Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Scan171003165550 PDF

    Uploaded by

    Alexandra Mihaela
    3 views20 pages

    Original Title

    Scan171003165550.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views20 pages

    Scan171003165550 PDF

    Uploaded by

    Alexandra Mihaela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    29 e900" 29 ny anpoxd nit azn 1Seajeoe :yaoexo wluins o aso nue ymidayp <1Smo}, -,soupunl >[olun audsap aiseqioa as :riutn$ 0 rexpisuoa ayso irudsup “Pwo 0 sp29p yMUs TUE IZRISY I 20 eInUBoOy Bp v ap EU 1S ourenaomun9 “gpg wounds ‘oyonou yp ayseu 9s fo nowy we axseu as tu pm nun p premgae eiutos wp ede uns nu 3 fg we “zeouey ‘uewuio# ymdoup) puowedow ad ap soqumdasp eoreusioniq, ayeidaag 18 ydeaq ardsaq ‘qreurunerg s0}OYUY WD owog > sdougy Tuossunyy fox “upuos 919 adayp Insiosiun “pa easy 9 yradau Tr “1961 iapeoy {661 “nSomong] *}2W01 °§ i daup ap weiesy ‘muoroong Ip nasSuPIrg-MIesey Y mSucUORT 18 S0J001N "IN 9p eaSepe 1S eanrBAaL PAN W pa non 4s wiucy "nag "y) 4p pu009 “sia aap 9p wieag aL ses 8 IZ6L “ouzon “gH emp ‘1 AID TNLdaU GNIARd FTVAINAD ILVYACISNOD 1moudv) 8 and jmdaxp osouyap aie> nsunt msixg “2y09J0 Mvaqaoe euMESprOW y89 Jaun ynsnpoxd 9489 oTes m9) Saf so “ax sma “soya 9 9p HoUID|a Un aso (219 ZauND “Zauode! *upLOS euradoung vaunqup pu waadng ynyeungusy — tweaiopal jnpounguz] — 19 Woup ap aqjounsowiin an, addaigy 9p pupwoy wsiaoy — eforeuto9 sdaucy ap wsiAay— [noo] asu99p 0) — uodin ap vlueuopag — oynusosny viveuopso, (2ojyomsyinjniomne &) enseou Bou ~ WeOUT LET TAL Lad oa, aL adng “qu, ‘pal quit ws adns was wans ros AB La ann 204 Wd yssod sd d wo do ‘900 BO 2 DREPT CIVIL ~ Partea generala r reduce astiel la regulile p incheie contractul defi ddrept. Judecdtorii 2 cum vom vedea, Profesorii faculty fac” de asemenca drept studiu, de reflectie, de criticd side @ arita calea de urmat pentru realizarea sa practic, De fapt - cum spunea G. Renard ~ fac de Drept sunt sacerdotiul intelectual gi moral menit si intretind si s8 propage credinfa in Justtic. in acest fel abordirile dreptului sunt ‘multiple ir definitile sale de asemenea. Dar ideea de drept ? Dreptul gan ru este usor de surprins. Sub acest as alta parte, in teme! milenare care, emandind de deplaseaz’ si se redefineste din tiny tn tiny Cuvantul drepr este suscepti de fenomene sociale, cit gio stim si, dincolo de fenomene gi deasupra sti tema de filozofie pentru care ~ cum s-a observat - atit de usar se moare in’ revo rizhosie. -»Dreptul trebuie s& fie organizata a controlului soci intocmai edt este”; el poate fi, bunioari, forma cea mai uun sistem de comunicare si de schim -antdotal pat Daca acest concept imracé mai uo luna se poate afiema eu certitude dreprul este facut pert no, area 5 realizarea sa dreptulapare ca an fenomen al viet sociale. In context socal dreptul intefine rapor concurenji sa de interpenettare cu alte fenomene sociale. Asfel, el poate faclita comunicarea intreindvizi sau grupuri,concura la regularizarea viti sociale, este fenomen de cultura ise fae vzibil prin fenomenele juice Exist 0 unitate esentala inte ordinen jurdica si stat: dreptul ese de esenf stata, statl este de esent judi; staul mu poate inedle dreptl, pentru c& dreptul este identic cu wings sa. La ora a noviunen de star de drepe. 6 ordine cate exclude jt ca el si especie le instanjo: tobuie ca cetifenii SB fie garantati impotriva unui arbitra stanjlor, se asigure in primul rind libertatea de eredinj de constina si Hberitea de eppinae in acest op et ovgizatso bi wae: asp een contol de efile de atac judecdtoresti. In acest context 8 asa cum finem lt zidurile cultura nationala nu este dreptul in stare pur ci un drept remodelat de imaginatie, de Capitolul I Considerapii generate privind dreptul civil B fanteze, Ins nu toate disciplinele de drept au un impact egal tisat mai multe urme decat dreprl entry faptul c& este mai usr de receptat gi de infeles de edt neprofeso yrocesual cafe are ceva in acclasi timp solemn si teatal care este mai profi decat legen substaniala care este rece, impersonal rept este pre {jozea un rol importa se refer la un sens, le personale ale unui jurist ( jeleasi, cultura juridica nu este usor de definit. Unele anal (conciziunea, claritatea stilului; se vorbeste in acest caz despre o ele clogiul fondului. Se vorbeste astizi tot mai mult despre o estet recunoaste prin maniera de a prezenta materia (ordine, sistema poate vorbi despre 0 inculturi juridiea? Raspun texte difize, iziune ete.) Insa se afirmativ; aveastt Antiteza cea mai evident& si cea mai spontané a stiimei dreptului este cea care opune dreptuli fap; aceasta antitezd este vizibia in diverse ipoteze: in dreptal procesual e2 s-a lst terenul propice: avocafi pledeazi in fapt, judccitori aplici faptulul regula de drept (da mihi facta dabo ti jus); Cutea de Casatie si Justtiejudecd dreptul ny fat ce jursdictile de fond pot judeca in acelasi timp dreptul si faptul. In drep concubinajul, uniune de fap, inceared si imi easétoria (uniune de drep) cel mai catacterizat fpr juridic,aspira se transforme in drept. Dar fapt Gus ex facto oritur) In ci are profuunzime gi ne inva si s si privim faptele, sa plasm faptele in categoria lor juried gi din acest motiv dreptul este ¢ art in viata social, in viata cotidian’ exist infinit de multe fapte dintre care u in afera dreptului, tele sunt late in considerare in dferite moduri de catre drept Daci idealismul juridie a imbricat mul afirmarea unei valori superioare dreptuluipozitiv, ‘ntotdeauna reclama nedreptatea acestui drept, Ideal beprate, Ea este 0 constantd in viata oamenilor. i si exista si in prezent o dezbatere si chiar o luptd pentru triumful drept rare fara sfarsit, un butoi al Danaidelor. JJ. Rousseau, autorul. ,Contract spuniea cd mumai legea este cea eareia oamenii fi datoreazd dreptatea sf libertarea, ci (aceasta ,voce celesta cum o numnea el) este anterioara justti! sensul curent prin justifie se iofelege ansamblul instanfelor de jucecati de la care Aslcaptd sd se facd dreptate. Un ganditoriluminist spunea ca justitia comport tei virtuis constanta o sustine, prudenta o aplica si clemenja 0 tempereaza, Shakespeare ‘ate si astazi este adesea citat in fata instanjelor de common lav ridica spunind: Este frumos sé ai forta unui urias, dar este tiranic a te servi de ea ca Clementa are o dubla binefacere: ea face bine si celui cate d& si celui ca ste puterea puterilor i ui Dumnezeu insu, tempereaza ju insd sensul pe care noi este acela in care dreptatea este Situata mai presws eed dreptul, asa cum absolutul este mai presus decat relativul. De alta parte, dreptaten 9p udoup ap soargns youorspea pow joupaz> (nsojay up ayioysoud puU o ad woop fame adsouoa ayod 2s wsosod wipadsau v 2p ns awiaudoid op jmidasp :nydassy nn 0 asa ad vue one voued utp sumnose aundnsaud wioun roped up swouuypentios ap azond seaay “sonijd rigntnuioo rojane Hens sSejoe 8 jnun ao a4e9 ns0190 yeudaup m9 otrzodo ut doy yaap) -ipuy © assind o* ‘Kaftan wounds wind gdnp “PuumsosutJdoyp miupano ‘suds ee tes myrodsupwxga}ud nzwod nye © pamaz909 eho} | puode aosou a 385 3p poaso Sanu um sogjsns i naad jaro mymadaop af] 9p rinasouna1 Pposoud nos