IULIU MOISIL

il _ BIOGRAFIA
I CAPITANULUI ANTON COSIMELLI
I Ei opera sa

POEMATION DE SECUNDA
LEGIONE VALACHICA
POEMA REGIMENTULU.I
AL rr-LEA cnArutlnRESC NASIUDEAN

Tipiritn pentru intdiagi dati in limba latinX in anul 1768

sub pseudonimul

COMES SILVIUS TANNOLI

Traducere in limba romAn5 (in 1925)

de

VASILE BICHIOEAN
r' director coebuc*
i,X'iii:ilr"

NIsiud 1939
':f..

'I

i
 Antonio Cosimelli
Din marele numir de ofi{eri, cari au servit in Regimentul al
ll-lea romAn de graniftr din Nis5ud, ofileri strtrini, de deosebite nafio-
nalitdfi, nem{i, croafi, francezi gi italieni, vrem si amintim pe unul
de nafionalitate italiani : Antonio Cosimelli.
Din foatte pufine date ce am putut afla, Ccibimelli s'a ntrscut
in Roma. Pela 1762 era cipitan in Regimentul al ll-lea romAn de
granifi gi ca atare a organizat chiar dela inceput compania a IX-a
dela Ndsiud Ei a rimas in amintirea grdnilerilor ca un mare bine-
ficitor al populafiei.
La 1 Noemvrie 1770 fu inaintat la rangul de maior, Ia 16 Martie
1778 vicecolonel, iar la 1785, dupl un serviciu de 23 ani, a egit
din ,gremiul regimentuluiu, adicl a trecut la penziet).

ln luptele necurmate pe care l,r.uito.ii grlniferi din cAteva sate

le aveau mereu, din cauza lipsei de locuri de culturd agricold, cu
locuitorii sagi din satele vecine, cari posedau teritorii vaste de
culturl gi pdguni, indatl dupi militarizarea romdnilor ntrsdudeni,
comandantii regimentului au luat asupra lor apirarea grini{erilor
NotL Aceasti biogralie s'a flcut pebaza lucririi despre,Po6mation
de secunda legione valaehics., publicati de dl Vasile Bichigean, directorul
ticeului "O. Cogbuc. din Nisiud, in revista nArhiva Somepanl* Nrile 2 9i 3
din 1925, p. 13-19 9i 39-65 9i Nr. 4 din 1926 p. 51-80 9i alte izvoare.
r) Oeschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 50 (inainte fost II Ro'
manen'Grenz-Infanterie (egiment Nr. 17) de O. Ritter Amon v. Treuenfest'
Wien 1882, p.4 43,46,54 9i in ,Liber status animarum districtus militaris
ftodnensis, 1765 (din Arhiva bisericii rom. cat. din Nisiud.
1.
 5

{ opusculului<, de tipograful Samuel Sardy, din Sibiiu. Mai ldrziu, la

1830,+r'" tipirit o noui edilie a acestei poeme la Oradea mare
contra SaEilor gi tocmai cXpitanul Cosimelli a fost insdrcinat mai (Magno-Varadini) in uOfficina typographicao loannis Tichy.
intdi cu cercetarea gi revizuirea teritoriilor militare gi cu apdrarea AmAndoui edi{iile au urmdtorul cuprins:
lor. Astfel a fost esmis Cosimelli gi ca maior din partea comandei 1. O laudilin versuri, la adresa autorului, compu.sd de Za-
regimerrtului si ia parie intr'o comisiune, insircinatd cu stator- carias de Nenel, din care se vede adevlratul nume al autorului :
nicirea unei linii de hotar dintre comunele grlni{ereqti : Rebrigoara, Antonius Cosimellius.
Nepos, Feldru gi llva micl gi comunele strseqti : Dumitrea mare, 2. O precuvintare cltre cetitori, redactati de tipograful-editor
Iad gi Pintic, care erau in proces de doue sute de ani. Relativ la S. Sardy, in care se spune ci autorul poemei este centurion (ci-
aceasta comisiune avem din partea maiorului Cosimelli numai pitan) in regimentul al doilea de granitd.
doul acte memorii, unul dela 3 Septemvrie 1771, datat din comuna 3. Urmeaz5 adevirata poem5.
Cepan gi altul dela l3 Septembrie 1771 datat din Bistri{at). 4. O odI fdcutl de Anton Cosimelli cbtre riul Someg. '
Din partea Saqilor a fost, intre al{ii qi Michael Conrad de 5. O altd od5 tot de Cosimelli cdtre comandantul suprem
Heidendorf, notar in Medieg, care, in autobiografia sa, descrie Andrei Hadik.
*
activitatea acelei comisiuni gi aminteEte ci a luat parte 9i maiorul
Cosimelli, despre care zice: ,Donrnul maior de Cosimelli, un Editia din 1830 con{ine, afarl de Poema, gi aga numitele Re-
roman (adici din Roma) invd{at gi cu deosebit'e un bun poetu. flexiones [X, care cuprind un scurt rezumat istorig duptr Anonymus
(Herr Obristwachmeister v. Cosimelli ein gelehrter Romer und Belae Regis Notarius, apoi tratateaz5, in liniamente generale, istoria
besonders guter Dichter.z) militarl a {irii sub sistemele feudale, cu soldafi mercenari, cu
ostaEi de castele gi frontiere. Urmeazi istoria regimentului al ll-lea
Cu ocaziunea uneia din clldtoriile sale in Ardeal, lmpiratul de grani{i (p. 35-89) 9i in urmd se trateazl istoria nalional5 gi
losif al ll-lea (1773, 1783 gi 1786) incredinlAndu-se cf, RomAnii sunt religioastr a RcmAnilor pini la anul 1830.

0y latini a exclamat: ,Salve parva nepos Romuli< adici omAntuit sd fii

-
micule nepot a lui Romulu exclama{iune pe care marele filoromAn
maiorul Cosimelli a eternizat-o, numind satul Luitca Vinului ; Parva;
Autorul acestor uReflexiuniu nu este numit in edifia dela
1830. Au fost ficute insl de fostul secretar gubernial Vasile Vaida,
niscut in anul 1780 in comuna Glod (jude{ul Someg de astlzi),
satul Vdrarea: Nepos; satul StrAmba'. RomuLi; iar salul Salva,
de lAng6 Nislud, cu acest nume existdnd incd din vechime3)'
dintr'o veche familie romAneasc5, venit[
- se crede - din ve-
chiul Regat, ai cirei membrii au fost nobilitati, in anul 1616, de
principele Ardealului Cavril Bethlen, gi ddruifi cu mogii in satele
Lucrarea cea mai de seamd ins5, pe care Cosimelli ne-a Clod gi Frdnceni. V. Vaida a ldcut liceul in Baia-Mare, iar filosofia
l5sat-o, gi care ii va eterniza numele, este poema intitulatd Poi-
gi studiile juridice in Cluj. Dupd unele servicii in administralia
i|;
hr " ferii, fu numit, in 1817, profesor de istoria dreptului penal in Cluj.
tt mation dc secundu leginne valachicau sub Carolo barone Enzen-
r. bergio, o odi scrisl in limba latini, in hexametre, sub pseudo- Vaida a fost un distins bdrbat din timpul renaqterii nafionalitlfii
t1
nimul Comes Silvius Tanolli gi tipiritS, intAiagi datd in anul 1768, noastre, in epoca de tristd amintire a feudalismului, un zelos aptr-
t,
lr la cererea mai multor prietini ofermecali de eleganfa gi erudi{iunea
ritor al intereselor neamului romAnesc Ai un harnic conducitor
fr' al.itinerimii romdne, atdt prin cursurile sale, cAt gi prin indrumS-
t1 Amindoud actele publicate in nArhiva Someganl* Nr. 13 din 1930
t:
Y rile, ce le da in casa sa, larg primitoare de toattr lumea romdneasci.
p.303-311.
z; In ,Archiv des Vereins fiir siebenbiirg. Landes-Kunde. N. F. XVI i
La 1821 se ces5tori cu losefina M6hegi, fiica lui Vasile M6hegi,
Band. p.679. iI
s) TreuenJeld: Siebenbiirgens Lexikon. W'ien 1839, la articolul NeTros.

