5 1 1, Nee A_—U_Xx,-1_L_I ARE OBSERVATII ASUPRA SISTEMULUI DE PRESCURTARI IN DOCUMENTE TRANSILVANENE CU SCRIERE GOTICA DIN SEC. XV—XVII MONICA VLAICU Formele de aparitie ale limbii se pot studia in intre- ime si epuiza numai atunei eind este vorba de o limbs contemporani, care trileste si unde teoria isl wiseste clica_vorbirii, lar valabilitatea et poate Hi orieind veritieata. Serierea se deosebeste de limbi prin faptul ed ea hu are un caracter strict najional sie uu. fleckrel limbi nationale it corespunde sin alfabet_propriu, are si o alt particularitate. Ea devine © opera de arti prin mina mesterului scriptor, perfec tiunea’ ‘erii depinzind de stilul perioadei In muisura in care aceasta se reflecti tn litere, serierea red curentele si transtormatile spi tuale, Cu toate acestea, posibilitajile rediril stilistice ale sérieril sint limitate pentru e& elementul cel mai important al acesteia este si rimine caracterul lizbil In secolele XV—XVI serierea cca mat des folosita fera cea practic sau documentara, care permitea 0 excentare rapid a literelor. Ea era desti scopuri practice si, ea urmare, trebuia s si rapid, Se eduta atingerea acestui seop prin modul de seriere cursiy, format din trisituri avintate, suple respectiv prin simplificarea si legarea literelor, precum si prin folosiren mai frecventa a abrevierilor. Forma eursivii a scrierii gotice se datoreste rispindiil ei tn straturi sociale largi si folosirit pentru nevol cu- rente: nego}, administrajie comunala si de stat, scoli etc, Ca urmare a marit sale cursivititi, pe Ia sfirsitul secolulul al XV-lea, incepe si fle Inlocuité cu noll scrieri, umaniste si moderne. Acest fapt, dovedeste ci pentril societate continutul documentelor a devenit inai important decit aspectul sit exterior iar serierea nu maf este o arti, ef un sistem practic de semne puse in slujba neyoilor omuluf, Ca atare, studierea docu- mentelor din secolele XV—XVIIL pune cercetitorului bleme de ordi. grafologic, etimologic, dialectal, fonetie, morfolosic $i sintactic, care se datorese 1 dulut diterit de cultural celor ce Lau intoemit, pre- cum si influenjelor pe care e-au resim{ Motivele care au dus la transformarea uneia si ace- leiasi litere — lipsii de spati sau de timp — au deter- minat si abrevierea serie In primul ea, fiind vorba de lipsa de spatiu, pre- scurtirile sint destul de usor de descifrat. Seribul se juta in modal cel mal rapid, omitind in procesul serie- rit o parte din cavint sau prin scoaterea uneia sau mai muttor tere din interiorul cavintului. Lipsa de timp a atras dupit site scrierea practiced. La ineeput euvin~ tele se prescurtau dupa bunt! plae al seribului, eu tim- pul insi, desi nu existau reguli serise, se observa o uniformitate in prescurtarea cuvintelor. Atunei cind abrevierea se face la sfirsitul euvintului, prin omiterea terminatiei, cel care citeste documentul va descifra en usurintd cuyintul respectiv, chiar daca abrevierea este indieala prin semine diferite ca aspect Tntre cle, Difieultatile In descifrarea documentului intervin fie prin omiterea mai multor silabe din inte- ioral cuvintalui, fie atunei eind preseurtarea se face ne eu infeles propriu, prin semne cu inteles wu prin semne