TH. Hodl. — Suunat ol sef cables UNIVERSITATEA DE MEDICINA $1 FARMAGIE eee CAROL DAVILA” BUCURESTI FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA Catedrade ~ REFERAT ox supra lucrarii de diptonm= Cresterea numerica a segmentului de populatie de peste 60 ani a condus si la marirea cazurilor de persoane varstnice care prezinta suferinfe stomatologice, constatandu-se o& aceasta patologie se deosebeste de entitatile descrise la adult De aceeasi manier& s-a constatat c& atat principiile de tratament, cat si metodele si tehnicile terapeutice se deosebesc de maniera de abordare a patologie! adultulul. Evolutia leziunilor carioase la pacientii de varsta a treia este influentaté de actiunea cumulativa a unor factori multipli care, actionénd simultan, oferd circumstante favorizante pentru un teren specific individualizat. Pornind de la aceste realitati, absolventul prezint’, in introducerea acestei lucrari de diploma, premizele care au stat la baza particularitatilor sistemice gi loco- regionale ale odontologiei geriatrice Partea general este orientata cdtre cteva aspecte considerate in sensul celor mentionate mai sus, si anume: senescenta: definitie, ipoteze patogenice, modificari fundamentale In senescen{&, patticularitati ale structurilor dentare si ale fesuturilor asociate, prezente la persoanele de vérsta a treia, particularitati ale cariei dentare la persoanele de varsta a treia. Partea personal cuprinde rezultatele unor studii experimentale si ale unor rezolvari clinice legate de aspectele menfionate. Un prim studiu a urmarit incidenta cariilor radiculare la persoanele varstnice. Din totalul cazurilor de carie simpla dentard, caria radiculara a fost prezenta in 476 de situati clinice, la 193 de pacienti (40%). Ponderea acestora a fost sensibil- egal&-intre brbafi si femei (92 cazuri barbafi, fata de 101 femei, respectiv 124 fata de 144 dinti tratati). Majoritatea tratamentelor a fost realizata a grupa de varsta 56- 75 ani (127 de pacienti, adica 66%, respectiv 316 dinti, adic’ 66%). In ceea ce priveste categoria de dinfi afectati, s-a observat o pondere mai mare la atcada inferioar’ la grupul premolarilor, urmata de grupul molarilor si apoi al frontalilor. Este de subliniat c& numérul molarilor luafi in examinare a fost mai mic decat al premolarilor, datorité extractiilor precoce ale acestei categorii de dinti (in special molarul de 6 ani, care ap&rand primul pe arcada, se pierde de obicei mai repede decat alti dinti). Aflati in zona de curbura maxima, solicitati masticator intens (mai ales in lipsa molarului de 6 ani), beneficiinid de 6 autocurdtire si curatire arfificialé mai dificil (datorit curburii), premolarii.sunt éei mai afectafi din toate categorille dentare. Cel mai putin afectafi sunt dinti’frontali inf€riori, care beneficiaza de o curdifire permanent prin prezenta salivei. =~ ==> in continuare, partea personala contine o serie de observatii clinice privind posibilititile de restaurare a leziunilor coronare extinse ale dinfilor, prin obturafii, cu ajutorul adezivilor amelo-dentinari, precum si cu materiale compozite de ultima generatie. Rezultatele au fost ilustrate cu imagini ale situatiilor clinice considerate reprezentative, selectionate in acest sens. Pe baza rezultatelor experimentale si clinice cuprinse in partea personald, sunt elaborate o serie de concluzii grupate intr-un capitol aparte, in finalul lucrarii ‘Aceste concluzii evidentiaz aspecte preponderent practice, utile pentru activitatea clinic’ uzuala. Un sumar bibliografic cuprinzénd 31 de fituri a stat la baza amplei si intext, riguroasei documentairi teoretice, bine valorifical Pe parcursul celor 86 de pagini ale lucrarii de diploma, corect si coerent redactate, cu un stil cursiv si elegant, absolventul reugeste abordarea aspectelor necesare pentru prezentarea corespunzatoare a temei propuse. Iconografia bogata (6 tabele, 5 grafice si 41 de ilustrafii color), contribuie decisiv la finuta acestei lucréiri de diploma, a crei calitate o recomanda in mod evident pentru sustinere. Coordonator stiinfific: Sef de lucrari Dr.