I
 6

gi acesta bun Romin qi autorul mai multor scrieri de valoare gi

de petifii de ale RomAnilor adresate Curfii imperiale din Viena. La
1824 Vaida publicl cursurile sale gi anume: uNotiunea dreptului
gi a legilor civile private din Transilvania<, Istoria acestor legi gi
Istoria dreptului transilvan. La l82g fu numit secretar al guver-
nului reg. transilvan, in care timp a fost mAna dreaptl a ambilor
episcopi romAni (unit gi neunit) din aceastd provincie in toate
chestiunile politice gi bisericegti.
AvAnd o dragoste deosebit5 pentru Regimentul al ll-lea de
granifi nisludean, din cauza eroicelor fapte sivArgite in deosebite
r5rzboaie de Romdni, in care reinviase virtutea militari romani,
Vasile Vaida tipiri din nou, in 1830, Poema lui Cosimelli-Tannoli,
complectAnd prin ale sale Refkctionr-s istoria faptelor regimentului
pAnI in acel an. Asemenea publicl qi mai multe cuvdnttrri rostite
de dAnsul Ia diferite ocaziuni ca profesor de drept. POEM A TION
In 1834 V. Vaida muri Ei cu dAnsul unul din mai aprigi
DE
aplritori ai drepturilor neamului romAnesc din Ardeal. La inmor-
mdntarea lui, oficiati de episcopul Blajului I. Lemeni, unul din
SECUNDA LEGIONE YALACHICA
asisten{i ar fi exclamat: >A murit Hristosul Valahiloru. Din aceste
cuvinte se vede marea influentl ce a avut acest distins RomAn
asupra desvoltXrii culturii romAnegti in Ardeal, in grelele vremuri
in care a trdit.
Aceste Reflexiuni se bazazl pe multe documente, cari astizi
nu mai existl. Sigur este cI autorul a utilizat gi istoria regimen-
tului scrisi (dar care nu s'a tipSrit) de fostul director qcolar Istrate
din Nisdud gi copiatl de locot. pens. Petru Tancoin anul 1830, care
insl s'a pierdut in anii 1848/4g,dar a mai primit multe informatiuni
gi dela fostul vicar episcopesc al Nisludului, Ioan tVaian.

In paginele urmItoare reproducem poema cu lauda, precu-

vintarea gi cele doud ode, amintite mai sus, at6t in limba latind,
cit gi in traducerea romAneasci ficuti de domnul Vasite Bichi-
gean, prolesor gi fost director al liceului oGeorge Cogbuco din I

NIsIud. Reflexiones insl nu le-am reprodus din cauza lungimii i

;

t lor. Traducerea acestora in romAnegte se afll in Nrul 3 pag.47-

65 9i Nrul 4 pag. 5l-80 al revistei oArhiva Someqani., de unde
le reproducem.
j

I
I

L
 LECTORI BEN EVOLO
S. P. D.
A.quo accipe animo benevole Lector, reflexiones in Po-
mation comitis silvii Tannoli secundae Legionis valachicae
limitaneae Capitanei, in laudes Baronis Caroli ab Enzenberg,
Colonelli eiusdem Legionis, anno 1768 concinnatum, et
Cibinii typis Samuelis S6rdy publicae luci datum, positas;
ducent enim te in pleniorem opusculi cognitionem, doce-
btrnt te rationem erectae Militiae, stabilis campestris aeque
ac limitaneae Transylvanicae; tempus item, et loca, varias-
que vicissitudines limitaneae hujus, quarn Po6ta describit.
Legionis, et cum nec tempus, nec occasio longiores narra-
tiones admittant, quo breviori Stylo in sequentibus habe'
Cetitorule binevoitor
uCetitorule binevoitor, urmlregte cu ingdduin{i aceste
adnotdri ficute la opera po6mation a comitelui Silvius
Tannoli, clpitan in regimentul al doilea de granifd romAn,
operi compusi in anul 1768 in onoarea baronului Carol
de Enzenberg, colonel in acelag regiment, Ei publicatd in
Sibiiu in tipografia lui Samoild Sardy.'Aceste adnotiri i{i
vor da o cunogtinfd aminunfitd a opusculului amintit, ifi
vor ardta motivul pentru care s'a infiinfat mili{ia stabili
gi de granifd din Transilvania, precum gi timpul, locul gi
deosebitele peripefii ale regimentului de grani{i cdntat de
poet. Fiindca nici timpul, nici ocaziunea nu inglduesc o
po'restire mai pe larg, ascultatd pe scurt cele ce urmeaz[:
 AD AUCTOREM
Sustine pauca loqui Vates de nomine Magne!
Seu quia magni fis, seu quia magna facis.
Seu Comes es Tannnli, aut es Cosimzllius una
Crammate converso, fallor utroque nihil.
Haec sunt Antoni! clarorum facta Virorum,
Ut suus occulto Nomine splendor eat.
Tu facis, ut referant totum decus omne per orbem
Samusidae, illustres Martis honore Viri,
Hoc quoque jure Tibi datur, ut Te Auctore Benigna
Hoc coepit melius nosse Theresa Genus.
Felices, quibus hos liceat retinere favores,
Et curis, Princeps Mogoq subesse Tuis!
Ergo quoad Sacri florebunt culmina Pindi,
Romulidasque feres Rodna superba tuos ! mile Pindului sfdnt, gi tu mirea{i Rodnn vei produce pe
Semper honos Operi, Vati quoque debitus una
Nomine jam gemino nobilitatus erit.
Quid moror ? aternum monumentum prostet honoris
Quod cerni a tota Posteritate queat.
Hinc Mars, hinc Vales saxo visatur in illo
Sculptus, cuique Sago par Toga semper erat
Canebat
Zacarias de Nenel.
CItre autor
ulngdduie-mi, mare poete, sE fac pufini amintire des-
pre numele tiu, fie c[ ai mare trecere, fie ci indeplinegti
lucruri mari. Nu mI ingel in judecata mea in nici un caz,
fie cI egti comitele Tannoli, fie ci schimbAnd literele te
numegti Cosimellius. Aceasta este caracteristica birba{ilor
mari, cf, lasd ca strllucirea faptelor lor si se rdspindeasci
subt un nume fictiv. Tu, Antonius, ai meritul, c[ gloria
Somegenilor, b5rbafi distingi in serviciul lui Marte, s'a ldfit
peste intreg pdmAntul. $i aceasta {i-se poate atribui cu
dreptul Jie, cI prin mijlocirea Ta Maria Terezia a cunoscut
mai bine acest neam. Ferici{i aceia, clrora le este inglduit
s[ se bucure de aceste favoruri gi sd stea subt ingrijirea
Ta, Mare Impdrlteasi ! Astfel pinl cAnd vor inflori cul-
Romulizii t5i, deopotrivi va fi mereu cinstitl aceast[ operi
Ei autorul ei, cunoscut pretutindeni subt amdndoud
numele.
Dar la ce sI mai lungesc vorba ? Vecinic sd ddinuiasci
amintirea acestei lucrdri importante, ca sd o poat[ cunoagte
gi urmaEii.
In piatrd si fie gravat deoparte Marte, de alti parte
poetul, care gtie manua la fel sabia ca 9i peanau.
Dedicatia ficuti autorului poemei Cosimelli de citre Zaharie de Nenel
 AD SAMUSIUM
DE PONTE ILVENSI,