conyentionale. Deseifrarea unui astfel de document cere munca continua din partea cercetitorului, Datorita lipset mor reguli privind sistemul de abreviere in documen- tele germane, totul se rezuma Ia exercilit, Lucrarea de fala isi propune ca, pe baza experientel sii sprijine arhivistii maj putin initiati in tainele limbil germane, limba in care sint serise © mare parte a do- cumentelor din Transitvania din perioada mentionata Semnele de abreviere intitnite in documentele ger- mane au fost create si deriva din sistemul de abrevieri latin. Acestea, insi, n-au ajuns niciodatai la 0 folosi atit de intensi ca in documentele latine. Motivul este nesiguranja ortograficd si valoarea fonetica diferita a unor litere. Prin abrevierile folosite in evul mediut seribii usm: reaut dou elemente : cistig de spaliu si de timp. Pro- dusul final viza suspendarea unor corpuri din envint usor de reeunosent (ex. terminatiile), din contextul propozitiei ca si abrevierea antimitor’ substantive si adjective, conjunctii si prepozilii eare se repeti in text prints-unul sau mai multe semne, Se observa, de asemenca, ed In serisul celor ew mai putina instructie apar des solutii individuale de pre- scurtare. Asa dupa cam am aritat mu existi re privind modul de folosire a preseurtarilor. Sint abr viate atit vocale cit si conso: 5 mule Ja inceputul, mijlocul sau la sfirsitul euvintulei, Semnele Care marcheazi omisiunea eunose 6 mare varietate. In linii mari se pot impar{i astfel : a) linii zontale, perpendiculare, diagonale, ondulate: b) semnele actuale de punctuatie folosite mai eu seams a abrevierea uitimei sau penultimed silabe, Ia citre, ume ete. ; €) litere, cu preeddere vocala finala; d) Gifrele arabe 2, 3, 5,7, 8, 95 €) semne conventionale. Spre deosebire de limba latin unde exist o seri de semne de abreviere en semnificatie proprie (es act, mn, jeeclo. te.) pentru limba ger- mana fw se pot face ~delimitari stricte. Pe de alta Parte, in limba germana silabele finale ale verbelor si numelor proprii sint_mai- putin importante pentru infelegerea: propozitiet fata de limba latina si sint cu mult mai omogene decit in latina Gen, -er, -n, -lich, ig). Astfel, s-a putut forma un sistem inchegat de abrevierl pentru diferitele termina: Dintre semnele de abreviere cel mai folosite amintim linia si punctul. Linia, asezata fie deasupra literei ‘omise saui sub rind, in locul acesteia, indica lipsa con- soanelor ..m"" sau 2.” (o mai intiiaim si azi In exemple ca: Mali = Mann (barbat), mer (mere), Schmiemail = Schmiemann (nume propriu) etc, La indiearea datelor calendaristice respectiv a zilelor, Tinia care tndiea Lipsa consoaiiei evn trasd in portex: den gt 4goten) sti si o alti varianta und: dindu-Fse 0 orizontala in Iocul literet lip Mira (Ia 30 martie). E Tinka se trdgea din corpul ultimei_litere, forma usor ondulata. ex: legef = legen (a: allerhichst& = allerhéchsten (prea indltat), wert werden (a deveni), Urngg = Urnen (urna) ete aceste cazuvi liniile ondulfle ayeau ca seop si infrs musefarea scrisulul. Din acest onduleu se formeazi ca timpul un semn aseménaitor literei -I- care se ter= tina sub rind, EL se intilneste cel mai des ta unithtile die maisura si de ba Kitura in sec, al XVI1-lea toate