RELATI INTRE ORTODOCSI
$I GRECO-CATOLICI*
DORIN TEODORESCU: — In urma vizitei Patriarhuty
tentia
Bartholomeu I la Vatican, s-a dat publicitatii in
capilor bisericilor ortodoxe si catolice de-a rea
rea celor doud biserici crestine, panda la sfarsi
lului si mileniului. Cunoastefi detalii despre
dintre Bartholomeu I si Ioan Paul al II-lea,
subiect important pentru intreaga omenire?
1. P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Patriarhul ecumenic
Bartholomeu I, rezident in vechea capitala a imperiului
roman de rasarit, Constantinopol, a facut o vizitA la Ro-
ma, la invitatia Papei Ioan-Paul al II-lea, la sarbatoarea
Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie 1995). Astfel
de vizite — de altfel reciproce — au inceput inca de pe
timpul Patriarhului Athenagoras si a Papei Ioan al
XXIlI-lea si au continuat sub Papa Paul al VI-lea si
Patriarhul Dimitrios. Mentionand acestea vreau sA arat
ca aceasta ultima vizita se inscrie deja intr-o traditie. As
mai adauga: intr-o buna traditie. Dialogul dintre cele
doua Biserici, Catolica si Ortodoxa a inceput de mai mult
(1980) si sperm s& se continue. Mai exact: sA se reia
dupa .ce a fost intrerupt pentru a se discuta problema
Rnlatismului, intervenité in dialog dup 1989 cand, in
farile rastritene uniatismul a reintrat in legalitate, in
sensul c& regimurile comuniste disparand, Biserica unit
ra putut cipata dreptul legal la existent’. Dialogul
insé a eput intre ortodocsi si catolici, de aceea tre-
buia stabilit, in noile conditii de libertate, care este lo-
cul Bisericii unite in acest dialog. De cinci ani se tot
——_
* Zarul ,RONDUL", din 25.07.1995.discut’ aceasta problema. Ultimul Document comun,
ortodoxo-catolic, cu privire la aceasta tema, a fost ela-
Borat la Balamand, Liban, in 1993. Atunci s-a stabilit
‘cA, din punct de vedere doctrinar, uniatismul e tot una
cu Biserica romano-catolica, avand doar ritul rasari-
fean, dar aceasta nu e o problema de dogma, ci una de
fitual. Deci in dialog am ramas in continuare cele dou&
Biserici: ortodoxa si romano-catolicd, in aceasta din
urma incluzéndu-se si Biserica unité. S-a mai stabilit
c& uniatismul nu poate fi metoda de dialog si unitate in-
tre cele doud Biserici, deoarece el a aparut ca urmare
a unor presiuni politice (la noi presiunea habsburgica
in jurul anului 1700) si nu ca o expresie a vointei libere
acredinciosilor.
Aceste lucruri au fost inscrise in ceea ce s-a numit
dupa aceea Documentul de la Balamand. El a fost apro-
bat gsi de orfodocsii si_de catolicii prezenti la Balamand
‘unde, din partea catolic& au fost si trei cardinali-
Documentul de la Balamand a fost acceptat de Bise-
ricile prezente_la Balamand, printre care | erica
Ortodox Rom4néa (participanti subsemnaitul si Pr. prof.
Dr. D. Radu de la Fac. de Teologie Bucuresti). Cand dele-
gatia catolicd s-a intors la Roma, a avut surpriza ca Bise-
Tica unité sA nu accepte Documentul de la Balamand. Din
partea ortodoxa nu l-au acceptat Biserica Greciei, a Ie-
tusalimului si altele care n-au fost prezente la Balamand.
locsii mai sus amintiti ]-au considerat prea con-
cesiv fata de catolici!
Ce a urmat? Roma i-a convocat pe unifi, incercand
s&-i domoleasc4 (se pare c& de aici a venit schimbarea
primatului Bisericii unite din Romania), iar Constanti-
nopolul i-a convocat pe ortodocsi intre 12—15 iulie 1993.
