' .

lc 6 ani si de ntrnlai 2,50/0 h copiii dc 14 ani' l'a noi' Schapira in ch rii

jrtldiieis;5tcofrccvc'tr1ij"z'oq9.,o1ircs1'g61|y,,.u..'.',i;.:r.:.-
(la pofrulalie arlrrlr| clin..Valce -Jiului) g'';'": ^o- irccrcrr!: d-e I"i' :1 ' '
.o1,i-11" l-Z cni am gXsir o frc-cvcmir dc 3'070; si anumc la t '71':!
*oiirlc'lti t"ttittiit;tti li i''16o/0 modificiri cliscrcte''pc c'rrc lc-''t't
consider.-ri sr.rscepdbile qi clc corectare spontxni' Ire lolun. de coprl lrl(r'c
mult mal Ia coPtrl
4 7-14 sni irecvenla este de 2'1 0/0
' Frecvenla
.t i.ttiri*i. i" Jitt'olsotto ptiitiA 1r,zVo) Proporlir
este mare
ocluziilor deschisc
lt ;;;;i-;;t;;"iiiLt penttti c^re se insiiruit i'"r"nrcttt estg gisiti tlc
B";j'fr. ; R';iltph $. d 1,66 o/6. Pc doui staristici am gisii o frccvc'li
OCLUZIA DESCHISA
do I.a5o/n 5i rcsgectiv 2,070/s.

'4.3. De;criereo clinlc6

\ia fi ficutl inspecial pentru forma de naturi dismetabolici- (fig' 41
ri 42)ii prin comparilie se vor face referiri la forma clinici produsX nu-
4.1. Definitie 4.4, rrai piin i"rerpozirii (fig, a3, aa).
Diagnostic .93
4.9. Frecventtr 4.5, Etiopatogenie . .. .100
4,3. Descrierc clinictr .93 4.6. Trotamsnt ..IOI
4.3,1. Semne faciale 4.6.1. Profilaxie ..101
4.3.2. Semno orale .96 4.6.2, Trstament curativ ..101
4.3.3. Tulbur.lri functionale .. 97 4.7. Ocluzitr cleschisb distalx . 105

4.1. Def initie

Ocluzia deschisi estc anomalia dentomaxilar5 caracterizatl * ca icmir
disLinctiv prin existenl.r unui spaliu dc inocluzie vcrticali (c,, nr'ri
- inrerior),
adcsca siruar dupi cc subiecttrl gi-a terminat mi5carc.1 dc i,i
chidere a gLrrii. Prima descriere a fost ficuti de Carabelli (1831-i8'1?)
carc a denumit-o ,,llordex dpertus". Dupi severit.rrea moditi.iril"r ,,i
dupi cri.,p"togcnie se deoscbcsc doui forme clinice;
Oclrzia deschisd de natard, d,ismetabolicd.tt
- C)cluzia descbisd, prodasd nr,mdi prin interpozisii. irig. ni. -- O<luzie deschisd de nature dismctaboldcd
- tirurinte $i dupe corectare).

-l 4.2, Frecven.t6
4.1,!, Samne i,tciale

Korkhaus consideri ci frecvenla anomalici scade cu vi';ta +i ci,ur"le

ocluzii deschise produse numai prin interpozilii ar ivci rc,dinl.r la corer- -irt;"tl cir'd anomalia este accenttrati
Sint caracreiistice
tare spont.rni. Subtelny qi Sakuda au gisir o frecvenli d +,2,,; 1., 6o";;; !"il"i" este larg rlescbisi si -sp.c. -deoscbi re de-compresiunea
jll
cu orodentie. incisivii sureriori nu $ini rizibili in rcpnus' .pet seYcnr
rt L.Iorder apartts Carabelli este ssimilqtd cu accstd forr,L, i,L'uiti-."Lli r" .*il p",;""r1 in ridiciri Pronr'rnratc rlc suPenolre
btrzei

9l
92

'-+.-l
 l

. in timpul funcliilor. Buza superioari apare ca fiind scurtati. Fenomenul

lroliltl lacial cstt acccrrTL)ilt convcx dtoriLi plochcilci,r'rpcriorr'
-
("ro.i,,* in -.''it".-,''ti) 5i un"i pozilii portcrioT rc I nr'rrrdiLrrrici'
. de continenlX a cavitilii bucale polte fi deficitar qi in uncle cazuri apar ' Rdttttrld orizotttdlA r nrlndibrrlci prczint.'r o ol'lit:ttdla r'crllLrr '1r
, pierderi de s,rlivi in afara cavirilii bucalc (in fonalic mai ales). -jos qi in.intc1. l"
Eta) inJcrior al fclci cstc rzirit qi uneori dcpiqcarc cu 10-12 mnr 1in f"ipit. se obsctv.i.ci mxrqint'1 ci cstc rl''inrnt' '
:, etajul superior, ceea ce di felei rn arpect caractcrisiic alungir. i,, ,'.ntul ci pr,1i,r,i in ,egit,ne, sitLr;rti irrredi,rt irt.rirrti,r .rrttcpo"iontrl
o l"rgl ,.i adincl, orieutati in jos. Ea jndici locrrl trttcle sc lacc cl--
"ncoge

Fig. 42. deschisA de naturtr dismetabolici'r

- Ocluzie
foarte accentuata inainte de corectare Si la 2 ani dufri
terminarea tratamentului (se observd o recidive par,
tialii la .nrcada supcric)3ri. clar spatiul de inocjuzie
poatc Ii desfiinfut acum :orin lucriri protetice).
Fig. 44. Ocluzie deschisii asimctr-icil.
-
I
forrnarea mandibulei sr,b acliunea grupclor rntt.ctrlarc antagonistc. Sc a';,r-
ciazi deseori o scurt;Irc a ,"mutei ascen(lcntcr'. Ohiicit.ltc;r r'rir'lrrei o'i-
zontalc a nrandibulci cstc cbrclati clr crcitcrca ir,illinrii ctajL'ltri infcri 'r
gi cu o:schiderea unghitrlui mandibular. 1)n'clil 1i I{LrclolPh giscsc o r'L-
loare mtdie a acestui t'nghi dc tl7'. De iscnlcrlcll toiltc r.rugllirlrilc constrlr-
ite pe ter:ra diogr,, [ie, ci.e atr ca o laturi tangcnta la nr,rrginca inferioari
a m.rndib rlei p"rezinti modificiri anormalc. Dc cxcmplu: ttnghiLrl il (.ri
-lrtcccl
bezelor) a' lui Schwarz, ca ri unghiul lrri (rrnEhirrl liclt dc baz.L
mandibulci crr nlanul de la Franikftrrt) sirtr crcstLrrcl). Scmnclc ric'cri.c
otnX actrm sin't caractcristicc ucnlrrt forrn,r tlisrrtcr'rl"'lici. lrt "clttzi r

ieschisi. pr<dusX numai orin iritcrpozitii. scmrr.lc f.rci.rlc sint rnlrlt rr'ri
Fig, 43, Ocluzie deschisd, produsil prln lnterpozitii discrete.' Consca,rt sc irrt'ilttcttc farira hbi:rli dcs,lrisi s.tu intrcdcschisi'
-(inainte $i la un an dupe tratament).
t) Rapoarlelo
_Ramura lui Tigelkomp (cirxt de A. Nl. Schrrarz):
ascenienti ' 5 Nasio:r_sellao n1
-- $anSul labio-mentonier esre tte,.rli la unii paciengi mai in virst; am este cr
t' t,.."r*" *'t-; n-
cste ca
observ,at o activitate crescurl a muscr.rlaturii regiunii mentoniere li labi- n"il.J *-""."*li- 21
2) Vxloalea nornrt:t a unghiul.ri B este de 90o. Valoarca norrnali o unghiuld |ri
alo inferioare in tendir4a de a pozi.liona mai sui buza inferioari, pentru
a reducg din inocluzia iabiali <iin considerenre esterice. Tweed esle dc ll-5o. t se o valodrc prognosrici
"corde
95
9+
incisivii supcriori nu sinr vizibili in fonalie, poate fi asociati procheilie
supcrioari, profi[. convex. Unghiul mandibulir 1i inillimea etijului ir]-
l(r'rur slr)t r,'nllille sau nlrmal U$or CrcscUte.
4.3.2. Senne orale.
MotliJicdrile sistetTTulu; dezrar. Narura dismerabolici a ocluzici
-
.lcscbise csrc scoasi in er.idenli prin asocierea frecvcnti a unor nrodificiri
de strrrctur5, volum qi fomri ce privesc dinlii. Displaziile de smals in-
tcreseazi grupe lntnegi cle clinli 9i zone intinse din coroane ceea ce
impreuri cr.r anomalia arati influenla factorilor dismetabolici pe-o
marc durati de timp. Alirrrri- de displazii de small mai por fi dcc;latc:
un volum mai rcdus al coroanelor denmre (trneori 5i rlddcinile sinr
rnai-scurtc);
modificiri privind proporliile dintre dinli (am intilnit incisivi cen-
trali- srrperiori de dimcnsiunea incisivilor laterali, inversarea raportului
,lc rrririrrrc dinrrc rnolarii I 1i Il pcnnrncnji).
Arcaicle clcntare. Sc intilnesc ai modiliciri orizontdle carc con-
<t.rrr- dintr-o ingrrst.rr.' .r .rrcaclci sup"rio".c asociati uncori cu prorruzic
alveolodenrari. Frecvcnr. l.r arcrda inferioari se obscrvi rurriic:r linici
dinlilor fronrali, ceea ce face ca arcada si pari scurtar; gi de formi trapc-
zici. A;ezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapti (semnut lLri Giisicl-
bauer), alitLrri de clisplaziile dentare, cste consijcratX c. r,n indicntor
pcnrrLr criologirr rlismerebolici a afccliunii. 1n mod consranr se intilncsc
nodiliciri in conlorntasia uerticali a arcadelor dentare- Denivelirile ca-
r;rcteristice ale pl.1n11lLri de ocluzie sint mai mari la arcada superioarS.
Cel rn.ri adc.ca, in parrcr anrcrioari, planr.rl de ocluzie descrie-o ctrrbX
c.u concavirrrcn cirre plarrLrl de ocluzic 5i dinlii intercsali sint disranlaqi
clc p)rnrrl rlc
"clrrzlc - *inr in inlrapozisia {infiedentie); rcbordrrl alvcol,rr
,lc:cric o curl'i- 1'.rrrlcli crr cc.r dentari 5i oiul alvcolar'dX impresia cd este
tlczvoltrt insLrficient vertical. Aspectul eit-e dat-- in mare_ mimri 9i de
defortirarca, jnclinarea anterio.rii a osului. alveolar. Infradenlra- anterr-
o.aqi. Ia.arcida.inferio-ari este pusi in_evidenli prin faprul ci giupul inci-
stvtlor inleri,'ri lcarc in mod normal descrie o curbi c rr- con vc xiiatca orie,r_
Ilti suptn0f) dtsrrie o linic drraptX seu cu o concavirete orientatl sp"e
planul de concluzie.
palatini esre inguttdtA Si. adincd in multe cazuri (modificiri
--Bclta
paralclc ii corcl.rre crr ingusrarca xrcadci rupcrioare; dupi cum s-a m.ri
arirar, accste cazuri rrchuicsc incadrate in ocluzia deschisi). La unii bol-
navi am obscrvat ci versantul antcrior al bolqii era obrupt, cee. ce, al;ruri
do ingustare, crecazi dificrrlrili pcnrru funclionalitarei ljmbii.
Modilicarea de oclrzie parognomonici o constiruje cxistenla unui
- tle ittoclszie aerticali.
spaliu Acest semn, :are sintetizeaz;. ansambiul mo-
9rr
dificirilor morfologice qi funciionale, este pe de o parte rezultatul mod!
ficXrilor verricale de la nivelul arcadelor dentare, iar pe de alti parte *
5i numai pentru forma dismetabolici - qi al deformaliei mandibulare.
Spaliului de inocluzie ii pot fi descrise o dimensiune orizontali, -9i una
virticali. Dirnensianea orizontald se referi la numirul dE unitili denrarc
ce sint cuprin$e. De cele mai multe ori se intinde simetric fald de linia
mediani si interescazi regiunea incisivocanin;. Sc inrilnesc insi qi cazuri
in care conracrul inrerarca-dic se realizeazi numai la nivcltrl ultimilor dinri.
Uneori spalir.rl se intinde asimetric, predomiriind int-o parte gi foarte rar
cl este situat numai unilaroral. Delimitarea orizontali se face indicind din-
tii c:rre il mirginesc ai vin in contact cu arrtagonigtii (dc cxcmplu inocluzic
verticali de l; 14 la 241. In scns ucrtical re rnisoarX rlirncnsiunca cca mti
rnrrc a spaliului de ino'cluzie (rnXsuritoarca sc face fie pc linia mcdiani,
fie inrr-un plan p:rralcl cu planul mcdio-sagital). lntinclcrea verticali a
spatiului dc inocluzie are foartc mare valoare prognostici (cu cit cstg mai
rnai", c,.r ati! corectarca cste mai dificilX). La ttneie cazuri clinice, spaiiul
tle inocluzie esre arit vcrtical, cir qi sagiral. Componcnta sagitalX Poarc
clcpindc clc: asocierca proalvcoloclcnlici supcriolrc. rerr.Jenlici infcrioarc
sau ocluziei distalizate. Existenla inocluzici ti in plan sagital nr"r consti-
ruie un factor agravantr nrai alcs cind sg clatoregte prodcnliei (prin redrr-
cerea ei se micSoreazi gi inochrzi;r verricali.l. Crzurile in cxre ocluzia des-
chisi sc asociazi cu rapoarre de ocltrzie inversi. fronrali sau invers!. totali
trebuiesc siruare in alti cntitate nosologicil), cleolrece se insolesc de o
dezvoltare exagerati a rnandibLrlei, fie numai in sens sagital, fie qi trans-
vcrsal 5i au acJionat factori ctioparogenici caracteristici acestei anomalii.
ln forma clinici de ocluzie deschisi produsX numai prin inrcrpozigii,
lipsesc semnele de afecrare denmri, inocluzia verticali cuprinde un nu-
mir mai redus de din1i, este de inillime mai micl 9i poate fi dispusi. asi-
meftic sau chiar r.rnilateral $i anume la nivelul la care s-a produs intcr-
pozilia (fig. 44).
4.J.J. T buriri lu ntl ionalc
* Tulburdrile lizionomice sint uneori atit de accenruate incit dia-
gnosticul poare fi pue numai la vcderea pacienrului. Elc sint lcgate de dis-
p-poni"^ et^ieloJ fer"i, fanta labialX' deschisi, incondnent"a clvititii
buc"le, aspe.tul displazic al dinlilor anteriori 9i deformalia mandibularX.
Reipirapia oralZ se intilnegte curent qi este legari de menfnerea
-
perrnanent deschisi a orificiului bucal 5i de faptul ci pasajul aerian irF
grrstar ($i bolta palatini este ing!st;) prezinti obstruclii pa4iale intermi-
rente sau pcnnanente (rinitg cronice, v-egetalii adenoide, hipertrofie amig-
daliani).
1) Crup6 progDatiilor mandibulei (a se vedea capitolul 6).
i- Anonaliilo dentomaxilare '97
: , Pertarbarcd ,ndsticdtoie gste complexX. DupX sediul 1i intinderea
-
inocluzici lioscsc uncle ame masticatorii ca incizia, sfiSicrea sau zdrol'irea
alirnentelor (cind nu se face contacrul nici la nivelul premolarilor)' Deoa-
recc suprafala de contact dintre arcade (cimpul de masticalie) este mai re-
aug .J p.odu." o sc5dere corcspunzitoire i eficienlei masticatorii. Paci-
i"it*f o alimeni.rie de 'consistcnli scizt,tX' ceea c" sc tXtf ingc'
""in
nafavirabil asupra fenomenului autoreglSrii (automenlinerii 1- Co-s1q) s!
in orimul rind'asuora componentei dCautocurilire. Dintii sint solicitati
andrmal. Cci din zo.ra de inocluzie nu sint solicitali funclional decit ex-
ceptional, numai cind dimensiunea verticalX a inoclrrziei nu este prea maro
gi'cind sl introduc in guri. fragmente alimentare mai mari. Pirodonliul
acgsror dinli datoriti hipofuncliei este insuficient dezvoltat ;i siste-
tnatizat,
-
Uncori se adarrgi 9i faptul ci- ridicinile sint scurte 9i deci supra-
fap de implantaro este;edus:. ln schimb, dinlii din regiunile de contact
,inienarcadic suport; totalitata forlelor declanqate de musculatura mobi-
.lizatoare a matrdibulei, deci sint suprasolicitali funclional. La nivelul ar-
cadelor se produce deci un dezechilibru in ceea ce privegte disribuirea pre-
siunilor masticatorii,
- de ,,rip inlantil".,ln decursul primului timp, P-aci-
- face
-Deglatigiaste
migcXri de apropiere a buzelor (fird a reuSi si le uneasci in
E::::::::::::::::nrul

lele mai multe cazuri) 9il de aducere a limbii inainre pentru a stabili con-
tactr cu ele. Pentru iceasta virful ei pitrunde prin spaliul de inocluzio
interarcadici. Deglutilia cu interpozilii poate fi inrerpretati ca unul din
factorii etiologicl-al anomaliei, dar qi ca o manieri de adaptare funclio-
:.nali la modificirile morfologice.
, - Tulbardrile lonatorii sint strins legatg de cele ale deglutiliei. Pe
- plan se situiazX modificlrile vizib'ile (perceptibile prin impeclie)
primul
adici sZrbirea cu interpoziTii ale limbii intre arcadele denrare, in special
nronuntirii fonc-elor dentale. Se adaugi 9i modificiri aiditivc
in iitout 'd"totiti
in sr:clal conformaliei boltii palatine, topografiei li intinderii
zoo& do inocluzie (vorbire peitici, siemitisrn) 5i mlburiri asociate (exem-
olu: oroiectXri de pani.uls de salivl in tiri'rpul vorbirii). Deglutilia cu
int#ozitie si fonatia cu interpoz\ie pot fi puse ugor in evidenli cu aju-
(iJ
;;i ril specul,.tm labial care depir-teazi 6uzele f5r! a produce modifi-
'clri funclionale (fig. a5).
4.4, Diagnostic*l
Se pune u$or, anomalia insogindu-se de manifestiri caracteristice, De
diaenosticul de formX clinici se bazazi pe semne precise: eta-
"r"*.nL.
i*i irf*ilr al"ferei. aspectul ramurci orizontale a mandibulci 9i a unghiu-
'displaziilc,
iui mandibular, anteccdcntclc dismctabolicc. Uncori sc punc Fi.g. 15. Speculura lablal.
-
98 7r