eclelalte semne de abreviere. orini- denari semn de abreviere Doktor, .B. = zum. Beispiel (de exemplu), ‘und so weiter (asa mai departe) ete, Incepind cu sec. al XVE-lea punctul se folosea pentru etivinte des repetate in text, in titluri si in formule de reverentit. ex: Kais. Maj. ~ Kaiserliche Majestiit (majestatea sa imperiala), E.N.W. = Euer, Namhatt Weisen (In (clepeitmea voastra de bun nume). Paleograful va intimpina piedici 1a deseifrarea do- ccumentelor datind de In sfirsitul sec. al XVi-lea si ineeputul sec. al XVIl-lea la euvintele terminate in jin! sh mal cdror ultim corp se trigea sub rind, Asitel, se poate ajunge ex usurinta Ia confuzil intre itera ca alare si semnele de abreviere. Ping in sec. al XVIIlea intilnim o prescurtare apiruti ined din evul mediu pentru cuvintele dal!” (ca) si s,was” (ce) Dy, a respectiy Ww” si semnul de abreviere. Titerele’," si Ww”? tiiate printr-o linie diagonals se citgse vier) respectiy. w(er). ‘= v(er) = wer) Pind in zilele noastre s-a pastrat Dr. punetul.. ex. constind din litera remarea ci exist preseurtari caracte- ristice antinitor epoci si altele eu un earacter mai larg, incheiem aceasta prima parte cu consideratiuni gene- tale asupra subjectului propus. Totodata, mentio- niim ed yom prezenta intii partea teoretica iar exem- plificdrile 1a uma, rezervindt-ne astfel posibilitatea pentru completari viitoare, Sistemul prescurtarilor germane medievale consti ain: I. Abrevierea prin suspensie prin cate se omitea sfirsitul cnvintelor. Gonsoanele finale cele mai des fomise aut fost: m,n, p, r, dezinenfele : -lich, -leln si terminatiile : -um, -ting, -er, -en, -us, -gen, igen, ‘Abrevierea se indiea in aceste cazurt prin: 41) semne de abreviere eu infeles propriu, care oct aut diferite pozifil, formind parte integranti cu corpul literei. Acestea pot ocupa diferite po: a) adiugate la ultima liters be ies fine, STINE AUXILIARE 49 ») ayezate deasupra literet, in acést eaz suspensit- nea poate fi marcata si prin incovolerea in sus @ ter- miinatiel Iiterclor penultime. JIL UI NFU ©) prin cifre ay abe Siebenbiiryen (Transilvania) ‘semmne de abr stind din: a) una sau doud Jinii orizontale, sau usor rotun asezate fie deasupra intregului euvint, al ultimei liter saut sub cuvintul abreviat. ex: REM = Romp, Rump (1 cereale-xileata). ‘Asp = Aspern (aspri) nemeé) = nehmen (a lua) ) semne de punctuatie : p punet si virgula, ox: jederminnig : end, fere cut ingel’s conventional con ate de tivisuri pentr el, virguld, dowd punct == jedermenniglich (fiecare) = endlich (in fine) 3) snspensia poate fi indicata si prin abrevieri mixte, infelegindu-se prin acestea o imbinare intre senine ev Infeles propriu: saw conventional si semne de punctua- tie. ex: leg: legen (a pune) in cazul cuvintelor compuse, indiferent de pirtile de yorbire din care sint formate, cel de al doilea ex vint nu se seria, omisiunea find marcata prin punct — doud puncte — adaugarea primed litere din compusul doi la sfis- situl euvintulai baz, ada n conventional de abrev mpusul dol. ti Weingy = Weingarten (vie) Stadt? Cind in text se ajunge Ia o repetare deass sau mai multor cuvinte compuse, acestea se abreviate prin inifiala cuvintului si prin semne de