - lrJllspozitrc r-ri. srv lnl^.rl / in'
acoper'it cu o coroand lizionomicd, dindu-i_se aspecl' cisiv centlal.
de incisiv central.
.onformatia de incisiv cenrr.rl. cond,.rira tcrnPcrriLa in..rran'poziliilc,.ir'
celor 2.dir'rr
minime- ln transpozitia incisiv lateral-canin la arctda ruperioarf, se pot iXiiiJijiJ'ii.,:Jx"ji,..t Ji"'r"p.i*i i"iip..o.'al_epcxrrrilor
lli c'rrc n'ccsrr'r "l
.onrt"t. un.l" tuiburXri fizionomice, cind caninul are cuspidul foarte ac- ;'t,"i"oti de anoma]ie. Sc r"l flce dcpl rs trcr
[ic-in.orJine. uortttrl r' i'
,rlcLtt
ccnruat. ln rranspozitria premolar I
-
canin, se pot stabili contacte pre- ;::'H:; ;J;i;;;; io';r"i'p"*'ii'i.'lccidc.Slefuiri modelantc.rlc ct''-
mature intre ,rn,il din cuspizii premolarului (in special cel palatinal) 9i ;,r-ir".*.riri. completi (urmari'evenrrral lnclslv c'-r'r'
arcade antagonisti. oizilor),'O exceplii parc indicati in transpozitia lncom-Pleta
Transpozilia i4c-ompleti se insolette de modificlri m-ai accentuate. iiji'l i'iiti'"ii*;"il; ^;;j" iuf..io"i, undc. rrcbuii incercatx. alinj-
Cel mai idesea, cei2 d;nd sint sirua1i unul in dr-eptul celuilal,t (fig. 1-1 a). .irea dintilor in ordinea lor normali de pe arcadi' Lxlstcnla unrrr lncrsr\'
Mai rar, unul dintre ei se gisclte pe linia arcadei, iar celilalt este situat i;;;;"i;;; 1..'i"li
iil r" tuit'io"'i arc trn efect dczasrc''i1
cctoDic vcstibular sau or^lIM"i fiecvent, linia arcadei trece primre cci
"'i"J"
[l'^o^"t.i^i.-',i.a-.;-]t;";;i;, t"mpaiabil cu efcctul pe carc-l di trrr
doi'dinti. Transriloziria incomplcti rnai poate imbrica ii un alc aspcct, , meziodens strperior'
inversarea interisind numai ioroanele sau numai rldicinile. De aceea .l
este indicat qi un examen radiografic in incidenli ortogonali. La trans-
poziriile incomplete se asociazi-malpozitii ale dinlilor leqini cu deficit 2.8.3. lncluzio (retenJio primo16) dentord
de spaliu 9i cu dczcchilibrc ocluzoarticulare consecutiver). I
8,3.1. Terminologie. Prin incluzie dentari (sau retenlie primarX)
sc

inteleee rXminerea unor dinli in profrrnzimea osulul,-.dupa ce rermcni]l

sau posibiliiatc:r si crupi'
1) Tnnspozilia la arcada inferioard pune probleme similare etlopatogenlco,
clinice $i tempeutice. i;l'[3"."i;;il'i'*iii, ri'i' "'l;il ""ai"t"
- -:i 'l ')
38
.- !!!
Se rrai rrtilizcazi tcrmenul de ,,incluzie submucoas;" alunci cind dintcle cr.r si sc aliniezc po arcacli, ar-lici inrrc conii'.-
cea a dingilor ce trcbuic
,r :tril'riLrrr osul, rlrr s-a oprit in evolulia sa sub un acoperii de fibro- tor $i conlinut. Consccinlelc apar Ia r.rivcl'"rl cl:niiiol ec.,".rp r.ritimil iir
rrtu,'o.tsi, rlc obicei gro.rs5. 1i densd. Incluzia parliali (inclrvarea Bre- sectorul respectiv dc arcadi (carin superior, prcmoiat II inferior, molati
lrauL) tJctirrcptc sitLr.rlia in carc dinrcle-a -
pcrfor.:! mucoaJa cu o mic:.parte de minrc).
.lin cororrr.r s,r gi s-a oprit irr accasri
srare.l In dcntali.r pcrnr.rnenti, in-
clLrzia intcrcscazi in ordinc descrcscindl a frecvcnlei: Inolarii de minte,
caninii superiori, premolarii II inferiori, incisivii superiori. Pcntru dcn-
talia temporari ar.r fosr menlionare incluzii ale molarilor (greu de difc-
renliar de reincluzii). 1
8.1.2. Etioldbg;-fra. DupX formarea coroanei, paralel cu procesrrl
dc edilicarc a ridicinii, dinlii incep si sg deplaseze intraosos pr;n-
tr-un proces c{c resorblie lacunari cXtre rebordurile maxilare.-Aceasti
Licplasire portc fi opritl daroriti -unor cauzc 1i mccanisme diferitc, care
pot fi grupate astfel:
a) Cauzc atre f;n cle dintcle inclus:
* pozilie foarte inalti. dc fornrare a rlugurelui (in spccial pcntru irr'
clrrziilc de canin);
* conforma!ia anatomici dcfltvorabili: coroani foartc globulo.rrii
1le c;rnin, nrolrri), angulaqie coronoradiculari, curburi ratliculari (fig. 12);
ax nrodilicat fic s;rgirrl (in special mezio-inclinalii coronarc cc r)ot
- pini la o pozilie aprorpc orizontald), fie trrnsversrl (mcrgind pini
mergc
la un clinrc atcz;tt dc-x curmezi5ul arcadeil, fie cel nrai adesca in
ambclc 1:rlanuri; - -
picrtlcrca provizoric dclinirivl a potcnliirlului tlc crupqic r
- Arrr putrrt obscn,l sau
dintclui. crzrrri, in carc caninul qi-a relulr errrpli.r
spout.rn ll virste ineinrate, precrrm gi cazuri de reluarc a erupliei in tirrp
cc :\(1;oni\lr :rp.rratc ortotlontice chiar pe arcada antagonisti.
lt) F.tistcrtl,t ttnor obst,rcolc in calea erupSiei dintelui, Ele pot fi inr-
pirgite in doui catcgorii: in prima caregorie intrd persistenla caninilor
remporari; exisrenla de dinli supranumerari (ambele cazuri sinr ilusrrarc
in lig. t); - cxisrenla unor formaliuni rumorale; chist pericoronar, odon-
-
ton etc. Consecinle asemin5toare are 9i scleroza osoad 9i fibromatoza gin-
givrlX. ln x doua categorie siruim absenla sau redqcerea spaliului neccs.rr
cvolulici dinrclui respectiv. Fstc carrza care se indlneste c-u cca mai nr.rc Fig. 12, * Incislv central superior inclus cu t0rsiune
'coronoaadiculaa6 Fi deformare radicula16 maae (catnera
frecvenli. Mri multe eventualirlli pot duce le deficitul dc spaliu: pulpar5 are tr'aseul ln lorma literei S). o I aspectul ra-
(existenla r.rnor dingi prea voluminogi in raporr cu -
- Macrodonlia
gabarirul osos facial al subicctului);
diologic initial; d2
- modificarea
ln timpul tratanentului: b2
conformatiei dintelui
dintele aliniat De arcade.
-
dar tolsionat, inainte de aplicarea une! coroane fizio-
_.- Migmrea mezi;rli in grup a dinlilor laterali (meziopozigiile gene-
ralizrtc); nomice.

insuficienri. ransversali a arcadei clentare. ln aceasti c) Cauze geucrale 1d,e e-rcnrplu in disostoza clcidocraniani, in
- Dezvoltarca
rultinri catcgorie de cauze, printr-un mecanism spccific fiecireia, existX o hipotiroidii. inroxicetii clonic.' rrrcJic.rrn.'nr.ras. crc-). Dc ol'icci incluziile
unelc

ncconcorthnji intrc dimensiunea insr.rficienti a suportului osos, in raport sint multiplc $i siurctricc.

4L
 8.3.3. Manilendri clinice. lncluzia djnlilor f-rqqrali (in special Ia ar- pc acciali linie, el le vede suprapr.rnindu-se. DacX observatorul se clcpla-
cada superioari) cste sesizari milil-cvicmei de
-cltre pacient; incluzia clin- seazi, nu mai vcde ccle dor.r5 obiecte suprapuse perfcct, ci obicctul rrrri
tilor din sectoarcli laterale ale arcadelor cste descoperiri, de obicci, cu clcpXrtat cstc wizut clcplnsat falX de cel apropill 9i ,-,rrt'ntc irr scrrstrl i'
ocazia unui examcn stomatologic. Se constati absenla de pc arcadi a unor care s-a clcplasat observatontl. Se fac 2 racliografii ale regiunii: prinr'r irr
dinti, desi termenrrl lor de eruplie este de mult depilit. In incluzia djn- incidenlX ortogonali; cca de a doua in incidcnli cxccntrici. Pc cclc rlou.i
flor succesionali (care ,,succed" dinlilor temporari) pot persista pe arcad5
corcspondcnlii lor tcmporari. uncori ctt o implantare foarte buni, Spalir.rl
Pc arcadi, tirrcori cstc pistrat, cle ccle mai mnlte ori cstc trlai mult sltr
mai pufn micaorat, nneori absent. Dintii vecini prezintX axul inclinat spte
brege in incluzia caninului superior, incisivul lateral prezinti o disroirr
clinalie accentuati, datoritX dintelui irclus in pozilie oblicX mczialX carc,
presind asupra apexului incisivului lateral, determini o basctrlare a h.ri ctr
virful rXdicini! sprc mezial cu coroana spre distal (valoare clc scmn clinic
patognomonic, intilnit in 'iaproximativ 5O0A din incluziile cle canin).
In rc'giunca respectivi se poate observa o bombare osoasX, care oricrt-
rcazi qi asrrpra sediului inclrrziei. In incluzia dinlilor frontali, Ia pernrr-
birile fizionomice se pot adXuga 5i unele fonarorii (in special sigmatis-
mul pronunlarea guerari a fonemelor s, z). Degi pot rXmine multi vrerne
firi - si se manifeste prin alte semne, dinlii inclugi dau rrneori tulbu-
riri locoregionale 5i reflexe care pot fil
a (deplasiri ale dinlilor vecini, resorblii radiculare);
1>
- mecanice
ncrpoase (scnzitivc, motorii sau vegetadvc);
c
- conplicdli; inlecpioase (mai frecvent la molarii de minte);
d - degenerescenge rmorale (de obicei chistice, mai frecvente la dirr-
1ii
-
anterioril.J
I\.3.4. Diagttosticul. li lerrn6ial se facc ctr anodontir 5i edentetia Es;r-
mcnrrl radiologic esre indispcnsabil. Ctr xjutorul lrri se prccizcazX inclLr- * Schiti dcmonstrin(l l)rincipiul I)r1r(c(loulni
Itl0. l.l.
Clarh pentlu \preclzarea sediului clintilol irrclu$i.
zia, unele din Jauzele ei (cele privind dinteie respectit', eventualitatea unui
obstacol in calea erupliei), existenla unor complicalii, rapoartele cu dingii
vccini gi cu linia arcadei. La noi, au fost mai multe preocupXri pcntru o radiografii sc gxamineazi comparativ rapoartele clintclrri inclrrs crr ricli-
tehnici radiografici in vederea preci#rii sediului ,vesribular sau oral al cinile dingilor vecini. Daci pe cel de-al doilea filn, inraginca clintclui cste
incluzici. Schicsinger A. (1956) aplici un inel ortodontic pe un dinte vc- dcplasatS in acclaqi scns cu deplasarca ccnului, irlcluTia cstc olali; daci
cin (in cazrrl in.lrr,zi"i ,lb .^ttin, p" incisivul .lateral). Iilmul cstc lipit dcplasarea estc invcrsi, inch.rzia cste vcstibrrlali.
orizontal pe marginea liberi a inelului, iar incidenla razelor X gste in prc- 8.3.5. Conduita terapeadcA. Trebuie prccizat daci sint posibilitiqi
h,ncirea inelului.-Pe filrn, imaginea clintelrri inclus aparc in afrra sau inX- pcntru a t')cilita eaolupia d.intelui spre linia arcaclci gi planul de ocluzic.
un,ir] lini.i arcadei. Foarte u{or de efectuat 9i foartc prccisi cstc mctocla Daci_nu existi astfcl de posibilitili, trclruicsc luatc in consideralic: ct-
cu 2 filmc (cunoscuti sLrb <livcrsc tlcnttnriri: Clark, Pordcrcs)' Pc clrc i1n1
trdclid dintel*i ca lnd,epdrtared sd: extrdclid dintelui cu transpl|ntared sd;
introdus-o la noi in 1958 li care in ultimii ani se foloscSle in mtrlte liri'
expectdt;ea, Din puncr de vcdere ortodontic prezinti interes particular
Princioiul ei (fie. 13) esle urmitorul: un observator priveqte doui obiecte
itt siat.lJ celtrilalr. Daci obseffatorul 9i iele doui obiecre sint aducerea lenri pe arcadd a dintclui inclus, prin mijloace combinate
"ft",.'r""f -11
42
chirurgicale gi ortoclonticc, metodX care asiguri o durabilitare a mcnginerii toare dc acrilax menlinute prin aparate orrodonricc (la premolari, nrri
.iilrrciLri pc arcacli, comp,rrabi]i cu cea din evolulia sponranX, daci au rar la canini), iar in trltin.ra vreme obturatoare ficurc clin pasti dc eugc-
ic'sr uriiizare lbrle modgrarc, nat dc z-inc nmestecati cu filnnrcntc <lc vari. Ctt accst
Tratamcntul cuprinde -_ in principiu urmXtoarele etape; - iodoformat
nmestec !,se plombcazi" tunclul. Obttrratonrl cstc clcplasat clc clinrc pc
-- obginerea spaliului necesar evoluliei-dintelui inclus;
-- descoperirca chirurgicali qi ancorarea dintelui;
-- traclionarca lenti 9i alinierca dintelui pe arcadX.
* Obsinerca spd[; lri nccesar
- ciir lingi extraclia corcspJndeilrulu;
pe
tcmporxr se realizeazi prin douX
-
a) Mirirca perimetrului arcadci. Se obgine cu ajutorirl apar,rrelor or-
todontice (a se vedca 5i 2.8.5). Se esociazi * daci cste cazr,l . - qi fl4
plasiri alc dinlilor vccini migiaji spre bregX. Ele necesiti muhi pnr(lut(i,
pcntru ir nLr <lcclan5a resorblii radicLrlare, presindu-i pe cororrr-rrr clirliltrr
incluSi. ln timpul tratamcntului dc mirire x perimctrului arc;rclti, sult irr-
fluenqa forlclor cleclangate de aparatele ortodonrice, nu rarcori, dinlii in
clu5i iqi reiau spontan gvolulia, ceea ce rrgureazX inrervenlie cllirurgicali.
b) Extraclia altui dinte pcrmanent. Optarea pentru un1 din aceste
doui solulii se va face numai dupi analiza completi a cazllui, reiinhxi pe
cca care pcrmire echilibrarea finali cea mai favorabili pcr.,rr.Lr bolnav.
Cin<l unLrl din dinlii vccini celui inclus este compromis, cl v(1. [; cxrr.ls
indi[crcnr clc lcs:ul nrodific]rilor,,\p.D.M.
Dctcoperircd cbinrgical| 1i ancorarea dintelui. Pemrv iliniii ;itueti
irr incli'zic sui,mr.rcoasi. estc suficienti o clecapupnare lrrgi, aire si i!,itr:
rcacr..,pclirca di[telui. Pcntm incluziile intraosoase, s]nt ni.c;:sarc irrrcr-
rcnlii chirurgicclc mai mari. Calca dc abordare este fie rr.:+ribuiar'X, i'io
p.rlatinalX, cltrpi scditrl inclLrziei iar tehnica este cea ,lescn6: r-lcntm e\-
ir.rcri.r Jirrlilor rcrpccrivi inclrrli. Daci cxisri obsncclc tn ...r1.1r all'p1isi .Fio. i,t. * Trei aspectc clin timpul rcdrcsi-rrii
(dinli supranumerari, dinfi temporari) sau esm necesari gi extraeli;r trnui unr"li cfinln superior lnclus: @ * ancorate pe_
ritisDlar{ ii trlcuune Ia o bard; b modi-
dinte vecin compromis, indepirtarea se face in aceiar.i geilinl.{. :-ii (escci ficarea traciiunli la un arc etajat; c - dintele
capacul osos gi se libcreazi toari coroana dintelui, avirrci rlrii,. ca s.rcri- aliniat. -
ficiul osos si fie cit mai redus, sX se evite lezarea dirlil.rr' ',.cici ii si se
realizeze un jgheab osos penru evolujia dinrclui ciitre licia area'-lei qi
planul de oclrrzie, Nu tptdeauna este necesari ancornre:: iiiritelui. Dinlii m{sura enrntiei. Aclitrnca ujor iritativX a eugenolului (care accelcrcazX
pot evolua 5i sponran, daci s-au indepirtar obstacolc e f: se mrltiri: liber erup1ia) cstc .omplctxti dc eclir:nea sicarivi 9i dczinfectanti a iodofor-
,,runclul dc crup1ie". Aceasti tcndinli se manifestl nrai ple6rra*r l-o, dinlii
mului. De cel'r m:ri multe ori, dintele trcbuie lncomt in vcdcrca traclio-
incluqi prin dinli nrpranumerari, in persistenga dinfilor iirnpfiari t:ru la nirii, operalir:ne deosebit de delicati. Sint rrei moclalitili principalcr
dinlii cu un sac pericoronar mare, chistic (care va {i hir'.or.,i;, clnd dinrii al .iltcordre{ peritisulard, carE constX dinrr-o ligattrrare circulari I
nu au modificXri de conformalie 9i sint incluqi in pozilie verdcal: sau dinrelui ln jurui col,:tului (fig. 1+), este r.rn mijloc sigut de ancorarc, crrc
aproape vcrricali. Pcntru menlinerea liberi a dru'nului de eruplie rnr respectX integritatea morfologici a dintelui, dar insinuarea sirmei in junrl
folosit; crpe de celuloid cimentate pe dinlii ineluqi (l:r incisivi); obtun- coletului se face grcu $i cere un sacrificiu osos n']lrc, iar tracliunce se
44 45
aplici la jumitatca dintclui 9i componentele orizontrle ale redresirii se
sisrcm dc arcuri ctt bL,clc mrrltiple ',arcuri ctajrtc", cccr ce le corrfcri '
fac mai greu. amolitudine mare si o intcnsitate n:oderati (ii,r. 11. l5). Pc parc 'rs p'tr''-
lel iu traclionarea cXtre planul de ocluzic sc facc si de1'11t"t." dilcritelor
b) Ancorarea intratisnlard constl din si.parea unei cavitXli retgntive bucle ale arcului etajat. Dintrc toli dinlii sr.rsceptibili clc tratamcnr esociet
in coroana dintelui (pe una din fejele proximale sau pe fala palatinali),
in care se cirrrcnteazi trn cirlig. ln fig. 15 sc vecle un cirlig confeclionat

