ASIA

CURS 1

Este continentul cel mai intins 44 milioane km si cea mai mare populatie
3,7 miliarde locuitori ; China si India 2,3 miliarde locuitori. Tarmul Marii
Moarte se afla la -400m sub nivelul oceanului.Maximul pluviometric este in
statul Asam din India iar minimul termic la Verhoiansk.Cel mai mare lac al
Terrei este Marea Caspica, cel mai adanc lac este Baikal 1620 m.Cel mai sarat
lac este Toose din Turcia urmat de Marea Moarta.Cea mai lunga cale ferata este
Transiberianul circa 10 000 km.Cea mai populata aglomeratie aria
metropolitana Tokyo 30 000 000 loc. Cea mai inalta cladire Tai Pei 101.
Limite :
- N : Oceanul Arctic, Marea Kara, Marea Siberiei de E,
- E : Oceanul Pacific, Marea Bering, Marea Japoniei, Ohotsk, Chinei de S;
- V : Muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Muntii Caucaz, Marea Neagra,
stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Egee,Mediterana, Marea Rosie si Canalul
Suez.
- S : Oceanul Indian
Asia se intinde de la S de Ecuator (11 laitudine S).
Cel mai N punct : Peninsula Taimar.Acest punct N se afla dincolo de cercul
polar- 80 latitudine N.De la N la S Asia are 76 000 km.Cel mai V punct este
Capul Baba.
STRUCTURA POLITICA
ASIA DE EST
China BEIJING
Japonia TOKYO
Coreea de N PHENIAN
Coreea de S SEUL
Mongolia ULAN BATOR
ASIA DE S-E

Vietnam HANOI
Laos - VIANGCHAN
Myanmar RANGOON
Indonezia JAKARTA
Thailanda BANGKOK
Malaysia KUALA LUMPUR
Cambodgia PHNOM PENH
Brunei BANDAR SERI BEGAWAN
Filipine MANILA
Singapore SINGAPORE
Timorul de E DILI

ASIA DE S:
India NEW DELHI
Pakistan ISLAMABAD
Bangladesh - DAKAR
Sri Lanka COLOMBO
Nepal KATMANDU

1
Bhutan - TIMPHU
Insulele Maldive MALI
Afganistan KABUL

ASIA DE S-V :
Azerbadjan BAKU
Georgia TBILISI
Armenia EREVAN
Turcia ANKARA
Iran TEHERAN
Arabia Saudita AR RIYAD
Oman MASCAT
Emiratele Arabe Unite ABU DHABI
Irak BAGDAD
Kuwait AL KUWAYT
Bahrain MANAMA
Qatar DOHA
Yemen SANAA
Israel TEL AVIV
Liban BEIRUT
Siria DAMASC
Iordania AMMAN

ASIA CENTRALA
Kazahstan ASTANA
Uzbekistan TASKENT
Tadjikistan DUSANBE
Turkmenistan ASHABAD
Kargastan BISKEK

ETAPELE DE EVOLUTIE GEOLOGICA :

- Precambrian platform siberiana, S Coreei, structura indiana, platforma
araba;
- Paleozoic cutarile caledonice Podisul Kazahstan, N Peninsulei Taimar,
Muntii Saiani
- Cutarile hercinice (Paleozoic superior) partea centrala a Asiei-Muntii Altai,
Tian Shan;
- Pe la jumatatea mezozoicului N-E siberian, Peninsula Indochina, regiunea
Amurului inferior
- Cutarile alpine de la sfarsitul mezozoicului, de la E la V Muntii Taurus,
Zagros, Karakorum, Himalaya, Cordiliera Birmaneza, Insulele Sumatera, Java,
pana in Insula Noua Guinee ; de la N la S : Peninsula Kamceatka, Insula
Sacalin, Japonia, Taiwan, Filipine
PLACILE TECTONICE :
- Euroasiatica ;
- Indoaustraliana ;
- Pacifica ;
- Medie Filipineza ;
- Medie Araba.

2
CURS 2
RELIEFUL ASIEI

75% din relieful Asiei este format din podisuri si munti

2/3 din suprafata prezinta altitudini de peste 500 m si 20% din suprafata
altitudini care depasesc 3000 m.
REGIUNEA MONTANA
Regiuni muntoase regasite in cadrul platformelor stabile:
Gatii de E si Gatii de V s-au format prin inaltarea marginii scutului indian ;
Muntii Libanului si Antilibanului munti de tip bloc, prezinta versanti abrupti,
de falie.
Muntii din regiunile de geosinclinal, formati prin incretirea scoartei :
- in timpul cutarilor caledonice : Saianul de E si Saianul de V
- in timpul cutarilor mezozoice : Verhoiansk.
- munti de cutare alpina : Caucaz
Altitudinea muntilor
- regiuni muntoase cu altitudini de peste 7000 m : Himalaya (8848) Tian Shan
(7500), Pamir, Karakorum
- regiuni cu inaltimi de peste 5000 m : Caucaz (5600), Elburz ( N Iranului 5600
m), Ararat( Turcia)
- regiuni de peste 3000 m : Taurus, Altai, Zargos (Iran),Muntii Peninsulei
Kamceatka
- regiuni sub 2000 m : Muntii Chinei de S, Gatii de V
In functie de orintare si influenta in peisajul geografic :
- Caucaz la S de Caucaz : Depresiunea Rion si Depresiunea Kuracaras ;
- La N de Caucaz clima rece, temperata cu ierni reci iar la S in cele doua
depresiuni este o clima subtropicala
- Muntii Elburz in N Marea Caspica, in S Podisul Iran masele de aer care vin
dinspre N, strabat Marea Caspica si se incarca cu umiditate descarcand-o in
regiunea Muntilor Elburz.

PODISURI
- podisuri dezvoltate pe structura precambriana : Podisul Arabiei, Central
siberian, Decan,
- podisuri pe structura paleozoica : Podisul Kazahstan, Podisul Tibet pe
regiunea cutarilor alpine
Podisuri cu altitudini sub 500 m : Podisul Korat ( Thailanda )
Podisuri peste 5000m (Tibet).
Podisuri cu caracter desertic : Podisul Arabiei, Podisul Gobi
Podisuri cu carcter de taiga : Podisul Central siberian
Podisuri cu caracter stepic : Podisul Anatoliei.

CAMPIILE
Campia Siberiei de V,Campia Indogangetica, Campia Chineza, Campia
Turanului.Campii cu peisaje diverse : de tundra, taiga, cu grad mare de
umanizare : Indogangetica ; campii cu caracter desertic :Campia Mesopotamiei,
Thuranului.

DEPRESIUNI
Depresiunea Tarin situata la peste 1000 m in V Chinei cu caracter desertic

3
Depresiunea Tulfran China 154 m
Depresiuni cu peisaj desertic : Tarin ocupata de Desertul Taklamakan
Depresiuni umanizate : Fergana ( Perla Asiei Centrale), in Muntii Tian Shan
Depresiune tectonica Sachiu An.
TIPURI DE RELIEF
Relief desertic: desserturi calde si reci
- deserturi calde : Desertul Rub al Khali (Arabia), Nefud, Than ( India) ;
- deserturi reci : Taklamakan, Gobi ( 30C in timpul iernii), Kazalkum
(Uzbekistan), Karakum;
Deserturi dupa morfologie :
- nisipoase : Rub al Khali, Taklamakan, Thar;
- pietroase : Gobi
- deserturi cu cruste de sare : Kevir
RELIEFUL GLACIAR
In cuaternar suprafete intinse din Asia au fost cuprinse de ghetari.In N a fost
un ghetar de calota care acoperea Campia Siberiei de V si Podisul Siberian,
Tibet.Cel mai intins ghetar se gaseste in Pamir (peste 77 km Fercenko ).
Tibet, Tian Shan, Caucaz, Altai, Verhoiank, Karakorum (ghetari mai lungi decat
cei din Himalaya).
RELIEFUL LITORAL
- tarm cu fjorduri in N Siberiei, Peninsula Ciukotsk;
- tarm cu riass in S-E Chinei, S-E Coreei;
- tarm vulcanic in Japonia, Indonezia, Kamceatka;
- tarm cu lagune Marea Caspica;
- tarm cordigen Maldive, Golful Persic, Marea Rosie, Indonezia, Filipine;
- tarm cu estuar Gobi, Enisei;
- tarm cu delte Gange, Brahmaputra ( peste 80 000 km ), Mekong,Chang
Jian;
- tarm cu mangrove Sungabansk cea mai intinsa din lume.
RELIEF VULCANIC
- in zonele active Japonia, Indonezia, Filipine ;
- relief vulcanic mai vechi din Podisul Decan acoperit cu o patura de roci
vulcanice ; in N-V Podisului Central Siberian (triasic), in masivul Tutorana,
Podisul Armeniei din E Turciei.
RELIEF LITOLOGIC (PETROGRAFIC)
- relief pe loess in Podisul de loess al Chinei pana la 300 m.
- relief carstic Podisul Yunnan din sudul Chinei, Peninsula Malaca, Borneo ;
- relief pe cenusa vulcanica Capadocia (Turcia).
APELE
Raurile care se varsa in Oceanul Arctic Obi, Enisei, Lena.Sunt fluvii care
ingheata in timpul iernii, incep sa se dezghete din cursul superior si produc
inundatii .In timpul verii sunt navigabile.Au potential hidroenergetic :
hidrocentrala de la Brantk.
Raurile care se varsa in Oceanul Pacific : Amurul, Huang He, Chang Jian.
Strabat regiuni cu clima rece, in timpul iernii ingheata.Se evidentiaza Huang He
prin cantitatea mare de aluviuni pe care o transporta in Marea Galbena.
Strabate Podisul de loess al Chinei.
Chang Jian si Mekong strabat regiuni afectate de musonul de vara care
determina debite foarte mari vara.

4
 Chang Jian cel mai lung din Asia 6 300 km este cel mai important din
China, folosit in navigatie, irigatie.Puterea energetica 16 000 mega wati.
Fluvii care se varsa in Oceanul Indian Tigrul, Eufrat, Indus, Gange,
Brahmaputra.Primele trei fluvii strabat regiuni desertice, au rol vital in
popularea si in activitatile economice ale acestor parti.Au izvoarele in regiunile
glaciare.Gange si Brahamputra au izvoare in Himalaya si Tibet, au debit foarte
mare in timpul verii datorita ploilor musonice.
Raurile care se varsa in Marea Mediterana Orontes, Litani, Ceyhan
Turcia, Rion- Georgia.Au debite mari in timpul iernii.
Regiunile endoreice
Asia Centrala raurile care se varsa in lacul Aral : Amudaria, Sardaria
Grabenul Elahor El Araba Iordan care se varsa in Marea Moarta
Depresiunea Tarin din V Chinei Tarin care se varsa in lacul Lopnur
Regiunile areice
Peninsula Araba;
Sistemele lacustre ale Asiei: Marea Caspica 37 000 km, lacul Baikal cel mai
adanc 1620 m, lacul Aral (tectonice);;
Lacuri vulcanice: Toba (Insula Sumatera),are 100 km;
Lacuri sarate : Tuz (Podisul Anatoliei), Marea Moarta ;
Suprafete mlastinoase : Campia Siberiei de V.

CURS 3
CLIMA ASIEI
Factorii care genereaza clima :
- marea extindere in latitudine ;
- masivitatea continentului ;
- relieful : Gatii de V bariera climatica, 2000 mm/an, zona cu paduri
tropicale; Podisul Decan 500 mm/an, vegetatie de savana si paduri tropicale;
- circulatia maselor de aer : circulatia musonilor este cea mai importanta ;
- circulatia unor curenti oceanici ( KURO SHIVO, ONA SHAVO).
TEMPERATURA
Izoterma de 0C a lunii ianuarie : Japonia, S Coreei, China, N Peninsulei
Indochina, poalele Himalayei, S Thuranului, N Podisului Iran,Marea Neagra, S
Caucazului ;
Temperaturi medii negative: Siberia ( -70 C la Verhoiansk)
Temperaturi medii pozitive iarna : Arhipelagul Indonezian (31 C).
Temperatura lunii iulie:
- temperaturi aride : Peninsula Araba ( 40-50 C) iar cele mai mici temperaturi
zona polara (5-10 C).
Repartitia precipitatiilor
Charrapunji, Mauseran (statul Asam din India) cele mai mari cantitati de
precipitatii circa 14000 mm/an.Cea mai mare valoare a fost de 25 000
mm/an.
Cele mai uscate regiuni : Peninsula Araba, Iran, Asia Centrala, V si N Chinei,
Siberia de N (200 mm)
ZONELE BIOPEDOCLIMATICE
- zona polara : N Siberiei de N, Peninsula Taimar, Campia Siberiei de N. Iernile
sunt lungi si foarte aspre (-30.........-50 C), verile sunt scurte si cu temperaturi
intre 0 si 10 C, vanturile sunt foarte puternice.Ca tip de vegetatie caracteristica

5
este tundra ( arbusti, lichenul renului, muschi), animale : reni, ursi polari.Solul
este de tip permafrost ( merzloter denumire ruseasca).
- zona subpolara face legatura intre zona polara si zona temperata rece :
Siberia, iarna, temperaturile sunt mai ridicate iar vara la fel.Vegetatie : tufisuri
de mesteacan, salcie pitica.
- zona temperata : S Siberiei, Asia Centrala, N Chinei, V Chinei, N Japoniei, N
Coreei. In S Siberiei, Podisul Kazahstan, Mongolia clima temperata rece,
temperaturi iarna intre -15 si - 20 C, vara temperaturi de 15-20 C, precipitatii
de 400-500 mm; vegetatie : paduri de conifere, padurea continua de la Ural la
Marea Ohotsk ( taigaua siberiana), padure de amestec : silvostepa : in S
Siberiei, N Kazahstanului, Mongolia; padure de amestec in regiunea Amurului
si Manciuriei.Solurile : podzolurile ( padurile de conifere), cernoziomuri
(stepa).Fauna ; ursul brun, lupul, rasul, mistretul; in stepa rozatoare, pasari.
In Mongolia camila bactiana, asini salbatici.
- clima temperat excesiva Asia Centrala, V Chinei clima are caracter
desertic, precipitatii reduse sub 250 mm, temperaturile sunt ridicate vara -
peste 30 C, iernile sunt reci -10..-15 C.Vegetatie caracteristica desertului :
tufisuri de tamarix, specii adaptate conditiilor de saratura.In Podisul Anatoliei
este clima temperat continentala cu vegetatie de stepa, temperaturi de circa -5
iarna.
- clima temperat umeda : N Japoniei, N Chinei, la Beijing, iarna ( -5 C), S
Manciuriei, N Coreei.Precipitatiile sunt sub 1000 mm /an, temperatura este de
0-6 C iarna (Japonia).Vegetatia : paduri de foioase, stejar, fag, pin, cedru,
artar.Fauna : makakul japonez, tigrul siberian.
- zona subtropicala : 30-40 latitudine : S Japoniei, S Coreei, S Chinei, N
Peninsulei Indochina, poalele Himalayei, Iran, Campia Mesopotamiei, coasta
Turciei V si S, Georgia, Azerbaidjan, vara uscata si foarte calda, iarna
temperaturi intre 7 si 10 C, vara temperaturi de circa 30C, precipitatii de
circa 600-700 mm.Vegetatia este mediteraneana: tufisuri de maquis, paduri
mediteraneene cedrul de Liban, stejar, pin (Muntii Taurus).Solurile sunt terra
rosa.
- clima subtropicala oceanica (musonica): S Japoniei, S Coreei, S Chinei,
precipitatii de 2000 mm.Vegetatie : paduri permanent verzi bambusi, gingko
biloba, temperaturi pozitive tot timpul anului.Fauna : ursul panda.
- zona subtropicala desertica (uscata), temperaturi pozitive, precipitatii scazute.
- zona tropicala uscata : centrul si S Peninsulei Arabe, Iran, N-V Indiei,
temperaturi ridicate iarna pana la 15-17 C, vara 40-60 C, fauna : dromaderul.
- zona tropicala umeda : V, N-V Indiei, Indochina, S Chinei, Indonezia.
Precipitatii de 2000 mm, temperaturi ridicate iarna (20C), vara peste 30C.
Vegetatia : paduri tropicale umede ferigi, orhidee. Fauna : elefantul indian,
rinocerul indian, tigrul bengalez, leopardul, maimute.In Indonezia se afla
floarea cu cel mai mare diametru din lume numita RAFLESIA 11 kg.