CAROLI BARONIS ENZENBEROII Ode c[tre Someq

Jussu Constructo,

uFuriosule Someg, risdrit in culmile Carpa{ilor, opre$-

te-{i pufin apele, ca s[-{i spun ceva. Inainte vreme furia ta
Carpathicis exorte Jugis. furibunde Samusi!
n'a putut fi imblAnzit[ prin nici un megtegug; acum insl
Donec pauca loquar, siste parumper aquas,
i{i pleci gAtul subt jugul neobignuit. Cildtorul, care nu de
Ante tuus nulla potuit furor arte domari;
Subjicis insveto sed modo colla jugo.
*uit rtet.u ingrozit de vederea ta, acum igi urmeazl calea
fdri nici o glijn. Cine a indriznit sI fach toate acestea ?
Quique tuo nuper conspectu territus haesit, Acela, care a indreptat cotiturile urite ale {irmurilor tale,
Prosequitur laeta fronte viator iter.
care, cum vezi, i'a indemnat pe urmagii liri Romulus, si-gi
Qrtis tarnerr haec ausit? tetram qui scilicet istis schimbe datinile silbatice 9i sI se apropie de strlbuni 9i
Littoribus formam depulit, Ille fuit.
care cel dintAiu i-a invl{at sd pluteascl cu plute pe spa-
lllc fuit, mores per quem mutare feroces
tele t[u gi s[ afle noi cii de cdqtig. De aci incolo departe
Romulidas, et Avos cernis adire suos.
llle tuo primus naves imponere dorso,
ifi va risuna numele in lume, pe cAnd pdni acum {i-ai
petrecut anii flri mlrire. Oh ! Somequle, de ce soartd feri-
Atqrrc novas docuit Quaestibus esse vias.
citi te bucuri acum ! CAt de mult {i-a crescut slava in scurt
Hinc, hucusqe tuos cum inglorius egeris annos,
timp ! Dacd tu invins te bucuri de o astfel de cinste, cu
Jam late resonat nomen in orbe tuum. cAt mai mare trebue sd fie gloria .invingdtoruluiu'
Oh I quanr felici gaudes modo sorte Samusi!
odacitreSomegcuocaziaterminiriipoduluidelallvamici,ficutdirr
Quam tuus exiguo tempore crevit honos ! porunca baronului carol Enzenb&d--
lnterea tali frueris si victus honore,
Victoris quanto Cloria major erit !
 EXCELENTISSIMO COMITI
ANDREAE ab HADIK,
SUPREMO PER TRANSILVANIAM ARMORUM pRAEFECTO etc.
SECUNDAM LEGIONEM VALACHICAM PRIMUM PERLUSTRANTI,
Milites ejusdzn lzgionis. OOe tui Andrei Hadik

uMare blrbat, aceastl poarti ce o ai inaintea Ta, e

H.n. nisi victrici Portam, Vir maxime, Lauro,
ridicat[ nu din crengi de laur, simbolul biruin{ei, ci din
Sed tantum agresti surgere fronde vides.
frunze comune. Fii iertitor, dacl in locul ramurilor de
Parce, triumphales, Atavorum insignia, rami
triumf, insignille strlbunilor, s'au pus (oh! rugine!) coplcei
(Proh pudor!) in viles transiliere vepres.
de pufin pref AducAndu-ne bine aminte de virtu{ile strS-
Non tamen immemores penitus virtutis avitae
mogeEti nu stlm la indoiali si urmim din nou ciile vechi.
Nos oiget antiquas rursus adire vias.
N'a fost mai strdlucitoare frumusefa primilor Quirifi, cAnd
Haud melior fuerat primorum forma euiritum,
Romulus i-a deprins in arta nafionald. Tu, care depe acum
Cum patria instruxit Romulus arte viros.
egti foarte renumit in intreagl lumea, abia cunogti pe ci-
Oh Tu! qui toto jam num celeberrimus orbe,
neva, care si te intreacd in mirire. Nu nesocoti gAndu-
Yix, Tua quo major gloria crescat, habes:
Ne mentem contemne bonam; nos castra sequemur
rile noastre bune. Celor ce vom fi soldafi in tab[ra ta
Tu ne vei fi al doilea Romulusu.
Si Tua, jam Nobis Romulus alter eris.
Odi inchinati, de citre soldafi regimentului al doilea de graniti, lui
Andrei Hadik, comandantul suprem al armafelor din Transilvania, cu ocazia
Canebat primei treceri in revisti a acestei legiuni. Oda este scrisl in distihuri, de autorul
Podmation-ului: Silvius Tannoli (Antonius Cosimellius).
C. SILVIUS TANNOLI.

lrnprimatur.
M. Varadini 20. Sept. 1830.