Fig. 15. Ancorare intratisular5 cu cirlig confec-

- tionat prin spiralare din sirme.

prin spiralare din sirmi de wipli de 0,2 mm (apar ca indicate qi rec.'n-

tele pivoruri inserate aulomat, utilizate pentru reconsriruiri coronarc).
Sacrificiul de substanli dentari este redus, tragiunea se aplici la pxtre-
mitatea dintelui, dar este posibili descimentarea cirligului, ceea ce presu-
pune reintervenlia chirurgicali.
c) Ancorarea transtisulard prin siparea unui tunel transcoronar (la
incisivi; canin), situat la jumXmtea distanlei dintre marginea incizali
(cuspid) $i tavanul camerei pulpare (fig. 72, 16). Se realizeazi- bine com-
ponintgle orizontale ale dgplasirii qi ancorarea este siguri, dar necesitX
un sacrificiu mare de substanii dentari ce intereseazi qi fala vizibilX a
dintelui, predispunlpd la doui accidente grave; Iezarea pnlpei dentare gi
Fig. 16. Tractiune loarte lenti care a stimu-
fractardr;d cuspidului sau marginii incizale; de aceea lrebuie rezervati - {., -procesului
lat reluarea de formare a r5dicinii; b,
numai peatru cazurile la care ;u se poarc aplica ancorarea peritisulari c si model) rezuitatul.
-,lradiogfatie -
sau intratisulad,
Tracgionarea d.intelai, La 8-15 zile dg la ancorare se incepe tra4io- chirurgical $i ortodont.c, o atenlie deosebiti trebuie acordati incisivului
,rarea ler,ti a dintelui pe arcad;. Trebuiesc utilizate fo4e moderate, care central supenor, care nu trebule extras nlc'todata lnalnte oe a sc incerca
si stimuleze eruplia, n; si extragi dintele. ln aces! ijcoP am realizat un pisrarea qi aducerea lu,. p9 arcadX (fig. 12).
47
zto
f .8.4. Reincluzio dentc rd
(RetenJio dentord secundo rd)
Prin rcincluzic sau rctcnlic dcntari sccundarX sc inlclcgc rcintoarccrc.l
sau rcndinta la rcintoarccrc in profunzimea osului a unui clintc carc a
fost inilial, parlial sau total, erupt. Termenul de reincluzie cstc sugcsriv,
dcoarccc scpar:i flri eclrivoc rcintoarcerea unui dinte in maxilar, dc nc-
crtrptia s.r. fcnomcnul intercsc.rzi in spccial molarul JI tcnrpor:rr, mai r:u
rnoiarul I t.mporar qi rnol;rrii perrnrnenli.
8.4.1. ManilestEri clinice
Reincluzia total| a molardui II temporar. Prima observalie clinici
ar apa{ine lui Edqclov (188/, citar dc Izard). La examenul clinic se
obscrvX abscnla dintclui dc pe arcildi, fXri ca el si fi fost extras. Loctrl
cste pistrat sau, de cele mai mulre ori, redus prin inclinarea premolaru-
lui I qi a molanrlui I permanent. De obicei, pe creast: sg g;se$te un
oriliciLr ln mucoasl prin carc, daci se p;rrunde cu un srilfi butonar, sc
intilnegte fala ocluzali a molarului II- temporar. Radiografia (fig. t7)
:rrati constant 2 imagini dentare in incluzie: molarul II temporar cu
ridicinile total sau in mare parte resorbite, iar deasupra sa, premolarul
Fig. 17. -* Ileirrcluzie totald a rl1olalului 1I leDrpo-
rar superlor,
lI, situat tnalr, cu ridicina inrr-un stadiu de dezvoltare corcspunzitor
virstei, deci uneori complet formarX.
Reincluzia patidlA Geten\i^ secundarX parliali) a unui dinte tempo-
rar. Se deoscbelre de cea torali prin faprul c; molarul temporar mai cste
48
! inci vizibil cu o parrc de coroanX, fala sa och.rzali se gisetrte insi clis-
tanlatX de plantrl dc ocluzie. Deseori 5i proces.ri aiveolar prczi::;!., i.:
acest nivel, o denivelare, o mici infundare. Dinlii vccini pot fi inclinali
I
qi si presezc asupra coroanei clintelui situat in infrapozilie, dar am in-
t'
tilnir caz.uri in care exisLau snxtii intrc tliuli. Pc radiografie se observii
riz izl. in diferitc srrdii a mol:rrilor in infrrpozilie, iar rrneori zone Ii
mitarc (sitLrrrc in spccial la rrivclrrl I'ifurcirii radicrrlrre) de anchilozi
dento-osoasi. Dintclc strcccsiorral cste sirrr,rt in profrrnn'mea osrrlui llnr
intilnit qi cazuri asociate cu anodonlia clintelui srrcccsional). Reinchizia
poate interesa la acelag subiect Lrnul s:ru mai mulli rnolari (am intilnit
pini la 3 molari II rcmporari irr rcinc]'rzic srrhtotali, 'rnii dinli prezcn-
tind obturalii ochlzoaproxim:rlc, scmn cX clintclc iqi ficusc antclic,r cru;r-
1ia), Reincluziile molarilor tcrnporari trcbuicsc clifcrcnliate dc inch.riii
(retenlii primare). Sernncle de certinrdine sinr:
- existenla
r,rnei clocumentalii obiecrivc lnodcle, r:rdiografii) pe crre
sc poate observa [ilnrul proccsuJui de rcincluzie (tig. ]8); -
existenla unor obruralii. Penrru rcincltrziile rorale are valoarc
- obturalie,
orice indifcrcnt de )ocalizare; pcnrm cele p:rrliale nr.rmai daci
ea intereseazi pini ll colet rrna din fejele vcrricale ale dintelrri;
I'ig. succesive car.e jlustreaz5 cd.uo molar temporar afl,at chiar
in
18,
- Modele
suFrapozitie (o) se poate reinctude (b), DupA extraclia dintelui temporar,
premolarul II a evoluat spontan (c),
-
pentru reincluzia totalS, existenla unei carii (care rrebuie si aibi
aspectul tipic al cariei, penrru a o diferenlia de resorbliile coronare lo-
calizare, ce se pot inrilni )a unii dinli inclrrqi;;
. . .femn nproape sigrrr gsre raporrul rcciproc al cclor 2 dinji. Daci
imaginile radiologice rG molarr.rlui tcrnporar $i succesionalultri sXu sint
4- nomoliila dcnlomn lnre
49
situirtc una clcasr,tpra ccleilalte, ..este,v91ba d9 rcincltrzia molarultri. tcrn- Tcoria Iipsci dc tlcz.toltatc osoasi sau a opririi ln t[czooltttt,t
oorlfi cind silrt
porar; sint situatc una lingi
sit.tatc ttn:t litrgi cealalta,
cealalti, molarul ll tcmporar estc incl
molaml-Ii lnclLls -
a)crl;c4lA o5oi:i (srrrlirruti in <p,ci,rl rlc Ilrrl'.rnt). Al ,l.rrLrl. clrrp.i c. r r

iin rctcntic primari). Drci picmolarul a erupL iar prcdecesortrl siu se incepc err.rplia,- fic inrinrc dc a rringc plrnrrI clc oclrrzic, fic clupi ,rccc.r
'<lc
),:",'.'" i'itr.r,'.n. ..ti
gi."1r" ;'''"'".^. irrclrrzic. Sc adaugi
"".1'.. ,1" in.lr.rzic.
cstc vorl).r adauci aproapc conslant 2
aDroapc constant, ,,picrde oricc facultitc (lc a p.ovoci o rcrcgic rlin p,rrtca osult,i" 5i ,,,'
scmnc: supurati.r il ruralla prctnolartrltri mai poate urma inillarca ocltrzici clctcrrninati tlc cvolulia dcnLilici. Ilsr,.
cu 9Oo jsemnul premolar rl lui Ca- greu de precizat insi, claci. dcnivelarea alvcolrri prccedc sau cstc c,rrr
Iiooe). secinla unei tendinlc acrive a r-rnLri dinte la rcinfLrnclarc.
''TerdinSa Ia reincluzio a molaril"t - lndelorntarea si ruolulia tt1, un di tp p,trcrrga ,!ou,t itittcrarii: ltrin, I

ucrmaneni. Incluzia (retentia prinrali)
ie lntilneste cu mare frecten!i la m'''
larul de minte 9i mult mai rar la mo-
larii I si II oermanenli. Pcntru rcinclrr-
,,i" moiarilor Dcrmrncnli, ln litcrrtrrrii
cxisri putini documen tal ic ol'icctivi
(Sterett'in 1940 5i Vachsman ln 195(').
Pc radioerafii succcsivc (fig. 19) s-.r
putut nl,icrva lnfrrndarca in profrrnzi
unui molar de 6 ani irr-
-"1 .rsul.,i aparlial
ferior inilial eruPtl).
8.4-2. Teirii etiopatogcnic (cmisc in
sDecial Dentru molar;i tcmporrri).
' Teorio cduzelot mccdnicc (Vil-
lain - G., Izard, Dorian)' Din cauze ne-
orecizate, molarul Ii lcmporxr r)u
i.iunne l" nlanul de ocluzie. se oprc'tc
l,i "i,rp1ie.' Dup5 eruplia molarului dc
6 ani. echilibrul arcadei este rttpt 5t
componentelc orizont ale- -rezrrlt rte. din
Fig. 19. - nadiografii sllccesive i.r.,il" d" masricalie lnclini dinlii ve-
'"..ri;"
t:,i1"+tli:': i" to' vor Presa ver-
illT'1"ffuiXt"r
i" oU"e"u" rapoattele dintelui cu
,3 .i^i'
tical asupra 'ini"l ll iemporar'
-mol.arulut
osul). infundindtr-I. ln fig' 18 se vcde reinclu-
zia r.rnui dinte c"rel la un moment dat,
a fost chiar ln suprapozilie. Am lnttlnit reincluzii de din1i, deli cxistau
dintii
snatii lntre ei si
"""'" 'iitr;.' iirttiii)r; ott"oa"'tore (Nirenberg,.silver) La originea in-
vecini.
'ruJ,.tti'd.naootoas5.
.lrrri"i o Aceasti teirie se preteazi mai bine
".-"tJ i".i"tiitl, (t.,.nriiio. primarc) parlial-e E-stc grcu de admis'
i"-."irii".."
;;;';t;;;6i;;;'p.in'nn.hiiotl se m"i poite infunda piogresiv in os'
se face la periferia maxilarului cirre proIrrnzimc.r sa (forrn.rrc,' r,
infundarea progresivi a lamei dcnrare). Ccl dc al rloilc.r sc lacc Jir, p".
[rrn'zimca maxilarului citre pcri[eria s.r (Jrr1.i [orrrr.rlc.r coro.rrrci .i ,'
dati cu inceputul eclificSrii ridicinii). Pcntrr.r uncic nromcnrc, ccl prrqirr.
cxisri observaqii care atcst; ci ele ar Ii dctelninatc prin intlLrclii tisulr',
prin metliatori biochimici. Rcincluzia derrtari ar purcl fi considcrari .,1
o a 3-a etapi suplimentarir qi anornreli iu c,rrc clintclc intr'-rrrr
anumit fel reface - prirnt,l itincrariu. Rclin atcn.lil
- 5i rrrmitoarclc [,rpi,r,
in reincluzia molarului II tcrnporar, strcccsionalul siu iti fornrc,irzi rr,l
mal ridicina, degi probabil, este qi cl clcplasar in profuozimc-a osul,.rit
premolaml i;i pistreazi intact potenfaltrl siu dc cruplic gi i;i rci.r ctrrr
fa dupi indepXrtarca obstacolrrlLri. Deci, pc dc o partc rrn dintc i1i po,rr,-,
forma rldicina firi ca cl si cfectuezc o miqc,rrc clc cruplic, iirr pc .lr'
alti parte, fiecare dinte iqi are porcnlialLrl sitr dc cvolLrlic.
, 8.4.3. Trata.men t. ln reincluziile molaru|.ri tcmporar sc facc c\rr;1.r r r
dintelui respectiv gi sc asiguri rrn runcl clc crtrpfic cu rjrrtorui unui ol,
tumtor penrru zuccesjonalul siu. Nu cstc nccesari ancorarea (carc rrt li
de altfel si foane greu de rcelizat). D.rci spa!irrl sirr cstc rcdrr. prirr rti
grarea vecinilor, el va fi mirit, alcgind mon.lerrrLrl propice 9i avind grijii
ca prin eventualele rniqciri <lc bascularc clcntari riirlicinilc lor ri ti
jeneze cru'p1ia prcmolarului (Iig.2A a, D). in rcirrciuziilc m,rlari,,r
1,c,r,,.,.
nenli (ca 9i in incluziile aceloragi dinli) cel mai aclesea nu poate fi evi-
tati extracda dintelui (deformalii radicrrlare mari, inclinalii accenturlc,
dinli pluriradictrlari). Extraclia trebuic rrrrnati rcpcrlc <lc un tritarrcnt
ortodontic, pentru inchidercr bregei prin dcpJrsiri clcntarc carc, [ic si
mentin;, fie sX restabilcasci un ax nornral pcntrr.r ficcarc dintc. ln cazu
lile in care datoritS. unor ncccsitili dict;rtc rl.' qapoarLclc intcrrlraxilarc
brega trebuie menlinut;, se vor aplica mcnlinit6.rre rlc spalirr pini l.r
confeclionarea unci punli dentare.
I
I

2.8.5. Ectopio de conin

Ctr;' ;'r; i*iin.ii" este mai muh o co;secinli decit o cauzi a rein-
cluziei, .B-5.7. Terminologre. Prin ectopie dentarl se inlelegc anomalia carac,
tedzati prin pozilia unui dinte (complcr sau parqi.rl ciLrpr), in .rlar.r r.rrr
r) Caz urm6rit lmpreuni cu C. Marcovici' iniuntrul liniei arcadei denrare (ecropic vcsriijrrl.rri serr rcspecriv ecropic

50 5l
----.-.1,t. -
 inrilnegte aproximariv la 15 0/6 din pacienlii la carc se insrituie un rrara_
' .:,i: '-'r . :.. :-:..,.,,rr_;i termeLul de- distopie, cu care menr orrodontic. In.ceea__ce privelre locatizare;r, lm intilnit urnri.to:rrc,r
.. r ,. , ::,:.r:;ri. {-ind pozilia dintelui distopic este ves-
propor(re: ectopra brmaxilari _ 9o/e; ecropia supcrio.rri vesribulari _
r.r:r',r,i, r.. :.;. :;.r ::,.rirc:ie ecropie, iar cind iste oralX se br v/o; ecropra supenoari palarinali _ 240/o: ecropia inferioalj vestib,r_
lard 50k; ectopie inferioari. jinzuali _'10/^-
- Rarcori jcropia dc c"anin csrc rczulralul ur.-.i
^ B.,5,J.a Etiopatogenie.
lormirr germenului in poziqie oblici iniqiali. Cel nrri adcscr cxumcr::ri
aten[ pune in evidenl5 exisrenla unui obstacol carc a determinirt deviclc.r
axului de eruplie._S-a demonsrrat (Owersrin, 1061. irr cxpericnlc pc ci;rri,
prin. rep-aniri selective ale tablei'osoasc vesribularc ,"i, palai;,i"lc; .ii.
in timpul erupliei, dintele igi modifici axtrl in clircclix r^ezistcnlei 'c.l:i
Tl .l:t, p.. clr."9 inrilneqre.
obsracot,,dinrele.tie.
In eventua.litatca _ci, in calea sir irparc rur
se opre$re in. evolulia
_sa (incluzic), fie igi schinrhi
drreclra de eruplie. (cctopie), Pozilia vestibulari sau palitinali a ecrol-,ici
9.llnlq_ dq nivelul vestibulo-oral la carc se gise$re dintele in momeirrL,l
intrlnrni obsracolu]ui iar in cazurile in care-jcna in cruplie rsre cou,..
cinla, rrnui spaliu insuficient, de o-ricnrarea .,irpii"i,,l-."iil"1,ri
foJl ,1.
ll^ ?]1" .. uneSre mijlocul incisivului lareral cu-cel al primultri pr.ntoJ.,..
,,vlortrtrcarcl direclici de eruplie poare fi dari dc:
Pcrsistenla caninului lcmporar, cu ridicinr ncrcsorbiti s,ru fo,rr r,,.
pul - ln resorbtti.,
E-*;tj.n1",un ui capac,osos prea dens sau-;1 fibromucoasci acopcri
-^ - -:-
toare.groasa 9r dersi.. De-cele mai multe ori elc sinr rezultatul unei e\_
tracll precoce a caninului temporar.
-. Cauza cea mai frecvenil o consriruic insi rcdrrcerea sau abscrrl,r
d. pe arcadi,. neccsar eruptiei a;"rct,,;. ,tr" ,"-.*it;i; p.", t,,
t{:|:i
mrnenla.mare a ecropret de canin superior, deorrece esre-u]timul- 1i .

