INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALA

IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

1
 INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALA
IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Scopul si conditiile de efectuare a instruirii introductiv generale:

Pct. .1 Instruirea introductiv generala este parte componenta a instruirii in
domeniul SSM muncii si are ca scop :
- informarea despre activitatile specifice unitatii
- principalele masuri de securitate si sanatate in munca ce trebuie
respectate la locul de munca
Pct. .2 Instruirea introductiv-generala se face:
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
a)- noilor incadrati in munca angajati cu contracte de munca ,indiferent de forma
acestora
b)- noilor veniti in unitate ca detasati sau delegate de la alte unitati
c)- elevilor si studentilor repartizati in unitate pentru practica profesionala
d)- persoanelor aflate in unitate in perioada de proba
e)- vizitatorilor de sectoare productive
Pct. . 3 Componentele sistemului de munca si interactiunea lor functionala.
a).Executantul este omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca
expus accidentelor sau imbolnavirilor profesionale
b).Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le
efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de productie,pentru realizarea
scopului sistemului de munca .
c).Mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca
(echipamente tehnice, unelte,scule,aparate,instalatii,etc.)si a obiectelor muncii
(materii prime) pe care omul le foloseste in procesul de productie.
d).Mediul de munca reprezinta totalitatea conditiilor fizice ,chimice,biologice si
psihologice in care executantul i-si desfasoara activitatea,cuprinde mdiul fizic
ambiant si mediul social de activitate.
Pct. .4 Sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra executantului,in timp
ce mijloacele de productie numai indirect ,in baza sarcinii de munca.
Pct. .5 Orice deficienta sau abatere de la starea normala a relatiilor dintre cele 4
componente ale sistemului, pot conduce la aparitia accidentului de munca sau a
bolilor profesionale.
Pct. .6 Ca un accident de munca sau o boala sa fie definite ca profesionale| ele
trebuie sa se produca in timpul si din cauza unei sarcini de munca.

I. LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1.Legea securitatii si sanatatii muncii nr.319/2006 publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei nr.646/26.07.2006.
Pct. .7 Cap.I.Dispozitii generale.
2
1.Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
2. Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la:
- prevenirea riscurilor profesionale
- protectia sanatatii si securitatii lucratorilor
- eliminarea factorialor de risc si de accidentare
- informarea ,consultarea si participarea echilibrata potrivit legii
- instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor
Pct. .8 Cap.II.Domenii de aplicare.
3. Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate,atat publice cat si private.
Prevederile prezentei legi se aplica :
- angajatorilor
- lucratorilor
- reprezentantilor lucratorilor.
Pct. .9 In sensul prezentei legi,termenii si expresiile de mai jos au urmatorul
inteles:
- reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor persoana aleasa,selectata sau desemnata de
lucratori ,in conformitate cu prevederile legale ,sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce
priveste problemele referitoare la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor in
munca .
- prevenire ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate
etapele procesului de munca ,in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale
- eveniment accidental care a antrenat decesul sau vatamari ale
organismului:
- produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea sarcinilor de
serviciu
- situatia de persoana data disparuta
- accidentul de traseu ori de circulatie in conditiile in care au fost
angajate persoane angajate
- incidentul periculos,prcum si in cazul susceptibil de boala profesionala
sau legata de profesiune.
- accident de munca vatamarea violenta aorganismului sau intoxicatia
acuta profesionala produsa in timpul procesului de munca ori in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel
putin 3 zile de munca calendaristice ,invaliditate sau deces.
- boala profesionala afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii,cauzata de agenti nocivi fizici ,chimici ori biologici
caracteristici locului de munca ,precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului,in procesul de munca.
- echipament de munca orice masina , aparat , unealta sau instalatie
folosite in munca.
- echipament individual de protectie orice echipament destinat a fi
purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor
riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de
munca ,precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest
obiectiv.

3
 - pericol grav si iminent de accidentare situatia concreta,reala,si actuala
careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice
moment..
- securitate si sanatate in munca ansamblu de activitati institutionale
avand ca scop:
-asigurarea celor mai bune conditii in
desfasurarea procesului de munca
-apararea vietii,integritatii fizice si
psihice , sana tatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
- incident periculos evenimentul identificabil,cum ar fi:
- explozia
- incendiul
- avaria
- accidental tehnic
- emisiile majore de noxe
rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca
sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii
, dar ar fi fi posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat sau ar fi posibil sa
produca pagube materiale.
- accident usor eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale
care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate
de munca cu o durata de munca mai mica de 3 zile.
- boala legata de profesiune boala cu determinare multifactoriala , la care
unii factori determinanti sunt de natura profesionala.
Pct. .10 Obligatiile lucratorilor (conform L319/2006)
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa , precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului , astfel
incat san u expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat
propia persoana , cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile
sale in timpul procesului de munca.(art).22)
Lucratorii au urmatoarele obligatii:
a).sa utilizeze corect masinile,aparatura,uneltele,substantele
periculoase,echipamentele de transport si alte mijloace de productie
b). sa utilizeze correct echipamentul individual de protectie acordat si dupa
utilizare , sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare
c).sa nu procedeze la scoaterea din functiune , la modificarea , schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii , in special a masinilor
,aparaturii,uneltelor instalatiilor tehnice si cladirilor , si sa utilizeze corect aceste
dispozitive
d).sa comunice imediat angajatorilor si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor , precum si orice deficienta a sistemelor de
productie
e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana
f).sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati , atat timp cat este
necesar , pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de
inspectorii de munca sau inspectorii sanitari ,pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor
4
g).sa coopereze , atata timp cat , este necesar cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati , pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si
conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate , in
domeniul sau de activitate.
h).sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare acestora
i).sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari
Obligatiile prevazute se aplica ,dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca , potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

OBLIGATII COMPLEMENTARE DE DISCIPLINA A MUNCII

Prezentarea la serviciu a salariatului se va face ntr-o inut corespunztoare,

odihnit perfect, fr s fi consumat, n prealabil, buturi alcoolice, sau s
introduc i s consume n unitate asemenea buturi.
naintea nceperii lucrului se vor verifica uneltele, mainile i utilajele cu care
urmeaz a se lucra, precum i starea locului de munc i a cilor de acces. Orice
pericol va fi comunicat, imediat, conductorului locului de munc.
La nceputul programului la intrarea n schimb se va verifica ca mainile i
utilajele acionate electric, ce vor fi puse n funciune, s aib legtur la centura
de mpmntare.
Exploatarea instalaiilor i utilajelor, precum i ntreinerea i repararea acestora,
se va face numai de ctre personal cu pregtire corespunztoare i instruit pe
linie de securitate a muncii.
Echipamentele de protecie i de lucru, eliberate n baza Normativului intern, se
vor utiliza numai n timpul lucrului i numai n scopul n care au fost acordate.
Fiecare angajat este obligat s execute numai lucrri impuse prin atribuiile ce-i
revin prin fia postului precum i cele dispuse de conductorul locului de munc
respectiv i unde a fost instruit la locul de munc, confirmnd luarea la
cunotin, prin semnarea fisei individuale de instructaj pe linie de securitate a
muncii.
Este interzis prsirea locului de munc fr ncunotiinarea i aprobarea
conductorului acestuia. Circulaia n incinta unitii se va face numai pe cile de
acces special destinate i numai n scop de serviciu.
Participarea la instructajul de securitate a muncii, constituie o obligaie pentru
fiecare angajat, n vederea nsuirii metodelor nepericuloase de munc.
Nu se vor porni sau menine n funciune maini defecte, cu improvizaii sau fr
aprtori de protecie. Se interzice ndeprtarea sau anularea dispozitivelor de
protecie din dotarea mainilor sau instalaiilor.
Orice intervenie la maini sau utilaje, pentru revizii reparaii, ungere, curare
su control, este permis numai dup oprirea complet a utilajului i asigurarea
mpotriva pornirilor accidentale.
Manipularea diferitelor materiale se va face cu mare atenie, n funcie de
condiiile existente la locul de munc. Se interzice orice activitate efectuat n
grab sau prin atitudine de bravada.
Se vor respecta cu strictee regulile privind prevenirea i stingerea incendiilor,
fumatul i focul deschis, fiind admise numai n locurile special amenajate.

