RELATI INTRE ORTODOCSI $I GRECO-CATOLICI* DORIN TEODORESCU: — In urma vizitei Patriarhuty tentia Bartholomeu I la Vatican, s-a dat publicitatii in capilor bisericilor ortodoxe si catolice de-a rea rea celor doud biserici crestine, panda la sfarsi lului si mileniului. Cunoastefi detalii despre dintre Bartholomeu I si Ioan Paul al II-lea, subiect important pentru intreaga omenire? 1. P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Patriarhul ecumenic Bartholomeu I, rezident in vechea capitala a imperiului roman de rasarit, Constantinopol, a facut o vizitA la Ro- ma, la invitatia Papei Ioan-Paul al II-lea, la sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie 1995). Astfel de vizite — de altfel reciproce — au inceput inca de pe timpul Patriarhului Athenagoras si a Papei Ioan al XXIlI-lea si au continuat sub Papa Paul al VI-lea si Patriarhul Dimitrios. Mentionand acestea vreau sA arat ca aceasta ultima vizita se inscrie deja intr-o traditie. As mai adauga: intr-o buna traditie. Dialogul dintre cele doua Biserici, Catolica si Ortodoxa a inceput de mai mult (1980) si sperm s& se continue. Mai exact: sA se reia dupa .ce a fost intrerupt pentru a se discuta problema Rnlatismului, intervenité in dialog dup 1989 cand, in farile rastritene uniatismul a reintrat in legalitate, in sensul c& regimurile comuniste disparand, Biserica unit ra putut cipata dreptul legal la existent’. Dialogul insé a eput intre ortodocsi si catolici, de aceea tre- buia stabilit, in noile conditii de libertate, care este lo- cul Bisericii unite in acest dialog. De cinci ani se tot ——_ * Zarul ,RONDUL", din 25.07.1995.discut’ aceasta problema. Ultimul Document comun, ortodoxo-catolic, cu privire la aceasta tema, a fost ela- Borat la Balamand, Liban, in 1993. Atunci s-a stabilit ‘cA, din punct de vedere doctrinar, uniatismul e tot una cu Biserica romano-catolica, avand doar ritul rasari- fean, dar aceasta nu e o problema de dogma, ci una de fitual. Deci in dialog am ramas in continuare cele dou& Biserici: ortodoxa si romano-catolicd, in aceasta din urma incluzéndu-se si Biserica unité. S-a mai stabilit c& uniatismul nu poate fi metoda de dialog si unitate in- tre cele doud Biserici, deoarece el a aparut ca urmare a unor presiuni politice (la noi presiunea habsburgica in jurul anului 1700) si nu ca o expresie a vointei libere acredinciosilor. Aceste lucruri au fost inscrise in ceea ce s-a numit dupa aceea Documentul de la Balamand. El a fost apro- bat gsi de orfodocsii si_de catolicii prezenti la Balamand ‘unde, din partea catolic& au fost si trei cardinali- Documentul de la Balamand a fost acceptat de Bise- ricile prezente_la Balamand, printre care | erica Ortodox Rom4néa (participanti subsemnaitul si Pr. prof. Dr. D. Radu de la Fac. de Teologie Bucuresti). Cand dele- gatia catolicd s-a intors la Roma, a avut surpriza ca Bise- Tica unité sA nu accepte Documentul de la Balamand. Din partea ortodoxa nu l-au acceptat Biserica Greciei, a Ie- tusalimului si altele care n-au fost prezente la Balamand. locsii mai sus amintiti ]-au considerat prea con- cesiv fata de catolici! Ce a urmat? Roma i-a convocat pe unifi, incercand s&-i domoleasc4 (se pare c& de aici a venit schimbarea primatului Bisericii unite din Romania), iar Constanti- nopolul i-a convocat pe ortodocsi intre 12—15 iulie 1993. An parte ipat la acest intalnire. < , intalnirea de la Constantinopol nu a analizat