agoygisod aoe WaOxD .Al0 aug visaxdxo“SU>S va}Op [EUnet 9 98 a9 wogp “zaouna) (ito asp “agus Ia}9adeup:199p aunds vaind ato, nzod sdbap ns aN dap solu 13908 yun ® EuIn>op FuayENIDD 2p asvoyer n> "oUeO aMlEp sjanuoder "2voui94n3 “mp ayes!208 ony “x9 gHmnpuos op rNHax ap mjguiesuE un ssa 29140 srudog ‘aze08ta wy nitowsop 1998 wp aoipanf sojouuoU fygUNEsUE uo ee “ssouruuo adsip ap munis © un suum foun 1uBasod) youre nt wp * mujuo3 sm ap autgasoop axds * avo imdaup via 2pisio an Uguow aIsnjaxa vamtisede ‘oyeateoo] “guns pugumasuy sexe idaup* saudxo “oyfojoums ‘upans utd 250 imaye OUNg RATAN] o Paap Fnu wUIAS ado" yo “reIORIEKD tumsastO BojounaT azaxy Heys ‘pues mud uy ‘aingan eis 2040, AMINITAG I$ TINO TONINYAL “TS UO! nud “21919 vos imdaup wip 2p1419 sep uy watUsBi08 ae yuluys no tuyzed 2] gs aingon vaase ap 18 tigatoos want ‘romany uted 2 8 aluin§ foun fore 8 sumMuP ALN urisede wexdoap v9 punujuras viaypul WO, jouia} 16 2ye3aq psHIOY foun auaytwU Lap eS lsturcuip un-nutd emuap ea as “yuuod vs 99 wyepo ‘ores ase3StU 190 ap 18 9190 ap xajduwos mjquresue un 2959 [9 ‘oof un 2188 zd “ung sad0ud mun elqesajaud ayso vIsvoid axaBa[aiuy o yo aumds 14o90 qloAcud ‘aug YUE IEW Nd 10 pd v ou Yoti09 0 nes arioezuen O-s}uLd yIAa ¥y a1vod saa0ud sq. “se00ud un ay e Onnud B0an jnuunAp “Yasva1oropn! eAIRITO pL amadaup ef 2p ‘sepesy “rowoapn! 9p yreaeioap ay ys singan mp siuarstxa “wIs=IU00 endazp woe ,2t0}e © JR a1B yeUL NU ruued a sojuouuno vit, ‘asedsip vayexdaup ee up gsvoDs Eup 0 udp ap eaopI “nds 4 ranseow oundns ound aind 30a 3 9p “o1easp op wo9pt 2p 1938 2p goep wow dioo un oupuIEL jioenuoa ¥ nfsiorgoopnt ayuesTpoy ‘3[A>q foun eu w -ayeudasp ap esPousdt stonau 0 tow uy msixg "ngs jnfanUy Wl xdaip ap 289 99 9 nod pidny aze9 wo nun wads weTuAUoD B eINUYPoU weg pea {sizas BA WjoIN injmdaxp jmuowMU9s “oye INaB} vateidaipou HS sep stuodns vowedaipou ‘oendsupou ap yeuuoumuas 3yo0p wtods Ye 9 1 ondagpou "ues iqezasos 405 our aL 29 payexaup Bo ated 35 3} 250K yeu #29 2x9}0 Bs sundoud 16 2189 ¥99 2189 nJ9p No plooe 9p 1 varnd ww [3psy ‘ajaubostod 2700) 9p wuLusax Boype “EeHed 1S ‘sns Yeu azesBLURUD aanuEd o1BO1 alodoa” Bs amgast nsuss uy “Bpesioatun aly ys mnqan 3 v9 yo naquad wIsKa aqeod ms fo are 96 eNT|OSA aieideip o “aiow vayedasp no nes yyrsos vayeidaip no Epunjuoa as nr ¥orpuantearedalp ‘pfouosiad vastouayauspaa uf aun ase9 pypuod worrdo1p fauppo4 uy are 2s pug axed aia 2yo120s eosoadaup “i amo yorpunt wovordogp nu ayn we od un v EYIGEYSD waILUOY ieisal wa aso 29 50°69 ides ap out yaearoauog as aa und parr2%09 aja wnuunu-asy stash ods 9p taney so)s008 exe uy “oyuasour anuy jnfeued ud yex9 few ‘injeudayp eMozo|y uy sunt » (qigidoupou fe oxrasuoo o ) mnidaup jnsuas fexred nad go ase 95 (oppo) psa 2189 aise] Injdwoxo eaRNguNStp eiasN! nnUsd ze apeiarypq aOpameAIOD VUSIoU! ASD nme mo favinsntyouoioy yeaud padaup up remgea 3599 ben wy ameniedas rs aja2a1g0 je ad sl aisomugoor aunsiow mseaae up aoaseosp auvosiod Bap sumndnsasd arridaup “oyun wluuy v9 vuvossod nnuoo Ul alo jngeU [adaup 2° tdaxp inyrwo yrywotuEyoduio> yuws2}9p aze9 yous un 289 ‘aye ENC, 19 jmivourevodwtoo utp 16 plumnsuo> up auraord vawedayp “yetas nes nyu (eine jmdoap 99 diay uy zuadens a5 nw axfaouo> nop 2[00 "Sm sal 2p txogio 9s v ap ates wisvane sanyo os odoouo9 ofoutue ranyeu jmadoxp no asurays 200} nye] axe eayendoup eose[9 eanpued Uy adayp op 1e90p euows ap yu teat sur Sayed “ane joapradoap un wo vndasuao y aq804 base) JeI0¥SY map wEIMURAd aIs9otKdaou09 NSE=DY (wanns anbyna) wanyBo; pout ut apunsad ayo {2 99 0909 ‘omsspoy autAna 9s 1 39 B90 que vp oumpsiun gust! eo are ayedasp aony auto nes ridaup a8a1s04 2309 [9 UG = spuanguas onbyna unos snf) rps ymdasp einayooty nquny @ ap ewuauButod 8 eymsuos wysuoo eoieidaicr™ squewauion aumos easigo qusow va0D0 3p #8 (e1gofoo uuosap e ysuy a>) young aropan oud e atjuyap o ulendaup ep ed) vot nntad wun 2 eo) 99 dau a seaoyp nod re 289 ean -doup vo snds v-s app pout uy aureo ap aindaosed ins a]u0|es BO nalag anynzeo vavedasp guusnuap 180} Yeu © woos “esOUSS Feu [9 19 [OSt2s Uh sind o aise earenyoa xo eaunds oumby,p seusop 3g Paz 1H/9 ho abs a:00} eR a dee RE Frese HEA TAI Land io 16 DREPT CIVIL ~ Partea general In sfisit, ino a trea acceptiune, prin drep juridice, sina ce are ca obieet dreptu dreptului civil. Pe parcursul existenfei sale dreptul Astfel, Gaius defineste ius civile ca este propriu unei nati roman in. comps formeazi acele raporturi cu privire Ia interesele lor si H. Capitant definese: dreptul ci aporturile familiale si raporturile patrimoniale eare se formeaz’ intre ; de unde vine si epiten ratura noastra, dreptul civil roman a fost ‘menteaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoa- ne juridice aflate pe pozitii de egalitate juridicd (a se vedlea Gh. Beleiu, op. cit, p. 25), S-au dat si alte definiti, unele asemanatoare (S. Brddeanu si I. Rucdreamu, P.M Cosmovici, E. Lupan, T. Pop, E. Poenaru, St. Rauschi, 1. Dogars, S Cercel, G. Bo) Chelarw ete), Este adevirat ci unii autori adauga ta definitia reprodust ic Juridica subjectelor de drept (E. Zupan, Drept civil. Partea general, Univ. ,Dimitrie Cantemie”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, 1996, p. 13; T: Pop, Drept civil roman, Teoria general Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993 acest sens dreptul civil, s-a precizat, este ramura de drept privat care inmanuncheaza normele juridice ce reglementeaza relatile sociale patrimoniale si nepatrimoniale in care pirtile se gasese pe pozitie de cgalitate legal al persoanetor (E. Lupan, 1. Sabau-Pop, op. cits p. 26), t-0 definite inedita: ,.Dreptul civil este alcituit din ansamblul normetor juridice prin care se reglementeaza, de drept comun, stl ‘moditficarea si stingerea raportu- ridiee cu caracter privat ,precum si continutul acestora” (F Reghini, Persoana in. Reghini, §, Diaconescu, op. cit, p. 15). in ce ne priveste consideraim c& definifia dreptului civil trebuie sé includ’ nu numai pozitia de egalitate a subiectelor de drept, ci si libertatea lor juridica (autonomia privatt), ‘accasti din urma trasaturé fiind caracteristica dreptutui privat; este vorba de acea libertate care este limitata de ordinea de drept (nu in zadar s-a spus: .Libertate, al tau suflet este legea”). Criteriul cealitati (sau insubordonisii) nw ni se pare sufic evident cH egalitatea nu se identifica eu libertatea. Mai mult, cr ca acea ramur care regle- aceast liberate prin exceleng se exprima prin aceea cd persoanele([izice sau juridice) i de pe poziti de protectie personala. Libertatea in lari de drepturi si obi Areptul civil are ca simbure" libertatea contractuala care, evident, include si libertatea de a dobandi si a dispune de orice bunuri aflate in circuitul ci inseamnd, de asemenea, e& dreptul civil nu este guvermat de w (dar nici de unul egocentrist), Aceasta sem suri, si-gi asume consecinjele care rezul ine aceleasi reguli i aceleasi limite pentru toate persoanele; apoi, protectia juridica este conferita in acelasi mod si eu aczensi intensitate ‘Sa spus cd egalitatea este ethosul democratiei si piatra de temelie a Libertatea si egalitatea persoanelor creeazi o situatie de obligatii permanente ale lor intre