An parte ipat la acest intalnire. <
, intalnirea de la Constantinopol nu a analizat
Faia Patriashului_Bartholomeu
soem partholomen. I la Roma. S-a amin-
fs ita la Roma a fost o vizita
‘ocolara, de afirmare reciprocé a bunelor intentii, tee
Serea intampinarii mileniului III, in pace confesionala,
i r tate. Nu s-au facut i cu
rezultat Bais pePilerisie. dialog ulis-pacestfel
pe seama comisiilor. Acesteas& se mai intdlneasc&. Anul 2000 nu e un punct tg
nus al dialogului. E doar un motiv in plus — tee
cifra de a incerca s4 ne grabim. Daca va fj Posibi] <<
termin&m discufifle pana in anul 2000, va fi ey act
mai bine. at
DORIN TEODORESCU: — Ce ne puteti spune si despre
convorbirea pe care afi avut-o de curénd cu Patriarhyy
Bartholomeu I, la Istanbul? (Eventual motivele vizite;
noul context a relafiilor dintre bisericile din diaspora sj
bisericile-mamé ortodoxe etc.). ”
i. P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Patriarhul Bartho-
lomeu I e un om deschis dialogului si nu e dispus a
prelungiri interminabile. Cu acest lucru am cizut toti
de acord, dar dialogul teologic e intotdeauna mai greu
decat orice alt fel de dialog. Aici criteriul e adevarul
absolut, nu principiul do ut des, (dau si dai, dau ca s§
dai si tu, adic& negociem pe interese. Aici se caut& sta-
bilirea in comun a adevarului).
Unele Biserici (ex. a Greciei, a Serbiei) au cerut anu-
larea Documentului de la Balamand, fiindci e prea con-
cesiv fata de catolici. Noi am considerat ci e un bun
Document de etapa, de dial L-am aparat. Am reusit
sa-l salvam. El a rémas valabil. La cererea mai ales a
Greciei, s-a hot&rat si se mai organizeze in
anul viitor ined o intalnire intre ortodocsi si catolici,
avand ca tema tot Biserica unita. Tema va fi: ,,Conse-
cinjele eclesiologice si pastorale ale uniatismului“. Pen-
tru ca aceasta viitoare intalnire si aib& succes, ar tre-
bon ane relatiile dintre Biserica Svein oy
84 se imbundtateasca substantial. Altfel, mai
ales Biserica Greciei se va opune dialogului. Se cer Bise-
Ticii unite cdteva dovezi de buna intentie si de dialog.
Printre care: s4-si Tetragi procesele din tribunale, s4
ineeteze ocupirile prin fort a bisericilor, sd tind se*-
Grima crete oOseeRt, de realitatea de pe te
credinciogilor), si seama de fap! ‘
; Sericile spartin eredinclogilor tage a fost gi ia: 1700) #%
yy
N
‘
—— Ss a Se CUD
ie
Personal cred c& s-ar putea ajunge la schimbarea
atmosferei, pentru c&é numai intr-o atmosfera de liniste,
de incredere si de dreptate se va putea realiza un dia-
Jog folositor. Mi s-a parut ca I.P.S. Mitropolit Lucian
Muresan de la Blaj, ca si alti ierarhi uniti, este accesi-
pil dialogului si e mai realist decat altii. La intalnirile
care le-am avut in vara aceasta, am si remarcat o
anumiti schimbare, indeosebi in ceea ce priveste renun-
tarea la acea »restitutio in integrum“ care era nerea-
list& si chiar imposibila. Trebuiau inviati mai mult de
un milion de oameni, ca s4 se obfina restituirea numa-
rului de credinciosi!
SA sperm ca din intalnirea de anul viitor va iesi
ceva care si incheie problema unit in dialogul dintre
ortodocsi si catolici, si c& vom trece astfel la dialogul
propriu-zis. Aceasta inseamna discutarea problemei
autorititii in Bisericd, a infailibilitatii si a primatului
papal. Dac4 vom clarifica aceste probleme, in acceptiu-
nea ambelor Biserici, asa cum a fost pana in anul
1054 (anul despartirii dintre Est si Vest), atunci unita-
tea intre Ortodoxie si catolicism va fi realizata. Poate,
chiar pana in anul 2000. E nevoie de suplete in gandi-
rea Teologic’, de depasirea orgoliilor si a pretentiilor
de dominatie, de multa iubire si de constiin{a ca in fata
valului secularizat al vremii, si in fata valului falsifi-
cator al sectelor, numai unitatea celor doua Biserici
va putea obtine adevarul rezistent la toate.