CURS 4

POPULATIA SI ASEZARILE ASIEI

Vechimea populatiei :
- directia de populare Africa
- resturi ale homonizilor

6
Primul hominiz : SINANTHROPUS PEKINENSIS (China)
PITECANTHROPUS ERECTUS (India)
NIPPONANTHROPUS ACKASHIENSIS (Japonia).
Primele civilizatii ale omenirii : civilizatia sumeriana aparuta in Mesopotamia
(civilizatia mesopotamiana) cea mai veche din lume.
- civilizatia feniciana ;
- civilizatia persana ;
In Turcia civilizatia hitiilor
Perioada coloniala
- portughezii au ajuns primii in spatiul asiatic (India) secolul XV sub
conducerea lui Vasco da Gama
- spaniolli (Madgelan) au ajuns in Filipine
- britanicii (India, Birmania, Bangladesh) colonii britanice; Singapore,
Malaysia, Hong Kong;
- francezii au colonizat Indochina de V (Vietnam, Laos);
- olandezii Indonezia;
- rusii au colonizat Siberia.
Repartitia populatiei in spatiul asiatic
- 3,7 miliarde de locuitori
- Asia este locul cu cele mai mari rate de crestere
- China 1,2 miliarde loc.
- India 1,1 miliarde loc.
- Indonezia 230 milioane loc.
- Japonia 126 milioane loc.
- Bangladesh 140 milioane loc.
- Pakistan 160 milioane loc.
- Filipine 80 milioane loc.
- Vietnam 80 milioane loc.
- Turcia 70 milioane loc.
- Iran 70 milioane loc.
Densitatea populatiei
- Singapore 5000 loc./km
- Bangladesh 1000 loc./km
- Coreea de Sud 370 loc./km
- Japonia 340 loc./km.
Cele mai slab populate : Mongolia, Kazahstan : 4 5 loc./km.
Regiunile cele mai populate
- in N in lungul Transiberianului (Novosibirsk)
- Asia Centrala Depresiunea Fergana (300 loc./km; partea de N a Muntilor
Tian Shan (orasele AL MATY, TASKENT)
- S-V Asiei: Campia Mesopotamiei; zona Golfului Persic; N si N-V Iranului
- Asia de S: Campia Indogangetica ; Coasta Malabar si Coasta Coromandel
(India)
- Asia de S-E: Insula Java din Indonezia cea ma populata insula a lumii ; 2/3
din populatia Indoneziei se afla aici ; Insula Luzon cea mai populata din
Filipine ; in Indonezia : Campia Menan, zona de varsare a fluviului Mekong.
- Asia de E : Marea Campie Chineza, Campia Manciuriei, zona sudica a Chinei
(Hong Kong) coasta pacifica a insulei Honshu (Japonia), Campia Kanto (capitala
Tokyo), regiuni in jurul orasului Seul

7
Dinamica populatiei : areale cu mare natalitate se suprapun spatiului islamic :
Pakistan, Iran, cu o natalitate de 35, India, Indonezia.
State cu natalitate mica : Israel, China, Japonia
Migratiile
- migratii extracontinentale : America, Australia, Europa ;
- migratii intracontinentale de la o tara la alta : zona Golfului Persic
- migratii la nivelul statelor dinspre regiuni sarace spre regiuni bogate India si
China dinspre regiunile interioare spre regiunile de coasta.
Structura populatiei
Ca grad de urbanizare : Singapore - 100%, Israel, Japonia, Coreea - 80% ; state
sub 30% ca grad de urbanizare: Mongolia, Nepal, Laos, Yemen, Vietnam,
Cambodgia; India si China au 40% grad de urbanizare, Indonezia - 30%.
Structura lingvistica
- familia indo-europeana: hindi (India), farsi (persana), armeana, tadjica;
- familia sino-tibetana: chineza, tibetana, tai, birmana,chmera;
- familia limbilor caucaziene: georgiana
- familia limbilor altaice: turca, uzbeca, turcmena, cazaca, japoneza, coreana;
- familia austro-meziana: Indonezia, Filipine, Malaysia;
- familia afro-asiatica: araba, ebraica;
- familia dravidiana in sudul Indiei.
Ca grad de omogenitate: Japonia japoneza (99%), Coreea coreana, Armenia
armeana, Mongolia mongola.State eterogee lingvistic : India 15 limbi oficiale
si alte cateva mii de limbi si dialecte.
Structura etnica : regiuni eterogene India, Pakistan, Myanmar.
Structura religioasa : toate marile religii ale lumii au avut originea in Asia :
- hinduismul una dintre cele mai vechi religii (80% din populatia Indiei sunt
hindusi), se intalneste si in Indonezia, Malaysia, Sri Lanka ;
- islamismul : Cambodgia, Peninsula Araba, Iran, Pakistan, statele Asiei
Centrale, 10% din populatia Indiei, Indonezia (cea mai mare comunitate
islamica din lume, Bangladesh, Filipine, China de N-E ;
- crestinismul : Liban, Armenia, Georgia, Rusia asiatica, Kazahstan, 2% in
China, Coreea de S, 10% din populatia Indoneziei;
- budista: Mongolia, Indochina, Thailanda, Cambodgia, Sri Lanka;
- religia sintoista: Japonia;
- confucianismul: China;
- zoroastrismul (vechea religie a persilor) Iran, India, Pakistan
- ebraica
Structura rasiala
- rasa alba : Rusia, Armenia, N Indiei ;
- rasa mongoloida : China,Japonia, Indochina ;
- rasa neagra : India, Filipine ;
- rasa dravidiana : S Indiei.

CURS 5

ORASELE ASIEI

Cele mai vechi orase ale Asiei au aparut in Mesopotamia (mileniul III i. Hr)- UR,
URUK, NINIVE, ERIDU
Orase ale civilizatiei indiene (harappa) MOHENJO-DARO

8
China XIAN, LUOYANG
IERIHON dupa unele ipoteze cel mai vechi oras din lume
IERUSALIM, DAMASC
Orase feniciene TYR, SIDON, BERYTOS (Beirut)
Persia : SUSA, PERSEPOLIS
DELHI pe valea Gangelui
Perioada medievala
-fie apar orase noi fie altele se dezvolta
In Asia Centrala : BUHARA, SAMARKAND, (ambele in Uzbekistan)
ANGKOR Cambodgia (capitala regatului chmerilor)
TEHERAN, BAGDAD (secolul VII)
AGRA in India se afla mausoleul TAJ MAHAL
Cel mai vechi oras din Japonia NARA - prima capitala (secolul VIII), KYOTO.
Perioada coloniala
India BOMBEI, CALCUTA, MADRAS
In Indonezia olandeza BATAVIA (JAKARTA)
In Filipine - MANILA
In Sri Lanka - COLOMBO
In China SHANGHAI.

Perioada moderna (sec. XX)

ISLAMABAD (capitala Pakistanului)
TEL AVIV - 1909
NEW DELHI - 1916
CHANDIGARH (India)
Marimea oraselor
Cea mai mare arie metropolitana este Tokyo (circa 30 mil. loc.) cu orasele
KAWASAKY si YOKOHAMA.
- aglomeratia Seul INCHON (15 mil. loc.) Coreea de sud
- aglomeratia urbana SHANGHAI (13-14 mil. loc.)
- aria metropolitana Manila peste 10 mil. loc.
- aglomeratia urbana BOMBEY 14 mil. loc.
- aglomeratia urbana JAKARTA 10 mil. loc.
- aglomeratia urbana KARACI 10 mil. loc.
- CALCUTA (10 mil. loc.), BEIJING (11 mil. loc.).
Functiile oraselor
- functie industriala: orase siderurgice ANSHAN in nord-estul Chinei; KARACI
fabrici de textile : bumbac, lana
- functie petrolifera ABADAN (Iran) rafinarii de petrol
- functie portuara : SINGAPORE, SHANGHAI, KOBE (Japonia), ADEN (Yemen)
- functie turistica DUBAI, AGRA (India), BENARES (pe Valea Gangelui),
IERUSALIM, TEL AVIV, LHASA (faimosul palat Potala), BEIJING, KYOTO, NARA
(monumente vechi japoneze)
- cu functie religioasa BENARES, KERBALA (Irak).
ECONOMIA ASIEI
Factorii care favorizeaza dezvoltarea economica :
- resurse naturale: Golful Persic petrol, gaze naturale
- factorii umani
- factorul geopolitic
- factorul politic (China din timpul lui DENG XIAOPIN)

9
Resursele minerale
- resurse de petrol si gaze naturale: Golful Persic, Marea Caspica, Campia
Siberiei de vest, zona Marii Galbene, Campia Manciuriei ; India (nord-est :
Assam, Bombey), Indonezia (Sumatera, Kalimantan), Malaysia, Brunei.
- carbune : Siberia bazinul HUZBAS (HUSNETK), bazinul Lena ; China (primul
producator mondial de carbune peste 1 miliard tone) ; India (bazinul
DAMODAR langa Callcuta) ; Kazahstan (Galagav).
- minereuri : Siberia, China, India (fier) ; staniu (Asia de sud-est, Thailanda,
Malaysia, Indonezia) ; nichel (Sulawesi) ; fosfati (Iordania, Israel) ; pietre
pretioase (Sri Lanka).
Industria prelucratoare ;
- siderurgica (Japonia, China, India)
- industria constructiilor de masini (Japonia, Coreea de Sud, China)
- industrai constructiilor de nave (Japonia lider mondial, India, China)
- industria aeronautica (Israel, Rusia)
- ramuri traditionale : textila, alimentara (Asia Centrala, India, Pakistan, Iran
(covoare, carpete).
Agricultura
- agricultura de subzistenta : cereale, orez, grau, mei, sorb
- agricultura comerciala (de piata) : plantatii ce ceai, cafea, palmier de ulei
(Malaysia, Indonezia, Vietnam), plantatii de arbori de cauciuc (Indochina), cocos
(Indonezia, Filipine), citrice (Israel, Iordania, Japonia (mandarine))
- agricultura itineranta : Indonezia, Filipine
- agricultura moderna bazata pe tehnologie Japonia .
Cresterea animalelor
- cresterea camilelor, caprelor, oilor Peninsula Araba, Pakistan, vestul Chinei,
nord-vestul Indiei
-cresterea bubalinelor, vitelor Asia musonica
- cresterea porcilor (China)
- cresterea cailor (Mongolia)
Pescuitul Japonia, China, Indonezia, Filipine
Sericicultura Japonia, China
Transporturi
- Transiberianul (10 000 km)
- Turksibul
- calea erata transtibetana (cea mai inalta cale ferata din lume)
- trenurile de mare viteza din Japonia - SHINKANSEN
- transporturile maritime si fluviale : Chang Jian, Gange, Meckong.Porturi mari
la : Singapore, Shanghai, Kobe, Yokohama
- transporturile aeriene aeroporturile japoneze pe insule artificiale Kansai
din Golful Osaka.

CURS 6
CADRUL NATURAL AL INDIEI

Muntii Himalaya si Karakorum in nord, Gatii de vest si Gatii de est, Muntii

Satpura si Vindhya in nord, Arawaly, Podisul Decan in centru, Cmpia Gange-
Brahmaputra in nord-est, Coasta Malabar si Coromandel.

10
 Localizare : in Asia de sud.Este un stat federal iar impartirea ei s-a facut pe
criterii etnice si lingvistice.Mai detine cateva insule : Andaman si Nicobar,
Insulele Laccadive.
Din punct de vedere geologic sunt doua regiuni : scutul indian de varsta
precambriana si regiunea alpina din nord :Himalaya, Karakorum.India se
suprapune placii indiene sau macroplacii indoaustraliene.Placa indiana se afla
in contact cu placa eurasiatica.In urma cu circa 90 milioane de ani(cretacic)
India s-a rupt de Africa si in urma cu 50 milioane ani India a intrat in coliziune
cu placa eurasiatica, care a dus la o puternica seismicitate.
Sudul Indiei este un rest al vechiului continent Gondwana, fundament din
sisturi cristaline .In cretacic in lungul unor puternice falii au aparut la zi
efuziuni vulcanice astfel incat in cretacic s-au depus strate groase de de
depozite bazaltice.Falierea acestei structuri precambriene a dus la jocuri pe
verticala a unor compartimente care a dus la inaltarea acestora.
RELIEFUL
Himalaya - Karakorum
Himalaya este situata intre Indus si Brahmaputra.
Himalaya munti foarte tineri, foarte inalti (multe varfuri peste 8000 m
Everest -8848 m, Karakorum-8611 m (varful K2)).Orientarea este de la est la
vest, peste 2000 km lungime.Relieful predominant in Himalaya este cel glaciar
ghetari de tip himalayan ; sunt mai lungi ghetarii din Karakorum (ghetarul Sia
Ken peste 60 km lungime).
Karakorum prezinta o fragmentare longitudinala, pe cand Himalaya prezinta o
fragmentare transversala.Toti ghetarii sunt ghetari care sufera fenomene de
topire de 10-20 m/an (Gangetrich ghetarul care alimenteaza Gangele).Topirea
lor are efecte serioase.
Himalaya poate fi divizata atat in sens transversal cat si longitudinal fiind
separata o Himalaye inalta de 7000-8000 m Anapura ; Himalaya mijlocie
5000-6000 m ; Himalaya mica 3000 m ; sectorul de contact intre munte si
Campia Indogangetica Dealurile Siwalic.Himalaya nu prezinta multe
depresiuni : Depresiunea Katmandu, Valea Kasmir (in statul Kasmir).
Diferente foarte mari bioclimatice intre versantii nordici si cei sudici ai
Himalayei, versantii sudici prezinta o etajare a vegetatiei, sunt mai calzi si mai
umezi paduri tropicale, subtropicale, paduri de foioase, de amestec,
conifere.Himalaya estica este mai umeda si mai bogata in vegetatie decat
Himalaya vestica.
Campia Indogangetica prezinta sectorul Gange-Brahmaputra.Este o campie
de acumulare foarte extinsa.Depozitele sedimentare au grosimi de mii de m.In
tertiar aici exista un brat de mare care s-a colmatat si s-a transformat intr-o
campie foarte joasa, sub 100 m, in sectorul deltaic sunt inaltimi de sub 10 m
(Campia Bengaliei).Relieful predominant este cel fluviatil.O mare parte din
populatia Indiei se gaseste aici.Sectorul mai inalt se gaseste intre bazinele
Indusului si ale Gangelui, cu inaltimi de peste 200-300 m (Campia Punjab).
Podisul Decan este localizat in partea sudica a Indiei.Podisul se suprapune
scutului indian, este acoperit de roci bazaltice in mare aprte, care au rol
important in agricultura.Este format din platouri cu altitudini medii de circa
500 m, dar ele pot avea inspre Gatii de vest 1000 m.Vaile care-l strabat sunt
foarte inguste.Intre sectoarele cu roci sedimentare apar si depresiuni de
eroziune : Depresiunea Naypur Raypuur.Podisul Decan este inaltat marginal
in sisteme muntoase.Este fragmentat de o serie rauri : Godavari, Krishna care