raporturile juridice civ ordinea juridicd intervine pundnd anumi desi nu di o definite a dreptutui civil, ne furnizeaza principalele elements stabilind obiectul si continutul Codului in adevar, art. 2 alin, (1) stabi prezentului cod reglementeaza raporturile patrimoniale gi pe cele nep: moniale dintre persoane, ca subiecte de drept ci 2) precizeaz’ ci aves! -dintr-un_ansamblu de dreptul comun pentru lela care se refer litera s 7 atrimoniale v 4m bani, exemplul elasie fiind raportul juridie izvordt din con: de vanzare-cumparare; dimpottiva, raporturile nepatrimoniale sunt acelea care 1 in bani, bunioara cele nascute din dreptul la nume, Ja domi onoare, la viata privat etc. Desigur, dreptul civil nu reglementeaza toate imoniale din sfera rela um sunt: dreptul fail privat, Ele continua si fie autonome chiar daca sens, CT. Ungureanu, op. cit, p. 3) ia pe care o propunem: dreptul civil este ramura care reglementeazé rap le si nepatrimoniale stabilite intre persoane (fizice $i jur libertatea si egalitatea juridied (in acelasi sens, a se vedea O. U Introducere, ed. a VIl-a, Ed. Rosetti Beck, Bucuresti, 2007, p. 3). , precum si raporturilor dintre acest subiecte int considerati profesionisti cei care exploateaza « intreprindere, prin exploatare injelegindu-se exercitarea sistematie& de edtre una sau 0 te persoane a unei activititi organizate ce consti tinarea de bunuri sau in prestarea de servicii indiferent dac& are sat mu un sc lucrativ (de pild, comereian peratorii economici ete.) ‘nceput de curs, si reamintim unul Digestelor: Onis definitio in jure civilt periculosa est (50, 17, 202). De ace mndoypeazesoge uae iidaap wp ands 2s gs mension 9 Feu weg "IN EAE Ip Tez! Iso to NA Temes 9 idbip soe ‘umpogo Up puryszal mes sos WosaK! nsyouo wre Ut “me up Saran mp papa wo aiaddouo [ou ate ad wear 29 uniou pudaip sued eit aps sumiodsip 8 api wpa} 89 sazod aac, Mute aNsBD aI) Mtoe g ssoigo wn-uud ns gts ay o-nad 120 2p ee oes taun urjsede 99 ajoaneSoraid nes idaxp no uj ‘Sauyou Houtmuos Wefseoe (sndns lgio> Hor nied 1 ars fp sanoaryo pdagp ‘usin axsan 2 tan “nes pidoap aransao> ee 1900 vio} ap Banas noAau |“ aztsoUso1 fled e 3yeIo!90s Ut BOSE oe] EZRSUUIBSSP ay2%29N5 pudoup “AnoOID indoup naavzypprosowion axdsop IQIOA 8-8 waaoe ag “IotoWioD rmymydoup yryatds ap yoURasduA v-s “HUOWOp oyun UE ik nsquorsayoud I$ areynaqued so|auvosiad ays aoipuinh s19e 18 umyodes oyeuuasuy teu 9]39 aMounuusgD [9 “po4ouad prasad prsdbup o9so yea {mIeaup snd u-g “vs vounysayoid ap iuasayipur “ueaigie> aov0 20x ayvod 2] 249 ad ate ajsoe wwowop 9 ase 1 wat mmadasp v piveroduu eur w99 wu amasSuOR [Lat9 faud>ac] 8 2p Bnd0 98 30 ‘oj9 yeasty 18 seloueuy dup “youd jmidaup euorinmnstoa jridoup stuns yunzisipgns my ayapedioutig “es9U28 Ut squmuode ap 1§ 2atignd sojuemnd w 18 1 ‘syeuoreu nydoup uns yesuid jmydayp i$ yB9 yal fouosienzon ‘Top ap yndues wf eyeoype So} B EUEUION aK repnoned 18 ers ap pradoucy ong BaoN Bo “pea, SOO Lt 'g56t “andeN- I LOY 108 uo “Sogog YD ‘1-574 "86 wary SW beg ns 3p iy. HonoaulN IP 6 0 lbp 20 i ¢°d (661 ‘Sud “Sours uontpa “tA19 1toacy ‘Hows anmpy-9uMy “woppO.-seopy antag waUdLUDSE 9p VIP2X 8 ‘orpunt ruemngesos nauod ‘goed “E90 ‘SMEd “USnSo.yDTUOYY “YoRIPD sx7] ‘Souuosied S97] “uontonponuy “m0:> “) ,Jmimurds axsaqioa ynisepe pyetuoss vawoqe,, ‘orentuaiod op fe3 un a1s9 ws vatajdns a> duu uy “eluosowuty 4 18 luozeud ap ‘sindsip epe “seywunang sungsIp un 2152 m9 aquuano aseouunsy uy ymutian ne-S ‘ISD BISUODW 10 DIED ap LO HISIND HD FIDPISUOD fp sma sypoues ap susnionh smagoy vou oud smdzouo> “nyduaxa ap) mueioduy eeynored atfeoyde o ‘spoyeur gM OH “EP ‘afa] apun ojogr mjosqe ur mydiauisd un vim fo +eaday res9p jeiouod veus aysa usp Jolunzes voretuofe Ul p> “FSU “walosqo 2g “sluPpUOsUOD.U HS PIIXS JOM 219 =ulUE rumaudoud wunep uy a1ard ung um ~ ‘nduiaxa) waa] n> 201, SSopy “(Wweunsip ys omqan nu rou row aBunsip nul 49)99 203 2p “eyes0w 2p [nope su qoud eujies ~ onogoud 19 nBay [WO guudxa idasp wy a[Bepe axroyrse|> o-Uy e394 wn weeTodL *A| ndoup 2p to “azanueyy ‘oupwiol “2ynosound Feu 2,29, SUXPU FS unaad ¢2 | Eup wiuop “ossoqpunayy “q] nouowast dwiox> 2p) ao,ay (oz6 “ASaanong “W'S He [90 “a umiooq) "upuios urn “pa “pSsun| aoxpuNt WBEpY “PS urzy 74 wynsUD 9s B) £99 (H ‘sosod 9 21 nba wo!sassod v} sajqnaw ap jPf ua “auypssaoau ou un 389 po} Bf ‘9yexdaupou ypeio1 P| 29np ydoxp Uy wasEIDBeXD eype “oraMU uuu ‘snr muons ‘eoqujsropurou arse (gaqerrworew) ewreUr yuarseu jmdey usd yo euUsEOSt {99 ¥209 ‘89 91199 mdzup 2Xeoun greoapaf ap elu feauury gaol ps x x8-ap'ateidaup x2 25 ys) vayendaup 3E99p vat rood pd aq “pumuoue puLnoop lp uysoad auupxew ayoupy 89) ‘gy “aur “IEA [APD 2p a4EIDESUOD AUNS 2p> am P “uney equ ex aveusadxa auns a)9 vosope you [25 “>[Lunduan axeon sp asp [edUSe snymadasp ajax puidx> eyesuepuos eww20s onnuL axe (nupOy JMAg UEP MS WoUWs Imidoup up) 2ypon aueop giuepridsuinf nes eu exsaqe runs nu vaIsSay “SaqpUN! Ndepe (S oUUIXeUL No yUDAs94j EzeaI0dO wISOOE 19 ndaap tnyypmas jnsanaued ad vaiosgo Wo, “2oqpLMf aprope 18 afoupY © ep w aptnjduns 18 und “osaxay as (ezasuesy equi] 2p 1q2soaput) or wid Weiouse weg ~ WAL Lad 20 DREPY CIVIL ~ Partea generals Dreprl valori super fe @ reclama injustiia in fate unei i; evoedind natura, el inseamna © continu cdutare a ibuere (ada flecSruia cei se euvine). Deosebit de jurisconsulti Digestler si teologii Evului Mediu (Sf Thomas «'Aguino), doctrinele dreptului natural s-au in sec. X0 (16s: us (1583-164: Aceasti scoala a ditijat nojiunea dre S-au afitmat dreptue Despre dreptul izbo 1968). Dreptul natural si dreptul pozitiv pot da nastere unor judecator eat prin nastere (as belli ae pacis, Ei. sme conflictuale att pentna ma pentru judecitor: poate el tural? Acest lucru nu es Desigur, nu, mai ales ca de multe ori acest i conflict intre dreptul poritiv si dreptul eutumiar (de exeepl Hi Sofocte) sau un conflict intte dreptul pozitiv ase vedea J. Carbomier, op. cit, p. 85-89). le noastre dreptul natural se manifests indeosebi prin expansiunea dreptutilor fundamentale ale omului si deopotriva prin curentele ecologiste sens obiectiv inseamna norm’ de coexistengi, iar in al doilea sens sau facultaten de a pretinde. De alti parte, dreptul trebuie st Find seama si de marile precepte religioase, cum sunt, de pil, cele inscrise in Decalog, ~ fie ea de natura de preceptcle ive regula de drept coabiteaza drepul ci i religioase cum este dreptul musulman (Coranl, traducere de §.0. , Ed, Cartier, Cluj-Napoca, 1997), In Israel tribunalele rabit ‘ort un drept revelat care este conti , Talmudul, Ed. Hasefer, Bucuresti, 1999, p. 1 Dreptul nostru si desigur Codul civil este laicizat in intregime. Acest lucru rezulta asupra rel ase si mei ales convingerile religioase pe care orice pers vorbeste astizi tot mai mult despre un drept civil religias (ele si de raportal fui eu dreptul canonie ortodox (a se vedea Pr. Biserica si dreptul. Teologia drept Marga, Ed. Andté Sub aspectul teazi ~ indepen« parte, biserica care dispune de un corp de legi pentru fidelii ei (Codex juris eanonici). Sea ddacé dreptul canonie ~ supranatural prin misiunea sa ~ ar putea fi un vertabi ispuns ci el are multe dintre caracterele drepruluis competenta si se