LADISLAUS GEDEON m. p.
Reg. Distr. Libror, Revisor.
 POEMATION
DE
SECUN DA LECIONE VALACHICA
_[Jndique praruptis, qua Dacia vergit ad Arcton
Rupibus, et nigris adoperti culmina iilvis
Acrium attollunt longo caput ordine montes,
Aemula quos inter, vetut insuperabile vallum,
lmpcria, et mctam prudens natura locavit.
Arboreas hic nulla comas violare bipennis,
Nullaque rnortalis vestigia figere gressus
Ausit adhrrc, pedibus tantum loca trita ferarum.
Dcsilit ingcnti summa de caute fragore,
Spumantesquc inra secum sub valle volutat
Rivus aquas tenuis nondum formatus in amnem,
Samusiunl appellant. It pauper, saxaque lambens
Exlguos latices cu;:ido passim aggerat alve6.
Ast, ubi prrcipites saltus, et inhoipita linquens
Lustra, nrctalliferas Radnre decur,rit ad oras,
Jnm rclbur capit usque novum, cornuque minaci
Torvus, ct indomitis fertur rapidissimus undis.
Quis lnala, quis clades, aut exitialia damna
Agrorurn, pecorumque, atque insperata domorurtr
Excidia, ac luctus, demersaque corpora narret,
Cunr sua montanis turgescunt Littbra nimbis ?
Aggeribus tunc nulla fides; immanis aquarum
llluvies, medioque rotantia gurgite saxa,
Avulsaeque alto montis de vertice quercus
Cuncta trahunt secum, et campos populantur apertos.
Arcta quater senos, Radnae de nomine dicta
Poema regimentului al doilea roman
,ln partea, in care Dacia apuci spre miazdnoapte,
un gir lung de mun{i forma{i din stdnci priplstioase Ei
acoperifi pe culmi cu piduri intunecate, igi inal{[ in vlzduh
cregtetele inalte. Pe acegtia natura infeleaptl i-a agezat
drept hotar gi zid de apirare neinvins intre impirlfii dug-
mane. Aci securea incd n'a indrdsnit si se atingi de
coroana arborilor; nici picior de muritor n'a lisat urme
prin aceste locuri cllcate numai de fiarele silbatice. Depe
vArf de stAnc5 se repede in valea addncd;cu vuet stragnic
gi cu apele-i vijelioase, un mic pdrAu, ce incl n'a luat
formi de rAu, gi care se numegte Someg. La inceput e
pu{intel gi preling6ndu-se printre stdnci aduni de pretu-
tindeni in alvia-i lacomi ape neinsemnate. Dar indatice
iese din codrii priporoEi gi vigdunele neprietenoase gi ajunge
in {inutul bogat in metale al Rodnei, prinde din ce in ce
puteri tot mai mari, devine in sllbltdcia sa tot mai fioros
gi aleargi sprinten cu undele-i neimblAnzite. Cine poate
spune relele, striciciunile gi pagubele grozave, ce le face
in agrii gi vite, prlp[dul in case gi vie{i omenegti, jalea
amarl, ce o pricinuiegte, cAnd umflat de ploi toren{iale se
revarsi din {drmuri? Atunci zddarnice sunt toate zdgazu-
rile, cici potopul infricogat de ape, bolovanii rostogoli{i de
volbura valurilor, arborii smulgi .depe vArfurile munfilor
duc totul cu sine gi pustiesc cdmpiile intinse.
Valea strAmti, numitl Valea Rodnei, hrlnegte 24 sate.
Peldngd cea mai mare parte din acestea curge Somegul
2
i0
Vallis alit pagos, quos magna parte, furenti
Sarnusius praeter sinousus labitur unda,
Ast reliquos Clivi curvis anfractibus abdunt.
Nec Cereri grata est regio, nec amica Lyaeo;
Non equiti opportuna satis, minus apta quadrigis:
Injucunda oculis, scatebrisque referta clolosis:
Montibus inde altis, hinc saevo occlusus ab amne,
Ullo qui nunquam passus se ponte domari,
Saepe modo caret infelix alimenta parandi
Incola, el hostili velut obsidione, tenetur.
Has igitur prisca genti de stirpe Quiritum
Romulidae terras habitant. Heu quanta nepotum
Disparitas! quam vilescit venerabile nomen!
Namque in maturam Imperio vergente ruinam
Ingens Hunnorum Scythicis huc appulit oris
Agmen, et adversae demum discrimine sortis
Romani servile jugum subiere Coloni.
Opprimit hos victor, cogitque ad vilia quaeque;
Jamque greges Scythicos Romanus pastor agebat,
Hunnicaque Ausonii ducebant plaustra bubulci
Longaque cum lingva vitiarunt tempora mores.
Ast fractae, fatis tandem ad meliora reversis,
Incipiunt vires hominum revalescere, et ingens
Spes rutilat, rerumque novus modo nascitur ordo.
Jamque dies aderat, cura quo provida Adulphi*)
Foecundata, .uno ter binas Dacia mater
Enixa est partu proles; informia primum,
Nulloque inter se connexa ligamine membra;
Artificis sed enim virtute, atque arte magistra
Egregii, in pulchram mox instaurata figuram,
Nam quotquot fuerant (dictu mirabile) massae
') Adulphus Baro a Buccow.
i0
qerpuitor cu undele-i furioase; celelalte sunt ascunse prin
coclaurile intortochiate ale dealurilor. Jinutul nu e priincios t
bucatelor, nici prielnic vifei de vie; nu edestulde potrivit i
pentru cilirefi, nici acomodat pentru care. E infiorltor la
vedere gi plin de cascade inqelitoare. Bietul locuitor adesea
nu are putinfa sd-gi cdgtige cele necesare existenfei sale
gi e incercuit ca gi de un asiduu dugman, inchis fiind de
o parte de munfii inal{i, de alt[ parte de rAul furios, care
nu sufere si se dureze peste dAnsul pod.
In aceste finuturi locuesc urmagii lui Romul, din vifa
veche a Quirifilor. Dar vai, cAtI deosebire intre acegtia gi
nepofii lor! cum a degenerat marele nume! Cdnd imperiul
roman a pornit pe povArnigul decldin{ei, cete mari de Huni
se abituri incoace, spre regiunile scitice, gi colonigtii ro'
mani silifi de vitregia sorfii luard asuprale jugul scliviei.
Barbarul invingdtor ii fine subt cilcAi gi ii sileqte la lucru'
rile cele mai josnice. Acum pistorii romani incepurl si
ducl la pigune turmele scitice, boarii ausonici mdnar[
Caiele hunice gi cu trecerea tilnpului igi stricarl limba gi
moravurile. In sfArgit ins5, cind soarta se intoarse spre
mai bine, iqi recdpitard vigoarea pierdutl, prinserl noi
nadejdi; ?ncepu o noui epocl cu altd orinduire a lucrurilor.
Sosise ziua, cAnd mama Dacia fecundatl din infeleapta
ingrijire a lui Adolf t) a dat nagtere la gase genera{iuni2);
la inceput membre diforme, firl nici o legiturl intre sine.
Dar mai tArziu, prin talentul gi dibicia marelui maestru,
s'au preficut in o fdpturd frumoas5; clci, minune, tot ce
mai inainte fusese massi neciopliti, subt mAna dibace a
aceluia s'a transformat in falange inarmate, cari aveau sI
apere pe mama lor de dugmanul vecin.3) lntocmai precum
-- tl ,qaofi, baron de Buccow. 2) Regimentele de grani$. r) E vorba de
rlzboiul de succesiune purtat de Maria Terezia.
qr
F; ' i
itt
Ante rudes, totidem armatas retulere phalanges,
Finitimo Matrem quae tutarentur ab hoste.
Sic, ubi deformes ulla sine imagine foetus
Edidil hos multo lingvae solet ursa labore
In naturales effingere sedula vultus.
Ergo immortales aevum ut reddantur in omne,