punctuate. ex? rdjoch (jugar de pamint) Sensul atestor cuvinte se deduce doar din context, Inate individual ele isi pierd orice identitate. Documentele scrise in limba germand ne ofers exemple in care abrevierea prin suspensie poate {i intilnita la inceputul acestora. In aceste eazuri supri marea se face in prefixe si anume: ver-, vor-, per Ele lipsese fie in intregime, fie e4 se prezinta mi cu anumite litere din corpul cuvintelor. Absenta pre- fixului este mareat printr-un semn conventional de abreviere. ext Erdjot de piminty Stadtreiter (stafeta, curi ex ngen = verdingen (a se tocmi) In alte imprejuriri lipseste prima liters a cuvintulut sau chiar cuvintul de bazit ex: mb = umb (pentru) xlicher Gewohnheit = christlicher (dupa. obicetut cerestinese).50 STUINTE AUXILTARE § Se euvin citeva cuvinte si despre abrevierile prin sigle. Indirect ele au fost deja pomenite in paginile anterioare. La ce fel de cuvinte se folosea de fapt ubrevierea prin sigle si cum se ficea? Prin sigle se prescurtau cuvintele freevent repetate intr-un text satt formele de politete In titluri (forme de reverenta). Sigla reprezintd inijiala unui cuvint urmata de un punct sau o Uta. Se proceda astfel atit la cuvinte pur ger- mie cif i 1a cele Tatine folosite in texte germane, ex: = durch (prin) mi. = man (pron. nehot., cineva) |. = Meister (mester) letzten Jahres (anul trecut) .V.W. Herr Burgermeister = Wohl Edel Gebohrner Namhalt Vorsichtig und Wohlweiser Herr Burgermeister (Infelepciunea Voastré generoasi side bun nume domnule primar) a Namen Jesu (in mumele Lut nnezeu) s. aikt (sfint) AL = Ano (an) Il. Abrevierile din interiorul cuvintulué saw preseurta~ rea prin contracjie. Aga dup cum arata denumirea acestul gen de prescurtari, ea consti in scoaterea uneia sau mai multor litere in interiorul cuyintului, Acest sistem prezenta marele avantaj ci pasta inceputul si sfirsitul cuvintului. Abrevierea se indica printr-un ypunet sau prin semne, cum ar fi: un triunghi neinchis in partea de jos sau de sus, lini! ondulate, line dreapta deasupra cind dedesupt, cere ete. = Konigreieh (regat) euer (al vostru) = eine (0) a a = Meister (mester) Mize = conyentionelle Minze (monedt con- venfionald) MAMET — Mejestiit (majestate) 4 brevierea prin litere supraseri A In serierea unel litere de dimensiuni mai mici deasupra sau in dreapta cuvintulul prescurtat, pentru a indica suprimarea unor litere intermediare sau finale. Suprimarea acestor litere se consemna uneort si prin; Virguli, doud puncte sau doud lini. ex: chyfe 2 ehrf 2, enif" = ehilichen (cin- cuviinciost). Con: st Prin urmare, prescurtarile intilnite in doeumentele germane datind din secolete in trei categorit : = abrevieren prin suspensie = abrevierea prin contractie — abrevierea prin litere supraserise. Nu am tratat ea probleme de sine statdtoare abrevie- rile eu infeles propria, relativ sau conventional, deoa- rece Je-am incadrat, prin exemplele gisite, in’ catego riile mai sus mentionate. Pornind de la aceste constatairi teoretice care Ist gisese 0 exemplificare pe document, ne-am oprit atentia si asupra unor categorii de cuvinte, des intil- nite in texte. Sint, in primutl rind, euvinte simple din punel de vedere structural ; articolul