limiteaz’ la actele ici. Dar dreptul civil recunoaste ca un fapt preceptele le poate avea. Se isericese) statul care Capitolul . Consideratii generate privind dreptul civil 2 tibunale ecleviastice; el rec Dreptul eanonic se aplicé fidelilor Bis loc de articole are canoane} ‘nu au aceeasi finalitate si mu sunt sanetionate in acelasi fel le de drept au ca scop organizarea rel era si sanetiunea lor: pent de la stats se aplicd aici jos, pentru cea religioasd constringerea si are loc acolo sus (B. Starck, H. Roland, L. Boyer, op. cit, p. 30 $i uns LN Placa Drept canonic ortodox, Ed. Instituului Biblic si de Biseric Romaine, Buci de Ia synodalité se * canonigue wire, Ed. Ametist, 1992) 0 diviziune secundara este cea care distinge ine drepturile substantial si drepturie resubstantiale. Sunt drepturi substantiate sau materiale acclea care se definese priv cle le, adie prin substanga Jor, fri a se referi la un alt drept. De exe dreptul comercial, dreptul muncii etc 8, drepturile nesubstanyiate sau sanctlonatorii au ca menire 9 -punerea in Iucru” a drepturilor din prima categorie. De care jaro sensu reglementeaz derularea procesului ci serva dreptt Asadar, drepturile nes drepturile substantiale. Totusi, intre cele doua complementatitate pentru 4 serv © relatie de subordor §3. PRINCIPALELE SISTEME DE DREPT vd = VD. Zlatescn, Drept privat comparst, Ed. Oscar Print, teme judiviare comparate, Ed, All-Beck, Bucures Yemelor de drept face obiectul dreptulul comparat general care compa: sisteme juridice si soate in relief trasiturile principale care le aptopie ei constante de la un sistem national lea ice care sunt sistemele de drept. Diviziunea lor Fe confine o nota de subice sistemul in vedere tmnpo vasmaias nnuad auadas ~ eumtuoyy . ID KUNDUIOD BUD|GOKE WOLO “TL AW “Zloc ‘ASsmange“yplane tnszaatu py ona ‘08th "8 “L661 Ae 204) nya adnse cups "wane ese ‘eaRUDINE ap a “OFT-BL “ea0N sdouns ‘pa ‘poppadojqou "<6 plant axsozoiy 2p SOT ‘on4024 fap eFBICIE “HOL-L6 ALR 1 ~ Pasay ay NYWOW TIALS T1LddNG GNIAR SAOLST THOU “PS "PouDsig Bf 9p RUPLI qued a1uiouorzy 0 aun aquous (radaugy ISU HOIp np opraa,| ¥ uoNONPaNu ‘ouD;g aIpIEIOY] 0 aISD UIDISIS yS29e UL EF] 18 azo] ny yaiuron 1 agp un sur 2989 fg “en (100 ‘Sued “oye “aeUt pee “ey OM “7 vOpEA 8 8) nazoMURC 10 8 aqumdaup youpe “39% Aad d4s2 So134au radoup ‘snd [3p (oque) 'p) auryoud axwoaz1 Dap aUP MU [> pUyD ake} TexapIstOd 4g 8a *estmodeenp " o18yjou Wt joomp yns0xz4 sup 1St pupD Journe So4mHjar 9189 xdoup up “es vouimpaye uy aseorryos ayuouta}a ezeossoqus {9 v> nuqusd nes a1S4au ap relMoMGfUl a1S9 89 nawod eunu sordijar reiapisuoo etngan nu ydaup un vo “aymdaup gunq ad “iwusaye es eww Bluonyjul ap La!9 pod un w3|muOAd GgB | UI AIR eqLOKleG njdoN? 2p) s1pumnf axapox 2p 1ound usp rezipepID09 v-S UG UIp auted 0 18 sep *OL-KTX 1e Up meaoim| ne-s quan wip BaisOayy “ouadouno Lanydoap 2pORAILO Lanydaup oUNKzIAIp IMSL injos p] snpuos v vasape aie> afuepens fo9 ys woreout ne vluoprudsiint 18 wuLNDOP wou “aulUaySoU! Ef 1d ap jradaup aes sno90sau 1S0y ¥ ouvosiod (9 tudaup azeayozipoyne snpe me id pxestu09 ws0 yanaou09 18 18 fphuspnadseint jnjoyy “unto injruds19 gun ant e TAD Trap psa porn WRAP TF Inidiouud ap reunwop e1o jradaup v9 ‘2jane anund “yeu © by 18 snpuoo v ys}[eI90s zee] nes ooFq ymLINU eH UIP 30} ‘atjonpoid op aseoy fia sojoredioutad waswzzqeuoyin ‘aie 1$ ,oreoyzneje> 2apr Be Q “tmymeUEr2foud eamUeIoIP 1gD9p BA9% aie ut eieuorinjoxor edvyo euitid gyesianen eingan wisiuntoD uy aBunfe v ANUDd “ELOISE MAHIOg “eIstutUa}jspueU v20 eI EUENDOP “(aIsIPID0S aqLzE) BIaISoOH ape a1H]aINS IOLE! 1® 8 SS¥N iso [mdaup rsoy e yezFFOJOpPE puryoud ydosp yoy “yO jneUa}sIG seaud idaop 98 o1jqnd adasp :vounrztagp aysa wists ¢msooe w youstaroRIe 0 104, “22xpunf fauLNZOp “wauDUIASe AP ‘yoreaia jor un aprose as t vs aingaat“Iaampul “faiuepnudsuin{ waaoe ag “axeUaql] ap BLEU O nyo} ax8 — oy wowutuoo utp [20 ap axigasoap auds — jruoxpoapni{ “Insped woap axaUIGIIS nu ‘aaj s0omoap ‘tody “nSouoqesopnf soysreseioy waseanout zeiuaweuied ap yUoUA|a BOTAN Iv ‘gunoudns plumsur o 16 jade op eun “puoy 9p plueisin o :easvauoqeaapn! vaswzruRz0 lu epizar yuuesuos enop y “gonoed nnqusd sownupur un oy yeu BS BIOOU, Iw [ATE yesouod waud ay es ingest nu epndox “smoy daup ap vjnBa1 ut ysuudno ayso wares -2uai ‘midiouud ap “yo waase a1so ularsis yseoe uy grEoHoRd yUMUOD eINIESED LUNE ‘uewuod Jato poo agaadsa1 oxd “ynpos uy ‘(19 erioala “PIAEuIpueDg “ensMY ‘mueuueg) aoqueuuad aj2wurand 18 wewos myrudeup jnfeyTe wp ayewIOy pudy 99 “sOqMEULDA aqumdasp 16 (312 wugWOy “ele ‘wyeEaog “ees “eye, “wluLy) uPWOr [ridoup ad ayezeq auney oqumdoup uy wezyaip 4 oyeod jo “puplusnu “vos00 aq “soluNULO a[oulnIND eBnepe ne-s. ies e] uewor jnjdasp wp usroud aus ajauvoxzt soase0ap vsv aXouNUL ag “eouyy uy sep 1S yedoudy jmuatIO Ip He} 2fpun “gURe] PoHAWTY UE eileanuy uy aupupdser ap eae] a1e 0 axe WIsISIS waoy “2pUEUUAR-oHOIU ys eaqunon munud 18 “zeouey, jYA19 [NpOD ISO} eH ‘d “o0e unt iridaup — eyo. ap jay un 2459 ~ 922120109 fs 1809p 9045 nut agazeoap “aepund2s soAz1 uM ysuI DUBMIBL > a1210p -ysuo9 Uy insoresopnf warenjigisod apnjoxa nu yIndax miswage “SMO, “(9181297 yugut os v ap inuorgo9pat arounsqe suepete ‘aise ‘(per “d “19 “do uewor mymdaxp ayaa, ‘snds vs uOISt EzEaZIUANy O-oU eHieay DN (aw) asv0) yiuapnudsiunt wlagp un Ssepese ‘ays |g “e]sqettozaa feu v29 wrlnjos aiunuosd ps (wry-uowwos soul 26 a1e9 aiuezn ‘owaposoid) anymnoan eiueuodxa ppueziin eo vareriogy injtuorzsepaf ysey WoXes-ojdue ynuzasts trons jnueTu0 ap MEAS SosyBau o8 NU [2 YO waDdL UT SHOE uid vs vorstia.o0s0-) ‘319 (saqon) wioutAOLg Urind ret) epeuE “epuE|ao7 ENON “eHEASAY "VS ‘uy supxa ws #6 yorluapnsdspmt adaup un wo wypfury uy yupde v [g “ser]-WomoD prauaysis uno YwioUes woe ~ TAT Lao « 24 DREPY CIVIL ~Partea general 1002, p. TSI: Be 139; H. Bros, Aligemeiner Teil des BGB., 20 tate, In Roma, se fiicea deosebire intre ius scriptum si ius non scriptum. Dreptul scris era opera legiuitorului, adict a organelor legiuitoare investite eu puterea de a statua norme obligatorii pentru tofi cetajenii. Dreptal neseris, numit si drept consuetudinar, era 0 creafic a bunului sim} popular; cl a luat nastere treptat, prin exercitiul indelungat al aceleiasi practic, cu cons corespunde dreptului in vigoare. us non seriptum suetudo, avea 0 for sursa in timp oe drepul sers repr exprimata in mod expres, dreptel consuctudinar repezin scvess} von sub forma i au admis o reguldeare pentru nol ar putea st Par cures si ante ca drei neseris poate desintao regula sparintonre dre is (a se vedea J. Cdtuneanu, Curs elementar de drept roman, Ed. ,Cartea Romaneasca” S.A. Cluj 1922, p. 34). Imparatul Consta a sa nesocoteteaceast regull si decide ck dreptlnescrs nu poate invinge i lege. ste mertl dept roman eae, prin UIpin, a facut stincia inte fas public 5 ublicus ius est, quod ad statum rei Romanae specie, privatim quod al prin prod compilailor lcnumite Corpus juris civle, sia fost denumit Drept civil Aceasti coletie monumentalé se compune din patra piri: Institute, Pandectele, Codex velele sia fost edict in ju 530 d.HL; a se deosebea de Dreprul canonic _ care astizi sunt guvemate de dreptl ci 5), Dar normele dreptului publ mat cdo