Inventae Altrices teneris Legionibus aptae,
Tresve satae Hunnorum claro de sangvine genti,
Romulidum tres sorte datae, quarum altera ripis
Insita Samusii miro jam robore crescit.
Pandite nunc Helicona Deae ! vestroque faventes.
Magnarum Vati causas ostendite rerum:
Desidiam ut veterem exuerint, moresve feroces
Samusidae; ,ut facies mutata sit ipsa locorum,
Utque Ceres diro regnet bene juncta Gradivo,
Quartus inexpletis cum vix eat orbibus annus,
Tantane solerti concessa potentia dextrae ?
Principio novitate rei, et fulgore corusco
Armorum perculsi animi expavere, nec ultra
Spem superesse rati, et vana formidine coeci
Tristia degeneres agitabant mente Quirites
Arva inculta jacent, laetissima prata putrescunt,
Nec pecori accedit pastor, nec messor aristis,
Nullaque fit clausis de more frequentia Templis.
Quin etiam insana jam seditione frementes
Arma invisa manu, exosique insignia Martis
Projiciunt, pedibusque terunt, torvoque minantur
Intuitu; at quorum major dementia menti,
Armentis, Natisque, ac quod fuga nocte silenti
Maturata sinit, nemoroso in monte receptis,
Odrysii subeunt contermina Regna Tiranni.
Quo ruitig miseri? quaq stulti, quaeritis, aut quas,
2l
ursoaica, dupdce a ndscut pui uri{i 9i fird nici o forml,
se trudeEte iu multi stlruin{i lingdndu-i si le dea infd{i'
garea fireasci. Astfel, ca aceste legiuni tinere si se fac[
nemuritoare pentru toate veacurile, s'au g6sit crescltoare
potrivite pentiu ele, trei rdsdrite din singele neamului hunic,
iar trei trase la sorfi din urmaqii lui Romul. Dintre acestea
din urm5 a doua agezatl pe {Srmurii Someqului cr$te-Cu
puteri minunate.
Deschide{i acum, Muzelor, Heliconul! qi inspirind pe
poetul vostru, arlta{i-i cauzele faptelor mari: cum s'au
desbricat Somegenii de vechea amorfald 9i de datinile sdl-
batice; cum s'a schimbat insl9i fa{a locurilor; cum st[pA'
negte Ceres in bunl armonie cu grozavul Marte acum in
al patrulea an, care incd nu gi-a implinit cursul; atita
puiere i s'a ingdduit dreptei iscusite ? La inceput sufletele,
sguduite de aieste lucru'i neobicinuite gi de strdlucirea
puternicl a armelor, au r5mas inmirmurite 9i au crezut
.e nu le mai r5mAne nici o nidejde; Quirifii plcdtoqiti,
orbifi de frica degartl se gindiau numai la nenorociri'
Ogoarele stau piriginite, livezile frumoase altldati se {eli-
nesc, vitele nu mai sunt pdzite de p[stori, nici holdele nu
au slcerltori. oamenii nu mai cerceteazi ca mai inainte
bisericile, ce stau inchise. Ba mai mult, in rdsvritire ne-
bun[ murmur[ gi aruncd armele urgisite qi insigniile mult
uritului Marte; le calcl in picioare 9i ameninfi cu ciuti-
turd silbatici. Aceia, cari sunt cupringi de o nebunie 9i
mai mare, ducAndu-qi in muntele plduros vitele, copiii 9i
ce-au putut lua cu graba 9i pe ap.ucate in tdcerea nopfii,
trec in regatul vecin al stipAnitorilor odrigi'I)
Unde fugifi, lnefericililor ? ce locuin{e ciutafi ? pentru'
ce vd parlsiii licagurile, voi cari ave{i sI trecefi peste
tl Oarigii, popor trag care a locuit la izvoarele riului Marifa'
 22
a
Multo graviora, relinquitis aedes
.passuri ? ndcazuri qi mai mari? Armele aduc folos, nu pagub5. Nu
Arma lucrum, non damna fJ;;;; ie munera
Temnite, propensis n., sortis dispre{ui{i binefacerile sor{ii, nici nu vd punefi impotriva
uor'oip"ri,. f.ri.. destinului binevoitor. Dar, precum bolnavul cuprins de focul
Sed veluti nimio cum tebris
aiu.;iul.
Atque ignem tota jam
Delirans furit aegrotus,
;;;frt ".rtu,
.ou..r,
mistuitor gi de fierbinfelile mari ale febrei, in aiureala sa
se infLrriazd, respinge cu inclpdfinare ajutorul dat de medig
medicamque repellit
Indocitis dextram,.et rantum
;;;ii;;, gi cere tot ceea .i-i rtri.e,' intocmai aga 9i Somegenii,'
Haud atiter stimutis f;;;il'ery"nio, requirit: cupringi de accese furioase, apucd calea primejdiei ascult6nd
samusidae in nraeceps, ,.ti de sfaturi nesocotite. Impdriteasa Therezia, ficAndu-i-se
et deteriora trahuntur
consilia- His prompiam, mil5 de poporul pornit pe drumul pieirei, i-a himis ajutor
prebis rj*r.t,
Aerumnis Regalis o!.rn iHERrsi,q cadentis, in nefericirea sa, poruncindu-i lui Carol si-l ridice din '
Et mi.it, mizeria, in care se gdsegte. Vrednicia conferitd ii dete zor
CAROLUM uffti.ti, j"ril';;;rrere
OIli detatus ceteres- tono.'loJid;-;;., rebus. aceluia, IdrE, intArziere implinegte porunca dati, plrisegte
Haud mora, iussa fr.it, pdmAntul strimogesc al Tirotului gi plin de curaj ia in
;r;;d;,e f,)roriois oras mAnI frAnele legiunii. Carol, punAnd capit tulburlrilor
P:':l -impavidusqu.
CAROLUS,
i.Ji"rlrirbenas.
""p;ife;;[-;u"""
exacto betri
pricinuite de rdzboiul nenorocit, gi-a cdgtigat mari merite.
Hoc peperit sibi iure decus, Ca executor iscusit al poruncilor date gi ca slujbag cre'
nrrnq-ul'rbdita primum
summorum decreia il;;;'., "r"tir,"a dincios s'a ndzuit, ajutat de tovarlqii sli, si ducl la inde.
jussorum factor, f;Ousque magna plinire hotiririle pdnd atunci tdinuite gi strldaniile marilor
9** .i;;;..
Adjutrice manu stu.duii p."l;;;.;;; comandanfi. Dupdce a inaintat in rang gi 9i-a cdgtigat o
Nobitiore auctus
gradu, atipedem ;;.rr.d.":ohortem, trupi sprintenl, gata sd spioneze de aproape gi cu multi
Quae vigil hostiles .*plo..i' b5gare de seaml incercdrile indriznefe ale dugmanului, a
.offi;. lrrrr, dat semne de talent mare gi de curaj rar. De aci simpatia
ingenium, vi*utisque'lr;1l"
I*:yrJid11n
Prodigit; hinc procerum, r.r. fruntagilor gi a comandan{ilor fafl de dinsul; de aci cinstea
atque Ducum studiosa gi rdsplata cuvenitd faptelor mari. Pe dati grija cea dintii
voluntas,
Hinc honor, hinc veteris-;;;6ili.*ri,
-,*^,1^':i]:: rr.t. gi cea mai mare a lui Carol a fost sd caute clpetenii cu
Ilicet es CAROLI .,r;-,
potissima cura mintea treazd, cari si gtie cumpdni cu multi chibzuiall, ce
Militiae vigiri scrutalttlt' ,"t11t poate fiecare gi care e modul de gAndire qi lucrare al fie-
!t q,il ;ilil'riiJl,,Tlf ciruia. Cdci duplcum inclinlrile oamenilor gi scopurile lor
Censendique "'fffile
modus, prudenti p.njir."L"...
gerendi
nu sunt la fel, ci unul merge spre primejdie cu bigare de
Utque hominum non unus seam5, altul se arunci in ea cu nesocotin{i, astfel in fie,
amor, non finis et unus,
Cautior inque malum ruit r,i", care post a pus slujbagi potrivifi, cari cu mijloace pacinice
uioi.iiio, itt.,
",ilinistros,
Sic statuit quaque appositos sd. intireascd mulfimea qoviitoare, s[-i arate ce ii este de
,trtion. tolos gi si indeplrteze dela ea tot ce e pigubitor.
 il
i

