MINISTERUL SNTII

CENTRUL DE RESURSE UMANE N SNTATE PUBLIC

CURRICULUM DE PREGTIRE

N SPECIALITATEA

RADIOLOGIE-IMAGISTIC MEDICAL

Toate drepturile privind publicarea i difuzarea acestei lucrri aparin

Ministerului Sntii

1
 Programa de pregtire n rezideniat
Specialitatea: Radiologie - Imagistic Medical
Cunotine teoretice
NOT
Diagnosticul radioimagistic implic i include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie
convenional sau digital, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite i indicate pentru
diagnosticul unei anumite afeciuni.
Diagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie s cunoasc noiunile clinice de baz, s cunoasc n
detaliu, s neleag i s descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convenional,
ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite i indicate pentru patologia specific, s cunoasc principiile de
caracterizare i stadializare a afeciunii, s stabileasc diagnosticul pozitiv i s formuleze diagnostice
difereniale.

Capitolul I. Principii ale tehnologiilor imagistice

Partea 1. Radiologia convenional
1. Bazele fizice de formare a imaginii n radiologia convenional; radiaia X: proprieti; factorii care
influeneaz calitatea imaginii i doza de iradiere n radiodiagnostic.
2. Interaciunea dintre radiaia X i materie, rolul acesteia n obinerea i calitatea imaginii; componentele
unui echipament de radiologie convenional; mecanisme de producere a radiaiei X i a imaginilor; structura,
rolul i funcionarea filtrelor i colimatorilor.
3. Principiile achiziiei imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (n radiografia analogic), al grilelor
antidifuzoare i influena acestora n calitatea imaginii obinute i n timpul de expunere; principiile achiziiei
imaginilor digitale n radiologia digital; factorii care afecteaz calitatea imaginii n radiologia convenional
i digital.
4. Principiile radioscopiei; indicaiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopic;
tehnici de mbuntire a calitii imaginii i de reducere a radiaiei n radioscopie.
5. Principiile i particularitile radiografiilor de esuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei
pieselor anatomo-patologice.
6. Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbit (Gray), doza efectiv (Sievert) - definire i explicare; biologia
radiaiilor - iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei i calitii imaginii pe care l are modificarea kV i
mA; raportul dintre calitatea diagnostic a imaginii i minimizarea dozei efective.
7. Valoarea relativ i indicaiile pentru examinrile radioimagistice ale diverselor organe i sisteme;
indicaiile pentru folosirea substanelor de contrast radioimagistice.
Partea a 2-a. Tomografia computerizat (CT)
8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector i CT sursa - dual; componentele
unui echipament CT; artefacte n CT - surse, recunoatere.
9. Scara unitilor Hounsfield, principiul de centru al ferestrei i de lrgime a ferestrei; setrile optime de
centru i lrgime de fereastr pentru diverse organe i esuturi; nivele de atenuare n UH pentru diverse
organe normale i procese patologice.
10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile i protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare
a substanelor de contrast i a tehnicilor de reconstrucie.
11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe i procese patologice; optimizarea protocoalelor
pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor si kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucie;
dozimetria CT.
12. Valoarea relativ i indicaiile examinrii CT a diverselor organe i sisteme; indicaiile de utilizare a
substanelor de contrast CT pentru diverse organe i sisteme.
Partea a 3-a. Imagistica prin rezonan magnetic (IRM)
13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii n IRM; principiile principalelor secvene de puls (spin-eco i ecou
de gradient) i a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM.

2
14. Principiile de realizare i principalele aplicaii diagnostice pentru secvenele IRM convenionale (T2, T1,
STIR, FLAIR, alte secvene de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) i susceptibilitate); aspectul esuturilor,
organelor i a proceselor patologice n aceste secvene.
15. Tehnologia secvenelor de angio-RM (TOF i angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de
faz i contrast intravenos n angiografia RM; avantajele i dezavantajele mediilor de contrast folosite n
angiografia RM; avantajele i dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile
contrastului RM dinamic.
16. Principiile imagisticii de difuzie i a imagisticii de difuzie tensoriala.
17. Principiile rezonanei magnetice funcionale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de
nivelul de oxigen sanguin).
18. Principiile spectroscopiei RM utiliznd 1H, 31P, 13C.
19. Artefactele n examinarea IRM: descriere, cauze.
20. Indicaiile de folosire a substanelor de contrast RM n studiul diverselor organe i sisteme;
contraindicaiile absolute n IRM; modaliti de examinare a pacienilor cu contraindicaii relative; noiuni de
siguran n relaie cu mediul RM n ceea ce privete pacienii i personalul medical.
21. Valoarea relativ i indicaiile examinrii RM pentru diverse organe i sisteme.
Partea a 4-a. Ecografia (ultrasonografia)
22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate);
impedana acustic i proprietile tisulare care o determin; frecvena de transmisie i calitatea imaginii;
principiile fenomenului piezoelectric, frecvena de rezonan a elementului piezoelectric.
23. Principiile emisiei ultrasonice continue i pulsate; focalizarea i divergena fasciculului ultrasonor;
modurile A, B, TM; rezoluia spaial i temporal a imaginilor ecografice, implicaii n formarea imaginilor.
24. Efectul Doppler; definirea direciei de curgere i angularea fasciculului; emisia Doppler pulsat i
continu; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color i power.
25. Transductoare: descriere, recunoatere, utilizare n relaie cu organul examinat; valoarea relativ a
ecografiei transcutanate fa de ecografia endolumenal; componentele unui echipament de diagnostic
ecografic.
26. Obinerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoatere, modaliti de realizare; aspectul
ecografic al organelor normale i al principalelor entiti patologice.
27. Artefactele n ecografia n scar gri i ecografia Doppler: cauze, descriere, modaliti de eliminare.
Efectele termice i mecanice ale ultrasunetelor n biologie; fenomenul de cavitaie.
28. Valoarea relativ a examinrii ecografice; indicaiile pentru diverse organe i sisteme; indicaiile de
utilizare a substanelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional,
elastografie.
Partea a 5-a. Substanele de contrast
29. Noiuni despre structura molecular i farmacologia substanelor de contrast; clasificarea substanelor
de contrast radiologice, de RM i ecografie; concentraiile i dozele substanelor de contrast intravenoase;
alegerea celui mai bun mediu de contrast i folosirea optimal a acestuia n relaie cu tehnica imagistic
aleas i problemele clinice ale pacientului.
30. Fundamentele bolusului de contrast i a ratei constante de administrare; fiziologia excreiei renale a
substanei de contrast; curbele de ncrcare n compartimentele renale dup administrarea de contrast
intravenos.
31. Principiile fiziologice, proprietile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale
substanelor de contrast radioimagistice ionice i non-ionice, ultrasonografice i a celor folosite n IRM.
32. Nefrotoxicitatea substanelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate i identificarea
pacienilor; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauiile la pacienii diabetici
tratai cu Metformin care necesit administrarea de contrast iv; fibroza sistemic nefrogen: definiie,
aspecte clinice i factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienii cu risc.
Partea a 6-a. Informatica imagistic
33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS i datele electronice ale pacientului; standardele
informatice (DICOM, HL7 i IHE); metode e-learning (nvmnt electronic); aspecte relevante ale
teleradiologiei i telemedicinei; noiunea de raportare structurat.

3
34. Principiile elementare ale procesrii i postprocesrii de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluie,
transformri Fourier, Nyquist, restaurare de imagine i deconvoluie);
35. Metode de analiz i procesare a imaginii (reconstrucii i analiza 2D i 3D, fuziune de imagine, realitate
virtual, realitate augmentat, analiza funcional i diagnostic asistat de calculator); principiile afirii
imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluie i amplificare de zgomot n timpul procesrii);
principiile cuantificrii (imagistica cantitativ - ROI, curbe de activitate n timp i analiza factorial); principiile
de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucie, fuziune,
nregistrare i afiare).
Partea a 7-a. Noiuni de imagistic molecular
36. Principiile de baz ale biologiei i biochimiei celulare: activitatea ADN i ARN, metabolism, apoptoz i
hipoxie; elemente despre migraia i diferenierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de
imagistic molecular (PET, microPET, microSPECT) i de imagistic optic (fluorescena, bioluminiscena).
37. Principiile contrastului intit; noiuni privind substanele de diagnostic molecular; inte pentru imagistica
molecular; trasori uzuali n imagistica molecular.
38. Principiul, analiza i procesarea imaginilor PET.

Capitolul 2. Radioprotecie
39. Conceptul de unde electromagnetice; radiaii ionizante: surse, proprieti; elemente privind
radioprotecia luate n considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modaliti de
msurare a dozei de iradiere a pacientului i a personalului medical expus profesional; metode i instrumente
folosite n managementul dozelor de iradiere n radiografie, radioscopie, CT, mamografie i radiopediatrie;
principiul nivelelor de referin n radiodiagnostic; doze de referin i doze limit n procedurile frecvente
de radiodiagnostic.
40. Riscurile expunerii la radiaii ionizante n proceduri medicale definire i descriere; efectele stocastice,
deterministice i teratogene ale radiaiilor ionizante.
41. Principiile de baz ale radioproteciei, conform ICRP; Conceptul ''As low as reasonably achievable
(ALARA)''- definire i aplicaie n radiodiagnostic; conceptele de radioprotecie, de msurare i management
al dozei n radiologia diagnostic, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide i radiodiagnosticul n
proceduri medicolegale.
42. Componentele cheie ale programelor de asigurare i management al calitii n radioimagistica medical.
Principii de baz ale cadrului legislativ naional i al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiaiilor X n scop
medical.

Capitolul III. Neuroradiologie

Partea 1. Anatomie
43. Anatomia descriptiv i topografic a extremitii cefalice i a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim
cerebral, coloana vertebral, cordon medular i rdcini nervoase).
44. Anatomia radioimagistic a scheletului cranian i vertebral.
45. Anatomia radioimagistic a encefalului (cortex, substan alb, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne i
nervi cranieni).
46. Anatomia radioimagistic a canalului rahidian i coninutului su (corpurile vertebrale, canalul spinal,
discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rdcinile nervilor spinali).
47. Anatomia radioimagistic a vascularizaiei craniene i spinale.
48. Variantele anatomice cerebrale i spinale i diferenierea lor de patologie.
Partea a 2-a. Anomalii congenitale i de dezvoltare
49. Diagnosticul radioimagistic al: malformaiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia cortical focal,
polimicrogiria, heterotopii (subependimal, subcortical focal, laminar), lisencefalia, pahigiria,
(hemi)megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei i disgeneziei de corp calos i ale
holoprozencefaliei (lobar/alobar i semilobar); malformaiilor mezencefalului (malformaia Chiari,
spectrumul Dandy Walker i semnul molarului (sindromul Joubert)).
50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanei albe din parenchimul cerebral la prematur;
leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen dup asfixie acut
sever i dup hipoxie prelungit.
4
51. Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestrile extracraniene i caracteristicile clinice ale
neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-
Lindau i ale sindroamelor neurocutanate mai rare.

Partea a 3-a. Neurovascular

52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevana
afirmaiei time is brain n evaluarea imagistic la pacienii cu accident vascular; parametrii de evaluare CT
i IRM la pacienii cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT i angio-RM; parametrii de perfuzie
sugestivi pentru imagistica AVC, importana i limitele lor; principalele intervenii neuroradioimagistice la
pacienii cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostic i terapeutic la pacienii cu
accident vascular ischemic n teritoriul de vascularizaie posterioar/ocluzie de arter bazilar.
53. Diagnosticul radioimagistic i clinica AVC de etiologie venoas / tromboza venoas intracranian.
54. Diagnosticul radioimagistic i clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al
principalelor complicaii ale HSA.
55. Diagnosticul radioimagistic i parametrii hemodinamici specifici la pacienii cu vasospasm.
56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferenierea hemoragiilor intracerebrale
tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice i atipice; algoritmul diagnostic
imagistic la pacienii cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice.
57. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice
i abordare terapeutic la malformaii arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame
cavernoase i fistule de sinus carotido-cavernos.
58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv i diferenial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoas.
59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv i diferenial al teleangiectaziilor capilare intracraniene.
Partea a 4-a. Neurotrauma
60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienii cu leziuni traumatice craniene acute.
61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei
subarahnoidiene de cauz traumatic i al contuziilor parenchimului cerebral.
62. Diagnosticul radioimagistic i semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene
63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului i bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal.
Partea a 5-a. Tumori intracraniene
64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare.
65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea i gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor
intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic,
astrocitoamelor cu celule gigante.
66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice,
ependimoamelor intracraniene i medulobalstoamelor intracraniene.
67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide i rabdoide (ATRT), papiloamelor
i carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare i secundare cerebrale.
68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, micro- i macroadenoamelor glandei pituitare, al altor
tumori ale regiunii selare i al tumorilor de gland pineal.
69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice / meningiosarcoamelor/
hemangiopericitoamelor.
70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos i
asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor i
tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET).
71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluznd schwanomul de nerv
vestibular/neurinomul de acustic/schwanoamele de nerv trigemen i nerv facial.
72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbit, tumorilor de craniu i baz de
craniu.
Partea a 6-a. Boli neurinflamatorii, infecioase i neurodegenerative
73. Diagnosticul modificrilor cerebrale specifice n funcie de vrst.

5
74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferenierea dintre leziunile demielinizante ale
substanei albe i modificrile substanei albe, corelabile cu vrsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor
tipuri de leukodistrofie cerebral.
75. Diagnosticul radioimagistic al modificrilor din demena de tip Alzheimer, precum i din alte tipuri de
demen; din boala Parkinson i din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemic i paralizia
supranuclear progresiv.
76. Diagnosticul radioimagistic al modificrilor SNC din boala Wilson i encefalopatia hepatic.
77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice i atipice ale infeciilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV);
caracterul de urgen i conceptele terapeutice n infeciile SNC cu HSV.
78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitrile tehnicilor imagistice; complicaiile specifice
meningitei.
79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale.
80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase i tuberculoamelor intracraniene; infeciilor
cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus i herpes simplex.
81. Diagnosticul radioimagistic al modificrilor cerebrale din sarcoidoz i din lupusul eritematos sistemic
(LES).
82. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor cerebrale cu HIV i al complicaiilor specifice acestora.
83. Diagnosticul radioimagistic al modificrilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/
chimioterapie).
Partea a 7-a. Hidrocefalie
84. Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normal, al hidrocefaliei
non-comunicante i al malabsorbiei de LCR.
85. Producerea, fluxul i resorbia LCR; clasificarea i diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoz
apeductal; metoda imagistic de evaluare a fluxului LCR.
86. Abordri terapeutice n hidrocefalie; evaluarea radioimagistic a unturilor i a ventriculostomiei de
ventricul III.
Partea a 8-a. Coloana vertebral
87. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor vertebrale (spina bifida deschis, spina bifida ocult,
meningomielocelul, sinusul dermal, diastematomielia).
88. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferenele dintre fracturile vertebrale
stabile i instabile.
89. Cauzele i diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificrilor ischemice
ale mduvei spinrii; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse i al manifestrilor spinale din scleroza
multipl.
90. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea
medular.
91. Tumori spinale: clasificare, diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale, al meningioamelor
spinale i al chordoamelor spinale.
92. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor vasculare spinale i ale siringo/hidromieliei.
93. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebral;
hernia de disc; complicaiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza i
spondiloliza; afeciunile faetelor articulare.