11
se varsa prin delte.Podisul Decan are si un peisaj deosebit datorita inaltarii
marginale.Precipitatiile sunt intre 500-1000 mm, iar vegetatia este de savana
cu paduri cu frunze cazatoare.
Muntii Gatii de Vest orientare nord-sud, un sistem montan continuu,
nefragmentat, cu inaltimi care cresc spre sud (peste 2500 m in sud).Sunt doua
masive in sud : Anai Mudi si Wilgir (peste 2500 m).Versantii vestici sunt foarte
umezi (3000 mm) si foarte bogati in vegetatie paduri tropical umede, in est
paduri tropical uscate.
Muntii Gatii de Est au orientare nord-sud , sunt mult mai fragmentati si mai
scunzi, altitudinea medie este sub 1000 m.Au un peisaj mai umed.
Cmpiile marginale Malabar si Coromandel coasta Coromandel este mai
lata pana la 150 km.Coasta Malabar este mai umeda si mai bogata in
vegetatie.Ambele sunt insemnate arii de populare si insemnate regiuni agricole.
Muntii Satpura si Muntii Vindhya se remarca prin orientare de la vest la
est.Sunt munti de tip bloc, de inaltare in lungul unor linii de falie, au caracter
asimetric avand versanti abrupti spre Valea Narmada, sunt munti relativ scunzi
(pana in 1500 m).
Podisul Malba intre Muntii Vindhya si Muntii Arawali ; este de natura
vulcanica, este strabatut de o serie de afluenti ai Gangelui.
Desertul Thar la granita cu Pakistanul, cu suprafete pietroase si nisipoase
dar si saraturoase, cu dune de nisip care pot atinge 150 m inaltime.Clima este
tropical uscata, cu precipitatii in sud sub 100 mm.Este in parte valorificat
agricol, pt ca s-a construit canalul Rajastan de la afluentii Indusului.
Insulele Andaman si Nicobar reprezinta o continuare a cordilierei
birmaneze.Aici este singura regiune vulcanica a Indiei (vulcanul Barent).Au
clima tropical calda, vegetatie bogata.
Clima Indiei
India este strabatuta de tropicul Racului, care face clima tropicala.Aici se
impune circulatia musonica, are rol de bariera climatica.Printre reginile afectate
de muson : Coasta Malabar la inceputul lunii iulie, fiind si ultima regiune pe
unde se retrage musonul.In India sunt 4 anoptimpuri : vara, anotimpul
musonic, anotimpul de retragere al musonului si anpotimpul de iarna.Vara
martie-iunie clima este cea mai dificila, sunt cele mai mari temperaturi
inregistrate, 30-40C.Musonul ajunge la inceputul lunii iunie si tine pana in
august-septembrie.Perioada cea mai placuta este cand musonul incepe sa se
retraga, temperaturile sunt mai coborate, umiditatea este mai redusa.
In timpul iernii este o regiune care beneficiaza de umiditate musonul de
iarna statul Tamil Nabu.Polul ploilor pe glob este pe valea Brahmaputrei la
Cherrapunji.Temperaturile sunt pozitive tot timpul anului, iarna in nord sunt
de 10-15C, in sud sunt de 20C.Cele mai uscate regiuni sunt Desertul Thar,
Podisul Decan.
Apele sunt doua fluvii mari : Gange si Brahmaputra care au izvoare in
Tibet, Himalaya nordica.Brahmaputra are debit mai mare, iar Gangele are
bazinul mai mare.Se impune afluentul Gangelui Taguna care curge paralel cu
Gangele circa 1000 km. Au importanta mare in agricultura, Gangele este
navigabil ; au doua perioade de crestere a debitelor : primavara cand se topesc
ghetarii si culmineaza in timpul musonului cand cresterea este foarte
mare.Afluentii Gangelui au potential hidroenergetic.
Vegetatia : paduri tropicale umede permanent verzi pe Coasta Malabar, in
nordul Gatilor de est si in cursul inferior al Brahmaputrei si Gangelui, paduri

12
de tropicale cu frunza cazatoare in Podisul Decan, savane sau neosavane,
vegetatie de mangrove (Golful Bengal aici sunt cei mai multi tigri bengalezi) ;
padurile etajate din Himalaya.Jim Gorbet este cea mai veche rezervatie (1936).
Fauna : elefantul indian, rinocerul indian, tigrul bengalez, gaurul (bivolul
asiatic), sanbal, gibonul, cobra regala, crocodilul, langurul, pantera neagra,
leopardul zapezilor.

CURS 8
CADRUL NATURAL AL CHINEI
Podisul Tibet se suprapune regiunii autonome Tibet.Este localizat in sud-
vestul Chinei.
Din punct de vedere al formarii se suparpune unei structuri foarte vechi
Scutul Tibetan.
RELIEFUL
O asociere de platouri si lanturi muntoase foarte inalte care au orientare de
la vest la est.Inaltimea medie este de 4500-5000 m insa lanturile muntoase
depasesc 6000 m.Ca relief reprezentativ este relieful glaciar si periglaciar cu
numerosi ghetari.
Clima este impusa de altitudine si de pozitie, fiind marginit de lanturi
muntoase foarte inalte : Himalaya in sud, Kunlun in nord.Precipitatiile sunt
reduse : sub 200 mm (in partea de est si sud-est 500 mm) ; temperaturile
vara sunt de 10-15, sunt si situatii cand coboara si sub 0C, iarna sunt de
-15......-20C, iarna stratul de zapada este discontinuu.
Solurile sunt inghetate (permafrost) chiar si vara.Din punct de vedere
hidrografic aici isi au izvoarele Huanghe, Chang Jian, Mekong, exsta si lacuri
glaciare si ghetari.Populatia este formata din chinezi han si tibetani.
Sistemul montan Kunlun si Tian Shan
Ambele sisteme muntoase au dispunere de la est la vest, peste 2000 km
lungime.Sunt de varsta hercinica, ambele regiuni muntoase au inaltimi de
peste 7000 m, sunt formate din mai multe culmi paralele separate de
depresiuni sau culoare de vale : pentru Kunlun se remarca marea depresiune
Qindam ; este o depresiune desertica, pe fundul sau sunt multe suprafete
saraturoase.
Muntii Qiuling au inaltimi de peste 4000 m, ptrund ca un pinten catre Marea
Campie Chineza.Reprezinta o bariera climatica, la nord climatul este temperat
iar in sudul lor climatul este subtropical.In Tian Shan sunt mai multe
depresiuni : Hami si Turfan.
Ambele regiuni muntoase se remaeca prin relief glaciar si periglaciar, ghetarii
din Kunlun sunt mai mici decat cei din Tian Shan.Tian Shan este mai umed iar
Kunlun este mai uscat.Intre cele doua regiuni muntoase se gaseste o
depresiune tectonica : Tarin cu inaltimi intre 800-1200 m.Se remarca prin
caracterul desertic.In cadrul depresiunii se gaseste Desertul Taklamakan un
desert nisipos cu dune care au peste 100 m inaltime.La contactul depresiunii
cu muntele sunt formatiuni piemontane datorita climei continentale.
Piemonturile acumuleaza cantitati de apa care sunt valorificate de
populatie.Populatia principala este formata din uiguri.Clima este de tip
continenetala (desertica) cu ierni foarte reci (-15C), veri fierbinti (30C),
precipitatii de 250 mm anual la poalele muntilor, iar in interior sunt circa 200
mm anual.

13
 Depresiunea Jungaria este situata la nord de Tian Shan, se aseamana cu
Depresiunea Tarin, acelasi caracter de ariditate (este mai putin arida decat
Tarin precipitatii de 250-400 mm).Este o depresinue mai bogata in resurse si
mai umanizata : orasul Urunji (peste 1 milion de loc.).Se gasesc resurse de
petrol.Depresiunea este strabatuta de catre Irtas (afluentul lui Obi).
Muntii Altai sunt munti vechi hercinici, ialtimea maxima este de 4000 m,
exista relief glaciar si numerosi ghetari.
Podisul Gobieste situat cu o buna parte pe teritoriul Mongoliei dar se
continua si in nordul Chinei.Este in cea mai mare parte desert, are altitudini
medii de circa 1000 m.In cadrul lui sunt niste munti pietrosi cu inaltimi de
2000 m.Caracterul desertic se datoreaza climatului care este temperat
continental cu ierni reci -20C.....-30C, veri calde (25C-30C), precipitatii
putine.In nordul Chinei in regiunile desertice vegetatia si fauna este redusa :
tufisuri de tamarix, ursul gobian, muflonul, cai salbatici, camila bactiana, asini
salbatici (culani).
Podisul de loess al Chinei este separat de Podisul Orgos prin marele zid
chinezesc, in sud vine pana in Muntii Qiuling.Prezenta stratelor groase de loess
care ating grosimea de peste 300 m in apropierea localitatii
Lanzhaou.Altitudinea este de peste 1000 m.
RELIEFUL : sunt frecvente alunecaril e de teren, prabusirile, siroirile,
tasarile.Regiunea este activa din punct de vedere seismic, iar seismele
declanseaza alunecarile de teren.Clima este temperat continentala de tranzitie
cu precipitatii de circa 300-400 mm, cu caracter torential.Regiunea este intens
umanizata (peste 70 milioane loc.).Vegetatia este cea de stepa si
silvostepa.Podisul de loess este locul de aparitie al civilizatiei chineze, este o
regiune agicola importanta.
Podisul Ordos se deosebeste prin ariditatea sa mai mare, are caracter
desertic si semidesertic pe mari suprafete, aici apar suparafete saraturoase,
vegetatia este de stepa arida si desertica, precipitatii putine, se cresc animale.
Marea Campie Chineza s-a format prin scufundare, in tertiar aici existand
un mare golf, fundamentul este precambrian apartinand Scutului
Sinic.Fundamentul prezinta grade diferite de scufundare , unele fragmente au
fost inaltate.Este o campie cu altitudini de sub 50 m in unele locuri.Un rol
important in formarea campiei l-au avut Fluviul Galben si Fluviul
Albastru.Cantitatile mari de aluviuni transportat de Huanghe sunt depuse pe
fundul albiei, dar si in campie.
Suprafata mare a campiei a facut ca clima sa fie diferita: in nord clima este
temperata, iarna temperaturile ajung la Bijing la -4C-5C, precipitatiile sunt
in jur de 600-700 mm ; in sud este un climat subtropical cu precipitatii de circa
1000 mm, temperaturile sunt pozitive iarna.Vegetatia este formata din paduri
de foioase si de pin : stejarul mongolez, frasinul manciurian.Solurile sunt
fertile, campia este bine utilizata agricol.Densitatea populatiei se situeaza in
jurul valorii de 500 loc. /km ; exista si o serie de rauri : Marele Canal
Chinezesc, Huanghe.
Campia Manciuriei (Lia He-Sungari) este o campie puternic umanizata si
valorificata economic.Clima este temperat continentala cu temperaturi de circa
-30C iarna la Harbin in nord ; in sud clima este mai blanda si mai
umeda.Campia Manciuriei este marginita la nord de Muntii Hinganul Mare
2000 m de3 varsta hercinica, reprezinta una dintre cele mai insemnate regiuni
forestirer ale Chinei, in nord este marginita de Muntii Hinganul Mic.

14
 Muntii Chinei de sud : la sud de fluviul Chang Jian sunt munti formati in
paleozoicul inferior (cutari caledonice, puternic faliati si cutati in mezozoic),
regiunea este puternic fragmentata, tarmul este de tip riass.Regiunea prezinta
formatiuni muntoase cu inaltimi de circa 1500 m, cu numeroase precipitatii
(2000 mm) cea mai umeda regiune a Chinei, clima subtropical-musonica ;
vegetatia este permanent verde : paduri , gingko biloba care a aparut in
paleozoic ; ca aniamel : ursul panda.
Podisul Yunnan se afla la granita cu Peninsula Indochina.Aici este foarte
bine dezvoltat relieful carstic, altitudinile depasesc 1000 m ; precipiatiile sunt
bogate.Aici se gaseste padurea de piatra.Sunt lacuri de natura tectonica,paduri
bogate.Ca animale : tigtul chinezesc, jibonul, leopardul, elefanti.
CURS 10
CADRUL NATURAL AL JAPONIEI

EVOLUTIA GEOLOGICA
Multe dintre fenomenle geografice sunt strans legate de pozitia Japoniei la
contactul cu unele placi tectonice : placa Euroasistica in vest, placa Pacifica in
est, placa Filipineza si placa americana.Placa Filipineza si placa americana se
sunduc sub cea eurasiatica.
Japonia este formata predominat din munti (85%) tineri de varsta
alpina.Face parte din sistemul cutarilor alpine pacifice cu inaltimi in partea
centrala a insulei Honshu care trec de 3000 m.Tarmurile Japoniei sunt destul
de sinuase, cele dinspre Marea Japoniei sunt mai rectilinii iar cele de la
Oceanul Pacific sunt mai fragmentate.Are ca golfuri : Golful Tokyo, Golful
Osaka, Golful Suruga.