ll
i

i 24
2b
Qui placido nutans firment solamine vulgus,
Utilia inducant, atque officientia peliant. Sfaturile date le intiregte in suflete cu indemnuri
zilnice: pe unul il inva{i, pe altul il impinteneazi, pe unul
Hec ferme admoniiu repetit prr.i.ftu diurno; il .trezeqte din amorfeall, pe altul il mustri gi astfel p. I
Hunc docet, hunc acuit, .i.t hrn.,
hun. .orripi( atque cdi diferite tinde Ia aceeag {intn. Somulitzii:au rdmas uimili
Multiptici metam sic tiamite G";it";l
unam. vdzdnd aceasti reformare a viefiF*tii -gi cAgtigari mare
Obstupuere, novas mirantes undiqu. incredere in puterile proprii. Fierul plugului pi;n Oe ruginl
formur,
Romulida, atque ingens animo fiOuU" groasl de multl zlcere rdstoarnd acum cu sdrg brazdele
crevit
Jamque situ, et .."bm rosus rubiginl uom., g.i igi capiti prin intrebuin{are vechiul lustru. Vltete ingri-
Crebrior invertit terram, et splend*escit jite cu multl dragoste sporesc. ln curAnd se degteapliin
ab usu,
Multiplicatque pecus studio meliore
refectum. 9i gi pofta de cdgtig necunoscutl pAni acum gi'cloiul in-
Mox ignotus adhuc questus amor, atque fllcirat de munci. MAna{i de indemnuri puternice alungl
laboris
Vividus assurgit, stimulisque pot.niinu, amorfeala inlscutd gi se bucurd de rodul muncii lor. Ti-
urgens nerii, sclpafi de o parte de sdrlcia aplsltoare, de altd
fugat ingenitum, atque in-to.nor. gaudet
I:.:T:_r,
raupene hinc dura, hinc turpi terrore parte de frica ruginoasi, prind a se cdjitori.
soluti
Connubiis juvenes indulgent, u.r"qu.
nuper . TAnIra so{ie acum nu se mai feregde si atingl cu
drag armele, blestemate nu de mult de mame gi deTiicele
innuptis, et delestata p";iii;,
llrtriby:,
Haud, hilari tractar
nemlritate $ls*oful li s9 pir"q mai frumos in haine de soldat. \
l\
;il;: ;il:,lff
el,rcr,,io'. .i
Quin et militiae capti geniali, ,mor.--
;:$:"J::fi:],
I
P; ;l *pri'i,-.rp,inEi de dragoste p.niru' ..*iUri *"ilitri-
fermecltor, se adupd impreuni gi igi afle pllcere in armele
imitate ddpl cele adevlrite. Schiiodind .uuint.l. g6ngivite
Conveniunt pueri, et filtis laetantu, nu in graiul pirinfilor lor se deprind cu puterile lor slabe
;n armis,
,Bl?.y.qu.
non patria mutilantes loquela, in arta rdzboiului, pigesc indesat gi se incaieri sgtobii la
lmbelli studia exercent Mavortia dextra,"..U" luptd. Junii insi, ale cdror trupuri sunt pline Oeliala gi
Densique incedunt, et ludicra prelia
miscent;
putere, simt o nespusi bucurie, ci pot cunoagte legile
quorum vegetae stant corpore vires, veridicului Marte, se pun pe lucru gi imiteazi meqtegugul
.r^1t^,iu1:nes,
veracts gaudent leges cognoscere strdbunilor.
Martisl
{\tque operi incumbunt, artesque imitantur Avorum. Regimentul impd(it in 12 companii, dintre cari fie-
Bissenis etenim Legio distin.t.
."t.r";r, care este incredinfatd la trei instructori ca sI primeascl
euarum quaeque tribus, de more docenda, instrucfiunea tradi{ionalI, condus de priceperea inimoasd
Magistris
soterti vigitis virtute iH";;"-' a comandantului neadormit, iEi implineqte cu preciziune
Il?9itu,
Militis omnigeno veteris toate indatoririle ca 9i vechii soldafi. Frumoasi priveliEte,
.iam munere praestat.
Pulchra videre oculis, triilici .u, cAnd mulfimea de soldafi agezafi in trei rdnduri umple
,.'oioin. sistens intreg cAmpul intins. Atunci strilucegte uniforma de culoare
Late Acies campos operii nrr.ror"-p"i.nt.r.
albn gi albastru inchis, invdrstatd din loc in loc cu podoabe
 %
27
Tunc ferrugineus, niveusque
refulget amictus,
Quem rubeum frustatim int.rs..ui rogii, qi se zlregte dg departe surguciul alb al coifului
ornamentum, u.l.g!!resc. JeVile pugtiior cari varsdJoc dau,
l,;T:r::.,H
u ngarico .u no...ii
.-,if tu g,t.ro, zelor solare, o luminr, car'e-fi ia vederire; .orJutii
i, ba*;-;;-
/\Tque repercusso, laedentem lumina i".i".i
'.nr.- lucem la coaste cu slbii incovoiate stau nemig.+ * i.t.[ ;i;;1;
Ignivomi dant sole tubi; latus
r...rruo de incredere. Congtii de folosul armeloi giiu ,a i;;;"br;
Cingitur, immoto erecti stant
Nec mora: se nartes .o"u.;F;;;.'
p.fbr. vultus. cu multd iscusinfi, c6nd cere trebuin{a, putAnd sd
simuleze
Multiptices docia discririnrt
in on,n.., un inceput de rlzboiu. Iar cdnd doiesc sd atace
ne dus_
ilpigJ." u.u, man deaproape, se aduni gr5mad5, se strAng
i"
gi il amenin{i cu pierderi -neplicuie. C;;d;'i;;;;i;;: J"J"
Armorum dextra, simulati *"rJi"T.rri. Srl,ri
At cupiens hostem propiore lr..r..r.
Aggtomerat sese, densu*q".
.;;;;r.i
pugna,
l:rlaq 11 lugle, iar_solda.tii. cu miscdri repezi
ra ochr, se gdtesc sd deschidl cale largd focuiui
pr;il ;;;
Tristiaque alternis minitatur
i" agmen, apoi plecdndu-se mai iute decat uant'ui omoritor:
Ourn""lorn;pli..
Vox tonat irritans, en praepete toare de- pieire ia. il;l..""";;;l
decdt foc, qi i"tr.g
Arripiens ante ora tubum, 'pr.r,
dextera nisu
r5sun5 lrT..i
;grl"Ous amplam .de pocnetul infricogat. Cand semne neindoioase "erJ"n"l
Mortiferis aperire vram, mox
ocyor Euro
Inclinans, subitas sulphur fatale-iavilils
Iij:.: ii. cetete dusmane dau dosut
ll1i,nl1invingdtoare urmdregte
ruga' regrunea
;il;il];
cu pasi asare ostirire
govditoare, trupele ie reped .u ,.hirbri;;;";
Concipit, horrisono ielum Oo"t
o,r,n" il;' ;;
Ast ubi non dubiis natrif .;"r^1"-'li-l .fragore. re pnclnuesc rdni ruginoase. DacI insd, din
hotirire, p.o-
tivnicului Marte, e mai bine si se feleasci
Hostiresque ;,d':, ff i:L:'Til'i.'':J;.;,*,, dugmanul, atunci se retrag cu incetur
a da fafd cu
Extemplo victrix lento tituia"ti" 9i intorcandu--se din
fr..u cdnd in cAnd firl frici il fulgerd cu privirea;
Legio, rlt.rri.q"." manipti sesc cu vArf gi indesat.
ll-ped;-
f*lnfrsequitur
rrosttlunt probrosaque vulnera mittunt
.vicibus, Pe astfel de temelii igi clldegte in mod
Jt tamen hostiles, simbolic vii
adversi crimine Martis, toarea-j glq{"_genera{ia reniscuti'a Iui
Aspectus vitare juvet, vestigia
retro
eu;riil;;
rAvni grlbiti lasl sd se intrevadd faptel.-i ,e..1.'d.
;';
tmproperata refert, fa-ciemque tdrziu. Neobositul Carol nu .e mrtlum.gte ;ri
animosa retorquens numai cu aceste
Oipjl.t et poenas ;ngenii i*""r. ."*it. f'pt.l. rizboin ice ii. i,] i R";; t,;-r;;;;;
Talia venturae ficta iub irrgn" 3,''1"1':[i_::,_l?
tr- rnoeretnrcrnle pacinice ale lui Numa; o minte
_
Fundamenta tocat sobotes
fruO;
negte munca a doi oameni. indepTi_
#"i;; O,ln,ni,
Et studio egregiis praeludit prr..o..-ir.ti.. in mijlocul muntilor strrmogegti, Locuitorul cle pe Someg, naslut ,

trainO clin veligte tot in

Fus tamen haud CAROLI gi_ izolat^aproape ;

virtus operosa quiescit, f!,r:

tmpnmatr pe frunte satbetacia
de ori.. .ocI:.i.t. or.n..sc5, avea \
-i;;re*i'; l
Romuleisque Numae pacata laboribus
addit vegminte de rAnd
pri;irt;;, ;i
Officia, ef facinus mens perficit si n.lr.r"G, U'il;;;ijit pe intreg cor-
una duorum. pul; pdrul sbiirlit ii acoperea toatd fafi, iar barba fepoasd