Faia Patriashului_Bartholomeu soem partholomen. I la Roma. S-a amin- fs ita la Roma a fost o vizita ‘ocolara, de afirmare reciprocé a bunelor intentii, tee Serea intampinarii mileniului III, in pace confesionala, i r tate. Nu s-au facut i cu rezultat Bais pePilerisie. dialog ulis-pacestfel pe seama comisiilor. Acesteas& se mai intdlneasc&. Anul 2000 nu e un punct tg nus al dialogului. E doar un motiv in plus — tee cifra de a incerca s4 ne grabim. Daca va fj Posibi] << termin&m discufifle pana in anul 2000, va fi ey act mai bine. at DORIN TEODORESCU: — Ce ne puteti spune si despre convorbirea pe care afi avut-o de curénd cu Patriarhyy Bartholomeu I, la Istanbul? (Eventual motivele vizite; noul context a relafiilor dintre bisericile din diaspora sj bisericile-mamé ortodoxe etc.). ” i. P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Patriarhul Bartho- lomeu I e un om deschis dialogului si nu e dispus a prelungiri interminabile. Cu acest lucru am cizut toti de acord, dar dialogul teologic e intotdeauna mai greu decat orice alt fel de dialog. Aici criteriul e adevarul absolut, nu principiul do ut des, (dau si dai, dau ca s§ dai si tu, adic& negociem pe interese. Aici se caut& sta- bilirea in comun a adevarului). Unele Biserici (ex. a Greciei, a Serbiei) au cerut anu- larea Documentului de la Balamand, fiindci e prea con- cesiv fata de catolici. Noi am considerat ci e un bun Document de etapa, de dial L-am aparat. Am reusit sa-l salvam. El a rémas valabil. La cererea mai ales a Greciei, s-a hot&rat si se mai organizeze in anul viitor ined o intalnire intre ortodocsi si catolici, avand ca tema tot Biserica unita. Tema va fi: ,,Conse- cinjele eclesiologice si pastorale ale uniatismului“. Pen- tru ca aceasta viitoare intalnire si aib& succes, ar tre- bon ane relatiile dintre Biserica Svein oy 84 se imbundtateasca substantial. Altfel, mai ales Biserica Greciei se va opune dialogului. Se cer Bise- Ticii unite cdteva dovezi de buna intentie si de dialog. Printre care: s4-si Tetragi procesele din tribunale, s4 ineeteze ocupirile prin fort a bisericilor, sd tind se*- Grima crete oOseeRt, de realitatea de pe te credinciogilor), si seama de fap! ‘ ; Sericile spartin eredinclogilor tage a fost gi ia: 1700) #% yy N ‘ —— Ss a Se CUD ie Personal cred c& s-ar putea ajunge la schimbarea atmosferei, pentru c&é numai intr-o atmosfera de liniste, de incredere si de dreptate se va putea realiza un dia- Jog folositor. Mi s-a parut ca I.P.S. Mitropolit Lucian Muresan de la Blaj, ca si alti ierarhi uniti, este accesi- pil dialogului si e mai realist decat altii. La intalnirile care le-am avut in vara aceasta, am si remarcat o anumiti schimbare, indeosebi in ceea ce priveste renun- tarea la acea »restitutio in integrum“ care era nerea- list& si chiar imposibila. Trebuiau inviati mai mult de un milion de oameni, ca s4 se obfina restituirea numa- rului de credinciosi! SA sperm ca din intalnirea de anul viitor va iesi ceva care si incheie problema unit in dialogul dintre ortodocsi si catolici, si c& vom trece astfel la dialogul propriu-zis. Aceasta inseamna discutarea problemei autorititii in Bisericd, a infailibilitatii si a primatului papal. Dac4 vom clarifica aceste probleme, in acceptiu- nea ambelor Biserici, asa cum a fost pana in anul 1054 (anul despartirii dintre Est si Vest), atunci unita- tea intre Ortodoxie si catolicism va fi realizata. Poate, chiar pana in anul 2000. E nevoie de suplete in gandi- rea Teologic’, de depasirea orgoliilor si a pretentiilor de dominatie, de multa iubire si de constiin{a ca in fata valului secularizat al vremii, si in fata valului falsifi- cator al sectelor, numai unitatea celor doua Biserici va putea obtine adevarul rezistent la toate. DORIN TEODORESCU: — Considerati cd in Romania este pregatit termenul unificdrii crestine? 