15
 Intre Tokyo si Osaka tarmurile sunt puternic antropizate.In partea de sud a
tarmului apar multe formatiuni coraligene.Intensa cativitate tectonica a facut
ca Japonia sa fie brazdata de multe falii .Grabenul Fosa Magna strabate partea
centrala.
RELIEFUL este predominant muntos.Altitudinea maxima este data de
vulcanul FUJI (3776 m), este situat in partea centrala a insulei Honshu.In
Joponia exista munti de cutare si munti vulcanici ; sunt peste 130 vulcani. Cea
mai importanta masa muntoasa este Masivul Central Japonez in care sunt
munti precum : Hida, Akaishi (Alpii japonezi).Spre nord si sud se desprind
lanturi muntoase alungite.In sud sunt Muntii Ciubocu, Abukuma si
Tutakani.In partea centrala este culmea Oku iar in vest culmea Deva Ekigo.
Campiile sunt foarte inguste, se formeaza acolo unde raurile importante sunt
iesite din munti : Ishikari, Akita, Niigata, Sendai aceasta din urma fiind
considerata granarul Japoniei.Campiile sunt cele mai valorificate din punct de
vedere economic.
Ca depresiuni sunt : Nara, Maebashi.
Clima Japoniei
Ca factori :
- pozitia geografica si distributia latitudinala (45 latitudine nordica) face ca
Japonia sa aiba o clima cu parametri care se modifica de la nord la
sud.Teperaturile cresc de la nord la sud ;
- relieful prin inaltime si orientare
- circulatia musonica : musonul de vara si musonul de iarna ;
- curentii marini : Kuro Shivo si Oya Shivo.
Regiunea de la nord de Tokyo clima este temperat musonica, precipitatiile
sunt in jur de 800-1000 mm, multa zapada in timpul iernii, temperaturile sunt
negative iarna : la Saporo valorile medii ajung pana la
-10C, vara valorile sunt in jur de 20C ; regiunea de la sud se incadreaza in
regiunea subtropicala.
Sudul insulei Honshu prezinta un climatsubtropical musonic, temperaturile
medii sunt pozitive iarna : la Nagasaki media este de 10C, precipitatiile sunt in
jur de circa 1000-2000 mm.In timpul verii crculatia predominat este dinspre
Oceanul Pacific, cad mai multe precipitatii pe versantii estici.Iarna masele de
aer uscat, strabat Muntii Japoniei si descarca multe precipitatii pe versantii
vestici.
Regiunea Japoniei este frecvent afectata de taifunuri.Cand seismele su t
puternice se produc valuri tsunami.
Reteaua hidrografica raurile sunt scurte, repezi, cu potential
hidroenergetic ridicat ; sunt importante in irigatii.Cel mai lung are 360 km :
Shinano care se varsa in Marea Japoniei ; Tone-peste 300 km lungime. Debitele
sunt constante.
Prezenat lacurilor: lacurile vulcanice Akan; lacuri tectonice Biva. Apele
subterane sunt valorificate in cura balneara.Cea mai cunoscuta statiune este
Beppu.
Vegetatia si fauna
Mare parte din teritoriul Japoniei este impadurit (peste 80% din suparafata
Japoniei).In nord sunt paduri de foioase si conifere : molidul de Hokaido,
molidul de Ohotk, frasinul ; in sud sunt paduri subtropicale : bambusi,
magnolii, stejari.
Fauna : makakul japonez, ursul negru, cocosul japonez, salamandra uriasa.

16
CURS NR 4
12.12.2006

ASIA
GEOGRAFIA INDIEI

INDIA este situata in S Asiei, fiind limitata la:

- N: China
- E: Nepal, Calcutta, Golful Bengal
- S: Oceanul Indian
- V: Marea Arabiei
- NV: Pakistan
Cuprinde o serie de insule: ANDAMAN, NICOBAR, LOCCADIVE
Cea mai veche structura geologica se intalneste in Penisula Indiana (regiune situata
la S de Valea Gangelui)
Platforma indiana este de varsta precambriana
Pe teritoriul Indiei se gaseste Placa Indiana care reprezinta o parte a marii Placi
Indo-Australiene.
Placa Indiana a fost desprinsa de Africa acum 90 mil ani si s-a indreptat spre N
intrand in coliziune cu Placa Eurasiatica (acum 50 mil ani). Aceasta coliziune este
responsabila de formarea si puternica inaltare a Muntilor Himalaya si regiunilor de la N
(Tibet, Lacul Baikal). Ambele placi sunt continentale (nu s-a produs o subductie).
In timpul cretacicului au avut loc puternice eruptii vulcanice in Podisul Deccan si la
N de el, care au dus la formarea unor intinse platouri vulcanice bazaltice cunoscute sub
numele de trappe bazaltice.
In cuaternar, racirea puternica a climei a facut ca in Himalaya sa se instaleze
ghetarii.

I. RELIEFUL

In N se dispune pe directie E-V sistemul Himalayan pe o lungiume de 2000 km.

MUNTII HIMALAYA se intind si pe teritoriul statelor: China, Nepal, Buthan, Pakistan.
Muntii tineri sunt formati in urma cutarilor alpine.
Altitudinile cele mai mari din Asia se gasesc aici: Vf Everest (8848 m.)
Unii geografi include Muntilor Himalaya si muntii Karakorun.
Limita acceptata este valea Indusului-valea Brahmaputrei
Se impune prin larga dezvoltare relieful glaciar (vai, creste, ghetari)
Ghetari numerosi de tip Himalayan (50-60 km lungime)
Ghetarii din Karakorum mai lungi decat cei din Himalaya.
Dispunerea Himalayei E-V si inaltimile fac ca acestia sa joace un rol important
bioclimatic( bariera climatica). Astfel versantii sudici sunt bine umeziti si cu o vegetatie
bogata, etajata, in timp ce versantii N sunt mult mai uscati si mai saraci in vegetatie. La
poale cad precipitatii intre 2000-4000 mm/an iar in Tibet de 200 mm/an. Vegetatia este
alcatuita din paduri tropicale, subtropicale la baza, pajisti alpine la altitudini mari.

17
CAMPIA INDO-GANGETICA se impune pe teritoriul Indiei.
- este o campie foarte joasa (in zona de varsare altitudinea este mai mica de 10
m), de acumulare. Relieful predominant de tip fluviatil. Este o campie neteda,
cu lunci intinse, terase, despletire. Are un grad foarte ridicat de populare si un
grad ridicat de valorificare agricola (preponderant agricola a Indiei) Gange
asigura apa pentru irigatii. Delta cea mai intinsa din lume.
PODISUL DECCAN
- este situat in partea centrala a Indiei. Este delimitat de Gatii de V, Gatii de E si
Muntii Satpura. Inaltimile variaza intre 500-1000 m. se prezinta sub forma unor platouri
foarte intinse si erodate. La suprafata prezinta strate groase de roci bazaltice, iar in
fundament roci bazaltice, iar in fundament roci cristaline sau granitice de varsta
precambriana. Este fragmentat de o retea hidrografica cu izvoarele in Gatii de Vest in
special ( Gondhawy, Krish). Este o depresiune de eroziune.

GATII DE VEST
- au un aspect continuu, sunt orientati pe directia N-S, cu inaltimi care
culmineaza partea sudica la peste 2500 m (in Masivul Nilgiri). Sunt munti de tip
bloc, sunt o inaltare a Platformei Indiene. Prezinta in zonele mai inalte roci de
natura vulcanica. Prezinta un versant abrupt spre Mare Arabiei. Spre Podisul
Deccan versantul este prelung. Functioneaza ca bariera clima in calea maselor
musonice (musonul de vara) -> versantii de vest sunt mult mai bine umeziti
(3000 mm/an), paduri tropicale umede; versantul E este mai uscat (600 mm/an),
cu savane si paduri tropicale uscate.
GATII DE EST:
- limiteaza Podisul Deccan in E. sunt munti cu altitudini mai mici decat Gatii de
V (1000 1500 m). sunt mult mai fragmentati de reteaua hidrografica. Muntii de
tip bloc. Marginal : 2 campii: Coromandel si Malabar, campii inguste si
alungite. Campia Coromandel este mai complexa si are caracter deltaic. Este o
regiune de mare populare si intense dezvoltare agricola.
In N Podisului Deccan exista o serie de siruri muntoase (munti cu altitudini reduse: 800
900 m, rar atingand 1200-1300 m. altitudine): Muntii Satpura (800-900 m alt) si Muntii
Vindhya (1200-1300 m). Intre cele 2 siruri montane se gaseste grabenul traversat de raul
Narmada. Aceste siruri au orientare de la E la V si sunt munti de tip bloc.
PODISUL MALVA este situat la N de Muntii Vindhya. Este de natura vulcanica si
drenat de afluentii Gangelui. Este despartit de desertul Thar prin muntii Arawali (care
sunt munti foarte vechi si cu altitudini reduse).
DESERTUL THAR este situat in NV si V Indiei. Se continua pe teritoriul Pakistanului
pana la Valea Indusului. Este un desert tropical, predominant nisipos (cu numeroase dune
de nisip). In S, sunt intinse suprafete saraturoase.

II. CLIMA

Este determinate de 3 factori:

a) pozitia geografica partea centrala si nordica a Indiei este strabatuta de
Tropicul
Racului -> clima tropicala (calda)

18
 b) circulatia musonica musonul de vara
c) Muntii Himalaya au rol de bariera climatica in calea maselor de aer
dinspre S si
celor reci si uscate din N.
Musonul vine anual la inceputul lunii iunie si loveste coasta Malabar, apoi se deplaseaza
spre NE. sunt mai multe anotimpuri :
- anotimpul de vara (aprilie-iunie) defavorabil agriculturii; temperaturi foarte
ridicate, mai
mult de 30 C; anotimp foarte uscat.
- anotimp musonic (iunie-septembrie) ploi puternice si abundente (75-80 % din
ploile din
India cad in acest anotimp)
- anotimpul retragerii musonului (octombrie-noiembrie)- cad ploi slabe
- anotimpul de iarna temperaturi si precipitatii scazute; musonul de iarna
(afecteaza coltul
SE al Indiei, statul Tamil Nadu)
III. HIDROGRAFIA

Regimul de scurgere este direct influentat de circulatia musonica. Astfel cele mai
mari debite vor fi inregistrate in perioada august-septembrie (inundatii).
GANGE este cel mai important fluviu al Indiei. Isi are izvoarele in Himalaya.
Este considerat fluviul sfant.
BRAHMAPUTRA + GANGE au cea mai mare delta de pe Glob. La contactul cu
Golful Bengal se gaseste cea mai intinsa padure de mangrove din lume (regiunea
Sunderbans parc national care protejeaza si cele mai mari efective de tigru
bengalez).
Reteaua hidrografica este folosita pentru: irigatii (culturile de orez), navigatie
(Gange) si hidroenergie (raurile himalayene si cele de pe versantul V al Gatilor de
V).

IV. VEGETATIA SI FAUNA

- padurile tropicale-umede: Coasta Malabar si V. Gatilor de V, cursul inferior al

Gangelui si Brahmaputrei, N Gatilor de E.
- padurile tropicale uscate si savanele: Podisul Deccan, Gatii de E, regiunea de la
N de Podisul Deccan
- padurile de mangrove zona deltei, Coasta Coromandel (deltele raurilor care se
varsa in Golful Bengal)
- vegetatia desertica : desertul Thar tufisuri, plante de saratura
- vegetatie etajata in S Muntilor Himalaya (de la paduri tropicale si subtropicale
la baza, pana la pasunile alpine, la peste 3000 de m.)
- carnivorele mari: tigrul bengalez, leul Asiatic (Parcul National Gir din statul
Gujarat), leopardul zapezilor (Himalaya), pantera neagra (Gatii de V).
- alte animale: elefantul Indian, rinocerul Indian, specii de maimute (gibonii in
padurea himalayana, langurii), reptile, serpi veninosi.

19
 V. ECONOMIA

INDIA este un stat cu o economie in dezvoltare, bazata pe agricultura si pe

industria miniera si prelucratoare. Desi culturile ocupa jumatate din suprafata tarii, iar
fertilitatea este in mare parte ridicata si in multe zone se realizeaza 2 culturi pe an,
randamentul agriculturii indiene este redus din cauza lipsei sau slabei dotari tehnice si
iregularitatilor climatice.
Este al III-lea mare producator de cereale din lume.
Se cultiva: orez, grau, mei, porumb, soia, leguminoase
Plantatii: de ceai, iuta, hevea, trestie de zahar, bananieri, cocotieri, citrice, arbori de
cafea.
Resurse: minereuri de Fe, bauxita, carbuni, petrol, gaze naturale.
Ramuri ale industriei: industria zaharului, industria textila, industria siderurgica,
industria cimentului.

VI. TURISMUL

- principalele zone sau obiective:

1. orase bogate in monumente (palate, temple, moschei, cetati si

constructii
vechi, edificii coloniale si moderne: Delhi ( Coloana de Fier, Moscheea Jama Masjid),
Mumbai, Agra (renumitul mausoleu Taj Mahal), Varanasi (multe temple hinduse: Templul
de Aur), Madras Jaipur (Palatul Vanturilor)
2. statiuni climaterice: Simla si Darjeeling in Himalaya
3. statiuni balneoclimaterice: Puri (pe tarmul Golfului Bengal si
mai ales al
Marii Arabiei) si Ladakh (Micul Tibet)

JAPONIA

Lect. dr.Vasile Popa (ianuarie 2008)

Caractere ale populaiei

Originea japonezilor. Nu exist o explicaie tiinific clar asupra originii

japonezilor. Lng Kobe a fost descoperit un schelet de om din paleolitic-Omul de Akashi
(Nipponantropus akashiensis). Majoritatea oamenilor de tiin afirm c omul care a trit
n paleolitic pe aceste insule a fost exterminat de cataclismele naturale.
Cea mai rspndit teorie despre originea japonezilor este cea a unei culturi duble:
curentul nordic (Siberia, Mongolia, Manciuria, Coreea) i curentul sudic (insulele
indoneziene, Taiwan, Filipine, sudul Chinei). Populaiile curentului nordic s-au stabilit n
secolul al IV-lea n Insula Honshu i au format statul Yamato (regiunea Kinki).
Populaia AINU - a venit din Europa, prin Siberia-Sahalin n Hokkaido i nordul
insulei Honshu.

20
 Numele nippon (nihon) - ara soarelui rsare, apare pentru prima dat ntr-o
scrisoare din anul 607 adresat de prinul Shotoku mpratului Chinei.
La sfritul neoliticului se dezvolt cultura Jomon-vase de lut ars cu suprafa mat
i decoraiuni n relief.
Cultura Jomon ia sfrit n secolul II .Hr. cnd se fac simite primele influene
culturale chineze (dinastia Han)-cultura orezului, arta confecionrii uneltelor din bronz i
fier.
Comunitile tribale din cmpia Yamato au reuit s cucereasc, pn la sf. secolului
al IV-lea, aproape ntreaga Japonie, cu excepia regiunii de sud a Insulei Kyushu i a
nordului arhipelagului (populat de ctre ainu).
n secolul al V-lea japonezii stabilesc relaii cu China, fapt care favorizeaz
ptrunderea n Japonia a literaturii, astronomiei, medicinei i sericiculturii iar n secolul al
VI-lea a confucianismului i budismului. Ele au funcionat n paralel cu religia local -
intoismul.
Epoca Nara. Nara este un ora vechi, cu strzi nguste i ntortocheate, case vechi
din lemn, cu numeroase monumente i parcuri situat n cmpia Yamato. Acest ora
reprezint prima capital a statului centralizat japonez, fiind fondat n anul 710 (cel mai
vechi ora al Japoniei). Reprezint i centrul budismului din Japonia. Aici se afl, n
templul Todaiji, Daibutsu (Marele Budha-statuie din bronz de 16 m nlime) care dateaz
din anul 752.
Influena foarte mare exercitat de ctre preoi (existau numeroase temple) a
determinat curtea imperial s mute capitala ntr-un alt ora Kyoto (794).
Kyoto reprezint astzi capitala cultural a rii, fiind unul dintre puinele orae care
nu au fost bombardate n al doilea rzboi mondial. Acest fapt a favorizat pstrarea multor
vestigii ale istoriei nipone. Se ntlnesc numeroase temple budiste i intoiste (Nishi
Hongaji, Higashi Hongaji), palate (castelul Nijo), grdini (grdina de piatr a templului
Ryoanji).
n secolele XI-XII se constat o sporire a influenei marilor seniori feudali, care
dispuneau de fore armate (rzboinici devotai-spiritul bushido) puternice, cu care se
mpotriveau puterii centrale de la Kyoto.
Epoca ogunatului (1192-1868). n aceast perioad are loc limitarea autoritii
mpratului (doar cu rol ceremonial) i asumarea puterii reale de ctre ogun
(comandantul militar suprem).
n secolul al XII-lea au avut loc dou tentative de cucerirea a Japoniei de ctre
mongoli (1274, 1281) zdrnicite de forele naturii (taifunuri-vnturi divine-kamikaze).
n 1542 n Japonia ajung primii europeni, misionari i negustori portughezi din
Macao. Acetia introduc armele de foc i cretinimul (interzis n 1587).
Perioada dintre 1500-1603 este cunoscut ca perioada rzboaielor civile- dispute
ntre feudali (daimio) pentru putere ceeea ce determin o puternic frmiare statal. n
1598 vine la putere Tokugawa Ieyasu care reunific ara. ncepnd cu anul 1603, cnd
acesta este numit ogun, Japonia traverseaz ultima perioad de dictatur militar, care
dureaz pn n 1868 (perioada Tokugawa). Se remarc prin autoizolarea de restul lumii
(sunt nchise graniele circa dou secole i jumtate) i mutarea capitalei de Edo (actualul
Tokyo-capitala de rsrit) n 1603. Doar chinezii i olandezii au avut permisiunea de a
veni n insula Deshima din golful Nagasaki pentru comer.