serie de alte domenii au tendinte de autonomizare cum arf reptul cambial, dreptul transporturlor ete. Ele, fied a deveni independente, avand in vedere importania lor, sunt studiate ¢& ne stataroure. Este de asteptat ca parte din ele s8 se dista tte si si devind autonome. A inceput si funcyioneze © contururi pentru a se detaga si asi cdstiga autonomia; acest fenomen care a plina evoluyie se numeste speciaizarea dreptul fn dreptul romanese primele legiuiri scrise (care aveau caracterul de coduri) si Provila lui Vasile Lupu pentru Motdova (1646) 5i Pravila cea pentru Muntenia (1652). Este ins in afaa or reptulal vigoare la | decembrie 1865, purtand der fost: I. Strat, Al. Creteanu, Papadopol Cali ‘cea mai mare parte din Codul ci I france: ‘emescu si G. Apostoleanu, El 2 francez. de la 1804 care is in urma a fost promulgat in ina in 1833), avand ca surse dreptu! francez redactarea codului nostru, proiectul Codului ‘necut peste recomandare (M.D. Bocsan, Redaetatea Codului Universitatis Babey-Bolyai nr. 1/2003, p. 73). Modelul Codului nostru civil de la 1864, Codul Napoleonian, @ avut incontestabil a glorie mu consti in a fi castigat te. Ceea ce va Ui vegnic este Coy (a se vedea V. Hanga, Mari legiuitori ai lumii. Hamurapi, J ‘Napoleon, Ed, Lumina Lex, Bucuresti, 1994, p. 208), Dar Codul civil france? a fost si unor severe critici. Astfel, reprezer svolii istorice (Savigny) sustineau coditicarea este un principiu de imobilizare, de moarte a dreptului. Acestia opune: codurilor obiceiul, datina, cutuma pe care le giseau preferabile pentru cd erau m: mai ductile si pentru cd ele puteau urma pas cu pas progresul cons scoala istoric& dreptul a fost elaborat in mod organic prin c legiuitorului in ecea ce priveste dreptul, I ca si limba, nu sunt produsul lor, ci creatia ei, a spi nal Volksgeist), Alfi critic’ au sustinut c& acest cod francez ste 0 combina}ic, o mixturd intre dreptul roman, dreptul cutumiar, ordon reptul canonic. in orice caz Codul Napoleon’ @ avut la baz’ o doetrina individualist Partizanii codifi spuneau 4 Tegea iaeilor go au considerat aceste reprosuri ca fiind in real ind creat pentru media oamenilor ea trebuie s franceze, si ideile re si anume: autono ie a bunurilor, secularizare ls tn ap impgeas 1S0p v ~ es eared wy — poo wsaaV’ “esmuuosdiuod 20 139] tiuoue 8 reyon yrusioeie9 uoquune Bo weapIsHOD #5 ‘Io Ina ‘umd nyse as-npugundns ‘sjonnue ad vasareqzap U9P9A Uf L961 =tsqRUaD=p gf BL at snide soy © inouo> 4 x8 wna “UPDAo ‘9908 9 'IM-DE| uodoLiey npo- no alivodo ut “eu EN nd SOF © Mytpos eaumgopOL “Epes “Un arn g tos Jsindod mppo9 fe att en no, us 2 amEU snsousigian alpisqy 8 aneziead 2p en eased py i sojauvosix j9 ymdoup gostopuv ys rwossouy 42104 PUBMYU © SUDS IS990 UE 13 o-snpe ® tg — fayuuy eadasp r291go v9 aye xo uip psndwoo e2pan 252) ayesfiemnd ap Saez unuoos uy ouiagdua uns warsaoy Injemoy oeasqe yur “foal yout 18 sep MPO. sous ue apo8 2p UN wp un asa | “tivauos mi ws Pauede x POD IS39¥" 90 of auvofie uy senate 8 ogg ase8ME g| B] wHIGnd IS05 8 CEL) UOMLDE fd pO) 19 po; tnynou e awoFis uy raze! ND BIEPO *T] ‘areaqide tsoj ne ayes ajtizodsip e> ymidey ap 1S youLsyjU0D aise mony ISS SURLIEL FORE B] Op UENO [LAID IHINPE vaMOTEA go aBA=PE UH (esd “19 do ‘nasoymnys 7x) za0ury [nye ‘suuogto9 yuns nu apxar ajoun Jef “opeouSoaU EuNyestoxs “axeigepad ap 189 981 8] 9p nasou minpo- ySoudas your ws | (uy Enop op. jeinp voxmaupe1 algacy) soqpunt 1S jour WUE] [= UIP Ze “IU JnIeI09Cj “HOUNi>LAFIGNS mnynyos Je aatuarSout ef ymidoup puaud ProLi61¢ “mH woRO “ompunl ajouvosiod pulsud FZ61 stxeRuqey 9 UIP BART ‘CO6T MIP Joumaudosd woHo7] ay xe uo “LEDyyIpOUI ayHUE WUA|RS v UBWIOE HLA! [NpO.D 18 WapIAg ‘P08 inoue zouzayn ehuesy wy yeslnUIOLd nes area 9132] 18 vluoprudstunf “eaynsop und ayuydiuos aured aren uy js0y ne sunse arsooe “nizigy eur yeidope puny [> “soa1v0ap “ar}eyndut eiseooe aanpe oxeod as | THAID mmynpo.) “quaryps uy es wasmidope veinp qeIpa TX [P “09s varerewinf ef a1e12,00s jetour votiaauoa nu z9quEy snINpO {P is — upwios j119 mympa5 vaseidope v — v9 sndnsaud ap a1s9 “mngisaqq “aaox4oxNe nue OnnuLd snpen nes [AIO mIMpo> Te 8 sep) nasou yrzwo ul y> qwasuoWp B ejeta aq yuoafar aise arenss rpyauH asajo ser otdaoar 2p umdru 1g vaRaIap sqwod (ryuojdsun :alutoasuoo waRy sup ayPod nu ruony 38298. lun 9 oIpuinf nuysou juutDysis uw) WyaIe puny JD vo “wodaM 2p oo un aisa po seinds w-s | Pog Bap UpILON (seed yak aumdop ap 1p topo ayiysifa] ap aresony py orauu Bo THEI’ tg “WIqRILLUPE twado o p[etopuy pse} s9 tnpoo “pansedsied visesoe mp ‘Ig “gd 18 gie[o aroundxa foap 18 ponouad soye yeu ay WS singan axea azesony © 2189 por midoup [nipras Ut equ & yuour jenueUT UM 3}s9 RU poo tn BO sumdseE ES sOIs9aY "PLO AP {MILO MIP ajoorye ap g{Z1 puyZudno v-I]] ¥ tone ‘aIeH 1 tags raw 9f90 *wousuiast ag] “s}poiet ued un asapan Uf MAE ME nt E203 ‘woypiumns yarns aise nu “uerumsny ony ,z0jsiminsuy" asLeduat apundsaxoa azeo stin|Z{aIp ‘(earmpatidoad axapugqop 9s area tad impout ajeuuayip aidsap 16 tmunq audsop “oueosiod faadsop) seo tout 2199 UL un Poured Up 1S qos as0f F F98t PI AP [AID NASON PO) vatuodoap 1S zaoueyy ‘ee ap ad “uraion myadaup aysidiauiid 1s “suid 0 ap ad ‘oyesas ofatueuopso 18 semuumino jnydaup ausuy nox 4 aseo ad jnsturosdew0> tip 1S eymzar jeuorisezuen nes nua}oese;) -JayOWWsYS B18 BILAL BES ap s0(>I0e Sea es ee ee eee ae he eels aS Hesse wd WAI Lad a 28 DREPT CIVIL, ~ Partea general caracterstic eantounelor germane, rurale si de munte, spirit care, pu estompat; de alts parte, el a demonstrat in cantoanele de spiritulul germ elvetian, Dreptul nr. 42000, p. 58 $i 59), Codul civil elvetian (ZGB) sa spus, a fost opera unui singur om (E. Huber), dat aceast ‘oper nu ar fi fost posibila fir8 BGB-ul german [a so vedea: P. schweizerische Zivilgesetzbuc il al Provinciei Quebec. Aceasta pr Cod civil mumit Bas. Ce comparat. Se pare c3, luat drept mode! de dreptcomparat(p. XV)} Cod civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. S11 din 24 julie 2009), intrat i tombrie 2011, are in compunere sapte carfi si 2664 de articole astel: preliminar ,.Despre legea civild” (art. 1-24); Cantea I Despre persoane” (att. 25-2 Cartea a U-a Despre familie" (art. 258-534); Cartea a lil-a , Despre 952); Cartea a IV-a ,.Despre mostenire si liberalitdgi" (art. 953-1163); Cartea a V-a Despre obligarii” (art. 1164- 2499); Cartea a VI-a ,.Despre preseriptia extinctiva decdidere $i calculul termenelor” (art. 2500-2556); Cartea a VIl-8, , Dispozitii de drept nal privat” (art, 2557-266: -finale(art. 2664) La elaborarea nouk jute in vedere, deosebit Rominiei si Codul -onventiile la care fara noastrd este parte, Conventia de la ind viinzarea international de mafuri, Pi pentru odisea noului Cod civil (origi lege de punete in aplicare ~ LPA, republicarea noului Cod vedea M, Nicolae, Codex juris civilis = 15 il. 2011 ete,), ase tom I, op. cit, p. XXVI- CXC. Agadar, noul cod Capitolul Considerasi generate privind dreptul eivit 29 au se mai revendici de la un singur cod, cum s-a intimplat sinteziia mai multor coduri civile si a unor tratate si conven: Este apoi necesar sd subliniem ~ ea noutate — ci noul Cod monisti integrand in el dreptul comerci un drept privat unitar fn care sunt integrate reglementi comerciale, alituri de raportur dualist presupune existenta autor unui Cod comercial distinct de Codi (pentru detali, a se vedea Si. D. Ca ibritisat cone i dreptul international privat, der Te mai multe tari consacriind acest sist Drept comercial roman, ed. a Vill-a reva: im, prin renuntarea la di in materie (pentru un examen al coneeptiei moniste a se vedea, Gh. Buta, Nou! Cod eivil si unitatea dreptului privat, Smaranda Angheni, Dreptul comercial ~ intre dualism si monism, ambele st revaizu . 