Capitolul IV. Radioimagistica capului i gtului

Partea 1. Anatomia capului i a gtului
94. Anatomia descriptiv, radioimagistic i variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavitii
bucale, faringelui i laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide i paratiroidelor, ale apexului toracic,
plexului brahial, orbitei i cilor vizuale, ale dinilor i articulaiei temporomandibulare.
95. Anatomia descriptiv, radioimagistic i variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului,
nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.
96. Anatomia descriptiv, radioimagistic i delimitrile anatomice ale spaiilor cervicale profunde.
97. Anatomia descriptiv, radioimagistic i clasificarea staiilor limfoganglionare din regiunea capului i a
gtului.
6
 Partea a 2-a. Anomalii congenitale
98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformaiilor
vasculare i al altor malformaii ale capului i gtului; anomaliile congenitale care duc la surditate.
99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale i al chisturilor timusului,
al neurofibromatozei tip I i al fibromatozei Colli.
100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavitii orale i orofaringelui (chistul dermoid
i epidermoid, limfangiomul i glanda tiroid lingual).
Partea a 3-a. Osul temporal
101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundar (otoscleroz, boala Meniere,
boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin).
102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv i diferenial al tumorilor de os temporal i al tumorilor unghiului
ponto-cerebelos.
103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) i al urechii
medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului i al cauzelor de tinitus vascular.
Partea a 4-a. Baza craniului, scheletul facial i nervii cranieni
104. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom, macroadenom,
craniofaringiom i chordom.
105. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaur jugular (tumor glomic/paragangliom,
pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul i
meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei
pterigopalatine.
106. Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroas, plasmocitom,
histiocitoza Langerhans, condosarcom i metastaze, neurofibromatoze I si II).
107. Diagnosticul radioimagistic i clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicaii i
consecine terapeutice.
108. Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei i maxilarului; aspecte radioimagistice ale
chisturilor dentigere i keratochistelor odontogene.
109. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecioase i inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar i a bazei
craniului; modificri asociate osteomielitei i patologiei dentare.
110. Diagnosticul radioimagistic al patologiei nervilor cranieni.
Partea a 5-a. Orbita
111. Diagnosticul radioimagistic al manifestrilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I i al tulburrilor
infecioase i inflamatorii ale orbitei.
112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic / chiasmal,
hemangiom orbitar i tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom
ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale).
Partea a 6-a. Glandele tiroid, paratiroide i spaiul visceral
113. Diagnosticul radioimagistic n: tiroidite; gua multinodular; tumorile benigne i maligne ale glandei
tiroide i glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian).
114. Cunoaterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m n diferite boli ale glandei tiroide
i ale glandelor paratiroide.
115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical i al diverticulului Zenker.
Partea a 7-a. Nas, nazofaringe i sinusuri paranazale
116. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor i inflamaiilor nasului i sinusurilor paranazale (rinosinuzita
acut i cronic, sinuzite fungice, patologie nazosinusal: polipoza, mucocelul i granulomatoza Wegener) i
a complicaiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii dup interveniile chirurgicale la nivelul
nasului i sinusurilor paranazale.
117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne i maligne ale nasului i sinusurilor paranazale (tumori
nazosinusale - papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroas, carcinom cu
celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom i limfom).
118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamaii, infecii, neoplasme).
Partea a 8-a. Spaiul masticator, spaiul parotidian i spatiul carotidian

7
119. Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spaiul masticator (atrofia de denervare, hipertrofia
muscular benign i asimetrii ale plexului venos pterigoidian); abceselor din spaiul masticator; tumorilor
benigne i maligne ale spaiului masticator.
120. Diagnosticul radioimagistic al: infeciilor i inflamaiilor spaiului parotidian (parotidit, oreion, abcese,
sindromul Sjogren i leziuni benigne limfoepiteliale la pacienii cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne
i maligne ale spaiului parotidian.
121. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spaiului carotidian (ectazia arterelor carotide,
anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecia arterei carotide i tromboza venoas jugular);
diagnosticul radioimagistic al tumorilor spaiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom,
neurofibrom).
Partea a 9-a. Cavitatea oral, orofaringele, spaiul retrofaringian
122. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenie, sialocel, sialadenit i ranula; inflamaiilor cavitii
bucale i orofaringelui; abceselor retrofaringiene.
123. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne i maligne ale cavitii orale i glandelor salivare minore.
124. Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT).
Partea a 10-a. Hipofaringele, laringele i ganglionii limfatici cervicali
125. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe i laringe (carcinomul cu celule scuamoase al
hipofaringelui, carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotic, glotei i spaiului
subglotic i condrosarcomul laringelui); modificri radioimagistice post-operatorii i post-radioterapie ale
hipofaringelui i laringelui.
126. Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului i
traumatismelor laringiene.
127. Diagnosticul radioimagistic al: inflamaiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supuraii, boala
Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze).

Capitolul V. Radiologia toracelui

128. Anatomia normal radioimagistic a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragm).
129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereilor
toracici i diafragmei.
130. Tehnica i protocoalele explorrilor radioimagistice n examinarea toracelui; metode i instrumente
folosite n managementul calitii imaginilor analoge/digitale n radiologia toracelui.
131. Semiologia radioimagistic n patologia toracic (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstiial, bronic,
vascular).
132. Cunoaterea aspectului radioimagistic, poziia corect de plasare i posibilele complicaii asociate
plasamentului greit al dispozitivelor medicale utilizate n patologia toracic.
133. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor inflamatorii acute i cronice alveolare, interstiiale, bronice.
134.Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor pleurale.
135. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor peretelui toracic, diafragmei i patologia toracelui operat.
136. Diagnosticul radioimagistic n tuberculoza pulmonar.
137. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor pulmonare n cazul pacienilor imunocompeteni i
imunocompromii.
138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterial, venoas).
139. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile cu localizare mediastinal.
140. Diagnosticul radioimagistic i stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare.
141. Diagnosticul i managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.
142. Diagnosticul radioimagistic n boli pulmonare congenitale.
143. Diagnosticul radioimagistic n bolile obstructive pulmonare i de ci respiratorii.

Capitolul VI. Radiologia cordului i vaselor sanguine

144. Noiunile de baz ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistic cardiac i
vascular; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului i arterelor coronare.
145. Tehnicile radioimagistice utilizate n evaluarea cardiac: cardio-CT/coronarografia-CT i cardio-RM;
principiile ECG - gating i bolus-tracking.
8
146. Tehnicile radioimagistice utilizate n evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice i vaselor
periferice: ecografie, angio-CT i angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice i membre).
147. Tehnici de postprocesare n evaluarea radioimagistic cardio-vascular; indicaii, contraindicaii i
pericole poteniale ale procedurilor i tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor
cardiovasculare.
148. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital cardiac.
149. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital i dobndit valvular.
150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv.
151. Diagnosticul radioimagistic (CT i IRM) pozitiv i diferenial n cardiomiopatii; aspecte IRM n miocardite;
diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat i bolile renale.
152. Diagnosticul radioimagistic (CT i IRM) n masele cardiace.
153. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital i dobndit a pericardului.
154. Diagnosticul radioimagistic n patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM n
bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare,
miocard hibernant/siderat).
155. Diagnosticul radioimagistic n patologia aortei.
156. Diagnosticul radioimagistic n patologia arterei pulmonare.
157. Diagnosticul radioimagistic n patologia venei cave superioare.
158. Diagnosticul radioimagistic n patologia venei cave inferioare.
159. Diagnosticul radioimagistic n evaluarea patologiei vaselor periferice.
160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterial i venoas; caracteristicile normale i
anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii
anevrismale, trombozei, emboliei i al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic
bidimensional i Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiena
valvular venoas, sindromul varicos i alte afeciuni.
161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziie relevani pentru CTA, inclusiv
substanele de contrast folosite i tehnicile de reconstrucie; dozele de radiaii pentru CTA i metodele de
reducere a acestora; avantajele i dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii
aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei i al altor patologii vasculare a arterelor
periferice; diagnosticul CTA n patologia venoas.
162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele i
dezavantajele diferitelor substane de contrast utilizate n MRA; avantajele i dezavantajele MRA, comparativ
cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei;
diagnosticul MRA n patologia venoas.
163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenii
chirurgicale ventriculare, dup pericardectomie.

Capitolul VII. Radiologia gastrointestinal i abdominal

164. Anatomia radioimagistic i variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare;
pancreasului; splinei; peritoneului i rdcinii mezenterului.
165. Substane de contrast utilizate n evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate n
evaluarea gastro-intestinal; tehnici radioimagistice utilizate n evaluarea organelor abdominale (ficat, ci
biliare, pancreas, splin, cavitate peritoneal, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de
postprocesare utilizate n evaluarea radioimagistic gastro-intestinal i abdominal.
166. Indicaii i contraindicaii ale procedurilor i tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea
bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice i de
perete abdominal.
167. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital i dobndit a peritoneului, mezenterului i
peretelui abdominal.
168. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie a esofagului.
169. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie gastro-
duodenal.

9
170. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie a intestinului
subire.
171. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie a colonului.
172. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie hepatic;
diagnosticul radioimagistic n transplantul hepatic.
173. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie a cilor
biliare.
174. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital, dobndit i evaluarea postoperatorie a
pancreasului.
175. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital i dobndit a splinei.
176. Criteriile RECIST n patologia oncologic abdominal i gastro-intestinal.

Capitolul VIII. Radiologia aparatului urinar i genital masculin

177. Anatomia radioimagistic a rinichiului, cilor urinare, vezicii urinare i uretrei masculine; anatomia
descriptiv i radioimagistic a retroperitoneului; fiziologia excreiei renale a substanelor de contrast i
cinetica acestora n compartimentele renale; fiziologia miciunii.
178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncional parenchimal, hipertrofia
de coloan Bertin, lobulaia fetal, lipomatoza sinusului; criterii de difereniere fa de patologie.
179. Anatomia radioimagistic zonal a prostatei; anatomia ultrasonografic bidimensional i Doppler a
structurilor intrascrotale.
180. Urografia intravenoas: indicaii, selecia metodei, selecia agentului de contrast, doza, momentul
expunerii, indicaii pentru compresiunea ureteral i furosemid; nefrotoxicitatea substanelor de contrast
iodate: fatori de risc, msuri i metode de a reduce riscul, precauii la pacienii diabetici; utilizarea
substanelor pe baz de Gadoliniu la pacienii cu risc: precauii; fibroza sistemic nefrogen: definiie, noiuni
clinice, factori de risc.
181. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor renale, a cilor urinare i ureterelor.
182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare i obstruciei urinare.
183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale i ale cilor urinare.
184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.
185. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor renale, perirenale i ale tractului urinar.
186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale i vasculare.
187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal i diagnosticul radioimagistic al complicaiilor.
188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare i uretrei.
189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare i uretrei masculine: anomalii congenitale,
inflamaii, tumori, derivaii vezicale.
190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcionale a vezicii urinare: obstrucia n evacuare (sindromul
de staz), incontinena vezical, refluxul vezico-ureteral.
191. Explorarea radioimagistic a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicaii, tehnic, ageni de contrast,
doz, timp de expunere. Patologia uretral: stricturi, diverticul.
192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamaii, hiperplazia benign, tumori maligne.
193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului i scrotului (aduli i copii): malformaii, inflamaii,
tumori, traumatisme, patologie vascular.
194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene i al tulburrilor de dinamic sexual: boala Peyronie,
traumatisme, tumori, impotena, priapismul.
195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne i maligne; managementul i
diagnosticul diferenial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental.
196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor i insuficienei suprarenaliene.

Capitolul IX. Radiologia n obstetric i ginecologie

197. Anatomia radioimagistic a pelvisului feminin; anatomia radioimagistic a organelor de reproducere
feminine inclusiv variaiile din timpul ciclului menstrual; modificrile fiziologice ale organelor de reproducere
feminine n decursul vieii i aspectul lor imagistic; modificrile fiziologice ale organelor de reproducere

10
feminine n timpul sarcinii i aspectul lor imagistic; muchii ridictori anali anatomia radioimagistic i rolul
lor n fiziologia planeului pelvin.
198. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn i uter didelf.
199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne i maligne; adenomiomatozei uterine.
200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale i al endometriozei.
201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamaiilor i afeciunilor funcionale ale colului uterin; diagnosticul
radioimagistic al cancerului de col uterin.
202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.
203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociat cu sarcina, naterea i n perioada postpartum.
204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.
205. Pelvimetria IRM principii i msurtori.
206. IRM fetal principii i stadiile dezvoltrii embrionare i fetale.
207. Histerosalpingografia indicaii, contraindicaii, etape ale procedurii, complicaii.
208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne i maligne (la adult i
copil).
209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii i tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar.
210. Algoritmul de explorare i diagnosticul radioimagistic al infertilitii.
211. Diagnosticul radioimagistic al modificrilor ovariene asociate cu sarcina, n perioada postpartum, dup
chirurgia ginecologic i post proceduri intervenionale ghidate imagistic.
212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin i pelvin.