hotarit, articolul XVII se Incadreazi care, datorita sint des folosite nehotatrit, pronumele, conjunctit ete. functiet lor gramaticale in propos! si apar gbreviate sub diferite forme ex ge hotérit-masculin) ee die (articolut. hotarit-feminin) = cin (artigolul nehotarit-neutra) rs a a cite gf) Foarte des aceste cuvinte rupte de context nu ne spun = der (articol nimic, adied un ,, * J-am putea interpreta ca fiind : , das (artiedtul hotarit pentru masculin, fe- neutru singular), ,,m” poate fi, man (pron. nehot. eineva) sau mehr (mai mult). La fel se intimpl& si cu stabilirea genului pentru articolul nehotarit, diet a ponte 1 eit Gen cin (neube). Jn aceeasi categorie intra si semnele numismatice cele pentru unitatile de masura. Cine dintre noi n-a atilnit de zeci de ori unitatea monetara florin sau denar? Aspectul grafic al acestora cunoaste 0 varie~ tate foarte mare. Cele dowd diviziuni monetare, flo- rin renant si florini maghiari apar si ele diferit abre- viate. Este interesant de remarcat ca unita{i monetare cum ar fi de pilda : taleri, aspri nu cuniose 0 varietate aya de mare in abrevierea lor, pe cind fenig si gulden nut le-am gasit abreviate deceit, in documentele datind din sec, al XVI 1-lea. Unitatile de misura cel mai des folosite in docu- mente sint : Urne (urna), Pfund (fant), Metze (veche miasurd de capacitate), Rump (galeata), Kubel (cibla), Meterzentner (chintal), Elle (cot). In ceea ce priveste sistemul de abreviere a lunilor calendaristice constatim prescurtarea doar acelora compuse din dows sau mai multe silabe, prin urmare : fanuarie, februarie, aprilie, august, septembrie, octem- Drie, noiembrie si decembrie. La descifrarea lunilor trebule sa {inem cont de faptul ca acestea treceaut drept, te Iatine cu terminatii latinesti si ca atare se declinau, In documentele datind de Ia. sfirsitul. sec. al XYV-lea, din see. XVI shal XVILlea cle se dezleaga asttel am 2% Jan, = Januargi (la data de 2 al lui fanuarie). Asemaniitor s-a procedat Ia toponimice st la numele de -persoane. Intilnim, astfel, numeroase exemple pentru abrevierea prin suspensie a toponimicelor in care se suprima lerminajia cuvintului, Dar prescurta~ rea se poate face si prin suprimarea celui de'al doilea cuvint al compusului, mentionindu-se doar litera de inceput din cuvintul al doilea, sau chiar in Interiorw cuvintulut, in), eine (feminin) saw Markschelken (Seica) Tanke = Hamlesch (Amnas) s Setburg (Jidvel) ig estate rerétanatant (sthfu) Gr. Au Nu se prescurtau toponimice monositabice din cate goria : Woltz (Vell) ete. ‘Numele de persoane apar mai rar abreviate in docu- mentele germane din perioada mentionat& fali de cele intilnite in documentele latine datind din perionde = Grossau (Cristian)anterioare. Abrevierea se fiicea prin suspensie si contracti ex: Med) Jorge = Mechel Jorgen Schoster = Greger Schoster Joh: Weinholdt = Johann Weinholat Intilnim adcseagprenume Tatinizate, aict suprimarea terminajiel ,ust{ se Indica ca sf in limba Tatind pein semnul “9” Petrg Law Petrus Low Dar existé si cazuri in care suprimarea -termin; Jatine era indicat printr-un semn conventional in- tilnit, in alte imprejurari, Ia cuvinte pur germane, cx: Geor Steglero, Geordf, Retsner. in