dinrc
care ilr tace eruplia in zona de sprijin. Cind spaliul dinrre molarul pr.i,rr
p_ermanenr 9i incisivul lateral este mi.;or"r, pi.moi".ii _ '.ri,pinit 'ii,"_
fii. --
It\'oltltia prL,molarutui II Ia cazul clin tig. 1? (d,b);
20. t-11:.; v:r,ocupa
me[lincrca rezultatului constatate la ? ani dupd trttament (c). accsr spaliu.in. totaliurtc sir, in tor.iir,.,i., , -
"prn,]pc axul
canrnul cind va.erupe, nemai.rvind spaliu, iii va rrio,lilica
dc, crupri..
_exprimi o neconcordanji intrc suma dihrensiuniicr
lYtrcgorarea. qpapului
R.5.2. lrect'enya. Daroriri cronologiei c"tipliei dinlilor pcrmanenli, merodtsxle ale dlnfllor 9i suporrul lor osos. Se poare datori:
ectopia intereseazi in marca majoritarJa cazuril,rr caninul superior. DeSi
carrzele care o dcterminX por acliona cu mr,lL i,rainte, anomalia devine 1).-Y?lrf:!"t denty
supranumeran 9r.es9u1
(macrodonlie. absoiuti sau relativi, dinli
de obicei in regiunea incisivi).
manifesti Ia o virsri relariv ridicatS, De aceea incidenla variazi in func- - insvlicie.nte ;.,ry.t41;;ii)i,-15" .,.,n, ," inril.c5rc irr
tie de. particularititile de virsti ale colectiviti!lor examinate. iarX de b) Unei.dnooltdri
compreeunea de,.maxilar (anomaliile din grupul cndo), in rerrojcnlii.
exemplu la o colectivitare de copii cuprinli fnrn: virstele cle Z-14 ani,
La acesrc anomalu. oe linei ectopia caninului sc giscsc'5i "'''
-"i"'.i,rLr,irii'^r..'.i"i. malpozilii elc
a fost gisirX o frec-vengi de Z,Zrlo; ceicetad la aceiagi colectivitate se- a)tor, dinli $i- modifi;iri .or"it"rii ii"
parat numai grupa.de virsri 12-14 3ni,-frecvenla devine 12,40[. Ecropia c)
de canln srnguri sau in asociere cu alre anomalii dentomaxiiare _ se
Meziopozigie,i tgncralj1at^9 a dingilor l;i;*fi. .iili';;igririi nrczi,rl..
- ll q*p t drnlrlor tarerali (lig. 2l). Cind sc cxamincazi Lrn-rstlcl dc crz
se oDserva ca prrmul premolar ocupi o pozilie
t, Heterclopia definetto anomalia de sediu a unul dinte caro se formeazl ln in vetirriratea i'cisivrrirri
- lateral, deci esce mezillizat. oirr.t'J.1f l''ii ; ;;;,;;;;;;.zio-disrate
alt[ parte decit_]ocul sdu notmal (rxemplur molar de rninto inclus, heterotopic,
h tamura ascendenttr).
5:'
52
 in fel incit mijlocul lui si pc.lirrir.rrrcdiiLni 'r lroltii I"-
sint tlisl,rrli rcstrrl Jintilor (prcnrol'rr lI' rnolar de 6.,ani ctc)' aqa se srrprapLrrr.'i
intre ci
- tlin'ci :rl ocrrp.r o pozilic rnczio-di*ali normxli llrli (lc I,rtine, Privind rcpercle transvcrsalc, sc olrscrva f'(\zrllrr lnJI :tnlcrlo,..r'r
:r
Daci vrcunul
dintilor de oe o hcnriarcatli ln comprralic crr hCtni.rrc;rcla controlatcr"!L
;;;il"t, ; trcbui si cxiste un sp"1iu i'rt.e el ;i dintcle situnt mezial- Nc- Cin'd M.P.G. este bihrerali, prrncrca in cvidcnli c'rc nr'ri. dificili lrc
.*iri-i-nJ n..tt spalitr, rczt,lti ci toli dinlii sint - migrali-.rnczi;rl' Cind estc
bui"s. .oroborate datele obginitte printr-o arrirmr)c7i rninulioasi, mirsLrr'i-
unilaterali, nciiopozilia gcncralizeti (tcrmcnul de MI)G 'r Iost rtttro- r.,ri de luneime a arcadci. c.tmplciarc cvcrlllr.tl (lr rrnclc dlte lcl^rJdi'\qr'r
{ice ca nJzitia mez-irlizari a molarultri clc 6 arri [a1i dc clrc'r1'r''
Scllac-Gna,rion (axa y) s.ru feqi dc planr'rl lui Zsvgmondy. M.l) (] c'r'
cnnsccinla procisclor' c" rin"sc localizatc pc clirrlii rcr.nP.r'1ri rli.rr z"" r
snriiin. DcsmucTiilc coronarc ;i cxtraclia xccslor (lrrrli lJvortzcrz:r trtt"'
mcz-inli a molarrrltri dc 6 arri, 'rrm.rti dc crrrpli.r mczi'rlir 'r lr
"'."i",r Aproximativ 2/J dirr ecropiiJe dc c,ttri,r iirrt dctcrnrirr'r'c I

'"t"i.r;tot.
M.P.G. (singure sau ln asociere).
8.5.4. Mani.festdri clinice. Din cauza virsrei la care i9i face dinrclc
dc canin gste o alomalie carc dcvine cvide-nti. inccpinil
".up1il
.,, o',rirrtl iclariv inaintati (11-1J rrni). CrttinLrl poate fi sittrer r'
".topi"
i;bJ". i^r palatinal fati de li',ria arcadei"Dcscori pgzilia.este rnodific'tLi
ii-ln ,"n, meziodistal (cel mai adesea mai mezial). Dinrele p-oate fi.prt-
iini t* ,"t"1 "rupt. 'Ex.menntl complet pune in cuidenqi' -pc lirr6i
l"o-"ti" de sediu'qi cauzclc care a- ,leteimir r.rr-o' Radiograi'r 'r'lrr" inci-
;;;irt; p.ivir,d .opoa"tele dintre apcxul caninrrlLri 9i apexurile o\o'rsi cr'\
iiuului l"r".al 5i. teipe.tir'. prinr,ului prerrrolrr.5lnrclrrra 'l
[il-,ro'trtrco t'ci Ecropi t Jc l'' il'
'grosin'lea -
rei in regirlnea rcspecri.,X,
ai *iU".f.i -".i.-'b.i" fiii."""-ice sitrt evitlcntc 1'l' formrrc r. regiLrr'ii
labiale la nivclul respectiv, vizibilitatea dintilol in rnaLpozllre - \rrr)
cc.r palatirr'rli;
".i.pi" t"tiiU,''tlii
-'; asp".rul
."ij-i"",".; cstc inrrcrupti
de cclcnt.rlic
in zona dc treccrc - irr
dc l:r rcgiunca lrtcrLlj
in cea frontali 9i transmiierea fo4elor tangcrrlialc n''t nrai eitc corlrpc'-
r"U. l- paletinalc, apar trrllrtrr'.ili rrt:lrrzoar tii trl'rrc (rlc txiLrr lr
".i.pl;t"
i"'" p"a".,lX in'virstd de' ri de ani, trr canin strpcrior rirnas itrcltr'
*,rii''t"".", gi-x relutt eruplia $i, dupi ce a produs resorblia $i ci-
'i"teral,
l"i"J i".iti"i't,]i a apirur ittr.-'o palaro-meziopozilie' Angrena-
i,;l i";;;t a produs neiroz) p,'lpari rrarimrtici Ir incisivLrl latcrel tri

1"";" titi it]"rl"i * f"no-"n"'d.'parorlorrriri api.' ale Drrpi

"'tt'tp4lttrrl
Revizuti duPi
;;;;;;i.- dilii i"f".ioti li-"u co,nsolidat. i'np'lant;rrca' se mcnline bun'
cu ectopie vesiibu- a'";-a"-t" T.iteierea traiamcnrului rezultatirl
Fio. MeT,iopozitie generalizatS
[.xistenta unui spatiu lr nivelul arcadcl (trnc''ri crr trn lrasctr ncrcr'rr-
21.
iril oe - 5i malpozil,ii incisive consecutive: o) aspect
irnin
initial: b - rezulLat terapeutic observe sbbrlirea
(se de l"r dir ."rir" *^ip6ziiiilor) poatc favo'iza rparitia signratisnrrrlrri' Lcr"
jrrq rl' '
unitati IiJnctionrle ti o*ultii:lful la nivelul luturor din- ;;;1"-;;r;t;;; oli-a'.i"#;i''" rrlccralii trrt'maricc 'rlc nrrrcoa'ci
' B.5.5. Trdtament' DcSi ectopia dc .anin eparc tirzitt'. ca cstc 'rarlurr-
rori.;';; muit inainre p.in cxistenta rrncia siu rn.ti rnttltora din c'rtlc'
,1,r" dc Chatcarr M.) poatc fi obiecrivati u5or cu sinctroscoprrl (o plr'-'i ijio nloii,, poit"- fi iustituit un tratarnent ctr ca.racter prcvcdlr\"
clc-cchtloid p" .^t" iint trasalc - la dist;rn1e cga-le - ltntt longlttrdrnllc ;^;; "..t
tt;;il;t& i'Jx*."i* acestor cluzc, prscurn si d'z-
51imul11s1
ocluzale a dlnlllor
1i transversile). Se alazl sincrroscopul pe suprataia 55
54
\1-
voltiriiarcaclclor dentarc. Dc o dcoscbiti impornnli (lvind in vcderc
I
frecvenll marc a M.P.G.) esre tratamtntul la timp (cu rcconstittrirc;r
rnorfo{unclionali. a coro.rnelor). al cariilor de pe dinlii temporari tlin
zona de sprijin (caninul-t-cci doi molari rcmporari). Tratamcntr.rl curativ
prezinti pa 1i lcgrre de: factorul virstS, persistcnga sau nu ir
rricLrlariri
obsracolului, de forrna clinici a ecropigi (vestibulari sau palatinali),
Fis, 22. Arc palatinal agregat bilateral prln gutiere
- (fotografie Fi schitA).
a) Factorul virstir datorit.i perioadei de' eruplie a dintelui, rata-
mentul se instituie la o virsti. relativ inainrad, ceea ce a fdcur neceslri
imaginarea unor aparate care si corespundi. cerinlelor estedce (in unele
situalii esre obligatorie purrarea lor permanenr) qi care utilizeazi foLgg
mecanlce.
56
l
b) D:rci oersisri inci obstlcolul, el va fi indcpittrt necondiliort''t'
O d;; .; .*it".1i" caninului temPorarr excizim ;i zone dc fibror'":'
.. il g;i.tt" intti'el ii canin'.,1 .c,.rpicj c,.,:l rrr:-i' . - 'iri:':prion ii
," lro"f"." excizia Iui larei (prczinri teaoir;i marc la rcacoperirc). D'rc"
soatiul cstc insuficicnt, m-iriiia lui reprezinri primtd obiectiv al plerrultri
reroocutic. Pentru aceasra existi In;ri mulrc posibilirSli:
- Lirgirer arcadei (dczvoltare transversali).
Avansarea grupulul rnclnv.
- premolari-molari.
-DesiDistalizarea-grirpuh'ri
contestari de Linii, admisi numli ctt ajutorLrl al"rratclor itrtrr-c'r-
t.^ot"lc de citre al1ii, clistalizarca este prrsil-rild li cLr rp.trrtc totrl irrtta"-
rale, m,ai ales cind se face unilateral' Jtr rcesr scoP irln rlltagrnat /rrr 'r1r'
Dcrileiic crt agre1are mixti (guticri pe hctrriarc:rcl.r icl.rtiv n-ormrlii 5i irrcl
oe i,cmia.c,rda pc carc rrc6''tic fiiuti clistrlizarcr fig. 50)' li't
in,"r"r"n, f"pruf cX prernolarii urmeazi in urocl s1'totrtan. distalizrrsr
molarilor d ianinul se incadreazi uncori spontrrn.irr. arcadX..(fig' 2l)'
Toi ." innaorale mai pot fi utilizeic plici, la care distrlizarer
"p"."t"
^i"..liti o
* .Url""'fi" prin sccliotrare 9i' poziiiou;rrca grrrr'tbulrri' iic
crr aiutorul unor resorturi Iiniare*cro$ete scmi-5ch$'1r2, cc ptcseilzr i)j
fara ineziali e fiecirui dinre care trebuie distalizrt.
'- Combinatii inrre metodele de mai sus. Udlizarea tuturor dttce
l" o -irir" a jrc"dei in toare sensurilc (mdrire radiarS) 9i ea se ol'-
rine crr rirrtorul plicilor cu b:rza din 3 fragmente (scclionarc in Y), a.-
jio,r"t" piin 2 gurLrburi, ca aparate mobilc; ca rp;rrl [ir am rcaliz:r[ tri]
arc palaiinal 1iig. zz1 agregit bilateral prin gtttiere, care dczangrcucazi
arcadele 9i pe mlsuri ce si produce spaliul se incaclreazi qi dint:lc
(tig. 23).
altui dinte permanent, Sint vizali iu orclinc: premolarrrl T,
- Extraclia
incisivtrl latcr.rl (fin. 24), prcmolarul II ti molartrl I Pcrmancnt' Al' -
rrcree sc facc i., lunctic dei stn.c. dc sinitirtc a clillilor vizali; axLrl '
Fozilia apexului crninului; ccrinla fizionomici; raporrtclc- ocluzo:rrLi'
culare $i anomaliile asociate. Cind se extrage un dtlrtc vecln p-enlru -o
i.di.r"ti mai uqoari a caninului, este bine ii sc.excizcze in qcdinll fi-
bromucoasa care-l separi qi o parte din septul interalveolar. Extraclia
.
caninului trebuie eviiati datoriti paniculaiidtilor morfofuncdonale $i
implantirii deosebite pe care o are. Extraclia sa poatc fi luari in con-
siderare numai in situalii exceplionale (resrr'rl dinlilor complet aliniali,
firi spaliu, can'inul situat la distanli rnarc, deformat, rotat sau nu po:rtc
fi insrituit un tralament acriv de redresarc).
Asocierea metodelor conservadve cu extraclix.
-c'1 Pozigia t)estibuldtd saw pala,tinald a canlnulti.
In ectopiile vestibalare, uneon, nu este necesara o ntasuri spccia)i
pent..r depiasare. dintelui; el se aliniazi. sponrrn dr.rpi indepirtarca catr-

Fig, 2J. Aspect iniiial (4); dupa efiectuarea trata-
mentulul- cu aparat Jix activ (b) 9t dupA echllibratea
llnrlA (c).
[tg. 24. * Ectopie vestibulari bilatcral{ de canln re-
zoivatd prin asocierea extractiei incisivilor laterali
(ganglene la unul din ei).
zci $i pc rrisura oblincrii spaliultri. Altcori cstc tlcccsrlii cYcrcitlrcil trirei
fone il,olimcnrara, i,, r.ari seoD se confortnc.lTi l,lcer.rt.rrcul vc*til'L'-
lar'al plScilor sau sc ,rplicS r'cr.'tlttri rrrrili'rrc.
Ii'ectoS,ia faldtinnli rrcl,rric cvitrr ol''t rcoltrl Ir( ''rln 'rr'- rtl t irrl
rioari il oprilc la rl"plrs.rr"r ,litrttlrri (ttrtlrcrr'rjrri ir' .'r'). 5lcftrir' r " '
penll'u tnatamentul ecLopjcj palatinale
Fi!], 25.
- Placa
de canin (cind cxiste spalju suficient pe irlcirde).
nidului caninului csre contraindicati., deoarecc, dupi redrcsarc (dintclc
nemaifiin.l menlinut de arcada antagonisti) sc vlt prodrrce recidiv.r' Tr.
buiesc utilizate aparate crrp si inal;e prot'izoriu ocltrzia. Ele vor fi pLrr'-
tate pcrmanent. dcci trebuie s5. fie comodc ii cstericc. ln acest scop ,rttr
rcalijlt o placi ancorari prin atttierc (la ctrlorrca dirrlilor) prcvizrrti , 'r
un rcsoft arrxiliar scrrrt, iir forini dc S, fixar in I'xz.r pl.icii in inrccli.r' '
vccinitatc a caninrrltri (fig. 25). Ca apar,rt fix (cirrrl rstc rrcccs.rr: ii ''
nririre a spaliului mai ales) se poate utiliTl arcrll pelatin. l rgrc11 ,t.
bilateral piin sutierc. Penru sprijinul arcurilor (pozili:r lor fal:r dc co
roana canin.rlr.ii) nu trcbrrie afcctati. inrcgriratca coronari a caninulrri,
ci pozilia trebuic asigurlrtX prin prccizia confcclionirii gi activirii. in
cazuri.spcciale se pot cimcnta pe can;n caPc sau inele previzutc cll rctcn-
tlvrtaF.
2.8.6. Diostemo interincisivd
. Diastema interincisivi (cunoscuti $i sub alte cienrrmirir diastemi pa-
rologici, diasrema vgra, popular: strtrng;rea\i),sc caracterizcrzS pritr
cxisrcnla unrri spaliu uncori dc dimcnsiuni foartc nt.rri intrc cci rloi irr-
cisivi centrali supcriori; in r.tnclc cazuri intrc cr:i tloi ccntrali irrfcrioli
((is. 26,28).
59
 8.6.1., B.{).2. Etiopdtageuic 5i nanilestiri clinice
.a) Principelul facror incriminar csre'frenul buzei supelloxlsr). g1 .r,.
;i inserat rnai jos, fiinJ un obstacol in calea meziali- .cadelor, pcrmilind eruplia qi alinierga corecrX. a dinlilor pomancugi. Cintl
t"l. Tlr.dezvolr.rt
zanr a incisivilor insi soatiul dinrre incisilii cenrrali este foarte acccntrrat si sc asociazi
,hzrologice. ccnrrali. Dcwey (191g) clistinge J cipuri de
tren la pacrenlu cu drasleme: liprl l:..frcn llq determinind o pozilie dis- cu ins?:r1ia .ioasi a frcnului, aplre suspiciLrnca pentru o diaitemX prtolo-
tal.i par.rlcli a ccior 2 incisivi ccnrrali; tilul Il: frcn cLr o inscrgic jo:rsi, gici.
9.:"1'liii".d o pozitie divergcnri u dinfilo, lcirre pianul J. i.ti,rl.ii
ttpul Ill: lren ioarte Iar 1i crr inse4ic inalti, determinind o pozrlre ccn_
lcrgcrrri.a clinlilor. Dcrvel (1946) disriuge numai doui for-., dupi cu-
lrenrl aJungc siru nu cu inserlia sa la nivelul papilei incisiv6. Fiirondel
(1938).mcnlioneazi ci frenul buzei superioare-lj ace5ti subiecli conjine
un c-ordon filxos, mai mult sau. mai pugin dezvoltar, ."i.
pe falr palarinali a osr.rlui incrsrv. "i* si se inser.c
-b) Existcnga unei fibromucoase abundente intre cei doi incisivi cen-
trali, carc face oficiul unui resorr elasric, menjinind ai"1;i d.piriaii.-n.
cclc m.ri mulre ori, in ea se pierde un-frcn labial mare si ro, rn.".at-
c) Iixisrcnla,unui, scpr fibros pe linia median5, care prcfungeSrc in
l)rotuuzunea osulur ,rbromucoasa abundenri. pe radiografie se distinge sLr l_r
j'ornu dungi paralele Lransparenre.
^unor
In unele cazuri poare
_d). fi pus in evidengi. caracterul eredirar al ano-
maliei.
. Alituri de acestea mai sint 9i alte cauze care de fapr intri in sfera
altor anomalii ca: Fig. 26. -' Aspect initrial $i rezultat te.apeutic io dia-
. . e,. f) Anomaliile dentarc de numi.r. Meziodensul der.ermini eruplia in- stema interincisivA superioard.
cisivilor cenrrali .in_tr-o pozilie disralizari (fig. 26). ln anoJonliJ 'inciri-
vrlor.lateralrr exlsrind un spalru. marei incisivii. centrali pot erupc cu o b) Didstemd tranzitorie. lnso1c5tc uncori evoluqia incisivilor ccrltrili,
.rnumrti dlsr.lnlarc, pe carc o pistreazi $i ulrericjr, pot apare cu un spalilr nric inrre ci. Spali[l disparc sponran, o chtl
.care
. g) Am. observar gi o diastemi. rardivi produsi secundar prin presarca
citre mezial a apexurilor celor 2 incisivi centrali (cu basiulare distali
cu eruplia incisivilor laterali. Nu sinr prczcnli facori ai diasccmci p,r-
tologice.
coron:rri concomirenri'1 dc cjrrc-caninii incluli iri porigi. orironi"ti, c) ProdcnSia ctu diastc,ne. [.xisti spalii intrc rori <linqii front:rli, cr',:
care_ll-au reluat tardlv mlgrarea lnlraosoas:, sint divergenli ri inclinali vestibular.
Uca mar mar"e-parte a manifeslirilor clinice rezultX din cele prezenrarc
.la rriopatogcnie. <1) MicrodonSia. Poarc fi absoirrti, adici dinlii sir,r mici (sume incisi-
ln plus, prezinri inreres aprecicrile privind: Iliimca spa_ vilor snperiori este mai mici de 28 mm)rr Microdonlia relativl. (Cha-
liului (misurati intrc fcl.ele meziale ale celor 2 inc'isivi centrali); axile rcau M.) dcfinelte anomalia in care dinlii sint prca mici in raport crr
tncrsrvrlo.r ccntrali (pxralcle, divergente sau convergente citre'planul gabarirul facial al subicctului. Este pusl in cvidcrrli cu ajrrronrl in(li-
de ocluzie) 9i daci coexisri 9i roralii ale incisivilor. " celui dinli/fa15. Se considcri. nricrodonlic atunci cintl S.L cste mai mici
,B.6.3^.
Diagnostic di.ferengial. Nu orice spaliu dintre incisivii ccnrali dccit 1/3 din diametrul bizigomadc osos, dup5. cc i s-a fdcut rcducgcr
trebure incadrat in en.tiratea nosologici a diastmei intcrincisive. Ea rrc- indicati de corectivul virsti. Spaliile interdenterc sinr mulriplc.
buie diferenliati de: e) Spagii inre dinli pot s: apar: 9i in cazul unei dezaoltdri exd.get.lte
.. a\ frontali
dinlii
Diastemele liziologice. Sinr prez-ente in dentajia temporari; toli
sirrr disranlali intrc e'i. Ele ,r"ril UuiT a"r"ii*". o o.-
a arcadei sub acliunea unor influenle funclionalg sau datoriti macioglo-
siei; sint mulriple.
" f) Diastemele apXrure prin migrarea dinlilor !n urnrd extracli;lar al-
r) Pentru diastema inferioartr: frenul buzel tor dinli pennanenli.
inforioare $i eventual frenul lingual.
60 1) Am lntllnit un caz la care S.I. abia atingea lB mm.