Capitolul X. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletal)

Partea 1. Noiuni generale
213. Noiuni de baz a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia
radioimagistic normal a tuturor structurilor relevante n imagistica musculoscheletal; variantele normale
ale scheletului care pot mima diferite afeciuni.
214. Indicaiile, contraindicaiile i pericolele poteniale (n special legate de radiaii) ale procedurilor i
tehnicilor relevante examinrii radioimagistice a sistemului musculoscheletal.
Partea a 2-a. Traumatisme acute i cronice
215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile i clasificrile generale ale fracturilor i dislocrilor;
fracturile i dislocrile scheletului adult; fracturile i dislocrile scheletului imatur - fracturi (accidentale sau
non-accidentale) la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni; fracturile articulare i dislocrile, incluznd
leziuni condrale i osteocondrale, precum i osteocondrita disecant; fracturile-avulsie; fracturile de stress,
incluznd fractura de suprasolicitare i cea pe os insuficient; diferenierea fracturilor fa de alte afeciuni
patologice i leziuni non-accidentale.
216. Diagnosticul radioimagistic al vindecrii i complicaiilor fracturilor i dislocrilor, inclusiv pseudartroza,
vindecarea ntrziat, necroza avascular, distrofia simpatic reflex/sindromul complexului dureros
regional, miozita osifiant.
217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu i masiv facial.
218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.
219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor i dislocrilor centurii scapulare, inclusiv dislocrile acromio-
claviculare i sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea i dislocarea
umrului.
220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor i dislocrilor membrului superior, incluznd fracturile
humerale, fracturile i dislocrile de cot, de bra proximal i distal, de ncheietur a minii i la nivelul minii.
221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor i dislocrilor oaselor bazinului, incluznd leziunile asociate ale
prilor moi.
222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor i dislocrilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul oldului,
femurului, tibiei i fibulei, articulaiei gleznei i piciorului distal.
223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de pri moi ale umrului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor,
labrumului glenoidal i tendonului bicepsului.
224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor prilor moi ale ncheieturii minii, inclusiv leziunile complexului
fibrocartilaginos triunghiular.
11
225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor prilor moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale
ligamentelor ncruciate i colaterale.
226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor prilor moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane
i ligamente.
Partea a 3-a. Infecii
227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute i cronice ale scheletului apendicular i
coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice i postoperatorii.
228. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor TBC ale sistemului musculoscheletal.
229. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor coloanei vertebrale i scheletului apendicular.
230. Noiuni despre diagnosticul radioimagistic al infeciilor rare (ex: lepra, brucelloza) i al parazitozelor mai
frecvente (ex: echinococcus).
231. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor esuturilor moi i ale infeciilor asociate HIV.
Partea a 4-a. Tumori i leziuni pseudotumorale
232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul i insulele osoase, osteomul
osteoid, osteoblastomul i osteosarcomul (i variante tipice).
233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluznd ostecondromul, encondromul,
condroblastomul, fibromul condromixoid i condrosarcomul (central i periferic).
234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroas, incluznd defectul fibros cortical i fibromul
ne-osifiant, displazia fibroas, fibrosarcomul i histiocitomul fibros malign.
235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice i reticuloendoteliale, incluznd tumora cu
celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing,
limfomul i leucemia), mielomul / plasmocitomul.
236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu i chistele osoase
anevrismale).
237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase i ale esuturilor moi.
238. Recunoaterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante normale
i leziuni evident benigne.
239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoas, incluznd lipomul i liposarcomul;
neuronal, incluznd neurofibromul i schwanomul; vascular, incluznd hemangiomul.
240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul,
sarcoamele de esuturi moi.
Partea a 5-a. Afeciuni hematologice
241. Diagnosticul radioimagistic al manifestrilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluznd
drepanocitoza i talasemia i al mielofibrozei.
Partea a 6-a. Afeciuni metabolice, endocrine i toxice
242. Diagnosticul radioimagistic al osteomalaciei.
243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar i secundar (incluznd insuficiena renal
cronic).
244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de baz despre msurarea densitii
osoase) i fluorozei.
Partea a 7-a. Afeciuni articulare.
245. Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulaiilor periferice.
246. Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoid, artrita
reumatoid juvenil, spondilita anchilozant, artrita psoriazic, artropatiile enteropatice, artritele infecioase
(piocianic i tuberculoas).
247. Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide, incluznd artropatia cu pirofosfat, depozitele de
hidroxiapatit, guta.
248. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluznd ganglionii, condromatoza
sinovial, sinovita pigmentar; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluznd piciorul diabetic,
articulaiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).
249. Diagnosticul radioimagistic al complicaiilor protezrii de old i genunchi.
Partea a 8-a. Afeciuni de dezvoltare i afeciuni pediatrice (a se vedea i cap.XII, partea a 7-a )

12
250. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor sclerozante ale osului, incluznd osteopetroza, melorheostoza
i osteopoikiloza.
251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor n grupul de vrst pediatric, incluznd aclazia diafizar
i boala Ollier.
252. Diagnosticul radioimagistic al manifestrilor musculoscheletale ale neurofibromatozei.
Partea a 9-a. Afeciuni diverse
253. Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei
regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluznd boala Legg-Calv-Perthes i boala Scheuermann.
254. Diagnosticul radioimagistic al calcificrilor/osificrilor de esut moale.

Capitolul XI. Radioimagistica senologic

255. Embriologia, anatomia i fiziologia mamar, a regiunii axilare i a structurilor asociate; principiile fizice
care intervin n formarea imaginii mamografice i controlul calitii; principiile achiziiei digitale i ale
prelucrrii de imagini n mamografia digital; poziionri i incidene n mamografie.
256. Indicaiile i contraindicaiile tehnicilor radio-imagistice n patologia mamar: mamografie, ecografie,
RM, medicin nuclear; avantaje i limite; noiuni de baz referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD,
tomosintez i alte aplicaii ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei i spectroscopiei RM, substanele
de contrast utilizate n examinarea RM cu contrast) - avantaje, indicaii poteniale i limite.
257. Diagnosticul radioimagistic al snului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificrilor datorate
vrstei, lactaiei, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive.
258. Semiologie mamografic, ecografic i prin rezonan magnetic a snului.
259. Lexiconul standardizat i categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sn, leziune i pacient
(ACR BI-RADS sau alte sisteme standardizate de clasificare).
260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.
261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de grani i ale celor cu risc crescut.
262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelaii imagistico-
patologice; criteriile RECIST n vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noiuni de patologie
mamar: interpretarea rezultatelor examenului citologic i morfopatologic mamar, clasificarea
biomolecular a cancerului de sn, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.
263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la brbat.
264. Managementul clinic i radioimagistic al pacientelor simptomatice: formaiune mamar palpabil,
mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sngernd, retracie
cutanat sau mamelonar, adenopatie axilar.
265. Managementul clinic i radioimagistic al patologiei mamare la brbat, copil i adolescent i la femeia
nsrcinat sau n perioada de lactaie.
266. Evaluarea radioimagistic a extensiei locoregionale, precum i a leziunilor mamare maligne
concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele i dezavantajele examenului RM mamar preoperator.
267. Indicaiile i contraindicaiile manoperelor intervenionale ghidate imagistic (biopsia aspirativ cu ac fin,
biopsia tru-cut, biopsia asistat cu vacuum, localizarea preoperatorie).
268. Indicaiile tratamentului chirurgical conservator i ale ganglionului santinel i diagnosticul radio-
imagistic al modificrilor secundare chirurgiei (inclusiv reducie/augmentare mamar i reconstructie).
269. Indicaiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant i adjuvant) cu evaluarea clinic i imagistic a
pacientelor (rspuns la tratament sau urmrire); indicaiile tratamentului radioterapic i modificrile
radioimagistice secundare acestuia.
270. Noiuni de baz referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablaie prin radiofrecven,
crioablaie, electroporez etc) n tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.
271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicaiile
pentru consiliere genetic, riscuri i beneficii populaionale i individuale ale screeningului, inclusiv cele
legate de vrst sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioad de screening,
definiia cancerului de interval, rate de supravieuire i de mortalitate, prevalen versus inciden,
supradiagnostic i supratratament.

13
 Capitolul XII. Radiologie pediatric
Partea 1. Generaliti
272. Dezvoltarea anatomic n copilrie; diferenierea variantelor normalului de aspectele patologice;
cunotine teoretice embriologice de baz cu aplicaii n patologia pediatric; stadiile de dezvoltare
embrionar i fetal, precum i aspectul lor ultrasonografic i la examinarea prin IRM.
273. Principiile realizrii unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably
Achievable"), a cerinelor de radioprotecie i a dozelor de iradiere, precum i aplicarea acestora n pediatrie;
vulnerabilitatea crescut a copiilor la radiaii ionizante.
274. Valoarea i indicaiile la copil ale ecografiei, CT i IRM; algoritmi i protocoale imagistice specifice
pediatriei.
275. Indicaiile i contraindicaiile administrrii substanelor de contrast, precum i stabilirea dozajului
acestora, la copii i nou-nscui.
Partea a 2-a. Creier i mduva spinrii
276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii i adolesceni.
277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare i intraventriculare a sugarului; leucomalacia
periventricular.
278. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii intracraniane la sugari, copii i adolesceni.
279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii i adolesceni.
280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii i adolesceni.
281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii i
adolesceni.
282. Diagnosticul radioimagistic al infeciilor intracraniene (incluznd infeciile antenatale) la sugari, copii i
adolesceni.
283. Diagnosticul radioimagistic n ischemie/accidente vasculare la sugari, copii i adolesceni.
284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii i adoleceni.
285. Diagnosticul radioimagistic n malformaiile coloanei vertebrale incluznd spina bifida deschis, spina
bifida ocult, meningomielocel, sinus dermal, malformaiile mduvei spinrii.
Partea a 3-a. Cap i gt
286. Diagnosticul radioimagistic n principalele malformaii congenitale ale regiunii capului i gtului,
incluznd orbita, regiunea nazal, faringele, osul temporal la sugari, copii i adolesceni.
287. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor inflamatorii/infecioase ale regiunii capului i gtului la sugari,
copii i adolesceni.
288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului i gtului la sugari, copii i adolesceni.
289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului i gtului la sugari, copii i
adolesceni.
290. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor tiroidiene la sugari, copii i adolesceni.
291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii.
Partea a 4-a. Torace
292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal i variantele acestuia la sugari, copii i adolesceni.
293. Diagnosticul radioimagistic al malformaiilor congenitale ale cilor respiratorii; anomaliilor congenitale
ale arborelui bronic i toracelui (sechestraia pulmonar, displazia chistic adenomatoid, emfizemul lobar,
atrezia bronic) la sugari, copii i adolesceni.
294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-nscui i sugari.
295. Diagnosticul radioimagistic n aspiraia de corp strin la sugari, copii i adolesceni.
296. Diagnosticul radioimagistic al broniolitei la sugari, copii i adolesceni.
297. Diagnosticul radioimagistic n fibroza chistic la sugari, copii i adolesceni.
298. Diagnosticul radioimagistic n condensrile pulmonare, pneumonii i complicaiile pneumoniilor la
sugari, copii i adolesceni.
299. Diagnosticul radioimagistic n revrsatele pleurale la sugari, copii i adolesceni; diagnosticul
radioimagistic n pneumotorax la sugari, copii i adolesceni.
300. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile infiltrative pulmonare la sugari, copii i adolesceni.

14
301. Diagnosticul radioimagistic n complicaiile afeciunilor metastatice ale plmnului la sugari, copii i
adolesceni.
302. Diagnosticul radioimagistic n masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale
chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii i adolesceni.
303. Diagnosticul radioimagistic n hernia diafragmatic congenital, paralizia/pareza diafragmatic i
eventraia (relaxarea) diafragmatic, la sugari, copii i adolesceni.
Partea a 5-a. Cardiovascular
304. Diagnosticul radioimagistic n principalele malformaii congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile
de arc aortic la sugari, copii i adolesceni.
305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii i adolesceni.
306. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile inflamatorii/infecioase ale aparatului cardiovascular la sugari,
copii i adolesceni.
307. Diagnosticul radioimagistic n leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii i
adolesceni.
308. Diagnosticul radioimagistic n malformaiile vasculare i tumorile vasculare la sugari, copii i adolesceni.
Partea a 6-a. Abdomen
309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-nscut.
310. Diagnosticul radioimagistic n enterocolita ulceronecrotic la nou-nscut i n pneumoperitoneu la nou-
nscut.
311. Diagnosticul radioimagistic n stenoza hipertrofic de pilor la nou-nscui i sugari.
312. Diagnosticul radioimagistic n: malformaiile ano-rectale la nou-nscui; boala Hirschprung la nou-
nscui, sugari, copii i adolesceni.
313. Diagnosticul radioimagistic n refluxul gastroesofagian la sugari, copii i adolesceni.
314. Diagnosticul radioimagistic n: malrotaia intestinal la sugari, copii i adolesceni; ocluzia
gastrointestinal (obstrucia mecanic i ileusul dinamic), obstrucia intestinal acut, invaginaia intestinal
i volvulusul la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni.
315. Diagnosticul radioimagistic n apendicita la sugari, copii i adolesceni.
316. Diagnosticul radioimagistic n peritonite la sugari, copii i adolesceni.
317. Diagnosticul radioimagistic n: hernia inghinal la sugari, copii i adolesceni; bolile inflamatorii
intestinale, precum i n complicaiile acestora la sugari, copii i adolesceni; contuziile abdominale ale
sugarilor, copiilor i adolescenilor; corpii strini ai tractului digestiv la sugari, copii i adolesceni.
318. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliar, chistul de
coledoc, tumorile hepatice benigne) i ale circulaiei portale la sugari, copii i adolesceni.
319. Evaluarea afeciunilor cilor biliare la colangipancreatografia prin rezonan magnetic (MRCP) la sugari,
copii i adolesceni.
320. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile pancreatice la sugari, copii i adolesceni.
321. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile splenice la sugari, copii i adolesceni.
322. Diagnosticul radioimagistic n: malformaii renale, cum sunt rinichiul in potcoav, duplicaiile, ectopia
sau fuziunile; malformaiile congenitale ale tractului urinar (incluznd vezica i uretra) la sugari, copii i
adolesceni.
323. Diagnosticul radioimagistic n: uretero-hidronefroz la sugari, copii i adolesceni; bolile chistice renale
la sugari, copii i adolesceni; litiaza urinar i nefrocalcinoza la sugari, copii i adolesceni.
324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral i anomaliile de uretr la
examinarea prin uretrocistografie micional.
325. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile oncologice abdominale la sugari, copii i adolesceni incluznd
neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum i diagnosticele difereniale.
326. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile hematologice la sugari, copii i adolesceni.
327. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile glandelor suprarenale la sugari, copii i adolesceni.
328. Diagnosticul radioimagistic n malformaiile ginecologice specifice vrstei pediatrice.
Partea a 7-a. Aparat locomotor (musculoscheletal)
329. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluznd scolioza
congenital i idiopatic i disrafismul la sugari, copii i adolesceni
330. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor congenitale ale umrului, incluznd deformitatea Sprengel.

15
331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale minii i ncheieturii pumnului, incluznd
deformarea Madelung (idiopatic i din alte cauze).
332. Diagnosticul radioimagistic n displazia de dezvoltare a oldului la nou-nscui, sugari, copii i
adolesceni.
333. Diagnosticul radioimagistic n epifizioliza / alunecarea capului femural la copii; oldul iritabil; sindromul
de conflict acetabulo-femural.
334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei i piciorului; diagnosticul radioimagistic
al coaliiei tarsale.
335. Diagnosticul radioimagistic n displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia,
osteogeneza imperfect, afeciuni congenitale metabolice) la copii i adolesceni.
336. Diagnosticul radioimagistic n fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-nscui, sugari, copii i
adolesceni; diagnosticul radioimagistic i aspecte medico-legale n traumatismele complexe la sugari, copii
i adolesceni.
337. Diagnosticul radioimagistic n rahitism; evaluarea radioimagistic a vrstei osoase.
338. Diagnosticul radioimagistic n afeciunile infiltrative ale mduvei osoase la sugari, copii i adolesceni.
339. Diagnosticul radioimagistic n artrita idiopatic juvenil, la copii i adolesceni; diagnosticul
radioimagistic n revrsatul articular la copii i adolesceni; diagnosticul radioimagistic n sinovita tranzitorie
la copii i adolesceni.
Partea a 8-a. Diverse
340. Diagnosticul radioimagistic n sindroamele neurocutanate (incluznd neurofibromatoza tip I i scleroza
tuberoas) la sugari i copii; diagnosticul radioimagistic n histiocitoza cu celule Langerhans.