:----:.- ._.-, -
rn'll
28
Montibus in patriis genitus, nemorumque perennis
Indigena, atque hominum caetu prope dissitus omni
Accola Samusii, nativam fronte gerebat
Barbariem, et vili, informique obtectus amictu
Corpore sordebat toto, lateque tegebant
Impexi faciem crines, obscaenaque menti
Canities; animi sed enim, morumque pudenda
Rusticitas, et cunctarum ignorantia rerum
Squallorem longe clamydum superabat, et oris.
lngemuit, miserans hominum lacrymabile damnum,
CAROLUS, et valida parat obvius ire medela.
Lenibus hinc monitis, hinc legis jure severae
Svadet, et assiduus premit, alternaque tenaces
Persequitur pugna tandemque exturbat abusus.
Utque perennet opus, convulsaque stirpitus atra
Dispereat labes, studiis, animisque juventae
Formandis, doctae reserantur ubique palaestrae,
Queis polluta nimis, fermeque oblita Deorum
fulligio in priscum assnrgat renovata vigorem.
Sed nec litigii neglecta est cura forensis,
Extorrisque diu populos Astraea revisit;
Nam Procerum veneranda manus, dilecta Minervae,
Consilioque potens, dicundo sedula Juri
Assidet, et recta pendens oracula lance
Debilium adtollit vires, reprimitque potentum.
At CAROLUS totis munus Cereale lacertis
Urget, et ignaro tradit praecepta Colono,
Et, quae cura bo0m, quis sit gregis, indicat, usus;
Quo sata laeta modo spicis onerentur opimis,
Ignotasque docet sulcis committere fruges.
Non, mihi si lingvae triplices, totidemque canenti
Ora forent, tenui complecti carmine possem,
ed
ii a, o inf5ligare infiorltoare. In schimbul, acestei neingri' '
jiri de imbricSmin"';i fttu era de o sfiald gi de o naivi-
tate de suftet $i d. ;;;;uuii n.tntr,gutl 9i negtiutor de
de pldns a
multe lucruri. Carol, ;;;t; situalia vrednici
acestor oameni, fu .;il;; Je mili qise
g[ti sd o.saneze
cu blande{['
cu toate mijloacele pJ.l[ll.-cano ii'*itue$e
necontenit
cdnd ii amenin{I .u'-uitatil. grele ale legilor;
scurt infran'
std la dangii, pe cei l"Jetet"iii ii line din
gAndu-le cerbicia, in .iarEitltaip.qt. abuzurile'
qi ca opera
Ia si fie trainici $i ;;i ;;s' din redecini piard cu sd
totul, deschide pr.iutinJeni institute fls invdlimint pentru
tinerelor gene-
cultivarea sufletului sl' ioirrr.^ caracterului
ia{iuni. Dar mai alJs doregte ca :rin.aceste agezlminte
sr redeEtepte in sufletul oamenilor, cari.aproaqg. i$i uita-
seri de'Dumnezeu, u..hiut sentiment religios.atdtde mult
judecltoregti ;
piotnntt. N'a trecut cu vederea pici chestiild'
ireptatea izgonit[ rnulti vreme se intoarse iarIg..in mij'
locul popo.i.lor. Un juriu de fruntaqi. respectabili' alegi
p; .pra;;and, pricepuii in ale dreptuiui, face cireptate cu
inulta bdgare O. .etina 9i cumplnind cu cumPln-a dreapti
.pur.l. iirfricinaliloi upite pe cei slabi, 9i infrareazr pe '
cei puternici. Caiol prlto".'rta-lln toate puterile 3i cul; i
ii
tura bucatelor gi dI iiuelaturi {Iranului nepriceput; arati '
cum se se ingrijeascl de vite, ce folos are de turme' cum
pot da gman";turile grase rod imbelgu$at gi cum sd in-
credin{eze brazdelor Jenrinfe de roade necunoscute pAni .
atunci.
Nici de-ag avea e.u, autorul acestei.poeme' trei limti
gi tot atdtea guri, n'aq putea cuprinde in ope11 mea sfa'
iurile bune, .?t.'1.-" Oat Romuiizitor neciopli{i foloasele
mari ce le-a adus-'y cAte mijloace de cA9tig a nlscocit'
Si mai- amintesc piefele, in cari se scot la vAnzare tot
felul de mlrfuri gi roadele insutite ce le'au avut in al
repezi ale pie'
gaptelea an ? Sau morile, cari cu invartirile
 ei
Qriot rudibus praebet.docurnenta, aut comrnoda
gignit trilor, rnacini bucatele, rucru deopotrivr de forositor sorrre-
Rom.ulidis, aut quas in lucrum excogitet
artes. genilor gi regelui? Sd povestesc despre clrdirile ridicate
Quid referam, omnigenas_ Fora prop&entia merces,
pe.banii cA;tigafi din vinderea bucateloq cari
Septimus immodico revehit qurl iliore compense azd ne-
Titan ? indlrarea ingratului Bacchus ? Vinul, pe care acesta nu vrea
Aut celeri segetem frangentes orbe molares,
s5-l dea, este inlocuit cu marele belgug de cereale. Nu voiu
fymrlsi{s pariter, pariteique opus utile Regi? P9ye1i despre locuin{ele clddite in'to"t locul pentru ofiferi,
t\4atris Eleusinae, quid, magno'condita nici
Tecta canam ? ingrati quibis inclementia
sumptu .despre hanurile primitoare de striini ori d.rpr. dru_
Bacchi murile, cari trec prin milocul.cAmpurilor gi despre
Pensatur, quemve ille negat praestare ingreditu-
liquorem, rile. de fdru.gi agezate simetric de ambele plrfi'ale
diumului,
Usta redundanti seges ud'ertate rependit. cari ingrldituri inconjoari locurile gi apIr5 de vite sImA_
Non ego constructas passim primoribus ndturile. Carol vdzu, cd vArfurile munjilor sunt ,cope.ite
aedes,
Publica nec memorem peregrinae
accomoda genti
din greu cu pdduri de brad, gi in{elese cd pinul nemigcat
Hospitia, aut medios ,....*ti, compita din loc nu are nici o.valoare. Deci pe dati se apucf, de
campos I
intreprinderi neobicinuite aci: tiie drumuri prin
Ordine dispositis quae utrinque repagula
vallis cunoscute, igi construi plute, cu cari se treaci peste va_ i
il;;;ir.-
Stipant, atque pecus teneris a trugiUis I
arcent. durile necunoscute Ei nimai incercate pAni acum ale So- i
Viderat abjegnis montana cacumini silvis
megului.gi astfel ciutl sd sporeasci venitele poporului gi
intactasque situ marces".r.
lf|i.l.,
CAROLUS, atque novos actutum
qinu. irle regelui.
.

in ausus lui Marte jncep a tdia cu slcurea pldurile inalte

. Urmagiisoldatul
Ignotam reserare viam, *pf"i.l"q* ";ilr*r,
Textilibus tentare struit vada .u.."
*lll ;
1:, Oi.n puternrce
preflcut in plutag, unegte faolaltl cu le_
I

.rrini. gaun trunhcii de brad, din cari se vor construi I

Samusii, et populi, Regisque extendere case aplici la plute v6sle sprintene. Z6nlie J. ,pe pri-
vesc T
censum.
martigenae caeduni,pineta secures, inmdrmurite rceasti luciare indrlzneafl
fldua ; st5' incre-
Structurasque domos, m;teileni nruit, riul.gi h.irtrnit e nevoit sa-si ptece gAtut stobod
tr.*ur, T.iiil l:.iqneobisn u it. pri
Robusta compage trabes contexiq et ntre firm u rii iiu ui ina'int eazd. ptu
utrs :::t
tete .L1gil
rncarcate cu sare din patrie gi luciul
t _

flmgrum apponit. Stupefactae f.ia;uOes audax

Admirantur opus; stuplt_amnis .t'ip.., linigtea secularl freamEtd subt povara
apelor scos din
paratque furtatl. Insug Carol
Praescisus insvetae dare libera
.oilu'-.ri*nr.. ::]lr:e-t"' gl.gl pru tetor, ei
teaza pe so{ii fricosi nici
;;rb. ;
iin.uoitorre imbirbr-
Provehitur-ripis patrio sale classis ; nu-l relin in calea sa viltorile
Atque profanatus fr-.1*t sub ponder. "nu.tr,
gu.g... :iJi ;T:-f** l' !'n :Xj.,1," : te r e d es e' ), i. r.' in ta p
T d in cu rs u I
Ipse regit cursum CAROLUS, laetoque
Affatu socios animat, nec spumeu, ill;;
paventes
Hiitil .#r,lhii:ii,#il{T:,{tiTffi T