21
 n 1853 i fac apariia americanii (Matthew C. Perry) care foreaz Japonia s
deschid porile comerului exterior. Perioada 1858-1868 este marcat de dispute, cu
consecine dramatice. Semnarea tratatului de comer i amiciie japono-american, urmat
de alte tratate cu puterile occidentale, a divizat societatea japozez.
Epoca (restauraia) Meiji (1868-1912) - restabilirea autoritii imperiale i dispariia
ogunatului. Are loc modernizarea statului dup modelul european i nord-american i
trecerea de la o societate feudal la una modern i industrial (capitalist). Japonia este
statul care a realizat cea mai rapid tranziie de la un sistem socio-economic feudal la
unul modern. n 1871 este abolit feudalismul, n 1872 este reformat sistemul de
nvmnt, n 1873 sunt introduse serviciul militar obligatoriu i calendarul gregorian,
iar n 1889 este adoptat Constituia dup modelul german, care proclam Japonia
monarhie constituional.
La nceputul secolului XX devine una dintre marile puteri economice i militare ale
lumii, promotor al unei politici externe imperialiste.
- 1894-1895 - expansiunea spre China i Taiwan;
- 1904-1905 - conflict ruso-japonez: aduce Japoniei Pen. Lioadong, sudul insulei
Sahalin, protectoratul asupra Coreei (colonie ntre 1910-1945);
- 1914-1918 - particip la primul rzboi mondial de partea Antantei: anexarea
posesiunilor germane din China i Pacific;
- 1931- conflict chino-japonez: ocuparea Manciuriei (din 1932 statul independent
Manciuko);
- 1937 - se altur axei Berlin-Roma: ofensiv asupra Chinei (ocup o bun parte
a rii); n 1941 are loc atacul asupra bazei americane Pearl Harbour;
Politic i militar Japonia rmne, n perioada postbelic, legat de SUA, care
pstreaz aici baze militare i care-i asigur securitatea.

n prezent Japonia are o populaie de circa 127,6 mil.loc., cu o densitate de 341

loc/km2. Cele mai mari densiti de populaie se nregistreaz n megalipolisul japonez
(Tokyo-Nagoya-Osaka-Kitakyushu) cu valori care depesc 1000 loc/km 2 (chiar 4000
loc/km2). Valori mai mici se nregistreaz n nordul insulei Honshu, Insula Shikoku i
Insula Hokkaido.
Natalitatea este de 9,5 , mortalitatea de 8,7 , sperana de via la natere de
peste 76 ani (77 ani masculin i 84 ani feminin; circa 1,02 milioane japonezi au peste 90
ani) i o popuaie urban de 78 %. Populaia este foarte omogen, fiind format, n
proporie de 99%, din japonezi. n Japonia mai triesc circa 500 mii coreeni, 250 mii
chinezi, 180 mii brazilieni i 90 mii filipinezi. n insula Hokkaido exist circa 20 000
ainu. intoismul (51%-strveche religie animist a Japoniei) i budismul (38%) sunt
religiile cele mai rspndite.

Tabel nr.1
anul natalitate mortalitatea mortalitatea creterea rata sperana de via
a () infantil natural fertiliti
() () i masc fem
1950 28,1 10,9 60,1 17,2 3,65 59,5 62,9
1970 18,8 6.9 13,1 11,8 2,13 69,3 74,6
1990 10 6,7 4,6 3,3 1,54 75,9 81,9

22
 2003 8,9 8 3 0,9 1,29 78,3 85,3
Sursa: Statistics Bureau, Ministry of Internal Affair and Communication, Japan.

n condiiile tendinelor actuale (tab.1, fig.1) populaia Japoniei este n declin

demografic i mbtrnire. Se consider c n 2050 Japonia va avea 100 milioane
locuitori din care 35,7 % va avea peste 65 ani.

Fig. nr. 1. Tipuri de piramide ale vrstelor

Oraele Japoniei

Oraele din Japonia sunt, n general, de vrst recet. Exceptnd vechile capitale
Nara, Kyoto i Kamakura, oraele apar dup dup secolul XVI. n a doua jumtate a
secolului al XVI-lea n jurul templelor influente i a castelelor seniorilor feudali ncep s
apar orae. Majoritatea oraelor importante se dezvolt n jurul castelelor, multe
localizate n lungul princialelor ci de comunicaie (Tokyo, Osaka, Nagoya, Himeji).
Unele orae se dezvolt n jurul centrelor portuare (Kobe, Sakai).
Dezvoltarea centrelor urbane are loc de la sfritul secolului al XIX-lea (dup
restauraia Meiji), cnd prosper centrele portuare (Kobe, Yokohama, Niigata, Hakodate,
Nagasaki) i apar centrele industriale (Kawasaki, Amagasaki, Yawata). Multe orae-
castel, n special cele din est, sunt prinse n procesul industrializrii. n Hokkaido i sudul
insulei Kyushu resursele minerale au favorizat dezvoltarea industrial i urban
(Muroran, Minamata).
Oraele principale sunt: Tokyo (8,1 mil), Yokohama (3,4 mil), Osaka (2,6 mil),
Nagoya (2,1 mil), Sapporo (1,8 mil), Kyoto (1,46 mil), Kobe (1,5 mil), Fukuoka (1,3
mil), Kawasaki (1,25 mil), Hiroshima (1,1 mil), Kitakyushu (1 mil), Sendai (1 mil).
Oraul Tokyo este localizat n estul insulei Honshu, la Golful Tokyo. Originile
oraului dateaz de la nceputul secolului al XVII-lea, cnd ogunul Jeyasu Tokugawa
construiete, pe locul unui sat pescresc, un castel numit Edo, care s reprezinte reedina
sa (reedina mpratului se afla la Kyoto). n 1869, dup abolirea ogunatului, capitala
Japoniei moderne se stabilete la Edo, numit de acum Tokyo-capitala de rsrit. Oraul
are mult de suferit de pe urma cutremurelor (n special cel din 1923) i a

23
bombardamentelor celui de-al doilea rzboi mondial. Reprezint unul dintre cele mai
importante centre urbane i industriale ale lumii fiind i primul centru comercial,
financiar i de transport al rii (nod de comunicaii rutiere i feroviare, port i 2
aeroporturi internaionale la Narita i Haneda). Este de asemenea cel mai mare centru
cultural-tiinific i de nvmnt al Japoniei (Academia Japonez-1879, Universitatea
Nihon-1889, numeroase muzee i galerii de art-Muzeul Naional Tokyo-1871, teatre,
amenajri sportive-Parcul sporturilor, monumente-Palatul imperial, temple-Asakusa).
Yokohama este al doilea ora al Japoniei (3,4 mil.loc), parte a ariei metropolitane
Tokyo (la 32 km sud-vest de acesta). n 1859 era un mic sat de pescari care avea s
nfloreasc dup Restauraia Meiji odat cu intensificarea schimburilor comerciale. n
1889 este declarat ora devenind al doulea ora al Japoniei, mare port i centru industrial.
Este distrus de cutremurul din 1923 i de bombardamentele din al doilea rzboi mondial
dar se reface de fiecare dat. Multe din industriile ariei metropolitane sunt localizate aici:
construcii de nave, produse chimice, combinate siderurgice i metalurgice, construcii de
maini, prelucrarea petrolului, automobile, ind. uoar. Este i un nsemnat centru
financiar-bancar, de transport (prima cale ferat din Japonia a fost construit ntre Tokyo
i Yokohama n 1872) i comercial.
n 1980 42,4 % din totalul populaiei Japoniei era concentrat n 3 arii
metropolitane (aria metropolitan s-a considerat teritoriul ntins pe 50 km distan de
centru) - Tokyo, Osaka i Nagoya. n anul 2000 procentul s-a ridicat la 44,2 % din total,
adic 56,14 mil.loc. (pe o suprafa de 5,9 % din total). Densitatea populaiei n aceste
arii metropolitane este foarte mare: 4028 loc/km2 n aria Tokyo, 2209 loc/km2 n aria
Osaka i 1206 loc/km2 n aria Nagoya.

Tabel nr.2
Aria metropolitan 1980 1990 2000
(mil.loc) (mil.loc) (mil.loc)
Aria metropolitan Tokyo 26,3 29,2 30,7
Aria metropolitan Osaka 15,4 16,2 16,5
Aria metropolitan Nagoya 7,8 8,4 8,8
Totalul celor 3 arii metropolitane 49,59 53,84 56,14
Procentul din populaia total 42,4 43,6 44,2
Japonia-populaia total 117 123 126,9
Sursa: Statistics Bureau, MIC, Japan.

Caracteristici economice

Japonia este a doua putere economic a lumii, cu un PNB care depete 5200 md.
dolari (73,3 % din servicii, 25,4% industrie, 1,3% agricultur).
Miracolul economic japonez rezid din faptul c aceast ar, relativ mic ca
suprafa (circa 378 mii km2), muntoas n cea mai mare parte, situat ntr-o zon
seismic i vulcanic foarte activ dar i cu multe taifunuri, lipsit de resurse naturale,
grav afectat de bombardamentele celui de-al doilea rzboi mondial (inclusiv bombele
atomice de la Hiroshima i Nagasaki, 6-8 august 1945) a devenit n epoca postbelic o
mare putere economic, cu realizri remarcabile din punct de vedere tehnologic.
Explicaia este dat de poteialul uman remarcabil (putere de munc, onoare i disciplin

24
- spiritul bushido din perioada samurailor), resursele financiare reduse care au fost
alocate sectorului militar, stabilitatea politic, politicile economice i de dezvoltare
guvernamentale.
Prima etap a modernizrii Japoniei poate fi considerat perioada 1870-1905 cnd
au fost puse bazele unei industrii naionale bazate pe meteugurile tradiionale dar i pe
importul de tehnic. n 1901 apare prima oelrie (Yawata Iron and Stell Mill).
ntre 1905-1940 economia Japoniei crete de 12 ori, nregistrnd un boom care a
continuat pn la criza de supraproducie din 1929, dar care a continuat s se dezvolte
datorit orientrii ctre producia de rzboi. n 1950 produsul naional brut era de 10
miliarde dolari.
n perioada 1960-1970 are loc o cretere economic foarte mare (dup ce n 1950
Japonia era devastat de bombardamentele atomice din 1945, traumatizat de tragediile
de la Hiroshima i Nagasaki, ca i de soarta celor circa 7 milioane japonezi care se
repatriau din zona Pacificului). n 1970 Japonia era a treia putere industrial a lumii
(puternic dezvoltare a industriei siderurgice).
n anii 60 se dezvolt puternic industria siderurgic, prin construirea unor mari
capaciti de-a lungul coastelor. Pn la criza petrolier a fost cea mai prosper i
eficient industrie, dar i un mare consumator de energie.
ocul petrolier (1973). Dac n 1955 resursa energetic principal a Japoniei era
crbunele (75%), n 1970 raportul se inversase, crbunele contribuind cu doar 25% la
necesarul energetic al rii. Un rol din ce n ce mai mare revenea petrolului. ocul
petrolier a dat o nou i semnificativ dimensiune vulnerabilitii Japoniei, o ar cu
resurse minerale foarte reduse. Astfel n 1974-1975 are loc o cdere economic
important. Dac n perioada 1960-1970 creterea economic era de 11%/an n deceniul
1970-1980 s-a redus la 5,5%/an.
Dup criza petrolului au avut loc preocupri pentru restructurarea economiei
naionale: trecerea treptat de la import i consum de materii prime la import i consum
de semifabricate. Restructurarea industrial a dus la promovarea ramurilor sofisticate de
nalt tehnicitate, cu mare consum de inteligen i scderea ponderii ramurilor
energofage. A progresat mult programul nuclear dar i tehnologiile de producerea a
energiei pe baza potenialului solar i geotermal.
Industria de autovehicule este o industrie cheie deoarece antreneaz numeroase
activitii (industria siderurgic i metalurgic-Al, Cu, Pb, ind. maselor plastice,
anvelope, textile, produse chimice, reele de distribuie, comercializare, service).
Producia de autovehicule a crescut constant, de la peste 100 mii buci n 1956 la peste
11 milioane n prezent.
Aceast confruntare economic i comercial nu a fost singura: rzboiul
textilelor (deceniul 6), rzboiul televizoarelor (deceniul 7) sau conflictul oelului.
Un rol central n dinamismul economiei l prezint industria de vrf. De asemenea
se remarc trecerea spre exportul de capital: investiii directe n strintate ale
companiilor japoneze, achiziii de aciuni ale investitorilor japonezi; mprumuturi i
credite acordate de bncile japoneze.
Japonia este o ar dependent de comerul exterior, de importul de materii prime i
exportul de bunuri. n aceste condiii meninerea unui comer internaional liber (fr
practici protecioniste) este esenial pentru economia Japoniei.