6l
 g) Diastcnclc corrsecutivc rrnor mieriri dcnt;rre in ctrsul baradonro- DclliintareabresciDrittr!cfI,L':.ttcaol'la,ll',lti(iaJ;'ltIil"r.fo'11|fl''ll'
qic;' l'''r c'rtrzci \nr''
patrrlor.-nrarginrlc cronicr'. Apar dc oficci la virsrc inaintate, se insnlcsc ,l;',i' ;'.'";;;i."il;';;';i,;;;';,'J.px*"'." clri'rr'
rlc morli[iciri rlc rr.gi ale inrplarrtirii dinlilor prccrrm 5i <lc migrXri in :l;:::;..."'il;;,i't..'.il-"'',i".'i' i,, .rjr"'r''l (lir)r',
trrrrlr '11\'rr'1'|c Iorr[c'riorrrI
alu: scnsuri, I)cnrru <lirsrcmclc consccrrtivc cxtrailiilor 1i p.rro,lontop:rrii- rccinrocirilii tlc.rcrittrtc. rtli'i lic..rre \'r'vr)tc {:r Ir'rr'
i't" ll
lor sc rrrilizcazi tcrucnul dc iiasteme se,. rndarc'pcntru x sc sublinia ci "rinaio;,'ta [orici pcnrrr, dcpl.rs'rrc.t sn )i
It" loli."ia ('t l)rrnct slrrrlrrr"x rrrtr\(]
nu sint legate direct de dezvoltarea Ap.D.M. ocntrtt deplasarca onrologrrltri sitt Ap;rr'r-t"l orlo(lolltr( \c -lpll':r .c'rl"i
8.6.4. Trttdmerrt. Desliinlarea diasremci prin apropierea rcciproci :r i.o"rara" [irelor, dc aceel estc bine si lic ionlccrror]'11'.rlr'lrlr1lc (rr rrrr'L
'111
'""].t;" (pli' i c. rc
dinlilor poate_ fi ficuri 5i Ia virste inaintate, dar de cite ori este'posibil ur;tit.,,. -1f 'rparatclc rrrol'ilc
deplasarea mcbuie cfectuatX inainre de inchiderea apexului. Tratamentul "iftit."i.lfx.'sini
iilliJ iiji';"tl?.'ii'i#,'*'p'"*"i asuprr'fclclor distrlc ale inci^'ir ilor
nu trebuie instituir nici prca <levremc (incisivii si aibX form.ti ccl prrlin .."i."ti)
- 9i foartc frccvcnt ipcttate lixa cat
2/3 din ridXcinX) pcntni a cvira dcformiri radictrlarc. Tratamcntril cu- i.*.i vcstibtrl^rc introdtrsc in rtrbtr5o'rrclc vc'ricrlc strtnqt ale tttror itrtl'
prinde trei- etapc _distincr-c: indcpS.rtarea chirurgicali a cauzci, apropierca -
oat.rdontia" cimentlte pc incisivii ccntrali Actioltcrlzi Irtrtr rcl Lttlct
dintilor prin deplasarc ortodonrici, conrenlie. lrucle dc activarc sittralc mcdlilll;
Obiecrul intcn'cnlici chirrrrgicalc il poate face: exraclia dinlilor I arcu.i poliagrcgrtc (tip .Johnson. cclgcwissr: ctc ). l'r carc ill)rol)rcrcir
supr.rnumerari, plastia frcnului, excizia Iilrromucoasci gingivalc, inclc- "spe-ci.rl
ptin rtcuti sl'ir'rl rlci
pirtarc:r septului fibros itrterradicular. DcSi existi. 5i pireii lGornrrcc, dinlilor se fric in
i938) carc suslin ci se oblin rezulrare li [iri frcneoplasric si consiJcri tractionarca
^";li"i"ii i..ipio.; a tlinlilot ctr ilclc ,'lc c'rLri'rc' Nrtft'rr"riL ttcbrric

ci inserlia joasi a frcnului ar fi consecinla si nu cauza diasremei, intcr- -

r.r*,; in"l'iio'' d" t"u' i.'t tlLrc''r 1" 'lin1i . '
vcnliilc chinrrgicalc asupra frcnrrlui mare 9i jos inserat si excizia fihro- .onformatici anatomice "oii.!..^
r inciqivilor. e\le lo'lrtc m'1rc ttscrllrnergirirl' cir Ilrclclc \'r
mlrcoasci abtrndcntc trchlriesc prflcticJte totdeaunir pcntnr a scurta dtrrrr.r :il;;; i::" 1""t"i"ti'r.ii"rtr.cxtruzia trarrmarizirr'l 1'tro'lonlirrl
i'ci'iril''f ( \rractrr" lnr ltrrt'l
'ic
tratamenrrrlrr i, penrru a evira suprasolicirlrea implanririi denrare prin ;:;i;; ,;;t:, r,no? cc,-nli.rtii,
::';;;,';i;;.-;hi..';;;..'''i -roi,1":i; ".i."-l"l;tx r'axilr.ii'-.'t .r'itrtl ca pttttct ilc
fo4e mari, intrdlc qi pcntnr a cvita recidiva. Deoaiecc, in ccle mai mirlrc ii'td s" l"ln'c:tc tl ttr' ttLl"' 1itt:t
cazttri. accstc mndi[ic,iri alc pirlilor rnoi sc giscsc imprerrni. firi o li- ;i;;;.; *;;; n.;".1",, ','nl r\r)l( r'tr't prrn Llisp"ziri'
i)iii'i',ir')',li'ir,'li";r;,'r, r' caroart'i trcl'rric
miti ncti dc dcmarc.ttic intrc clc, vr li dcsciis rrn proccdcrr fenrnr rri-
tarea lor concomitcnti, rdccvatc. la ti citcv.r rnod,rliriii:
.\ oe incisivii ccntr.rli sc .irncnrclzi iltclc ttrcr'tliee 1c c'rlc lr Io.'
DupX anestczia prin infiltralic locali vcsribulari ti la Aaura incisivX, Je sinui..5i irl'lrrl se rrrrroorr ^
,r,cl.ric'rnt.crio.. orizorrtal,2 bLrcili mici
se seclioneaz: ,.in felie dc pepcnc" fibromucoxsa interincisivd dc pc creasri.
Celc 2 incizii crrrhc sc inriinc.,- p;ri.rrirrrl in vecinjtrrc.r panilci.-iar inrirr- i'li''i'"r"'?;i": ;;;'i;;1 lnJi,'iii -.ri"l. e di'rrilo'' tl'rci pozilir incltr
dcrca vestibulari variazi in funcqic de abundcn4a acesici fibiormrcoasc, Iui cle cauciuc ntr cste aproxPc tlc colet):
ajungindu+c uneori $i la o excizie parlialS a frenului. Se ridici buza b) pc inelelc metalice sc aplici cirligc: irr int'lul dc c'trci'tc
lcliorrcl/i
superidari gi la partea inferioari a zonei de reflexie a frentrlui se face o intrc'eie (existi risctrl unei roialii a dintilor)' (lc Prc(rl-
incizie orizontali, inncresind mucoasa, cc sc inrinde egal dc-o parrc tri dc c) Jn'fiEUra 27 cstc aritat rrn dispozitiv lc carc-l lrllllTam dcpl c'"'
l".,iJ. i;;i"...'; .oni".ii"'t."tx foaite trvor'5i pcrntitc .o
alta a liniei mediane. Prin ridicarca in con,rinuare a bulei superioare, linia 'srr" crr
de incizie vestibularX.. din orizonrali tindc si devinX mai intii o supra- ;;lll.";i ;;il " ;'.i;"li.l. i" compunc din inilc rnL r:r,lice prcvizurc
falX rombici 9i apoi o linie vcrticali. Pcntru a se aiunge la accasti sitrr- -i"r.a sau cu
l,rbttto".l vestibularc orizontalc ,'trrech.itt5e"'.prin carc sc tnttn'
alie csto nccesarX decolarea nucoasei de o parrc gi de alti a liniei mediane. li.l"'i".ili i" -rtia"i. *tt'"L arcaclci din rigit'rrcr rcspcctivi' irr
qlu6inc P'i. .c('st si\tnnr,lror
Sutura se face in puncte separare, cu fire de pir de cal, iar linia ei are un il;l ;.;;.-xtTl;;iil"t ;;; inelrtl dc
traseu vertical, perpendicular pe linia de incizie. Este necesari a$ezarea ii deolasari si dinti situari la distantX mri mrre llc hrri r mcdr:rnJ' sc strqrn'r
ra'c
unei me$e iodoformate in vesribulul superior pentru a irnpiedica joncyiuncl i" -lilo*i tiiei un iirliq dublu (.,rijc crr nrrrsliti"), r'rr'1r'iIc(runca
ar'ad;l (trPcrr
dintre versanrul labial 9i cel alveolar al pligii suturate. DacS'este ncce- cu 2 inele de'cauciuc. D-ispozitivul poarc fi ;rplicat.rti,t l'r
sarX qi indepXrtarea septului fibros interridicular. ea se face cu aiutorul ;;.i .;t;'; l" .""-i"i.tior'ti ttie.-zri) lninrr'rrn gcneral'. Jcplasarea. dinlilor' -
unei freze cilindrice, insinuatX int_re cele doui ridXcini, avind grijX si iluol itt,dt".jnti" chirureicali se facc ritrn r'rpid' de icccn cst"
nu sc indepirtcze 9i peretcle alveolar mezial.
--J"i"1i" ln trtiliz.arca f"rtclor' in vedere'r
"i5i"ii"i'i"lit;i';;,fi;;;t, (r1
62

I
 pisrririi cchilibrului dintre procescle rcmanierii osoase (resorblie gi apo-
zr\te),
. ()ont.en1ia. .DupX_ indepXrtarca apararului, care i-a apropiat, dinlii i1i
pisrrcazi tendinla de a reveni parlial sau total Ia poziiia initiali. Con-
rcnliil se asiguri prin aplicarca pcntru 6*8 siptimini a unci sirme dc
ligaturi ,,in 8", in jurul celor 2 incisivi centrali. Prin stringerea periodici 3
C@MPRESIUNEA DE MAXILAR
(Anomoliile din grupu I endo)

3.1. lncadrare, terminologie . 6; hrnciionalc

3.3.{. Tulbrtrnri . ;0
3.2. Frecvcnti . 3.4. f,jriopxrogcnic :
3.3. Descrierqtr clinici . ll
uu
. S0
S.S.1. Manifestlrt f""i"l" . . . ii 3.5. Consecjntcte anomaliei . 53
3.3.2. Semne orolo . . . 68 3.6. Diagnosticll (liferential . s:t
TiO. 27. DispoziliY cu cursor pentru deplnsarea cot- 3.3.3. Semno radiologico ,77 3.7. Tratxmcat . S-l ,

porali a- dinlilor (jnciicat in primul Iind in tratamen-

tul diastemei).
lr
Itig. 28, * Diasternd interi,ncisivtr la ar.cada inlerioalA
si rezultatul obtinut prin tratament (pacient adu,lt).
a ncestei ligaturi,- poate fi desfiinlat Ei spalill care mai rimine dupi
indcpirtarca inr:lelor rnerrlice. Rezultattil poate fi consitlerai dufiniti"
rrrr, (racai s-n nsiffurnc irlinicrca incirivilor lnrcrirli in conrnct c$ cci ccnfrali,
"t^"-
o4
3.1. lncodrore, ierminologie
ln aceastl entitare nosolog;ci, spre deoscbire dc anomaliile dentare dc
numir 9i err.rpqie (cu unelc dintrc cle pLrtind [i asociatX). se Dun in cvi-
dcnli nodificiri morfofunclionale carc dcnori o p.rru.b"rg complcxl ,,,
dezvoltarea Ap.D.M. Modificarea comuni tutuior cazuiilo, lnc:rdr,, rc t
aici o consriruie dezvoltarea insuficienti. in sens lransversal. a arcadelorl
dentare (mono- sau bimaxilar), aliruri je care se asociazi .1oaifi"i;-f"- I
cialc qi ale oaselor maxilare, permrbiri ale raDoartclor intermaxilare s:u.r I
bloclri
.ale -ocluzoarticulirii, dcficire 5i pcrrurb;ri fLrnclionale. De$i par- '
Ira-t q:srzata $r g-Tqf 9r,. rnrerdependcnla, corelalia crioparogenici a
pnncrpalelor modthcin $r gruparea lor intr-o enrirate nosoloeici bine
conturarX se datore$te in primul rind lui Kanrorowicz, Korkhaus qlschwarz
A.M., care-i dau denumiria 5i disting 2 forme clinice principale (cu orotruzicl
prodenlie rcspecriv cu inghesuire denrarij, impiniri aimisl dc I
-
loarte - 9i 9iteva
mulqi autori. exemple de alli termeni folositi: unii sinr adaprlri '
alo denumirii folosite de autorii mgrrlionali mai sus (exemplu morsus con-
tractus IJoffer), allii fac ia special o incadrare a pnmgi fgrme clinicc.
scoqind -in pri- plnn anumite cr.acterisrici (cxe.'pI.1. clasa IIlr -^nstc;i
t - lnomalills dentomorilaro
65