astfet mare nume cu imbtdn_

Vortex aut crebra occurrens catadupa il;.iiffiifr3i,.\filiHen9,u-fr
moratur;
I'
l
lr
Sed montosa retro linquens confinia Dactm,
Littoraque ingrediens placidi piscosa Tibisci,
Pannonicis nova demonstrat commercia regnis;
Et meritam a domito famam nanciscitur amne.
At pleno ut scateat praestans victoria fructu,
Neu mage Romulidis aliqua sit parte timendum,
Undique praevalidis vesanas comprimit undas
Samusii aggeribus, vires adimitQue nocendi.
Nec satis: immenso nequicquam saepe labore
Orsum aliis molitur opus, totumque recludit
Radnensi firmis accesum pontibus orae.
Heu quae non hyemis superata obstacula dirae!
Quae non finitimae plane obluctantia gentis
Consilia, aut longae tulerunt fastidia curae !
Propositi tamen ille tenax haud cessat, et omnis
Expers auxilii, solus molimina tanta
Aggreditur, solique in opus commune vocati
Samusidae; solique satis. Millena videres
Robora, procerasque ornos, pinosque virentes
Undique reptilibus per devia compita plaustris,
Callem aptum nive dante, vehi; centena vicissim
Artificum insudant industria brachia; fervet
lnterea multos labor haud casurus in annos.
Substernenda dolant pars tigna, ingentia quercus
Robora pars acuunt, et ferrum cuspidine firmant.
Ast alii horrendam, atque immani pondere molem
Sublimi intextam malo, centumque revinctam
Restibus, adnixi certant attollere in altum.
Verrum, ubi supremum feralis machina culmen
Attigit, extemplo funes laxantur, at ille
Pondere abacta suo, magno ruit impete, et ictu
Subjectum horrisono terrae sub viscera robur
i
i
33
Ia ca rezultatul acestei invingeri strllucite s[ fie de-
plin, ca Romulizii sd nu aibd a se mai teme din nici o
gi
qi
parte, infrdneazi pretutindeni valurile furioase ale Some-
gului cu zhgazuri puternice, lipsindu-l astfel de putin{a de
a mai pricinui pagube. Nu se mul{umegte numai cu atAt;
opera inceputd cu mare trud5, adesea in degert, o continud
cu alte mijloace, gi intrarea in {inutul Rodnei o face po-
sibili cu ajutorul podurilor puternice. Vai, cAte piedici
puse in cale-i de iernile grele n'a invins ! Cat a avut de
iuptat cu plantrrite dugmlnoase ale popoarelor vecine 9i
cAti suplrare i-au pricinuit grijile continue ! Statornic insd
in hotdrirea sa nu cedeazS, ci lipsit de orice ajutor, se
apuctr singur de treburi atAt de mari gi numai pe Some-
geni, cici acegtia ii erau de ajuns, ii intrebuinleazd la
munc[ in folosul obgtesc. Vedeai in tot locul coborind pe
cii neumblate nenumirali stejari, frasini inalfi, pini verzi
duEi pe sinii cari alunecau repede pe zipada preflcuti in
pdrtie; sute de brate de muncitori harnici asudi lucrdnd
pe intrecute; e in toiu munca, care are si dureze mul{i
ani. O parte cioplesc lemnele, ce vor servi ca duqumele,
alti parte ascut {Irugi mari de stejar, al cbror vdrf il in'
tiresc cu fier. Alfii, punAndu'gi toate puterile, se silesc si
tragd in sus un berbece infricogat, de o greutate enormd,
legat de un catarg inalt cu sute de funii. Cdnd aceasti
maginl infiorltoare a ajuns in punctul cel mai inalt, de'
odati slobod funiile gi aceea mdnatd de greutatea sa, cade
cu putere mare, cu o izbituri asurzitoare impinge parul in
interiorul pdmAntului gi aga pun temelia podului stabil.
Carol neobosit e fafi gi supravegheazd toate lucrlrile. Nu-l
nici gerul mare; nici nu-l re{in plice-
'iubiri rece,
sperie zdpada
rile unei noi; ci se scap[ de ademenirile logodnicei
iubite, a cirei fafl gi suflet natura le-a inzestrat .,
;n

31
Impellit, stabilisque locat fundamina pontis.
CAROLUS indefessus edest, et singula curat.
Non illum gelidaeve nives, frigusque perurens
Terrent, sive novi remorantur gaudia amoris;
Sed SPONSA illecebris se se subducit amantis,
Cui vultum, atque animum insigni natura decore
Exornat, laudum minimum est sed forma suarum.
Discite, Marticolae ! virtutem, et munere fungi.
Haec facies rerum, status hic, tum gtoria praer.n.
Romulidum, plebisque, diu, incrementa jacentis.
Dignare aspectu JOSEPH*) generose, sereno,
Praesidioque fove crescentes Martis alumnos.
Et decet, et fas est; illi tibi quippe fatentur
Fortunam debere suam, manuumque tuarum
Sese opus agnoscunt, et honoris diceris author.
Praeterea ingentem connubia nuperna causam
Adjiciunt, spectare TUOS in imagine vultus
Dum datur, et NEPTIS ditati pignore gaudent.
At si foedifragus quandoque irrumpere fines
Audeat Austriacos hostis, TE prima Magistro,
Promere bellacis discant monimenta vigoris,
Caraque Moravo, sed formidata Borusso
Dextera, monstret iteq veteres quod iere parentes.
Forsitan haec multos arbor despecta per annos,
Quae manibus translata TUIS virtutis in horto
Vivida jam surgit, CAROLI sudore rigata,
Dignos parturiet fructus; radice sub ima
Vis patria occultatur adhuc et nobile semen.
Canebat
Comes SILVIUS TANNOLT
') Excellentissimus Baro a siskovics, Supremus Rei rormentariae praefectus.
rrt.r e, !'
,.
\r
35
farnrec deosebit. Dar pentru el frunruse{a e de mai pu{in
pref, decAt gloria sa.
Inv5!a{i, inchinltori ai lui Marte, si fifi curajogi gi si
vi implini{i datoria ! Aceasta era inflfigarea Ei starea lucru-
rilor, aceasta slavi de pe atunci a Romulizilor gi inll{area
poporului mult timp delisat.
Binevoiegte, nobile Iosifet), a-{i indrepta privirile senine
spre aceste vl5stare, cari acum se ridici, ale lui Marte gi
a-le lua subt scutul t5u ocrotitor. Cdci se gi cade gi e qi
cu dreptate. Doir ei tofi recunosc, c5 fie-{i datoresc no-
rocul lor qi mdrturisesc ci sunt opera mdinilor tale, tu
care egti intemeietorui slavei lor. PelAngd aceasta mai aduc
ca un motiv de sprijin puternic Ai cdsitoria de curAnd in-
tAnrplatd2), cAnd li se inglduie sI priveasci in chip fafa ta
gi se bucurl imbognfi{i cu chez5gia nepoalei tale. lar, dacd
cAndva dugmanul cllcAnd in picioare alianfa ar indrizni
sd nivileascl in hotarele austriace, subt conducerea ta sd
inve{e a scoate mai intdi semnele puterii rizboinice gi cu
dreapta plScuti Moravului, dar temuti de Prusac, sI arete
calea, pe unde au mers strimogii s5i. Poate ci acest
arbore, desprefuit mulfi ani, transplantat cu mAnile tale in
gridina virtufilor, va cregte plin de viafd gi udat cu su-
doarea lui Carol, va aduce roade vrednice. For{a strimo-
geasci gi slmdn{a nobild st6 incd ascunsd in rldicina
adAnci.
Traducerea opuscului: Podnratiou, scris in hexametrp*
Ua
1 n"ron Siskovics, comandantul suprem al artileriei.
2) Carol baron de Entzenberg a luat in clsitorie pe Monica baroneasi
de Siskovics, nepoata cbmandantului anrintit rnai sus.