25
 ncepnd cu anul 1980 are loc boom-ul roboticii (n prezent sunt peste 410 mii
roboi industriali). Revoluia electronicii ncepe odat cu descoperirea tranzistorului
(1947)-semiconductor folosit la fabricarea calculatorului electronic i continu cu
dezvoltarea circuitelor integrate cu peste 100 mii tranzistori.
Cheia industrializrii postbelice a Japoniei a fost dat de folosirea pe scar larg a
tehnologiilor electronice n toate domeniile.
Succesele deosebite obinute n diverse domenii ale industriei de vrf (electronic i
electrotehnic, telecomunicaii, biotehnologie, robotic) nu se puteau realiza fr
investiii masive n cercetare i nvmnt. n acest sens se evideniaz oraul tiinific
Tsukuba, situat n partea central a insulei Honshu, care cuprinde Universitatea Tsukuba-
1973 i numeroase institute de cercetare i educaionale (una dintre cele mai mari
concentrri tiinifice din lume orientat spre cercetare fundamental). n anul 1980 a fost
locul Expoziiei tiinifice i Tehnologice Internaionale.
Sfritul secolului al XX-lea este cunoscut ca deceniul negru fiind marcat de o
ncetinire a creterii economice (1,5 % n perioada 1990-1997).
Industria energiei electrice se bazeaz pe: petrol (49,4%), crbune (19,1%), gaze
naturale lichefiate (13,3%), energie nuclear (12,6%), hidroenergie i energie geotermal
(3,5%), alte surse (2,3%). Circa 80% din necesarul de energie se import (90% din
importurile de petrol provin din Orientul Mijlociu).
Japonia are o industrie complex (ramuri industriale reprezentative: industria
siderurgic, naval-primul productor mondial, a automobilelor-8,6 milioane buci,
primul productor mondial, motocicletelor, produselor electronice, chimice-inclusiv
farmaceutic, textile), cu un nalt nivel tehnologic, care antreneaz 25% din populaia
activ i contribuie cu 25% la crearea PIB (ponderi n scdere n defavoarea serviciilor).
Lipsa acut a spaiului destinat construciilor (de unde dezvoltarea pe vertical) a
fcut ca multe uniti industriale (i nu numai) s fie amenajate pe insule artificiale
(poldere industriale).
Agricultura este intensiv, cu randamente superioare, puternic mecanizat i
chimizat, antreneaz 5% din populaia activ, particip cu 1,3% la PIB i este
subvenionat de ctre stat. Se cultiv orez (jumtate din terenurile cultivate), ceai, trestie
(n insula Kyushu) i sfecl de zahr, legume, fructe, arbore de camfor. Se mai remarc,
prin activiti semnificatice, pescuitul (inclusiv vnatul de balene) i sericicultura.
Japonia se poate mpri, din punct de vedere agricol, n dou regiuni: Japonia de
nord (limita este situat la nord de Tokyo) caracterizat printr-un climat temperat rece cu
ierni aspre care nu este cultivabil dect vara. Furnizeaz cele mai mari cantiti de orez
(limita culturii este n nordul insulei Hokkaido), dar i alte cereale (ovz) sau sfecl de
zahr. Se cresc bovine pentru lapte. Japonia de sud (subtropical) se remarc prin dou
recolte pe an: o recolt de orez vara i o recolt complementar (gru, soia, orz). Pe
pantele munilor culturi de ceai, dud pentru creterea viermilor de mtase sau pomi
fructiferi (meri, mandarini).
Cile de comunicaii sunt moderne i diversificate (rutiere-1,16 mil.km, feroviare-
23705 km, navale, aeriene i speciale). Reeaua feroviar este deservit de trenuri de
mare vitez (Hikari, peste 200 km/h) care leag insulele japoneze prin poduri i tunele (se
remarc tunelul Seikan, lung de 54 km, ntre insulele Honshu i Hokkaido). Prima linie
de mare vitez a fost construit ntre Tokyo i Osaka (515 km) i dat n folosin n

26
1964. Pn n 1975 linia se prelungete pn la Fukuoka. Alte linii au fost construite spre
Niigata (la Marea Japoniei) i Morioka (n regiunea Tohoku).
Porturile japoneze sunt printre cele mai mari din lume: Kobe, Chiba, Nagoya,
Yokohama, Osaka, Kitakyushu, Kawasaki, fiecare cu peste 100 mil.tone/an.
Turismul nu beneficiaz de un numr ridicat de turiti strini (4-5 milioane) fiind
mai dezvoltat cel intern. Predomin turismul cultural-istoric i religios apoi cel balneo-
climateric i pentru sporturile de iarn. Ca obiective reprezentative se remarc: oraul
Tokyo i mprejurimile (P.N. Fuji-Hakone-Izu cu vulcanul Fuji San, staiunile pentru
sporturi de iarn Karuizawa i Sugadaira, staiunea Nikko), Fujigoko (regiune lacustr-5
lacuri, la poalele Muntelui Fuji), Hakone (popular staiune balnear-loc faimos pentru
izvoarele fierbini; lacul Ashi; muzeu n aer liber-sculptur), Nikko (ora turistic i parc
naional-peisaje montane, lacuri, cascade, izvoare fierbini; lacul de baraj vulcanic
Chuzenji-situat la poalele muntelui vulcanic, sacru, Nantai; importan religioas-templul
budist Rinnoji; mausoleul lui Ieyasu Tokugawa), Kamakura (importan istoric-sec.12-
14, cu numeroase temple i monumente istorice; plaje populare n timpul verii), Osaka i
mprejurimile (staiunea balnear Takarazuka), Nara (prima capital a Japoniei, cu
numeroase temple i cldiri istorice, templul Todaiji), Kyoto (ora turistic i cultural cu
numeroase temple), Muntele Koya (centrul budismului shingon-sect budist din secolul
9; numeroase temple), Nagano (staiune pentru sporturile de iarn; templul Zenkoji),
Himeji (castel faimos), Hiroshima (Parcul Pcii i muzeul memorial, Domul bombei
atomice, grdini i parcuri), staiunea termal Beppu (Insula Kyushu, cu peste 3000
izvoare fierbini), Kumamoto (castel faimos din secolul 16), Matsumoto (castel faimos;
baz de excursi n Alpii Japonezi) Insula Hokkaido: Parcul Naional Akan (lacuri de
crater, izvoare fierbini, muni vulcanici), Lacul Toya (este inclus Parcului Naional
Shikotsu-Toya; cuprinde izvoare fierbini, muni vulcanici-Usu, vegetaie bogat),
Sapporo (staiune a sporturilor de iarn, festival al gheii), Okinawa (recifi de corali cu
abundent via marin).

Diferenieri regionale

Regiunea Kanto este situat la Golful Tokyo (insula Honshu) fiind cea mai
important din punct de vedere urban i industrial din Japonia. Aici se evideniaz Zona
industrial Keihin care cuprinde centrele industriale Tokyo, Yokohama, Kawasaki,
Yokosuka (activiti portuare, siderurgie, construcii de maini, petrochimie). Se mai
remarc, prin activitile portuare i industriale (siderurgie, petrochimie) Zona industrial
Keiyo (Chiba, Kisarazu, Funabashi).
Regiunea Kinki este localizat ntre Golful Osaka i lacul tectonic Biwa i ocup
locul al doilea ca potenial economic. Numele provine de la termenii kin-proximitate i
ki-capital imperial (teritoriul din vecintatea capitalei imperiale Kyoto). Centrele
Osaka (mare centru industrial-prelucrarea petrolului, siderurgie, automobile,
electrotehnic, celuloz i hrtie; financiar-bancar i comercial), Kobe (activiti portuare,
comerciale, construcii de nave) i Kyoto (funcii industriale-electrotehnic, materiale de
construcie, ind. uoar; culturale i turistice) sunt cele mai nsemnate din cadrul Zonei
industriale Keihanshin (sau Hanshin).
Regiunea Chubu este situat n partea central a insulei Honshu i se divide n trei
subregiuni: Hokuriku (n lungul Mrii Japoniei), Tosan i Tokai (la Golful Ise). Zona

27
industrial Chukyo este monopolizat de centrul Nagoya i ocup un loc important n
industria japonez (textile, ceramic, motoare vehicule). Centre reprezentative: Nagoya
(centru metalurgic, prelucrarea petrolului, ind. textil, activiti portuare), Toyota
(automobile), Yokkaichi (industrie chimic). Regiunea industrial Hokuriku se remarc
prin activiti tradiionale (producerea mtsii naturale, industria lemnului) sau moderne
(construcii de maini, industrie chimic, metalurgia aluminiului): Niigata (construcii
nave, motoare diesel, prelucrarea petrolului), Toyama (metalurgie, siderurgie, prelucrarea
petrolului, ngrminte chimice), Kanazawa (textile, ceramic, mtase natural), Fukui
(construcii maini, mtase natural). Regiunea industrial Tokai este situat n lungul
magistralei Tokaido ntre Tokyo i Nagoya. Centre industriale: Shizuoka (industrie
alimentar, construcii de maini), Shimizu (prelucrarea petrolului, metalurgia
aluminiului, siderurgie), Hamamatsu (motociclete, piane, textile, produse chimice).
Regiunea Chugoku este cuprins ntre culoarul Biwa, Insula Kyushu, Marea
Japoniei i Marea Interioar. Prezint un relief predominat muntos fragmentat de o reea
dens de ruri dar i cmpii litorale favorabile agriculturii (cereale, ceai, sericicultur) i
aezrilor. n aceast regiune se remarc Regiunea industrial Setouchi (care se extinde i
n nordul insulei Shikoku): Hiroshima (siderurgie, nave, locomotive, sticl, ind. textil),
Iwakuni (petrochimie), Kure (siderurgie), Tokuyama (petrochimie, siderurgie, textil),
Okayama (materiale de construcie, ind. textil).
Regiunea Tohoku cuprinde partea nordic a insulei Honshu. Cmpiile (Sendai,
Akita), culoarele de vale (Kitakami, Abukuma) i depresiunile reprezint elemente de
favorabilitate pentru agricultur i aezri. Deine resurse, nu foarte nsemnate, de petrol,
gaze, minereuri de fier i neferoase, ns cu producii nsemnate n domeniul agricol
(orez) i silvic. Principalul centru urban i industrial este Sendai (peste 1 mil.loc)
localizat pe coasta Oceanului Pacific. Acest ora s-a dezvoltat n jurul unui castel din
secolul al XVI-lea, fiind n prezent un important centru comercial, portuar i industrial
(prelucrarea petrolului, ind. cauciucului, construcii maini, alimentar). Alte centre
urbane i industriale: Aomori (centru al industriei uoare, port pescresc), Akita
(prelucrarea petrolului, ind. metalurgic), Fukushima (industrie chimic, industria
cauciucului, textile).
Regiunea Hokkaido cuprinde insula cu acelai nume situat n nordul Japoniei.
Prezint un relief muntos (vulcanul Tokachi, 2077 m) cu cmpii marginale (Kushiro,
Ishikari) i o clim mai aspr comparativ cu restul rii. Prezint o serie de resurse
naturale (crbune, minereuri feroase, neferoase, aur, lemn) i terenuri favorabile culturilor
agricole (cereale-orez, ovz, sfecl de zahr). Cel mai nsemnat ora al regiunii este
Sapporo (1,8 mil loc) localizat n partea vestic a insulei, pe rul Ishikari. Este un centru
industrial (construcii de maini, textil, alimentar, celuloz i hrtie), comercial, turistic
(centru popular pentru sporturile de iarn, festival al gheii) i educaional (Universitatea
Hokkaido-1876). Alte centre ale regiunii: Kushiro (industria celulozei i hrtiei),
Hakodate (construcii de nave, celuloz i hrtie, ind. alimentar), Muroran (siderurgie,
construcii de maini).
Regiunea Shikoku corespunde insulei omonime din partea de sud a Japoniei. Are
un relief montan cu nguste cmpii litorale i o clim blnd. Partea nordic a insulei se
remarc printr-un grad superior de dezvoltare urban i industrial. Se evideniaz:
Matsuyama (prelucrarea petrolului, ind.uoar), Tokushima (industrie chimic, construcii
de maini, textil), Takamatsu. n partea sudic a insulei cel mai nsemnat centru

28
industrial este Kochi (siderurgie, construcii de maini, ind. chimic, pescuit). Pe cmpiile
litorale i poalele munilor se cultiv orez, pomi fructiferi, legume (n nord) i ceai (n
sud).
Regiunea Kyushu prezint o serie de resurse de subsol (crbune, cupru, aur),
terenuri agricole fertile (orez, ceai, trestie zahr) i o serie de centre urbane, n special n
nordul insulei, cu o industrie variat: Kytakyushu (siderurgie, materiale de construcie,
ceramic, ind. chimic), Fukuoka (siderurgie, ind. textil, chimic, alimentar), Nagasaki
(construcii de nave, siderurgie), Sasebo (construcii nave, prelucrarea petrolului, ind.
textil), Kumamoto (ind. chimic), Omuta (metalurgie, chimie).
Prin concentrarea aezrilor pe coasta Oceanului Pacific, strnsele legturi de
producie i infrastructura de transport divers, dens i modern (autostrzi, trenuri de
mare vitez) care interconecteaz aceste centre, s-a detaat, ntre Regiunea Kanto (Tokyo)
i nordul insulei Kyushu (oraul Kytakyushu) o mare formaiune urban (cu o mare
dezvoltare industrial, comercial i portuar) cunoscut sub numele de Megalopolisul
Japonez.

India-caractere umane i economice

Lect.dr. Vasile Popa
(noiembrie 2007)

India este un stat federal compus din 28 state (Andhra Pradesh, Arunachal Pradesh,
Assam, Bihar, Chhattisgarh, Goa, Gujarat, Haryana, Himachal Pradesh, Jammu and
Kashmir, Jharkhand, Karnataka, Kerala, Madhya Pradesh, Maharashtra, Manipur,
Meghalaya, Mizoram, Nagaland, Orissa, Punjab, Rajasthan, Sikkim, Tamil Nadu,
Tripura, Uttaranchal, Uttar Pradesh, West Bengal i 7 teritorii unionale (Insulele
Andaman i Nicobar, Chandigarh, Dadra i Nagar Haveli, Daman i Diu, Delhi,
Lakshadweep, Pondicherry).

POPULAIA

Cele mai vechi urme de locuire aparin oamenilor paleolitici care se ocupau cu
vntoarea, culesul sau pescuitul. n timpul neoliticului (mileniul V .Hr) oamenii au
nceput s cultive pmntul (cereale, pomi fructiferi) i s domesticeasc animale (boi i
capre). Descendeni ai acestor oameni primitivi se ntlnesc i astzi n unele locuri ale
Indiei: santalii (la vest de Calcutta), khonzii (Orissa) sau gonzii (India Central).
Aici a aprut una dintre vechile civilizaii ale omenirii - Civilizaia Indusului (sau
Harappa) dezvoltat n mileniul III .Hr., n valea fluviului Indus. Oraele Harappa,
Mohenjo-Daro (astzi pe teritoriul Pakistanului), Lothal (cu activiti portuare) sau
Kalibangan, aprute aici n mileniul III-II .Hr. erau printre cele mai nfloritoare centre
urbane ale vremii. Aceast civilizaie, aproape necunoscut pn la nceputul secolului
XX, cuprindea orae nfloritoare cu strzi largi i drepte, dotate cu sisteme de drenaj, bi
publice i cldiri construite din crmid ars.