15-40, respectiv, 40-58). Not meriti desigur aprecieres noastr u, ia nastere 0 casatorie aseminator pentru o lege, chiar o mare lege. Relatia unui Cod plus de romantism: este le. El pistreaza memoria trecutului si face parte din oarté amprenta predecesorilor nostri, S& ne amit 85. ROLUL $I FUNCTHLE DREPTULUI CIVIL nu este doar o ramutt a dreptului, ci insusi trunchiul drept Acest Iucru este cu atat mai mult de crezut cu edt vreme indelungata dreptul privat sinonim cu dreptul civil, Dupa cum spunea M. Eliesew ,dreptul ci densi a normelor sale intreaga viayi omeneasc Bucuresti, 1997, p. 13) ‘momentul nasterii sale si pind La m hormelor dreptului civil. El contribuie in mod la sine injeles importanta deosebita pe care o au normele de drept civ obisnuite acte ale viet de 2i cu zi sunt tot atatea surse de raporturi juridice ci Exemplu: cumpararea unei proprietii area de cd fare, transportul in comun, achi rentelor ete., toute presupun incheierea in al doitea rnd rola dept evi se videste fo functia pe care 0 ae, de & {> mlnulsip eluase ap aiso po sunds ayeod 2s midioutsd1sa0y "EA pit aadoaud midjoutud 20y “d7at9 auoaIgns aojanadoup feapdo 16 napsuraDd wyred & worpunl vores sino & ELA ¥ you $8 HLA B pa tt 8) o-sndoud we asvo od iedaxp eusuyjap eaaor ap ‘aio ‘uy ueadomo roymidaup ape aisuayxo ap aovoyiiur wuns oreo ads a9 nudioud as29y ojounossod b aoypeuntmlouogiy 18 jHomoBo dh nS¥3 OG Haft eluaprudstant my go AID mjnadsup “anaisap “arqeoyde euorimnsuos idaup ap wlioutsd uns asvou viutdo ur ‘esut 913 “91 “d 9 wlougy “Y>nopy y ‘B4n2sD4d “| v9PDA 9 “Ds “uw) auadomng, wumnig mynidayp v areyoyd wapoyde jeudiound 16 (A193 pe HUDILEPENE yp weap as aze0 nidromud) mmo ajemdayp puistid ajeuoriewint JojerEseN v are OLE (020104 ound aunue i 1419 Wayp 2p udiouud tou soun axopnjour sndoud 8 wssPOu vOLHOD nd yeu ny “reztnasd foun no sep “IsnsMy WOA 0 #908 ap IS ySROID! euuojat puratad sogg/Lez “mt 89897 S6R61 SuAUIADAp Zz-sp6] SHEL 9 epeoLiod UL wey dog-npgng 7 re aypunf jrunax putaud 199¢,/01 su waar mms PaqeaE iiouud (0 oud uy aynoon ‘eluinooy 9p erieumsap no ajiqoun zoun ® soipunt rorienns wormuoUaféat iad S661/ZI1 su B90" ‘aransaIOF Jo0J99 18 aqoouFe sojLmuDIO) wdnse syeeusdoud 2p snynudaup wanImnstonar putaLid Q90z/ yndou) 1661/8 { “0 xex9IRy pues veBoT Zopeuorinmst09 inymadaup aye ayesauae ad 9p 18 989] ap aanzenasd 9) ‘eznv9 riod res0p Bs vareratidoad 2p ndaup auv eoupunf nes Batz4y ieuogy 18 18 UI “oie otuaDeIpE NsPUE foun ear So} e gUSMad ateareuy 0 “Yediourd Lo}S928 YRNPEADSA |NSUDS UL snymdasp sojid:ound v aupuesox o “enseou miuido ty ‘pmnsaoau asa a1auu]ERIoy ‘evaninisplnziaat ens.) rape soxdao pou uy apa nu 05891 axojquis “sD 1 ue ‘aued ie NEM “nnjadiod 18 smjosqe “asnyaxo pou uf ung un 2p amésip 1S Iso} “pasod v 9p nyraemer mdsip ays weauid aysouadoug teat siiotdaad 3p sradaipimnuctuoa ezconses VE 2(E00HRE Spay wes uma BY lumnra(%01 aseorsumnW Uy ajagde FS aoiueses : wisi dap ap (91-301 ay senape 18 tmdsig “you “oon ad murauatHe) osmjaudiow of tad woop oyu yew ynw areznoensge ap pels un ne aja anup ‘do “uSepy ‘esur}y 14) ofun90] 2400 +S aytmdumy oye. indroupd yuusds> 29 2ppun w9 12e awoep asta ‘ypuyiuo 19 aU a|geseaC “BUD mmpudasp 2 yao xdoup ap wdiouud 24 shuopaudsunf siposso #8 ores uns oueostod fauyou.0 v powsE 18 E3128 oy ut yo tapas Wor smu Biuasqe UES sPRID aqeayde mjmdayp 27e ious axdsap “efoya yo ezeordms (1) ume [9 ue set ody 9p sjeyuesES ¥ 210!90 —_“yupese “gion yay “9H9] 9p XO) Mun esd UY HIND "vMGpE wUNEP UE vaAEFOQUA aREUIEK sojouvosied ajo 18 aorziy zojsuosiad ape aqial> ajiguoay, 18 aN 21MM ny ase uduyse yaudiould up purayop “oer wos wap vountae 1W.SWIW v [2UIO, -daup go atsoqiqns ‘9z “Ue WL ‘jinro jmpoD °,ouFeUN eUdosd yy jrudaap Jou 1S FouosIOd —ysnf EEF MatigToqUU LION) puEIOEStIOD eiuapnsdstin! ‘Ajdwiaxa ye unenIUs “Mes “(SIEIEUDIA. © ereonund vis ‘earvouo ‘waserawap soxpataad ayeod nu aseuscs> 3p waweusarT (9) 9p gjoutiour azemgyna o vlna azazne> ts rmdaup axe nu yeouuRN “anopUn,“SVIPUISaA og ue ‘zawand 1 2s2}0190 #8 ploadsat aoqjand 20H" — 9p punyiodes ut "EpItd op ‘aundstp (1) ouvosiad jz woryisd 18 vor iqisod soy & up uspuny enseot %282] — ayeod pluspnudsunt uy aluopnadopint 36 unedesyx> sojmdaup uae ur euoa yanpoo raynqurvoi ur raargo ap avium uns 99 anya aed 0 nes 3 (98 ay Mu Fou Uy areIUAWA|TL TuNs a[FAID aaraargns sojLunjdasp woxEIDde 16 wOsEURIEL) Bona 18 wo $(o) jonf sjurauod 40449) 9pe39q ueIIeSUOD LouN yIsIxooud ‘We 2f> = iT aais TAPIA TIONED ezauae Wanted = TAAL) LANG ig 36 DREPT CIVIL ~Partea neral culoarea, nationalitatea, originee opinia, convingerile personale, © categorie sociala ori la 0 categorie defavorizata, averea, oF aradul de cultur’, precum si orice al nicio influenta asupra capacitatii civile”. Persoanele juridice se supun si ele acesti lul urmator: pentru persoanele juridice dintr-o anumita categorie se aplicd, vile edictate pentru reglementarca acelei categorti de subiecte de se vedea Gh. Beleiu, op. cit, p. 31). intereseazi ordinea public& si bunele moravuri", ceea c mplicit, c& acele ‘care mu deroga de la legile de ordine public si bunele moravuri pot fi incheiate i libertate. De alti parte, exercigial it art. $3 din i bere a drepturilor civile subiectiv interesul general. De altfel acest principiu este inscris si in Constiutie fart. 1 ai 18] ,precum si in Pactul international privind drepturile civile $i politice ale orm care tara noastra a aderat in 1974. O expresie a acestui principiu este statuatd si in art, 13 C. civ. care stabileste cd: ,Renuntarea la un drept nu se prezuma”, De alti parte, art, | din Protocolul aditional nr. 1 ta Conventia europeand a drepturilor onval ‘gat de protectia dreptului de proprietate, dispune: (3), art le precedente nui adue atingere dreptul le pe care le considera necesare pentru a revlementa folosinia feresului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori alior piu je anterioare ale cursului nostru) cd dest 1864 nu exista un text care si statueze acest fn doctrina noastra mu 1-au identfieat ca jatul bunei-eredinje stribate aproape toate expansiune. ini gi evolupie - Fides era zeta cwvsintului dat $i aven tei at Find ea reprezenta credina jurata si prtgja seeretee; inal dilea rind, 2 guverna increderea intre oameni, ait in ceea’ce se primen cit si in ceea ce se danuiy in SPigit, ea protectia celor 4 fad de cel mai slabi. A urmat o omnipeezeni8 a Fides in relatile interumane. Prin depunerea unui juramnt ea era cerita judecatorulu care atora astel protecfie acuzatului si lialitate in exercitarea functici sale. De alti parte, penta & pi imb garantarea proteciei tale. Cu timp igioasd in sfera Inia, Din fides s-a