Capitolul XIII. Radiologie intervenional

Partea 1. Angiografia / flebografia diagnostic
341. Anatomia descriptiv i radioimagistic a zonei inghinale (inclusiv poziia ligamentului inghinal, a
nervului femural, arterei i venei femurale); anatomia arterial i venoas, precum i variaiile anatomice ale
arterelor periferice.
342. Tehnica Seldinger de puncie arterial i venoas; tehnicile de inserie n zona inghinal a ghidului, tecii
i cateterului; hemostaza la locul de puncie, inclusiv compresia manual i dispozitivele mecanice de
nchidere; ghidurile, tecile i cateterele folosite n procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul
alternativ de puncie arteriala, cum ar fi cea brahial, axilar sau radial.
343. Tehnicile de angiografie cu substracie digital, tehnicile de urmrire n bolus, de poziionare i
recunoaterea locaiei i tehnicile de pixel-shift pentru mbuntirea calitii imaginii.
344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale i
subclavie.
345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) i renale.
346. Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.
347. Principiile flebografiei membrului superior/inferior.
348. Angiografia diagnostic a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.
349. Tipurile/rata de complicaii pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum i tratarea lor;
modalitile de ngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard i tratamentul
medicamentos asociat.
Partea a 2-a. Intervenii vasculare
350. Indicaiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulrii pre-
procedurale i modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon
(PTA) i mecanismul de aciune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon
farmacologic activ (DEB-PTA) i mecanismul de aciune al acesteia; abordarea intervenional a stenozelor
arteriale intracraniene.
351. Complicaiile i rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite n
timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminal percutan
periferic (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica
superioar / inferioar).

16
352. Tehnica implantrii stentului i materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicaiile pentru
implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutan; indicaiile stentrii per-primam i ale stentrii
dup predilatare; ngrijirile post-procedurale dup stentare arterial; complicaiile uzuale i rezultatele
stentrii arteriale periferice.
353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele i porturile pentru dializ;
indicaiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutan a venelor jugular i
subclavie; tehnica pentru interveniile de hemodializ; tehnicile de venoplastie i stentare venoas;
indicaiile, posibilele riscuri i complicaiile venoplastilor i stentrilor; ngrijirile post-procedurale dup
venoplastie i stentare.
354. Indicaiile i tehnica pentru introducerea filtrului de ven cav; tipurile de filtre temporare / permanente
de ven cav; procentele de succes i complicaiile introducerii filtrului de ven cav; ngrijirile post-
procedurale dup introducerea filtrului de ven cav.
355. Indicaiile pentru embolizarea (supra-)selectiv: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local,
tratamentul MAV; noiuni elementare de Oncologie Intervenional (chemoembolizarea convenional / cu
microparticule, chemoinfuzia local, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea local
intraarterial de citostatice); tehnica de angiografie i embolizare (supra-)selectiv; materialele pentru
embolizare (temporare/definitive) i tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele
complicaii/reacii adverse ale embolizrii; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee
intervenionale n leiomiomatoza uterin i aspecte radioimagistice post procedur.
356. Indicaiile pentru efectuarea untului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica i
complicaiile TIPS.
Partea a 3-a. Biopsie i termoablaie
357. Diferenele existente ntre tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT i ecografie;
acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine /acele cu calibru mare; cile de abord sigure
pentru diferitele leziuni ce urmeaz s fie biopsiate; complicaiile asociate cu biopsia individual de organ;
indicaiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol (core biopsy);
ngrijirile post-procedurale dup punciile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul
complicaiilor mai frecvente, cum ar fi pneumotoraxul i hemoragia.
358. Tehnicile de ablaie termic ale diferitelor organe.
Partea a 4-a. Aspiraie de fluide i drenajul abceselor pe cale percutan
359. Tuburi de dren toracice i cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicaiile pentru drenajul
toracic, aspiraia lichidiana i drenajul abceselor pe cale percutan; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj
n aspiraia lichidian i drenajul abceselor.
360. Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenii fibrinolitici utilizai la pacienii cu empiem
localizat sau complex; cile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit
naintea drenajului abceselor pe cale percutan i ngrijirea postprocedural.
361. Tehnica trocarului i tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situaiile n care este necesar
mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; ngrijirile post-procedurale,
inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului i urmrirea pacientului.
Partea a 5-a. Intervenii hepato-biliare
362. Coroborarea ecografiei cu CT i MRCP pentru a planifica o procedur de drenaj ct mai corect;
procedura de trans-hepato-colangiografie percutan; sistemele de ac one-stick precum i ghidul pentru
drenajul biliar percutan.
363. Cateterele folosite pentru decompresia biliar percutan, precum i tehnica interveniei; complicaiile
procedurilor biliare percutane; ngrijirile post-intervenii hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la
complicaii, toaleta cateterului i urmrirea pacientului.
Partea a 7-a. Intervenii genito-urinare
364. Indicaiile de nefrostomie percutan; coroborarea ecografiei cu CT i studiile urografice, pentru o
planificare adecvat a procedurii de nefrostomie; pregtirea pre-procedural, inclusiv evaluarea coagulrii i
tratamentele antibiotice.
365. Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutan; cateterele folosite pentru
nefrostomia percutan; plasarea tuburilor de nefrostomie percutan; complicaiile nefrostomiei percutane;
ngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului i ndeprtarea acestuia.

17
 Partea a 8-a. Intervenii diverse
366. Biopsia de aspiraie cu ac fin, ghidat ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni.

Bibliografie:

1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania - (sub red) Dudea Sorin M. -
Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I
, Vol II, Ed. Medicala Bucuresti, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8

- Revizie 2 iulie 2016 -

PROIECT
Indrumator de abilitati practice, competente si aptitudini
urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicala,
in conformitate cu programa analitica Europeana de pregatire in specialitate.

I.Principii ale tehnologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie (6 luni)

I.A. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare,

1. Abilitati practice
- Alegerea substantei de contrast optime pentru indicatiile clinice uzuale in toate tipurile de imagistica
- Efectuarea tratamentului de urgenta pentru reactiile adverse la substantele de contrast
- Identificarea pacientilor cu risc de nefrotoxicitate
- Luarea de masuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast
- Cunoasterea precautiunilor la diabeticii tratati cu Metformin ce necesita administrarea de contrast iv
- Cunoasterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate
- Identificarea pacientilor cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene
- Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologica
- Alegerea parametrilor optimali pentru aplicatiile comune CT
- Alegerea secventelor optimale RM pentru indicatiile comune de RM
- Alegerea traductorului corespunzator pentru organul examinat
- Alegerea parametrilor optimali in ecografie si evaluare Doppler
- Obtinerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului
2. Competente si aptitudini
- Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice
- Oferirea de decizii informate la achizitionarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie,
respectand tehnologia imagistica, protectia radiatiei, respectiv restrictiile bugetare
- Oferirea de strategii de reducerea artefactelor in radiologia conventionala, radioscopie, CT, RM, ecografie
- Aprecierea efectelor proprietatilor aparatelor asupra calitatii imaginii si optimizarea calitatii imaginii pentru
aparatura, in toate indicatiile obisnuite de examinare
- Aprecierea efectului proprietatilor inregistrarii si afisarii imaginii si optimizare calitatii imaginii pentru toate
indicatiile obisnuite de imagistica
- Aprecierea impactului calitatii imaginii asupra performantei clinice si imbunatatirea calitatii imaginii la nivelul
maxim posibil
- Conducere si consiliere pentru alcatuirea de programe de asigurarea calitatii

18
 I.B. Radioprotectie
1. Abilitati practice
- Sa aleaga metoda imagistica optima, cu cea mai mare cantitate de informatie posibil a fi obtinuta conform
principiilor fizicii radiatiilor.
- Sa aplice principiile fizicii radiatiilor pentru optimizarea protocoalelor si/sau sa aleaga protocolul optim de
examinare pentru a obtine o imagine de calitate cu o doza de expunere minima
- Sa cunoasca si sa foloseasca metode de optimizare a contrastului si de reducere a radiatiilor imprastiate.
- Sa utilizeze termenii corecti de caracterizare a expunerii in fluoroscopie si CT, sa defineasca riscul de organ,
riscul genetic si riscul de cancer.
- Sa foloseasca optiunile disponibile ale echipamentelor pentru imbunatatirea calitatii imaginii si minimizarea
expunerii la radiatii a pacientului, dar sa cunoasca si limitele echipamentelor.
- Sa explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta sa il inteleaga, de fiecare data cand exista
un risc sau cand pacientul are intrebari.
- Sa comunice cu medicul care a facut indicatia privitor la justificarea examenului radioimagistic si daca este
necesar sa sugereze o alta investigatie.
- Sa optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare si prin adaptarea
acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, daca este cazul.
- Sa foloseasca protocoale specifice in radiopediatrie, tinand cont de varsta mica, riscul ridicat, vulnerabilitatea
si patologia specifica.
- Sa aleaga cel mai bun compromis intre raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii si expunerea individuala la
radiatii.
- Sa supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotectie de catre personal.
- Sa ajute la monitorizarea locului de munca si a personalului.
- Sa ajute la evaluarea, investigarea si urmarirea expunerilor la radiatii, a studiilor privind supravegherea
sanatatii si la realizarea inregistrarilor.
- Sa recomande si sa foloseasca metodele de radioprotectie in radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie,
radiologie interventionala, CT, mamografie, radiopediatrie).
- Sa se incadreze in nivelele de referinta in practica zilnica.
- Sa aplice standardele de calitate acceptabila a imaginii.
- Sa efectueze analize ale investigatiilor care au necesitat repetarea acestora
2. Competente si aptitudini
- Sa verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaste si corecta defectele tehnice
- Sa evite expunerea nenecesara la pacientele gravide.
- Sa comunice pacientului riscurile si beneficiile iradierii in cazul investigatiilor programate.
- Sa-si asume responsabilitatea pentru alegerea si efectuarea investigatiei care sa iradieze cel mai putin
pacientul pentru obtinerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicatia.
- Sa-si asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici si protocolul de investigare in functie de
caracteristicile individuale ale pacientului.
- Sa-si asume responsabilitatea adoptarii unui protocol individualizat optim in procedurile inalt iradiante (CT,
radiologie interventionala).
- Sa supervizeze procedurile de control al calitatii echipamentelor.
- Sa aplice regulamentele organizationale, locale, nationale si internationale privind radioprotectia.

19
 PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asista la efectuarea si interpretarea a cel putin:

- 350 examinari de radiologie conventionala diverse

- 200 examinari ecografice diverse

- 150 examinari CT diverse

- 100 examinari IRM diverse

II. Radiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine (9 luni)

II.A. Radiologia toracelui

1. Abilitati practice
- Sa aleaga si sa efectueze subsupraveghere tehnica de examinare cea mai potrivita in functie de problematica
clinica si indicatia clinicianului.
- Sa realizeze examinarea ecografica a pacientilor cu pleurezii.
- Sa efectueze sub supraveghere toate postprocesarile imaginilor din examinarile CT/RM din patologia toracica
(indicatii particulare).
- Sa optimizeze si sa adapteze protocolul CT in patologia toracica in vederea unui management corect al
expunerii medicale a pacientului.
- Sa recunoasca si sa indice modificarile de plasament in cazul dispozitivelor medicale utilizate in patologia
toracica.
2. Competente si atitudini
- Sa aiba responsabilitatea justificarii examenelor radioimagistice.
- Sa aleaga cea mai buna metoda pentru a evalua o anumita patologie toracica.
- Sa comunice cu pacientul cu scopul de a obtine acordul informat al acestuia in vederea efectuarii examenului
radioimagistic.
- Sa aleaga protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT i sa cunoasca indicatiile RM in evaluarea
patologiei toracelui.
- Sa aleaga protocoalele si procedurile standard de operare pentru a reduce doza incasata pentru examinarea
radiologica a toracelui si pentru a asigura obtinerea imaginilor de calitate optima.
- Sa conceapa un diagnostic specific de boala pulmonara.
- Sa interpreteze si redacteze un rezultat in examinarile radiologice conventionale, CT si RM ale toracelui.
- Identificarea cazurilor cand este necesara interventia urgenta in cazul descoperirii unor elemente patologice
toracice si comunicarea acestora la timp si corespunzator.

20
 II.B. Radiologia cordului i vaselor sanguine
1. Abilitati practice
- S poziioneze corect pacienii n vederea realizrii examinrilor radio-imagistice ale aparatului cardio-
vascular
- Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari de cardio-CT si accesul venos, in conditiile
premedicatiei realizate de cardiolog
- Sa aleaga parametrii optimi de achiziie in cardio-CT/coronarografie-CT
- Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in cardio-CT/coronarografie-CT
- Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari cardio- RM , incluzand accesul venos;
bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog
- Sa aleaga parametrii optimi de achiziie in IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizarii
bolusului de contrast cu achizitia propriu-zisa);
- Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in IRM-ul cardiac
- Sa cunoasca modalitatea de calculare a scoruluide calciu in calcificarile coronariene
- Sa efectueza post-procesarea in imagistica cardio-vasculara: reformatare multiplanara (MPR), MIP, MinIP,
VRT in evaluarea cardio-vasculara si utilizarea instrumentelor de analiza a vaselor
- Sa realizeze examinri ultrasonografice ale vaselor mari
2. Competente si atitudini
- Sa justifice examinarile imagistice diagnostice in evaluarea cardio-vasculara
- Sa alega metoda optima in evaluarea bolilor cardio-vasculare
- Sa comunice cu pacientul, n scopul de a obine consimmntul informat nainte de a efectua procedurile
imagistice diagnostice
- Sa aleaga protocoalelor imagistice optime in evaluarea cardio-vasculara: radiografica standard, ecografica,
CT si IRM
- Sa aplice protocoalelor i procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere in examenele radio-
imagistice cardio-vasculare
- Sa supravegheze personalul tehnic in vederea obtinerii unor imagini adecvate diagnosticului in toate
metodele radio-imagistice utilizate in evaluarea cardiovasculara
- Sa formuleze rezultatele evaluarilor radiografice in patologia cardiovasculara in corelatie cu indicatile clinice
comune si rare
- Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-CT si angio-CT in
corelatie cu indicatiile clinice curente
- Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele sub supraveghere ale examinarilor de cardio- CT si ACT in
cazurile clinice rare
- Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-RM si angio-RM in
corelatie cu indicatiile clinice curente
- Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele sub supraveghere a examinarilor de cardio-RM ai ARM in cazurile
clinice rare
- Sa-si cunoasca limitele personale i sa obina atunci cnd este necesara a ajutorului unui expert (medic
specialist radiolog) n interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculara
- Sa identifice rezultatele urgente i / sau a unor descoperiri neateptate la examenile imagistice cardiace i
vasculare i comunicarea acestor rezultate in timp util i n mod corect
- Sa comunice cu pacientii si rudele lor, n scopul de a explica concluziile examinarilor imagistice cardiace i
vasculare
- Sa comunice cu medicii clinicieni trimitatori pentru a discuta rezultatele evaluarilor radio-imagistice
cardiace si vasculare
- Sa participe la conferine multi-disciplinare, inclusiv oncologice in patologia cardiaca si vasculara

21
 PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 400 examinari radiografice pentru patologie toracica, mediastinala, evaluarea circulatiei pulmonare

- 120 examinari CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plaman, pleura, mediastin)

- 50 examinari angio-CT de vase mari (protocoale pentru disectie/anevrism aortica, embolie pulmonara, sdr
de VCS, angioCT periferic)

- 20 examinari cardio-CT/coronaro-CT

- 40 examinari ecografice pentru patologie pleurala / detectarea lichidului in pericard / evaluarea

dimensiunilor cavitatilor cardiace

- 40 examinari ecografice vasculare periferice (artere / vene)

- 20 examinari IRMpentru afectiuni cardio-RM

- 10 examinari IRM pentru afectiuni toraco-pleuro-mediastinale

III. Radiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, n obstetrica si

ginecologie(12 luni)