5
 Anuna imediat conductorul locului de munc, dac se accidenteaz el sau alt
angajat de la locul de munc. Va lua imediat msuri de prim ajutor,
corespunztor.
Se prezint, n caz de accident, la medic i respecta ntocmai tratamentul medical
prescris. Se va prezenta, obligatoriu, la controlul medical periodic.
Timpul de lucru se va folosi numai n scopul ndeplinirii sarcinilor de serviciu,
joac, ceart sau discuiile fr rost sunt interzise, deoarece creeaz stri de
neatenie care pot conduce la producerea de accidente.
Dup ncheierea programului de lucru, se interzice rmnerea n unitate, fr
scopuri precise, legate de atribuiile de serviciu i numai cu aprobarea
conductorului locului de munc.

Pct. .11 Accident de munca vatamarea violenta aorganismului sau intoxicatia

acuta profesionala produsa in timpul procesului de munca ori in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel
putin 3 zile de munca calendaristice ,invaliditate sau deces.
Conform Legii 319/2006 de asemenea ,este accident de munca:
- accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere/unitate , cu
permisiunea angajatorului
- accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public , inclusive in cadrul unor activitati culturale , sportive ,in tara sau in afara
granitelor tarii , in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini
- accidentul survenit in cadrul unor activitati culturale -sportive organizate in
timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini
- accidentul suferit de orice persoana , ca urmare a unei actiuni intreprinse din
proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti
- accidentul suferit de orice persoana , ca urmare a unei actiuni intreprinse din
proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul
public sau privat
- accidental cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii , daca se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice , in calitate de
angajator , ori in alt loc de munca organizat de acestia , in timpul programului de
munca , si care nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului
- accidentul de traseu , daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de
la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers
- accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul ,
pentru indeplinirea unei sarcini de munca
- accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima , ori de la orice alt loc de
munca organizat de acestea , la o alta persoana juridica sau fizica , pentru
indeplinirea sarcinilor de munca , pe durata normala de deplasare
- accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului,daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru , locul de munca , utilajele ori materialele , daca schimba
imbracamintea personala,echipamentul individual de protectie sau orice alt
echipament pus la dispozitie de angajator , daca se afla in baie ori in spalator sau
daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si
invers
6
- accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare , daca acesta a avut loc in
locuri organizate de angajator , precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la
aceste locuri
- accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice
romane , delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor
tarii , pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare
- accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe
teritoriul altor tari , in baza unor contracte , conventii sau in alte conditii prevazute
de lege , incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini , in timpul si din
cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu
- accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare , recalificare sau
perfectionare a pregatirii profesionale , in timpul si din cauza efectuarii activitatilor
aferente stagiului de practica
- accidental determinat de fenomene sau calamitati naturale , cum ar fi furtuna ,
viscol , cutremur , inundatie , alunecari de teren , trasnet(electrocutare), daca
victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea atributiunilor de
serviciu
- disparitia unor persoane , in conditiile unui accident de munca si in imprejurari
care indreptatesc presupunerea decesului acesteia
- accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiunilor de serviciu , ca
urmare a unei agresiuni

Accidentele de munca se clasifica , in raport cu urmarile produse si cu

numarul persoanelor accidentate , in:

Accidente care produc incapacitate temporar de munc (ITM)

Aceste accidente determin ntreruperea activitii lucrtorului pe o anumit perioad, cu o
durat de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical ca fiind
urmare a accidentului produs.
Accidente care produc invaliditate (INV)
Acestea determin pierderea total sau parial a capacitii de munc, confirmat prin
decizie de ncadrare ntr-un grad de INV, emis de organele medicale n drept.
Accidente mortale
Accidentul de munc mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dup un interval
de timp, dac acesta este confirmat, n baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a
accidentului suferit.
Accidente colective
Accidentul colectiv are loc atunci cnd sunt accidentate cel puin 3 (trei) persoane, n
acelasi timp si din aceleasi cauze n cadrul aceluiasi eveniment.

n raport cu natura lor, accidentele pot fi:

a) psihofiziologice;
b) mecanice;
c) electrice;
d) termice;
e) chimice;
f) dependente de mediu.

7
 2.Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006.
Pct. .12 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie Activitatile de
prevenire si protectie desfasurate in cadrul unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a
sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de
munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de
lucru;
2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile
activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor
de lucru;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se
consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute
in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le
revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului;
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si
instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii
adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor
in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de
catre lucratori a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent,
conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti
pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in
munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau sanatate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru
care este necesara autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii
de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii
pentru controlul noxelor in mediul de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare,
semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;

8
 17. informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul
controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si
protectie;
18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului
emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest,
vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si,
daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate
de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr.
1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile
de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu
echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor
individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte
situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la
art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din
intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din
lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu
prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de
prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor
de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale
altor angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in
acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si
prevenire si a planului de evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii
atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea
contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu
angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor
activitati.
Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii
i sntii n munc.
Art.13 Sunt persoane alese, selectate sau desemnate de ctre i dintre lucrtorii
din ntreprindere, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe acetia n
ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor
n munc.

9
Pct. .14 Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n CSSM se va
stabili prin contractul colectiv de munc, iar numrul i numele acestora se va
comunica n scris angajatorului.
Pct. .15 Reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii
i sntii n munc trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n
domeniul securitii i sntii n munc, corespunztoare cel puin nivelului de
baz ( studii medii, curs n domeniul securitii i sntii n munc) i pot
desfura urmtoarele activiti:
a) colaboreaz cu angajatorul pentru mbuntirea condiiilor de securitate i
sntate n munc;
b) nsoesc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor;
c) contientizeaz lucrtorii asupra necesitii aplicrii msurilor de securitate
i sntate n munc;
d) aduce la cunotina angajatorului sau CSSM propunerile lucrtorilor privind
mbuntirea condiiilor de munc;
e) verific modul de realizare a msurilor din planul de prevenire i protecie;
f) informeaz autoritile competente asupra nerespectrii prevederilor legale
n domeniul securitii i sntii n munc;
g) nsoesc inspectorii de munc, la cererea acestora, n timpul vizitelor de
control n ntreprindere;
3. Hotarari ale Guvernului Romaniei privind cerintele minime de SSM,
aplicabile din octombreie 2006:
Pct. .16 H.G. nr. 971/26.07.2006 privind cerinele minime pentru
semnalizarea de securitate
i/sau de sntate la locul de munc, potrivit crora, prin intermediul
mijloacelor i dispozitivelor de semnalizare, angajatorul este obligat s
asigure:
- semnalizarea pe recipiente i conducte;
- identificarea i localizarea echipamentelor destinate prevenirii i
stingerii incendiilor;
- semnalizarea obstacolelor i a locurilor periculoase i pentru
marcarea cilor de circulaie;
- semnalele luminoase;
- semnalele acustice;
- comunicarea verbal;
- gesturile semnal.
Pct. .17 H.G. nr. 1028/09.08.2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare, i care trebuie avute n vedere la:
- echipamentul de munc (ecran de vizualizare, tastatura, masa
sau suprafaa de lucru, scaun de lucru);
- mediul de munc (spaiu, iluminat, reflexii i strluciri, zgomot,
cldura, radiaii
umiditate);
- interfaa operator/computer.
Pct. .18 H.G. nr. 1048/09.08.2006 privind cerinele minime referitoare la EIP
utilizat de lucrtori la locul de munc, i anume:
- s fie corespunztor pentru riscurile implicate;
- s corespund condiiilor existente la locul de munc;
10
 - s se potriveasc n mod corect persoanei care l poart;
- s fie compatibile i s i pstreze eficacitatea, cnd se impune
purtarea simultan a mai multor EIP, n prezena unor riscuri
multiple.
Pct. .19 H.G. nr. 1051/09.08.2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru
lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare, potrivit crora, angajatorul este
obligat s asigure:
- organizarea posturilor de lucru i utilizarea mijloacelor adecvate, innd
cont de caracteristicile maselor, efortul fizic necesar, caracteristicile mediului
de munc i cerinele activitii.
Pct. .20 H.G. nr. 1091/16.08.2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru locul de munc locul destinat s cuprind posturi de lucru,
situat n cldirile ntreprinderii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii la care
lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii - potrivit crora, angajatorul
este obligat s asigure:
- stabilitatea i rezistena cldirilor;
- proiectarea i construirea instalaiilor electrice;
- proiectarea, exploatarea i ntreinerea cilor i ieirilor de urgen;
- detectarea i prevenirea incendiilor;
- ventilaia locurilor de munc n spaii nchise;
- temperatura n ncperi, corespunztoare destinaiei acestora;
- iluminatul natural i artificial;
- proiectarea, exploatarea i ntreinerea uilor i porilor;
- semnalizarea zonelor periculoase;
- ncperi i zone pentru odihn, prevzute cu mese i scaune cu
sptar;
- condiii de odihn pentru femei gravide i mame care alpteaz;
- instalaii sanitare vestiare i dulapuri pentru mbrcminte, duuri,
cabine de WC-uri i chiuvete;
- echipamente de prim ajutor;
- condiii speciale pentru lucrtorii cu dizabiliti, n ceea ce privete
uile, cile de comunicaie, scrile, duurile, chiuvetele, WC-urile i
posturile de lucru;
- condiii de securitate privind circulaia pietonilor i vehiculelor n
spaii nchise sau n aer liber;
- condiii pentru locuri de munc n aer liber;
- organizarea i dotarea locurilor de munc n condiii de izolare;
- aplicarea principiilor ergonomice la organizarea locurilor de munc.
Pct. .21 H.G. nr. 1136/30.08.2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, potrivit crora, angajatorul este obligat
s:
- evalueze, s msoare i/sau s calculeze nivelurile cmpurilor
electromagnetice n conformitate cu standardele naionale n domeniu, i
efectuate de ctre servicii sau persoane competente, la intervale adecvate;
- dein o evaluare a riscurilor i s stabileasc msurile care trebuie
luate pentru securitatea i sntatea lucrtorilor;