anumite categorli de documente, cum ar fi di- plome de innobilare, certificatele de atestare pentru lucenici, calfe si mesteri, numiri in diferite functii ad- Ininistrative, juridice si police, in actele juridice (Les tamente) ete. unde persoana in cauzi forma nucleul actului_ nw se intilnese’ abrevieri ale numelor de per soane. In schimb ele sint prezente in registrele de brea~ sli, de socoteli, in notife, insemnari etc. Desigur c subiectul nu a fost nici pe departe epui zat prin cele prezentate. Sistemul de abreviere poate fi urmarit dupa categorii de acte, ex : documentele date de institufiile centrale din Transilvania, de reprezen- tanlit orugelor, tirguritor si satelor, de starostii breste- lor, manuserisele unor opere Istorice, economice ete. Ramine ca printr-o mune& de continud cereetare si de confruntare ew documentele si venim cu noi con- tribufit pentra a Kimurl sf intregh probleme care in prezenta Iucrare au fost doar enuntate. * In planseie pe care Te dim in fotocopie exemplifi- chm consideralitie teoretice privind sistemul de pre- seurtari in documentele germane, Principiil de ordo- nare este cel alfabetic. Pentru fiecare litera s-au redat principalele forme ale majusculelor si ale minusculelor Sub care le intilnias in documentele datind din secolele XV—XVIF. In cadrul literet apare lista cuvintelor abreviate si variantele respective. La transcrierea exemplelor §-a folosit serierea goticd clasicd, respect ddu-se ortografia, punctuafia si toate prescurtarile din document, Se pot intilni, astfel substantive serise cut itera micd, litere supraserise, in locul literel ,.u” = HNP sau Ww”; in Joe de 4, Jn ceea ce priveste traducere: textului german 5-2 Incercat o traducere fidela originalului, BIBLIOGRAFIE 1 Gabriele Schieb, Probleme der Erscheinungs for- men des dlteren Deutsch, in Studien zur Geschichte der deutschen Sprache” Akademie-Verlag, Berlin, 1972. 2 Paul Moser Schrober, Millethochdeutsche Gram- matik, Max Niemeyer Verlag, Tiibingen, 1969. STUNTE AUXILIARE 5i 3.C. Tr. G, Schénemann, Versuch eines vollsn- digen Systems der allgemeinen besonders diteren Diplo matik als Handbuch fir Arehivare und Gesehiftsgebrauch Leipzig, 1818. 4 Th. Sickel, Beitrdge zur Diplomattk, Wien. tag FEA: Ebert, Zur’ Handschriflenkunde, Lelpste 6 W. Wattenbaeh, Paldographie, 1886. 7 W. Wattenbach, Das Schriflwesen im Mittelalter, Leipzig, 1873 (1896). 8 P.A, Grun, Lesesehliissel zu unserer allen Sehirift. Sippenbiicherei, Bd. 10/11. 9K, Brandi, Unsere Schiff, 1911. soi © Gr0Ms, J. Kirchner, Die gtischen Setrftaten, 28 11 M, H. Laurent, De abbreviationtbus et signts sertp- turae Gothicae, Romae, 1939. 12H, Frichtenau, Mensch und Schrift im Mittel- alter, Wien, 1946. 13 A. Cappelli, Lexicon abbreviaturarum, 1949. 14 H, Foerster, Mittelallerliche Buch-und Urkun- denschriflen, Bern, 1946. 15 B. Bischoff, Paléographie, in Deutsche Philolo- gie im Aufriss hrg. von Wolfgang Stammler, Berlin — Bielefeld — Miinchen, 1951. 16 H. Foerster, Abriss der lateinischen Paltiographte, Stuttgart, 1963. 17 Fr. ‘Schuler Libloy, Erste Grundziige der theore fischen Diplomatik (ms.) Sibiu, 1852. 18 N. Grimada, Din domeniul seritturti, Istoria cultarii si sertitura. Diverse teorli relative la originea aifabetulai. Cerniuti, 1929. 