I
j *--*:r"
 Muzy Cauhdpd prcfcrX o analizi si sc vadi incisivii supcriori care stnt fie lnghestrili, fic, cel mai aclcscr.
Dro,!-ratism: DrosoDcctazie
i.r,*r"riD a'diferit.lo. - Mav, ce
modificiii -);tabloul clinic cr cntititi
alcituiesc sitLreli in prodeniie; in formclc accentuatc dinlii sint nrai distanl,rti irrr.,r
sclaratc- in frrncric dc planrrl spatial gi dc nivelul strtrcttrrilor, cc sc con- ei gi atr rxclc divcrgente, din,l subicctrrlrri trn rlspc\'t ircstclic.
.iicri ci sint intcresau in moci indepcndcnt. ln plan tr'rnsvcrsal in sctt- c) 1n forma clinici cu prodcnlie, bLrzrr strpcrioirrii, lripotorrii, rrcop' "i
iul d"fi.ittrl,.,i dc tlezvoltarc, distingc, cndodcnlir' cndrlvcolia, cnclo- ntmri pa4ial coroanclc incisivilor supcrior-i 5i csrc tlcplasnti itraitrt,, ,i,,
rira,i". 1,t ,nan,,alul din 1965 Firu P.-rrtilizcazi accia5i disrincgic' rlcscriirrrl citrc ci (prochcilic supcrio,rri); estc sxu parc nrrrrrli (tlitr clttz.r tlcpl'
?".rtidri scparate gi modificirile produse ln plan sagital.ii vcrtical' d''rr sirii) scurtrti.
in cditia din-1967 dcscric numai endalvcolia cu proalveoltc prodcnlrcl d1 Uneori, buza infcrioari se insinucazi in spatclc incisivilor strT.
-
.iir,"rio""i si endalvcolia sunerioari cu incongrucnli dcntoalvcolarif liori li contribuic la 1'ertuibarca aspecttrlrri fiziononric 1i rgtar,.rLc.r ar,,
fol"," de incadrarer'l(anrorowicz-Korkhaus. adoptind irr strl.'si-[ malici.
"o.ooi.r"
diar si tcrm'cnul dc compresic dc maxilar. Termenul folosir mai dcs la noi: e) La forma clinici cu inghcsuire, tonusul brrzci strperioare pontc li
.o-pr"siun. (compresiej de maxilar (Cosra, Marcovici, Schapira etc')' normal sau chiar u;or crescut. Vizibilitatca incisivilor se facc pc o in-
tindere normali, dar sc poate observa inghesuirca.
f; Faptul, ci pacienlii stau cu gura intredeschisi atcsti ci in inspir
3.2. FrecvenJo coloana de aer nu rnai trgce prin pasajul acrian nazai, ci prin guri. Rc;
piralia orali este scoasi in eviden15. qi clc semnnl lui Gudin pozitiv, c.,''
Este anomalia dentomaxilari care se intilneSte cu cea m1i marc [rcc- traduce o hipotonie a aripilor nasului, crr.rzati dc o solicitare frrnclion,rli
It f".; 1." qi in alte 15ri,,dupi ium .rezulti, din^statisticilc dcficitari (se preseazi intre doui degctc aripilc nrsrrlui 5i apoi sirt!i
".**'f"'t"i
.t".1"*i d,.,pl' ..;i"tii eseminiroare). Proientc .ridicar darr Schlcsingcr berate brusc. Daci elc se dcsfac brusc, prczcnrincl chiar o trcsiltarc, r.l
riqirr
(1951),
iisl s"h";.;,"
tj, S.h;"i;i'" ()6960/^.
(26,960/0, in 1965).
Schapira (26,960k, 1965). intr-un
I-ntr-un studlu.
i-ntr-un statistic pc un lot oc
studiu statlsnc
studiu. dc
nusul estc considcrat nonnal, daci sc dcsltac lcnr cxisti hipoionic).
looii i. z-'f+ ani, i".l".e
:;;iie.-i-i;;;i, ,-au c"i.'lat
ia cire r-au c"i.ulat ei lirgimc arcadi/dinti,
9i indici de lirsimc.arcadi/dinti, g) Etajul infcrior al fcgci ccl miri aclcsca 5i in spccial irr lrrnrriI'
.
Droportie dc 31,8il/^ (deci aproape fiecarc al treilca copil prc- cu proclcnlie cstc micfor.rt-in conrp.rrrli. crr cr.l sr'1'c1ie1.
zintl":ii,
""i modificiri rnai accEiii ate iau mai disc.ete;. Anom:rlia porr'' fi prrsi -
h) Mentonul ocupi o pozilie retrasl, ceea cc inrprcunX cu ploclrciii.i
in erridcntl in to,rre celc rrci pcrioade ale denriliei (tempor'rri' mixrX' d'- supc oari di conturrrlLri dc profil facial un ispcca convcx acccnruirr.
finitivl). 't..
i:-i:,,rr
I"it;"xt 'r cooiii
Lr" copiii
"^-iii .le uirstj
de
de virstj
'i*'; i"t'. 4 ri
jntre
inrre ani- modificiri (dc arrrploarc
si 7 ani, arrrploar'
arrrnloarc
Pozilia postcrioari a mcntonrrlui sc poalc (li1[ori l'ic rrrrci pozilii poirc
par din rabloul comprcsiunii dc m,axila-r, ;rm g5'it
variabili) carc fac partc lioaro a mandibulci fali de maxilarul strpcrior, lic rrnci dcivoltiri irlrr
1,; )si/o A;r' copiii iuscepdbili de evolulie.citre An.?.M. li,li :5
0/q
de jumltatc din pacicnlii .cc :lil
i"i *ii*-"lif .o.tstitult". Mai multprezinti ur { ficientc (micrognalie, rctrognalic anatomici, ocluzic rlisrali gcnuirr,i; , ,'
ambelor modificXri. Distinclir intre elc sc poarc frcc. ca rcsr ,'lirric. :r'
mcazX Dcntru An,D.M.
trrtamcntc pentru
morzX tratamcntc An.D.M. P accastd anom;lllc (in ,lrrl lch.rl trrmitor: pacicntul facc pSstrinrl ;ontilctLrl irtrc arcacle - - ,,
dc 58 9tr ). - pini cind molarii <lc 6 ani stalril.,.,
migcare de propulsic a mandibulei,
intre ei rapoarte sagitale conforme cu ,,chcia iui Anglc"t). llirrinc irr
3.3. Descriere clin icd t) Prin cheia do ocluzie a lui Angle se lntclege raportrrl sngital dintre moiarii
dc 6 ani superiori $i.infcriori. Ea arc un repcr supcrinr: o lrrrr,, irnrgin:rrii, ce rrc.,.
Comoresiunea de maxilar sc poate cxterioriza prin scmnc mul Plc lrin miilocul cuspldului mezio-vestil,ul:rr al molanrlui dc 6 ini supcrior $i ,: rcn.r
faciale si orale. precttm li prin modificiri functionale' -
-ffit[ttar;t" inf.rior..Santul intprcuspidinn.mczinl al molanrlrri dc 6 ani, Normjrl, ccio ! rnp.r,.
:.i. Iicilale sim -"i muriliiftiii?le dintre clc spc- sint rrnul ln prelungirea celuilclt. Aceastb chcic constihrie critcriul dc clasificart al
An. D.M, dupd Angle:. ln clasa I-a intrir to:rtc anomaljilc in cnrc cele douir ropcrc
-"'"j
cificc) pentru forma clinici crr prodcnlie: slnt ln prelungire. In, clasr e IT-a rcperul inferiol cst(! (listrlizrt fati dr, <:<.1 srrlri,i ,,
i.i" Jt* t;;i'tii ;i piel'ingi in majoritatea crzurilor, ctr aripilc (ere 2 subdiviziuni: I-a: cu incisivii supcriori in pro,lcn(inr i 1t..1 rr irr.i.i\.ii (
nasului aplatizate gi hipotone.
"-"-bir;r;l"'bi"ii iri" riori cu axul normal sau ln rctrodontic). ln clasi n III-r lrrtrir toito An. D.M.t),i,r
J"tchisi in rcpaos 9i in unelc cazuri
- lasi care reperul inferlor esto mezializxt, Degl Anglc a pornit dc ia o prcmiztr falsii,
- considerind ci nrolnrul dc 6 ani superior orc o-pozilie firl jrnuabili iri cadrul scl,n-
letului facial, clasificarea sa a avut o mare lniiuriro asuprr clczvoltlrii ortodonlir.i
1) Totusi ln rrportul sirr h S F.O.D. din 1956 consider[ ca singura moilalitate
$i este cunoscrti Si astizi ln toat lumea.
de abo.darc, lnced.'crca lor ln slndrormo.
66
;rccnsr: pozitie qi l5i relaxeazi pirlile moi. Daci gnathion-ult) ajunge
l,r nivclrrl ol.r',rrLrri orL,iro-fronral' al lui Simon2) sau se intersecteaz: cu
1'lrnrrl ""niral al cimpului de profil facial al lui Andresenl), mandibula
irc (' rl,,lrv.rlr.arc rlinrcrni(Jrrrli norrunli $i acFcctul gllderrtuet $flvdtr fll
lricl'ili'lri trtd dit tle iJoziti;l 0i pomiiorri. Errniinind Frrcicnul in
acc.rsti 1rozi1ic, sc obscrvl ci flcial sc ameliorcazi cviclcnt'
"speciul ingttstate, ctt fanta labiali dcschisl,
[.rt.r'irrsirsri, cu orificiile na.in,rre
crr Irrotilrrl"convex (facics adcnoidian) sinr caracterisrice alit pcntru res'
;,irilia or.rli ctt 5i 1,cnt..', co,np.csi,,nc;r de maxilar, arXtind intcrrel:r1ia
ilintrc
cic.
3-3.2- Sennele oralc sinr (lominitc dc nodificiri privind dczvolra-
rca, coniormarea arcadclor si alinierca dcntari, la care sc asociazi modi-
ficiri alc bolgii palatine 9i modificlri dc ocluzie,
3.3.2.7. Ingtstarea arcadei dentare. Arcadele dentare (sau numai unr
dinlre ele, 5i in acersti sitrralie cel mai frecvent se gdselte cea strperioaril
sirrt ingustate, au dimensiuni rransversale reduse. lngusrarea este rezulta-
rul ,rnii d.rrroltiri insuficienrc a arca&i dentare, d-ar este posibilX 1i o
cleformare sccundari zub acliunea factorilor tioPatogenici. ln limirclc
dezvoltirii nonnale, dimensiunile transversale ale arcadelor dentare sint
r',rrial>ilc clc la individ la individ. de aceea pentnt obiectivarea modifi-
cirilor s-ir rccurs la metoda indicilor, care compari lirgimea arcadei fali
<lc altc clcmcntc alc subiectrrlrri luate d.rept criteriu di: aprcciere. Dupi
rcrmcnii cerc sint comparali existS indici arcad5/din1i qi indici arca-
di/ Ia [.1.
Dinrre indicii arcadS/din1i, ccl mai cunoscut este indic.t".le Pont (1906).
Comparalia se face ln rapon cu mirimea coroanelor dentare, ltrlndrr-sc
ca cralon swna incisitti (S.I.). Valoarca ci se obline adunind lilimile
mrxinrc I\1.-D. alc tuluror cclor 4 incisivi superiori permanenti. Cind
lipsc5te un incisiv, i se di. valoarea dinrelui omolog de pe ,:c.rlalt5 hemi-
Int.. dimensiunile M.-D. a incisivului cent"ral $i'a incisivultri la-
"i."d;.
terSl ocisrS. o diferenli de 1,5-2 mn1 astfcl incit se poate cal,:ula valoarca
S.I. chiar claci. pe arcadi estc prczcnt nrrmai un singrrr incisiv. LXrgimea
arcadei superioaie (Pont a ficut determinarea numai Ia aceastl arcadi 5i
in dentarin permanenti) se misoari la 2 nivele: unul anterior dittanla
interpremol)rE D.P. (sau diametrul trdnsversal anterior - D,T.A-).
- -
tl Cnatlion:
Cnathlon:Dunclul cel mxi inforior sl Doslerior al suturii merrtoniere,
2l Planul orbito-fontal al lut Simon: peqlendicularg la plqnul d6 la !'rankJurl,
clusi, din punctul
dustr uunctul infraorbitar. El este planul
olanut Dost6rlor dc profil facial.
cimoului d,:
postedor al cimpulrri
Plantl al cimpului do profil Jacial
Pl.rnll anterior al porpendi.uiara la acela$i
este dat do porpondicuiara
lacial esto acelati
plon do lo Frenuurt, auJi fi6 din punctul Nasion (Dreyfulss), fle din pulctul gla-
belar (Izard).
s) Planul lLri Andresen une$te Nasjon-ul cu arips nssului Si se prelungeste ln
jos. El traverseazl oblic cimpul de profil facial.
r,8
Este distanga misurati intre centrul felelor ocluzale ale celor doi prinri
oremolari suDeriori. Repertrl poslerior distattla intcrmolard D.l'!. t' '
'diametrulr)nsaersal
Vostcrior
-
D.T.P.) intrc ccrtlrul fctelor oilrr'
- Valoiile- pe citre ir trebui si lc aitlc
zrlc al trolarilor primi permanerrli,
iceste distintre, pcntrtt ca lirginrea arcadci si fic consiclerati normali, sc
afli clupi urm;toarclc fornrulc ale lui Pont:
D.P. (D.r.^.): D.NI. (D r.P.) '= !L:101
"*t,
Ilxaminind accstc cloui formule, sc dcsplirrclc o rlrodalitatc 1n1i tr<'t'r-
ri dc calctrl: valoarca nornrali e D.l). cstc cgrli cLr S.I. plrrs \rrr sl rr
din c:r. iar valoarea D.M. esrc egllX ctr valoarcx norrnrli t lrri D.f. pltr..
r,,r sfcit din ea. nrc.rdt estc in;trstxti atrrnci cincl v:rloarea distrulclor
misuratc cste ntai nrici dccit ccl rcz-lrlt.rtI clin crlctrl; clifcrcrr(a cli anr
ploarea ingustlrii. ln ultima vrcmc, inclicclc tttt rrr:,i cstc intc.prctat..r<l
iite."m" ci se considcrX rcalX o anumiri varirbiliurre inrliri.lLrali privin'l
dimcnsirjnile sasitale si transvcrsale ale arcadelor. Sinr- in gencral admisc
diferenle pini li z mm (daci nu existi alte scmne ccrte cle compresiunc)l).
Pe de alti parte, s-iu .onttotnt p:rrticularirili regionalc 5i x aPirrtt necc-
sitatca dc a^se considcra ,tor-il" alte valori clciit cclc indic.rtc dc Pont.
Korkhaus (tabclul nr. 4) ". giscStc ci la poprtlalia germanX (unde prcdomini
strbiecgii dolicoccfal;), d'infii sc aliniazl in rnod normal pe arcaclc mai in-
glrstc, atit la D.P. cit ii la D.lvL, dccit cclc irrclicatc tlc Pont. Tor cl r
eisit o modalitate sinrpli de a extindc rrtilizirtct iudicclui 5i la arcaJ:r
infcrioarX, indicind nrisr,.arer D.P. inrre linritclc cstcrnc 'lc l;niilor (lc
contacr dinrre premolarul I ii II; iar D.M. intre cuspizii vestibulo-cerr-
trali ai molarilor de 6 ani, adici lntre acelc pr.rrctc cc sirlt,,corcsPorldcrrr,:"
cu reperele intre carc se fac misurXtorilc la arcada strpcrioari, la rrn ,rr
bicct normal, in pozilic tlc ocluzie ccntririi. r\ clct'cnit astfcl posihil ,,.
pcntru comparalic si sc r,rtiliz-ezc 5i la arceth infcrioari acclc"fi vxlori .r
s-au obginut prin calcul penrru D,P. 9i rcspectiv D.M. la arcacla stlrcli-
oafa.
lnm-un stuclirr2) pc 100 dc cranii (sr:lcctatc din 4434 dc cranii) din
coleclia Insritutului de Antopologie l3ucr.rreqti, am constatat ci la noi,
la aceiagi sumi incisivX pentru D.P. este nccesari o valoare mai mici
decit cea indicati dc Pont ti mai mare decit cca inclicatX de Korkharrs,
iar pentrrr D.M. mai mare dccit cele indicatc de Pont li Korkhaus. In
tabelul nr. 4 sint trecute valorile dupi celc trci detcrminiri. De asemcnca,
zona de tolernnli estc variabili, ea crggtc paralcl cu suma incisivi. 9i crtc
1) lndicele Pon! poate da rclitii eronate ln caz de macro- sau microdontic $i
ln caz de malpozitii vestibulo-orale sau meziodistrle alc dirrtilor, pe care se fac
mlslldtorile .
2) Fdcut l preuntr su O. Boboc fi S. Ilovici
69
mai mic5 la D.P. dccit la D.M. Tot cu ocazia. ace-strti studiu, testind
ma- ln indicii arcadi/fa1i, lirgimca nraxinri a arcaclci sttpct'ioarc cll':'
I'izigomrric o'''
dinlilor t"ooir"* tt-lirgirner maxima" a felei 1 'li''nret.rl
i;l#1;;d;i^d"-;;;;i"1i; di^';; mirimea ei, lxrgimea arcadci
i"'ii)ii:u'Lti"iltJ,l:.gi.." rnaxirni r 'rrc''dei cstc rnlstt.ati intrc l

;:T'o.til;; ;;il;i;;i"p';t ;l dezvotarea arcadei csii in lcgitu'i

i.i.
'"."iL,,i^.. -
i;'iiir"ot siiuati la ccr mri nr'rr" 'lisr'rnth dc lirrir r"
:i;';;;"ffi;;;;;;; ;. .'",.-l
'onlin''
coborirea virstei de incepcre
mixte, ridici problemr misuririi
"i"
dian5. deci indicelc porte {i aplicat 9i in pcnoatla
(letrtlIrcr lcnlr\nrlr'
I il#;ffi;'t; r"li;l,"a"-i*tatiei
(inainte dc cruplia prcmolarului I)' De-
F"rnix (1931), lirgimca nraxirni l '1r'c\(lcr cslc nr'r\rrr'1r"
In iuliccl," l"".ti;lttt"t.'^t.
bi,:;';;';;l;i-i'*'npo'^t ;",*' i.r"f" -ol^.ilot prinri pernttncrtli 5i formrrl'r crr'
Talr?IuI rurmXtoarea:1)
4
Ld@-x.
D. M.
D. B.Z.O. kliametrul bizigomxtic osos)
In rnocl normal constanta are valoarea 5O' Scidc.rca ci indici n olqacl'i
ir",'.i"t:.'f"'i."i lrt'dii (t'nul pe dc copii in lirsrX de 3 l" t' :rni
3OO
li Ti,,,i .i-; 'it" am ci"t'rt si tcrific condiliill' 'r'
""^'ioo"li"
a indiceltri lrri Iz.rrd Ia poptr)atia lirtt norstrc' ('nsl'1nt I I
"a'|''irij,
"olicebiliratc
:il; ;;i;;;"i;;;;; i; ;"p^ dc 3 ",'i. Er scrdc trcptat, eit'nqin..l ,1"
31 29,4 30,5 39 38,5 40,6 o'""i ir iiii a" 48. La aduTr, constanla q51q
'lc 48'2 La cclc rnri rn"ltn
30 31,2 39.8 39,2 41,4
Lir.f iil*'.t.i.1"*i.:-'"-ri."d.i a fost gisiri la nivclul
,5
32,5 30,6 31,?5 40,9 40 4?,,2 't'tol"tilolic
43 " ant.
12
.5 3r,2 32,4 41.5
42,5
40,8
4r,5 43,0 ir'"..nd" temporarX se mai poare-frce lprcc;crci clezvoitirii in fclul
33,5
33,6 43 42,3 44,7 arc dihmctrt'l
ur-Iior, ,. .o"tt.'ui.$." un ,"t"i[".. lindi.tli Bogue), c.are tcmpor'rrl'
3S,5
ceal cu disranta ce trnctte felele vettibLrl;rre ele molanlor II
27,5 34,5 45,5
33 34,2 44 43
28
28,5 35.5 33,5 34,8 44,5 43,8 48,3
47,r iii.X-"r*a" enc der'oit"ti normal' linia ei se strpr'rprtnes^ensul dire'r pe "'
44,5
36 34 35,4 45,3
46 45,3 47,S ri.*J .t*"r. ln caz contrar, sint evidcnliate rcgirrnilc-.9i in crtc
29,5 34,1 3B
cle obicci
30 3?.5 35,5 36,7 4B 48,15 ;;;;;t;;;"i;ati' ln compresiune, arcada temporarS,luind
alungiti antcri.r
30,5 38 36 47.6
48,4
46,8
47,5
49,8
50,4 ;l;;;t;x;* v,.p"." turtiix in plrlile laterale ;i
31 39 36,5 3?,8
49,2 48,5 51,2 (tttt3?}.
31,5 39,5
40 37,5
38,5
39,1 49 52 dentalia temporari absenla diastemclo.r fiziol-ogice ,u "i,,6 rlc
39,5 40,5 38,2 39.7 50,8 50 52,3 :ll cvolullci .cJtre comprcslLllrc'
5*6 ani trebuie suspectat5 ca LIn scmn po|Lrlrli'
41 39 40.3 51,5 51 53.5
t,.l .ni", J^il nrc"do "rt" scmicirctrlari. t.r. 1i"i rrorstrc, l'rirr'i '
5I,5
.nnAa"."ii" cX mctlil S.I. cstc JO mnr. t' alcrrli ..r s"t [ic corr"i'1.. rr'
frI,8 5
33,5 4l 39.5 40,9
55.2
r"ii.i.". il""l*tX transvcrsrl, ,r.1rui. 'l nri'ioarc la r:ivcltrl l) i'A' 'cl
40 41,5 52,5
42,5 56,1
42,1 53,9 53
34,5 L".ralori mai ,t'ici., esrc prrrdcnti st'p r.r^'' cgh rca copil'l'i
' 43 40.5
35 44 41,2 49,i5 5.1,4 54 58,9
;;iir-i;;;r.
' '" l,i.z.z. -p3",c
c