11
 - evite sau s elimine riscurile generate de cmpurile electromagnetice,
innd seama de progresul tehnic i de existena msurilor de control al
riscului la surs;
- asigure informarea i formarea lucrtorilor expui i/sau a
reprezentanilor acestor lucrtori n raport cu rezultatele evalurii riscurilor;
- asigure consultarea i participarea lucrtorilor la aplicarea prevederilor
hotrrii;
- asigure o supraveghere adecvat a strii de sntate a lucrtorilor, n
scopul prevenirii i detectrii oricrui efect nociv care rezult din expunerea la
cmpuri electromagnetice;
Pct. .22 H.G. nr. 1146/ 30.08.2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de
munc, potrivit crora, angajatorul este obligat s:
- efectueze verificarea EM, n scopul asigurrii unei instalri
corecte i a bunei funcionri;
- asigure utilizarea EM numai de ctre lucrtori nsrcinai cu
aceast atribuie;
- informeze lucrtorii cu date referitoare la EM (condiii de folosire,
situaii anormale previzibile, etc.);
- asigure instruirea, consultarea i participarea lucrtorilor cu
privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea EM;
Cerinele minime prevzute n hotrre se refer la:
- cerine minime generale aplicabile EM;
- cerine minime suplimentare aplicabile EM specifice ( EM mobile, cu
sau fr propulsie; EM folosite pentru ridicarea sarcinilor; instalaiilor
i EM electrice).
4. Alte acte normative referitoare la SSM
Pct. .23 O.U.G. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca ;
Pct. .24 Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare, in baza careia se elaboreaza Regulamentul Intern care include si un
capitol distinct privind SSM. Codul Muncii prevede regulile generale de securitate i
sntate n munc, stabilind obligaia angajatorului de a lua toate msurile necesare
pentru protejarea vieii i sntii salariailor.
Prevederile codului muncii se completeaz cu dispoziii ale contractului colectiv
de munc aplicabil, precum i ale regulamentului intern.
Regulamentul intern este component esenial a regulamentului de
organizare i funcionare (ROF). ROF este una dintre formele cele mai des folosite
de firme pentru reprezentarea structurii lor organizatorice.
Regulamentul de organizare i funcionare detaliaz modul de organizare a
firmei i a subdiviziunilor sale organizatorice, stabilete regulile de funcionare,
normele de conduit, drepturile i obligaiile pentru personalul organizaiei.
n regulamentul intern se recomand s fie incluse:
- referiri la politicile firmei (oamenii si, calitatea serviciului oferit clientului etc),
- valorile i principiile firmei (comunicarea deschis i lucrul n echip, ncrederea,
sigurana la locul de munc etc),
- strategia firmei (concepte creative, nalt standard de execuie etc),
i cuprinse, n mod obligatoriu, urmtoarele categorii de dispoziii prevzute la
art.258 din Codul Muncii:
a) reguli privind protecia, igiena i securitatea n munc n cadrul unitii;
12
- se consemneaz, sub form de reguli, msurile de securitate i sntate n
munc, specifice firmei, i prelucrate n cadrul instruirii n domeniul SSM;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminrii i al nlturrii
oricrei forme de nclcare a demnitii ( art.5 din Codul Muncii);
- se consemneaz: procedura prin care salariaii se pot adresa superiorilor ierarhici
sau departamentului de resurse umane pentru a sesiza posibilele fapte
discriminatorii; modalitatea de cercetare i probare a nclcrilor semnalate de
angajai; penalitile n cazul dovedirii nclcrii acestui principiu.
c) drepturile i obligaiile angajatorului i ale salariailor;
- se detaliaz drepturile i obligaiile stipulate n contractul colectiv de munc i n
contractul individual, innd cont de specificul activitii firmei. De exemplu,
referitor la drepturile angajailor, n RI se pot face precizri privind: tipurile de
beneficii i acordarea lor; acordarea mprumuturilor; plata cursurilor de formare
sau continuarea studiilor, etc.
d) procedura de soluionare a cererilor sau reclamaiilor individuale ale
salariailor;
- se precizeaz: ce anume poate constitui obiectul unor cereri sau reclamaii;
departamentul unde se pot adresa angajaii pentru rezolvarea problemelor
aprute; care este modalitatea i formularistica de adresare a respectivei cereri
sau reclamaii.
e) reguli concrete privind disciplina muncii n unitate;
- se detaliaz reguli referitoare la: aspect i inut; prezen, punctualitate i
modalitatea de anunare a absenelor; intrarea i ieirea din firm; modalitatea de a
circula n firm; confidenialitatea; comportamentul n cazul conflictului de interese;
ntreinere biroului; semntura autorizat; utilizarea datelor personale; droguti i
substane ilegale, alcool, fumat; recepia corespondenei; mainile firmei;
modalitatea de adresare i comunicare n companie etc.
f) abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile ( RI trebuie s cuprind,
detaliat, abaterile disciplinare pentru care se aplic sanciunile disciplinare
prevzute de art. 264 din Codul Muncii) ;
- fapte considerate ca abateri disciplinare: hruirea sexual dovedit;
nerespectarea normelor de conduit; nendeplinirea sarcinilor de serviciu prevzute
n fia postului; prezentarea la serviciu sub influena alcoolului sau a drogurilor,
precum i introducerea acestora n firm; utilizarea n interes personal a bunurilor
firmei; nerespectarea prevederilor CCM, CIM, RI, normelor SSM i PSI; etc.
g) reguli referitoare la procedura disciplinar;
- se precizeaz etapele cercetrii disciplinare prealabile: convocarea n scris a
salariatului, n vederea realizrii cercetrii, cu precizarea obiectului, datei, orei i
locului ntrevederii; organizarea cercetrii; analiza faptelor prezentate.
- referitor la decizia care prezint sanciunea disciplinar stabilit, n RI este bine
s se precizeze: termenul n care sanciunea se aduce la cunotina angajatului;
modalitatea n care decizia i se aduce la cunotin (se pred personal sau prin
pot, cu sau fr semntur de primire etc); modalitatea de contestare i
termenul pn la care se poate depune contestaia.
h) modaliti de aplicare a altor dispoziii legale sau contractuale specifice.
- se recomand precizarea regulilor privind protecia maternitii la locurile de
munc, n conformitate cu prevederile OG 96/2003 i HG nr.537/2004 etc.
Angajatorul are obligaia de a asigura toi salariaii la accidente de munc i boli
profesionale, n condiiile legii.
13
Angajatorul are obligaia s organizeze instruirea angajailor si n domeniul
securitii i sntii n munc.
Codul muncii stabilete regulile generale referitoare la Comitetul de securitate i
sntate n munc, precum i la protecia sntii salariailor prin servicii medicale.
Pct. .25 NM de aplicare a L 346/2002 (Ordin 450/825/2006) - asigurarea
pentru accidente de munca si boli profesionale;
- O.U.G. 99/2000 - referitoare la perioadele calde si reci;
5. Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca
Pct. .26 IPSSM cuprind masurile specifice activitatilor care se desfasoara in cadrul
societatii, detaliind prin aceasta prevederile N.M. de aplicare a Legii nr. 319/2006.
Pct. .27 Normele de securitate i sntate n munc constituie o msur legislativ
de realizare a securitii i sntii muncii, al cror coninut este format din
prevederi cu caracter obligatoriu, prin a cror respectare se urmrete eliminarea
comportamentului accidentogen al executantului n procesul muncii.
Pct. .28 Fiecare prevedere reprezint n sine o msur de prevenire, tehnic sau
organizatoric, a producerii accidentelor de munc i bolilor profesionale.
Pct. .29 Rol: de a stabili acele msuri de prevenire necesare pentru anihilarea
factorilor de risc de accidentare i mbolnvire profesional dependeni de executant
(E).
Pct. .30 Coninutul de baz al oricreia din fazele instruirii (introductiv-general, la
locul de munc i periodic) este format din prevederi de securitate i sntate n
munc corespunztoare activitii pentru care este instruit executantul (E) i care se
regsesc n HG; IPSSM etc;
Pct. .31 Utilizarea prevederilor SSM pentru delimitarea cauzelor permite totodat
identificarea msurilor de prevenire care nu au fost respectate, respectiv factorii de
risc de accidentare existeni n procesul de munc.
Pct. .32 Controlul de securitate i sntate n munc efectuat de inspeciile
specializate, serviciile de prevenire i protecie urmrete modul n care se
desfoar activitatea de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale,
i n primul rnd gradul n care sunt aplicate i respectate msurile de securitate i
sntate n munc.
Pct. .33 Abaterile n domeniul SSM, n ceea ce privete repartizarea
necorespunztoare a lucrtorilor pe locuri de munc, deficiene de ndrumare i
control, ct i lipsuri n asigurarea condiiilor de securitate i igien a muncii, se
stabilesc n raport cu reglementrile n vigoare (hotrri, standarde, instruciuni
etc.).
Pct. .34 Elaborarea politicii generale i mai ales a planurilor de prevenire i
protecie, care au un caracter mai concret, vor avea ca obiectiv realizarea acelor
msuri preventive prevzute n reglementri i care nu au fost nc aplicate sau
sunt ndeplinite doar parial.
6. Standardele de securitate a muncii
Pct. .35 Standardele de securitate a muncii sunt acte juridice care cuprind
prevederi sau prescripii tehnice pentru realizarea produselor, serviciilor i condiiilor
de munc, astfel ca activitatea s se desfoare n deplin securitate.
Pct. .36 Standardele nu au caracter obligatoriu dect n situaia n care sunt
nominalizate n acte normative cu caracter obligatoriu.
Pct. .37 Astfel, n Ordonana Guvernului nr.19/1992 se precizeaz:

14
 Art. 19. Standardele romne referitoare la protecia vieii, protecia
sntii, securitatea muncii i protecia mediului nconjurtor au caracter
obligatoriu..
Art. 21 Standardele profesionale i de firm trebuie s respecte prevederile
standardelor romne obligatorii.
Respectarea standardelor romne obligatorii, printre care i cele de
securitatea muncii, se asigur prin certificare:
Art. 6 Certificarea produselor i serviciilor reglementate prin standardele
romne obligatorii referitoare la protecia vieii, protecia sntii, securitatea
muncii i protecia mediului nconjurtor este obligatorie, n caz contrar fiind
interzis comercializarea lor. ( H.G. nr.167/06.04.1992 privind constituirea i
funcionarea Sistemului Naional de Certificare a Calitii).

II. CONSECINTELE POSIBILE ALE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII

LEGISLATIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Efectele accidentului de munc asupra victimei
Pct. .38 Accidentul de munc poate provoca victimei incapacitate temporar de
munc, invaliditate sau deces.
Pct. .39 Acestea pot surveni imediat dup eveniment sau la un anumit interval de
timp.
Pct. .40 Incapacitatea temporar de munc. Consecina cea mai puin grav a
unui accident de munc o constituie imposibilitatea temporar a victimei de a-i
desfura activitatea ca urmare a tulburrii unei stri funcionale (de cel puin trei
zile calendaristice). Aprecierea incapacitii o face medicul i trebuie atestat
printr-un certificat medical. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui
tratament adecvat ea dispare.
Pct. .41 Invaliditate. Prin accident cu urmri de invaliditate se nelege accidentul
care are ca urmare pierderea unui sim, a unui organ sau o infirmitate permanent,
fizic sau psihic, dac acestea au dus la pierderea total sau parial a capacitii
de munc (confirmat prin decizie de ncadrare temporar sau permanent ntr-un
grad de invaliditate emis de organele medicale n drept).
Pct. .42 Decesul. Spre deosebire de primele dou situaii,n cazul decesului este
afectat nu numai integritatea i capacitatea de munc, ci nsi viaa. Prin accident
mortal se nelege accidentul care cauzeaz decesul imediat sau dup un interval de
timp, dac acesta a fost confirmat n baza unui act medico-legal.
Consecinele accidentelor de munc
Pct. .43 Accidentele de munc afecteaz negativ toate elementele sistemului de
munc executant, sarcina de munc, mijloacele de munc i mediul de
munc.
Pct. .44 Consecine asupra executantului. n contextul procesului de munc, omul
poate fi considerat n dou ipostaze: de fiin uman i de executant al unei sarcini
de munc. Fiecruia i sunt asociate o serie de valori i caracteristici specifice, cum
ar fi: viaa, sntatea, capacitatea creativ, respectiv capacitatea de munc,
aptitudinile i cunotinele.Accidentele de munc au repercusiuni asupra ambelor
categorii de valori: psiho-fiziologice, economice, financiare etc.
Pct. .45 Consecine asupra sarcinii de munc. Consecina direct o constituie
nendeplinirea sarcinii de munc sau nendeplinirea la timp.
Pct. .46 Consecine asupra mijloacelor de munc . n urma accidentelor de munc,
n mod deosebit, se pot produce deteriorri sau distrugeri, att ale mijloacelor
15
propriu-zise de munc, dar i ale obiectelor muncii (cazul exploziilor, incendiilor
etc.).
Pct. .47 Consecine asupra mediului de munc. Ambele categorii de mediu, fizic i
social, pot fi afectate de producerea accidentelor de munc. Mediul fizic prezint
repercusiuni sub forma elementelor materiale degradate, iar mediul social sub
forma stressului suportat de cei aflai la locurile de munc apropiate de cel al
victimei, cu toate manifestrile specifice.
Pct. .48 Consecintele mai pot fi:
a). la nivelul individului, respectiv:
a.1. al victimei suferin fizic datorat agresiunii suportate, a incapacitii
temporare sau permanente de munc, a pierderii ncrederii n capacitatea de a
reaciona corespunztor la sarcinile de munc, diminuarea veniturilor etc.
a.2. al celor apropiai victimei durere, suferin, stress psihic, diminuarea
veniturilor familiale etc.
b). la nivelul angajatorului (microeconomic): pierderi de producie , pierderi de
capaciti de producie poteniale, deteriorri i distrugeri de mijloace fixe, cheltuieli
de reinvestire n fora de munc, utilaje, deteriorarea mediului social de munc etc.
c). la nivelul societii (macroeconomic): cheltuieli de asigurri sociale, de asisten
medical, diminuarea potenialului creator.
Pct. .49 Necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei muncii
poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat,dupa
cum urmeaza :
a).Pentru angajator:
- inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor
savarsite conform cap.VIII(Infractiuni) si IX(Contraventii) din Legea 319/2006
Legea securitatii si sanatatii in munca:
- inchisoare intre 3luni si 3ani.
- amenzi contraventionale intre 2 000 10 000 lei.
b).Pentru angajat:
- amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei
- suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave
(deces,invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie.
- pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere
a perioadei de munca.
c).Pentru ambele parti:
- judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea
legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil .

III. RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

SPECIFICE UNITATII;
Pct. .50 Riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala sunt determinate
de activitatil desfasurate in cadrul procesului de munca si de modul de respectare al
prevederilor legislative de catre fiecare salariat la locul de munca.
Pct. .51 Riscurile de accidentare se identifica dupa cum urmeaza:
- riscuri de natura fizica(riscuri mecanice,termice,electrice,zgomot si
radiatii)
- riscuri de natura chimica (aerosoli,lichide,gaze,vapori).
- riscuri de natura biologica (contact cu microorganisme si virusi
patogeni).
16
Pct. .52 Identificarea riscurilor la nivel unitate conduce la selectionarea
echipamentului individual de protectie cu care trebuie sa fie dotat fiecare lucrator.
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
C. ACIUNI GREITE MIJLOACE DE PRODUCIE
1.
D. 1.1. Executare
1. FACTORI DE RISCdefectuoas
MECANIC MEDIU deDE MUNC
operaii
1. FACTORI DE RISC
- comenzi
1.1. Micri FIZIC
periculoase
1.1. -Temperatura
manevre
1.1.1 Micriaerului:
funcionale ale echipamentelor tehnice:
- poziionri
ridicat
. - organe de maini n micare
sczut
- fixri - curgeri de fluide
1.2. -Umiditatea
asamblri aerului:
- deplasri ale mijloacelor de transport etc.
-1.1.2
ridicat
reglajeAutodeclanri sau autoblocri contraindicate ale
-- utilizare
sczut greit a mijloacelor
. micrilor funcionale deale
protecie etc.
echipamentelor tehnice
1.3. Cureni
1.2. Nesincronizri de aer
sau ale de operaii ntrzieri, devansri
fluidelor
1.4. Efectuare
1.3. Presiunea aerului:
1.1.3 Deplasri sub neprevzute
de operaii prin sarcina
efectul gravitaiei: de munc
alunecare,
ridicat
- pornirea echipamentelor
. rostogolire, rulare pe tehnice
roi, rsturnare, cdere liber,
- ntreruperea
sczut scurgere funcionrii echipamentelor
liber, deversare, surparetehnice
etc.
1.5. -Aeroionizarea
alimentarea sauaerului
oprirea alimentrii
1.1.4 Deplasri sub efectul propulsiei: cu energie (curent electric,
1.6. Suprapresiune
fluide
. energetice n
- proiectareetc.) adncimea apelor
de corpuri sau particule
1.7. -Zgomot
deplasri, staionri
- deviere de lantraiectoria
zone periculoase
normal
1.8. -Ultrasunete
deplasri cu
- balans pericol de cdere:
1.9. Vibraii
de la- acelai
recul nivel: - prin dezechilibrare
1.10 Iluminat: - ocuri excesive - alunecare
- nivel de iluminare
- jet, erupiesczut - mpiedicare
- strlucire
de la nlime:
1.2. Suprafee - prin pire
sau contururi n gol
periculoase: neptoare, tioase,
- plpire
alunecoase, abrazive,- adezive prin dezechilibrare
etc.
1.3. Recipiente sub presiune - prin alunecare
1.4. Comunicri
Vibraii excesive accidentogene
ale echipamentelor tehnice
1.11
2. OMISIUNI Radiaii
FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.. Omiterea
1.11.1 Electromagnetice:
Temperatura unorridicat
operaii a obiectelor sau suprafeelor
.
2.2. Neutilizarea
Temperatura - infraroii
mijloacelor
cobort a de protecie
obiectelor sau suprafeelor
B. 2.3. Flcri, flame - ultravioleteSARCINA DE MUNC
3. CONINUT
1. FACTORI DE - microunde
RISC ELECTRIC
NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N
3.1. Curentul
RAPORT - de frecven nalt
electric: DE SECURITATE
CU CERINELE
- atingere- reguli,
1.1. Operaii, de frecven
direct procedeemedie greite
-
- atingereunor
1.2. Absena de frecven
indirect
operaii joas
- tensiune - laser
de pas
1.3. Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a
4. FACTORI 1.11.2
DE RISC
operaiilor) Ionizante:
CHIMICalfa, beta, gamma
4.1. Substane
2. SARCINA . toxice
SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU
1.12 Potenial
4.2. Substane
CAPACITATEA electrostatic
caustice
EXECUTANTULUI
4.3.. Substane
2.1. Solicitare fizic: inflamabile
1.13 Calamiti
4.4. -Substane naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin,
efort staticexplozive
. viscol,
4.5. -Substane alunecri,
cancerigene
poziii de lucru surpri,
forate prbuiri de teren sau copaci,
sau vicioase
5. FACTORI -avalane,
DE dinamic
efort RISC seisme
BIOLOGIC etc.)
1.14
2.2. Pulberisau
5.1. Solicitare
Culturi pneumoconiogene
preparate cu microorganisme: bacterii, virusuri,
psihic:
. -richei,
ritm de spirochete,
munc mare ciuperci, protozoare
2. FACTORI
5.2. -Plante DE RISC
decizii dificileCHIMIC
periculoase n timp (exemplu:
scurt ciuperci otrvitoare)
2.1. Gaze,
5.3. -Animale vapori, aerosoli
periculoase
operaii repetitive toxici
(exemplu:
de ciclu sau
scurt sau caustici
erpi veninoi)
extrem de complex etc.
- monotonia muncii
17
 2.2. Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau
explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme n suspensie n aer: bacterii, virusuri, richei,
spirochete, ciuperci, protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI: subteran, acvatic, subacvatic,
mltinos, aerian, cosmic etc.

IV. MASURI LA NIVELUL SOCIETATII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

Pct. . 53. Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el
definit prin Legea 319/2006 (situaia concret, real i actual creia i lipsete doar
prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment) , poate fi
constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al
serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a
incheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.
Pct. . 54 La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua
imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii - angajatorul va desemna
lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea
acestora;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa - in prealabil angajatorul trebuie:
- sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
- sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
- sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice
modul in care si-au insusit cunostintele;
c) anuntarea serviciilor specializate - in prealabil angajatorul trebuie:
- sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii
instruiasca in acest sens;
- sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
d) anuntarea conducatorilor ierarhici - in prealabil angajatorul trebuie sa
stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent -
in prealabil angajatorul trebuie:
- sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de
pericol grav si iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice
necesare interventiei;
- sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Pct. . 55 Masurile de securitate se stabilesc tinand seama de natura activitatilor,
numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si de prezenta altor
persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Pct. . 56 Primul ajutor are ca scop aducerea accidentatului intr-o stare care sa faca
posibila transportarea fara risc la spital ; se folosste intervalul de timp care se