9e
Droblcma difcrentieriir ocluzici dcschise dc exisrenla dinlilor pe calc dc din timoul intemozitiilor si sulr influcnta contractiilor mtrscularc' .rpirin,l
.n'p1ic sau in incluzic parqialS. 1n accstca, coroanele dentarc .sint ntttnai ;;i.;;iti' ;;;"[;;;i." "i" ,rc"d"]ot dcnrarc' bollii prlatinc.5i mrrr-
p^*i"l ..itibil", intct"ti"zi ttn nrtmir foartc rcdtts dc dinli 1i lipsesc ;ib;i;i. Mt"iib;la nnt mai po"il .",itt., forlclor etrtagbnisrc.
'lezvoltiu
celcl:rlrq modificiri. il";;^#lf;;i.hii .obotl'o.;. cxrc trag mctrronrtl in jos 5i c rc pn*
,""Liirfiii* i"1il5 ;ii l.i ;i,"trrl rrn6:iriului rrrrI|clilrrilr csrc rrrss ir'r
.; ;,11;-;.fi'; ;;.ii;;' a ptcrigoirliriitrlrti irrtcrn li mrsctcr'hi"'s'
4.5. Etiopotogenio n.ndrl.u o deschidere I trnghittlLri nranJibullr $i o ctrlhrtrc 'r ranulrll-cllrl-
arciloclc
iont"le. ceea ce drucc la alungiree etajului inlerior al .lelcr 1xr.
ln orodLtcerca accstci anomrlii sinr incriminate in primul rind doLri ca- dcntare stabilesc contactul nrrmai in parrc;r lor postcnoara' rvlasurarolr
,.gorii'd. fJcro/,: interpozigiile si tulbardrile de nuirilie, in special cele i;:',;i;"J;ffii"g'iii"-a''-s"ut'lnv partea ii s'kud" au ar'itat cx 'la inlc-
eraiul
lonrl
metabolice. ,ior al fetei nu apare mai inalt in sa Postenoara., ucci t
arat; o crei-
L)ilsorc cxtcrior sc noltc face inrcrpozilia (intre arcadelc rlent'rrc) ;;#. lft;; .i .x*ieio;t. ficure in partci anterioari
deschisX'.P'r
l''n"i;;;i' m"i '.,.'uiro. degete sau obiccte (creion, iollul cearqafult'i, [undr i::;';:#;;#"'r.xiii*;i gtai la'copiii ctr
"."r.'i"s 'de'plan.i spinelor' .ocluzie
dc Ia codire erc.) si ele iclioncazi prin presiunea dirccri cu Jelonn.ar"a ;:li ";;1";;t.i,:'.^?"i aitonlotx a.unor dinli cc
tirroi,t'tu; ,.,p.tfiu i" rrcadx; se po"te si fenomenul de succiune' t"i";""t" lt.t"' io"t" fi atribuirl mai depirtali prin
repcde rrnci -rendinle
detornnlra
a.acestor
mltn '
d';; il constitui. "sotit
presirtnea. se asociazi o inhibare a aiiii a" stabili &nuctul ctr antaBoni$tii
"i;;;;;i;;-inant dihularX- " dcci un fel de adaPtare.
ioriiiiiit; di cn,plie r dinlilor pcrmanenli care vin in contact cu obiectrrl -
Atr *"i fost incriminati $i alti factori ceI '1
i".r,t,,riil";- f*"rn""ul de iniilnirc a antagonistului. Intupoziliil" I ri.iil.'"iil, ii-6.ii;tii"ili alc orohringclLri, c-ete ohligS pc co1:il
"n"'ti dinspre inreriorul cavitXlii bucale) au loc fie nunr;rr
Ii,nbii (imcrooiziLiile
6i in repaus' Inter-
;" ,;'rr]i't ex'crciririi fi't'.1iilor (deglurilia, fonafia), fie permanentuarci -- ;';' ;;';;^i.t.rtitl,
.r .'.* .. f avoi ze a zi i Iite rpozil i il e.. li n gualc ;
oozitiile lincuale sc pot insrrla foarte timpuriu p;n \t- -oti;i de minte-inferiori printr'o cruplie cxiBcr'tti ar Ptrtca Pro-
i,"l"; ,t" ,t"ni.tt;ti" a ir.rc".ului sau printr-o intoort'r," li el din stadiul tn't' duce- o ocluzie deschisi tardivi (Binin);
"""-:"*;;i;;;"4";;ititi pl"tt ti apari accielcntrl .in. cursul tratr-
!;i;",,"r i"&."ii"a'a..i i: f".X tiecerea spre tipul de deglutilic al adrrl- menrel; ; ap;."te ortodottdie (ca aciidentc tc r.a P:,u rice) -'l:, ,:c., p::l:t
i"1,lr. l.\.*.Ji;ii. lincu"le pot incepe 9i mai tirziu in rimpul permurxr;i
.lentirc, cir,i incisivii sriperiori 9i inferiori temporari.cad la intervale mtcr i:J':i".:'i#;i"i; . l'.u;r".'ii"'p"i"l.s"pg'id'i)', T-"ilfl*ii,:j,1,
iJ;ii":''[l;1;;;i;";"; .e'Li']"i i al"iito' Iaterili (satr.cornbin"tii
d;;;; ;i ;;iit o it.d; in care limba se insinueazi in drnprl funclionill deglrrriliei
ini." "'.i
La cir m:ri mici tcndinli de aparilic I oclttztcr deschrse trcr)rl'
ri fonitici si prin repetarea migcXrilor se ajunge la un stereotip "li. conduita tcrapeutici.
schimbaii
;.i;'i;'t.tp;riiii. litlgu"!. ,. pot face ii alternitiv cu interpoziliilededinrprc
;;;;'i;;. ;'";,iii;r-il oiti".i. s" poate p,odu.. li un fenomen substi-
;"1*;;"ri ;ai.;i d. t'-rn.r"" dee.tului printr-unul de interpozitie a linrbii' 4.6. Trotoment
i-iic ,'u*inurI si oosibiiitatea u"nei opriri in evolulia vertjcall a dinlilor
Jin ."r.ii.'ddcit interpoziliile lBinin-Bctelman" Hotz) iar limba sc 4-('-7. Prolilaxie. Dcoarece etiop'rtogcnia ocluzici d.csclrisc (cl'. li
in
"1,u
adapteazi secundar la situalia crgatS.
L .;;;;";#a;;;'-iir""',i-"ii'ii p'iao'iin""rl a ractorilor de mediu'
beficientele de aport alimentar, absorblie intestinali 9i in special .-.
-fi ';*iaia" "
mXsttri cu' caracter pro[ilactic cc conslrtt.,in aslgurare'l
,rtt",iiliii ietabolice' actionind arupra tcrenului sinr factori imporurnli cantirativ' viali in acr libcr'
l""Jilii."iii'lii'i*i;;i;'.";i";;it;;iiulti" qiincipicnti
ncnrru oroducerea primei forme clinice. Se considcri chiar ci ocluzia ;;i ilU;..';;;;i;;;i;';;;..* in frza a sasrro-enteritelor'
.ler.hiri'erte o ao"idX a existenlei rahitismului in antccedente. Oascle rJirit*"itil i;G;;; obiceiutilot'nicioase, u rutrrror. intcrpozidilor
maxilarez) r5min plastice gi sint ugor deformate zub *cliunea presir.rnilor ;;;;;;;';;-"*;'i intte ^t."dele dentrre, fie dinspre interior (limba), fie
dinspro exterior.
1) A fost aiitat cum se foco lncaiharea cazurilor cintl ocluzia deschlsll sc tso_
ciazi cu ingustarea arcadelor sau cu ocluzia inversl ftontald' i.6.2, Troto-"rt curatir.t. Deotrece unele sratistici au aritat o redu-
4 Dinii ls car6 minemlizalea smallulut a fost contemporanl cu actrunea tul- u'Iaa""aniA anomaliei 6p virsra, ceea ce presuPune o anumiti bine
ten-
si
brrririlor metrLolice prezint[ displazii. ainiX- tu *taaJt"
"aaa .potttotti Penlru unele cazuri' cstc oare se

100 101
 temporizeze- instituirea uaramenrului pini la virsta de l2-I4 ani (virsti Mdsari terapeuti.ce intraol'dle pnttnt d,:sliinSarga spalialni de itroc[u-
dupi care frecvenla nu ar mai scidci)? Tratamentul trebuie institlir cit zie perticald:
mai precoce (de la depistarea anomalicil deoarece cu cit se intervine mai
devreme, se aclioneizi inrr-o perioadi de plasdcitate osorsi mai mare
qi vom avea un rispuns mai bun la acjiunea misurilor terapeut;ce. Ch;ar
instituirea traramenrului la un pacient susceptibil dc corecrare spontani
nu este di-uniroare, ci gribe5te- corechrea; invers, indrzierea i,i.;t ;;i
tratamcntului pe motiv ci. s-a. sperat intr-o corcctire spontani, se poate
solda cu o-agravare a anomaliei. In toate ocluziile deschise pot fi udli_
zate misuri te.rapeurice care urm.Xresc inlXru-rarea interpoziliilor
tament gtiologic) 9i uacliunea vertcx-mentonieri prin blrbi1i 1ca rra-
9i clfelini.
decondigionarea interpoziliilor limbii in ..p"u, ,ru in deglu-
-.^.Ign:ru
trlle tr tonalrc pot li utilizate exerciyii de reeducare funclionali aparate
ortodonncg. Irentru ca rezultatul-si se obgini mai repede, si dcvind $r ^stabi{
este bine ca acesr ratament si fie efecruat i" p"rJl;a;..J ortodontic,
desfiingarea sp^aliului de inocluzie Copilul ,," ii
rnvaJat (rn rala.ogtinzii) ca in rimpul degludliei".rtiolX.-
""11""-":ii*T. sX ateze viiful limhii
la nlvelui paprlel rncr$ve. Exerciliul il va repera de mai multe
Ar fost,preconizate 9i. unele adjuvante .", ii*;;- r';;i U;l. it"ori peo.. zi.
paladnal), pe car.e pacicntul o cauri cu. limba in timpul dcgluiiliei, "l apli_
lipicioase pe cerul g-urii, p".""i. .opiiul si o s'ugd
:iTl Y".i
agezrnd F",l!"1L.
vtrtut hmbri pe ga. Exerciliul in fala oglinzii esti cel mai sigrir.
Reeducarea fonaliei (esre binc sI fic ficrrti in .6l"borar" .u-un logop'.d;
si.se adreseze in primul..rind fonemelor dentale (D, T1, irir ii
T_e-?u1e
ceea ce pnvegte corectarea sonori a pronunliei, cit
9i corectitudinii mi1
cirilor Iimbii 9i^buzelor.,Apararele oriodontice ipi*'p.nt.,'r. i.piejic"re"
mterpozrlrlor prev;zwe..cu ,,scuturi.,., care pot ii lingual; (ig. 46)
^sint
aolca srtuatc rnapora..rncisiviiot sa\ oestibuldre, situate anterior falX di
lnclsrvl. .Lle sint realizate sub forma unui grilai metalic fixat cel mai
adesee_ pe o placi superioari qi care impildici pXr-ni.i." limbii Ir
nivelul spagiului de inocluzie, fie din acrilai lexemilu: planul inclinat la
placa Schwarz; toate aparatele bimaxilare iline; pjXiura vestibulari). b
Unele aparare detcrmini destul de frecvenf decondilionarea obiceiulrii Ftg- 46. Plicj cu scut lingual: d,) ancorarc ptin cro-
vicios prin simplul acr dc prczenli (exemplu: Friinkcl). Seie -
Stahl $l scut cu ,,extremjti[i decusnle": b) anco-
Aplicarea bdrbigei Si capelinei (sub forma de "p"r"t.i" iare prin gutiere $i scutul din doul p?trti. ficcare fiind
-
nieri).gste
tractiune vertex_menro_ fixat[ intr-o Jumdtate de Plactr.
.indispensahili in, ocluziile deschise de naturX dismeiabolici 9i
utili in celelalte. Direclia de tractiune trebuie sX fie cir mai apropiotX a) Inainte de eruplia cornp]ed a primilor molari Permanenli, cin'l
de verticali. Ea contrabalanseazi acliunea mugchilor coboritori
ii jclio- sDali;l do inocluzic venicrlS nu cste prca mirre' sc pot \acc fleltllrt 'Lt\'
I

nea.zi. in _sensul rcfacerii rrnci linii normale a ramurii orizontale, I inihi-

derii
I ,iliiirito, temporari in icdinle periodice clistanlatc la 10-15 zilc.
.unghiu-lui mandibular qi rcducerii inillimli etafului inf.i;oi it f.f.i. b) Dupi eruptia molarilor primi permanenli poatc fi utilzati acccasi
Birbila va fi purmti numai noaptea. metoii a scurtirii prin rl.fuiie a molarilor temporari (contactrrl sc vrr
102 101
 li:"^,,1"f"1 intre molarii pcrmrnenli) asociari
(a_pelrncr, I'cnrru cu aplicaree bXrbilei ti fixe corcspund mai binc accsrr.ri acr t..op.uti.. Tr"i'-
acclali ,nccanism de acliune s-x re;omandat aplicarea :,:l:i.,i^ lt-" llltle
de inil jarea ocluziej pe p.;il'p..-lniii; (.o.o"n" Ilunea poate tl:
ilx1l.,lo.o"n" ''.tl';i , pe.
qe
lntcr,rnaxilar,i. Un procedcu consti rlin rrrclion.rrce fieclrui di,.,r-i
- arcadt superioari de circ_ un dinre dc pc cea inferioari. Metor.l.r
csro nscanta: poslbrllratea supradozXrii fortrci cire rnarc:
mai or,id"rr,
li_lt de 9inti inrercs;rti de pe ficc:rre arcidX ",ii,
print,-,1
Dara -t?119,"rl,^3".grtrpttl
vestlbulari rar jnclele dc cauciuc pcntru trilcli nc sX se aplice inrr.i
c:rpetcle celor doui bare.
, _T.racyiunea mouomaxilarj se facc cu ajurorul urror arcuri
lare.- Cele mai bune rezultare le a", i.*;iJ-p"l;;g;;;;,;'i;;{ vestjtru_
pe dinlii larerali sau prin inete c-ri in arcurile ,ip j;ir;:?;"rj" il;;"
eogewrse).
Po dintii anteriori sc rplici inelc
;.;;j;,;;.,i rj-.r,"ii'-"i sarr cirtic.,
oe s?nJrn pentru arcuri cu acliune vertjcalri citrc plenul
de ocluzie.
d) La pacienlii in virsti se poate- face apcl la qlefuiri sau chiar :x.,
traclia u.nor dinti (cind .onu..,ui ,. f"." p.',ui ;i,;;;'ii;i;,
Il:-l' dl. tordearina rezutmr.cte,."o,..,. iin f"i,," ;udii.iiirl,.do dinrir iJjli.
volrare gr contormare a mandibulei; de aceea trebuies. folorit.
den15. Tot la adulri. .ind ,o^tiui i.- i"..i"i;" '",.''ii.i;"i'"rir.;,;i
* fii,_,
verrical, pot fi aluneite .oro"n"i". d.ni".e p;i, 1,,.;;; ;;
ce sint indicate 5i de exisrenlr displazii)oi dencerc. ;;;;j.. con;uncr(,
.. c) Intc,r'ucnliile chirurgicarc igi gisesr indicatia i,r ocruziile crcscrrisc
dismctabolice, dupX. rcrminarc._ .r"si..il o,onr" -ii"aiip: "li
""'iii'..r.*J-afrii r.
tratament conservativ. La mandibull se fac osrcoiomii '."Irtpt.r"
pa4iale.(excmplu operalia Karz)..t^ ni""t"t-,"-,,rii".;i;;;;;i., ,",
Ia niYc_.,
lul se fic rczecjii nli blocuhii
^maxitarutui
sarea $r consolrdarea sa in pozilie noui "1";;i;,1..;";;;;lil.,'"aipii_

4.7. Ocluzio deschisd distolo

Este.o anomalie extrem dc rlrI, car.lcrerizati prin f.rprLr[ ci inocluzi.,

b ve*icali ostc siruati irrrrc rcnirLrriic dist;rJr
Fi0. 4.(. a) Ocluzie .leschis6 distdld; [,) Drrer,r.l i",,i:ri, i,;fli'"-il'"1.
qe.octuzle- deschisa cocxisri
cu ramLrri nsccndcnte alurrgirc. "r..,1"_
disrat6
uara a molarurui rI tem,porar *r,iil.
ill.l 1"J.."::|-ir:filia ,este-bilare'rali
Jc asocraza rutburarr dc cresrere osoasi vcrricrli 5i dclormiri la nivilut
""*La.J"..J
sil"ir,it".i"- -'-'-''- ramurii orizontale si al maxilertrl"i irp.r;"r."priil
completA a molarului A" O i"i. "frii,ii. aceasti anomn lic esrc o cn rirare i",,ii"ij l,xlif. *f*
;;;ri;"( iB:' ;;;]""
"";.t'o_fi;l'
*"r"*i:",".:,#!#f Lpti;ijifi ,#i:i;,1,r;l"ti::,:'li$;:;TjH."i,; l)
ir,T"i;:E#I'irr'iffi iii,risirt"'jff tri,'.""",yi'ir'n'lffi ir""i# Cele mal lndicaie arrarrre hohilc sint plicile
zute,cr arc vestibular cu acltune verucrlt.
l" -i."i"i"';";;]ii,
pi ai,iir ancorite prln gutiero Si J,ievd-
teaztr in.le nrcvitzrre cu cirligc de sfrijin pentnr
arcul vestilrrrlir. "
-"'' .. .,rn.,r-
104
105
 eruplia dinlilor permanenli. Dinqii permanenii care prodLrc scnsibilc inll-
liri ale ocluziei sint molarii de A ani 1a doua inillarc fiziologici a oclu-
ziei, prima fiind dat5 de cirrc eruplia dinjilor tcmporari d'in zona rln
qplij!n),. precum {i molarii de l2 ani imprcuni cu caninii (a treia inillrre
fiziologici a ocluziei).

5 5.2. Frecvenfd
OCLUZIA ADINCA ACOPERITA Este dificil de ficut o comparalie a frecvenlei ocluzici adinci acopcrirc
pe baza diferitelor studii, deoarece existi deosebiri mari in criteriile dc
incadrare. Am glsit o frecyenli de 6,2!0lo din totalLrl pacicnlilor cu
An.D.M., care au solicitat rratament ortodontic 1i 3,45 o/6 din totalul
copiilor Ia un lot cuprins intrc virstele de 4 ti Z ani.