ngustarea arcadclor dentarc sc nr:ri pttnc in gvidcn\i li I'rirr

I

oarece in*e dimensiunilc fclclor ocluzale alc premolarrrltri

I,ti molarultri fi intilniti oice lonni anonnali ,lc arcali (.[ontlc.
"tt.-i.-n..
no.mlale de arcadi sint: semicirculari in dentagia temPorari, scmieliptrc'r
I i"-oo"ar sint cliferenle mici, centrul lor in raport cu crlrbura, arca^ocr
t"" p^t"bJi.x Ji't; "tup1i" rrrolarilor dc 6 ani). Motliliciri caractcristicc
fl"tta apropitt, irr ratclc de creStcrc dc
'i-nJiio.ul la eruplta rncrslvllor Tlrrra
rczr.rlti de formi sint:
.-"
la cea a Dremolarului I se
"r,a g.sesJin zonci de..tolcrnnlx,
:';;.iJ; i" formi de V (uaduce ingustarea predominenti
d" If'el.."'"i."aldinri po"t" fi extinsx in mod
anterioarX
i? gi dcplasarer inaintc, in prodenlie, a grupului frontal;
util si in perioada dentaliei mixre'
"^"iirrlJ'll'i-'J;.4'i
"' ;;;'i;;l's (in cadrul indicilor arcadi/din1i) pot fl..ob.1inute prin
"**"tX r) Acest indice poate fi exprimAt mai simplu asdel: ltr-rgimea maxim)l e arcadei
,ir,;.;t"" ;oi;.i.t'.'^.*. dimensiunea iuturor dinlilor; iar la -- Iit mod nor.nal egal6 c; iumit;rte din (li3metrul bizigomttic
t"p""lo"t-J
i.iili;i*".*J"d.ilo;-'"-ri.'ii misu.Stori ale bazei apicale (Aslev Howe' oso5, "tt" -
Rehak etc.). EIe sint mai laborioase.
7l
70
 arcada in fornri dc lirX-onrega (linia arcadei prezinti intrinduri cu una inferioarX trapezicX (trg- 29). Cel mai acl::ca nu sc inrilncsc fc:::..r
-
in regiunca prcrnolarilor); tipice de arcade anormale, ci forme Cg ::rrzijie c.'.::: ,-rra Cin celc cics::i.,,,
arcada in formi dc ,,U" (ingusrarea este mai accentuat: in rcgiLr- mAl
nea-molarilor).
sL15.
3.3.2.3, Asimetriile d.e arcadd.. Uneori o lrcmiarcadi schileazi. o anrr-
miti formi, iar hemiarcada opr.rsX. ahi formi. Asimetriile se evidenliazi

Fl,. 29- ComDresiune cr1 pl.otr.uzic ln dcnlariit tcntrri.

rard: o)- lnrinte de tratarnr;t; b) drlp?i prim:r etc;tr'rl(l Fig. 30. Compresiut)e cu asimetlie m;rre in plan sagital
- superioare
tratament (efectuat cu aparai F*nkel). a arcadci (irlaintr- ii la 2 ani dupi incheierftr
tra tamen tul Ll i).
S. -,lj
por inrilni qi ahe formc de arcadi: pentagona)i, in ,,M,, crc,
,La,rnandrDular- por fi trrnsver.s.rlc (devicrea linici
tr5^r crr alutoml si'rrc rroscnpul' ri gi c1c
lorma in,,V" se intilne5te mai rar; in schimb se observX rle celor doui hcmjarcadc lari de.linie mc-
interincisive. dist.rnle dilcrirc
rnat JrccvcnI lorma- trapezici (cu incisivii a5ezali pe o linie dre:rpri in
cliani a bollii) 9i srgitale (in spccirl migriri rnezialc ale unor dinli)
loc de una curbi), Se poare asoci:r o formi de superioari in ,.V,,, (iis..l0).
"rcaii
72
7J
 Tulburdri tle erupSie Si nalpozilii. dentarc Ce malpo.zilii. den- cu aliniere dentafi, (inclinarea inainte a dinlilor a fost suficientr'i
3.3.2.4. -t. - a lc rrcrmirc or,.lonarce rrntrl lingi altrrl);
to."-itJt*
';' intiln"s. in itlmul rind vcstibulo- sau oropoziliile (incli- ocntru
*,lif"r t"*ii;i. d.nt.i.,'apoi mcziopoziliile qi m1! rar distopoziliilo cu ingl,es re,.ind inclirr'rrca n-,r "lctir .p.rli , '"Iicicnt ;"'ttt"
dc spaliu poate li intirzrari crttplra -
alinierc. De iLri.ei inclinarca csrc modcrati gi cstc posilril ct 5i tottLrsttl
,rnor dinii intcriori. Din cauza lipsei
ai'iii, srLi rin'incrca in ccllzic I'crrrrrhirilc in buzci supcrioa'c si jorcc trn artrnrit rol;
"""i "ii'pri. ".ropi.l

Fig, 31' Cornpresiun cu protruzie ln deniaila per-

-manente (inainte $i duptr tratament)'

alinierea d:nlilor frontali dc la arcadr supgrioari a determinat impirlirea

in doui forme clinice.
'pi"iirt;",iaici
'^ cele lestibulari a dinlilor. frontali, se intilncpe
i,rclinarea Flg. 32. Compresiune cu malpoziiii (inaintc $i dup5
- tratament).
n'r"i-f*.".iii it "icada sup"rio"ri' Ea cste consecinla ingustirii arcadei dcn-
."i. t"-."iit"it" laieralc'9i poate fi 9i rezultatul .unor presiuni direcro cu d.iasteme, inclinarea vestibrrlarl este accentuati, axele clinjilor
;;; timprrl practicXrii r'rnor obiceiuri vicioase.,.Ea traduce
iir"tit;; in sint-.Iivcrsenre (,jn e.antai") 9i :tpar spalii inr.erdenra'c cc se mX.esc p'o-
l;;;;i;;'i;t;olmrd" iniufici.nti a bazei apicale ei poare fi de trei fe- gresiv dc
-la
.ol"t ,pre m"rginca incizali. Iisrc l,'.ntr cc.r *"i ,.uerl J.
luri (fig.31):
)-
/J
71
prodenlie, ea rrirduce un deficit marc de dezvolr{re osoasi. Front ii in- 3.3.2.5, Baza ap;cali (rn;stt^ti transvclsal la nivclul foselor caninc
sau pcrimctntl iotil; .tr"',t,ult uricSorati in forrrte clinici-cu prodcnlic'
fcriori sint_sirLrali nrri r:rr in prodenlic, uneori se poare intilni rcrrodenl:.r i;rr in- rrnclc crzLrri dc-ficitul nu cstc lllili
lor ca rez'rlrat [ic al prcsiLrnii <lcgcr,.'lor in timnLil Dracricirii obicciuril,,r Ila e'ste micaorati t,rodcrar
rnarc dccir la arcad.r cnr(lnilrii- Ia forntil cur inghc.r'rirc.
viciursc, fic presiurrii emgerate rr brrzci irrfcriorre.'
i ;.t1. s-otii toi.,rk"ta este- insustat| ti. in ntulte crzrrri' foartc adin-
.X. g"i; iniilnesr. in Ldrul eccstci anomalii. Deoarecc bolta
olf"';""i;"oi""tX'sc
3v.'p.i.t.l. dcspirlitor al cavitilii bucale dc -fosclc nazele'
;";l't-; .;,; ;;^; si 6 ingustare corcspunzitorrc :r foselor nazalc'
*- i.i.zi. Rapinrtete di oclutit sint modificatc constant in forma cli-
nicX cu protruzie si mai rar in lorma cu inghesuire. Ccl mai frecvent se
i"iir""i J iisialiLata (duni Korkhaus-sc giscStc in 600/0 din com-
;;;;i;;ii; "r'lro"
.,, oi.,',ri"
'i"-ri"tli,,i--.i";r'..si in le'vn din celc ct' in[hcst'irc). Repcrclc distr-
iill," ii cn"inilor cocxisti ctt o ino'cl'tzii sagitali.ca'
..r"f."r'^f pi"a"ryiei supelioarc qi al Poziliei posterioarc..a mandibulei'
Ocluzia'adtncd in aciperis este a doua tul burare. ocltrzali ca frecvenlX
5i cstc strins lcgatX clc prima. Incisivii infcriori vin in contacl cu mucoasl
p"i"iit"U i,n"iti-mi,it' inapoi" coletului incisivilor supcriori' 9ttt!t Sp,q'
isto folrre accentulti lr irc.r.l:r infcrioari datoriti suprapoziliei lnc.rsl-
uiio. f..t. -]--"u
inr.r".'Ji.
neinrilnindrr-5i .rnragonigtii
- din
anorit-,I; ii rrnci
cruza clccal-ljului saBit:tl
dczvolriri insuficicnre verti-
"gt"r"i
.."irnilo" la'ie."le Ocluzia inucrsi ldterulA Gncruci-
""i"-^i"
J4ta). dcri ie indlnc:re mai "1" "r."'dei'
rar' csre caractcristici Pcntrtr ltceaslI anoms-
iie ii se daro.este unci compresiuni care intcrcselzi nrtmai, sau cale estc
mei acccntuari la arc.rda supcrio.rrS. Apar conracte prcmature $i sc nso-
.'"rt- it o l^i.topor;r;" mandilrrrhri (ripercle cheii {e.99ly{9 stnt distr-
Iizate simetric)- fie o laterodevialie (de partca devialrgt lrnter lntennclslvc
i;f.;.;;; r.pl".t. ^ot^r. sint mai'diitalizerc decit dc parrea- opu.sl)t''
Ocliz;a ling;talizarZ in toralitatc se intilneSte exceplional. Pot fi intilnitc
i"ii linguaiizate prin malpozilii acccntuarc rlc unor din'gi la'
,lu o.luzi. "lineu"lir"Li rrnilaieral. Deficitul priuind dezvolmrca
.""^li"ng.."?j"
tranwcrsali este sinrat"in special la arcada inferioari. Co-mpresiunea poatc
ii asociati qi cu ocluzia deschisi. Van Thiel o consideri ca cea de a
it"i" f..-x liini.i u .ornp."tirrnii. Pref.erXm s-o incadr n in ocluzia dcs-
chisi, unde se situcazi m;i binc in ceea ce privetle eliopatoEenia $i con-
duita terapeuticX.
3.3.3. Semne rad,iologice. ln uldma vreme existi preocupXri- pentm
a se lirei investiearia ii aceastX anomalie, cu aiutorul teleradiografici
vg.rticale," fie uril#indu*e incidenla Hirtz (Dclaire, Dahan) in vederea
li'ig. J3. -- Cornpresiune cu rndlpozitii (lnalnte de trala- studierii relaliilor Ap. D.M. cu faga qi baza craniului, fie intr-o incidenli
ment ti Inainte de apllcarea activatorului).
perpendiculaii pe planul de ocltrzie molar (Bouvet), in vederea aprccicrii
Inghesuirca d.entari. frortali (fig. ]2, 3-1) defineqtc cca dc a doua for- r) Trebuio observat lnsir, daci nu existl dep]aseri mezio-distalg ale mola lor
mi clinicl. Din cauza spaliuh.ri innrficient dinlii sint rotali fi in mczio-
de B anl,
pozitii parliale (ltncilecare denrari"),
77
76
axuh.ri dc iurplirntarc ,i dinlilor in sttttcturile maxilarc. Sc cousidcri c,r ntnt. Proicclia coroatlclor clcnrarc
bulci cu 1 "."-'t.m,-,- iniun-trtrl eccstor..lirrilc crrt'
-fclcr'rdiogr:rfi r rlc profil ([ig 3 l
normali sitr.rilia in carc punctLrl ccl rrrai intern a[ coroanci nrolarttltri dc .""tid..^* ci"".n.l"l,r.nlic. )

6 ani este situat la 0,5 rnm in afara linici sinusului maxilar la nivclr'rl ofcri nosibiliriti sr'rplirnenrarc Jc aprtcict' r gr'rtlrrlL'r -dL' rrrLctr\'1rr' '
accstui dinte (totuqi raportarca sc facc fali de un elcment sinusul ma- ;;.';;'i'il;; A;lb.ui.';" ".""''l anornalie' rclcuiird rrr.o'li[icirilc srqit'rl;"
- ti ;;;;i;;j; "i" 'i.tltii" Dco.rrcce csirr.i " v'rri:rl'ilir rrc inJitiJurli
l,,r,i".';i..-,t-r ^"...ii"; s iit,uri nolntalc clc bazi), r'aloarca sctrnclt-'
;;;i;i;;i;. :;;t;.-;:;i';. ^,.'i,. u"d.'. ittcLitt rlia (cL r..tari.col)orrl cu 'rirrt"rr
r ''r'r
I

t,nthitrliri ,,1" fornral pc plrnt'l slinclor si l)crl)cn(lrcrrllr'L

i.i.3;'- i.rf"-" 85'; ;ind scr'lc''l,1r cstc irt..rrrtcit' lirr"r'i
-.i.ii""."ii"iJi""rie;
"lt"i"t:i!
'
.i".i "4""t"" li Porili,r (rPrc'-i'rti rrnghiLrl
-t'rin cn i
F ior.", Llirr plani,rilc N-Sc li N-A; v.tio trc'r ttorn"li 35"; cirrLl
hl" ;;i;" i" .Ii"J"t;r;.; cirr,l tc.r'lc f't1.r c"q irr rcrr^lr17ilic) \'tl"tl lrcltLrrl' i
lrrrl
i.r.;"f-i",: .l" L"jo.r"nit,l,,i. Ptodenlia strpcriorli cst" rclcvrti
i;:i;";'i"i l-it^i""'".i;.t i,." "'t unghi mri nt:trc 'h l07' crr p)'r',1
de Ia FrancL[Lrrr. mii ,t',ic Jc 70o cu pl;n'rl spirelcr 1i- rttai rnrr"l
iO:-foi; l,' oiani'l d" "clt'zic (.au dc ts'.'i pcrp, r'<licll.'r'a ri'li'"rr'L
,,"-.,l"nul de olluzie). ModiIicrr"a in scn' itvcrs 1 r"rl^r'ilor in']i': rlro-
i."'ii". 1".;;rll lnf",lio.i rin, i1 prodcnii .irr,l .rxrrl l"r ircc cLr t'l.rrr I
m.rntliLrulci trn trnghi mai marc Jc 9Oo ltlisr'rritrtl lrrrlltiirl Ir'rst"ro-'ttl"r't''r
Di[crclte dintrc'trnglrirrrilc Sc.N.A 5i Sc N lt (norr''rl r-]-J') rr'-':
r';;:i;i :i, a.."lii"L i|gir,rl irr', r,n.rxil:rr. Fr c<tc ir"ri r'''rc ttit irt I"zi '
-dczvolr..rrc,r
oosrerioari- cir si in insLrlicicnti i. nranrlilrulci. 11.r1,ort.rr', '
i;;;;1";;lr;;;".i" u'.nditrul.i
"
la dist,rne;, N Sc ajLrr''i clirrgnos'"ictrl 'll
fcrcnli,rl,
3.).4. T trll,'uriri I uttcpiont['
3.3.4.1. Respir,tlia. Pcttr.,rl'.rtee respir'r1ici Irrztlc- cstc -rlo'liIic't '
f,'^;ii.t;ii i."'.ri' f^r-i.tisri'i ti prirr .itttcrnrc'litrl ci sc risfring -cor'.
scctnt( arsLrpril ccorl,trnlcl gcncr:rlc a org.tr'isttttrlr i iir''"''rl nal trt tr ' iz
l'anta. labiilS deschi'i. l,rrzclc uscrre ti cril' tlc. rrncorr lrrl'c'rPlirzi r
rrrrr'r
;;.$;i;;; t.;;;;l 'r" si o et'"ctare i ,.io"i P!ccoc{ 'r 'linlilor [r'ont 'rr
;;; ;;difi.t;i;; noi tl .or.t"'" c'r rcspirali'r orali lrrtcrdcpendcrtlr csti
i;;;';;;;l;;i ti'.i,:.i,',1'","..' ,c'pir'triri" portc li 'ttiL \':rtrzr' ciL ti 'rrrr
ioa,irt tt tnr,tn,',' seclnta
""'j5.4.i.i\nomilllel clcn tomaxl li rc.
__-_ 0!ri hrhatrt
- ;i;;;;.rt-.- lriii""r" masticaroric cstc scf,zuti in fornra cli-
(sttPr'rl'r\'t
;;;.1";;i;,'',i;t;i"i nricl' ririi cirtrl''tlrri ttt'r'ti'-tr"r.
I