1.P.S. MITROPOLIT ANTONIE: — Cred cA Romania poate oferi un cAmp promitator de activitate reunifi- catoare. RomAnul e pasnic si dispus la dialog. Numai c& in acest dialog, acum, taberele sunt fat& in fata la Scaré mondiala. Trebuie deci s& realizim un ritm bine sincronizat cu toate celelalte Biserici. Noi ins’, am pu- tea oferi un area ts fist oc a ree toti, mai mult& pu ambitii. Nu totul se ite re- Staura dup’ o jumitate de secol, in ordinea aatetiala. Dar sufletele se pot restaura in bunvointa si iubire. DORIN TEODORESCU: — Fafé de perioada de la mijlo- ISI tices setrek:retves aplatend ettnteeda agreco-catoici si-au demonstrat Puterea de ities. in fata interesului national, astdzi nu se poor ari2A asa ceva. Ce credefi cd ar trebui facut entry OTbi da tiga sentimentul de fratietate? 9 Teche . P.S. MITROPOLIT ANTONIE: m_ Sentimenty] 4 tietate, la noi, s-ar restaura rapid, daca am is ry fra. situatia de azi, de la realitatile de azi, si ny de la j le a situatii dispérute de mult. Suntem, si unij si alti Zor tia cati suntem azi. Nu cati am fost. Cand intro an mit& pres& se spune: suntem 2 milioane, jar Receg! méAntul arat& ceva peste 200 000 (doua sute de mii); cum, g& restaurezi un climat pozitiv? Acesta e doar un oo plu. Nu se doreste evocarea situatiilor de la 1700. Bine. Dar atunci si recunoastem situatia de azi. Un dialog in aceste condifii e posibil oricnd. Ar fi bine s4 ne rezol- vam problemele noi, aici, acasi, nu si asteptim sa nile rezolve altii, la nivel international. DORIN TEODORESCU: — Cu ocazia vizitei la Medias (21 iulie a.c.), presedintele P.D.S.R. Adrian Nastase a pus pe seama exclusiva a Bisericii Ortodoxe Roméne rezol- varea diferendelor dintre cele doud Biserici nationale toménesti. Cum apreciati acest punct de vedere si ce credeti cd ar trebui facut pentru a depdsi actualul im- pas? Se poate considera ca statul roman este exonerat de raspundere in cazul acestui conflict romano-romén? LP.S. MITROPOLIT ANTONIE: — ,,Conflictul“ e intre Biserici. Statul — si sper ca pot spune aceasta acum — nu reglementeaz& probleme de suflet si constiinta reli- gioasa. Cand a facut-o, stim ce a iesit, In cinci ani de la revolutia din 1989 apele s-au mai agezat. Acum putem intre noi. Statul ar trebui si ne dea tuturor acele drepturi pe care inci nu ni le-a dat. Ma refer Ja datoria de salarizare integrala a clerului, deoarece £20685 Promisiune a secularizat (a confiscat) averile Serer in vremea domnitorului Alexandru Ioan a ’ incerea o solutionare politics a problemelor bise- _Tieesti, ar a gti Re igind la a nu le aoe x Nu cred c& statul are acest interes. Per isati sé ne lamurim intre noi. Crestineste. Dup ‘seama de istoria 1025 -Crestina. Cred ci vom reugi. Ai-a ‘ortodoxie unitii sine! E drept insé cA am citit intr-o re- vist{ unita de la noi, mai anii trecuti, si aberatia: Chiar se vor uni cu catoli yom ramane! Despre aceasta, vorba englezilor: No co- ment! Dar desigur nu aceasta e pozifia clericilor si a ierar- hiei luminate din Biserica unita.