5.3. Monifest6ri clinice

5.1. Definttie . . .106 5.5.1. Insresiunea dentarl ' ' ll?
.5.2, Frecvenli . . ioi -sfi.ut"t"" denrarr ' " !11
;;;;;;;l';"; , Semnele faciale &nt: etajul inlerior al felei este micsorat 6i el eiprimX
5.3. Manifestiri clinice . . ioz i.sd supliment^rd - I15 deficitul de dezvoltare verticalS a Ap.D.M,; punctui nazo-spinai csrc
Etiopatog6nic : :iii "
s.s.i.
"" t"i"iiiij"ii* p";ibilit:itii rcin:l- -.- situat anterio-r (Hotz); buza supcrioa# procmini (ltrorl-ilic sirsrrio,y;t
5.4.
.:iia 'll7
5.5. Tmtament .
" ""i"ii"t ' 5i are tonusul .normal sau
- mai adesea
- dc ,nLrltlnintinrpul
crcrcut. [on.r1ici, lr
.qirigi,r
unii- pacien-ji buza supcrioari sc ridici atit sri<, inrir
devinc vizibili. Buza inferiorri csre risfrinr: I Sanlul Iabiort, nt.,nict
5.'1. Defini!ie este foarte lccentwtt, Din aceasti cauzl mentonul aparc procmincnt, clc5i
t-i:"^lttiil:i1 in raport cu planurile cimpului de profil facial ale iui Simon sau Anrlr.l],
Ocluzia adinci acoperiti este anom.alia a""tl""."il1ll, supe.orr sau sen, gnathion-ul ocr:pi o pozilic posterioari,.Aceste.scmne dau [acicsului
ti-ttttodenlie tuturor incisivilor un aspect caracteristic, aproapc patognomonic. Unghiul mandibular csr"
".iJ;;;;.i;i;"*"i-i,",;
5"#"i"5'il#ill-' iti. .".tla.*ti ca o anomalie pronunta't caratrci
cu un mlciorat.
';:Ji# s;;;;;;i"'i. iCIii'l accentuatx mai exis.ti in ocluzra adtnca
Semne orale. Arcada superioari prezintX modificXri caractcristicc
;;*"fi;'it:ii;cl'i;i''";;;i;'i i'iTi,i'i" pii'aenlie)' care se intil nerte
'i;-;;;;;tiunea'iu prodenlie (unde ale -liniei sale, incisivii avind axul inclinat poste.ior sinr in ratrotlcngie.
"i.
obisnuit ca o Darte a tabloulur ;ii;it 'iton"*tivi -edenralilor
sau In arcadele temporare qi la mare parte din cazuri si in cele permancnte
;":i'i;tt"Hi'iJi ri ".i"ti"""1'iuo'it-i'r
'loio'i#' la - sint
toli incisivii superiori in retlodcnlic, ccca ce di arcadei o forml
abiaziunii patologice)' o.tu';" i itiiil"*" $n spc;ial adultii -trapczici sau citre un patrulatcr cu toate laturile cgalc, La alte cazuri
;;il; ;lt;;:-i; p#oada d" a.t"ori"" poate aplrea o coborire tran- retrodenlia intereseazi numai incisivii centrali pcrmancnri, pe cind inci-
in grup din-
zitorio a ocluziei in timpul p*t;trtiid;;;i;
ptin.pit'd"tt" a-
sivii laterali permanenli sint vestibularizali 5i ircada dentaiX are forma
;iffi';;;;fi'iil i.
'"'i.i"
u; 'tuaiu f:'ur pc srtrpc an''lc 'lo
'r;til;: tttUti
de frecventi a supr,aoclui]:i
de ,,M". M5suritorile sagitale arat: o scurtare a arcadei in ambele tipuri
virsti a arXtat un caracter o"ouil"t'"i (cu rerodengia tuturor incisiv;lor sau numai a celor centrali). Vestibulo-
ce depigegte 2 mm' cu cre$ter; imPortante corelater cu deslruclra pozilia incisivilor laterali qi decalajul de pozilie cu cei centrali pot fi
incisive
-piataa.""' prln
."u .biarilor temporari qi reduceri ale acestet trecvenle interpretate ca rezultat al lipsei de spafiu, din cauza scurtirii a;cadei
I
superioare, RXdicinile incjsivilor laterali sinr Dresate inrre rjdicinile in-
- q; t* M"*vlcl Al' a f[cut un stuillu amplu' consatrst "slndtomulul oclu- cisivilor^centrali $i coroana caninilor (nee-rupii)
,qi dcplasate spre .vesri-
d"r ;;"9':Tl ;l:;;;# :i;s'Jp;-J; oclu'te'adlnct: dcoperitd' ln acoperr{ oulaf. ljeoarece aceste presrunl contrnua $l dupa erlrplta c.rnrnllor,
qi prlbu5it{ la adult.
147
106

vestibulopozitia incisivilor laterali se poatc accentlra -Arcada. este- largi
/mai rar"incust.rt'i): <lc ascmcnea' bolia palatini cstc lergi, tle cele mai
il"ti. n.; i", vcrsinnrl antcrior cste abrupt. Regiunca alvcolari
^iin.;,
Fig. 48, * Ocluzie odincA aoopelittr ou retrodentia a
trai din cei pattu incisivi silperiori (pe hemlar-cada
stlngl, palatopozil,ia incisivului lateral coxistA cu ec-
topii vestibulara de canin). Aspectul arcadelor 9l oclu-
ziei tnainte 91 duPA tratament.
proemini anterior proalaeolie supttiodrA, intregul os alveolar parc
anterior in- raport cu baza m:xilerului (fig. a8).
doplasrt
- derivelar in spccial Ja arcada superioarX prin iiistenla D\ej supra?ozilii
Arcada inlerioari cste ingustati nrai frecvent decit cea superioar; li
se por inrilni cnzuri in cxrc dilerenlele de dentoltare trdnsversalA ir,ttc
108
doui arcade sint mari, ccc'a ce agravcazi prognosricul. Uneori, rcrrn-
"Fle
denlia estc prcz-cnti 5i la arcada inTcrioari if;S] qS). Incisivii, atit cci
superiori (pe fclcle palatinalc), cir 9i cci infcriori (pc cele vcsdbulare)
FIg,49. Ocluzie adinc?l ocoperita toirrte accentuat!
(incisivii-superlorl depd$esc cu b mm lestonul gingival,
rapoarte de ocluzie lingualizati pin6 la molarul I per_
rnanent). Aspect initial Si rezultat terapeutic.
p,ot prczcnra,. crr r impul, strprafele
de abraziunc cxrc por inrcresa 1i
dentina (dacd parodonliul nu cedeazX intrc timp), planui de ocluzie csic
_
relative a regiunii incisive tn raporr cu^regiunile l:rterale alJ aicadii.
109
 Principalclo moditicdri de ocluzie ctnt ln sens verrical, Al doilea
semrr caricteristic (pe lingi proalveolia cu retrodenSie swpeioarZ) il con-
stituie supraocluzia incisir.d dccentu.dtA. Se consideri cI supraocluzia este
accentuali, dcci anonnali, daci acoperirea incisivilor infiriori de citre
antagoniqtii lor se face pe mai mult de 1/3 din inXllimea lor coronari.
ln ocluzia adinci acoperiti, dep5girile sint de obicei foarte mari; in
cazuri foarte severe, marginea incisivilor zuperiori depigepe c-u muh fes-
inferior (fig. 49) 9i poate taumatiza direct mucoasa; de
tonul gingival
-
isemcnia incisivii inferiori pot raumadza mucoasa palatinali. Spaliul
de inocluzie liziologicd mai rar este in limite normalc (adici 2-4 mm)i
de cele mai multe ori este crescutr). Cu o mare frecvenli se intilnesc ra-
poarte de ochtzie distalizatZ. Ea este fie consecinga retrodenliei superioare,
care obligi mandibula la o pozilie posterioari, fie o parte componenti
a tulburirii complexo ce intereseazX dezvoltarea de ansimblu a Ap.D.M,
in unele cazuri, d"o".e.. se intilnesc situalii (de9i existX retrodenlii supe-
rioari gi supraocluzie incisivi accentuati) in carc rapoartele sagitale de
ocluzie sint-neutrale. De obicei coexisti o rettoden!ie' incisivi inferioari.
In unele cazuri se asociazX rapoarte de ocluzie lingualizatl uni-, sau bila-
teral, pc intinderi mai mari sau mai rcduse, care lg1avs37i prognosticul,
deoarece migcirile mandibulei sint 9i mai mult blocate 9i arcada supc-
rioard,. depigind cu toari lilimea dentari pe cea inferioari, constituie
un obstacol sever in calea lirgirii terapeutice a arcadi inferioare.
Artic*la6ia temporomdndibralard (A.T.M.l prezintX modific5ri oar-
ticulare de conformalie privind partea tempordlA a articulatiei (tubdrcul
articular cu panti foarti abrupti, cavitate glenoidi inaltl), oaiteaiandib*
lard, (este citat un condil mai ingust 9i alungit 9i in geneiai, o conformalie
mai gracili a ramurii ascendente Costa) i ra^oartele dintre ele (in
prima perioadi condilul este situat -intr-o pozilie foine apropiati de peie-
tele anterior al cavitilii glenoide; iar mai tirziu prin s;pripunerea unor
procese patologice se produce o lirgire a interliniei articulale).
Tnlburdri luncgionale Si consecinte. Principale pemrrbiri privesc
dinamica mandibulari. Datorit5 retrodenlici supcrioire qi supraocluzici
incisive acccntuate, migcirile orizontale ale mandibulei sint blocate, pre-
domini migcirile verdcale. Mandibula pistreazi totuti o tendinti $i [a
miSciri orizontale qi din aceasti cauzi apar forte orizontale ciesrul de
numeroase. Cu tilnpu!, cind abraziunea incisiviloi dcvine foarte accen-
tuati, pot apXrea fenomene de hiperestezie dentinari. Parodontiul este
bine sistematizar qi rezistent, ceea ce explici faptul cX in ciuda blocajelor
mari, imbolnivirea parodontalS nu apare in toate ocluziile adinci acop+.
rite. Frecvenla cu care apar parodontitele cronice marginale este toiugi
!, Hotz tolce$o spe$ul ilo lnoclude fldologlc[ drept cr:terlu peotru lmpfr"
firea ocluziilor adlEcl ac$per;to lo falso gi odevlrato,
110
a
L
mare. EIe pot fi dcclanlate datoriti unei ccdiri a p:rrodonliului suprr-
solicitat cronic, favorizatd, fie de zupraadiugarea unor factori generrl:
ce modifici terenul gi scad dcci puterea de rezistenli. a parodongiului, fi:
datoriti pierderii unor dinli cc duc la pcrturbarca cchilibrului arcadic
gi interarcadic. A fost arStati mai inainte Ei posibilitatea traumatizXrii
direde de citre antagoniqti a parodonliului marginal. ModificXrile pato,
logice la nivelul A.T.M. sint tn special favorizate de asocicrca cdcntrliilor'
terminale (uni- sau bimaxilare, uni- sau bilatcrale).
5.4. Etiopotogenie
Caracterul predominent ereditar a.l anomalici a fost scos in evidenl5
prin studii repitatc fXcute pe gemeni qi linii familiale de cltre I(rokhaus
5i Schwarz. Krokhaus consideri ci exisrX chiar o leglt'rri etioparogcnii.r
inre ocluzia adincX acoperiti qi .,progenia adevirati", dcoarece, in cadrui
aceluial arbore genealogic au fost gisili membrii avind fie una fie cca-
lalti anomalie, Comun celor doui anomalii ar fi, dupX el, oblicitatca axu-
lui (retrodenlia) incisivilor superiori. Evolulia ulterioari este dctcrminati
in momcntul eruplici incisivilor de modul in care se stabilesc rap6artclc
sagitale reciproce. Daci intre dinlii frontali se stabilesc rapoarte de oclu-
zie inversl, evolulia va fi citre prognalie mandibulari; dacl incisivii in-
feriori erup inapoia celor superiori, evolutria se va face cdtre ocluzia
adlnci acoperiti. Contururile faciale diferite lntre ele, clar caracreristicc
pentr,u fieca.re din cele douX An. D.M. sint consideratc ca fiind rezultatui
func$ilor aberante din cauza articulirii dentare anormale.
Conl,orma;ia la ndftere a Ap,D.M. Dupi A. M. Schwarz, evolulia
citro ocluzia adincX acoperiti poate fi pusX in evidenli inc5 de la nas-
tere, daci maxilarul superior prezinti o creasti ingusti 9i dczvoltari
mul_o rertical, care inconjuri creasta mandibulari acopcrind-o complcr:
,,ocluzia ln capac de cutie a notalsi nA,sctat",
In crearea tabloului cliaic complex, considerXm ci o partc impor-
rarrti revine unei siderdri a crctterii aelt;cale osoasc in rcgiunile lateralc
ale arcadelor. Aceasti constatare decurge din obscrvarea unor particula-
ritXli de rispuns la acliunile tcrapeutice de corectarc. Daci la subicctii
normali sau la pacienlii ,tratagi pentru alte anomalii sc face o inillarc
provizorie do ocluzie, creind un spat;u vertical intre sectoarele latcrale
alo arcadelor, apare fenomenul de ,,ciurare a antagonismului" li dintii
egrseazil). ln ocluzia adinci acoperiti, dinlii nu rispund la acest
tl Egresluia: deplasarea &nglot impeund cu suportul hr oros cltre baz:r maxill-
n lul opu!. Este un proces de cregtere osoasl vorticaltr. Erttuzh rcptezlnt\ ,,ieiife^'
parflal[ a unut dlnto din supo*ul slu osos; se ml,rette coroana cliniol, scade implanta-
r\ea-
11i
I
proccclcu tcrapcur;c decit rar gi intr-o misurX mici, iar pentru rcluarca
proccsr.rlui csre nccesari o stimularc sLrplimentari. incizal si activatoarele pline (monoblocul r\ndrcsscn), la carc masa rtr-
"ira.O.i",l
l.r".i"rlix-.ii. la nivelul dinlilor larerali iar. in parrce
locali de mediu. Au fost citate cazuri in care accentuarca
- Factoriincisive
supraocluziei este consecinja unei opriri in evolujia verticali a
anrcrioar5 existi un mic platotr incizal. La accstc apar3r, l^orla ver,!l:
Sinr..li *9
scctoarelor larcralc ale arcadelor, cauzat: de inrcrpunerea inrre cle a
.iil'a"';tur"ti"L "tr"'""d*"tl de citre incisivii inferi':ri1)'
limbii s.ru obrajilor (Charcau) ca obicei vicios, tic ce apare in qpecial in
;;;; f;";;'l;'ta' cie'ins"'iune sc rclxrt;zca7iltriinrrc incisivii ccl91
momente de inhibitie, sl:ri de concennare etc. Anomalia s-q corectirt
Joui arcadc. Un excmplu il constituic cq'riplalrrl i'hna-s' carc csle
r""i"J ".;ti.l' "iit",iJtX fixati prin sirme la o placi inferioari' L-a
spontan dupi indcpirtarea obiceiului vicios. Este descris chiar un ,,sin- roarc aceste aDarJtc contacltll ficindu-sc numai in pxrtea antcr-loatar
cirom al lui Cauhdpd", produs prin. inrergozilii laterale ale limbii ;i care ;;;; t" orddu." o disranlerc intre fclclc ocluzalc alc pr.cmolarilor rr
s-ar caracteriza prin supraocluzie incisivi accenruati $i ocluzie rnversi ca dinlilor.arlrg
unilaterali. Un rol in pioducerea, dar mai ales in agnvarea anomaliei il
;;1""i;t:-d; il-
'i#i 'r"'"*" ^fi-.o,iccputi
"pti.it.u'nt"toului
incizal, .
ingrcsirrn
firi complemcntul ci - cgresjunca dinlilpr
au destrucliile qi picrclerile dentare in oricare din cele trei perioade ale laterdi. tercerXrile experimenralc cu platort- incizal arr .aritat ci.rngrg:
<lcnrilici (tcrnporeri, nrixti 6i dcfinitivi), in special cidd intcrcscaz: un sarea dintilor anteriori este dc o amploarc loartc rc(ltls'r ir modrtlcirrllr
numir nrai mare de unitili masticatorii. d" cgr.r'i,'n" a dinlilor. larcrali 9i tl-:p::i"]
a celoi inferiori. Experientele art fost ficute pc marmule.tlnere {florlqr)
"i^1"'rill'otitlt.-t."orn."t
5.5. I rotoment ."To.l.V,-a.t"ottJt in tiini" normale. Dup[cum s-a ardtat mai inainte'
subieirii cu ocluzie adinci acopcriti au o rcaclivlrate partlculara $l datele
'i;
din experimentul pe animale nu pot fi extrapolalc ia om, tara o anumltir
Tcrapia oclLrziei adinci acoperite esre considerati ca una dintre cele Ji.ix ".opititi, acliunca dc ins,rcsiune- ar trcbui(cr'rsi
mri cljficile. -Acccnruarea supraocluzici incisive se datoregte fie unei dcz- ;;;;i. ;.trti"
voltdli prca acccntuatc a regiunii anterioare a arcadei superioare (mai ;;;;t;;.; in ptimul rind inci;ivilo; superiori'. Dar aparatele expuse
pr-r1in a celeiinfcrioarc), fie unci dezvoltiri verticale ;nsuficicnte a regiu-
.i..oii" "quipi"nului care esrc insi puiin utilizat), 'iu att o atl.iutte 'l:
nilor latcralc ale arcadclor dentare; cel mai adesea cele doui fcluri dc
i;;;Ll';'; i- i;;i;i"ii"r ,"o..;oi;. o airtel ,1" acliune anr obscrvrt la uncl..
pcrturbiri se asociazi $i este foarte greu de stabilit partea care rcvire ,.?rti p"t*t;""i. agrcgatc prin gutiere. Ea porrc fi ohlinrrti 5i ctt. ttncl"
arcLrri ve"tibrtlarc poli.rgrcgatc, cl.tcit sc allrci lnclu pc trtctstvtt sllpcrlorl'
fiecireia din ele. Dimensiunea verticali a spaliului de inocluzie fiziolo-
gici (spaliul lrri Tompson) gi proporlia etajelor felei au o valoare orienta- 5.5.2. L,gresiunea clinlilor Irrcreli poaLc [i "bgintrti. pc lingi modr-
rivi privind gradul $i localizarea interesirilorr). Pentru reducerea supra- Iitirii. arir'^t", 5i prin sistcrrrc c;rrc rcalizcazit conlinLru un spaiiu.rlc
oclLrzici incisivc 1i nivelaree planului de ocluzie, teoretic trebuiesc inn"luti" ve.ticaii ia nivelul ttnui numir lin'irat dc tlinli Iatcrali, lir"i
Lrrnriritc: ingrcsitrnca dingilor aituiori ii egresiunea dinjilor laterali. La r" ln accla5i timp o forli spcciali clc ingrcsittne a incisivilor'
accstcir sc mai adaugi redrcsarca axuld inciiioilor s*periori pini la vcsri-
"Accst"-"..;*
obicctiv sc rcalizcazi' plirr r.rt;li7-arcx gtrtic'r'clor acrilicc.
bulo-inclinarea lor normali (ceea ce reduce din supradenlie 5i supraoclu- Aolicarca bilatcrald dc lutierc' I'c scctoarclc latcralc rlc rrr'ui'r
zie), precum { propulsia (pozilionarea anterioari) a mandibalei, asrfel - aicade sint confeclionare" (direct in grtri sau pe model) gutierc
dintre
ca marginea incizali a dinlilor inferiori sX vini in contact cu fala pala- acrilice, lisirrd libcri uhimii molari. Contactul se va lace numar inf,re
tinali a antagoniqtilor, ocluzal fali de cingulum. n"t;"r"'ri arcada antasonisti. Intre ultimii dinli de pe cele 2 arcade api-
5.5.1. Pc'ntm ingresirnca dinlilor anteriori se aplici o forgi verti- iind un' ,prgiu de ino"cluzie .'crticalS, se presupune ci ei .i1i. vor incepe
cali asupra lor.. Modalitarca utilizati clasic in acest scop apclcazl, ca egrcsiu nci cla toriti fcnomcntrlrli de cXurarc a lntagonisttrltlr $r vor aJtlngc
gencrator al fo4ei, la contraclia muscularX. Aparatele orrodontice sint sX sc intilnc,rsci. Dcci contacttrl se va ftcc acutn lirin in rc rntctliul ,gu tie rc-
astfel realizate incit contactul interarcadic se face numai la nivelul <lin- lo. ii .i;r..t prin ultimii din1i. Gutiercle sint scurtate distal astfel incit
lilor anteriori. Cel mai des folosite sinr plXcile superioare cu platou sI lase complet liber cite un dinte de pe fiecare l.renriarcadi (siruali dcci
imedi'at mciial dc dinlii .c a.t egresir tntcrior), pcntru a le permitc
1) Dacd spaliul de inocluzie fiziologici esto mddt
tt etajul inlorior al fetei este
mic$orat, s6 considerl cil tulburarea de dezvoltare verticald lntoreseazd ptedodlnent 1) La aparatole bimaxilare gen activrtor este Posibil si se a$eze la con_
sectouele llterale ale arcadelor,
-
tlctul cu murginea inciz.li a 'dinlilor suPenod -un strart de gutapercd, ln rctenlii
fecut0 in prcrlabil in rrrilrt, f,[icicnla este rctlusi,
112
i - Anomaliilo dcntomntilnro 111
 ilod,iliciri tle arcadft 9i de evolulic dcntari cc scmnifici un c-\;ccs
de -dczxoltarc nandib ari: - In ocluziile
cvidcnld
frontale invcrse dc.condLrccrc arricLrlari, nu se pun in . .,...",
modificiri caractcristice
a) Existenla unor diasteme foarte mari in perioada dentaliei tern- "r.",l.io."d."ilr"."tn oAu;;t"
inverse de conducere cuspidiani (ocluzii "1. inoeisi jorf"r"fii, fi obr.rur,.
-pi,,;;
porarc la arcada inferioari. Au valoarc in special cele situate inte canin unele modificlri la nivciut
gi molarul I ternporar inferior; ;";; ;. il Lr."r," uno, .o,,_
ca: lipsa dc",."jclor,
abraziune a caninilo, remporari,
b) O anumiti precocirate in eruplia dinlilor permanenli $i mai ales :.1.^r: tJ-:i1].1*ocluzale in exces,
unor obturallr migrarea verricali a uno. din1i. "xir,.n1..,
o disociere a rirmului dc eruplie inre dinlii superiori 9i inferiori (ultimii In
fiind in avans); .- angrenajele inoerse conrurul arcadelor este modificar in
prin malpoziliile incisivilor intcresali i" speciat l
frf"fpo"4i;tc ,r)il
a unor distange mari intrc gcr-
c) Existenla
- pe radiografie
mcnii dinlilor succesionali din zona -de sprijin Ia arcada inferioarS;
por fi, rezr-rltatul: lipsci dc spagiu pc ""gr.r";,,1" ,i.i.:""igr""r;rt
"rl""aj iil' "*;r",i"i. in__ l,
rrnci poziiii. anorma'c inrraosoi.rs. g.rin.n;io.
d) Eruplia dinlilor pcrmancnli inferiori din sectoarele laterale ale )ij,"."{I^11:D:Y.);
exrstcnlei rrnor obstecole in calca crrrplic"i" dinlilor i.i,",
arcadclor au spalii intrc ei (inclusiv spaliul dintre canin qi premolarul I). ::.:in*i"l:
srstenla drnlllor tcmporari, cicrrrici pc crcasri ctc.). ipcL
Spajiile dintrc incisivii infcriori nu indici totdeauna un cxccs de crcgtcre
mandibulari; ele pot fi gi rezultatul unor modificlri de ax dentar; - Parodontiul
blocajutu.i
cstc intercsar. prccocc in angrcnajul invers clin a"ur" ",..
mare. sc observX ,.ro,bii" pr-jon;t;i;;';1"-;"'i;;vcstitrularl
prodcnlic cu diasteme;
e) Miriri sagitale qi ransversale alc arcadei inferioare. Alutrgircrr
i".,:i,'t, in fcriori..(,,qanqul d.^
i,_llor"rn ceteralte anomalrj.
urrtr. i;-,.,'robjilil.""
"li,nin"'rJ:i csrc tafdivi, "..r,".
arcadci infcrioare se poatc datori fic unci cregtcri cxagerate a rrmurii parodonrall
a.tectar.ea clar mLrlr ,r
orizontale ir mandibulci, fic prodcngici 9i proalvcolici, care dcplascazi mai severi in spccial ra macroqnal iire,'."
dontitelor marginale cronice sc- f.rce in rcgiLrnca
r" ."1J.r""ir,,r,,t
"ir;i*i",.,iro","l;j"r"i"r.r;ori.1.,"..-
anterior punctul intcrincisiv. In schimb, hiperdezvoharea transversali a
arcadei inferioare indici aproape totdeauna un exces de dezvoltare al (odiligir;le. Iimbii, prircsc: voJuniui,
bazei mandibulare. rrlre dc pozrlre 1i lunclie 1i sint in.corclalieroni.ir"r.a
."-,_ ri prrU.ulrri_
cu rrnii facro.ri
-*-."igirigenerali.
Semne ale dezr.'oltdrii instliciente a maxilarului Si tucadei su- ln macroglosie, limba mXriti. de uoturn _'p."rinri
-
Pct;oLre: in- i"
rlcglurilic. se.obscn,i .u,,, n,rlginit;'.:i pjr,.,rrr,l
;-p.._
a) 1n pcrioada dcnteliei temporare, dcficitul de dczvoltare poatc l::il"^^1:ll1*.._.lar,
pnn spal le rnterdcnr.tre. Ilr hipqlllsiqlii linrl.:r c.rc ino.rlc. lriporo,,i
fi semnalar dc abscnla sau dimensiunca foarte mici a diasternelor fizio- jiTb)!lli:). iar Ia otigolrcni f.'.(;-d;;,ii'1,;;;",.r','',.,riii.i,i'.aracrcris_
logice, precum gi o scurtare a arcadei dentare, pusi. in evidenld cu aju- rrcc (prlv)nd orrcntarca sanrrlrri^lqngiluiinll. cxisrcnla
d" 5"n1uri ir"nr_
toiul i'idicclui Boguc sau prin inclicclc dc lrrngime arcaddlfaldtt. acli,,ci ctc.1. s,",ti ..',t;,,.;""',''r',']
b) 1n dcnralia mixri pi definitivi, cind. det'icitul de dezvoltare a Ii::1lt l"1l;nl",ti
i:tpnu c.r tJ subic.lr, crr orountljc nrrr,rdibul,rr.i, Iirrr,,r. 'rj."irr1rr , i,r. ,1i
r.(.lrJLl\) st.l
nraxilarului superior cste inijial, axul incisivilor superiori este normal sau in inreriorul arcului ,nandilrulir; I".in..fuiul a.lf"ii;.i ar" o dcpl^r"r.
foarte adesea in prodengie, ca un fenomen de compensarc, pcntru a sc antcrioar:
5l.c
amploarc mai nrare d".it i" ,ubi"fili ;j;;;;l; ; virful ci
stabili conlactul cu arcada antagonisti. Cu toate acesrea, ar'cad,a supe- 5i nLr sc mai aplicl.pc u.'.r"n,ul_"ni",;o, U"tii; p"t",i"..
rioari in ansamblul ei rimine scurtat;. Baza apicali esrc mic.gorati trans- l:in consecrnla,
::::],lti.1 s-ar produce Lrn decalaj [unclional (Miillcr "i
versal (la nivelul foselor caninc) qi sagital (lungimea totali alveolari). L.) intrc mulchii
extcrni $i intcrni, in scrrsul ci Ia nirrclul l"i"ri"jr" pr"domini
Daci frinarca dezooltfuii arcadei supcrioare este secund.arE unor rapoarle rurle cu ac(lune cxccnrrrci _ in spccial srgitali ".."a'.;
_ iar arcaC:r supcrioarl
de ocluzie inversi frontalX, baza apicali este aproape normal dezvoltati; de acliunca modclanti"a li;bii : iinii**
incisivii superiori sinr inclinati in retrodenlie 6i pot prezenta suprafete -- nemaibencficiind
enta grupel muscularc cxrcrnc (a.!iunc conccnrricj, frc,ratoric.) ,ub ;nflu_
de abraziune pe fala uestibularX datoriti freclrii cu incisivii inferiori.
Modilicdrile ocluzale caracteristice pcntru ,non-'"liil. iin
Arcada superioari este scurtati..
grupl - sint^in plan.sagital, in scnsul un"l p6ri1;i ,"ri'";;;.b";'a ".."r,i
rnlenoare in rotalirate sau num_ai arcadei
l) Normal distanta prostllon-aleeolion esto egald cu Jumltate dln dlstanlo ce ._a unora ain at"n.,"nrat" i-entare c._i
une$te punclul nazion cu mijlocul liniel bhuricuhre. So mlsoartr cu un compss aparlin (inclusiv inclinaqii ale dinlilor
Iacial prevlzut cu tije mediontr. "r*r;..1. i"""'liooir"f. rn.ri_
aljzate de ocluzic, adjcX: l^ ,,;"rii,i i'oio,;lrr''
trl"lil"'i""rilactcal in
t24
125
 de profil faciall, traducind dcficitul de dezvoltare al nraxilarului superi"r.
6.3.1 . Semne fociole Gnithion-ul ocupi o pozilie relativ normali (adici in dreptul planului
p.rognasia mandi' orbito-frontal $i a planului central a cimpului de profil facial al lui
Modificirile cele mai caracteristice se intilnesc.inin'liteiaruri: Anele Andresen). Dimensiunea etajulu,i inferior al felei 5i deschiderca unghiu-
balarz cu mdclosnatie f ,.,,;tti'ttiti""r*9'--;!ttl;11
'l<lr-" lui mandibular sint pulin modificate.
c'"";
cl. III-a, tio schlletal III-B"l;J;"tl;;; -iza'dr prognatism
eredi-
il;''1;5'"1;',";;&;ft hiilioii.j"- nlosnaiia
P'; antcgnaue -
totari - ln ocluziile invorse lrontale (gencrate fic dc o conduccrc cusl.i-
- fie
ci*+l'ir"gr"ti" in"iorni.ioasalis
- -- H'ofitt;Firu
Cauhdp6"'.
ptotop*t"-ie May
diani, de obi$nuinli
- de narurS.
mlnitoare cu cele din prognalia
articulari) scntncle facialc sint asc-
mandibulari cu macrognalie dar sint
Beauresardt: morsus lnversus - Plan
;ii;i':ff ;;"#i;#;;;; l"iia'pl ; pio!*i'''on gi'n;'arl
- as de intensitate mult mai iedusl. Profilul este drept sau uior concav, mcn-
etc,)1).
tonul ocupi o pozilie anterioari; treapta buzelor cstc ufor inversatl, dar
"''/"j'yenronul proeminX mult anter;or' pudnd, chiar si^
depXgeasci unghiul mandibular nu este modificat, regirrnca buzei supcriorrc rttt
(notmal' gn'. cste situat pe csto infundati. Etajul infcrior al fejei poatc fi rrgor nrXrit, datoritX pozi-
nlanul nazo-fronr"l .u pun.-i
- ;;;;id. I acial un til
pfi;i ;lb'i;r';^ii-""r l"i s'.8;;-;i;;'i;;"g'iui pr o
liei anterioare a mandibulei.
Cind ocluzia inversd lrontald este rezultatul nurnai al modifici-
illifi tttio-mentonier este fters' . buza -inferioari proemini -
"toiT an-
. rilor de a"x ale dinlilor anteriori, semnul facial caractcristic il constiruic
inversarea treptei buzelor. lnilgimea etajului infcrior al felei 9i unghiul
*:,;j' ii:ltm.,l*'-,r';i:$.lil'";*i:''x':'ii'""'i:':?,nff 'lfil; mandibular nu sint modificare, mentonul ocupX o pozigie normali. in
cadrul profilului.
^"!i'u:;i:,'i:;::f:iJ^,;*"i'l1l.o;;,,llTX"''i;ifiriir'itres,e/arg
valori foarte riaicate (1 40-l 45o); ramura
angrenajul invers se pot observa uneori modificXri uSoare ale
- \n interlabial, cind buza inferioarS este impinsi de vcstibulo-
artri;i'o!*i"J'i'"e" ;rJ'ii
p*ti^ii't' accentuati' Ex.isti o rclalie raportului
orizontaii a mandibulei "uii;iate qi mXrirea inXllimii cta- pozijia unor incisivi inferiori. Prin migcarea buzelor devin vizibile mal-
;#;lT;'i.t.rtia.t"""'gr'itr']'"nJiuut"' poziliile incisive gi angrenajul invers.
jului inferior al fe1ei.
' pseudoptogntgia mandibslard (pseudoprogettia"etroelalra de
su-
-'io prin lipsi a. a*"oiili" i"i'itu,utui
perioari), su-perior' se o-bservX
6,3.2. Semne orale
"
asemenea pro ! ilul oncatt i' ;'t"";": ;;-' ;- iiite-i'bnz"Io' tt:9j*:1;
c
Tabloul clinic este rezultatul intrepitrunderii unor modificiri ce pot
ilii:ii,i:""'-',Hf "g,.""ui';',:H:'ffiri3:li''l'Hiir*$illti interese dezvoltarea mandibulei, a rr'axilarului supcrior, rapoartele intcr-
maxilare, axul dentar, toate la'un loc sau numai opartc din clc. Au fost
-;t"''",fi cesmarrarsrrlsprl*#'liilT'.&:1i;HiJl*'+**il''i'n remarcate unele cazuri de copii, care au prezentat la nagteic rapoarte
intermaxilare pmgenice. Deoarece la cele mai multe dinre ele rapoartele
;,H#3iHt#H#ffiJH";';;"'pi''""r"-;t"|rrzarcdcrte-;dsinsur s-au normalizat spontan in decursul primei luni, A. M. Schwarz con-
i"l':ffi uili'#"#i[: sideri aceste cazuri ca o prelungire post-paltum a stadiului II intrauterin
'#$nr,#*+'ffi Hffi#H#*'#i*"1Hfr al rapoartelor intermaxilare (stadiul de progen). Daci rapoartele nu sc
corecteazi spontan, atunci este vorba de o formi gravi a anomaliei,
t"*p,:*"H*""r,srrp{,#,+'H+ilji'ff"ffiHf LltrHil cu un debut foarte precoce. Stabilirea unor rapoarte de ocluzie inversi
dbdf'l'o-'uucu'[ermenur-:#ff1qtpf,trif"5fiTffi inci de la eruplia incisivilor temporari este considerati ca un argument
in favoarea unei prognalii mandibulare de naturi ereditarS, dar trebuie
uttlizat termenul
cllntcs
lo PseudopoEe
ln c$o nu 3t0 PEzent i'ffilgf
L-tu*"-uiii"t- sr rn arto domenii Js
piiotoeia'
avutX in vedere gi o anumiti particularitate a comportamentului limbii in
evolulia deglutiliei, ea putlnd avea o acliune predominenti la nivelul
r*rirfi :i"Hii::rt"''iitfril;
;" l#;ffi;jl iii"lr-"*' onoi"pt"' pseudotumorl' pseudortr?zo etc' arcului mandibular, vestibularizind incisivii inferiori pe cale de erupjie.
123
122
 clinic sau a unui semn, fie dc analizl
ctnicc, stabilindu_se o anumirl .o..t"1;. comparar; a dilcritelur aspccre Iarul superior (subgrupa. B). flc sinr discr.crc arrrnci
9; Jriri;;; ;"1";:., tcreseazd. numai axLrl djnrilor anteriori
cincl modiliclrilc ,.j
ir,
Tabloul clinic cel nrai caractcrisric ccl (subgrupa C). Ac;irrl^1,"p;rULU:;
, si
al n:ar'ifcsririlor 5i prognosLicului .r* d;;";;mai sever din puncr dc vedcrc oferi p_osibiiiterca cvideniicrii uno. pnrii.,,l'*riiili:
mandibulci. DacI se irc"in vcdcrc ;';;r"otl""..l' i" a) Frccacnla .crstc mcrgirrcr dc sus in josrrr r.rrrcltrlrri (anorrrrliilc
lui Iszlay (t8sr). in Iireraruri ,. i",if".ri'ru_"..oii "*"", .,
numai pcrioada ce a urmat clasificirii grupa I sinr mult mai rare-dccir ."t" di. rli*i. ,