III.A. Radiologia gastrointestinala si abdominala

1. Abilitati practice
- Capacitatea de a alege examinarea imagistic adecvat n imagistica abdominal n funcie de contextul clinic
dat
- Capacitatea de a alege materialul de contrast optim i utilizarea acestuia n funcie de tehnica imagistic i
contextul clinic
- Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior , cu substan de contrast (pozitiva,
dublu contrast)
- Capacitatea de a efectua examinri ale intestinului subire i enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo
de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere i distensie al anselor intestinului subire
- Capacitatea de a efectua o clism baritat, cu contrast simplu, n dublu contrast
- Capacitatea de a cateteriza o stom cu opacifierea colonului, i de a efectua examenul radiologic a derivatiei
ileale sau sacului ileal
- Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominala i de a adapta in functie de caz, tipul de contrast
injectat i.v. , doza si rata de injectare a acestuia, fazele de achizitie, eventuala utilizare a contrastului oral, cu
o doz ct mai mica posibil
- Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominala i de a adapta in functie de caz (protocol specific
pentru ficat, cai biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median, etc) eventuala utilizare a tipului de contrast
injectat i.v., a dozei si ratei de injectare a acestuia, fazele de achizitie, eventuala utilizare a contrastului oral,
coloangiopancreatografia-RM, i cuantificarea incarcarii cu grasime / fier a ficatului
- Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subtire , rectului i canalului anal i de a o adapta la
individ/context clinic , inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal
- Capacitatea de a efectua examinri ecografice ale tractului gastrointestinal i s identifice diferite poriuni
(stomac, duoden, intestin subire, apendice i colon)
- Capacitatea de a efectua examinri ecografice ale abdomenului la pacieni cu suspiciune de boal
inflamatorie intestinal
- Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinri ecografice cu contrast ale ficatului

22
- S asiste si sa efectueze colonografie-CT si enterografie-CT
- S efectueze post-procesarea de baz i avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstructii MIP,
MinIP, VRT, 3D instrumente de analiz a vaselor, reconstrucii endolumenale i imagini de fuziune
- Sa asiste si/sau sa efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale uor abordabile sub ghidaj
CT sau ecografic
- S asiste si/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale uor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic
- S asiste i/sau s efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanat
- S asiste i/sau s efectueze sub supraveghere intervenii biliare percutanate
- S asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar
- S asiste la procedurile de ablaie ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic i/sau CT
- S asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice si mezenterice superioare
- S asiste la procedurile de chemoembolizare transarterial in tumorile hepatice
- Sa asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale
- S asiste si /sau sa efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic
2. Competente si atitudini
- Sa justifice, examinrile imagistice de diagnostic i/sau proceduri intervenionale ale abdomenului i/sau
sistemului gastrointestinal
- Sa aleaga cea mai bun metod pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale i/sau ale
sistemului gastrointestinal
- Sa comunice cu pacientul pentru obinerea consimmntului informat anterior procedurilor de diagnostic
imagistic sau intervenionale ale abdomenului i /sau sistemului gastrointestinal
- Sa aleaga parametrii optimi pentru examinri radiografice, ultrasonografice, CT i IRM ale abdomenului
i/sau sistemului gastrointestinal
- Sa aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinri radiografice i CT ale abdomenului
- Sa supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obinerea imaginilor adecvate
- Sa evalueze calitatea examinrilor imagistice n imagistica abdominal in scopul mbuntirii calitii
imaginilor
- Sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale n cazurile de abdomen acut
- Sa interpreteze i sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinrilor ecografice, si sub
supraveghere a studiilor CT abdominale i examinrilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subire,
rectului i canalului anal
- Sa formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor
internaionale (RECIST, WHO), aplicabile situaiei specifice
- Sa-si aprecieze propriile limite i sa identifice situatiile in care are nevoie de asisten n interpretarea i
formularea rezultatului in imagistica abdomenului i sistemului gastrointestinal
- Sa identifice aspectele imagistice de tip urgente i/sau descoperiri imagistice neateptate n evaluarile
imagistice abdominale i gastrointestinale i sa le comunice la timp i corect
- Sa comunice cu pacienii i rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluarii
abdominale sau ale tractului gastrointestinal
- Sa participe la conferine multidisciplinare i edine oncologice in patologia abdomenului i tractului
gastrointestinal

23
 III.B. Radiologia aparatului urinar si genital masculin
1. Abilitati practice
- Sa aleaga metoda de examinare cea mai potrivita in functie de problema clinica in imagistica urogenitala
- Sa aleaga mediul de contrast cel mai potrivit si utilizarea optima in functie de tehnica imagistica, problema
clinica si varsta pacientului
- Sa identifice pacientii cu risc de nefrotoxicitate si / sau reactii adverse la contrast
- Sa ia masuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate si / sau reactii adverse la contrast; Sa aplice profilaxie
la diabeticii cu metformin si contrast i.v.
- Sa identifice pacientii cu risc pentru fibroza sistemica nefrogena
- Sa realizeze examinarea ecografica a rinichiului, cailor urinare si pelvisului masculin, inclusiv scrot
- Sa obtina analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta si pe intregul traiect al
arterelor renale proximale pentru calculul vitezei
- Sa realizeze UIV
- S efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii
- S stabileasc planul unei examinri CTsi uro-CTla pacieni cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de
administrare sau nu a substantei de contrast iodate i s adapteze protocolul examinrii pentru a obine
imagine diagnostic folosind cea mai mic doz de iradiere
- S stabileasc planul unei examinri IRMsi uro-RMla pacieni cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia
de administrare sau nu a substanei de contrast paramagnetice, sa o adapteze situatiei individuale in ceea ce
priveste rezolutia spatiala
- Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitala incluzand: MPR, MIP, MinIP, fuziune
2. Competente si atitudini
- Sa justifice examinarile imagistice urogenitale
- Sa aleaga cea mai buna metoda pentru evaluarea patologiei in imagistica urogenitala
- Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat
- Sa aleaga parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT si RM
- S aplice protocoalele de examinare care asigur reducerea dozelor
- Sa elaboreze / sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea
CT uroradiologica, inclusiv aplicarea contrastului, pozitionare, rezolutie spatiala si temporala, cu atentie
sporita pentru reducerea dozei
- Sa elaboreze / sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea
RM uroradiologica, incluzand aplicarea contrastului i.v., rezolutiei spatiale si temporale
- Sa supervizeze si sa consilieze personalul tehnic astfel incat sa fie obtinute imagini optime ale sistemului
urogenital
- Sa analizeze calitatea examinarilor uroradiologice si sa elaboreze strategii pentru ameliorarea calitatii
imaginilor
- Sa interpreteze si sa formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, si sub
supravegherepentru CT si RM in patologia urogenitala
- Sa formuleze sub supraveghererezultate a unor studii oncologice in radiologia urogenitala, in acord cu
standarde internationale aplicabile la situatia specifica (RECIST, WHO)
- Sa isi recunoasca propriile limitari si sa identifice situatia cand este potrivit sa solicite asistenta in interpretare
si formularea rezultatelor in uroradiologie
- Sa identifice modificari neasteptate sau care indica urgenta in imagistica urogenitala si sa comunice acestea
in mod adecvat si la timp
- Sa comunice cu pacientii si cu familiile acestora in mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii
urogenitale
- Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital

24
 III.C. Radiologia n obstetrica si ginecologie
1. Abilitati practice
- Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistic a fiecrei patologii ginecologice i obstetricale
- Alegerea substanei de contrast funcie de tehnica imagistic, elementele de semiologie clinic i vrsta
pacientei
- Efectuarea ecografiei transabdominale i/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale n patologia
ginecologic si la gravide
- Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei
- Planificarea examinarii CT pentru patologia ginecologic i obstetrical cu o doz de iradiere ct mai mic
- Planificarea examinarii IRM pentru patologia ginecologic i obstetrical, s decid injectarea sau nu a
substanei de contrast si sa efectueze pelvimetrie la pacienta gravida
- S observe i/sau s efectueze sub supraveghere biopsii i drenaje ghidate imagistic n patologia tractului
urogenital
2. Competente si atitudini
- Justificarea examinrilor imagistice i/sau procedurilor intervenionale ale organelor de reproducere
feminine
- Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminin, cu cei mai
mici parametri de iradiere
- S comunice cu pacientul pentru a obine consimmntul informat
- Alegerea metodei de elecie pentru explorarea radiologica a pacientei gravide
- Interpretarea si raportarea radiografiilor, si sub supraveghere a rezultatelor CT i IRM la paciente cu
patologie a organelor de reproducere
- Intocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologica n concordan cu
standardele internaionale (FIGO, RECIST, WHO)
- Identificarea urgenelor urogenitale i comunicarea lor in timp optim

PRACTIC - in cele 12 luni aferente modulului III, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 40 examinari baritate ale tubului digestiv (esofag, TEGD, entero, irigo)

- 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut

- 20 UIV

- 5 HSG

- 250 examinari ecografice abdominale

- 100 examinari ecografice dedicate aparatului uro-genital (cai urinare, Doppler renal, scrot, endocavitar,
patologie ginecologica, sarcina)

- 300 examinari CT pentru patologie abdominala, retroperitoneala, pelviana

- 100 examinari RM pentru patologie abdomino-pelviana

25
 IV.Neuroradiologie, radioimagistica capului si gatului (9 luni)

IV.A. Neuroradiologie
1. Abilitati practice
- Alegerea celei mai potrivite examinari imagistice in concordanta cu datele clinice, in neuroradiologie
- Alegerea celei mai potrivite substante de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu metoda tehnica
imagistica si datele clinice, in neuroradiologie
- A asista /a efectua , sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii
- A asista /a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene
- A asista /a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic
- A asista /a efectua , sub supraveghere, tromboliza intraarteriala la pacientii cu AVC ischemic
- A asista /a efectua , sub supraveghere, recanalizarea mecanica la pacientii cu AVC ischemic
- A asista /a efectua , sub supraveghere, terapia interventionala la pacientii cu ocluzie acuta de artera bazilara
- A asista /a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene
- A asista /a efectua, sub supraveghere, angiografie spinala
- Alegerea si adaptarea protocolului de CT cerebral / spinal corespunzator fiecarei situatii clinice cu o doza de
iradiere cat mai mica posibil
- Planificarea unor studii de perfuzie CT si IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast /
numarul de achizitii efectuate)
- Planificarea unui examen IRM cerebral si spinal (tinand cont de situatia clinica / necesitatea folosirii
substantei de contrast i.v. /rezolutia spatiala)
- Planificarea si efectuarea unor examene amanuntite CT si IRM (utilizand inclusiv perfuzia CT si IRM, DTI,
imaginile IRM functionale si spectroscopia IRM)
- Realizarea adecvata a achizitiilor post-procesare in studiile neuroradiologice, inclusiv reformatarile
multiplanare (MPR), MIP, MinIP,DTI, IRM functional si imagini de fuziune
2. Competente si atitudini
- Justificarea examenelor de diagnostic imagistic si/sau proceduri interventionale cerebrale si spinale
- Alegerea celei mai potrivite metode in evaluarea anomaliilor cerebrale si spinale
- Comunicarea cu pacientul in vederea obtinerii consimtamantului prealabil informat pentrul diagnosticul
imagistic si al procedurilor interventionale cerebrale si spinale
- Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinarile radiologice, ecografice, CT si IRM cerebrale si
spinale
- Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiatii pentru examinarile radiologice si CT
cerebrale si spinale
- Schitarea unui algoritm imagistic rapid (in scop de time saving) si definirea procedurilor imagistice standard
la pacientii cu AVC
- Schitarea protocoalelor imagistice si procedurilor standard de operare pentru examinarile CT cerebrale si
spinale, inclusiv administrarea optima a contrastului i.v., pozitionarea, rezolutia spatiala si temporala
- Supravegherea si instruirea personalului tehnic pentru a asigura obtinerea imaginilor optime cerebrale si
spinale
- Aprecierea calitatii examenelor imagistice in neuroradiologie si elaborarea strategiilor pentru a imbunatati
calitatea imaginii
- Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT si IRM cerebrale si spinale
- Descrierea examenelor cerebrale oncologice in concordanta cu standardele internationale (ex. Criteriile
RANO) aplicabile fiecarei situatii in parte
- Aprecierea limitelor proprii si solicitarea unei asistente in interpretarea si elaborarea rezultatului imagistic
cerebral si spinal
- Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgenta in examinarile cerebrale si spinale si
comunicarea acestora in timp util
- Comunicarea cu pacientii si rudele acestora in vederea explicarii descoperirilor imagistice cerebrale si spinale
- Participarea si/sau managerierea unor conferinte multidisciplinare /comisii oncologice /conferinte
neurovasculare pentru boli ale SNC si maduvei spinarii

26
 IV.B. Radioimagistica capului si gatului
1. Abilitati practice
- Sa aleaga examinarea imagistica optima n funcie de situatia clinic n imagistica capului i gtului
- Sa aleaga mediul de contrast cel mai adecvat i utilizarea optim n funcie de tehnica imagistica si situatia
clinica
- Sa efectueze studiile functionale dinamice, inclusiv video fluoroscopie si a mecanismului de deglutitie
- Poziionarea corect in investigarea imagistica ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, i oasele faciale,
inclusiv secvente speciale
- Sa efectueze explorarea ecografica inclusiv ecografie Doppler a gtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor,
ganglionilor limfatici i glandelor salivare
- Planificarea unei examinari CT a capului i gtului cu adaptarea protocolului la situaia individual n ceea
ce privete mediul de contrast intravenos , rata de injectare, doza i ntrzierea a mediului de contrast , cu o
doz de iradiere ct mai sczuta posibil
- Planificarea unei examinari CT a osului temporal i adaptarea protocolului la situaia clinica individual n
ceea ce privete utilizarea potenial a mediului de contrast intravenos i rezoluia spaial
- Planificarea unei examinari IRM a regiunii capului i gtului i adaptarea protocolului la situaia clinica n ceea
ce privete utilizarea potenialului de mediu intravenoasa de contrast, rata de injectare, doza i ntrzierea a
mediului de contrast i rezoluia spaial
- Planificarea unei examinari IRM a osului temporal i adaptarea protocolului la situaia clinica n ceea ce
privete utilizarea potenial a mediului de contrast intravenos i rezoluia spaial
- Sa aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului si gatului, folosind ecografia, CT i IRM,
in conformitate cu rolul lor clinic i limitele metodei
- Sa realizeze post-procesari adecvate a imaginilor in explorarea capului i gtului ( MPR,MIP, MinIP, 3D,
analiza vasculara, endoscopie virtuala i de fuziune)
- Sa efectueze radiografii dentare intra si extra-orale
2. Competente si atitudini
- Recomandarea justificata a examinarilor imagistice de diagnostic i / sau a procedurilor interventionale din
regiunea capului si gatului;
- Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului si gatului
- Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obtinerea consimmntului informat nainte de explorarea
imagistica sau inainte de procedurile interventionale din regiunea capului si gatului
- Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografica, CT si IRM din regiunea capului si
gatului
- Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinri radiografice i CT din regiunea
capului si gatului
- Sa elaboreze/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile CT din regiunea capului si gatului,
inclusiv aplicarea corespunztoare a contrastului intravenous, rezoluie spaial i temporal
- Sa elaboreze/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile IRM din regiunea capului si gatului ,
inclusiv aplicarea corespunztoare a intravenoasa de contrast , rezoluie spaial i temporal
- Supravegherea si educarea personalului tehnic pentru asigurarea calitatii imaginilor radiologice in
examinarile regiunii capului si a gatului;
- Evaluarea calitatii imaginilor radiologice si stabilirea de strategii pentru imbunatatirea acestora
- Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra si extra-orale) si formularea rezultatelor pentru a
examinarile ecografice si sub supraveghere a rezultatelor CT si IRM din patologia regiunii capului si gatului
- Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului si
gatului in conformitate cu standardele internaionale (TNM)
- Sa isi aprecieze propriile limite si sa identifice situatiile in care este necesara obtinerea unei asistene n
interpretarea i descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului si gatului.
- Identificarea unor situatii de urgenta sau a unor leziuni neateptate care apar la examinarile imagistice din
regiunea capului i gtului i abilitatea de a le comunica n timp util i n mod corespunztor
- Abilitati de comunicare cu pacientii pentru a le explica modificarile gasite in cursul explorarilor imagistice la
nivelul capului i gtului.
- Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului si gatului

