Cum se diagnosticheaza corect diferite tipuri de cancer

Daniela Serb,

ANALIZE Cancerul bronhopulmonar, de san, de col uterin sau de prostata sunt printre cele mai frecvente tipuri
de cancere care fac, an de an, numeroase victime. Supravietuirea pacientilor diagnosticati depinde foarte mult de
stadiul in care boala este depistata, dar si de tratamentul potrivit urmat chiar din primul moment.

Mortalitatea prin cancer poate fi redusa prin diagnosticarea si tratamentele timpurii. Diagnosticul de cancer se
pune in urma unor analize de laborator specifice fiecarui tip de cancer in parte, dar si in urma unor investigatii
imagistice care determina stadializarea bolii si gradul de raspandire a acesteia in organism.

Cancerul bronhopulmonar

,,Cancerul pulmonar este cel mai rau dintre toate cancerele. Din punctul de vedere al mortalitatii, se afla pe
primul loc, iar 75% se diagnosticheaza in stadii inoperabile, adica extrem de tarziu", avertizeaza prof. dr.
Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, presedintele Societatii Romane de Pneumologie. Potrivit
acesteia, doua sunt elementele esentiale pentru diagnostic: ,,Una dintre ele este bronhoscopia - endoscopia
bronsica. Endoscopia pulmonara presupune introducerea unui endoscop, un fel de furtun care are in capat o
camera video, astfel incat se vizualizeaza circa doua treimi din plamani. In acest fel poate fi facuta biopsia si se
poate pune un diagnostic".

Dar, exista si situatii in care desi la bronhoscopie nu se vede nimic, tumora este undeva in plaman, intr-o zona
periferica care nu poate fi accesibila bronhoscopiei. De eceea este nevoie si de CT. ,,Aceste investigatii
medicale se fac impreuna", adauga dr. Ulmeanu.

Computerul tomograf (CT-ul) infirma sau confirma o formatiune tumorala si o si stadializeaza. O clasifica in
functie de dimensiuni, de localizare, de organele pe care le infiltreaza, le stenozeaza sau le comprima si de
prezenta adenopatiilor - a ganglionilor - sau a metastazelor la distanta. De regula, se face un CT de cap si torace
pentru a vedea unde e localizata tumoarea, ce dimensiuni are, ce structuri invadeaza si de abdomen superior -
pentru ca cele mai frecvente metastaze sunt in creier si in glandele suprarenale", explica dr.Maria Alexandrescu,
medic primar radiolog, directorul departamentului de Radiologie imagistica medicala a Spitalului Monza.

Uneori e nevoie de proceduri mai complicate pentru diagnostic. ,,Proceduri de tip chirurgical cum ar fi
prelevarea din tumora periferica a unei biopsii, prelevarea unui ganglion din spatiul dintre plamani unde exista
inima si toate celelalte si care se numeste mediastin", conchide prof.dr. Ruxandra Ulmeanu. In functie de tipul
celulei canceroase, pe langa examenul histopatologic se mai fac analize de imunohistochimie si testari genetice
determinarea PD-L-1, un marker tumoral. ,,Examenul imunohistochimic precizeaza, in cele mai multe cazuri,
90% din originea celulei tumorale", explica dr. Daniela Vasile, medic primar oncologie medicala.

Cancerul de prostata

,,Cancerul de prostata este cel mai frecvent tip de cancer la barbati si debuteaza, in general, dupa varsta de 60
de ani", aminteste dr. Cristian Surcel, medic chirurg urolog, la Spitalul Monza din Bucuresti. Pe langa examenul
clinic care include simptome de urinat frecvent noaptea, jet urinar slab si senzatia de evacuare incompleta, este
nevoie si de un tuseu rectal. ,,Ulterior, se recolteaza acest PSA - care este, de fapt, o enzima cu un rol fiziologic
foarte important la nivelul spermei, a lichidului seminal. Aceasta enzima mentine sperma in stare fluida, altfel
ar fi coagulata. In functie de nivelul PSA, putem sa spunem cu ce probabilitate pacientul are cancer", adauga
medicul chirurg.