srstcmc dc clasificarc a iccsror iir..,li'r;

':j;si;l;rilo.
rnutr;pl* grupa A sint mai rarc dccit rnlq jin.5nb.q1qp'a ;;;;^-il;
jj;-
;;;;;il;i;".iil'r;1if
anomalii. I" ;;;;;:;* srhg^r'1
adgpr ar .rr" C sinr. cele .mai frccvcnrc; i. l"arut ,,,tig.,',f";; ";;";;i;;-;;"
il';l"e'ni.,n"liilc
;1

prrncrpali,sisrcmul conrparaliei intre formele .i;"ii","airi"gi"i,.." .n,;r",. punctele b sinr mult mai frccvcnrc d..ir'."i" dc i:r
pc cea caracrerizeri p_rin crc5rerea ,1" f"'ir""".r.i.
este mai in .*"., ,i"nailulei (dcli b) Rd,sp.unsul la acyiunilc tcr.apeuice urmc.rzi acclaqi ,.,lr''1..1 ',;
_pu1in frccvenrX). Crireriile sediului Si nodului" in care sint inre- -- "" ""'
"1.
n
resarc diferirele pirli al.e Ap.D.M. grcu sc obqinc corccrarc;r anomaliilor a;n grirfn
contrnuare, cc va fi urilizari in
stau ra ilr"
.r".ii"xiir"jllr*,","
t"' in I*Sdtura evohtiod dintre anornalii ,. f*.J
l-1. "i
descricrca utr.i;o"ri,"'-"' l)
susul rabelului. Angrenajul invcrs lronral poare -.rgind de jos in ,i
I. Prognatia mandibularl srir la baza unci ocluzii , ,
rnverse forgare (treccrea de la subgrupa
- Pdn tali poate jena dczvolrarca -";:i;i,,i,, C
A deficit do dez- la B); o;lu;i;'ln;crsx
cu (prin) macrognafie, voltaro a mardlarulul ' fron_
superior.
i- ;di;r, :"i'"o;rin in ,.,,,
sagital (rrecerca de la subsru.,, B 1a A); ,l"r
o.ili' ,""aifi.;,fi"|' a. direclic
- Prin
B relatil anormale a) ocluzie inversl frontalii pe care Ie caplti forlele".J ,"
intermaxilaro (depla- prin conducere condi_ _.*.r.ir5 la nivclul A;.d.iil; in timpul
snre, pozjtionare an. por apare stimuli suplimeor",i ,h .,;;;;,,. i;""j"ilul .""a;_
tlif,"'i liand (articulari), fylci;;lor
buler (rrecerca de la grupa a ll_a la grupa
*o"ailu-
II. PseucloDrognrui m:rn- " d) Prognosticul se inrlutije5tc me.gind dc
I_a).

dibulortr (pscudopro- b) ocluzie inversi front:rli los in susul tabelului.

genra) prin conduccre dc nn-
turtr orspidianl (ocluzic 6.2. Frecvenld
c
- cin
I,..",i prjn .modiri- / :ffi;: ,l"Jl",Ll) r,"",.r:i
de.ax ate din. ") pr" _"iirilii' j.
1 l, $i dau o_ frccvcn;,y intrc 2,S2 $i 3,50/0. Am
intilnir
fror irnteriori. \ .. ale tl'turor incisivil,,r.
engrcnci jnvers I:on_
-S.:!glT e,eolo,la.loruri
1ff,"-:','lr,g"
^colab. ;ti,.;i;; j."."niiirli.iiiil,i iiT,"'"il,T,.,i r>