27
 PRACTIC - in cele 9 luni aferente modulului IV, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 100 examinari radiologice ale coloanei vertebrale

- 100 examinari ecografice (ale circulatiei cerebrale - Doppler, ale glandelor salivare, tiroida, ganglioni)

- 400 examinari CT ale extremitatii cranio-cerebrale si coloanei

- 400 examinari IRM ale extremitatii cranio-cerebrale, gatului si coloanei

V. Radiologie interventionala (3 luni)

1. Abilitati practice
- Sa efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de baza
- Sa efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice
- Sa efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor
- Sa efectueze sub supraveghere,nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate
- Sa efectueze,sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel putin ale structurilor superficiale)
- Sa fie sigur in justificarea indicatiilor si sa detina cunostinte aprofundate ale contraindicatiilor pentru
procedurile de radiologie interventionala uzuale
- Sa poata trata reactiile alergice, atat minore cat si majore la substantele de contrast iodate
- Sa efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotectiei in sala de radiologie interventionala
- Sa cunoasca tehnicile de hemostaza in zona inghinala
- Sa trateze posibilele complicatii post -angiografie din zona inghinala
- Sa efectueze ingrijirile pre- si post-procedurale corecte
- Sa interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzand atatat examenele arteriale cat si venoase-uzuale,
inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic,renal si al vaselor membrelor inferioare
- Sa execute tehnica Seldinger de punctie arteriala si venoasa prin abord retrograd / anterograd,introducerea
ghidului, a tecii si cateterului in zona inghinala
- Sa faca hemostaza la locul de punctie, inclusiv compresia manuala si prin folosirea dispozitivelor uzuale de
inchidere
- Sa efectueze punctii arteriale cu abord alternativ brahial / axilar
- Sa poata folosi ghidurile, tecile si cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostica
- Sa execute tehnicile de angiografie cu substractie digitala, tehnicile de urmarire in bolus, road-mapping si
tehnici de pixel shift
- Sa efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare
- Sa efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale
- Sa efectueze aortografii globale toracice
- Sa efectueze aortografii globale abdominale
- Sa efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide,vertebrale si subclavii
- Sa efectueze flebografii membre superioare/inferioare si vena cava inferioara
- Sa efectueze tratamentul de ingrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular
- Sa interpreteze testele de coagulare pre-procedurale si sa corecteze anomaliile
- Sa faca, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renala,
angioplastii iliace si femuro-poplitee,prin abord anterograd si/sau retrograd
- Sa aleaga corect medicatia si dozele in timpul angioplastiei
- Sa efectueze, sub supraveghere, stentari arteriale ,prin abord anterograd si/sau retrograd
- Sa faca ingrijirea post-procedurala dupa stentarea arteriala
- Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere,flebografii si stentari venoase
- Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de vena cava permanent / temporar
- Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicatii cum ar fi hemoragii
acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV
- Sa trateze in mod eficient sindromul post-embolizare
28
- Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)
- Sa execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin
- Sa identifice cai de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmeaza sa fie biopsiate,drenajul abceselor
- Sa trateze complicatiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul si hemoragia
- Sa observe si / sau sa execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid si drenajul abceselor
- Sa prescrie tratamentul antibiotic inainte de drenajul abceselor
- Sa execute tehnicile cu trocar si Seldinger de introducere a cateterelor
- Sa execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine
- Sa execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane
- Sa execute, sub supraveghere, drenaje /decompresii biliare percutane

2. Competente si atitudini
- Sa poata sa justifice indicatiile pentru procedurile de radiologie interventionala
- Sa aleaga abordul ideal pentru o procedura interventionala
- Sa comunice cu pacientul, in scopul de a obtine consimtamantul informat inaintea unei proceduri
interventionale
- Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
- Sa cunoasca tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale,atat pentru
pacient cat si pentru radiolog si restul personalului(notiuni de baza de radioprotectie)
- Sa supravegheze si sa instruiasca personalul din subordine,pentru a se asigura ca ii este acordat suportul
adecvat in timpul procedurilor interventionale
- Sa stie sa foloseasca in conditii de siguranta anestezicele locale pentru managementul durerii la pacientii
supusi unei proceduri de radiologie interventionala
- Sa-si cunoasca propriile limite si sa identifice momentul cand este nevoie sa fie asistat in procedurile
interventionale (sa solicite supervizare!)
- Sa gestioneze si coordoneze cu calm situatiile de urgenta in timpul procedurilor de radiologie interventionala
- Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor, in scopul de a le explica indicatiile,riscurile,reactiile
adverse,posibilele complicatii,dar si beneficiile procedurii interventionale
- Sa participe si fie activ, sub supraveghere, in cadrul conferintelor multi-disciplinare pentru pacientii cu
posibile indicatii pentru proceduri interventionale
- Sa selectioneze adecvat pacientii pentru o procedura interventionala solicitata, prin analiza istoricului,a
imagisticii, valorilor de laborator, precum si a rezultatele propuse sau asteptate in urma procedurii
- Sa identifice pacientii care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate,
cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina interna
- Sa identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei
potentiale sangerari, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburari de respiratie, sau reactii adverse la
medicamente in timpul sau dupa procedura
- Sa obtina consimtamantul, dupa prezentarea procedurii catre pacient, inclusiv o discutie legata de riscuri,
beneficii si optiuni terapeutice alternative
- Sa aleaga metoda cea mai potrivita pentru o procedura interventionala
- Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
- Sa foloseasca tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale , atat pentru
pacient cat si pentru radiolog si restul personalului
- Sa supravegheze si sa invete personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat in timpul procedurilor
interventionale
- Sa prescrie /indice in conditii de siguranta medicatia pentru managementul durerii la pacientii supusi unei
proceduri de radiologie interventionala (in colaborare cu medicul ATI)
- Sa gestioneze corect pregatirea pre-procedurala, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagularii si
rehidraterea intravenoasa pentru diferitele interventii radiologice
- Sa gestioneze corect monitorizarea pacientului in timpul interventiei radiologice si sa recunoasca anomaliile
si semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atentie/tratament imediat in timpul procedurii
- Sa gestioneze corect ingrijirile ulterioare, dupa diferitele tipuri de interventii radiologice vasculare/non-
vasculare, inclusiv sa cunoasca complicatiile, toaleta cateterului si urmarirea pacietului

29
- Sa gestioneze sedarea si analgezia in timpul procedurilor interventionale complexe
- Sa reduca expunerea accidentala la sange si derivate in sala de radiologie interventionala
- Sa fie constient de propriile limite si sa indice momentul cand este necesar sa fie asistat in procedurile
interventionale
- Sa gestioneze eficient coordonarea situatiilor de urgenta generate de si / sau in timpul procedurilor de
radiologie interventionala
- Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii interventionale
- Sa fie activ la conferintele multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri de
radiologie interventionala

PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului V, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 100 proceduri interventionale ghidate radioimagistic

VI. Radiologia musculoscheletala (a aparatului locomotor)(6 luni)

1. Abilitati practice
- Sa realizeze examinari ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afectiuni comune
- Sa planifice examinarea CT a pacientilor cu afectiuni musculo-scheletale si sa adapteze protocolul conform
situatiei individuale, cu cea mai mica doza de iradiere rezonabila, conform principiului ALARA
- Sa planifice examinarea IRM a pacientilor cu afectiuni musculoscheletale si sa adapateze protocolul situatiei
individuale
- Sa realizeze postprocesarea imaginilor achizitionate, incluzand reformatari multiplanare (MPR) si maximum
intensity projections (MIP)
- Sa realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulara sub ghidaj imagistic a contrastului
IRM/CT pentru realizarea artrografiilor
- Sa aleaga cea mai utila metoda imagistica de examinare in concordanta cu situatia clinca data
- Sa aleaga cel mai potrivit mediu de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu tehnica imagistica
utilizata si cu problema musculoscheletala investigata
- Sa realizeze studii functionale, dinamice ale articulatiilor si coloanei vertebrale
- Sa realizeze o pozitionare corecta la radiografii pentru coloana verterbala si extremitati, inclusiv incidente
speciale
- Sa realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal
- Sa realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, in cazuri usoare.
- Sa observe si/sau sa realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal in
cazuri mai complexe
- Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale,
conform principiului ALARA
- Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale, in
privinta rezolutiei spatiale si a utilizarii potentiale a contrastului intravenos
- Sa realizeze injectarea intraarticulara de substanta de contrast, inclusiv in sold, umar sau articulatia
pumnului, in vederea realizarii artro-RM sau artro-CT
- Sa observe si / sau sa realizeze sub supraveghere discografii, injectii interfatetare articulare si vertebroplastii
- Sa realizeze cu incredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzand reformatari
multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) si imagini de
fuziune
2. Competente si atitudini
- Sa poata judeca/justifica examinarile imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.
- Sa aleaga cea mai potrivita metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
- Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamanul informat al acestuia inaintea studiilor imagistice
ale sistemului musculoscheletal
- Sa aleaga parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT si IRM ale sistemului
musculoscheletal
- Sa aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii si CT in cazul examinarilor musculoscheletale

30
- Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal
- Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile IRM ale sistemului musculoscheletal
- Sa supervizeze si sa invete presonalul tehnic pentru a obtine imagini potrivite sistemului musculoscheletal
- Sa interpreteze si sa raporteze radiografii, ecografii si sub supraveghere rezultatele examinarilor CT si IRM
ale sistemului musculoscheletal
- Sa isi cunoasca propriile limite si sa identifice situatiile in care are nevoie de ajutor in interpretarea si
raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.
- Sa indentifice caracterele urgente / neobisnuite in examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp
- Sa comunice cu pacientii si rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice
- Sa participe si sa realizeze sub supraveghere sedinte multidisciplinare ce implica si afectiunile sistemului
musculoscheletal
- sa justifice cu incredere studiile imagistice si / sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal
- sa aleaga cu incredere cea mai buna metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
- sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat inaintea examinarilor imagistice sau
procedurilor interventionale ale sistemului musculoscheletal.
- sa aleaga cu incredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT si IRM ale sistemului
musculoscheletal
- sa aplice cu incredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii si CT
- sa creeze protocoale si proceduri operative pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal, incluzand
administrarea corespunzatoare a contrastului intravenos, pozitionarea, rezolutia temporala si spatiala
- sa supervizeze si sa invete personalul tehnic pentru asigurarea obtinerii unor imagini corespunzatoare ale
sistemului musculoscheletal
- sa judece cu incredere calitatea examinarilor imagistice ale sistemului musculoscheletal si sa propuna
strategii pentru imbunatatirea calitatii imaginii
- sa interpreteze cu incredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinari CT si IRM ale
sistemului musculoscheletal
- sa interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular in concordanta cu standardele internationale
(RECIST, WHO) aplicabile situatiei particulare
- sa realizeze propriile limitari si sa identifice cand este potrivit sa ceara asistenta in intepretarea studiilor
imagistice musculoscheletale
- sa identifice situatiile urgente si/sau descoperirile neasteptate din examinarile musculoscheletale si sa le
comunice la timp si intr-o maniera potrivita
- sa comunice cu pacientii si rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate
- sa participe la conferintele multidisciplinare si sedintele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal

PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VI, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

- 200 examinari radiologice ale aparatului locomotor

- 50 examinari CT ale aparatului locomotor

- 120 examinari ecografice ale aparatului locomotor

- 120 examinari IRM pentru aparatul locomotor

31
 VII. Radioimagistica senologic (3 luni)
1. Abilitati practice
- S fac o anamnez detaliat a pacienilor referitor la patologia mamar i a factorilor de risc relevani
- S fac un examen clinic corespunztor al snului, axilei i structurilor asociate
- S aleag metoda de examinare cea mai potrivit n funcie de problema clinic
- S efectueze examinri ecografice mamare sub supervizare
- S observe i/sau s realizeze sub supraveghere puncie aspirativ a chistelor care necesit evacuare
- S observe i/sau s realizeze sub supraveghere puncie aspirativ cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) i
biopsie percutan (tru-cut) sub ghidaj ecografic
- S observe i/sau s realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic
sau RM
- S observe i/sau s realizeze sub supraveghere localizri preoperatorii ghidate radio-imagistic
- S efectueze tratamente minim invazive (aspiraie) n cazul abceselor mamare
- S efectueze corelaii imagistico-patologice n afeciunile mamare
- S evalueze radiologic calitatea piesei de sector i s comunice cu chirurgul n legtur cu aceasta
- S participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor i urmrirea acestora pin
la diagnosticul final dup rechemare (dac exist program de screening
2. Competente si atitudini
- S aleag metoda cea mai potrivit de evaluare a afeciunilor mamare pentru diferite indicaii clinice
- S justifice i s optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic i/sau procedurile intervenionale n
patologia mamar, inclusiv minimizarea iradierii n mamografie i alegerea parametrilor optimi pentru
mamografie, ecografie i RM mamar
- Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzand curbe de incarcare cu contrast, imagini de
substractie la RM
- S comunice i s explice pacientului indicaiile, modul de efectuare i riscurile manoperelor intervenionale,
n vederea obinerii consimmntului informat
- S supervizeze i s consilieze personalul tehnic astfel nct s se asigure obinerea unor imagini de calitate
optim
- S evalueze calitatea examinrilor radio-imagistice mamare i s aplice procedurile de control al calitii
- S interpreteze i s formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamar i RM mamar, conform unui
lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS); aceast competen va fi obinut n urma efecturii i
elaborrii de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puin 800 mamografii, 500 ecografii
mamare, 50 de examinri prin RM i a 50 de manopere intervenionale
- S i recunoasc propriile limitri i s identifice situaia cnd este potrivit s solicite asisten n
interpretarea i formularea rezultatelor
- S comunice cu pacienii i cu rudele n drept ale acestora, s le comunice i s le explice rezultatele radio-
imagistice n caz de patologie mamar
- S recunoasc leziunile urgente sau neateptate n toate tipurile de examinri mamare i s le comunice la
timp i corespunztor
- S participe activ i s prezinte lucrri tiinifice, sub supervizare, la conferine multidisciplinare i n comisii
de specialitate pentru afeciuni ale snului
- S recunoasc i s respecte rolul i reponsabilitile celorlali membri ai echipei de imagistic a snului i ai
echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, s fie membru integrat al echipei n
planificarea investigaiilor, tratamentului i evalurii rezultatelor acestuia