18
scurge pana la transportarea acestuia pana la unitatea sanitara cea mai apropiata
pentru acordarea primului ajutor.
Pct. . 57 Masuri generale de prim ajutor :
Prevenirea socului ;
Pansarea plagilor ;
Oprirea hemoragiei ;
Imobilizarea fracturilor ;
Transportul de urgenta la unitatea sanitara.
Pct. . 58 Masuri specifice ce se iau la acordarea primului ajutor :
Culcarea victimei cu capul intr-o pPct. e, mai jos decat nivelul corpului, pentru a
se iriga sistemul nervos central ;
Protejarea contra frigului ;
Degrevarea cailor respiratorii ;
Scoaterea jartierelor, cravatei, cordoanelor ;
Efectuarea respiratiei artificiale prin metoda gura la gura ;
Masajul cardiac - in cazul opririi batailor inimii ;
La ridicarea si transportul accidentatului trebuie luate masuri corespunzatoare
pentru a nu se amplifica trauma produsa si a se evita manevrele bruste si pozitia
incomoda sau periculoasa, care ar putea produce inrautatirea starii sale.
Pct. . 59 Masuri de prim ajutor - instructaj special :
Se inlatura cauza accidentului si daca este posibil, se transporta cu prudenta
victima, asezand-o in conditii de securitate ; mare atentie la cablurile electrice !.
Se apreciaza gravitatea accidentului. Se actioneaza cu miscari usoare, pentru a
nu se agrava starea victimei. In caz ca respiratia sau bataile inimii sunt oprite, se
elibereaza caile respiratorii si se incepe imediat respiratia artificiala sau masajul
cardiac extern ; in cazul opririi inimii de mai multa vreme, pupila este foarte
dilatata ;
Se opresc hemoragiile. In cazul in care exista rani deschise ale toracelui si se
observa iesirea aerului, se pune imediat pe rana un pansament compresiv, fixat
cu leucoplast ;
Cei care s-au strans in jurul victimei sunt rugati sa lase cat mai mult loc liber ;
Se asigura chemarea celui mai apropiat serviciu medical de urgenta, la nr. de
telefon 112 urgente ; daca este posibil, se comunica inclusiv grupa sanguina a
victimei ;
Comportamentul celui care acorda primul ajutor trebuie sa inspire incredere si
siguranta ;
Se pastreaza, pe cat posibil, pozitia fixa a axului capceafatorace al
accidentatului ;
Nu se exercita tractiuni pe membre, cap sau vesminte ; daca imbracamintea
accidentatului stanjeneste, aceasta se taie ;
In caz de fractura, entorsa sau luxatie se actioneaza cu prudenta pentru o
imobilizare corecta care sa nu agraveze leziunea initiala si sa diminueze suferinta
accidentatului ;
Primul ajutor in caz de electrocutare
Pct. . 60 Fazele primului ajutor n caz de electrocutare:
- scoaterea accidentatului de sub aciunea curentului electric;
- reanimarea accidentatului.
Scoaterea accidentatului de sub aciunea curentului electric

19
Pct. . 61 Scoaterea accidentatului de sub aciunea curentului electric trebuie
efectuat rapid, ns cu pruden, pentru a nu ajunge, i cel care acord primul
ajutor, n situaia de a necesita i el un prim ajutor.
Pct. . 62 Este sarcina celui care d primul ajutor de a ntrerupe aciunea curentului
electric asupra accidentatului prin deconectarea instalaiei, scoaterea fielor din
prize etc.
Pct. . 63 Deoarece accidentatul, n majoritatea cazurilor, i pierde cunotina, n
situaia cnd se gsete pe un stlp, pe o scar sau pe o schel, trebuie luate
msuri s nu cad de la nlime la ntreruperea curentului electric, evitndu-se
astfel fracturile, luxaiile etc.
Pct. . 64 Dac instalaia nu poate fi deconectat sau circuitul nu poate fi ntrerupt
(cazul instalaiei electrice care servete direct pentru meninerea vieii sau sntii
unor oameni), se folosesc dispozitive i scule corespunztoare.
Msuri de reanimare.
Pct. . 65 Dup ce accidentatul a fost scos de sub aciunea curentului respectiv,
trebuie s se constate dac i-a pierdut sau nu cunotina.
Pct. . 66 n cazul n care accidentatul nu i-a pierdut cunotina, nu sunt necesare
msuri speciale. Dac se plnge de o stare depresiv, de o senzaie de strngere
sau de dureri n regiunea inimii, se va chema un medic sau se va transporta la
spital. Se va avea grij s aib aer proaspt i linite. Pn la sosirea medicului,
accidentatul nu trebuie lsat singur. Pulsul i respiraia trebuie supravegheate n
permanen, iar eventualele rni trebuie ngrijite.
Pct. . 67 n cazul n care accidentatul i-a pierdut cunotina, exist n toate
cazurile un pericol de moarte chiar dac respiraia i circulaia sngelui mai sunt
prezente. Pericolul const n acest caz n oprirea respiraiei, prin nchiderea cilor
respiratorii superioare. n consecin, la un accidentat care i-a pierdut cunotina,
trebuie eliberate imediat cile respiratorii i desfcute obiectele de mbrcminte
care strng.
Pct. . 68 Trebuie acordat o atenie deosebit faptului ca maxilarul inferior cu
limba fixat de el s nu cad napoi, nchiznd astfel cile respiratorii. Pentru
deblocarea cilor respiratorii, capul accidentatului se va ndoi ct mai mult nspre
ceaf, trgnd maxilarul inferior nainte.
Pct. . 69 Imediat dup eliberarea cilor respiratorii, trebuie nceput respiraia Pct.
ificial, chiar la locul accidentului. Hotrtor n acest aciune este nceperea ei
nentrziat, deoarece n caz contrar, din cauza ntreruperii momentane a
alimentrii organismului cu oxigen, dup 3-5 min., intervine o vtmare ireversibil
a creierului, moartea fiind o consecin imediat.
Pct. .70 n privina elaborrii metodelor de respiraie artificial, astzi nu mai
exist nici o ndoial c metoda de respiraie cea mai eficient, cu menajarea
maxim a accidentatului i totodat cernd cele mai puine eforturi, este metoda de
respiraie artificial prin insuflare, cunoscut deja de la nceputul secolului trecut.
Este metoda care nu necesit dispozitive speciale, poate fi continuat timp
ndelungat fr o obosire mai nsemnat, necesitnd un singur salvator; totodat, la
aceast metod, o opturare a cilor respiratorii niciodat nu poate s rmn
neobservat.
Metoda de respiraie artificial prin insuflare.
Pct. . 71 Principiul acestei metode este ct se poate de simplu. Salvatorul st n
genunchi lng accidentat, inspir adnc i insufl aerul su de expiraie, care totui