19 I. Bogdan, Documente si regeste privitoare ta relajitle Pari Romanesti cu Brasooul si Ungaria ta secolul XV si XVI, (introducere). 20 Fr. Pall, Diplomatica latina cu referirt la Tran- silvania (sec. XI—XY) in ,,Documente privind istoria Roméniet””; vol. 11, 1956, p. 223-320 (330). 21S. Jakd, R. Manolescu, Serlerea latind tn eout mediu, Bucuresti, 1972. Anleitung zur lateinischen 4. seus, = acuzativ 2 Biserica ev.C.A, Translvania — Biseriea evanghelick de oonfe- supe angustant aia Tranava Be — eatie 4. ool. ~ colectie ', Col. doc. Mz. Brukenthal — Coleetia de documente Muzeut Brukenthal 6, Col. ms. Coleetia de manuscrise 7. comp. — compartiment B. Doc. ad. de biseriel —Documente adunate de biserit at. — 6 10, fase, = fasciol un. fa. = fond 12, fem. = feminin 18, Magite. or. Sibia — Magistratul oragului Sibie 14, num, card. — umeral cardinal 18. pron. dem. = pronume demonstrativ 16. — singular nv. = veroPee AUAU ALL AAGEME WB - sessivryeorscen,.. aid alla soab wml fui, woud vag i Hall dor O. “onl Vile Sry. be daw...” +) Avh.St.Sibiu; Col.doc.Muz.Brukenthal, AA nr.4o, £.17 ("seegh tot oeea ce va fi corect dup cuprinsul articolelor 1 rinduislilor breslel: timpla- rilor ... se va pastrase."). “eo soon fait ar oi Nor och women O00. Der J Vode yf. Sugprinlow dale Uy lt oe Sibiu, fa. Resi wh nr, 438, £425, i (ack Insh unui fix de mester $e,meserig.i-ar muri tatil, acela sii, cen bre: b = aberaal, din now “edi Ml abe ‘lle While on hdc aw ft #6T Og ff 1618 sly Mase Varia, III lot, pg.323.("Instructiuni pentru viz: pregenfate inanul 1577, Domnilor preo}i din nou Infitis ape: = administriert, predat, achitat, plitit Dhani ind Dahign Bapagin. ap. 50 a Cab ib hie! Arh.St.Sibiu, Col.doo.iz.Brukenthal C., nre84 £49. te de brees- s& inve~ & predat megeziei din localitate 50 cible de griu"). AMAL A sue fn aduinistratie wn laf 2 4 he * ‘sé Pee : ae Stina, id leg. ststc oz: Sibiu, vodad VII, wr Sf 8.(".,.e% edministre'jia de pin eoum n-a4n modul cel mai ae ’ ekerland, teren erebil wh arto: fed dy yw « Arh.St.Sibiu, fd.l “aii jugir de teven ii oe) An cpatele sentutui"). 2 Mie Boi AD ogg Suorlungacr flown Soubogld howe! Avh.St.Sibiu, Col.doc.Mz.Brukenthel, CO nredo, £39. ("Acest fi ocolit numei deck prea tnéltele dispozitii emise in aceastii privin- Qj 2 fi xespectats cu stricteta"), ue’ ig S, A . i, eprilie ly & ua Sibiu, fd.Megistr.or.Sibiu, Vigesim! eyopiret 2 coguri ou ma i li cog ey portecsle") « Op» sapere, exes ode avinghowaper ome flavwn Onl 4 sive One ein Arh, St.Sibiu, Col.dec.Mz.Brukenthel, B nr. 118, f. 1 i cae: lo, pe pry hig de la Andres i Oval pentru griu"). 4 sh str.or-Sibiu, Iregistrata VII, fasc.12 nr. pos Iil, nr-lo, £.64. ("La 8 aprilie 1685 an fe a bona dll w 30 CO nre4o, £.57. ("Extras din protccolul megictratului din oragul Sibiu din 30 Arh,St.Sibiu, Col.doc.Mz,Brukenthel, wuguete-.'EP Sy ere et afl yo M.. Arh.St,Sibiu, fd.Magistr. or.Sibiu,Iregistra- ta IV, fasc.8,nr.341, ay aiua de 31 a lunii august am dat din pomunca onora~ tului gi injeleytului domn primar celor doi servitori ai sai pentru masa de di- ata cayne de berbec pentru sase dinari, La fel piine pentru 11 unbviongl = beweglich, mobil fn . y ic MY’. inst. Sibiu, Col.doc. Mz,Brokenthal M.B. or.7/190.