32
 PRACTIC - in cele 3 luni aferente modulului VII, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

-300 mamografii

- 300 ecografii mamare

- 15 examinari IRM mamare

- 15 proceduri interventionale

VIII. Radiologie pediatrica (6 luni)

1. Abilitati practice
- Organizarea si supervizarea realizrii corecte a radiografiilor, explorrilor CT si IRM pentru nou-nscuti, sugari
si copii.
- Realizarea poziionrii corecte pentru radiografii la nou-nscui, sugari si copii.
- Efectuarea de examinri ecografice la nou-nascuti,sugari, copii i adolesceni i aprecierea diferenelor ntre
un aparat portabil de ecografie i un aparat fix
- Alegerea substanelor de contrast cele mai potrivite i utilizarea lor optim n radiologia pediatric, n funcie
de tehnica imagistic utilizat, de problema clinic i de vrst
- Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-nscui i sugari pentru:
hidrocefalie, hemoragie subependimar i intraventricular, leucomalacie periventricular i tumori.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-nscui, sugari si copii, inclusiv pentru evaluarea
revrsatului pleural, condensrii pulmonare i timusului normal.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-nscui, sugari, copii si adolesceni, incluznd
urmtoarele patologii: stenoza hipertrofic de pilor, invaginaie intestinal acut, apendicita acut, ocluzie
intestinal i volvulus, hernie inghinal.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-nscui, sugari,copii si adolesceni pentru: tumori
abdominale i pelvine, ureterohidronefroz, litiaz urinar i nefrocalcinoz, boli chistice renale.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii si adolesceni pentru durere pelvin
acut.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii si adolesceni pentru scrot acut i tumori
scrotale.
- Realizarea cu supervizare a ecografiei de old la nou-nscui, sugari i copii, n particular pentru displazia
congenital de old i sinovita tranzitorie.
- Urmrirea i/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii i
adolesceni
- Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substan de contrast ale tubului digestiv, la nou-nscui,
sugari, copii i adolesceni
- Efectuarea corect a reducereii invaginaiei intestinale
- Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substan de contrast ale tractului urinar, inclusiv
uretrocistografia micional, la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
- Organizarea si stabilirea corect a protocolului la examinrile CT pentru nou-nscui, sugari, copii i
adolesceni i adaptarea examinrii in funcie de situaia individual i de vrst, utiliznd adecvat dozele de
iradiere, respectiv reducerea rezonabil a dozei cu asigurarea obinerii informaiei necesare (principiul
ALARA)
- Organizarea i stabilirea corect a protocolului la examinrile IRM pentru nou-nscui, sugari, copii i
adolesceni, cu adaptarea examinrii in funcie de situaiile individuale si de vrsta pacientului, i lund de
asemenea in considerare rezoluia spaial, eventualitatea necesittii sedrii si poteniala utilizare a
substanelor de contrast intravenoase
- Realizarea corespunztoare a post-procesrilor uzuale ale explorrilor imagistice pediatrice, incluznd:
reformatri multiplanare (MPR), proiecie de intensitate maxim (MIP), proiecie de intensitate minim
(MinIP), fuziunea imaginilor i aplicaii de analiz vascular
2. Competente si atitudini
- Justificarea corect a examinrilor imagistice la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
33
- Alegerea corect a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-nscui, sugari, copii i
adolesceni
- Comunicarea cu pacientul i cu prinii/tutorii acestuia n vederea obinerii consimmntului informat,
nainte de procedurile diagnostice i intervenionale la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
- Stabilirea corect a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii i Doppler, examinri CT i IRM,
la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
- Aplicarea corect a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii i examinri CT la nou-nscui,
sugari, copii i adolesceni
- Conceperea corect de protocoale i proceduri standard de investigare pentru examinrile CT la nou-nscui,
sugari, copii i adolesceni, incluznd administrarea adecvat a contrastului intravenos i optimizarea
poziionrii, rezoluiei spaiale i temporale, cu o atenie special asupra reducerii dozei de iradiere
- Conceperea corect de protocoale i proceduri standard de investigare pentru examinrile IRM cerebrale i
vertebrale, la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni, incluznd administrarea adecvat a contrastului
intravenos si optimizarea poziionrii, rezoluiei spaiale i temporale, precum i a necesitii sedrii.
- Supervizarea si instruirea personalului pentru a asigura obinerea unor imagini corespunztoare, la nou-
nscui, sugari, copii i adolesceni
- Aprecierea corect a calitii examinrilor imagistice la sugari, copii i adolesceni i elaborarea de strategii
pentru a mbunti calitatea imaginilor
- Interpretarea corecta si elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinri CT si IRM, la
nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
- Interpretarea investigaiilor oncologice la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni n acord cu standardele
internaionale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situaiilor specifice
- Aprecierea propriilor limite i contientizarea adecvat a momentului cnd este cazul s se solicite sprijin
pentru interpretarea investigaiilor imagistice la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni
- Recunoaterea corect a unei situaii de urgen i/sau a apariiei unor aspecte neateptate in cursul
investigaiilor imagistice la nou-nscui, sugari, copii i adolesceni i comunicarea acestui fapt intr-un mod
adecvat i n timp util
- Comunicarea cu prinii/tutorii n vederea explicrii aspectelor imagistice evideniate la copiii lor.
- Comunicarea empatic cu copiii si adolescenii ntr-un mod adecvat vrstei, n vederea explicrii procedurilor
diagnostice sau intervenionale, precum i a rezultatelor examinrilor.
- Participarea la ntlniri multi-disciplinare pediatrice i de oncologie pediatric, precum i realizarea de
prezentri la aceste ntlniri.

PRACTIC - in cele 6 luni aferente modulului VIII, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:

100 de zile de activitate in serviciul de radiologie al unui spital / unor spitale cu servicii pediatrice (cel putin :
pediatrie, chirurgie pediatrica, ortopedie pediatrica, ATI, TINN, UPU ; recomandabil si servicii pediatrice de
ORL, oncologie si/sau hematologie, neurologie/neurochirurgie, cardiologie/chirurgie cardio-vasculara).

Participarea la 20 de sedinte de discutari de cazuri cu prezentarea a cel putin 10 cazuri.

Efectuarea nemijlocita a 25 de radiografii si observare/participare la inca 75 de radiografii (incluzand

radiografii de pulmon, cord, torace, abdomen, coloana vertebrala, craniu standard si in incidente speciale,
bazin, articulatii coxo-femurale si sacro-iliace, segmente de membre si articulatii, radiografii la pat in ATI,
TINN si UPU).

Interpretarea a 300 de radiografii.

Efectuarea nemijlocita a 10 examene radioscopice ai observarea/participarea la inca 40 de examinari

radioscopice (incluzand examinari pentru deglutitie, esofag, stomac, reflux gastro-esofagian, pilor, duoden,
anomalii de rotatie intestinala si volvulus, ocluzie gastro-intestinala, invaginatie-inclusiv dezinvaginare).

Efectuarea nemijlocita a 50 de ecografii si observarea/participarea la inca 200 (incluzand examinari

abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de parti moi, articulare, vasculare, in particular in caz de

34
invaginatie, volvulus, stenoza hipertrofica de pilor, stenoze duodenale, apendicita, displazie de sold, sinovita,
patologie scrotala si testiculara, adenopatii, traumatisme, patologie neonatala cerebrala).

Efectuarea nemijlocita a 25 de examinari CT si observarea/participarea la inca 75 (incluzand examinari

abdominale, toracale, cranio-cerebrale, vertebrale, de membre, cardio-vasculare, in particular in caz de
traumatisme, malformatii si displazii, patologie tumorala).

Efectuarea nemijlocita a 10 de examinari IRM si observarea/participarea la inca 40 (incluzand examinari

cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre si articulatii, cardio-vasculare, in particular in
caz de patologie tumorala, patologie neurologica si neurochirurgicala, traumatisme articulare, osteonecroza
aseptica).

IX. Imagistica hibrida(2 luni)

1. Cunostinte
De a descrie principiile fizice de baza incluzind structura atomica, radioactivitatea si dezintegrari radioactive.
De a fi familiar cu notiuni de baza privind producerea radionuclizilor, si caracteristicile dorite precum si
mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor si a trasorilor PET
De a explica principiile timpului de injumatire biologic si efectiv.
De a intelege principiile cuantificarii studiilor PET inclusiv valoarea standardizata a captarii (SUV)
De a descrie principiile fizice de baza ale aparaturii utilizate in medicina nucleara , inclusiv gamma camera,
camera SPECT ( single photon emission computed tomography) si PET ( positron emission tomography )
De a intelege principiile fizice de baza ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRM
De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor , inclusiv uniformitatea imaginii, sensibilitatea
sistemului, rezolutia spatiala, linearitate, rata de numarare si calitatea imaginii.
De a intelege aspectele legate de radioprotectia in medicina nucleara si imagistica hibrida, inclusiv dozimetria
pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactiva, monitorizare, variante de echipamente,
controlul calitatii si managementul securitatii /riscurilor.

2. Abilitati
De a efectua , sub supraveghere , administrarea radiofarmaceuticelor pentru urmatoarele tipuri de examinari
scintigrafice : osoase, renale, pulmonare de ventilatie si perfuzie ( V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu
leucocite marcate, cardiace.
De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera, studii SPECT, studii PET, preferabil cu tehnici
imagistice hibride.
De a aplica criteriile adecvate si indicatiile pentru procedurile de medicina nucleara si imagistica hibrida , sub
supravegherea unui specialist de medicina nucleara
De a asista medicii trimitatori in solicitarea examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida pentru
cele mai comune indicatii.
De a comunica cu pacientii in vederea informarii acestora despre procedura care li se va efectua si de a obtine
acordul informal inainteaefectuarii procedurilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida
De a alege, sub supraveghere, protocolul imagistic optim in vederea realizarii unei examinari de medicina
nucleara sau imagistica hibrida.
De a aplica , sub supraveghere , metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicina nucleara
sau imagistica hibrida.
De a interpreta imaginile si a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida , sub
supraveghere.
De a-si aprecia limitele si a identifica momentul adecvat cind este necesar de a cere asistenta in interpretarea
si elaborarea rezultatelor examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida.
De a identifica rapid descoperiri neasteptate in timpul examinarilor de medicina nucleara sau imagistica
hibrida si de a le comunica cit mai repede si corect.

35
De a comunica cu pacienii si aparintorii acestora in vederea explicarii rezultatelor examinarilor
scintigrafice , sub supraveghere.
De a participa la intruniri clinice multidisciplinare si tumour boards , sub supraveghere

Nota .
Modulul IX Imagistica hibrida :
1. Are caracter informativ si NU confera competente sau atestari.
2. Modulul se poate efectua numai in Centrele Universitare care fac dovada ca detin sau ca pe raza
teritoriala exista sisteme imagistice hibride (in sistemul public sau privat)
3. Coordonatorii acestui modul trebuie sa faca dovada ca lucreaza pe sisteme hibride SPECT/CT sau
PET/CT (in sistemul public sau privat)

X. Modulul optional (4 luni)

- la alegere, oricare din modulele II - IX

- se urmareste consolidarea competentelor si abilitatilor practice aferente modulului care este repetat

- activitatea practica aferenta acestui modul reprezinta proportia pentru 4 luni a activitatii practice aferente
modulului care este repetat.

36
 Program
De desfasurare a stagiilor practice in cadrul pregatirii pentru specialitatea radiologie imagistica medicala
In acord cu programa de pregatire in specialitate - revizie 2 iulie 2016

Modul Denumire modul Stagiu Continut Durata Durata Observatii

nr. nr. modul stagiu
(luni) (luni)
I Principii ale tehnologiilor radio- 1 Tema A. Radiologie 6 1,5 Ordinea de succesiune a stagiilor in
imagistice si ale imagisticii conventionala si CT interiorul modulului este stabilita de
moleculare, radioprotectie - radiologie catre responsabilul local de pregatire
conventionala in rezidentiat
2 Tema A. Radiologie 1,5
conventionala si CT
- CT * - modulul va contine cursuri de
3 Tema B. Ecografie si 1,5 radioprotectie, management,
IRM comunicare
- ecografie
4 Tema B. Ecografie si 1,5
IRM
- IRM
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1 si 2 , respectiv subiectele 1- 42.
II Radiologia toracelui, cordului si 5 Radiologie 9 5 Ordinea de succesiune a stagiilor in
vaselor sanguine conventionala si CT interiorul modulului este stabilita de
6 Ecografie si IRM 4 catre responsabilul local de pregatire
in rezidentiat
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 5 si 6, respectiv subiectele 128 163.
III Radiologie gastrointestinala, 7 Radiologie 12 1 Ordinea de succesiune a stagiilor in
abdominala, a aparatului urinar si conventionala interiorul modulului este stabilita de
genital masculin, n obstetrica si 8 Ecografie 4 catre responsabilul local de pregatire
ginecologie 9 CT 4 in rezidentiat
10 IRM 3 * ponderea in modul: abdomen 60%,
retroperitoneu, genital 40%
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 7, 8 si 9, respectiv subiectele 164 212.

37
 IV Neuroradiologie, radioimagistica 11 CT 9 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in
capului si gatului 12 IRM 5 interiorul modulului este stabilita de
13 radiologie 1 catre responsabilul local de pregatire
conventionala si in rezidentiat
ecografie
Examen evaluarea cunostintelor tematica capitol 3 si 4, respectiv subiectele 43-127
V Radiologie interventionala 14 radiologie 3 3
interventionala
Examen evaluarea cunostintelor tematica capitol 13, respectiv subiectele 341 366.
VI Radiologie musculoscheletala 15 Radiologie 6 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in
conventionala si CT interiorul modulului este stabilita de
16 Ecografie si IRM 3 catre responsabilul local de pregatire
in rezidentiat
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 254.
VII Radioimagistica senologica 17 Mamografie, 3 3
ecografie si IRM
mamar
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271.
VIII. Radiologie pediatrica 18 Radioimagistica 6 6
pediatrica
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340.
IX. Imagistica hibrida 19 Imagistica hibrida 2 2
X. Optional 20 La alegere, oricare 4 4 Defalcarea pe stagii si succesiunea
dintre modulele II - acestora se face in functie de
VIII modulul ales, proportional fata de
modului initial.
TOTAL 60 luni = 5 ani

* - Avand in vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat in practica clinica de rutina, NU trebuie inteles ca, in cursul stagiilor aferente
unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifica acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atentie particulara patologiei
specifice modulului si se va organiza pregatirea teoretica specifica (cursuri, referate, prezentari de cazuri).
** - Cu exceptia primului modul, succesiunea modulelor este stabilita de catre responsabilul cu pregatirea in rezidentiat.