20
mai conine 16-17% oxigen, uor, n gura pe jumtate deschis sau n nasul
accidentatului.
Pct. . 72 Aceast operaie trebuie repetat, n ritmul ct mai apropiat de respiraia
normal, 12-15 respiraii pe minut, adic o respiraie ntreag la fiecare 4-5
secunde i trebuie continuat pn ce accidentatul ncepe s respire de la sine sau
pn se trece la respiraia artificial cu ajutorul unui aparat sau pn la hotrrea
medicului. Transportarea accidentatului poate fi fcut numai la dispoziia
medicului, iar n timpul respiraiei artificiale, capul accidentatului s rmn aplecat
spre spate.
Pct. . 73 Dac exist reineri de natur estetic sau igienic contra aplicrii
metodei gur-gur sau gur-nas, se poate aplica pe gur, respectiv pe nas, o
batist uscat sau tifon; respiraia artificial nu sufer prin aceasta. De altfel, astzi
exist deja mijloace ajuttoare ca tubul Safard, masca de gur, masca pentru
respiraie artificial, precum i aparate auxiliare de respiraie care se intercaleaz
ntre accidentatul fr cunotin i salvator.
Masajul cardiac extern
Pct. . 74 Adeseori, se nregistreaz, ca o consecin a unui accident prin
electrocutare, oprirea circulaiei sngelui, care produce, la fel ca i oprirea
respiraiei, moartea n cteva minute, dac nu este tratat la timp. Cauza opririi
circulaiei poate s fie oprirea funcionrii inimii (stop cardiac) sau fibrilaia cardiac
(300-400 bti/minut), care conduce la transportul unei cantiti insuficiente de
snge la creier i celelalte organe ale corpului.
Pct. . 75 Oprirea circulaiei sngelui i funcionrea inimii se observ prin oprirea
respiraiei, puls i bti ale inimii neperceptibile.
Pct. . 76 Se mai pot observa, pupile mari fr nici o reacie i o culoare palid,
albstruie a feei.
Pct. . 77 Pierderea profund a cunotinei i ncetarea complet a pulsului i a
respiraiei, prezint pericol mortal foarte mare. Este necesar intervenia rapid a
salvatorului, n scopul punerii n funciune a circulaiei sngelui i astfel, alimentarea
cu oxigen a creierului i celorlalte organe ale corpului.
Pct. . 78 Un mijloc eficient n acest sens l constituie masajul cardiac extern ( pe
toracele nchis).
Pct. . 79 Cel care face reanimarea st n genunchi lng cel accidentat, care va fi
culcat pe un obiect dur i cu faa n sus, i aeaz palma minii sale deschis, cu
perna de la rdcina policelui (degetul mare), pe treimea inferioar a sternului, iar a
doua mn o aeaz peste prima. Folosind greutatea corpului su, salvatorul apas
sternul de circa 60-80 ori pe minut, deplasndu-l cca 3-5 cm n direcia irei
spinrii, fapt care conduce la strngerea inimii ntre peretele toracelui (stern) i ira
spinrii.
Pct. . 80 Comprimarea ritmic a inimii are drept urmare refularea n artere a
sngelui, i crearea, astfel, a unei tensiuni arteriale, apropiate de tensiunea
arterial normal. Dup ncetarea fiecrei comprimri, sngele este evacuat din
sistemul venelor napoi spre inim.
Pct. . 81 Deoarece masajul cardiac nu produce i o ventilare a plmnilor, acesta
trebuie combinat cu respiraia artificial prin insuflare. Pentru masajul
cardiac extern i aplicarea concomitent a respiraiei artificiale sunt deci necesari
doi salvatori.
Pct. . 82 Ritmul n care se recomand s se lucreze cei doi salvatori este de 5:1,
adic dup 5 compresiuni ale inimii urmeaz o insuflare, ciclul se repet fr
21
ntrerupere pn la observarea renceperii funcionrii inimii i respiraiei proprii sau
pn ce medicul a constatat definitiv moartea. n nici un caz, ncercrile de
reanimare nu trebuie oprite naintea apariiei unor semne sigure de moarte, ca
rigiditate cadaveric sau pete cadaverice.
Pct. . 83 Dac la locul accidentului se gsete numai un singur salvator, acesta
n mod forat trebuie s efectueze att respiraia artificial ct i masajul cardiac.
Pct. . 84 Ritmul n care se recomand s lucreze salvatorul este de 15:2, adic
dup 15 compresiuni ale inimii urmeat 2 insuflri, ciclul se repet fr ntrerupere
pn la observarea renceperii funcionrii inimii i respiraiei proprii sau pn ce
medicul a constatat definitiv moartea.
Pe durata reanimrii cardio-respiratorie, respiraiile ulterioare se coordoneaz i cu
compresiile toracelui, ntr-un raport dependent de numrul de salvatori
Msuri de prim-ajutor n caz de fracturi
Pct. . 85 Primul ajutor se acord la locul accidentului i are rolul de a preveni
complicaiile i leziunile ulterioare i de a diminua durerea i umflarea zonei. n
acest scop nu trebuie s se acioneze brutal sau s i se impun accidentatului
micri inutile ( ridicare n picioare sau transportare nainte de imobilizare).
Pct. . 86 n mod normal, accidentatul trebuie aezat n cel mai apropiat loc sigur,
unde rnile sale s poat fi temporar asistate i stabilizate.
Pct. . 87 n caz de fractur deschis, mai nti trebuie oprit hemoragia i pansat
rana. Orice os n exterior trebuie protejat cu fei de jur mprejur, ns nu trebuie
forat s intre napoi n ran.
Pct. . 88 n scopul diminurii durerii este necesar administrarea unui calmant
( algocalmin etc.)
Pct. . 89 Imobilizarea fracturii se realizeaz cu ajutorul atelelor confecionate
special sau improvizate (buci de scndur etc.), operaiune n care trebuie
respectat regula de baz: orice imobilizare trebuie s cuprind dou
articulaii cea de deasupra i cea de dedesubtul focarului de fractur. Atelele se
nvelesc n vat pentru a nu leza pielea, a nu stnjeni circulaia sau a nu mri
durerea. n jurul atelelor i membrului fracturat se trage apoi o fa, la
Pct. . 90 nceput circular, apoi erpuitoare, obinnd astfel o imobilizare
provizorie.
Dup imobilizare urmeaz transportarea accidentatului la spital, avndu-se n
vedere supravegherea permanent.
Msuri de prim-ajutor n caz de arsuri
Pct. . 91 Ageni termici, chimici, electrici sau de radiaii sunt cei care produc arsuri
ale pielii.
Pct. . 92 n funcie de agentul provocator, se disting patru tipuri de arsuri:
- termice, produse de foc, contactul cu obiecte fiebini sau aburi;
- corozive, produse de substane chimice, precum acizi i baze;
- electrice, produse de curentul electric;
-prin radiaie, determinate de expunerea excesiv la soare, raze X sau
materiale radioactive.
Pct. . 93 Scopul primului ajutor n arsuri este de a preveni i a combate, pe ct
posibil, apariia complicaiilor (ocul, infecia, probleme respiratorii sau inflamarea).
Primul ajutor n arsurile termice
Pct. . 94 n arsurile superficiale: imersia prii arse n ap rece sau n alcool
pentru a uura durerea; acoperirea arsurii cu un pansament curat, steril.

22
Pct. . 95 Nu aplicai loiuni, alifii; nu spargei bicile; nu pipii zona ars; nu
ndeprtai mbrcmintea lipit de zona ars.
Pct. . 96 n arsuri mai serioase: controlai respiraia victimei; punei peste zona
ars un pansament curat; asigurai transportul victimei la spital.
Primul ajutor n arsurile chimice
Pct. . 97 Deoarece substanele chimice continu s ard ct timp rmn pe
piele, pentru a diminua efectele lor corosive, acestea trebuie ndeprtate imediat.
Pct. . 98 Se inund zona ars cu ap rece din abunden, chiar i n timpul
ndeprtrii mbrcmintei, pn la splarea complet a substanelor chimice.
Pct. . 99 Dup ndeprtarea prin splare a substanelor chimice, continuai primul
ajutor ca pentru arsura termic. Acoperii arsura cu un pansament curat i solicitai
ajutorul medicului.
Primul ajutor n arsurile electrice
Pct. . 100 Prima manevr: scoterea accidentatului de sub aciunea curentului
electric.
Apoi: se controleaz respiraia i se aplic respiraia artificial, dac este
necesar.
Pct. . 101 Se controleaz circulaia sngelui i se aplic masajul cardiac, dac este
necesar.
Pct. . 102 Dac respiraia i circulaia sunt reluate:
- se acorda primul ajutor pentru arsuri, acoperind zona cu un
pansament curat i uscat;
- se imobilizeaz fracturile i luxaiile, dac este cazul;
- se solicit ajutorul medicului.
Primul ajutor n arsurile cauzate de radiaii
Pct. . 103 Arsurile produse de raze X sau materiale radioactive se pot trata ca i
arsurile produse de razele solare.
n acest scop, se acoper zona ars cu un prosop umed, utiliznd o soluie de 10g
de sare la un litru de ap. Aceasta linitete i rcete pielea. Pot fi utilizate
unguentele i cremele comerciale pentru arsuri solare.
Modul de actiune in caz incendiu in autovehicul sau accident.
Pct. . 104 In caz de incendiu ;
Opreste autovehiculul ;
Cere celor aflati in autovehicul sa coboare, fara sa produca panica in randul
acestora ;
Intrerupe imediat curentul electric ( contact, baterie);
Procedeaza de urgenta la localizarea si stingerea incendiului, folosind stingatorul
din dotare;
Anunta prin orice mijloace evenimentul;
Intocmeste o nota explicativa in care arata imprejurarile producerii incendiului si
modul in care s-a actionat;
Cere inlocuirea stingatorului.
Pct. . 105 In caz de accident (eveniment rutier) cu victime:
Opreste imediat autovehiculul ;
Nu paraseste locul accidentului si nu schimba pozitia autovehiculului ;
Pastreaza urmele sau orice alte indicii cu privire la accident (inclusiv luarea
adreselor a 2-3 martori, daca este posibil) ;