I DJ tnl
\ q; I i :;;:i' 1; ;; i;i'i"'il;::lii' :i[,ifi ;ilg: l:
:llm *:l::.:t :"l.rro,todo,,1ic
::i:::11,;ll::'f:l.crc " ;;";";;;'i, m*",llll;,iji'sc parc c.i
il':':o:,:,ll::,^r^.i,:, 1:::," ;,1;ff ii ;;;';"r",i"'-i-'iil',i"i
Privind accst tablou, sc obscrvi ci in prima grupi o"",,tll'sfi:
sinr situatc toate ';;""ili,'"'ilJ_
c.rzurile l.r carc cxisti si o mirirc A;.".r;r'"rUi "_Traibut.;"'1a""rrotr"."
5,?,1::1"^.:t':1.:
m e.isir. .:l.r^,91;;. ;";e-,i;i;,';:j;,);
in exces). ln grupa.a 2-a sinr.siruate dibularX cu _ma.rognaii. 9i 92,i3
(int-o m;suri -"i -".. ,"u ,nai *i.it
cazurile
frn[."u
la care, depi aparenr
,"il*i'lliL diffi ,f "ollTtr'ln
condilianS, 13,12
conorrrana,
""'3'fj,7l.f,:','lH::,'#'*,r,,;I"--:.1.j^1168 %
sdper;or, 3,220lo prin condu.ei"
naliei mandibulare, orog_ 13,12oh Drin condrrcere cuspidiini Si'SO,SIoi, fr-in modificiri
nu cxistl un .*.., !" d"";"i;;;;"Jibul.i, "r .l de ax ale incisiviioi,
in
limitc, dimensiona,le ""
Aceste rablouri clinice de simi_
i,"".-g,r-".*"
lrtudrne cu prognalia mandihulali .normale.
cu macrognalie
rind printr-o dizvoltare insuficicnti ;;if;-;;i;; ii .*"iif" p.;-"f
p",
6.3.
i"p*J, Descr ier-e clin icd
" in care celc douifri,igrp,
Ascmini_rile sint mai resrrinsc lc.cazurilc nf.
maxila.re au
djrnensionali og;trl; i,,'-i;_i't.'1;;;:"1ii"fi Expyn"r"" sernneior clinice va fi fdcuti
:. 1:'lol,.'.
este crcat numai prin raooarrc intcrmaxil"r. our clinic _-
pentru fiecare rip de anom"lio
subliniind particularitigile
tr-o clcplasarc. pozigionirca onrcrioari "n-orrn^1",-
.,r'rr*liir"ra p.in- tabelul prezentai anrcrior). ...a ce. va "J;".""ir''."i" "riii"oour" i,
lur.inJ
n,undibui.i,-in iapor, a" ,"*i_ permirc corparaii""si
" derca elementelor,,"."..."' airg.o..i.,,r"i"iii;,"'"rii''""' """ o ,l.rp.in_
120
121
cituat de obicei ln pXrtile latcralc ale arcadelor dcntarc (cind ocluzia
joasi se asociazX, cti abraziunea accentuar; a dinlilor anteriori, ele sc
pot intinde gi in regiunea frontali). Grosimea capacului ;i faga ocluzali
a gutier_elor cste_modflat: prin .$efuire qi adiugare de acrilat autopoli-
merizabil, urmirind doui obiccrrve:
inillarea doriri de ocluzie, asigurindu-ce un contac maxim intrc
- dentare (f.ig. 52);
arcadcle
6
.- realizarea unui plan de ocluzie, cu din$ii restanli neacoperiti de
gutlere. GRUPA PRooNATIILOR MANDIBULARE
Coeficientul de uzuri relativ mare a acrilamlui autoDolimerizabil (Grupo progeniilor)
permite sculptarea in dmp a unei direcaii individuale a planului de oclu-
zie. Daci pacientul nu are acuze prea importante, gutierele pot fi cimen-
tate ln aceiali pedin15, daci nu, se face o cimentare provizorie pentru
a permite efectuarea mai u$oari a rerutelor. DacX nu se produce adap-
tarea sau apar tulburXri ale A.T.M. inseamnl cX inlljarea a fost f5cutI
pcste limitele de toleranli 1i se va reduce din inXliimea gutierelor. Dupi l

disparilia oricXror tulburiri se va trece la inlocuirea gutierelor cu lu-

criri protetice definitive in doui etape: cite o parte a arcadei superioare ll9 6.4.3. Etiopatogcnia ocluziei ln-
fi inferioare in fiecare etap5, pentru a putea transpurie fidel datele pe- 8.1. Incaitrare,
6.i: t;;;tt -.
tormtnologio
!2t vcrse frontdl6 Prin condu_
rioadei de tatonare- ;.s: b;;;'; drnrct r21
c 4.,i.
cero ds naturd orticularl .
Etlor)3losfrrii ocluzici ln-
135

0.3.L Semno faclalo L22

vnrse frorrtalc do conducero
0.3.9. Sernnooralo . 123 cusDldlan?l 130

-'- -'
6.3.3. Teshl de rctroPulslo a 0.4.5. Ed6patogcnia ocluziei .in-
ii.au'rtet 131 vers lrontale Pnn moo'rl_
6.3.4. Semno radtologtco 131 clri de a-x ale dingilor an-
teriori
6.3.5. Moilrfictrt frmctionale . 133
6.4.6. Etiopatogenia ongrcnoiulul
0.4. Etlopotogenio . lM lnvers al unor incisivi '
-'-'-
6.4.1. Etiopatogeaja Prcgnati'i 6.5. !,volulre
-noiibiuo cu macrognalie 134 .6. Trataincnt '."':
6.4.2. Edopatogor d -- -Pseudo- 6.7. Formfl clinici a -ProFnatic'
DroEneHoi mandibularo Prrn mandrbulrro la odult
mrcc_
tabil[ Plin tratament conscr_
- ilezvoltsrs s me'
deftctt do 142
il"i,t-ot -Ptaot ' 135

6.1. lncodrore, terminologie

ln a.ceastX grupi sint incrdrate enomalii dentonraxilarc carc prc'zinti
r"tri"ei;'r"i.'ii'Ii'ii*dini',t;n ;;;; ;; terapcutice'
uederc al rnanifestrrilor clinice
dar.intrc carc exrsra
:i- h;'-;;;;iti misuri''"a'* -'"1 tiilot norluh'i
li ;"ilHi iil"p'i^ir'4. al etiopatogenici'
Ap.D^.M.1;
'cdiului'
faciale, precllm ,"i
5i partt-
sradului de interesare a struchrrilor
-a"'
ll'iiiill"i.i'jl"ii;." t; p,oenott;i' ln
*alarca accstui capitol al
;l;H.fri] iii;ri*", ri; ;ild; de analizi scl)aratx a unui aspcct
"'^i5" 1t9

'
L"':r' '
 avind o dircclic inainrc si i'.' sus. Accst sistem
de c:rc pr,.rat Darte contactul se faccprin intcrmediul cut;erci. La arcada iupcrioar{ sc
lil." t;"4 sc sralrilefre. conracr vcrtical intcrarcadic "pa.atc,)
rn-sr_crmentir irrclul. plus t_ 1 2,lrri, ii pa.tea-p. .ar" a menline placa, continLri;d activarea SurLrbtrlui 5i a rcsorturilor, iar Ia cea
|/
.; ; ;i;;;;r;;; e-"r""d"Io.'ii
conrenlic. i.irii""ti agregare mixti. este inlocuit printr-o placi'dc conten-
-rcum cnntacrul sc rcalizcazi ric
supraocluzia inrisir.i a clc'crrir in
Ia o cxrrcmirar" j" qie, carc si"r*L."
dea Iibertiti de cgrcsiune 1i dinliloi cc :rrt fost acopcrili dc
"ii" " ci inrr_o
ii",;t" ;;;;;l;;'."'"r.*i"""ll guticr.i. Tratamentul sc inchcic cu ajuto,trl ttnui activator, cu carc sc Iace
ii cchilibrarca finali. 1n crzLrrilc cu ocluzic lingtraliz-atr"r bilatcrali,. s-irr-
gura solulic eficienti consti in aplicarca rtnui arc in fcrior , agregdt bila-
teral prin gutiete, cu care trcbuie oblinutl in pimul rind lirgirea arca-
dei inTcrioa"rc pini la rcalizarcr unor rapoarte ocluzalc transvcrsale ntjt-
i"4". t" .ar-r.i numai prin guticrc (carc au fala ocluz,ali .rn:ri
li1it5. spre"."ri"
vestibular) se poatc iealizJ o dczangrenare interarcadici lufi-
ctenta.
5.5.4. Tatonarea posibilitApii de reindlsare a ocluzici Aceasti mit6di
se referi la o .rapi d. tratament preproietic la adultii cu ocluzie joasi
si rrrmiresre [urnizarea unor datc precise, privind posibilitatea dc reinil-
iare a ociuzici, pozilia 5i dircclia planultri'individual de ocluzie, precutn

fig. 52, Tatotarea posibilititii de re.

-
dimensionare a etajului inferior ln oclu-
ziile prlbuiite (prin edentatii $i ab!a-
ziune pgtologice): a * aspectul oclu-
ziei $i aI profilului facial inainte Fi
b gutierelor. de tato-
- dupA alolicarea
nare.
Ilq.rr, * 'Iratii,r. ntutsr,trljr,prrdli
b
,l(, ,.in6t!a,.e a o(tuziei.,a fosr
rmr')inuL cu stimular.r.a . A.r".Ji1",i 1,""*
delor. qj toleranla A.T.M. 1i a inrplantirii dentare lagi dc noile condijii. Va
l) li descris un proccdeu, realizat impreunX cu Marcovici Al. qi Robovici N.,
. Cinrl este neccsartr o dezvoltare mcre n ambelor areacle,. trrtrmcntul care consti din aplicare;r provizorie pe o durari de 2-6 luni, a unor
ii,illTii"il ;:-"tri'"'Ji"fl:1ffi; iii"l'i,jd'*;; ;;i; . poai6
il';:;;ir"':li;li;;"'ii $'i ;i; gutiere-pun1i din a-crilat, confeclionate'dc prcfcrinli cxtemporaniu in ca-
viratea bucald, dupl tehnica gurierelor cu grosime dirijati.' Gutierele sint
116
t17
 lenrX drci so
verticali t.a.m.d., pini cind. intreaq.a guticrX erte dcsfiinlarX. 5.5.3, Dupi cum s-a mai arXtat, evolulia e,stc.foartc
*e{terea rn rcgrtlnex
uaca se aprecraza drumul pc_ care trebuie si_l parcurgi ficcarc serie de folosesc metode carc sc bazcazi numai pc simpla.ingrcs:ttnc
unde se unnirc5tc
d,n1r pentru a arunge la planul de ocluzie, se observl ci durata traramen_ i;;;l"L 1i';,1,;" l",.."i;. La nivelul scct;arelor verticali es'c
tulur se prelungqtc foartc mult, Ea poate fi scurtari orin: ,."Iir","" unui spaliu de inoclLrzjc
-
Aplicarea gntierd unilaterald, care reduce egresiunea dinlilor la_ ";;;i"tr.''-"peiinei
l?ll*'x " l;#,i, )?'',pu-iii'a, prii aplicarea clc for1e.,anifi cialc'
-in
terali la,douX, -dee.tape: intiiJa nivelul unei. jumXt5li" a Ap.D.M. '9i apoi
- l:rvorabtl; mrnnl po-
oadudi unei'sriri de remanieri tisulare'
ra nlvclul. rumatalll opr.t'se. tutrcra se aplici pe o herniarcadl de Ia canin
pini Ia uldrnul molar inclusiv. O impirrranli +osebid pr"rinti ."p"lui ffi;ilI;i ;;:*tt.*-"*;."t x
""d.t." ln plus, trebrrie ttrmlriti clesf rcere'r
'intcrdcntarc' p**'u t'of"t; dinlilor o libenrrc indivi-
punc-
i"i,l. J.-."*"*
guderei in ceea ce pri.ve$te grosimea 9i rapoanele cu a.Jad. antago'nisri. a,'"i; l" J*f"**.-Pornind d; i;-;;";i" considerente-' utilizim procedeul
'Grosimea este dictati in primul rind de dimensiunea verricali "a sna_
,

giy.lui- de inocluzie fiziologici (care poate fi foarre mare Ia unele ocluzii

IHi ""." rii"".r"-Lr'i'u^;" ;"ti; "f"r"," p" bazi. de guriere): la.arcad'1
expansiune jlxat pe^o hemlalcaoil
adinci acoperite)._ Daci dimensiunea acestui spagiu permite, grosimea ca_ i,,ferioari aplicSm un arc lingual de
inarnte' rar nc
pacului va li astlel aleasi ca Ia nivelul incisivilor si rczultio acooerirc otintr-o *r]"t: care indcplini5te conditiilc descrisc ntai I' ani' Sc prcfer'i
de circa 2 mm. Cind nu exisri accastS.posibilirate (spaliul de inocluzie tilil"8;"';;;ti-or;. i"it .i-entat p" mol;rrtrl ''lc
rcc"r'tuarc srtt dc prr '
fiziologicl mai redus,- supraocluzie inciiivi foarre '."*1, ,"p.""iirri" ;;ii.ii;;.i,iiftJ tt.tni"'.,'t" cu maipozilii trtai
dupi,.aplicarea. gutierei poare fi. mai mare. Un capac c"ie tca undc existi ,"pnrrt. l,ng""l;tit" dt otii'ti" {i1x lo) Pcnrnt 'rrce lt
p.cvizt'tt i
mandibula mai mulr decit pozilia de repaus determinj tcnsir"i.dirtan1" ;;;*i;;;i;; ;""fic1i.'ncazi " fl"t: d" 'lilatrrc .ti1'..Schwarz .
jncisivilor srtpcriori 1r'^t,''
nente la nivelul mulchilor ridicitori, ceei ce va dr." l" ,uorji;.f."J#l; ;t;".;;ri"^;'.iii^;; ;;;.,' visribul.rrizarca
'". 'oi","t in.ii"l.
dinlilor acoperili de gutierS. Modelared capacului (cel mai bine se reali- ;i.'i. C.lc di"i aparate,declansc:rzi fortc qrtodon-
zeui. prln complctare cu acrilar-
-auropoliinerizabil in cavitarea bucali)
{i;; il.J;i.i.::;."ii..';.,'r""a,'","''''""'fo'n'iri '''r"clr'irclrrl 'lir'
rrebuie si asigure o angrenare uniformi pe toati suprafala sa cu arcadi
antago.nisti qi in acela5i timp sI dcterminc .r propulsic a mandibulci, carc
si realizeze un contact sagital intrc incisivii supcriori 5i cci infcriori.
Acest contact are o importanli mare deoarece: -
,rn!^-nr eviti o.eventuall egresiune a incisivilor inferiori (dac5 nu 9i-ar
antagontltur));
- - forla
Ia dinlii
declanSati de mulchii _ridicXtori este repartizar: nu numai
acoperiri de gurierX, ii 5i la ce; anteriori; .fili.n1"'-rrti."to.i"
este mat crcscuti,;
,. - adlugindu-se
lingi-_rel
,5i contactul interarcadic din regiunea frontali (oe
unilatgr.al_.ficut prin inrermediul guticrei), iste eviratl .balai-
sarea" mandibulei din cauza lipsei de contacide partee unde nu s-aaplicar
SUnera;
se corccteazX simultan gi pozilia antero-posterioari a mandibulci
-
(se..face o deplasare moderati in- propulsie), ."ie erte urmati dc modi-
fic5ri .favorabile Ia nivelul A.T.M. 9i ale 'ichilibrului muscular antero- F,g. 50. Arc lingual cu aFegare mixt:r'
Deci metoda apliclrii de'gutieri unilateralX Gu- r.ror.r"r.,
poste.rio-r. -
condrliilor enumerate), cste posibili 9i mai eficientl deiit meioda cu tilor laterali. Prin lxrgirea arcadclor se desfac puncteie dc contact 5i egtesiu-
gutlere brlaterale. plus' guiiera pozilionee"i mandibtrlx
*ia.nt. ln
l"la**A's.
t)
"1..t.r.""t;
}l.rJt ii ilir;i ."ti"". interinciiive normale' Resort'rile auxiliare
, . Dup[ Chatesu, lnctsh'tt lnforlorl n-ar mal condnua egreslunea, dacl la nlve.
Iulrrespecdv s-ar. crea un spa$u de inocluzio. Toh4l, o EIsu.Id sup[mantar[ de pre_
incit s; combine acliunea de vcsribularizare cu cca
vedere, Du bebulo lgnoret{. ""i-ii""i.L "irl"ate
5l'ri}?tii''.1'l;;il;li;; *p.,io,i. Ele vor aPxsa pc regiunea cingulari'
114 8. 115
treaDti mezializatx in dentalia tcmporarXr), fie ^rapoarte. mczializateper- la mai pulin scver intr-o inocluzie sagitalX mai marcl care este rcz-ultatul
;i;i;i ;ii;ii d.;l;;i.-; i"i Angl", dupi iruplia-primilor. molari. unei pozitii anterioare a mandibulei, decir atrrnci ci'rJ se drtorcStc unui
5i rapoarte ;noerse de ocl'1 e l^ ntoelsl exces-de cre5tere mandibulard. Sint unelc caz-uri in carc cxisti difcrenlo
'ii;ii:il:r. la niaelsl caninilor
manenli),
it (.fig' 53-) qi in oclu- mari privind dezvoltarea cclor doui maxilare, dar inocluzia sagitali esto
se intilnesc -".ro!."ii" mandibulari
intermaxilare (fig' 5a)' Ra- redusi datoriti modific5rilor compensator;i ale rcgirinilor anteiioarc alc
;il.';;;;iJ fr*i"f" pti" relalii anormale mai mare sau mal mlc
foartele mezi.le ," p6t ptatant" cu un clecalai

flq. prin exces de dezvoltare mandibu-

"- 53. - Prognatie
- 'lare (i;inie ri dupi 3 ani de tratamenl)'
intre reDerele superioare qi inferioare; in unele situalii accst decalai (1a
iiiiii"i"".i,t'"'ii"i-;;;;;i a"-iix in ipecial), poatc fi difcrir in nartca
"i'*i'""Ja"iii'x'i'
ffi'J,lx'i),ii' d; .ii"l'lijill' - a'o'i"to' rii un ci
aten ttcaz5
i'.TIiJ"tii; a.'i',;d;;;:iit^" ;upttin'*. carc m a sch
carc rcducc dccalaiul d.c
eazi sau
ii.^iirL'i;. ,".i- l!r.rod.,'i"1ii" H"nd;bui"t,
partea opusx. Repcrclc pot fi modi-
#il"'"il#;iri:i ;;;;;,;j aledcunor
ffi;; rl ;;il-;ledti tot"*se face examinarea
molaii 5i trebuiesc^e"aluate toare
ocluzlel' (Jcluzla lnversa
circumiiantel. arunci cind
i:i':#"ffi;;,;- ?i Ti;t;;; ;; ;;-'p"Ii; de inocluzie. sasitalx.' cu unele
." iir'sp'a1iul de
::;:;"'.i;;;; ."l-a.o"*,i!'i"tit""'la' inocluzie iagiral5 este mai i'
iliii. l"liri?.iri";"i1.- nivelul repcrclor latcrale esrc mai
il;#;:;;i;-l;;;ii;;" mai gravx' Dai prognosticul poate fi .