38
 PROIECT
FI POST REZIDENI RADIOLOGIE IMAGISTIC MEDICAL

Elaborat n conformitate cu Art. 14 din Ordonana Guvernului nr. 18/2009

1. n anul I de rezideniat, rezidentul de radiologie imagistic medical:

a. Asist la efectuarea examinrilor radiologice.
b. Deprinde abilitile de comunicare cu pacientul.
c. Aplic modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. nva modul de operare al aparatelor de radiologie imagistic medical.
e. nva modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
f. Asist i contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinrilor radio-imagistice.
g. ntreprinde toate aciunile necesare i legal obligatorii privind radioprotecia individual a personalului expus profesional.
h. Efectueaz grzi conform prevederilor legale n vigoare i planificrii stabilite de coordonatorul de rezideniat.
i. Particip la toate activitile educaionale organizate pentru formarea rezidenilor (prezentri de cazuri, cursuri, workshopuri,
congrese, simpozioane, conferine, etc).
j. Respect Regulamentul de Organizare i Funcionare i Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistic Medical i al
spitalului n care activeaz.
k. ndeplinete sarcinile de serviciu specifice care i sunt trasate de ctre coordonatorul de rezideniat sau responsabilul de formare.
l. are drepturile i obligaiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sntii nr. 1141/2007 cu modificrile i completrile
ulterioare.

2. n anul II de rezideniat, rezidentul de radiologie imagistic medical:

a. Asist la efectuarea examinrilor radiologice.
b. nva coninutul teoretic al programei de pregtire aferent modulelor n care este repartizat.
c. nva modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
d. Asist i contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinrilor radio-imagistice.
e. ntreprinde toate aciunile necesare i legal obligatorii privind radioprotecia individual a personalului expus profesional.
f. Efectueaz grzi conform prevederilor legale n vigoare i planificrii stabilite de coordonatorul de rezideniat.
g. Particip la toate activitile educaionale organizate pentru formarea rezidenilor (prezentri de cazuri, cursuri, workshopuri,
congrese, simpozioane, conferine, etc).

39
 h. Respect Regulamentul de Organizare i Funcionare i Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistic Medical i al
spitalului n care activeaz.
i. ndeplinete sarcinile de serviciu specifice care i sunt trasate de ctre coordonatorul de rezideniat sau responsabilul de formare.
j. are drepturile i obligaiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sntii nr. 1141/2007 cu modificrile i completrile
ulterioare.

3. n anul III de rezideniat, rezidentul de radiologie imagistic medical:

a. Asist la efectuarea examinrilor radiologice.
b. nva coninutul teoretic al programei de pregtire aferent modulelor n care este repartizat.
c. Aplic modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asist i contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinrilor radio-imagistice.
e. Formuleaz independent rezultate de radiologie convenional. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie
convenional privind examinri ale: scheletului, toracelui i abdomenului fr administrare de substan de contrast.
Rezultatele formulate n acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
f. ntreprinde toate aciunile necesare i legal obligatorii privind radioprotecia individual a personalului expus profesional.
g. Efectueaz grzi conform prevederilor legale n vigoare i planificrii stabilite de coordonatorul de rezideniat.
h. Poate fi inclus n liniile de gard n afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 i 4 din Ordonana Guvernului
nr. 18/2009 i a competenelor profesionale definite mai sus.
Art. 13 (3) incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal
de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de
formare, dupa caz.
Art 13 (4) rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitatede catre
unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legale.
i. Particip la toate activitile educaionale organizate pentru formarea rezidenilor (prezentri de cazuri, cursuri, workshopuri,
congrese, simpozioane, conferine, etc).
j. Respect Regulamentul de Organizare i Funcionare i Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistic Medical i al
spitalului n care activeaz.
k. ndeplinete sarcinile de serviciu specifice care i sunt trasate de ctre coordonatorul de rezideniat sau responsabilul de formare.
l. are drepturile i obligaiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sntii nr. 1141/2007 cu modificrile i completrile
ulterioare.

4. n anul IV de rezideniat, rezidentul de radiologie imagistic medical:

40
 a. Asist la efectuarea examinrilor radiologice.
b. nva coninutul teoretic al programei de pregtire aferent modulelor n care este repartizat.
c. Aplic modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asist i contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinrilor radio-imagistice.
e. Formuleaz independent rezultate de radiologie convenional. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie
convenional privind examinri ale: scheletului, toracelui i abdomenului fr administrare de substan de contrast.
f. Formuleaz independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominal. Rezultatele
formulate n acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
g. In cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului
de formare).
h. ntreprinde toate aciunile necesare i legal obligatorii privind radioprotecia individual a personalului expus profesional.
i. Efectueaz grzi conform prevederilor legale n vigoare i planificrii stabilite de coordonatorul de rezideniat.
j. Poate fi inclus n liniile de gard n afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 i 4 din Ordonana Guvernului
nr. 18/2009 i a competenelor profesionale definite mai sus.
k. Particip la toate activitile educaionale organizate pentru formarea rezidenilor (prezentri de cazuri, cursuri, workshopuri,
congrese, simpozioane, conferine, etc).
l. Respect Regulamentul de Organizare i Funcionare i Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistic Medical i al
spitalului n care activeaz.
m. ndeplinete sarcinile de serviciu specifice care i sunt trasate de ctre coordonatorul de rezideniat sau responsabilul de formare.
n. are drepturile i obligaiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sntii nr. 1141/2007 cu modificrile i completrile
ulterioare.

5. n anul V de rezideniat, rezidentul de radiologie imagistic medical:

a. Asist la efectuarea examinrilor radiologice.
b. nva coninutul teoretic al programei de pregtire aferent modulelor n care este repartizat.
c. Aplic modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asist i contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinrilor radio-imagistice.
e. Formuleaz independent rezultate de radiologie convenional. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie
convenional privind examinri ale: scheletului, toracelui i abdomenului fr administrare de substan de contrast.
f. Formuleaz independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominal.
g. Formuleaz rezultate de computer tomografie si rezonanta magnetica. Are dreptul de a formula rezultate de CT/RM
cranian, toracic, abdominal, pelvis, al coloanei vertebrale i extremitilor. Rezultatele CT/RM formulate n acest mod vor
fi supervizate de medicul titular / responsabilul de formare.

41
 h. ntreprinde toate aciunile necesare i legal obligatorii privind radioprotecia individual a personalului expus profesional.
i. Efectueaz grzi conform prevederilor legale n vigoare i planificrii stabilite de coordonatorul de rezideniat.
j. Poate fi inclus n liniile de gard n afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 i 4 din Ordonana Guvernului
nr. 18/2009 i a competenelor profesionale definite mai sus.
k. Particip la toate activitile educaionale organizate pentru formarea rezidenilor (prezentri de cazuri, cursuri, workshopuri,
congrese, simpozioane, conferine, etc).
l. Respect Regulamentul de Organizare i Funcionare i Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistic Medical i al
spitalului n care activeaz.
m. ndeplinete sarcinile de serviciu specifice care i sunt trasate de ctre coordonatorul de rezideniat sau responsabilul de formare.
n. are drepturile i obligaiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sntii nr. 1141/2007 cu modificrile i completrile
ulterioare.

PROIECT
Tematica examenului de specialitate - radiologie - imagistica medicala
- in corelatie cu programa de pregatire 2016-

1. Principii fizice si tehnice ale radiologiei conventionale (subiectele 1 - 5)

2. Dozimetrie, radiobiologie, indicatiile tehnicilor radiologie (subiectele 6 - 7)
3. Principiile fizice si tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8 - 12)
4. Principiile fizice si tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetica (subiectele 13 - 18)
5. Artefactele in IRM; substantele de contrast in IRM; valoarea si indicatiile IRM (subiectele 19 - 21)
6. Principiile fizice si tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28)
7. Substantele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de actiune, reactii adverse, profilaxie (subiectele 29 - 32)
8. Notiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35)
9. Notiuni de imagistica moleculara (subiectele 36 - 38).
10. Radioprotectie: principii, metode si management (subiectele 39 - 42)
11. Anatomie radioimagistica neuroradiologica (subiectele 43 - 48)
12. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale si de dezvoltare a sistemului nervos central si manifestari extracraniene ale unor
sindroame cu determinism congenital (subiectele 49 - 51)
13. Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 - 59)
14. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele 60 - 63)
15. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 - 72)
16. Diagnosticul radioimagistic al bolilor neurinflamatorii, neuroinfecioase i neurodegenerative (subiectele 73 - 83)

42
17. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 - 86)
18. Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - 93)
19. Anatomia radioimagistica a capului si gatului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului si gatului (subiectele 94 - 100)
20. Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, baza craniului, scheletului facial, nervilor cranieni si orbitei (subiectele 101 - 112)
21. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroid, paratiroide i spaiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale,
hipofaringelui, laringelui si ganglionilor limfatici cervicali. (subiectele 113 - 118, 125 - 127)
22. Diagnosticul radioimagistic al patologiei spaiilor masticator, parotidian i carotidian, a cavitatii orale, orofaringelui si spaiului retrofaringian
(subiectele 119 - 124)
23. Anatomia radioimagistic a toracelui; tehnica i protocoalele explorrilor radioimagistice n examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic
al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 - 130)
24. Semiologia radioimagistic n patologia toracic; aspectului radioimagistic normal si complicaiile asociate dispozitivelor medicale utilizate n
patologia toracic (subiectele 131, 132)
25. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor inflamatorii acute i cronice alveolare, interstiiale, bronice; afectiunilor pleurale; afeciunilor
peretelui toracic, diafragmei i patologia toracelui operat (subiectele 133 - 135)
26. Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afeciunilor pulmonare n cazul pacienilor imunocompeteni i imunocompromii
(subiectele 136, 137)
27. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare i de ci respiratorii (subiectele 138, 143)
28. Diagnosticul radioimagistic al afeciunilor cu localizare mediastinal; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139, 142)
29. Diagnosticul radioimagistic i stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul i managementul radioimagistic al nodulilor
pulmonari (subiectele 140, 141)
30. Anatomie radioimagistica si embriologie cardiovasculara; variante anatomice; tehnicile radioimagistice utilizate n evaluarea cardiac si a
vaselor; tehnici de postprocesare n evaluarea radioimagistic cardio-vascular; indicaii, contraindicaii i pericole poteniale (subiectele 144 -
147)
31. Diagnosticul radioimagistic n patologia congenital cardiac; patologia congenital i dobndit valvular; cardiomiopatii; miocardite; boli
cardiace asociate diabetului zaharat si bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. (subiectele 148 - 151)
32. Diagnosticul radioimagistic in: masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154)
33. Diagnosticul radioimagistic n: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare si inferioare (subiectele 155 - 158)
34. Diagnosticul radioimagistic n evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler, angiografie CT, angiografie
RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor si protezelor vasculare si al cordului operat (subiectele 159 - 163).
35. Anatomia radioimagistic i variante anatomice ale sistemului digestiv si glandelor sale anexe; Substane de contrast utilizate n evaluarea
organelor abdominale; tehnici radioimagistice si de postprocesare utilizate n evaluarea sistemului digestiv si a glandelor sale anexe; indicatii si
contraidicatii ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv. (subiectele 164 - 166).
43
36. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului si duodenului (subiectele 168, 169)
37. Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subtire si gros (subiectele 170, 171)
38. Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului si cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic ; criteriile RECIST (subiectele 172, 173, 176).
39. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului i peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).
40. Anatomia radioimagistic a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excretiei renale a
substantelor de contrast; fiziologia mictiunii. Urografia intravenoasa: indicatii, tehnica, riscuri, precautii. Utilizarea substanelor pe baz de
Gadoliniu la pacienii cu risc; precautii. (subiectele 177, 179, 180).
41. Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformaiilor renale, a cilor urinare i ureterelor; litiazei urinare i obstruciei
urinare (subiectele 178, 181, 182).
42. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale i ale cilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183, 184).
43. Diagnosticul radioimagistic al: infeciilor renale, perirenale i ale tractului urinar; nefropatiilor medicale i vasculare. Transplantul renal:
apect radioimagistic normal si diagnosticul radioimagistic al complicatiilor. (subiectele 185 - 187)
44. Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretor; patologiei vezicii urinare i uretrei masculine. Explorarea radioimagistic
a uretrei masculine (subiectele 188 - 191).
45. Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului i scrotului; patologiei peniene i al tulburrilor de dinamic sexual
(subiectele 192 - 194)
46. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 195, 196)
47. Anatomia radioimagistic a pelvisului feminin si a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformaiilor uterine
(subiectele 197, 198)
48. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale si endometriale; afectiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al
uterului operat (subiectele 199 - 202)
49. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociat cu sarcina, naterea i n perioada postpartum; abdomenului acut la gravide.
Pelvimetria IRM principii i msurtori. IRM fetal principii i stadiile dezvoltrii embrionare i fetale. (subiectele 203 - 206)
50. Histerosalpingografia: indicatii, tehnica, complicatii; diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene,inclusiv modificari asociate cu sarcina,
postpartum, postchirurgical; patologiei trompelor uterine; prolapsului genital. Algoritmul de explorare i diagnosticul radioimagistic al infertilitii
(subiectele 207 - 212).
51. Anatomia radioimagistica, variante anatomice si tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicatii,contraindicatii,
pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute si cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 - 226).
52. Diagnosticul radioimagistic al infectiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231)
53. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor si leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 - 240).
54. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor hematologice, metabolice, endocrine si toxice ale aparatului locomotor; afectiuni de dezvoltare si
afectiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 250 - 252).

44
55. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor articulare si al altor afectiuni a aparatului locomotor ( al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei
hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluznd boala Legg-Calv-Perthes i boala Scheuermann;
calcificrilor/osificrilor de esut moale) (subiectele 245 - 249, 253, 254).
56. Notiuni de embriologie, anatomie si fiziologie mamara si a structurilor asociate; tehnicile radio-imagistice n patologia mamar: principii,
achizitia imaginilor, pozitionari, avantaje, indicatii, limite, utiulizarea substantelor de contrast (subiectele 255, 256)
57. Diagnosticul radioimagistic al sanului normal, variantelor anatomice si induse fiziologic ale sanului; semiologie elementara imagistica
senologica; lexiconul standardizat i categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 - 259)
58. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granita si maligne; al leziunilor mamare la brbat (subiectele 260-263)
59. Managementul clinic si radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienti (barbati, copii,
adolescente, sarcina, lactatie); evaluarea radioimagistic a extensiei locoregionale i a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -
266).
60. Indicaiile i contraindicaiile: manoperelor intervenionale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului
chimioterapic si radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sanului tratat. Noiuni de baz privind tehnicile terapeutice senologice
ghidate imagistic. Notiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271)
61. Principii privind explorarea radioimagistica in patologia pediatrica: notiuni de dezvoltare anatomica in copilarie; principiul ALARA, cerinte
de radioprotectie si aplicarea lor practica; valoare, indicatiile si algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la varsta pediatrica; particularitati ale
administrarii substantelor de contrast la copii (subiectele 272 - 275)
62. Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, maduvei spinarii, capului si gatului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 276 - 291)
63. Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui si a aparatului cardiovascular la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 292 - 308)
64. Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 309 - 328)
65. Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor si a sindroamelor neurocutanate la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 329
- 340)
66. Principii si tehnici de angiografie / flebografie diagnostic (subiectele 341 - 349)
67. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala vasculara (subiectele 350 - 356)
68. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara : biopsie, termoablatie, aspiraie de fluide i drenaj al abceselor pe cale
percutan (subiectele 357 - 361)
69. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara: intervenii hepato-biliare, intervenii genito-urinare, biopsia cu ac fin a
nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 - 366).

45
Bibliografie:

1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator
de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I , Vol II, Ed. Medicala Bucuresti, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8

46