("s..bunurile no~ Sof Se ccs alle cba, soon Bos a Sh Arh,St.Sibiu, £d.Magistr.or.sibiu, fi! boy onff, £.144("Radt Duca din Riginari ¢a platit pentruy un nuns de Sof dere ira "Micrel... ik. Toypulln Pound ma fukin Snes i Wh sox.se, Sibiu, Col.doc.Mz.Brukenthal, CC nr.92 f,114. ("Paltoane din 4s. cu bordurd dubld de catifea gi ciptugite ou mitase.")LUTE UCEL EL ars a Kospeniejcosranie 4. fo alle. ai tonne Lomnpnh wow Horfl gua. gua, Uinise.cinin, Col.doe cc w Taff 2.40 v. &.,.cHre a-inoptat aici impreunt cu compania sa find a pliti wun Loot: Reaaindl Cot sonoratul comanda~ 2.Brukenthal imic .t AJ = Komando, comandanent 57, £10 fd Arh,St.Sibiu, Col.doc, 6 al regimentulus Codey ConvontLéneLle wtinze »woned% eonventiona2i Slaw 320 % 4 Ch f Arh,St.Sibiu, Col,dogMz,Brukenthal CC nr,78, £,71. ("La fel 920 flo- “ind (ions in moned& convent ‘ti. = Kronen, Brayov y pages EuRoire iol gid’ one, lr Qa ay ring dr bi. bitrinid jurets si oragelor Sibiu, Sighigosra, Bragov, Mediey gi Bistrita precum gi din cele 7 si 2 scaune a intregif universititi a segilor din Transil- 8 i) 1 pe we = eae cregtineso Magri dv ff WM : Sa Arh.St,Sibiu, Col.doc.lz.Brukenthal AA nr.8, £.48 phi «Gn hi oy ayexpretate inceputurile crestinias mea saab sgt christ! Hristosy “Hh food ane ab: dd nigtlaiv! + ArheSt.Sibiu, Col.doc. seule ce a a aie (eeet@ Dommul atotputernicul si vi aibig in pazd > in mumele Domnudutees')«VVIDDRR OV Vas GAB C49 PP Ne a fet a? aad dem. ‘ihe ae Me ‘ a. dopa 4 4H . ° f{2" Avh.St. Sibiu, tasnegistre A, mre Ls, c.21,f.21.("Care dintre calfe se va logodi sau c&- si a fi dovedit meseria este dator si Dill vill nome la ig iwi the Safe = Til le of Inf fe wel fie fac 3. avh.st.sib., £4. Registre gi scte de breasl&, nr.438,2.20,° Cl2L. ("Cel ce vrea si devini mester si si se tocmeascd la invitjaturi si dea ‘bpeslei 6 florini si pentru On 3 flo: nit) a das, articol hotmutra Doha Gti. wel By WoW Www ibe fe Sean I Qu gonst. Sibiu, t8iegttee et ne. fo breasld, nr, 438,£.20,c.21. ("De va muri megterul sii i se lase so= Ags acestuia tei o jumitate de an slugile"). PTH. any iss ge a 10 482 yr Map in fll © Hil on lowi. sorbate. se.os0:, Col.doc.iiz.Brukenthal, AA nr.4o, f.17. ("..,cealalt’ jumitate si revind megte= eT ia , te ye yo ‘tgesima mr,13, £14. v0 alt din Ri ah. chintale f ia plitit So dinari"). hig. sou” Babel Hone big. 34Arh.St.Sipiu, fd -Megietr.ox.Sibiu, Inegistrata IV, fasc.lo, nr-345, (" Bartenh Ehrnen, olar, "b lotoni"), on ap, May if nal hel all oe baw lofen wie wd a ip HAW Mn: 24 Arh.St.Sibiu, Col.dco.itz.Brukenthal Be. “92 preg f. . te ziue de 4 decembrie onorajii.megteri de breasli au finut edunere, Au rimss mai deperte gterogti de breeslX Johenn Auerlich pi Wennrich, cXrore:c-au dat 3 florinf 1-21 dinari Mf. - diejenigeyn, pron.dem, scela, aceia 4 Mono dw Qupspuflv wie Codie ghbinbvor Jabuay, Arh. St.Sibiu, Col doc.iiz.Brukenthal, AA nr.8, £.5 v, ("@ei care au goris istoria criticii...") 4 durch, prin, de ektre Saye tht due Tog Tope sn (or sub Wf arr, Magi «sey Ath St.Sibiu, Col.docllz.Brukenthal , CC nr.92, £6175¢ ("se» privitor 1a elegerea comitelui de citre magistratul ora- ui Sibduss.").