-1 Pl"""l;M.clealr planul reslizat de felelo ilistalo -xle molarilor temporari

Fig, 54, Dinamlca modific5.rilor in tirnpul tratamer-
- ocluzii inverse trontale prin propulsie man-
r*#,*"".Hff#*{:;ilq5$*#'
ffi
'aide
"dil."fi
;;;ift; II sii"ta
;l#gi$ij$i
l; hlertoi Jtu niEt mEdal' pind 2 mrr' declt fata
i
tului unei
dibulard $i rnodidi'cdri de ax al incisivilor in{eriori r
a
- sltuatle initiald; b
- dupd efectuarea saltului ar-
a totarut rf II tgmpont *p"-loi' fot" 2 tnn treaPta este $l
"rnzlelizat[
ticular plin gutiere acrilice inferioare cu plan inclioa!;
ls canlni"'
;;;'i"J';;;;J, -i .t", ai'J'i" **ii"r- * 'npo* madallzat c - nornalizarea rapoaltelor intermolare.
127
726

irrcadclor, in spccial rcnodcnlic infcrioari accdntuati (fig. 55), uniori
asociati cu 1'toclcnlic sLrpcrioar.i.
\t ochiiila irz,crsr, protlusc pr..i. nodilicdri dc .ax a'le incisivilor
'(fig. 56,57) 1i cind tablotil clinic istc cauzat dc tn delicit da dczpoltare
a maxilaruIui superior (fig. 58), rapoartc)c sagitale clc oclLrzre la nivelul
rcpcrelor laterali sint fie in limirc normalc, fic lortt.'pttlin modific;rtc, -
in' ulrima evcntual;tare ele indici de fapt risrrncrul rrrai larg pc c.trc-l
au gi acestc anomalii.
".!

I ig. 55. man.ijbulartr osociatd cu dez- FIg. 57. Itapoartc inversate de ocluzie ln regiunea
- \{acrognalie
\'oltare insuficienti a miixilaltllui super-ior, la care de_ lrontald -prin dezvoltare lnsuticiente a maxilalului su-
cal jul intermaxilat este Atenuat prin retrodentia rc- perlo. Si moditicdri de ax al incisivilor inleriori (ina-
ccntuatd a incisivilor inferiori (situatie inainte $i dupd inte si dwe corectare).
lrAt.ment corectirre conservati\'5 la virsta adultd)
-

Flg. 58. * Dinamios corcrta.ii arcadelor li ocluziei tntr-o

pscudoprognalie ma,rdibulard prin dezvolta,rc insulicdentd
Ifi9. 56. inversifrontaltr prin modiliciri de a maxila.rrtr,lui supe.ior (retroenatie slrpeiiosl.a).
.ax
-al Ocluzie
incisivilor (inainte si dupl tratament).
I - Anomallilo d6tomari1016
729 ,,
128
 Angrenajul invers frontal (fig. 59) irrtcrcscazi 1*2 incisivi al5tura1i
slu 2 dinli sirlctrici. P()arc cxirta ii ,r irltcrnrfl[X <lc zoue cu clinli iD
rapoartc normalc 5i clinli irr rapoartL. irrvcrsatc, clincl trtr aspect clc
,,ocluzie-in z.ig-z.ag". In accasri altclrrrnll pnt fi crrplir5i rrnctrri ;i cani-
Fig. 59. Anrgrenaje invense (ina:nite $1 d'upi efec'tua-
r - rea saitului articul'ar).
nul qi premolarul L ln angrenajele inverse, malpoziliile dinlilor intere-
sali slni accentuate qi blocajul ocluzal este foarte strins.
Semnilicasia asocierii modilicirilor transoersale de ocluzie. Oclszi,t
inverta bhla prin asocierea rapoartclor mczializate dc ocluzie cu cclc de
ocluzie inversi bilaterali, este unul din principalele ssmne ale dezvol-
tirii exagerate a mandibulei (macrognalie). ln unele cazuri, ocluzia in-
130
vcrsl estc fronto-latcrali (ocluzic invcrsi flontali-l ocluz-ic incmcigat'i.
invcrsi- unilatcrali).
.geinilicatia asocierii mor{ificirilor oarticale dc ocLtzie. Supraocluzia
dcccntxata (in s.ns sagital fiind rapoartc invcrsc clc oclttzic) ntt o privilr
ca Lrn scmn de gr.rvit:ttc a lnomaliei dco rrccn:
modific5rilc privind deschiderea unghiultri rrr;rnclibular sint rl''
-
amploare redusi;
am observat ci la corcctarea cu aparatc ortoclonticc opttn o rczir
- mai ,mare acelc lormc clinice in carc suptaocluzia incisivi cstc
tenli
minimi sarr lipse5te;
sub acliunea aparatelor ortodontice apare clcscori o reducere 'r
-
supraocJuzici incisive. iar dupX normalizarea iagitali a rapoartclor intcr-
ariadice, existenla unei supiaocluzii incisive mai accenfttate reprezinti
factorul'de conlcnlie natuiali cel mai irnportant, dcoarcce asiguri t'n
control rcciproc al dczvoltirii celor douX arcade.
Prognaliile mandibulare propriu-zise (ctr nracrogrrriic) pot prczcltir
in plan- vertical rapoartc dc ocluzie dcschisi arrtcrioari. Accasti asocict,'
agr'aveaz| p.ogno.iic,'1, dmarcce insolcltc modific.iri rttari man,lil'rtlar' :
eiaiul inferioril fetci este foarte mttlt mirit, anontalia cslc loarle rcfrs -
tarX la rratamentul de corcctarc conseriativi tri nrt 'c portc asigltra "
contengie natural: cficace.
6.3.3, Testul de retropulsic a mandibulai. Accst tcst (dcnunrit ;'i clitrr
mico-funclional) scrvc$tc pentru difercnlicrca tablourilor -ciinicc-.prodrr.r
prin pozilionaria anterioa;i a mandibulei de lcstul attomaliilor din grup,r
prognariilor. Se cxccuti astfcl: pornintl clc la pozilie <lc rcpaus ,r nranili-
bulei, pacicntuI incearci (ajutat qi de meclic prin plcsarca mcntonttitri)
si faci .' miqcarc dc rctropulsie a mandibrrlej. Daci rcn5c;tc, tcstttl cst,'
pozitir'; dac.i nLr, tcstlrl cstc ncgativ. T.^stlll {lc lctr(rl)lrlsic a trr.rrrtlibul
.
is;e ncgativ in: angrcnajuI inucis, oclLrzia invclsi flrrntali proclusi pri,r
modificlri de ax ali iniisivilor, pseudoprognalia prodtrsi prin dclicit dc
dezvoltare a maxilarului strpcrior, prognalia mandibtrlar:i cu macrognalic
(se poate observa o tendinlX la retropulsie. deoarece sc a.ociazi 5i o compo-
neniX de pro,puJsie
'
a mandibulei, dar incisivii nrr ajung niciodati sX
stabileasci contact intre ei). Tesrul de rerropulsie cste t;tal pozitic in
ocluzia inversi dc alunecarc condilianS, r.rndc nacicnrul rculcr5tc sI duci
mandibu]a inapoi pini la stabilirca unor rapoartc normalc intcrincisivc.
Tesrul este parlial' pozitip in ocluzia intersi ds conducere cuspidiani
Pacientul poite deplasa mandibula inapoi pini intr-o pozilie cle ,,cap Ir
cap" a inlisivilor sau pini cind la nivclul arcadcior sc obscrvl tttr
contact Pcrma r.
6.3,4. Semne radiologice. Pe radiografii cu film retroalveo)ar sau pc
radiografii panoramice (ficutc cu rub extraoral) exccsul de dczvoltarc
o* r 1Jl
It*
mandibular: csre pus in cvidenlS prin cxistcnla unor distanle une, ri
lo.rrrc mrri inrrc gffmcnii dinlilor succesionali din zona de - spriiirr. incisivul central inferior face in mod normal un unghi dc 9Oo cu
- tclcradiogralic i1i giscqrc o aplicabilirare largi, aducin;l - bazal mandibular (cu o toleranli de *5'). In prodingii valoarea
- Examr,trI
date alXruri de semnele clinice descrisc $i cu care trebuiesi corobor.irc
planul
unghiului creqte (se misoari unghiul postero-supcrior al intersecliei pla-
- precizarea daci ocluzia inversi frontalil) esre rezultatul unui
pentru nului mandibular crr axul dentar).
-deficit de dezqoltare a maxilarului superior, unui exces de dezvoltare a d) Semnit'icaSia altor semne teleradiogr alice:
mandibulei, numai modificirii rapoartelor intermaxilare, modificlrilor rlc
Daci punctul gnathion se giseqte la nivelul planului orbito-frontal
ax dcntar sau asocierii dinrre ele gi in ce proporgie, - Simon,
al lui rapoartele de ocluzie inversarc srgital sc rlaroresc fie modifi-
a) Semne ale delicitului de dezvoltare a'mixilarrlui suuerior: cirilor de ax a incisivilor, fie unui deficir de dezvoltare a maxilarulrri
mlctorarca unghiului S.N.A.-(normal:_ 85"
micgorarca dupi'schwarz); supe_rior. Daci gnathionul se gXsegrc deplasat anrerior, pozi!ia sa esrc
brza maxilarului superior: disranla dintre -.
- baza spina nazali anterioari rezultatul fie al unui exces de cre$rere handibularX (micrognalie), fie
-
(Sp.N.A.) pini la spina nazali. posterioari (Sp.N.P.) este mai micX rlecir unei deplasiri inainre a mandibulei.
7/lO Jin distanla N-Se. Dccalajul dc cre5rere sagiiali dinrrc cele (lori
maxilare sc-oblinc flcind r;rporrul dinrre baza iraxilarului superinr 5i Micaorarea diferenlei dintre unghiurile S.N.A. qi S.N.B. (noilal
baza mandibulci ,;i care_ normal este ca 2f3, Valoarea fracliei scacle t2 - a") sau invcrsarea raporrului dintre ele, adici S.N.B. mai mare
proporlional cu dccalaiul. decit S.N,A, sint comune arir pentru prognalia cu macrognalie, cit 5i
6) Semne radiologiie ale cre,sterii exagerate a mand,ibulei: penrru pseudoprognalia prin pozilionalc inrerioari mindibulci 1cu
mirirea ramurii orizontalc a mandibulei (normal, baza mandibulci condilia ca S.N.A. si fie normal). "
-
ar fi cgall cu N-Sc13 -.; ." ,"por,ul _ -. fstc cu utilizat mult trnghiul oblinut clin intcrsccgia. plantrlLri clc l;r
gi
;
fi) Franckf.urr planul Sc-gn (scllae-gnathion), <lcnumit ;i iia y (normal,
mlrirea unghirrlui mandibular care esre datj in primul rind dr unghiurile mici au o valoare de cite 60-66"). Scidcr.ca valorii acestui
-
oblicitarca ranrurii orizontale. De accea vor fi modificare gi alrc unglritrti, rn_ghi nu cste patognomonici pentm a indica nn cxccs de cregtcrc mandi-
care.au ca una din laturi planul mandibular. Sint m5rite unghiul R (a, b.ulari, deoarece puncrul gnathion (de pozilia ciruia lin dc fapt modifici-
bazelor) al lui Schwarz (normal 20.); unghiul lui Tweed, ?enu,nir'1i lile unghiului) se deplaseazi nu numa; inainre, ci qi in jos gi.sint unelc
unghi de prognosric (format din pljnul riandibular cu planul rle Ia torme_grave in care, datoriti oblicitSlii mari a ramurii orizonralc, depla-
-- normrl'Cu22-25");
Frincl<furr unghiul format dc baz-r'cranirrlrri crr sarea in jos cste ma;--mare gi valoarea unghiului poatc chiar si crcasci.
planul mandibular2). cir aceste unghiuri sint modificate mai mulr, Semnele teleradiografice rrebuicsc rordeaun,a corolror"Lc cu darclc clinic,,,
cu atit prognosticul este mai sever; pentru a putea face un diagnostic diferenlial intre difcritele anomalii din
mirirca vcrr;cale a ctajului inferior al fe1ei,
-c) Setnne aledimensiunii
modilicirilor de ax dentar:
aceasti grupi.
6.3.5.. M-odilicAri luncSionale, Aspectul lacial esrc caracreristic
Ai in
-- incisivul central superior face ln mod normal un unghi de lO7. anomaliile- fbarre accentuate, proeminarea exagerat: a mentonului, inversa_
cu planul de la Franckfurt li 103-1050 cu planul ocluzalj mic5orarca rea treptei buzelor, uneori cu distanli sagitali intre ele, mXrirea etajului
acestor unghiuri indici rotrodenlia" Acelagi incisiv cu planul bazal maxilar inferior dau subiecnrlui o infililare parriculari. Aprecierea et'icienSei mas-
face un unghi de 7Oo. ln retrodenlie valoarea acestui unghi cregte:|); ticatorii prin teste funclio_nale (Cernomordick) a aritat reduceri pinX la
50 0/0, care sint rezultatul diminuirii cimpului de masricatrie (prin inbcluzia
l) Pot edsta qt perturblri al6 cregtedl oaxilarelor, caio si flo uascato de modi. inversi sagitalS) 9i blocajell'r ocluzoarticulare'). Existi atipii qi in compor-
ficdrilo do or dentar prln caro so plstreazd. un nport plslidodont. tamentul pirlilor moi gi ele se repercuteazi azupra deglutitiei 9i fonagiei.
,) Aprecierea lDcllnfull ramuril orlzontalo a mandlbulcl fEd dc baza craniulul
se f3_ce-mai ugor citi_nd unghtul po caro-l faco planul mandibular cu o perpondicu.
Cind prognajia se cornplici cu oiluzia deschisi, tulbuiirile de degluiilie
lartr la N-So (normal 65"). 9i fonatorii sint severe (apar interpoziliile linguale in tendinla dc J com-
s) poato prerenta Sl modfflodrt ln serB lnvors: pmdenlie, cinrl pensa perrurbSrile de inchidcre a fanrei labiale).
- - Axul lndsfi4lor
dftoltul.Ao davoltaro ;agt-tall a mardlirulut suprtor o6re mstost pr;dsDth 6rto in-
ierpretattr ca un fenomen do comperuaro.
-,,,-1)"D.upI
O'Meyer..qt Heschia, unil pacieDil adulfi vin s sc operezo din cauza
nUoUrlrllor mostlcatorll.
r32
133

6.4. Etiopotogenie
6.4.1. Prognatia nandib ari cu
',ndcrognalie (progcnia-prognalia
mandibulari adcv5ratd; prognalia mandibular5 anatomici etc.)'.Pcntru
- in vest iga'9iile" eriologice trebuiesc flcute in -direcliile
aceasti anomalie
-
urrnitoarclor trci catccor]i dc cauze: eredil atea, tr'tlburXri cndocrinc -F
t"utootit i.e. evolutia si rransformarca unei pseudoprognalii mandibulare'
Eieditatia. Accasti anomalie esre considerati ,le mrrlti .'rcnrc $i dc
cci mai multi autori (G.rlippc, Rubrecht, Lamy, Aqtrilar, Strang. l)orrt'
Kantorowicz, Korkhaus, Schwarz etc.) ca fiind de naturi ereditarX. Sint
foa.te cu.ror.ute studiile privind arborele genealogic al familiei de Habsburg
IScute dupi tablouri apailinind unor piciori celibri. Cei mai cuprinzitor
cst" tabeiul lui Lamv. carc sc intinde dc la 1J77 - anul na5terii lui
Errrcst tlc Ficr, pini la 1700, anul morlii lu; Calo!- a! lI-lca al
- e'cncratii.
Soenici- in t.,tai l.l Duni Rrrbrccht particrrlaritililc indiviclrrrlc
i,i ca.lrul tal,loLrlui i[ini., pr..uttt 9i abscnla anomalici in ttnclc gcncrrlii'
se daroresc .rctiunii asociari a farrorilor dc mediu. Dupi Korkhaus. crc-
ditari estc numai tendinla la evolulie citre prognalia mandibtrlari.
Tulburd,ri neuroend.oirine. Dinre glandeli endocrine, cea mai marc
importangi se acordi hipolizei qi anume printr-un -exccs de secrelie.a
lob^ului anterior. Prognaiia mandibulari apare astfel ca un semn in
acromegalia juvcnili iau'a adulrului. Brown Edwardt) tlescric o -,,sub-
acromeialic"'in carc cxcc*ul de hormon somarotrop nu ar fi rezrrltatLrl
unui aicnom al antehipofizei. ci al unei iritatii de la distanli. Unclc
aeraviri ale promatiei mandibulare in timpul erupliei molarilnr dc
minte s-ar .*pii.""tot prin,t-un mecanism rcflex hipof izar'. Drrpi Sudaka
si I csoinc crtestrl de ltnr.on ,n-atnttop ar intcrvcni prin modificrrca
iornrci condiltrlui qi cavititii glcnoi.lc' Probabil insi cX infltrcnta cstc
;;i i;"J .i .i int"ruin" in primul rind asupra carrilajtrhri condilian cic
.r.rtara."".a, ce ar fi in coniordanli si cu uncle reluXri tar<livc alc crci-
,.r;; l" nivel in prognaliile mandibulare. Hipotiroidia - prin.inrer-
"."tt
mediul macroelosici ar putea determina o crestcre exagcrata :r man(llhulcr
;";l i;iitd, trecind prinrr-o fazi inrer'mediari de pszudoprognalie
(orin mqdificiri de ax dcntar 5i dcplasarca mandibrrlei inainte).
" l*o.t;-.rJt" la maimtrle, a fbst provocati prognalic mandibrrlari
as.rciaiS cu ocluzic deschisi prin injectii de propionat de testosteron (Scy-
ocl. \Wascnen si Andcrson * 1952\. Este de menltonat $r taptrrl c'r
lnornrlia" a fosi intilniti mai frecvent la oligofreni dccit la lottrri dc
.o"ii ." d.r"ot,"re psihicX normali (Thalbot 9i" Vccchiotti; Schaltz).
^ Tronslor-aria unei pscnloptogna1ii mandibularc Mulli -autnri
,int -d. o.ltd'.i o p"rte din pscudoiro[naliile produsc fic prin deficit dc
t) Prima rsociere intre acromegalie gi progenie aparline lui PieEe Marie'
I l{
clezvoltare a maxilarrrlui supcrior, fic prin rclalii anornr.rle intcrmaxilarc,
cu timoul not ecncra exccs'dc crcsterc mendil,'rlari, c)rpltind caractcr 'l
,u".roin"1i". ltitogencric accast; trarrsIorrtrarc sc \'\P]ic; !'r;n nrodil:'
carea ielaliilor de"control intcrarcadic 9i prin modificarea dirccliilor rlc
transmitere a forlclor funclionale.
6.4.2. I:t;o t,at o&c,ti t ps'tloprognati"i t,tattlibnl tt" Srin.'trli'ir dc d "
oottir:i),ro*iln,ri,i s,rpi",io, (,"trigta1i't supcrioar,,). Ltiologia dcfi'itrrl i
,lc crerterc saeitali a inaxilliulrri lupcrior t,tt cst, irtci arAlrlrrcrrl rli ii
cl.rrific.rti-l i'r a'ccia5i rnisurjL c.r ctiologi.r "xcc.rrlrr; tlc cr.llcrc ttr'rr"lil'trler"'
1n olus. la maioritatca cazt'ril,,r, dcficitrrl dc rlczv,'ltarc s.tgitrli a Ineri
ir.,ilui tup".ioi csrc asociar irr proporlii Jifcritc ctr cxccsul dc (rqll(r
rnandibulari gi uncori estc grctr'de prcciz.rt irt ct r.rport- dc detcrntina'c
se eiscsc cclc douX fcn.,mcni. Factori nosil'ili ai frirriiii clczvnltirii mari-
sint: crcd;talca, o antrmiti p'-rzilic , "nstitLrli.'nali intr'r'
larilrri superior
mlxilari 'a term"niln, rlcnt,tli (sugcrati ,lc irrrclc ccrc"tiri crl'crirrrcnrrl
elc lrri Schwarz, Il,'ffcr ctc.): anojonlia I)c \itil.t rrrpcrinri rtrslintrti 'l
faotul ci se asociazi rclatiri frccvcnr crl rlpoJrtc itt'trsc ,lc oclrrzic :i
rcirochcilic srrpcrioari (Vcincnrrnn 5i sichcr. Fcrn"x). U-.n rol .rr avcJ '
repartilie nefavorabjli in spalitr a forlclor rruSclrilor din grupa cxterrr)i
giiea internS. Miillcr L. gise5tc la progcni o aclitrnc prcclomirrcnti la nir":-
lul maxilarului superior a musculaturii cxterne, in tinrp ce limba ocupi ,r
poziiie mai inferioari decit la srrbieclii nornrali tri dcci nu mai conrpcnsca;'i
ictiunea conccntrici a musctrlaturii I'rrz,i srrt'cli"ar', 5i .r l'trc.ir'rt"rrtl''
TuhurXri mari se nl'scrvi l1 cnpili crr rlcspi.itrrri Irlri, r- m'rril, ' Palati .
mai ales la cazrrrilc la c.rrc cltciloan:rtorafia a,lLr. la cicatrici rctracril
mari si la cci la care s-a rczccat bottul n,cdil,t (aspcct'rl facial cstc f''a,r'
caracieristic), Dczvoltarea arrrcrioari a nraxilanilrrl srrpcrinr poatc fi i i'
cclc c..',tls,, r'ti.'c dtlspicitrrrii ''
nati si ori,i cicrtri.i c]c rlti cattzX dc,:itq.rtr
daci auicdiul la rrilclul lrttzci srtDcrioalc irr r','strlrLrl. Dtrpi trnii aut ri
(Case, Nevrdzi, Gnld. Trrrncr)..vcgctaliilc aclcr','i.lc..rr avca posiltilitatc r
inhib" dczvolta.ca maxilartriui supcri,'ri Iru nttnrrj in scns Lransvcrsal. 'i
"X
ti saeital. Ocluzia irrversi fluntalX, prodrrsi prin pr"pLrlsia nrrndihul,i.
deoaiecc modifici condiliile de control reciprpc intcrarcaclic, frineazi
dezvoltarea maxilarului mpcrior 5i moclifici axelc incisivilor (rctroclenqic
supcrioari $i rcspccriv protlcnliq infcrioari), in spccial daci pacientul --
in^ mod voiuntai sau involttntar manifcsti o tcndinli la rctropulsia
-
mandibulei.
6.4.3, Etiopatogenia ochrziei inacrsa lrontalc prin conduccre da nattri
articalard (coiducirc condiliani). Accasri anomalie sn intilncsrc loartc r'tt'
si se caractcrizcazi rrrin oosil'ilitatca rlc a da mendil'rrlci dotri pozitii ,ic
ocluzic: una prog.ni d" obiSrrLrinlX 5i a ,.loua in rclalii psalidocloirtc' e[cc-
tuati volunt;r, l"a ccrerc (cLr timpul apar modificiri in icgiunilc antcrioare
ale arcadelor qi nu mai este posibilX siabilirca rapoartclor normale; se trcce
1 .15