DORIN TEODORESCU: — Considerati cd in Romania este
pregatit termenul unificdrii crestine?
1.P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Cred cA Romania
poate oferi un cAmp promitator de activitate reunifi-
catoare. RomAnul e pasnic si dispus la dialog. Numai
c& in acest dialog, acum, taberele sunt fat& in fata la
Scaré mondiala. Trebuie deci s& realizim un ritm bine
sincronizat cu toate celelalte Biserici. Noi ins’, am pu-
tea oferi un area ts fist oc a ree toti, mai mult&
pu ambitii. Nu totul se ite re-
Staura dup’ o jumitate de secol, in ordinea aatetiala.
Dar sufletele se pot restaura in bunvointa si iubire.
DORIN TEODORESCU: — Fafé de perioada de la mijlo-
ISI tices setrek:retves aplatend ettnteeda agreco-catoici si-au demonstrat Puterea de ities.
in fata interesului national, astdzi nu se poor ari2A
asa ceva. Ce credefi cd ar trebui facut entry OTbi da
tiga sentimentul de fratietate? 9 Teche
. P.S. MITROPOLIT ANTONIE: m_ Sentimenty] 4
tietate, la noi, s-ar restaura rapid, daca am is ry fra.
situatia de azi, de la realitatile de azi, si ny de la j le a
situatii dispérute de mult. Suntem, si unij si alti Zor
tia cati suntem azi. Nu cati am fost. Cand intro an
mit& pres& se spune: suntem 2 milioane, jar Receg!
méAntul arat& ceva peste 200 000 (doua sute de mii); cum,
g& restaurezi un climat pozitiv? Acesta e doar un oo
plu. Nu se doreste evocarea situatiilor de la 1700. Bine.
Dar atunci si recunoastem situatia de azi. Un dialog in
aceste condifii e posibil oricnd. Ar fi bine s4 ne rezol-
vam problemele noi, aici, acasi, nu si asteptim sa nile
rezolve altii, la nivel international.
DORIN TEODORESCU: — Cu ocazia vizitei la Medias
(21 iulie a.c.), presedintele P.D.S.R. Adrian Nastase a pus
pe seama exclusiva a Bisericii Ortodoxe Roméne rezol-
varea diferendelor dintre cele doud Biserici nationale
toménesti. Cum apreciati acest punct de vedere si ce
credeti cd ar trebui facut pentru a depdsi actualul im-
pas? Se poate considera ca statul roman este exonerat de
raspundere in cazul acestui conflict romano-romén?
LP.S. MITROPOLIT ANTONIE: — ,,Conflictul“ e intre
Biserici. Statul — si sper ca pot spune aceasta acum —
nu reglementeaz& probleme de suflet si constiinta reli-
gioasa. Cand a facut-o, stim ce a iesit, In cinci ani de la
revolutia din 1989 apele s-au mai agezat. Acum putem
intre noi. Statul ar trebui si ne dea tuturor
acele drepturi pe care inci nu ni le-a dat. Ma refer
Ja datoria de salarizare integrala a clerului, deoarece
£20685 Promisiune a secularizat (a confiscat) averile
Serer in vremea domnitorului Alexandru Ioan a
’ incerea o solutionare politics a problemelor bise-
_Tieesti, ar a gti Re igind la a nu le
aoe x Nu cred c& statul are acest interes.
Per isati sé ne lamurim intre noi. Crestineste. Dup
‘seama de istoria 1025
-Crestina. Cred ci vom reugi. Ai-a
‘ortodoxie unitii
sine! E drept insé cA am citit intr-o re-
vist{ unita de la noi, mai anii trecuti, si aberatia: Chiar
se vor uni cu catoli
yom ramane! Despre aceasta, vorba englezilor: No co-
ment!
Dar desigur nu aceasta e pozifia clericilor si a ierar-
hiei luminate din Biserica unita.