Fig. 34. telclidioer.l-

- Aspcctul
fic al cazului din Iig. 31 (inainto contact iiltcrarc.r.lic). i.rr irr l'\rl)lil ctr irr;lre'rrir" l)rrrl 1'l'ri \l(l( 'r' lrr/'"rlrl
"i.i;;'
Si duph tlatlment). Schite)c tcle- culare
'"'"si..+cl:,tori ti rn;rll'oz-i1iil,,r.
radiografice au l'c)st
linia lui f)e
suprnpusc pe
Coster'.
i. iist'i"f'o tnf1',"ur"l" din I'r'inrrrl rirn.1' 'rl .clccL.rr.itici sc
p.1l.ltl|l.rli..r-l
'.i "
rl)lvllor \rrlcfloil.
la o prcsiunc
a6ccntuatS r. Iirrrl,ii pc la!,t
xilar de o mare variabilitate individuali 5i carc-5i schimbi dimensirr- 1n rrnele cazuri linrl.ra stabilcrtc contJct clr bLITJ lL'lci iniri lllslllllllr :ll
- virsn). Coroan.r molartrlui I 'inferior
nile cu (permancnt) in condilii
considerate normale, depX5cSte in;untru limita inierni a corpului mandi- r) A se vedea Si 6.3.6.
79
78
iplrtclc jrlcisivilor supcriori. DLrpi srudii radiocinematografice (Clgall) pro-
porli;r cclor crrc fac ,,deglutilia crr arcadele depdrtate" este mai mare la
lornra clinici ctr proclcn\ie (Angle lt/l).
J.J..l.-1. Modiii, irilc Iott,torii ru prca flccvcnrc
ingustirii bollii palatinalc (vorbirea - peltici, lipsitl cle claritate),
cl,rt.''ri
- sc Irornrodifi-
i.,rilor rlc contrrr )i corrrinrrir:rtc a arcadclor (sigmarisnrul), ingrrstXrii s.rrr
,'l'.trtririi p.rs.rjrrlrri nazxl ti l unor deficienle legatc dc irrchidcrcr ,.<li.r-
Irrgrlci lingvo-vcl.rrc" irinolaliilc). Tulburirilc lon:rtorii pot fi corclatc
cu cclc alc dcglrrriqici 1i lc'pir:r1iei.
1.3.4.5. Tonrsrl tnuscul4r. 1n forma ctr prodcnqie existi o hiporonic
a nrusculirtrrrii buzci sLrltcrioarc. lr fornrl cu inghcsr.rirc tonusul muscu-
lanrrii labiale poare fi nornlal sau chiar crescur. La toare cazurilc cuoclu-
zic disralizati, tonusLrl p tcrigoidicnilor externi este diminrrar.
3,4. Etiopotogen ie
Dezvoltrrer Ap. D. M. se afli arit sub influenla Iectorilor ercJir.rri,
cir influcnla facrorilor de nlcdiu. Pentru produccrca unor,An. D, M.
tri srrb
este predonrincnti aclit'nca factorilor crcdirari, iar pcnrru aliele, cca n
f.rctorilor clc nrccliu. Pcntru comprcsirrnca tlc maxilar i fosr scoasX.in cvi-
denlX de mulli aLrtori predominenla marc a factorilor de mediu.
3.4.1. InJluanpc prenatale. Dupi l(antorowicz 9i l(orkhaus existi in-
fluenle ce 1in in special de alimgntalia insuficienti candrariv 9i calitativ
a mamei in rinrpul sarcinii, care ar detcrmina o anumiti ,,slibiciunc con-
stitulionalX." a copilului, pe care se grefeazi acliunea deformanti a fac-
torilor extcrni.
3.4.2. Printre influengele clin prima copilXrie a fost scoasi in evidenlX
lcgitr.rra strinsi dintre rabitistn 1i alimentarea artilicialA a sugarului qi
ro|.rl lor in producerea An. D. M. La nivelul Ap. D. M. influenla ali-
menadei artificiale s-ar exercita in special prin substituirea laprelui ma-
tern (deci printr-o compozilic modificati, mai pr,rlin adecvati) 9i prin
abscnla sau reducerea influxulrri, a stimulului funclional penrru crettere:r
marrdibulei ;i deplasarei ei stabili inainre (mezializarea fiziologici). Dr-
torit[ aportului alimentar insuficienr canritativ 5i in special calitatir',
r.rnor tulburiri ale absorbliei inresdnale sau unor afecliuni dismetabolice
(in special rahitismul), oasele rdmin cr.L o plasricitatc crescurx, deforma-
bile, ceea ce favorizerzi ingustarea arcului maxilar. Arcul alveolar in-
ferior ar rezisn mai bine li fo(e de presiunc transversalS; se prodrrce
ins5. o aplatizare frontalS gi o pozigionare posterioari a mandibulei.
Dupi Ackermann, pe un leren rahitic, sub acliunea mugchilor ma-
setcri, s-ar produce o inclinare a ramr.rrilor orizontale crr marginea bazi-
hri in r[ari gi cu prrtea dentari inirrntrrr.
80
3.4.3, Plasticiratcr osoasi crescuti ar pLrtca fi 9i consritulionalX. GLr-
din vorbcatc dc un telen dastopat, carc', pc lingi sctlnclc caracrcristice
compresiunii de maxilar, prczinti modiiiciri ale cLrrbLrrilor coloanci
vcrt;bralc (cifozX toracici ii .rcccntLrrrcl lorclozci cclvicrlc), modificiri
alc crrtiei toracicc, ingust:rrci sl\irliului l.rrittgi.rlr tri o I.rxitate lig:rmcn-
tari crescuti. Pe accsi teren dcfavorabil sc grcfcazi acliunea unor fac-
tori Iocali.
1.4.4. lntre :rceitia, ob;ceiwile aicioasc ai in spcciirl sugcrca tttrttirt
(de obicei policele), a mai nrtrltor dcgcte, sau clivcrsc obiecte, mai ales
cincl rc prclungegte <lincolo clc virsta dc 2-l rni, ocrrpi un loc impot-
rant. Obicciurile vicioasc aclioncazi prin doLri tncc.rnisrrc. Unul cstc dc
succiune, ccca cc cluce la sciclerca prcsiunii irl c:rvit:rtcl llucaiS. Prcsir.r-
nea aLmosfelici extcrioari dcvine prcdonincntir qi, apisincl aslrpra pcrc-
lilor latcrali ai maxilarului 5i ai arcadci dcntarc, pt'oclLrcc ingttstarca" S,'
asociazi presiunilc larerale gencrate de conrracliile musculare din timpul
succiunii. CelXlatrt se referX la presiunet directd asnprtt incisivilor (vesti-
bularizind pe cei superiori, lingualizind pe cei inferiori). Aciiunea asupra
incisivilor superiori este potenlati 5i de forlelc tangenliale izvorite secun-
d,rr din forqcle exercitate la nivclul sctoarclor laterale ale arcadei $i care
au fosr cxpuse mai srrs, Obicciurilc vicioase dc intcrpozilic cu sugerc sc
intilnesc mai frecvcnt la copiii ce nu fost alimcntali artificial. Au rnai
fosr incriminate 5i alte obiceirrri vicioase ca de cxemplu: dormitul in dc-
cubirus latcral cu punnul sub fali (carc ar fi sursa unor deformrlii asi-
melrice) $i dormitrrl cu capul in hiperextensie (cc ar dctermina pozilionrrca
posrerioari a mandibulci).
3.4.5. Respirajia orald estc una din canzcle principalc. Mecanismul dc
acliune consti in primrrl rind in modificarca condiliilor mecanice aero-
dinamice. In inspiralie, coloxna de aer trccincl prin cavitatea bucali,
antreneazi printr-un fenomen cle tiraj aeml din sinusurile maxilare, sci-
zlnd presiunea din aceste cavitili iar prcsiunca atmosfericS, devcniti
predominenti, turrcate maxilanrl. Cel cc respiri or:rl, st; cu gura in-
tredeschisi Ei musculatura obrajilor cste intinsi, se aplici li preseaz: pe
sectoargle laterale ale arcadclor. S-ar asocia $i tulbrrriri ale deglutigiei
prin presiuni lingualc excrcitatc anormal 9i prin faptrrl cX la fincle pri-
mului timp al deglutigiei nu se rnai formeazi un spxliu de vid inre
bolti 9i fala dorsali a lirnbii (descris de Eckerr-Mijbius), ce ar avca
ro1 ln coborlrca palatului. Buza superioari hiporoni 5i scr.rrti, asociati
la rcspiratorii orali rr5ulcazi inclinarca vcsribuliri a incisivilor. Respiralia
orall este consccinla rrnor obsracole slu modificiri alc pasajului aerian
nazofaringian sau rrnci clcprirrrleri funclionale vicioasc (ce rXmin, dupi
inclepirtarea obstacolelor, dacl nrr se face reeducarea). lngustarea arcadei
6 - Anonbllllo dcnlohorilnro 8t
superioate li a boltii se asociazi cu -o ingtrstarc a losclor -nazalc; sc
i,obil.r,. un cerc vicios intrc acestc tulburiri, cc sc Potcnlcazl rcciproc'
3.4.6. Int'luenpele grupelor mttscularc Tntagon;stc. sint considerato ca
deosebir de i-po.t"ttt" 9i cle starl la baza construclici unor aparatc or-
rodonticc (bionatorul ltri Baltcrs, aparatelc lui frinkcl. etc.') In comprc-
iiu,r"" .u'inghcsuirc csisti o prcdomincrrli a tonicitilii nrrrscrrletttrii
-fo.rn" ([rtrpa cxtcrni) fali dc nruscrrlatt'ra lit.rrbii (grtrpa intcrni)'
circumorale
.u'ptod.n1i" mu;cr.rlatura labiali.cste hiporoni'.ocluzia dista-
in
de hipotonia pterigoidic.nilor txtirni' Inlltrcnlelc func-
iiru* t" in,oril,"
iion"l. rint complexe (ionus, postuti, atitudini funclionale particularc)'
i.4.7- InterrelaSiile tli4ilmaxilar. C,crcctXrile lui Schwarz A M pen-
tru dinlii prmancnli gi ale lui C;rdcnat [. 5i FJoffer pcntru cci tcrnpo-
,"ii, ci germenii dintilor frontali sup-criori pot fi alczrti
^u'iJrnontr.at
in .",*i1". in moduri dife.ite. La o evolulie normali a arcadci [i maxi-
larului se preteazi numai situalia in care germenii sint alczali unu-l -irr
rp",.l. ..liil"l, 5i pulin lateral de el (sinf incolonali)' Toate celclalte
,ituarii sint suscep;bile de cvolulic, in special cXtre compresitrne' De
Co""r, f. sco,rte in rclieI o discrcprnli inrre virst.r osoasi 1i cea dentari'
care, pe scurt ar purca fi exprimati astfel: virsta dentarX este in avans
f"tX'cic cca oro"ri in spccial-la maxilarul sr-rperior 5i deficitul dc sr'rport
oro, d.t.rrnin: o ntiqr"r" ti inclinare anterioari a dinlilor, care, la rin-
Jul-.i J.r.rn'inl celelalre 'nodificiri inclusiv ingustarca arcadei a bazei
aoicalc. orccum si rentlinl.r mandibtrlei de a se sittta posterior'
' l.q.a. Rclrtia dintrc ingusrarea arcadei superioare 5i tulburirilc clc
interpretnti diTerir. Dupi Kijrbitz, Dc Coster, ttrlburXrilc
".1;;-;t;;
d" o.luri" sint secundare lngustirii arcadei superioare care, tncastrlnd
arc,rdr infcrio,rt!, obligX n'andibula la o pozilic retrasX' Ocluzia adinci
1l este un cor"olar firesc, deoarece incisivii infcriori' nc intilnin-
Ju-fi int"gon;9tii, eg.ese"zX. Cind arcada inferioari sc'rpi din incXtu-
".,.'peril
larcrali'
i"tJa ."1";it'p..;nari o dcpilcltc 5i sc instalcazii ocltrzia invcrsX
arcada strpcrioarii clczvolt'r
ijini.,, olti autori insi (Charcau' Gtrdin), .s-a'.
i"io;ii t.i..Ufor pe ca.e-i primegte de la arcada inferioari in tendinla
.i'J" J.pt".." fiziologici inainte (daroriti rapoartelor- interarcadice apar
stimuli de lirgire a arladei superioare)'. !a-oLnry deci,.ar fi o tulburare
a" a"r"ott*o"ti de compona*eot mandibulart)' Este mai Probabil ci
mo-
Jifidtilg au loc sincron 6i alcituiesc fele diferite ale unei tulburiri com-
plexc de dczvoltrre Ap. D. M.
1) Chateau propuno pentmdefinirea anomaliei termenul-de ,,hipocondilie" pentm
a scoat; i;;d;nti ins;ficienta activite$i cartilagiului condilian'
82
3.5. Consecin{ele onomoliei
* Unclc sint gcncralc, corclatc cu tLtibL'.irilc fLrtrclionalc, irr. spcci,,i
cele de ordin respiiator, ;i pri'csc dezvoltarca sonraticir, starca tlc si'r.r
rate, capacitatca li rezistcnli la cfort. Tn gcncr.rl, rrt l,r,' 5i lcnontcnc ri,'
compensarc, dar la inrcrvcnli.r trnor Itcto"i "s'clrti lrilil rLrl 1'".rr" '
rrrpt
- mai rr5or.
Frccvcnla crcscuti n cariilor in rcgittncl l'rotrtalii cslc rlctetttritr.rt.,
-
de inghesuirea dcntari, dificultililc de autocurilirc ;i clc rcspiraqia or,rl,r.
Parodontitele marginale cronice sint lrccvcntc Ja adtrllii nctrrt,rri
-
Reichcnbach a pus in cvidenqi o incidcnii crcscuti i parodonropatii.l,':'
chiar la copiil 1n ambelc forme clinicc, existi condiqii pcntrrr apirlili.r
unor for;e anormalc (contacte prcrnature, rcducer-ea cinpr.rlrri dc nrastic,r
1ie cu supraincXrciri 1i hipofunclii, axe dcntare anornralc inclinarc 1,,
incisivii superiori qi in unele cazuri chiar traunatizlrca clirccti a p'
rodonliului marginal- superior).
3.6. Dioqnosticul diferen{io I
La comprcsiunea cu prodengie trebuic licur cu:
- Oclu.zia distald zisd genuin& (Kantorowicz), care esrc dc rratLrr',i
ereditari. Scmne comune cu compresiunea sint: proclcnlia 5i oclrrzir <listrl.r
Semne distinctive: mandibula cste dgzvoltati insuficicnr (retrognilic rrrr
tomici. Firu) 9i dc accea aduc*ea mandibulci inaintc pini Ia stabilirc.r
-
\tnor rapoarte nctrtralc dc oclrrzie nu rcr.rgeqtc si arrrronizcze trisitLrLilc
l-acialc. Ramtrra orizorrralX (epreciati. dc telcr.rrliogr.rlic) csrc nric;o,ur
in comparalic cu brz.r craniLrlLri; rrnghirrl nr.rn,]il'rrl icsrc Jcsclris, lip:;
ingrrsrarca arcadclor. 5i oc)uzia adirrii irr .rcopcril.
* In constricpiile sau in ancbilozele A.T.M. sc intilnegte un tabloLr
clinic aserninitor crr al compresiunii cu pro<lcnlic forrtc acccntuati. Scrl
nul tlistinctiv: milc5rilc in A.'l'.M. lirrirarc s,rrr rbscn rc.
Cu unelo prodenSii ctt d;astcme ciruzatc dc macroglosic. Prodcnli,r
este- bimaxilari, arcadele sint largi, limba c marc, pistrcazi pc mrrgi',c
elprgntele dcntarg pi in dcglutilie se proicctcazi prin spaliilc intcrclcnr:rrc.
-IaritateCu biprodenlia (biproalveolodenlia) lui Case, carc esle o p.rliLl
- de dezvoltare a Ap.D.M. qi nu o anomalic. Ntr cxistl dccit prr,,
denlia bimarilarS. In rest, arcrdcle gi ocluzia sint norrrale. Nrr sint tLrl-
buriri frrnc;ionrlc (in aceasti catcgoric intrX 9i prodcnlia etnici a rasci
nigroide).
Fornu clinicd c* inghesuiri tretuie diferenliati de celelalte anomalii
ce se manifesti. prin inghesuirea dentari, deoarccc au necanisme etiope-
6r sl
iotcr)icc ti pLur problcnre terapclrtice difcrite. Principalele anomalii c,rrc
. rr.. r'.-,i\. . .lir:i.: ,l' i:rrlrrlrirc rlcntari, pe lingi comprcsiLrnea de:raxi- ^DaciLiberarea pasajul.ui aalian nazolariflgian Si reethrc,traa rcspirit., .
pcntrr.r ablllia vegetagiilor adenoide-existi o trn;rnirrirare
.

iar, sin r:r) ti,r vcricri.

inrlcpirrirrca.rmigclrlelor rrcbrrie decisi dc lir c.1z la crz rrrirrrr-o col.rl,,,.
tllacroionpia absolrtii (cincl 5. I. psxe de la 15 mm in sus sar.r jn- rrre cu mcdicul pediatru 5i otorinolaringolog. Dupi irrclip"rr"r.c.r obsr.r-
- central supcrior cste de la 10 mm in sus) 5i relatioi (S"I. este sul.>
cisivul colelor, de marc irnportanli. esre instituirea r]nui frat,rnrcnt dc rccthrcrrr..,
-15 mn, clar dinlii sint mari in r.rporr cu dianretrul bizigom.rric osos al a rcspiralici, fic numai prin cxcrcilii, fic 1i priu rsocicrca unor :rl).rr.iL l
subiectulrri). Dupi indicele dinli/fa1X a lui ChateLr la acejri subiccli S. I.
este nrai mare clccir 1/3 din D.B.Z.O.2).
llcziopozisia generalizatd. Semnr.rl distincriv pentru comprcsiLrrc
-
il constituic ingustarea arcadci dentare. Ele se pot intilni impreuni.