Ia alri formi clinici). Pont (1929) considcri ci Ia orieinc estc un ric izvo-
rit din dorinta copilului de i imifa aspecrul facial al tr"noi subiecti proseni
din anturajul siu. Un rol ar avea 9i-arirutlinilc de posrurl, .u'.lpui in
h.tperllexie in rimpul somnuJrri- (Comte, Schwarz), cai" a. deiermina pozi_
lronarca anrcrioari a mandibulci. Angle sustir)e'un mccanism asemXnltor
prin- hiperrrofia amigdaliani, iar Vinkcvicz ,.piodu.. cxn.ii-onral Ia
cirni o dcpl;rsirrc inajnrc a m;rndibrrlci, injccrind iarafini la'baza limhiir).
. 6.4;4, inxersi
(ocluzia .Etiopato.gcnia -oclrziei inverse lrontale de cond.tccre cuspidian|
,lrontald.. Jorlatd). Orice conract prcmatur poat; derer_
mrna dcplas,rn ale mandrbulci, iar cele citre anterior sinr pe primul plan.
!!:a. dc abraziune liziologicd a caninilor tcmporari. sisizari inci dc
Villain G. rcprezinti obstacolul cel mai frccvcni care'dctcrmini ocluzia
tnversi fronra)X, copilul_ciutind in mod reflex si evite conracrul prema-
rur..Alrc, obsracol,c pot fi datc dc: ohtnra\ii ocluzalc in cxccs, egresiunea
ornlrr"r. tiltcr.rtt in spatti dc cclcntagic rlc pc arcada antaqonisti, un
xngrcnai ;nvcrs unidcntar daci supraocluzia estc nricX,
, 6.4.5.. Et;opatogenia ocluzici inr.rcrse lrontale prin modilicdri de ax
ale dinSilor antcriori. Obicciul vicios de mtrcarc a'buzci suDcrioare ooare
produce [ie nrrmai o nrodificare a axclor incisivilor (retrodentie suoelioa.i
1i prodenlic in-ferioarl). fic $i o deplasare rnterioa'ri -",laiUrLi, .i"J
angrcnaju[ molar_nu-esrc suficient pentru a se opune" pozilionirii ' ante-
rtoare_ a mandilrulei. In acelal mod poate actriona $i obiceiul <ticios de a
\tnc degetele .rplicare ca un cirlig pe incisivii inferioriz). CXderea in grup
a incisivilor superiori, dac.{ eruplii succesionalilor lor se face cu intiriierc
mare, poate avea ca rczulrat o vestibulo-tnclinare a incisivilor inferjori
(prodcnlic) strb acliunc4 limbii. Incisivii sr.rperiori, cind vor erupc, vor
inrra cu ci in raport dc oclrrzie invcrsi,. MacroBlosia poatc Jctelmina o
lcsril'ularizarc mai acccnruari a incisivilor infeiiori, dc asenrcnea par:i..
cularitXlile musculaturii buzei superioare, care aclioneazi co,,ccrrr.i., ,c-
trudind incisivii superiori, se cumuleazi cu acliunea excentrici a limbii,
care protrudeazi incisivii inferiori. Accsre actriuni musculare Darricular;
s-ar cxercjh inci _din pcrioada erupliei dentaie, ulterior apar'1i modifi-
ciri ale ritmului de oegtere al maiilarelor (a se vedea $i^6.4.2.).
, 6.4.6, Etiopatogcnia angrenal ui invers aI t;nor incisir.ti. Ceuzcle mo-
dificirilor axului de eruplie al unor incisivi izolali sint: absenga spagithi
r)-In
, antecedentelornor poclenll cu trcea$ul anomollo s-o glsit parotldttd epl-
domic!, coro ar putea fi incrlminatd pdntr-un mecanfum asem-dndtoi do propulito
reflerl e trandibulel.
t) Urmdrlnil un caz do ocluzio lnvcrs[, caro recidiva duptr redresare, nm obser-
v9! llt, plcisnt-a efctu&-mu$carea altmentclor n prtn strtng6rer celor doull orcndo,
cl trAglnd de_ frcgmentul exobucal tn jos $l lnolnt;; aplreori astfel lorte de vestibu-
r rtz8re I lncbrvrtar $Ignoli
136
1
pe arcadx (ca urmarc a macroclonliei' comprcsiun;;, cliastemci intcrinci-
sivc\; parsiitrnlei unti incisiv tcnporat srrpc;i()r') (c.rrc irnpicdici cvolugie
tot.aii rpre vcstibular a incisivilor pcrmancnli): prczcnla dc dinSi supra'
numerari ipor modifica axul dc cruplic a irrcisirjilor clirr scria rrormalX).
-poarc avcl. o poiilic dr lornnre nt palatinali decit
Uneori. un incisiv poatc
normal, ce nu mai fi corcitati total in timptrl crtrplici. Existcnla
iir'or cicntrici pe cr;astX sau in vcstibul pot clcvia axtrl dc cruplic sprc
palatinal.
6.5. Evolu iie
Surse rcale dc corcctarc spontanl nu sint clccit pcntrtr ocltrzit invers.i
frontalX de conducere condil'iani (dar carc estc foirtc rarl). Caractcris-
ric pentru accstc anomal;; cstc posibiliratca dc agravatc in timp gi trans
formarce rrnci lorrrc clinicc i" alta mai scvcri. Accasti transformarc
poatc fi cxplicatX prfu modificirilc cc sc produc in sistcmul dc transmi-
ietc a forlilor funiliinale la nivelul srructurilor, ca rrrmarc a depigirii
arcadci supcrioarc dc citre ccr infcrioarii. Progn.rli,t mandilrrrlari cl
macrognali; csrc sulccptibili dc agrevarc lsau dc icinstrlaic, drcl a fosr
corecriri anterior) in'mod deosebit in trei momcnte : perioada permu-
ririi dinlilor antcriorii pcrioad:r prepubcri: pcrioada crrrpliei molarilor
de minte. S-a observat ii in accsic momcnlc 5c pnt adiuga stimuli su-
plimentari dc crc;tcrc a manclibulei. La pacicnlii in virsti.-dccalaiul in'
iermaxilar sc acccntLrcazi ir ltcrioarla (lc c(lcrtirc sLrbtota]i sJtl total:
din cauza atrofici difcritc la cclc douX maxilarc (corlccntrici la maxila-
rul superior qi cxccntrici la nrandibuli), cLcind dificLrltili deoscbitc pcn-
tru protczare.
6.6. Trotomentul
De5i anomaliilc din acesr grup prczinti particularirlli in ceea ce pri-
vcSre crioparogcnia qi gradul ile lnicrcsarc a stftrctrtrilor Ap.D.M., prin-
cipalul scop tirapcutic este ascrninitor: asigurarcr unrri cchilibru pentrr.t
dezvoltarei celoi doui maxilare 1i rcalizatea unor rapoarte dc ocluzie,
in carc si [ic pistrar principiul cumorfic al unitililor masticatorii Pe
toat: intin(lcrct cinrl'ului .'clLrzal.
urmirc$tc inliturarea cauzclor (sau proteiarca Ap.D'IvL
- Prolilaxia
dc acliunca ior), susccpribilc de a produce aceasti anomalie. Mistrrile ce
trcbuicsc intrcprinsc s. rcfcri la: aiigurarca unci pozilii corccte a capului
5i corpului in'timpul sornnului, inlSturarca obiccirrrilor vicioasc qi a ticu-
rilor (muScarea l,uzci sul.,crioarc, lirul ,lq proprrlsic rl rnandillulci ctc.);
pcrmcabilizarca pasirjrrlrii aclian nazoIaringian. urntrti dc gimrrastici
r) Dinlii rucce$ion0li fio l0meffil 0lal f0lil t]c ilinlii tcrlrl{]rari,
t37
 'j
respiratoric; prcvcn;rea aparitiei ii dcsfiinlarca conractclor prcmaturc.
ln accst scop se urmireSte: evitarea pierdcrii intcgritilii arcadclor. dcn-
tare tcmporare (profilaxia $i tratamcrrtul prccocc al cariilor, cu rcfa-
ccrea morfofLtnclionali a coro.rnclor tlcrrt.rrc prin.l'trrr.rtii). acciaSi arcrr-
1ie trcbtric acorclati 1i clinlilor pcnr:rncnli; 5lcfLriri sclccrirc a tlinlilrrr
cc dcpilcsc planr.rl <lc ocJLrzic (in sircei:rl carrinii tcnrl'orari). Incisivii
temporari, cincl deviazX ncfavorabil axul sr.rcccsionalilor. \,)r fi extrati
neconciilionar. La copiii carc provin clin familii cu plognalii mandibularc
cstc indicati o srrpravcghcrc atcnti 5i chiar ;rplicarca prclcntivi (2--1
nopli pc sipt.irninir) e I'irbilci a c.rpc)irrci.
* Tratomentul ctudtie cstc cu atit nrai eficacc, cu cit cstc insrittrit
mai prccoce, Explicalia estc dubli: pc cle o partc anornalia csrc intercep-
tati intr-ul stadiu nrai fLrtirr acccrltuat, pc (lc alli paltc, plasticitatca
osoasl (carc scaclc cu virsr.r) pcrrritc o cflcicnlX crcscuti a aparatclor
ortodontice. ln special anomaliile la carc existi o tulburarc in crcgtcrca
bazelor maxilare pdstreazX tendinqa la recidivi dupi corectarc. Aceasti
tendinli estc cu atit mai mare, cu cit supraoclrrzir inci.ili c.te mai
rcdusi. Pacicnlii ucbuicsc corltrolali ultcrior pcriodic 5i cu rol profilactic
ccntrr rccidivclor sc poatc recomanda purtarea cu intcrmircnli a bXr-
bijei -1- capelinei. Dc asemenca trebuie cvitati la naximum cxtraclia
unor dinli de pc arcada supcrioari, pcntru a nu igr;r',a rlcraiajul intcr-
maxilar 5i pcntru a putea asigura (prin alinierea trrturnr dinlil"r rn.rll'n.
zilion.rli) un echilil'rLr arcadic qi intcrarcadic stabil. ln r.rport c\r r;prrl
de anomalic. prin tratanrcrrt .c rrrrnircltc rcalizarca ttrturol sau rrurnai a
unci pirli din obicctivclc rrrnriitoarc: Irinarca crcStcrii 5i clcplasarca nran-
dibulei inapoi; stimularca dczvoltirii nraxilarului supcrior; cfectuarea sal-
rtrlui articrrllr; asigurarca rrnci supraocluzii iucisivc strIicientc. ca factor
important dc contcnlic natrrrali.
a) [ritt,ttc,t c1c,(rcrri ,ri deplrcarc,t tnandib ci ir,r2oi. NIijJrrcLrl rc-
rapcutic cu cca nrai largi utilizarc cstc bArhita -f capcllra (intro<lusi pro-
babil dc Gunncl in prima jurn5ratc a secolului trecrrr), carc-qi gisegte in-
dicalia, cu exceplia angrcnaielor inverser), in toarc fonncle clinicc. Cu
ajutorul ei sc excrciti la nivclul mandibulci o prcsiune oricntati inapoi
gi ln sus, avind rol de inhibilic a crcStcrii qi de irrchidcrc a unghiului
mrndibular. Pentru deplasarca rnandibulci inapoi (retropulsic. rctropo-
zigionare) cste necesari analarea blocaj ui interarcadic. Deblocarea se
face prin aplicarea unor aparate ortodonrice (ccl: fixc au cea rnai m.rre
eficienli), care in acelag timp aclioneazi qi in sensul efectuirii saltulLri
articular ;ntcrincisiv. O aclirrnc de dcplasarc inapoi a rnandibulci pot
avca gi unele aparate ortodonticc mccanicc sau funclionalc,
..,
r) Birbita + capelina aprre indicati $i in angrenajele inverse rlitrrri de apa-
tcte cu planuri tnclinato - deschisl,
la copiii care obi$nuiesc s stea cu guro
-
1J8
- -"itrti.. mecelice lir-c. Sint curlosct)tc si utjlizarc in spct:ial rrac-
Apardle
,iunil" intcr."xilat". Ansanll.rltrt :\c cnrrrllrrrrc' in 1'r'incipir'' d'
.';;;i';i,'l." (Lrnii prc[c,it aplic.rrc., rrrtrri arc <htl'ltr v' 'til'rrlr" .'i "r.''
";;;;
* l" iup.riorri) agr"gaic ptin i'cle pe ,.rnirri 5i. mnlrri \rcr I
"r."4"
t"tiitrutri' pr"ti'ntX'.iilig" in rcgiunca tn'lalil"r. iar "' l irrl-'ri' '
"io";ir
liliig.t" i'i '.giii''"^ .arrirril'i. T.rctiir''ca'c. farc.crr in"lc 'lc ca'ci,'
"t"
anlicarc intrc cirliec. Sirrr apariic cu scllllrrc rcirl)r{rc r' i\r(r(l;l slrl\crlo:1r'r
.irl itl.i;.t",1 ciir" inainrc ri in ios. ial cca intc,tiorr'i citrc postcrior >i
i; ;,'t. i["t";" noastri pcntiu acistc sistctrrc sc bazc'ru i pc rtrt.itoarcl.'
.;;i";i.; nu inlltrrri angrcnajul irttcratcrtlic ('rArcBrrL'r a lacc pti,'
;''"i"i- i-nt,itit."t-i cclc ,lnrrl nraxil.trc ii impicclic.i rst[cl aprrilir rrn"r'
;;t;;;'.;'t; l. r;n J" Iacr''r'rl fttncli''nrl; nir soliciri ci a.rrlc'rzi ILrr"'
ii" mur.irl",:, lil.rscqrc rcaclapta,ca ftrrrcli'rrreli,1i .clc'i 1.'clic"lrrl <lc lcci
clivX qstc tr-tui'nr".c; tc cxct.itl forlc c,tnti'l'.ti tlc intcrrsirrtc I'llilrc asLtPr't
unor dinl; 9i asupra A'T.M.
Tioul ca.actcristi. (le aiffat tnccanic ttol'il estc placa binra;lrlarl
- .'cl. 2 hazc (rtrperiorrli li in[crioari) sint ttrtirc
in ..r" rrrtn' i
"inrrc.r'le
orin intcrmcdiul unrti surttb .u acliunc \aAil'rl:r. l)rlrr lntrrtllc L r'lrLrr'r
tlaca inferioari (si o dati cu ca mandil'ula) c5rc tlclllrsrli inap-i. i', r'r-
Lorr.u .", suoe,lioari. fsre indispcnsabil ca [iccrrc plrci si Iic f"rr' '
Line adaprarX ia conturul arcadci-respectitc 5i .ca aprr.tttrl si fie purr
aproape pcrrnancnt) ccc.l ce cllc loarlc AIcll. (lcn.lrc' ^ cstc loJllf \'olr'_
minos. Acest sjstcm ooatc li clicacc ra n clf,fi 'lc tralal))clrl - rrr
unclc caz,ttri. la carc sunra.clt'zia incisivi - cstc lc<lrts.i satt abscnti.
ApardteLe luncSionale trebuiesc utilizatc cu prcclilcclie pcntrtr (liri-
-
iarea mandibulci cire postcrior, deoarccc, bazinclu-;i acliltnca pc -plinci
piul planului inclinat, tirmircsc produccrca lrnor rcsrructuriri, trrorfofunc-
ii.,nri".on.ornir"nlc. Cr :1n3r;rrc nrohilc ,r,"irrrilr: flit;l' 'lttl'l' "tr 'i'r"t "
ttc gbidaj. Cclc durri plir"i rirrt \cllar'rrc ' 'rrrlll'r ri rt'rrttI'It'rzI 'rr'
funclional prin sistcmc de ghidal rcciproc. l'l;rca srrllcrroar't c\tc llrc\"r-
zut; cu prelung;ri oblice in los 1i inairrtc' lic strl- forrrra a..dotri aripioarc
acrilicc (ca la ],Doppclplatte" a lui Schrvarz)' fic .rlcrLri .rijc nctalice (ca
la sisremul G. Mii[l;r). Rrze pl5cii infcri.'.rlc plc:irrt) Iicasrrri cr]rc'Prrrr-
zXtoare prciungirilor' carc r.lctcrmini clcplasr'rca rrr:trtlibtrlci inapoi ,in
timpul migcXrii"de inchidere a gurii. Foarrc cLrnosctrti csrc { llaca I)tiickl-
Reiihenbacb. Este o placi infcrioari, cu plan irciinar. orientat oblic in
sus si inapoi, cu arc vestibular gi ancorati prin croSctc La acliunca clc
denlasare'inaooi a mandibulci. Drin accst al)arat sc asociazi cca clc vesti-
buiari.are a incisivjl,'r supcri.rri (ambclc tlatoriti planrrlrri inclin.rr) 5i c' r
de rcrudare a incisivilor infcriori (srrb acliunca lirctrltri vcsti[)trlar). Nu
poate fi udlizati pcntru tratamentclc clc ltrngl dLrratl dcoarccc, pc iingi
?aptul ci este inesictici din cauza planulLri inclinat, crccazi trn spaliu (lc
1l',)
 inoclrrzic .r'crricali Ia nivclLrl sectoar-clor latcralc ale in virsti prcfer aparate fixe gi anume trn arc palatinal, agrcgrr bilatcral
arcadelor, ceca cc sc prin guticre. Arcul poate avca qi o acliunc dc dcplasrrc vcrticlll citre
ilsor51c
in rimp dc egrcsirrnca dinriloi l;.r"li-si i; i""ri.i"U sc reducc y'lanul dc ocluzic (in vedcrea mlririi supraocluziei incisivc) gi cl cstc ari-
5;nr orspJrc slpraoctLrzr,.r..rncrsivi, ccca ce
f,redisJrunc ]a recidivi. pcntnr r.rr in fig. 66. Sc nrai por utiliza gi alte aparatc ca dc cxcmplu: placi su.
a rmllc(trca cgrcslltncJ dinlilnr lx1c11ll irr[criori (cgrcsirrnca arc cca mli pcrioari scclionari in Y si aclionati prin doui. grrrrrlruri, la carc insli
::::"-^Trpl".t:]i rrivctul, tnr), ern inl,,cuii t" a.'oi^.5 _ p.",.,, arlcorarca sc va ftrcc prin guticre cu microplanrtri irrclinate saLr arcuri
anCOritc crOgcrclc Sclrs'arz prjn curicrcr) ^."ri ""n tip Johnson, arcul Simon ctc., dar consirJcrim ci au o indicrlic mai
-
pn,r.or"
/itr pcn"tru
n :r!
\-,-.3stlcl ..l.tltclionale ..dcplasarea mandibulei inapoi. restrtnsi, dcoarcce fiind agregate prin incle nrr dcsfac angrenarca intcr-
.dc aclrunc. au ri aparatclc aplicaie pentru efectuarea saltirlrri arcadici, Stimularea dezvoltirii arcadei superioere poate fi utili $i prc-
lrncutar in angrcnaiele invcrse (inclcle ortodontice prcluneite ca olan ventiv (alituri de birbilX * capelini) la copiii susceptibili de o transmisic
i1:lili: t'. aplrcare pc t-2. incisivi .superiori; gurieri froniali cu plan ereditarX a prognaliei. ln accst scop pot fi utilizarc aparate cu acliunc
c'.me'lrati pe incisivii inferiori). EIe si aplici insi pe dJ.ar,, m.ri lcnri, ca plici)e seclionare in Y dc exemplu.
i::'_r.nat,_
de rrmp,,de accca au.o cficicnli redusi p"ntru pori1ionr.."
:"^i:::,-.:rJ,"
IrostcroarJ a mandrbulei. T" cadrul preocrrpdrilor dc valorificarea gutie_ c) Electvarea ,,saltrlui articular" esre neccsari. in aproapc roatc ca-
rclgl,acrilice in rraramenrul.dii.rir"l"; A;.6lui.; p"",r"',1"r"rn..,"f zurilet). Prin salt articular se corecteazi rapoartelc reciproce ale dinlilor
r))allrlor drn. grltpa frontali antagonigti. El este actul terapeutic principal in formele clinicc
lrognaliilor mandibulare am ajrrns l" ,n ,irt.rn """- ..rc in care dezvoltarca dimensionali a maxilarclor estc in limitc normalc,
lillrl:_.:l','1rr"l lorlcior lunclionale,. prin aparatc fixc li crrc impic_
pentru cclelalte forme clinice este utilizat ca un momcnt tcrapcutic. Apa-
orcJ cgrcslunca drn(rlor Jarerali, pcrmilind qi uiilizarca
trcator pcrrnr gcncrarca [orlclor corccio.rrc. pa.t"a prin.ip"l; momcntului mas_ ratele ortodontice cele mai propice pentru efcctuarca salturi]or articularc
a sisremu_ la nivelul incisivilor, aclioncazi pe principiul planului inclinat, sint dcci
lrri
,o consriruic aplicarca lriiareraij J"-!"i;..*'l. T"i"'lJr'o.trr"t: ," aparate funclionale. Ele transformi o parre din forla verticali dcclan-
muhip)e, ,"iii f.,'nt,',opr""i,,;'i".r;""i..:j. qati de contraclia mugchilor inchizltori in forle orizontale, ce inclini
:::]l::i,'-1"!lT:i,_,ll.tjl"r.
.i rp zr r de pc arcada arragonisri. Cel mai aderc" gr.,ri"rdl.
r
rl"
:.1':,-il:::::,_
t"."r" tr arcad.l supcrioari, dcoarcce pot ;ntra in alcitu;r;a unor spre vcstibular axul incisivilor superiori 1i spre oral pe cel al celor in-
:._ _.-il\!i feriori, asociind 9i o miScare de retropulsie a mandilrulei. De marc efi-
anssrllDlun mar clrcrcnrc dccir altc aparare pentru stimularca dczvolririi
d sup rrolt u'' ;i i;;i ;,ix ;;;; f;; ;;;' cicnli sint aparatcle fixe. Unele se cimcnteazi pe incisivii superiori. Din-
l1r"*,,
nsl ::o_.liL'c.gurierc
corcomncnt _cin ;;.,
pc anrbele arcade. $lcfuirca microolanurilor sc ap t ici trc accstca, deosebir dc util cste inelul orr.)dorrtic prelungit ca plan
in. inclinat (realizrt de A. Schlcssinger gi utilizat larg le Phiips G.)i. Sc
:li:":: :.^_t: dulx ce, iu r,i'.rie a. aii;c,r"ii;;;1",;'i;:5;i"are
pi carc arcada antagonini le-a lisar p. ..p..ul g,i,i"..i r',,,c- rcalizeazi rapid, exremporancu gi este foarrc eficacc (saltul se obline in
)lil".,ll.
(Pacrcntul l?'lr.lf
a clecnrar mrximunr- posilril ,J. rerropulsic). pirrn;nd".lc-t., medie in 7-10 zilc). Cu efect similar. oe incisivii inferiori se cimen-
ilccsrc scntnL'r s..: 5lcfuicsc srirrr:r[cic.-rrrici olrli.c rcazi o gutieri acrilicl cu plan inclinai, orienrar ol'li. in sus 1i inapoi
pIn rrL.'ii.."'r. .rrpia ,i" Din rre aparatele mobile, cu rol de efcctuarc a salrului articular. pc pri.
l,:,::.j*^1",:lq?lisri.1i
zl[rona.
chiai. in r.a;"i;,.
mandrb'ra mai postcrior, pe misura"Ui.,.,i;
; ;;;.# poare po_ mul plan se situeazi plXcilc inferioare previzure cu plan inclinat -an-
-