nascut fiducia,fideicomisul, fide promisso ee cl a fost pus in valoare mai ales de Cieero $1 insemna, sian ‘Nofiunea de bona fides era rezervata in dreptal roman clasie proceduii si deept contractelor, dar ea s¢ va extinde in re $1 se Va apropia de cea de acy (echitatea romana) Dupa redactarea Codurilor lui Justinian notiunea de bona fides Se il conform caruia in orice contrac {Trew und Glauben ined e Ia 1900) dest ‘i bono fides ar putea da peste cap tot drep (The eivll Code of the Netherlands, Ed, Wolters Kluwer, credine sal echt ‘Aceste cfteva el cre 09) a statu mie istorice ne permit si ne explicim amploarea actual a bune' unele sisteme de drept, inclusiv al nostu, Actualmente art. 14 alin. (1) C. civ, stabileste: ,Orice persoani Juridica trebuie si isi exercite drepturile si s& igi execute obligat 3, in acord cu ordinea publica si buncle moravuri in-alin. (2) al ace fe care fac referire la prezun ‘materie de uzucapiune, at, 117 bunei-credinie, de contracte ete bunei-credinte presupune e& partile unui raport juridie civil trebuie 58. se comporte cu onestitate, si fie animate de o intengie sincera si loiala; buna-credintd se prezuma (bona fides praesumitur). Foarte sintetic buna-credinta a fost definita de Cicer ca find sinceritatea in cuvinte (veritas) si fidelitatea (constantia) Buna-credinté este un concept complex in care faptele ps normele morale (pentru det Juridice ei ‘Acest principiu const& in contractului pentru cA previzi uplicitatea care distruge px incheierea si executarea contractelor. procedtura civild anglo-saxoni loialitatea se numeste estoppel si evoca principiul confor lnuia o parte a procesului nu poate formula in detrimentul alteia cereri contra formulate anterior; o parte nu se poate contrazice (a se vedea [. Deleanu, L Petspectiva noului Cod de proceduri civil, in Dreptul nr. 12/2012, p. 11-31), Inportanta practicd a principiifor enumerate rezida ‘ului civil si suplinirea lacunelor care pot apirea alin, 2) C: eiv.: dn eazurile neprevazute de lege se ay die: privitoare le situaii asemanatoare, itr cand nu exist aseren interpretarea normelor dre ®) aorsuoyfours ngs imodse jeisvew imymudaup © mofeyeo[ea0% yw Jens2a04M [eyaup ‘eaeon aq “ajempoooud HFo{ nos fauOU soKdE eaeysooe lout s90U WL asedly “(6 "d “ayo do “nunajaq 77 v9pdA 28 8) ,10qZE BP SUIPIO™ O “ade Bs uino ese “ouASp ey “ETenIayuoD wun-sHE RULIOYSHIAN 98 eeapt LIIpLANE waUIpLO yeA0UR, tes teisontaa ais anootgns ymidayp pupa gsuy ounry °,29ed 2p 2uIp10" 0 89 peop OIPLNE BaUIP Inu 90 wed sIMINISUOD TUWA;Ssy roasooe 190 18 tmdayp ne ~ doap ap ajarao1qns ~ wiuedionmd ou fF unuodws wap ayeuaiua/fos mepo saisaoy “a[e190s ajie|ay azeWoU aL 9p toaiqo v9 auP “Bey suas wt Pasgns wes pipidorow vo8aq yo Inu pase Mo inyrydoup sojouuzow eawwoyjde nnuad amosysap 2s es 98 0 EoIpuL (rue a8teur ¥) 2xapa0-o4d ynosaumie| B] ap BALsop 9004 ojowng . (S-1 sor ‘isang 98 HD PAZ © Do ‘joonue ad aumawte’ -ypsto empsooxd =p 1909577 7 “LOOE Heameay NP8d HD "PAT TOA eZ “pa _SuNIN HUOHEN Pa uuu s19p ymdoup afouiou ‘ze> ednp “upwos uesisi29 2p nes Bes ap tw dap nnuod “eso sip ap ra.gns ye rantod aio yradaup uy ‘areupi0q 4 pupa ad ‘oven 9. sojumrodes a|aaaugns “xp yedau 2/20 vzeayesaud jruarinsuo: tuotred ms sojumodws eayeqoleus fo jRIo4p Uy :20peiuala,Ip el oa \w pugs imu ut onems uns tanadaup soysaoe ape yiuesw ajojediouad ‘wouotose 2 mda 9p areyerap sums 18 2arzay sojaueosied aye aptato 2 asiiosut tieuagy| 1S tunadaup 2[ tuepuny vo80'| ap areiovsueo rea sIx9 “puny wSy “(ET 1 Z| “d 'ggog “HSaNING “YoAg “H’D PA “Hl jod minynsur yous sur ynsaooud wt sede a4vo ayeqususepuny 4 Ezvaquautopax a1e9 aoiptint ajou0U jo a1voy wBuur supa ydoup op eancurs eu 1p “tyduoxs ap oo youd! pnsoooud jmdoup 0 yensaooud mdaup ‘p400% idayp “xeroueuy joudosp “snenstaquupe jmdoup 9 yrideup ‘[es0w aunep ap vasepiooe ‘zeo ycnp “1S jeiuoutayedou jouosiad ynymdoup v azeureyes pnfaud waseredas und 24 9025 28 auB9 92)D940 an (eantrasdionur nes sanajdns ‘oaisiuusd) aanizodsip ajauiou imdaip nauog “eaneioduy ouuou 1 aanyzodsip suuou “ojauion 1 vpsoe oiso adoup ap 1ojuinues vareyuuop vf wale a19 ALLO Wy (gansojoo arena) eoipint puvosiod nos (gurewn pluns) vorzay gueosiod 945 us 9]o Bo WoLaUINS aIs9 ‘2]es s0jeID0INS pimjoods oynijeo © punoud nu ayes ojauuod go jmdey iso tala snymdasp oytoads ‘aiopaa ap roiind 1sa9e UIC] “Aapunf sojLIMIOdes zopaaIgus vareyyr> cmyseNED Ke UPL (ps-6p “4 2261/1 “tu enuopradsting exp mdoup up szequowo}3au 9p eporaut audsoqy dog “7 and v so1punf wtpyqes> vposout ais9 jrAio ‘uv ‘els aune9 9p 9[¥!908 zojyMOdeA 12 op wansosqns MHA uM ays9 2. porn ymdasp ymaaigo up ued 28) unuodes oysoow ayy esuy nu ‘ojeuowuedou tanuodes i ajetuouuNed uumodet uo%aqe9 UP gnop UIP UNI} 2I69 Ha1> IoIdaup [mDIGO HD HEP Yee}oaud UI “Woup 9 soqanuses vazeyunjap $ vasmunsuoo uf sreapioy jusoya9 aso aneuanap is ap M9914 youn awuoptun wuMS 2j9 HS ase9 soqpuNf guOU 9p WoUNURLL UN ap aVELDUIDITD! yuns aes aqs}o0s inj ap PuaBowo auofaws o aundasaud asozuusjSe4 9p 722190 (ese dua “do weay “dog-npgos urd“ imidoup eaxeuusnfap putstid yepungoade mppris un foues noyj}sods ‘s0]auuiow yrusi>ese9 “I04>1921q soansa9V eapaa os e ydoup ap tunes 248 9p ‘amuauioj2a1 ap opoiout‘auewuawof3au 9p inyoaigo uns “eIaNa? nu seus ezeaz14 wdoyp op nuts oye ap wey jalo injmdaap vase sumo ajar atid 109 a5 idayp ap tances oy ou | ouibdo nu apoodsos oypunt ynuodss a1e9 uy winspus sofeuuou vaseoyde pruaazasqns vauntiviado ey aoan aod a8 “ino xlaup 2p aIs> oxpunt oder ranoodsau e9 wemes v-5 16 aunyixedo yasnane ing ws 39 EUaP YUN “202409 ap vautumuop ruvod sumjiads wsta90 Sdaup ap unui aye youn mes EAD tnyrudayp au up Eostaqigess ws ind3ouy nujuad singon (I> 2eo0ne “0 oudaou “ta}9 Lag 3a RIAWVa ATV aq Viva MAID IN INLATA VaMVLINITAG “8S neoapnt {9 21)) vs “eleouzgupuy apsop yjnur rwur axeaxdsar 2afeo| ajarxen ap axioennsqe gory nu Bs “A nttoo Bs 2129 #8ay eidope jeune na 18) ako mmymdaup sojauus0U Boxeiogeps Ul ‘oud WIE OC] aqeod nu jruoinysa] iene waned ~ TAT Lae BE 40. DREPT CIVIL ~ Partea general 1. Teoria generald, Ed, Didactica asiguri, prin constringere, se veda 1. Stoonescu, S si Pedagogied, Bucuresti realizareadrepturilo subietive civ in ceea ce prveste drepru! internafional priva, acesta are ea object de reglementare civile loro sens, adietraportur civile, de munca, de procedurd civil Se adauga unol sau mai multe clemente de extraneitate. De aceea el a mai fost ales de autori fancezi. Noul Cod evil include face ca pentru acel specifice. Acest demers este realizat de dreptul international privat, La o prima vedere notiunea de rept internajional privat” poate sf ne inducd in simu de un drept international superior impus statelor; ceea ce este ,international” este scopul sau si mu izvoarele sale. Flementele de extraneitate sunt: cetitenia, nat pavilionul, Tocul inchei Metoda de reglementare sorma con! iebile (a se vedea: [LP. Filipescu, Drept intemational privat, vol. I, Ed. Actami, Bucuresti, 1995, p. 17-32; D.A. Popescu. M. Harosa, Drept international privat, Tratat clementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 15 si 16; 0. Ungureamy, C, Jugastra, 4. Circa, Manual de drept intemational privat, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 