29
 n a doua jumtate a mileniului al II-lea .Hr ptrund din Asia Central populaii
indo-europene (indo-arienii) care cuceresc, pn n secolul V .Hr., partea nordic a Indiei
devenind elementul etnic principal. Acetia introduc sistemul castelor i religia
brahmanic.
n antichitate s-au remarcat dou formaiuni politice care au reuit s controleze cea
mai mare partea a Indiei: Imperiul Maurya (sec.IV-III .Hr), care a impus budismul ca
religie oficial i Imperiul Gupta (sec.IV-V) cnd se rspndete hinduismul.
Invaziile continu n India i n secolele urmtoare, venind, n special din Asia
Central, populaii diferite din punct de vedere etno-cultural (populaii turanice, afgani,
arabi, mongoli) care rspndesc, printre altele, religia islamic.
Primii auropeni care ajung n India sunt portughezii, care prin Vasco da Gama ating
coasta Malabar n anul 1498 iar ulterior pun stpnire pe mare parte din aceast coast,
monopoliznd comerul cu Europa i Africa.
La nceputul secolului al XVI-lea se nfiineaz Imperiul Marilor Moguli (cu
capitala la Agra i apoi Delhi), care unific mare parte din India i impune ca religie de
stat islamismul.
Dup mai multe confruntri ntre puterile coloniale europene, n special ntre Anglia
i Frana, n a doua parte a secolului al XVIII-lea Anglia devine principala for de
influen din India, devenit din 1858 coloniei britanic (Perla Coroanei britanice).
Micarea de emancipare naional are ca principal lider pe Mahatma Gandhi (1869-
1948), printele naiunii indiene care joac un rol marcat n independena Indiei (1947).
ns, disensiunile dintre hindui i musulmani, soldate cu numeroase victime, face ca
India s fie divizat pe criterii religioase n dou state distincte: Uniunea Indian (cu
populaie hindus) i Pakistanul (cu populaie musulman).

n prezent India are o populaie de peste 1,08 md. loc.(15% din populaia planetei),
cu o densitate de peste 310 loc/km2. Cele mai mari densiti de populaie (peste 500
loc/km2) se ntlnesc n Cmpia Gange-Brahmaputra (statele Uttar Pradesh, Bihar,
Bengalul de Vest, Assam i teritoriul naional Delhi dein aproape 40% din populaia
statului). Alte regiuni bine populate sunt cmpiile Coromandel i Malabar precum i
partea de sud a Indiei. Deertul Thar are cea mai redus densitatea a populaiei (sub 5
loc/km2).
La nceputul secolului XX (1911-1920) att natalitatea ct i mortalitatea aveau
valori ridicate, de circa 48 . Valorile mari ale mortalitii se datorau epidemiilor,
dezastrelor naturale i srciei. Progresele realizate n domeniul medical, social,
educaional au dus la reducerea semnificatv a mortalitii (sub 9 ) ns natalitatea a
rmas ridicat (23 ), fapt care favorizeaz creterea populaiei (n anul 1950 erau circa
360 mil.loc). Dac n intervalul 1901-1911 creterea populaiei a fost de 5%, iar ntre
1930 i 1940 de 14%, n prezent ea este de peste 23%. Populaia este tnr, circa 31%
avnd sub 15 ani, iar rata de fertilitate este de 2,78 copii/femeie.
Sperana de via la natere este de circa 64 ani, valoare nu prea ridicat (Japonia
are peste 75 ani) datorit dificultilor socio-economice, fapt reflectat i de mortalitatea
infantil care este foarte mare (56,2 ) (sunt nc foarte rspndite malaria, holera,
pneumonia, tuberculoza etc.). Nici gradul de alfabetizare nu este foarte ridicat,
aproximativ 60% din populaia de peste 15 ani tie s scrie i s citeasc, din care 70,2%
masculin i 48,3% feminin.

30
 Structura populaiei. Indienii sunt divizai din punct de vedere etno-rasial n indo-
arieni (72%), dravidieni (25%), mongoloizi i alii (3%). Din punct de vedere religios cei
mai muli sunt hindui (81,3%) urmai de musulmani (12%, peste 120 mil.), cretini
(2,3%), sikhiti (1,9%, n Punjab) i buditi.
Esena hinduismului se bazeaz pe 3 dogme fundamentale: nvtura despre
inegalitatea social iniial a oamenilor; credina n metempsihoz i rencarnri
succesive; Karma-nvtura despre datorie i rsplat, adic despre normele de
comportare care asigur omului posibilitatea de a trece pe o treapt social superioar
numai n procesul rencarnrilor de dup moarte.
Budismul i jainismul au aprut n sec. VI-V .Hr ca protest mpotriva sistemului de
caste prin promovarea egalitii oamenilor i plasarea acestora n societate n funcie de
meritele personale. Sikhismul apare n sec. XVI-XVII ca o reformare a hinduismului sub
influena islamismului i a altor religii. Printre credinele Indiei se mai adaug parsismul
(form specific a zoroastrismului, religie a vechilor peri, aproape disprut din Iran) dar
i numeroase credine animiste specifice unor popoare tribale.
Limba cea mai vorbit este hindi (limb matern pentru circa 30% din populaie)
dar mai sunt recunoscute de Constituie alte 14 limbi vorbite n statele federale: bengali,
telugu, marathi, tamila, urdu, gujarati, malayalam, kannada, oriya, punjabi, assameza,
kashmira, sindhi i sanscrita. Pe lng acestea se mai vorbesc peste 200 limbi i mii de
dialecte. Engleza este nc important n comunicare. Cea mai mare parte a populaiei
(73%) vorbesc limbi indo-europene (hindi, urdu, assameza, punjabi, rajasthani) n timp ce
populaia din sudul Indiei vorbete limbi dravidiene (kannada, malayalam, tamila,
telugu). O serie de limbi care aparin grupului munda, vorbite n partea central a rii,
sunt considerate a aparine celor mai vechi populaii ale Indiei.
Religia, castele i limba sunt factori majori n organizarea social i politic a Indiei
de azi. Diferenele etno-culturale sunt foarte mari n India, singurul element de unitate
poate fi considerat religia hindus mprtit de majoritatea populaiei. Sistemul
castelor (tradiional sunt 4 categorii de caste-Brahmani, Katriya, Vaisya i Sudra, dar
fiecare cuprinde mii de caste i subcaste), cu o vechime de 2000 ani, st la temelia
civilizaiei indiene, chiar i n condiiile n care promoveaz discriminarea. Cea mai
defavorizat categorie social din India este PARIA, oamenii fr cast, cei aflai la
periferia societii, care practic meseriile cele mai dispreuite.
Casta (din latinescul castus - pur, curat, neamestecat) este o grupare nchis,
format din persoane care au aceeai origine, aceleai ocupaii, un anumit tip de
profesiuni, cu drepturi, ndatoriri i tradiii bine precizate, pe care le respect cu mare
strictee.
n ciuda modernizrii economiei i legilor care interzic discriminarea de cast, acest
sistem rmne o important cale de identificare social pentru majoritatea hinduilor.
Circa 8% din populaia Indiei, adic 86 milioane loc., au un nivel de organizare
tribal. Cea mai mare concentrare a populaiei tribale se afl n regiunea himalayan. n
state precum Arunchal Pradesh, Meghalaya, Mizoram i Nagaland peste 90% din
populaie este tribal. Tamil Nadu i Kerala au o populaie tribal de circa 1%. Sunt i
grupuri tribale primitive, care triesc n izolare, n locuri greu accesibile, care se
caracterizeaz printr-o agricultur de subzisten i un grad redus de alfabetizare.

31
 ORAELE

Cele mai vechi orae dateaz din perioada antic. Pe lng oraele Civilizaiei
Indusului (Harappa, Mohenjo-Daro, Lothal, Amri, Rupar, Kalibangan etc.) mai pot fi
amintite: Indraprastha (pe teritoriul actualului ora Delhi) este menionat n epopea
indian Mahabharata ca ora din mineniul II .Hr (circa 1400 .Hr.), Ptaliputra (actualul
Patna) era un ora important, capitala mpratului Chandragupta (sec.IV-III .Hr),
creatorul unui mare stat n partea de nord a Indiei, Ujjayini (actualul ora Ujjain) din
Madhya Pradesh, unul dintre cele 7 orae sacre ale hinduilor, a fost n secolul III .Hr
reedina mpratului Aoka (ultimul domnitor Maurya), Varanasi este unul dintre cele
mai vechi orae din lume, continuu locuit din mileniul II .Hr. Reprezint prima aezare a
indo-arienilor pe cursul mijlociu al Gangelui, fiind n acea perioad un nsemnat centru
cultural-religios dar i meteugresc (produse textile, parfumuri, prelucrarea fildeului)
i comercial.
Multe orae apar sau se dezvolt n perioada medieval (Agra, Delhi, Hyderabad,
Bangalore) sau n cea colonial (Calcutta, Bombay, Madras, Nagpur, Bangalore) ca
centre administrative, comerciale, portuare sau industriale.
Chandigarh este unul dintre cele mai noi orae ale Indiei (ora planificat), fiind
situat la poalele Colinelor Siwalik din nord-vestul rii. A fost ales pentru a nlocui oraul
Lahore, cedat Pakistanului n 1947, drept capital a statului Punjab i a fost construit
dup planurile arhitectului elveian Le Corbusier n colaborare cu arhiteci indieni.
Coceput ca un simbol al modernitii, construcia oraului a nceput n anul 1950 fiind
mprit n sectoare rectangulare. Oraul are peste 500 mii loc i mpreun cu regiunea
nconjurtoare formeaz un teritoriu unional.
Dup 1960 s-a constatat o urbanizare accelerat (Delhi, Madras, Bangalore,
Hyderabad) bazat att pe creterea natural ct i pe migraiile din mediul rural. Oraele
mari se caracterizeaz prin mari densiti de populaie (New Delhi-peste 6000 loc/km 2),
trafic aglomerat, zgomot, poluare i mari dispariti n dezvoltare (la periferia marilor
orae sunt cartiere foarte srccioase-bidonviluri).
Populaia urban este de circ 28%, valoare forte redus n condiiile n care India
are orae foarte populate: Bombay (9,9 mil.loc. i 16 mil.loc. aglomeraia urban), Delhi
(7,3 mil. i 8,4 mil.agl.urb.), Calcutta (4,5 mil. i 11 mil. agl.urb.), Madras (3,8 mil. i 5,5
mil.agl.urb.), Bangalore (3,3 mil. i 4,2 mil.agl.urb.), Hyderabad (3,1 mil. i 4,3
mil.agl.urb.), Ahmedabad (3 mil loc.), Kanpur (2 mil.loc) etc.
n ciuda progreselor socio-economice nregistrate n ultimii ani India rmne o ar
cu un grad ridicat de ruralizare. Exist ns diferene vizibile ntre state, cele mai ridicate
valori fiind ntlnite n statele Sikkim (91%), Himachal Pradesh (91%) sau Assam (88%).
New Delhi, capitala Indiei, este un ora nou n partea de sud-vest a oraului Delhi,
n partea de nord a statului (Cmpia Gangelui) pe malul drept al rului Yamuna (afluent al
Gangelui). Ocup circa 20% din suprafaa oraului Delhi i are circa 500 mii loc. Din
1911 se ncepe construcia oraului New Delhi care n 1947 devine capitala Indiei
independente. Nu este un mare centru industrial (ind. uoar, materiale de construcie,
farmaceutic) ns se remarc prin activitile financiar-bancare, de transport, cultural-
tiinifice i politice.

32
 ECONOMIA

Activitile economice se practic n India din cele mai vechi timpuri. n antichitate,
dezvoltndu-se aici o mare civilizaie, activitile economice erau reprezentate de
agricultur, comer i meteuguri. Agricultura se baza pe sisteme de irigaie (canale),
ngrminte naturale, rotaia culturilor, iar cultura principal era orezul, alturi de care se
mai cultivau: orzul, grul, meiul, trestia de zahr, cnepa i unele legume. Se creteau
ovine, porcine, bovine (vacile erau animale sacre), bubaline i se practica pescuitul.
Activitile meteugreti, organizate n bresle, erau reprezentate de prelucrarea unor
produse agricole, confecionarea uneltelor, armelor, olritul, esutul pnzei de bumbac,
prelucrarea lemnului, metalelor, pietrei, pieilor, fildeului, producerea de bijuterii etc.
Comerul se fcea, att pe ap ct i pe uscat (drumuri de caravan), n ar sau cu alte
regiuni dezvoltate ale Asiei i Africii n special cu Mesopotamia, Asia Central, Persia,
Arabia, Indonezia sau Egipt.
n perioada colonial economia Indiei este legat de nevoile de materii prime i
produse agricole ale Coroanei britanice. Acum s-a dezvoltat industria extractiv,
plantaiile agricole (ceai, iut, cafea, indigo ), transporturile feroviare i activitile
portuare (pentru expedierea mai rapid a produselor spre metropol sau desfacerea celor
britanice).
n prima perioad a existenei sale principala activitate a Companiei britanice a
Indilor Orientale a fost comerul cu mrfurile indiene n Europa. Apariia revoluiei
industriale n Marea Britanie i extinderea cilor ferate n India a fcut ca multe produse
industriale englezeti (mai ieftine dect cele indiene) s ptrund rapid pe pieele indiene,
fapt ce a afectat profund economia local (a fost afectat n special industria textil, bine
dezvoltat n India). n aceste condiii agricultura a devenit principala ocupaie a
populaiei pn n preajma primului rzboi mondial).
n aceast perioad ncep s fie exploatate zcmintele de crbuni din statele Bihar
i Orissa pentru aprovizionarea cu crbuni a locomotivelor importate din Anglia. Dac n
1868 au fost extrase circa 500 mii tone de crbune n 1920 producia a ajuns la 20 mil.
tone, datorit utilizrii pe scar tot mai larg a crbunelui. Pe baza acestuia, n 1911, se
lanseaz industria siderurgic n statul Bihar, de ctre Tata Iron and Steel Company,
companie care crete rapid n timpul primului rzboi mondial iar dup cel de-al doilea
rzboi mondial devine unul dintre cei mai importani productori de oel din lume.
Industria iutei din Bengal se dezvolt semnificativ n timpul conflictului din
Crimeea (1853-1856) atunci cnd Rusia stopeaz aprovizionarea cu cnep a uzinelor
scoiene, fapt ce a stimulat exportul iutei de la Calcutta la Dundee. Dac n 1863 erau
doar 2 fabrici de iut n Bengal n 1882 erau 20 cu peste 20 mii muncitori.
Cele mai importante plantaii industriale din aceast perioad au fost cele de ceai,
indigo i cafea. Plantaiile britanice de ceai au nceput s apar n regiunile deluroase din
Assam n anul 1850 iar n sud, n regiunea dealurilor Nilgiri n 1870. n 1871 erau peste
300 plantaii de ceai ce acoperea o suprafa de peste 12 000 ha. Plantaiile de cafea au
nflorit n sudul Indiei ntre 1860 -1879.
Era Nehru (1947-1964)
Jawaharlal Nehru (1889-1964) a fost unul dintre cei mai importani lideri politici ai
Indiei n lupta pentru independen i reformatorul economiei indiene.