microplanuri inclinare (ia 3-4 sjntimi"i\

corectirii, se modeleazx ilrc terior 5i cu arc vestibular cu ajutorul arcului sint rerudagi incisivii
infcriori -
Reichenbach, Gulcacva, placa noasni cu guticre si
. b).Stim arca dezvloltarii ",n);torriiiii'nrprrior esre ncccsarX in roarc
Ionnclc in carc existi un acc^taj
,.-.(placa
pran lncllnat).
pr;v;nJ-deii,"ti"*i"airn."rl""al5 a cclor
douX nraxil.rrc. pcntru rcalizarda' ,.".,U obi.iiiu, .d), Pdstrarea sau obginerea unei stpraocluzii incisioa suficiente. luro:
lonffi';*por,"n,;
;; -r;'l-;;';i";i"l!l' fii i,;tr"-"
o J maliile prczcntate in acest capitol alr rn caractcr rccidivant, carc csrc
constiruie fie efectuarca a"ricipaii
provizoric de ocluzie.. C" in.lcgituri directi. cu graviraria fiecirui tip de anomalic (aceasri parri-
"p"r"tJ,.in o;;"lj"'iirjiili',.,,'oi,
pnma parre a dentagiei miirc, -
aplic o pliculi ,rp..iorrX
t; i,
", "X or;"
cularirare se desprinde si din rabelul de claiificare Drczent;t la inccour).
gutrerc larerale (pe care se sculpteaz; 'p"r;"i;. ^,i-.r, Cind- supraocluiia incisivi dupi normalizarca rapoarrelor sagitale
seclionati. in y 5i-acsionati p,;n j u'.lui; ;t;t
,li.iooiu";;l l*lr:";r;i: interincisive rimine sarr -dcvini suficienr de accentuatS, puseu"l de
;; i;iit,i'i';"i'o.,.n1,, .", -
crc$tere exageratd a mandibulei datoriti noilor relagii int'erarcadice
nline croletele, rlar aplictr ln acelag scop o
-
;1rr".,t"""". .u.I ulrili"i in,"r- r) Cu exceplia celor ln care so rsodazd ocluzia deschisi.

140 1.+ I
- facc caDcci si aparX stirnLrli sup)imcntari pcnlrut tlcztrolrarca arca,.lci
suncrioarc. orin suoraocluzic incisivi acccntu:rti csre inhil'atl <lcz-
vdltatca arcrciei infcri,rire (rlc'oarccc ln totalitatc cstc cuprinsl in intc-
riorul cclei supcrioarc) 5i estc stimulatd clczvoltarca arcaclci supcrioarc.
Dc accea supriocluzia incisivi rcprczintl ccl mai inrportant- factor dc
c('ntc'rlic raiurali. I )c.tar, c. .rplic.rrca apararclor ctt nlan inclinat antc-
rior sc insolcate dc o rcduccrc i supraoclr.rzici incisive, elc vor fi utilizate
un timp ci! mai scurt posibil. Aiocierea racliunii occipito-mentonicrc
1b;rbiri + capclini) 9i a- gr.rtiercl,'r carc acopcri fala ocluzalS a dillilor
hterali conribuic lo m"n1i.rer"" supraocluziei. Cind anomalil in plan
sagital cste asociati gi cu ocluzia ad-inci, in prir.ra etapl va fi institlit
tralamcnurl pcntru prognatia mandibulari 1i numai rtlterior, dupi sta-
bilizarca rczultatului, va fi analizatX oportunitatea corect;rii oclIziei
adinci.
Tratannnttl cbirurgical. Prognalia mandibulari este 3nomslia pentru
carc sc facti, ccl mai adcsea, apei la o terapie chirurgicall .si au fost con-
ccprtc numeroase procedce chirurgicale..Maiorita.tea autorilor (din cauza
recidivelor) opiniazi pcntru cfecluarea interv-enliei dupS- terminarea pc-
rioadci dc-crcqterc osoas)i1). Osteotomiilc se fai, dc predilcclic, la man-
clibuli 5i sirit bilateralc. Foartc pugin sc mai practici rezcclia conclilianX
(din cauza pcricolului pentru apirilia sccundari a ocluziei deschisc) Mai
ir"cuent ,"'f"c rczcclii la ni,clul ramurii ascendente, care au de-prefe-
rinli un trascu orizontal supraspinos (pentru a eviu lezarea p-acbetultri
vasculoncrtos mandibular Lane, Kosteska, Popcscu V', Rcder) 5i la
nivelrrl ramrrrii orizonralc, -fic sub forma unei ostcotomii verticale' ctr re- Fio. io - Pr^Enllia n)rndibulitn r'7'lvir'i 11"'rr trnli-
zeclia uoei zone din ramura orizontali (Blaire, Piclrlcr, R. Schwarz-Flcn- rr,ont corrs,'rv'rli\' la vir'"l IlulIr'l
schen, Dingrnan, Firu), fie rczeclia in scarl (Eisclbcrg)'
'ln llrima vtcmc,
fie cu rol ?" t.at",tt"nt etiologic, fie pcntru a prcveni recidivele,.se fac
$i ;utervcntii pc pirlilc moi ii-antttnc: rczeclii parliirlc dc limbi (in rna-
croglosii) ti nrodiiicarca zonclor dc inserlie mandibularX a mascterilor. In-
tuicnliiie chirurgicale se fac tn <ondigii de spitalizare.

6.7. Formd clinicd o prognoliei mondibulore lo odult'

corectobild prin troioment conservotiv (fig. 55, 60,62),
Se consideri .cl toate prognagiilc mandibularc la adult bcneficiaz,i
numai de tratament chirurlical. Cu toate acestea am constatat ci sint
cazuri ce pot fi corectate ii echilibrate firi a se recurg-c la osteotomii.
Din analizi lor sc dcsprind r.rrmitoarele particular;txli ile acestei formc
clinicc:
r) Trebuie alut ln vqdere laptul cd la ,,progeni" potenualul de creqtere la ni- Fig.
- 61, Aspectul ocluziei (cazul clin fig 60) lrl 4 ani
- dupe terminarea tratamcntului
velul cartilajului condilian lnceteail mat tirziu declt la subiectll normali

t42

/r; I
Fig.62.
- Aspectul
(a) gi dupd
teleradiogralic inainte
(b) electuarea corectlrii Drin
lratament consryativ la virsta adultd.

l0 - lnorn.liile dcnton)axila16

.r4r
 * existcnla unei supraocluzii suficientc. Supraocluzia acccntuati ofcri
:garanlii in plus pcntrr.r stabilitatea corcctirii;
, - porliunea bazall a mandibulei prczinti o hiperdezvoltarc modc-
, rati; de asemenea deschiderea unghiului mandibular este crescut; mo-
. derar;
la mandibuli sint (prin diasteme, edentatrii) sau pot fi creare spalii
intre- dinli; care si oferc posibiiitatca unei scurtXri a arcadei inferioare, 7
necesori mai ales la cazurile cu axul incisivilor superiori normal sau uqor
vcstibuloinclinat. Retr'odcnlia incisivilor superiori faciliteazi terapia con-
servat;v:, deoarecc prin normalizarea axului se reducc din inocluzia sa- DE LA CAZUL CLINIC
gitalS inversi; LA PLANUL TERAPEUTICl)
de inocluzie fiziologici este mirit. Se datoregte probabil
- spaiiul
tendinlei subieclilor de a menine, in repaus, mandibula mai coboriti,
ceea ce le oferi posibilitatea si situeze mai posterior mentonul, atenuin-
du-se astfel mcdificirile faciale;
particularitlgi in comportamcntul muscularurii. Supraocluzia
- existi
'incisivi accentuatl poate fi explicati parlial qi printr-o activitate crescuti
a mugchilor. ridicltori, carc la unii pacicnli a dus chiar la aparilia un,rr
suprafcle dc abraziune a dinlilor latcrali. Buza infcrioari cstc riclicati, ?.,4.. Melodelo utilizoto in tra- 1\tr. f).11, sub aclitulca
cu o anumiti presiune, spre incisivii superiori, asrfel ci, dcSi spalir.rl dc tqmentul An. D.M. .. . 1'13 lorlclot arto(lotlticc ." . 155
7.A.1. Metode generale . l4S 7.8.9.t. 'Icoria clnsticitirtii osorsc. l;ll
inocluzie fiziologici estc mare, fanta labialS este aproape inchisi; 7.A.!. Mctode -locale l13 7.B.2.1. Teorirt r. \tflctrrll ii
rctropulsic a mandibrrlci este ugor pozitiv, ca rezultat al ?.A.2.1. TerxDla ctr aiutoru] rP'- .
- tcstr:l de
1..
7.ll.9.rl c lc asuprr
'rrell'orrotlonticc .l{8 Trrll
modificirilor dc comportament nruscular apirute in tinrp. ccrnctt-
7.A.2.2, "fet^pir. Iunclionali piin trrlui . lrrt
Tratantent. Datoriti virstei sc impune folosirea unor aparatc, alc ereritii llg ?.ll 1..1Scrtion.rrGn ilirectii I Pr-
ciror calitili de form5, dimcnsiune, culoare 9i loc dc aplicJrc si'faci TAg2l.Miosimndslic:r .lll r,)do,)tirrl,ti 1i.' l

posibili purtarca lor pcrrnancntl (zi 5i noaptc). clr fnlnsir('a furrrror ?.A.2.2 2. E<hr'carea si reed,,crror 7.R.2.5. Nlo(lilicir i pulPaic lrrl
momcntclor funcli"nalc. Accstc aparatc pot fi r.'alizatc numai pc l)a7i f'rnctlonali tsfl i.11.9.G. l,dziuni cotonlrrc . llil
dc guticrc bilatcralc (aplicrtc nrJno- s;rri bimaril:rr). crr lclclc oclrrzrl,: 7.A.9.3. $lefuirile .l.nt"t" . 1511 7.R.1.?. Infh)cnlc rsuprastrLrctrr-
?.4.:.,1- Intcrvcntiilli chirrrrrlictrlL:' l5ll rr|,r' '. r ilr lr:
rr L l''
pr,lttcr'.rt.. ir rrricr,rirllr]|rIr i.,ilinatr', l.r c.tr', sc ataS.rz.i ,rrc'rri Ilcrrtfll rtr.i- 7.,4.1.5. Nlijlorca protctico . liS 7.t].9.;1. l. rrrrril,irrrl srrp.rirrl li
rirea pcrimctrului arcadci superioarc, cvcntual mic5orarca grcrinrctrulLri 7.8, Tctapia cu oiutorrll opn- t-.11.2.7.2. La si A.l'Nl . l(irl
'nnndibulii
orlodoltticc . ln3
sau deplasarea sprc distal a unor din$ Ia arcada inferioarl. Cu ajutorul ratelor ortodontico . 155 7.11.3. A\ornlclc
?,8.1. FortPle orlo(lonti.c .135 7.8.3.1. Ciasiticerc ' 163
guticrelor cu microplanuri inclinate se oblinc: ?.B.L l. Iilcmentele lorlei ]56 7.R.3.9. ADirrrtele mohilc 5i ltrnc'
tir,nelc
- inillarea
165
provizorie a ocluziei (aclitrne imcdiati); ?.8-1.1. Forto principalc ii iorlc
secundrre . l;6 7.8.3.3. iJli,:i ortodontice .16s
deplasarea posterioarX a mandibr.rlei (acliunc in tirnp); Aparatrlc fire . 160
- treptat; a ocluzici, dr"rpi cfcctuarca saltuhri art;cular;
?.8.1.3. Fortc continui si forte in-
tormitcnte
7.B.t).4.
Cutirr r rcrilici ln alcii-
- recoborirea
150 7.8.3.5.
7.8.1.4. Forte mecanlce qi forlc triri'r alllrrntelor ofto(lon_
stabilirea noului plan de ocluzic fali de care se vor face restau- ticc .l7l
-
ririlc protetice.
functionale
7.8.1.5. Intensitatea 5i amnlitu-
l'iO
7C. Critcrii IcDtru stal)ilirca
Stabilitarca rezultatelor se obliic prin: dinen forl"i ' 151 pllrrulrri rlc tratamcnt ii
asigurarea unei supraoclizii suficicntc; j ?.R.t. Mocliflcnrca slruc!!rilor conrlrrccrr'rr lr0t{trrtorrlrrlrri
- restaurarea arcadelor edentate parlial prin consrruclii protetice t,
I

-
(preferabil conjuncte), cu fala ocluzali modelati astfcl ca si se asigr.re
1) Capitolul contine numai o expunere succint:r a unor dalc cu caracter sirtetic
li concluccrca tratrmentului
li unele-iunito de i'edere PriYind i;stituirca
menfinerea mandibulei in pozigia corcctati. liile tlentomaxilare.

146 ro* 147

<86[