17-20); pentru alte dclimitari precum dreptul admi financiar, dreptul muncii, a se vedea, C.T. Ungureanu, op. cit. p. 11-15. vista juridiea a considerate singe colateale ima al carci object este studiul gi pe care le adopt. Dack sisteme juridice ent indispensabil parat special are, de asemenea, ex fa vorba despre 0 uni Capitolul | Consideratii generale privind drepnilctwil A «i chiar dreptul intern ce priveste Uniunea European existi o Curte de Just este de dati recent. Ea runet de vedere sociologc si co luriice este dea cunoaste modul claborarea unui nou drept. Datele saciologice it “reptului poztiv (pentru det Asemenea altor domenii, deptal nu poste s@'seape dezvs [hn adevar, numeroasele legi promulgate, rezul complexe si, de asemenca, mulfimea de hotirdtijudeesto le de date; aceste”operatiuni au dat nay problema metodei de adoptat atunci cdnd se urmareste ca inte texte legal doctrina si hotarri judeestoresti, Exist scoli de informatica j adesea diferite. Astfel s-a intebat; trebuie si se_sele rebuie 8 ea si fie stoceta exhaustiv? Sau, trebuie sf se priv indexarea ori, dimpotriva, si se dea documenta Ia banca de date ase cum tei cave tated o problem preciso trite dered pte se snc nea est complevt sonar sopra mai mul probleme Utlizte informa jure exe esenfamente de erin dicen, emit prin apts datelrTuzae sl se eatige timp corde Ics exe ce aemenea, since de 1 rovocatansformars drptl, De edit uve nlot erates nome jude de ete let 5 nt apis prereset jusor sa don, Cte ese mist ae rsatca nomelor si aplcrea for va fm bine cunosct ex poste contrib i a nae de interpre a lor, deosebite de tere pot res, cin st peal inepretareunifoma, Nu see Ins daca ace ler este beelemoweatma Exe pes Sevreme pent asi in dea care exe ina informa juee pa. cer interpreta spirit Grp Lngvisien juried, Fis 0 legit isch Ire dreptl cil 9 Jusces Simpl sp, aceasta stirs libajl epi eve este un iy sp Avorece reps d'un sens pareslarsnumitorcuvine Ansanbll ese een formeaed Yocablarut jure. Cu fonts acesten soahulral ene doar us inact csvinele orzanzate n propo i rze fc ca dopa sie omumiat Aya dew pare sensul Dar ior sn soxsjuias ulad ay *eyeUAIR Bovauular uu ay 208) aod 9s gout mung varepel ‘azUEN 2p HOHE UT "a5 {ue nes [19 “3 ("ue gOrT Be) ,sowuosSow ap dyxye9 UE aBDOP Eoey [FBS wand ip i aivo od 1dej nos 198 un anes” 9 pga BOE azeidoa98 oy voind ea LO Eweald pimnenos 18S hes opiuanne s4zosuy un-nuE moR| 9D" aWqIGES fgISDDONS HEP ySDIAXD 1) A ey ~ joe nes pseidxo 1 tod namdaoay" :ezeanyers auua\sou ap ausqeUt Wy are “Aa "3 ("ane Sort He wr psudno wiszodstp pursued youu o ais9 "way duax9 w nuying 99] 2p {UA JMU feAL UIP EWN o v asafor aim ad wHIMpUOD gEaqE ES 4 wed wauoyoasde youn ramsipags orzioqut nu Ye 1S Und MU LONE austuciad apowusoy jaidns auuom 1§ anistuuad auxiou us uedus 9s vaisoay “ud ap tiqoyeaad ‘users Bluzos ap paooe mun wsdiy ut vorde as ama nes “ajeuorioues ayy ys 9f9 wiseane Uld 29 ayy ‘avege od as apslipd area e] op vajaae quns aanrzodsip afauusoU “rittsasu0> uy eouai jnsa1anut 9p 16 unI9oIgo ap “BLOW 9p * ap wureas out ja wisvaoe nuyuag so} Ss ey “ejutOA ywunLIdxa ae. tuodex yuawaysar w ‘hop up rextdsuy vs rxoyn9] 28 wan py 1SeIao8 Uy gonpaidss ys sndoud pa 12 uo 19 POD Wp aanezodsip so|auuz0U BasBIENpS uundo 2s tunaezour ajaung 18 gayjgnd eautpuo 9 2saI08 99 909 30] YeaLad mynlsIp Inidioung" :eaunds Stroup 101 gant unuodes vareyjozap vapor] v nanuad “gxmodup i wousuns w nmuod yrudoup ‘g9 ap miospo uIp wagEgeIs ERstl Inzeo op yawge ut Stuiad ay es oingan UsieWW pIEOT auNMOP WS amgan wuieA ap ties -sedsiad wystage UI, juouEO AMP 4 19 sojslnd oa 16 yexauad wy jmidaup ‘sour Hf BS amngaxl Jojpuosiod 24 “greunadxoau euros 9]-npunndas mpd vareuaqy] as2usoqut (a.vio.0j>2p ns axsioioadaanu) axgnzodsip a/auuoN Y ‘xneradw ofouou 18 axnrzodstp ajauuou a, suns Jojeuuow jrumoeses atopoa wy axe area aueayise[o vjodiouuy “aMROUIseLD “76 a spamystog ina jou yealasqo B- uino pnp “BauaLIase aq “Saipunf auoM ayn teen 2p uno wa “pid 9p “ous foun eImuMidy nporesgo PURITEHS aud eoipe“sandajo fe notin idasp ap 2p801 ‘973 |mupano ns0}0) 89 KP 2p eauoU fouiFewas fo UL Pasape oypEnEInfeauT ty Sap ‘annuuiou yar nD Tes 0921 9 sepunyos angen nu (aap ap oyna to vorpuins Cuasow nes) Wasp ap PWLON 19 se poIpuint soumpio ser ‘2ojsouy 0 ys vain we auIoUO go eUNIASK 16 ALONE ru wa woucy (eounyouns wosdy 9] w10NRD nso wioy vf) ,EZeDUITUN nu aTED IO 0 gp suas ysaoe uy vaunds (Z981-8 pe NU axeD a0} un ssa aUDSUpIISUOD LH oy] won fiopmy “sseowwFupnsU0 1999 ppofiodiur soB9y sjayuunu ese sso s3nosouNd 239] sra0d ‘nu daup ap vinfar o‘repesywounyioues auyazoquy axejaodsassu ap Ze UL Je ‘pap IMAEIO aud a8 v2 x9 guueasuy sea9y “(SHS 1H 1D UOIPe 22} “| UEP YALIOP 232}) aUOWe aso es vine utd “(gunuumew ap yoejd wistooe) eat] oaqUyaq “SUNION “16 TIAID Lda Fd VON “68 ‘ynudoup wapztapuajdiosips2yutynuouwousy 2ys9 wysooe ‘axeyexMe nes 2[es040|09 0 tuner 18 40jajumns [node ,azaxaun" ps jediound 12 ymoaigo ef 9 apumn ariover area ‘mymdoup opunuies anuy Lngumyps synw wa oF ud PISApIUE as EnoM BuIpHL, ® yetosaoons eounysiusuen ef (seEq) nase jaan axe (yanBo ad wummINa ap anosoundaL Iriusiayaad mudaup 9p “iaag “injmsaour vanqiyosd ap “unspw ap najelg “BUpoROL so.0ud ap “Panos sSojaoe uf x6 euey 9p |ruo.es wip tpaigo ap tediypoauy soyndod (niorss9sed pape musa eum pars} © exeourosey 19 ungode> “dnp wnvod) mumdoup scapenjoas 9 poypunt sansa dns yradasp pepo asa requ jn 9 ate9 ad aansias Je yoype adaup 8 equ anp 1p nga spam nu ppt eouauose ap “189 [9 sj2080|fl oreo toaIgo BD axe soaIC09p “DIS ssa 2u iuonguy va va puusHasu 39 0999 ota a9 “JADU Bq ajuntunUD F Wuowss woNE TAT Lda w 44 DREPT CIVIL ~ Parton gener: Pentni a recunoaste normele permisive un esi legiuitorului care adesea foloseste expresii precum: Deoarece multe dintre drepturileatasate avestor norme se numese (aga cum vom vedea) sugerat ca normele permisive si fie mumite norme potestatve (L 36), Propunerea ar putea fi primité dai limbajul nu ar deveni prea Normele supletive sunt acele reglementii le persoanele singure si-si aleaga conduita de urmat singure aceasta conduitd se vor aplica preveder constituie norme obligatorii numai in masur nu Teau {indeptrtat; ele sunt de o utiltate practic’ incontestabi norma va sup de manifestare a vointei pirtilor. De pild, art. 1666 C. eiv.: ln lipsa de stip contrars, cheltuielile pentru incheierea is mand ca prin tacetea lor treacd in contract doar prejul convenit si obiectul transmi rie ale Codului civil, asupra altor elauze contractuale sa se raporteze la dispos Aceste dispozitii suplinese (completeaza) pe acelea pe care pi ‘putut adopta; de aici deriva si numele lor de norme supletive. contractante lear fi fined din an esi de multe ori cri te se vorbeste despre negotl esse ali, aceasth impiarjite este necesard atunc wente care fae obiectul reglemer ip de act juridie recunoscut de dar asupra clrora parle au eizut de acord (de x-un contract de vinzare-curmplrare). V4 usor e% dack negori naruralia i a sunt a indemana auto- nomiei de voines a individului, negotiessontialia este data de lege. fn dreptal civil, aga cum am arial, sunt numeroase normele dispoitive; tn materia

    You might also like