33
 Politica sa economic a constat n planificarea economiei. Primul plan cincinal a
fost lansat n 1951 i cele mai multe resurse au fost alocate refacerii infrastructurii de
transport feroviar i realizrii de sisteme de irigaie. Astfel producia de cereale a crescut
de la 51 mil tone n 1951 la 82 mil tone n 1961, la sfritul celui de-al doilea plan
cincinal (1956-1961). n aceast decad ns populaia Indiei a crescut de la 360 mil. la
440 mil. estompnd beneficiile reale ale creterii economice.
Din punct de vedere politic J.Nehru a pstrat India ca ar nealiniat ideologic ceea
ce a permis dezvoltarea economic cu ajutorul sprijinului primit din ambele tabere.
Dezvoltarea industriei siderurgice este un exemplu internaional de coexisten, cu SUA
construind o uzin, URSS o a doua, Marea Britanie a treia i Germania de Vest a patra.

n prezent India este un stat cu o economie n curs de dezvoltare (peste 500 md.
dolari) dar care se remarc nc printr-un procent foarte mare (circa 2/3) de populaie care
este ocupat n agricultur. Industria minier i prelucrtoare au creteri importante n
ultimul timp contribuind cu circa 1/3 la PIB.
Agricultura. Dei culturile ocup jumtate din teritoriul rii (55% terenuri arabile),
peste 590 mii km2 de terenuri agricole sunt irigate, fertilitatea solurilor este ridicat iar n
multe zone se realizeaz dou culturi pe an, randamentul agriculturii este nc redus
(slaba dotare tehnic, insuficiena ngrmintelor chimice, frmiarea terenurilor,
calamiti naturale).
Cu toate aceste dificulti India este un mare productor agricol, cu ponderi
semnificative la multe produse: cereale (al treilea productor mondial), orez (locul 2 pe
glob-hrana de baz pentru populaia din estul rii), gru (locul 3-hrana de baz pentru
populaia din vestul rii), mei (locul 1, peste 1/3 din producia mondial), legume
(tomate), leguminoase (locul 1), arahide (locul 1), soia. Circa 75% din terenurile agricole
sunt cultivate cu cereale i leguminoase.
India dispune i de mari plantaii: ceai (locul 1, 30% din producia mondial), iut
(locul 1), bumbac (locul 4), trestie de zahr (locul 2), arbori de cauciuc, bananieri (locul
1), citrice (lmi), cocotieri (locul 3), mslini, tutun, arbori de cafea, ananas, mango
(locul 1).
Cu toate c deine un eptel semnificativ (locul 1 mondial la bovine, bubaline,
caprine, locul 3 a cmile) creterea animalelor nu deine un loc marcant n agricultur. Se
mai remarc pescuitul, silvicultura i producia (legal) de opiu pentru industria
farmaceutic.
Tipurile de agricultur cele mai rspndite sunt cea de subzisten i cea comercial
(de pia, bazat pe numeroase plantaii), iar principalele regiuni agricole: Cmpia
Gange-Brahmaputra (orez, trestie de zahr, iut), Cmpia Punjab (gru), Cmpiile
Malabar (orez, mirodenii) i Coromandel (orez, trestie de zahr) sau Podiul Decan
(bumbac, mei, arahide, tutun).

Industria. Variatele i bogatele resurse de subsol au un rol important n economie,

susinnd numeroase ramuri industriele. India deine minereuri de fier, bauxit, crbuni
(al 3-lea productor mondial), petrol (care acoper doar o parte din necesar), gaze
naturale, uraniu, zinc.
Industria este foarte diversificat, absoarbe 20% din populaia activ, contribuie cu
circa 30% la economia naional, dar la multe produse nc nu este competitiv pe piaa

34
extern. Prin produciile mari se remarc: industria textil (cea mai important - 20 mil.
muncitori i 1/3 din exporturi), industria zahrului (printre cei mai mari productori
mondiali), industria siderurgic, metalurgia neferoas (aluminiu, cupru, plumb, zinc),
industria chimic (ngrminte, petrochimie), electronic, motoare vehicule i a
cimentului.
Industria energetic se bazeaz pe crbune i hidroenergie (27%, se remar regiunea
himalayan). Exist i centrale atomoelectrice (nord de Bombay, Madras, Rajastan,
Gujarat) care contribuie doar cu 3% la producia total.
India este al treilea productor mondial de crbune (peste jumtate din necesitile
energetice), bazine carbonifere majore fiind n statele Bihar (Bazinul Damodar), West
Bengal i Madhya Pradesh. Cu rezerve de peste 80 md.tone i o producie de 360
mil.tone/an (n anul 1975 producia era de 100 mil tone), industria carbonifer (peste 350
mine) este controlat de ctre stat. Utilizarea crbunilor n termocentrale determin o
intens poluare a mediului (oraul Delhi este unul dintre cele mai poluate din lume).
Petrolul reprezint circa 30% din consumul energetic, avnd rezerve de aproape 1
mld. tone. localizate n regiunea Bombay, statul Assam, regiunea Krishna-Godawari,
Cambay i Cauvery. Exploatri offshore se fac n regiunea Bombay, care este i cel mai
productiv bazin petrolifer al Indiei.
Producia de petrol este de 785 mii barili/zi (circa 45 mil tone/an) ns consumul
este de 2,32 mil barili/zi (i cu tendine de cretere n viitor), India fiind nevoit s
importe cantiti importante de petrol. Dup 1997 statul a ncurajat investiiile strine n
domeniul petrolier, fiind preezente firme din Canada, Marea Britanie, Rusia, SUA sau
Frana.
Capacitate de rafinare este de 2,2 milioane barili/zi, ns cu o cretere important
fa de 1998 (970 mii barili/zi). Cele mai importante rafinrii sunt: Jamnagar (Gujarat,
540 mii barili/zi), Koyali (Gujarat, 185 mii barili/zi), Mangalore (Karnataka, 180 mii
barili/zi), Mathura (Uttar Pradesh, 156 mii barili/zi), Bombay (2 rafinrii cu ocapacitate
total de 232 mii barili/zi), Madras (130 mii barili/zi). Prin importana economic se mai
evideniaz terminalele petroliere Bombay, Kochi (Cochin), Haldia, Kandla i Madras.
Producia de gaze a fost n 2005 de 22 md m 3, cele mai mari producii provenind
din regiunile Bombay i Gujarat. n anul 2002 s-au descoperit 2 mari zcminte
gazeifere: n bazinul Krishna-Godawari (Andhra Pradesh), n lungul coastei sud-estice a
Indiei i n statul Gujarat.
Dup obinerea independenei printre prioritile guvernelor s-a aflat dezvoltarea
industriei siderurgice pe baza minereurilor feroase din Podiul Decan (printre marii
productori mondiali). Prin valoarea produciei se remarc centrele: Durgapur, Bhilai,
Rourkela (cu ciclu integrat -font, oel, laminate), Bokaro i Vishakhapatnam. Compania
privat Tata Iron and Steel (TISCO) mpreun cu un mare numr de minioelrii
contribuie cu 40 % la producia de oel a Indiei, care este de 18,5 milioane tone. Alt
companie indian, Mittal Steel, este cea mai mare din lume n acest domeniu, fiind
prezent n numeroase ri.
ndustria construciilor de nave dispune de 4 mari antiere navale (Kochi,
Vishakhapatnam, 2 n Calcutta), 3 antiere navale medii i 35 antiere mici (acestea fiind
proprietate privat)
Domeniul tiinei i tehnologiei reprezint o nou frontier pentru India, cu
rezultate pozitive n domeniul spaial (India utilizeaz 5 satelii de fabricaie proprie -

35
INSAT) i nuclear (este putere nuclear). n Bombay exist Institutul de Cercetare
Fundamental Tata, cu cercetri n domeniul astronomiei, matematicii, biologiei
moleculare sau fizicii, iar Bangalore, capitala statului Karnataka, este centrul pentru
industria de vrf (high-tech) i un major centru de cercetare i dezvoltare (tehnopol). n
1990 aici erau peste 100 mii muncitori i 3000 companii numai n industria electronic.
Este i un major exportator de servicii software, de real succes s-au dovedit a fi
Parcurile Tehnologice Software (STPI) care au ca obiectiv furnizarea de date terestre i
satelitare diverselor instituii de nvmt sau cercetare. Industria electronic se remarc
prin producia de computere, aparate electronice sau motoare de vehicule.

Reeaua de transport dei este diversificat este insuficient (foarte aglomerat) i

nesigur n unele locuri (multe accidente feroviare). n majoritatea oraelor circulaia este
foarte aglomerat, transportul n comun se face predominant cu autobuzul, care creeaz
poluare. n Calcutta exist metrou iar n Bombay un sistem bine pus la punct pe calea
ferat (ns foarte aglomerat).
Cele mai nsemnate ci ferate sunt: Calcutta-Madras-Madurai (n lungul Coastei
Coromandel), Delhi-Agra-Kanpur-Varanasi-Calcutta (axa Gangelui), Calcutta-Nagpur-
Bombay (traverseaz India de la est la vest) i Bombay-Madras.
Exist 11 porturi majore: Kandla, Bombay, Nhava Sheva (n regiunea Bombay),
Marmagao, New Mangalore, Kochi (Cochin) pe coasta vestic i Calcutta-Haldia,
Paradip, Vishakhapatnam, Madras, Tuticorin n est. Transporturile fluviale dispun de
circa 16 000 km de cale navigabil din care circa 3600 km pentru vase de mare
capacitate.
Turismul se bazeaz pe un potenial foarte variat dar nu suficient valorificat. Se
remarc turismul cultural-istoric care dispune de numeroase vestigii i monumente
istorice, de art sau religioase. Se evideniaz: mausoleul Taj Mahal din Agra, Coloana de
fier i Moscheia Jama-Masjid din Delhi, oraul Varanasi cu numeroase temple, ruinele
vechiului ora Golconda de lng Hyderabad, Palatul maharajahilor din Bangalore,
staiunile climaterice Simla i Darjeeling din Himalaya, staiunea balneoclimateric Puri
de la Golful Bengal, oraele Calcutta, Mumbay, Madras etc.

DIFERENIERI REGIONALE

Axa urban-industrial a Gangelui reprezint o veche i imporant cale

comercial ntre Calcutta i Delhi ce se suprapune cmpiei Gangelui. Beneficiaz de o
puternic concentrare a populaiei i activitilor economice, terenuri agricole fertile
(orez, trestie de zahr, legume) i diverse ci de comunicaie, inclusiv fluviale. Potenialul
su natural a fcut ca aceast regiune s intre n circuitul economic i comercial nc din
antichitate cnd au aprut cele mai vechi orae ale Indiei (actualele Delhi, Patna sau
Varanasi).
Centrele urbane i industriale reprezentative sunt: Delhi (funcii complexe, cea
industrial remarcndu-se prin: construcii de maini, produse chimice, textile,
alimentare, pielrie i nclminte), Agra (sticl, textile, nod de comunicaii, activiti
comerciale ntr-o bogat regiune agricol), Kanpur (produse chimice, textile, alimentare,
pielrie i nclminte, celuloz i hrtie), Lucknow (construcii de maini, ceramic,

36
celuloz i hrtie, produse textile), Allahabad (ind.uoar), Varanasi (sticl, textile,
construcii de maini-locomotive), Patna (capitala statului Bihar, activiti industriale-
construcii de maini, produse textile i alimentare dar i educaionale i culturale),
Barauni (prelucrarea petrolului).

Regiunea industrial Bombay. Bombay (Mumbay n limba marathi, de la zeia

local Mumba) este capitala statului Maharashtra i ocup o regiune insular (Insula
Bombay, Insula Salsette etc.) joas n partea vestic a Indiei. Este un mare centru
industrial, comercial, financiar-bancar sau tiinific cu o populaie care depete 16
mil.loc (Marele Bombay). Reprezint o veche arie de umanizare (n perioada antic
locuitorii se ocupau cu pescuitul), cuprins n imperiul lui Aoka (sec III .Hr.) iar din
1661 intr sub control britanic.
Mult timp centru al industriei bumbacului, cultivat pe mari suprafee n Podiul
Deccan, aceast activitate bine prezent i astzi a contribuit la prosperitatea sa. n 1869
devine cea mai mare pia a bumbacului din India. Activitile economice sunt astzi
diversificate remarcndu-se industria constructoare de maini (automobile, nave, material
rulant), electronic, rafinarea petrolului, industria metalurgic, materiale de construcie,
alimentar, prelucrarea tutunului. Prezint un sistem de transport divers, n extindere (n
special cel rutier) i modernizare: este principalul port la Marea Arabiei, are un sistem
feroviar automatizat dar aglomerat i aeroport internaional-Sahar. Se remarc Skybus-un
tramway suspendat, un fel de telecabin dar care merge pe ine susinute de piloni.
Este i un nsemnat centru de educaie i cercetare (Universitate-1857, numeroase
centre de cercetare n tehnologie, bacteriologie etc.), cultural (studiouri de film) sau
turistic (festivaluri, monumente, muzee).
Un procent foarte ridicat al populaiei acestui mega-ora, circa 60% locuiete n
mahalale insalubre. Novi Mumbay (Noul Mumbay) este un cartier modern format prin
desecarea unei regiuni umede (rectigarea uscatului) ce are o populaie de peste 1
milioan de loc.

Regiunea industrial Calcutta. Oraul Calcutta este situat n delta fluviului

Gange, pe braul Hooghly (nord-estul Indiei) i se remarc prin diverse activiti
economice sau cultural-tiinifice. A reprezentat o veche aezare indian cu activiti
agricole unde la sf.sec.al XVII-lea Compania englez a Indiilor Orientale a nfiinat o
factorie comercial. Din 1773 pn n 1912 a reprezentat capitala posesiunilor britanice
din India fapt ce a dus la puternica sa transformare. Marea important economic a
oraului a nceput odat cu dezvoltarea comerului cu iut i a intreprinderilor de
prelucrare.
n prezent este capitala statului Bengalul de Vest i are o populaie de peste 11
milioane locuitori (aglomeraia urban). Printre activitile industriale (localizate n
lungul braului Hooghly) se remarc industria iutei, utilaje textile, industria chimic,
echipamente de transport, automobile sau prelucrarea petrolului n avanportul Haldia.

Regiunea industrial Chota Nagpur-Damodar se bazeaz pe importante

zcminte de crbune (Bazinul Damodar), minereuri feroase (Singhbhum) i neferoase
(bauxit) i potenialul hidroenergetic al rului Damodar. Activitile industriale sunt
concentrate n centre precum: Asansol (centru metalurgic, de celuloz i hrtie i al

37
industriei chimice), Durgapur (mare centru siderurgic, materiale de construcie, ind.
chimic), Jamshedpur (vechi centru siderurgic, ind. electrotehnic i chimic), Bokaro
(centru siderurgic), Chittaranjan (construcii de maini-locomotive), Rourkela (mare
centru siderurgic).

India de Sud se suprapune extremitilor sudice ale Podiului Deccan i cmpiilor

costale Malabar i Coromandel i cuprinde o serie de orae dens populate i cu activiti
economice diverse. Dintre acestea se remarc: Madras (marea metropol a Indiei de sud
cu activiti idustriale complexe), Bangalore (centru al industriei de vrf), Mangalore
(activiti industriale i portuare), Calicut (activiti industriale i portuare), Coimbatore
(prod. textile, constr. de maini, prod. chimice), Cochin (construcii de maini, ind.
chimic, prelucrarea petrolului, activiti portuare), Salem (metalurgie neferoas, celuloz
i hrtie), Madurai (industrie textil). n domeniul agricol se remarc plantaiile (cafea,
cauciuc natural, palmieri de cocos, citrice) dar i culturile de orez din cmpiile costale.

Alte centre sau regiuni industriale de influen regional: Hyderabad (construcii de

maini, industrie chimic, textil, alimentar, prelucrarea lemnului, celuloz i hrtie),
Ahmadabad-Vadodara (prelucrarea petrolului, industrie farmaceutic, textil, alimentar,
materiale de construcie), Vishakhapatnam (important centru industrial-construcii de
nave, prelucrarea petrolului, industrie textil i portuar), Nagpur (activiti industriale-
echipament de transport, bunuri metalice, industrie textil, produse chimice; comerciale,
nod de comunicaii), Bhopal (industrie chimic), Indore (construcii de maini, industrie
textil, produse chimice), Jaipur (construcii de maini, industrie textil) etc.

Bibliografie
Jawaharlal Nehru (1956), Descoperirea Indiei, Editura de stat pentru literatur i
politic, Bucureti;
Mihai Marti (1987), De la Bhrata la Gandhi, civilizaie, istorie i cultur indian,
Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti;
Ovidiu Drimba (1985), Istoria culturii i civilizaiei, vol.I, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti;

38