3.7. Trotoment
3.7.1. Prolilaxia poire fi f:cut: prin alimentarea ralionalX canritativ
gi calitotiv a rramei in rimpul sarcinii, prin recomandarea aliputului la
sin, copih.rl avind o pozilie v-erticalX. Pentru cazurile in care alimentar.'a
naurrali nu cste posibili s-au imaginll terinb speciale crre sX-l obligc pc
copil la milciri mai cornplexe cit nrri apropiatc de cclc tlin alXpratLrl l,r
sin s,rrr clispozirivc (cxcmplLr: ccl :rl lLri Davis 5i DLrnn) circ. aplicilte I)c
sriclr bibcronulrri. il ol'ligi pc copil si f.rci o mi;care,lc propr.rlsie.r rtrrn-
dibrrlci pcntrrr a nutc.r ljrlrcn tctinl.
Indipd.rtarea obiceitrilor c,icioase. Sugcrea degettrlui nu ar fi dXunI- .l
toarc pentru dezvoltarea Ap. D.M, plni la vlrsta dc 2-l ani 5i ar evr.r , itJ. 3t r'|.i rjtirl){r ilLrslrilrt ,t( rv,)ltirL.r,;r
;rr.r.r(lrlo|
(iL.rrtiir.(i JLtL) acliutrL,tl aDxr:ltoloL.,rr.locktntiul,
in acclaq timp Lrn efect favorabil psihic. deoarece oferi copilulLri o preoctr-
parc in rccnsri pcrioarli a viclii. Dupi virst:r dc J ani, nclitrnea obiccitr-
rilor vicioasc cstc considcrati cliunitoalc de citre roli autorii. Dccondi- vesril,utari (scuttrt labial), carc si_l obligc pc co
:-i
P sA "-l::l]r.,_tticula
1? resplre pe nas.
Iionlrca cstc obligatoric, dar ca nu sc realizcazi u$or $i trcbuiesc incercatc Su!:due8l)crea evoltlici..sistcnnlyi dcttt,tr pi ,L,igur,rrc.r
proccclcc cli[critc, in frrnclie cle virs15, psihicul copilrrlui, antLrr:ri etc. Pcn- .lftlcgnla(lt s,.ur rclilccrcj,
tru desobignrrirer de sr.rgere a dcgetului (obicei ce se practicS. mai ales seara, coronarc.a drnlrlor tcnrporlri. I,rirr l.,i.,rJcr.. L lor prccocc, siLt,
-somnului) pot ,l]-Tp1,.l1t:,i.,ljte dc. crcttcrc o)oxs:.illvcolilri_.Si sc prnl[rq rrrigriri urc.
inaintc dc crrlcare 5i ii timpul fi recomandate
loace mai blindc ai mai eficiente manjoi,re de carton in jurul-c:lm;i-
bralu)tri zrxtc ltc mot.rnlor pnDri pcrnrlnerrli (5i eccpri dirti rrcl,rric
s: ficX
antcbratrrlrri, clre si imp;cd;ce -milcarea de flexie in erticulalia cotulrri url rner. slrpravcghen arenre, din cauzr afcctlrii prccocc rrrin caric)-obiec_ pici-
$i
sau legarea man5etelor de la pijama la pantaloni cu ajutorul unor $ireturi se insolc c de nrodificiri in dc ib4e
:i._i.l:9llll:i
(lnrcnsltatc $l mod dc trarumitcrc Ia nirclt,l_sisrcmclc
funJqionale
cusute in pozilii adecvate. Copilul nu mai poate duce degetul la guri o;rsclor nr,txilare).
decit luind o pozilie forrte obosito:rre, ceea ce-l obligi si renrnle. ln 3.7.2- Traumentt cltratip. Compresiunci a. .^i;iii h;"j,o
,
ocnlonr.lxllara
,rnomalic
complexi... pentrrr rezolvare.r ei trebuic aclionat avind irr
colectivitilile organizate dc copii s-au dovedit eficiente metodele educa-
ved_ere lnrerdependenla dintre modificiri, ceea
tive de masi 5i o sr.rpraveghere atenti din partea personahrlui. ce duce irnplicit Ia o anrr .
mrta. cronologre a.acliLrnilor rcrapeudcc. Traramentul
cuiativ are doLri
ti\,t\r''i etrctoRrcA (inl.irurJJ-ea necondilionrri :r runrror fectorilor
r) Inghesrrirea denlaril nrii polllo fi intilniti ti in altc anomalii ca: dinti suprl\- criolo-
numerari, retrodcntii, persistenla dinlilor tc rporari. gtct.care.mar.sint prczenli)-li morloJtnclionali, crre crrprinde corccriri
:) D.B.Z.O. se afltr sc:rzirrrl ,lrrr rlinnrctnrl hrziFomatic culsnat, lnlii 10-15 mm morlotogrcc lr rcsttbilirca luncliilor..prin apar.rrc orroilonricc cxcr:i_
pcnlru grosimcta firlilor moi li apoi cite 1,5 mm pentru fieciro an de wirstd oso:rsir
lt' prec,um fl . asiBxrarea 1i consolidarer unui norr echilibru 1ioro[eci.rl
rRvorabrl menlroenr rczuttarelor qi evoh,rliei ufteriocrc
l Ap.D.M,
84
S5
 Prinrtil obicctiv il constituic lirgir.ca arcatlci .sat'. 'tt',cadclor
catc autocLrrilirii. -,\m rcalizat 2 tipuri dc clisjunctoarc:
(lisjunctonrl l)rcsc.-
- obtinc sprtirr in vcdcrca alinicrtt dln\llor' pcntru:1 gionat (fig.36) qi dispnctorul <1in (iig. -ti ),
picsc dcta5abilc qi inrcr5an.jabilc
a*" n"iar"ri pcntru.a mandibulare' pcntrrJ..'r .corccla r:r' carc si rispundi la accstc tlorri dcziclcrarc. Disjtrnclia cstc intlicrrti l.r
Dcrntirc cleplaslrea rnarntc a arcadei funclionale' cazurilc cu ingustarc foarte nrrrc a rrcadci sul.crioarc' qi I'ol1ii palarir.
ooartelc dc ocluzie incructqat" $i;;;it;
-;.ioir^,orii'
i.*;;i"1"";1"
tt,lll"!"'i;.*"ril'iiir;'"".ri"#"ri,,l
rutin
'uilitt" " "tend"'tulburXrile
arcadei
"ncccsr,. .superioare)'
Extraclia qi la carc arcacla inferioarl cstc dczvoltati normal sau a fost lilgiri
alinierii rcsrrrlui dinrilor Jar tcrapcutic antcrior. Ila reprczinti rrunrai o ctapi a tratanrentului,
arcrdci srrpeli-
*r crccazi l,rcmisclc p.n*. .tiiiiitt' toicctiri'. Lirgirc:r
suturii palattnc 5r prttt ',.
;:..'';;l;"' ;;;-iil-.J.,"" creqterii la nivelul apoltzclor alvcolilrc'
f.o."r. ,1" rcsorbtie si apozilic la nivelulmisuritori directc pg mulaje alc
Prin misuritori flcute pe tomog'afii, -"'bu'ii
b",:;";i"i';'il;:ffi ;; ;;"f ;i" boltii pal arinc (crr pal rto-
i',i p,;; *'l: tmann
"; j:f I i:X j :i,L*
e," i" n':*^lr:li-f n
r

rere sc insolcste dc alc oh',t,,:*tl '

esre adecvrri '^D^csc-
til'.riit"' ttir'"iai, "tt".l tr"a .o"Juit" ttt"ptutici
arc qi.o.rntrnriti coflponcnl.n
ori insi. tlcpllsarcir tcrlPc\rtrca vcsdhrrlari
concsPtttc $r
.il i;;ii;';;; ; Jinfilo,' Apo'"t"1" ortodonticc rrcbuicsc '1.-
unr'ri ar
J. J rii
;il1;';;"i,." gfecrueazi -';lJu*' ln vcdcrer rcstabilirii
functional. dinlii
'itt';';;;;;i;t;t" qi.anumer coroan^ se de-
;"' ip-'*'l ':t'" vestibular - c'tc fcnomcn.l
;i"':#i;;'iiliJ-"al".x (ch:'.- Fig. 36. Disjunctor presectionat (se vdd ganturile $l perforatiile tlnrplr.lte .tl
_."|Jio,ci roronare Ddftute si h-'ii'pa"si"nii apicale secundarc" - (a) $i aipect radiogralic
gu-iaperc6 la finele disjunc[iei (b) (se observi cieslircc-
i"." nlf. Acest fenomen trebuie considerat ca o Parte a.tratamentu- ' rea sriturii $i inaginile rad:oopace alc benT-jlo. dc grrtapercd)
ili'!'ai"i"i.-ii;;;;; '-p' l;'gi"^ ""'d"i "." i"'" mai mult
" dccit
secundrrir' * Pe misuri ce se obline spaliul prin lirgirer arcadei. dinfii a[]eii
t''*p"n'iunea apicali
;,i.';;;,1;; '"';"'i;;; ; ,hlp';;;"'i"'"i'' dcntare prin in malpozilie uneoti au tendinla- Ia alinicre sponranS' chr cel. nr'ri atlcs."r
;"fi;;;;";" ,,i.tti'; ptit "pt'"tt' Litgirta arcadei face lent' prin ei trcbuiesc' deplasali cu elemente de aclittnc, fixate dc rcgtrli le acclcr:i
osoasi
stimtrl;rrea proceselor aa t'"rt"t" ti-l"tituti"t"ti
se
sa* liber"'ca si di- ;rnerate care pioduc si lirgirca arcadei.
i'liii;l;";,'".;;i;;1"'i"tu,"lt' ' Nivclirea flan -de
ocl*zie 1i normalizrrca r;rporrtclor rlc ''ilr'
lx'gitt" "tt"dti"'odt'"ti
;ii;.:;;;- i.;" ",iifi.i"r''ae'i"i"i'i'^t" superioare se, poirtc olltinc
tnili' zic -in sens ,rerticnl se obtin favorizind cgresitrnce ,linlilor l'rrc' r l
:i':il ili";; ,"*;i o"f ^iit"t' - dhiun4ia' .intermaxilari' SeDtrpi
^l'i""ilil; stabilirga unor contacte normale intre incisi"ii cclor 2 rrc;rde. .AparrtcJc
:."H'."Jj;;i:'i;;., * forl''put'rni"'(disjunttoare) ortodontice vor fi astfei conccpute ca incisivii inferiori si re:rlizczc con-
,"^irlitrrna ., .are esre o.""J"ii ,r,*" ialarini, disjLrnclia esre dc
rrci
(listirn- ract ferm cu o parte a aparatului (platou incizal; irr intre dinlii lerc-
'inferiori
iSi,lil'"')ita? (f"l:'i,x'.;i;"i Je')' in A'" desfaceria sutur;i $i rali supcriori si ii timin5 un spaliLr dc inocltrzic pcntrrr I .l' 1-
i:i".,j #:;;;'"-."i"' a"": ul*-;.'"*ii"" se obline in aproximariv 2
repta fenomenul de ciurare a antagonisttilui. Prralcl crr lirgircr arc'tdclor
lilli'ilr''ii' lii'i')i;;; Gil;;ii; se face srrb anestezic intr-o sinq'rrx 1c-
u/tto ta pitLd lracSionatii' in carc
se'stimulcazi intr-o anumiti misuiS si crcsrercx vcrricirl:i.
dinti). Mai rccebt a lparut o- ditjttntlit Corectatea ocluziei d:rstalizate sc obline prin pozilionarcr anlcri-
ili;1.;;;'il;-,i ottint in 2-J redinle disranlare intre elc ai
.
li" orri- si prin dezvoltarea mandibulei. Ea continui 9i sc desivirlc;tc irr
".;;';:;'i;,;;i;;;,ioJ'* intrlo iumxr"re d" "n.s"u mai mulr)' perioada'echilibririi finalc. Celc mai bunc rczultate lc di aplicarea dc plr-
"uii*t""
f-"i "1", duii
ij,,"'x'air'it".ti. li ultrrrapidi) cste ncccsari nuri inclinate (cel mai adesea .tnrcrioarc. rrr'ti rrr larcr.tlc).
i"lil.ii;"iJ'."),r*,;"'J" G_eo cle '"pii''t
zilc. Dcoarcce pcntru rlisjunclic 'c Toate aceste corectiri se oblin cu ajrrtorul aphratclor ortodonticc.
;"i",::: f"; i;;;;'; qi cstc ncccsari o. dispcrsrrc 'r
fixe, Uncle dintre ele au o acliune complexi- ln aceasti carcgoric intri ap:r-
iXiiiiii r" 'ir'a;t'iu.u'oi "p."t"
.tinriL' pc toati *pfjil"..b']lii' Prccunr 1r ratele funclionale (nionoblocul Andresen, activatorttl crt ;untb, bionatorul
"' 5i
qror condilii cit mai favorabilc ISalters, apararele rip Frtnkel) (fig. 38). Dinrrc eccstca, rczttltatelc cclc nrai
il;;;;;; i. a"*o contcnliei
-'a
s7
86
bunc par a lc da apararclc Frinkel qi bionatorul Balters, in special in
form:r'cu prodcnric'si la virstc foarte tinere. Alte aparare au o aclitttlc
-i*ti n*.'oniai si functionaltr. In accirsti carcgoric iniri in sp+ciirl plicilc
,ir-d.troli. (si ielc similare Ior) care ocupl un loc deosebit de imporralt
iri r,","'"""1.ii ."ntpi.r;,'n;; de r'rraxilar. Se utilizerzi 9i apararc crre rIs-
pi'.J i" o pnrt. din obicctivele terapeutice. Au o aclitrne mai
""*"i

I'ig. 38, ^ Aparal ]i'rinhcl.

FiE. 37.
- Disiunctor
di,r
rrrc.e clctusabile: d) dispozi-
Iiv'rl pcnt,rr (lisjunctici l') d,.-
Fozilirlll Pcrtnr c,n)l.nti, :t l

r, id,.'*r').x r.r(lrogrrlit:-L
Ll isiu nc { i!'i.

siguri, mai prompri qi poL [i eficirce 1i acolo unde rparatcle dcscrisc m:ri
in:unte nu dau rezultatc.
Prin introducerca gtrtierclor acrilice in :tlcituirea aparatelor ortodon-
tice- errr realizat r,nclc"apar"te caracteristicc pntru accastd anomalie' cunr
ai ii arcul transvers:rl ifie. 39) ott.orot biliteral prin gutiere, indicat in
comprcsiurrilc o".cntuot" t'i in cu ocluzie inciucilati, Pcntru dezvol'
""1"
rarea Dredominenri a unei hemiarcade se pot utiliza arcuri cu agregare Fig J9, Arc trd[sversal (o); arc trirnsversal ple-
mixti'/6r.rrierd dc o pcrte fi incl pe hemiarcada opusX;. Penrru lirgirca - Iungit anterior bilateral (b).

c
 t'rlodonticc'.irr s1 '
predominant rnterioari a arcadci superioarg p;n ancorarc;r. unei plici mcntul -J*iirn" ortodonl;cc. Dc altfcl, .rplrrtclc prin nroclil'icarc
".itJorin aoarxtc
prin gutiere 9i aclionarca ei printr-un arc Coffin, a rezultat un .rparal li"i i,' fun.rion"li li mix'i, in'crvin ti
5i prczinri ^vrnrairrl ci ifi cxcrciri inflr''
'

cel puJin egal ca eficienlX cu plicile aclionate prin gurubtrri speciale.
Tratamcntul prin c:ccrcipii sc refcri la: rcoducarea rcspiralici, girnnas-
tica masticatoric (falorabili in toatc cazrrrilc) miogimnastica pcntru mi-
;;;;;";;""'i;i ii'".ri.""t tr'
enla pe o durati mli m;rrc rlc timp. Ixcrcitiilc. pentrrr.e..li clrc'tcc'
;;i;ri i";.J";'ircni.,t ti bi'r" i'rsuiirc. in gcncr'.r1. cx''..iliilc dc "crl''cr"
i, 't"rpiill;"iii t".ii,rmili priuind iunclia ir..r'r.i' '1r"rie. tc. <lerr clc- l't i'r'
putul tratamcnmlui. Apoi sc itltrotluc crclctlrt -tlt rllriir'lnrrr'1stlc1 l)crllrlr
5i rrltcri.,r pcirtlrr rrrrrlclrii proptrls"ri. ir, rirr,1'rrl t-r'rf i i ''r ''
',,r1'icL'l:r
tir'rtonrl sc intrncluc excrcitii Je masctcr cu .tfarirllll rn gtlr'l
P.rrt; ,ih;hbror"o finola, ccle mai bunc ;czttlt'rtc lc-'r'tr obqintrt cLt
i,,-r., i- cu s.,rt'b, care oferi stimuli l:ar''lrabili alrnorrjzi'ii
".,iu "aotului
;;i;;';l;;r .;;itir".
" p'in ,r',ojif;.x.i nrici' strcccsi'c, sc pot oblinc r1''
.i*.^t" in scrrsrrri r'.rri:'bilc lfig' 'rO) Prirr r(-(lrr(crcr Ir'l1r'rr-'i 1

"i".iri
ii,"n"i,,; al-pi,"arc p''t fi ia"rimp lcn'linlclc Lr rcci'li''i ti ''
pot"f"lua nrisuri in conscctnl.i. "'i'atc
" i"rn"i"t;r"c" de maxilar' ';;J;; datoriti complexirilii- anonr'rlici ar c
i" un 'ingu' ipn'"t' 'i trcbtrie Lrriliz' i
".l,ii''*";;i;;;;;;;.'ii
n n^mi Je aDarat in funclie de monlcnt''tl tcrapetrllc $1. r.e;rcllvll tr' l
i""ffiiili;. i[-;;;.ii; .;'.ti ti" denLalia tcmpoiari sc oblin rczrrltrr.'
it,tr"'ti iit lunclionale)' cel mai adcsca-tr'rLrrr]cn.tul il irrccpcm '.r'
;il:i :il;"i;-;;..,'.i"
"o^t",e la arceda infcri''rri (iar in iornr'1"
lilii-,ri];i" lliit ii'^.t.i.i."^'loie
"'p"il6"i:;
mri bt'nc sc ol'1in c.u arcuri-lingual
htrri sc lrcc c' r'
ij;;;";;;;,';;;;'1 ^.,iu .,1 .rprrare fixc' pcrrtructrcitcv't l)cci s''
;;il:;;;;i;;t, i"r'in.l'"i"'." tratanrcnirrltri trn.e.^r.iv'ttor'
{inall'
;;;';;;.;^;"i;;' e ste i uatamenr activ' contenlic, echilibrare

.'

F10. 40, complet ln compreslunea de

-.Tratamcntul
maxilar: d) situatia la lnceputul tratatrnentului;
b) situaiia dupe fabmentul activ 9i conteniia par-
tiald; c) echilibrarea linale (prin activator),

rirca ro,ricitXlii musculaturii buzei superioare gi a mu5chilor prerigoidicni

extcr,ri. cxcrcilii pcntnr reeducarea fonaliei 5i deglutiliei. Terapia priu
cxcrcigii cstc r.rn adjuvant prelios ii ea trebuie instiruid paralel cu uata-

90

. ''".: :