23
 Anunta cel mai apropiat organ de politie, alvarea si conducerea, indicand natura
accidentului (de persoane, tamponare, etc.), locul producerii, numarul de circulatie
al autovehiculului, numele sau ; (telefon de urgenta 112)
Acorda primul ajutor persoanelor ranite ;
Asigura transportarea accidentatilor la prima unitate medicala, cu orice
autovehicul ajuns la fata locului ; in caz ca nu sunt alte mijloace de transport
disponibile, ranitii vor fi transportati cu autovehiculul angajat in accident, daca
acesta este in buna stare de functionare, dupa care soferul se intoarce la locul
accidentului ;
Completeaza formularul tipizat cu datele referiotare la accident pentu politie,
inclusiv schita (in acest sens, retine cu cat mai multa exactitate topografia locului,
indicatoarele si marcajele, modul cum s-a petrecut accidentul), formular care va fi
semnat de toti cei implicati in accident ;
Completeaza formularul pentru asigurator si il transmite acestuia ;
Inmaneaza conducatorului societatii dovada pentru repararea autovehiculului
daca este cazul si procesul verbal de constatare ;
Anunta imediat conducatorul societatii daca, in urma accidentului, isi pierde
temporar capacitatea de munca.
Pct. . 106 In caz de accident fara persoane accidentate :
Daca in urma evenimentului au rezultat numai pagube materiale, conducatorii
auto se deplaseaza pana la cel mai apropiat agent de circulatie, pentru a obtine
actul de constatare si dovada de reparatie pentru autovehiculele avariate ;
Daca autovehiculele blocheaza circulatia, ele vor fi deplasate in afara
carosabilului cat mai repede posibil si se marcheaza pe sol cele patru margini ale
vehiculelor, relevan, daca e cazul, urmele franelor, resturi, noroi, etc. sau se fac
fotografii ;
In cazul in care celalat sofer refuza sa faca declaratia sau sa semneze
constatarea, se face apel la politie sau jandarmi.
Modul de actiune in diferite situatii
Pct. . 107 Personalul, pe langa atributiile specifice, are si alte atributii care
constau in prevenirea producerii de evenimente negative in activitatea prestata. Ei
trebuie sa cunosca planul obiectivului si sa culeaga permanent informatii de natura
sa preantampine actiunile indreptate impotriva securitatii lui.
Pct. . 108 Pentru rezolvarea unor situatii deosebite ce se pot ivi pe timpul
programului de lucru personalul va proceda diferentiat, in raport de natura si ora
producerii acestora, astfel:
Pct. . 109 In caz de incendiu: La declansarea alarmei, se procedeaza astfel:
- se actioneaza conform prevederilor planului de evacuare;
- se anunta, dupa caz, pompierii, politia, ambulanta, la tel de urgenta 112;
- se intrerupe curentul electric ( se scot sigurantele de la panoul electric);
- se procedeaza la solutionarea evenimentului functie de situatia concreta,
procedand la salvarea vietii lucratorilor (evacuarea personalului) si bunurilor,
incercand limitarea raspandirii incendiului, localizarea sau chiar stingerea
acestuia cu mijloacele existente in dotare; (se actioneaza cu stingatorul de
incendiu :se scoate siguranta, se agita, se indreapta jetul spre baza flacarii si se
actioneaza parghia declansatoare);
- se asigura paza bunurilor evacuate;
- dupa sosirea organelor specializate, personalul se subordoneaza sefilor acestora
prin formarea unui dispozitiv de interventie sub conducere unica;
24
- personalul societatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de
interventie, nu va crea panica si nu va intreprinde actiuni care le pot periclita
viata sau integritatea corporala.
Pct. . 110 In caz de situatii de urgenta (inundatii, explozii, calamitati
naturale, etc):
- in timpul programului de lucru, se vor lua masuri de limitare sau lichidare a
evenimentului, anuntand totodata conducerea societatii care va mobiliza
personalul propriu. Daca evenimentul nu poate fi lichidat prin forte proprii, se va
solicita sprijinul pompierilor militari sau protectiei civile;
- personalul va respecta prevederile planului de evacuare al cladirii, conform
instructajului efectuat anterior, in ordine, fara a produce panica.
- se intocmeste un raport in care se consemneaza datele necesare elucidarii
imprejurarilor in care s-a produs evenimentul.
Pct. . 111 In caz de atac terorist:
- declanseaza sistemul de alarma pentru alarmarea echipajelor de interventie;
- anunta conducerea societatii, Politia si S.R.I.-ul;
- blocheaza, daca este cazul, usile de acces in cladire;
- participa la actiunile grupei de interventie antiterorista si a celorlalte forte care
vin in sprijinul obiectivului (daca este cazul), subordonandu-se direct sefului
grupei de interventie;
- delimiteaza strict grupul de infractori fata de restul persoanelor din obictiv,
neimplicate in incident;
- anunta, daca este cazul, Salvarea si Pompierii;
- personalul sociatatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de
interventie, nu va crea panica si nu va intreprinde actiuni care le pot periclita
viata sau integritatea corporala.
Pct. . 112 In caz de sustragere de bunuri sau documente:
- alarmeaza conducerea societatii si Politia;
- conserva campul infractional, preda organelor de politie infractorul retinut (daca
este posibil acest fapt), dovezile materiale ce constituie mobilul actiunii de
retinere;
- informeaza organele de cercetare competente cu toate datele cerute si
cunoscute.
Stingerea incendiilor - Obligatii generale
Pct. .113 Apararea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes
public, national, cu caracter permanent, la ca e sunt obligate sa participe, in
conditiile prezentei legi, toate persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul
Romaniei.
Pct. .114 Persoanele fizice si juridice raspund, potrivit legii, de stabilirea si
aplicarea masurilor de aparare impotriva incendiilor, precum si de consecintele
producerii incendiilor. Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte
reglementarile tehnice si dispozitiile de aparare impotriva incendiilor si sa nu
primejduiasca, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.
Pct. .115 In caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, cand si cat
este rational posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate, din proprie initiativa
ori la solicitarea victimei, a reprezentantilor autoritatilor administratiei publice,
precum si a personalului serviciilor de urgenta.
Pct. .116 Obligatii principale:

25
 sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite
de administrator, conducatorul institutiei, proprietar, producator sau
importator, dupa caz;
sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate, dotarile
pentru apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator,
conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator;
sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe
care le organizeaza sau le desfasoara;
sa nu efectueze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului,
al proiectantului initial al constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului
sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit
legislatiei in vigoare;
sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau
proprietarului, dupa caz, orice defectiune tehnica ori alta situatie care
constituie pericol de incendiu.
obligatiile salariatilor la locul de munca PSI
Pct. .117 Fiecare salariat are, la locul de munca, urmatoarele obligatii principale:
sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la
cunostinta, sub orice forma, de administrator sau de conducatorul institutiei,
dupa caz;
sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura
si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor date de
administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;
sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor
si nstalatiilor de aparare impotriva incendiilor;
sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice
incalcare a normelor de aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii
stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune
sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor;
sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu
cadrul tehnic specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in
cazul aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu;
sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are
cunostinta, referitoare la producerea incendiilor.

4.obligatii din ordinul m.a.i. nr. 712(786)/2005

Pct. .118 Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor
economici sunt obligati, potrivit Legii nr. 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor si Legii nr. 481/2004 privind protectia civila, sa organizeze si sa execute
instruirea in domeniul situatiilor de urgenta pe baza prezentelor dispozitii generale
si a reglementarilor specifice.
Pct. .119 Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta este componenta
a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea
deprinderilor in vederea prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de
urgenta sau ale dezastrelor la locul de munca si in incinta institutiilor si operatorilor
economici.

26
Art.120 Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta este obigatorie si
trebuie sa aiba un caracter permanent si sustinut in timpul desfasurarii procesului
de productie si la locul de munca.

27