Acesta atrage atentia ca a avea un PSA mare nu inseamna ca esti condamnat la moarte sau ca esti diagnosticat
sigur cu cancer. ,,Poti avea un PSA mai mare in cazul unor inflamatii, infectii prostatice care cresc nivelul de
pana la 5-10-15 ori peste valoarea recomandata. Insa, in absenta simptomatologiei inflamatorii infectioase, a
avea un PSA mare, in general, te directioneaza catre diagnosticul de cancer de prostata". Prin urmare, un PSA
ridicat nu inseamna 100% cancer. ,,Recomand evaluarea acestui marker de catre un medic urolog in functie de
varsta pacientului, de volumul prostatei, de patologia inflamatorie pe care o are, sau nu".

Avand simptomatologia clinica, suspiciune bioumorala (PSA), urmatorul pas este punctia. ,,Diagnosticul de
prostata este un diagnostic histopatologic. Pentru situatiile in care PSA-ul este la limita, in care tuseul rectal este
normal, dar pacientii sunt extrem de anxiosi, putem sa recomandam un examen IRM multiparametric care sa ne
arate daca sunt leziuni semnificative in prostata, adica leziuni pe care putem sa le punctionam, sa le vizualizam
si care au potential evolutiv".

Pasul numarul 3 este punctia. Punctiile se efectueaza, in general, sub control ecografic transrectal, dar se pot
face si sub control RMN. ,,Daca vedem leziunile, le punctionam direct, daca nu le vedem, se punctioneaza orb
in mai multe cadrane. In principiu se recolteaza 12 punctii. Aceste probe sunt analizate la anatomie patologica si
se stabileste diagnosticul de cancer. Avand toate aceste informatii, putem stadializa bolnavul", conchide dr.
Cristian Surcel.

Cancerul de col uterin

In Romania, in fiecare an, peste 4.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. Identificarea si
tratarea precoce a anomaliilor celulare de la nivelul colului uterin, inainte ca acestea sa se transforme in
neoplasm, poate preveni cancerul de col uterin, cauza numarul 1 de mortalitate prin cancer in randul femeilor. In
prezent, doua teste sunt recomandate in screeningul cancerului de col uterin: testul Babes-Papanicolau si testul
HPV. ,,Testul Babes-Papanicolau este o metoda foarte simpla de investigare a celulelor colului, pentru a depista
eventuale anomalii si leziuni, in timp ce testul HPV confirma sau infirma prezenta Virusului Papilloma-Uman
(HPV) in celulele de la nivelul colului uterin. Acesta din urma este extrem de important in screening, dat fiind
ca infectia cu HPV este principala cauza a acestui tip de cancer", explica Ana Maria Nastase, medic primar
Obstetrica-Ginecologie, in cadrul clinicii Bio-Medica. In cazul in care rezultatul testului nu este chiar ,,curat",
medicul va recomanda o serie de investigatii aditionale. Colposcopia presupune investigarea colului uterin cu
ajutorul unui microscop. In cazul in care se descopera o regiune de tesut anormala la nivelul colului uterin, este
prelevata o proba, care este trimisa la laborator si biopsiata. Diagnosticul de certitudine este cel
anatomopatologic. Ca investigatii imagistice se impun ecografia vaginala, iar apoi CT si RMN. Ultimele doua
investigatii se fac pentru stadializarea bolii. ,,CT-ul de torace si abdomen arata prezenta metastazelor in
plamani, in ficat, in peritoneu, si afectarea ganglionara - si RMN-l de pelvis arata invazia locala a cancerului,
daca depaseste uterul , daca invadeaza organele vecine, daca exista lichid in pelvis, adenopatii", dr. Maria
Alexandrescu, medic primar radiolog.

Cancerul mamar

Preventia in cazul cancerului mamar consta pentru femeile sub 30 de ani intr-o examinare sistematica a sanilor
pentru depistarea eventualelor noduli si o ecografie anuala. Pentru femeile peste 40 de ani, este indicata
mamografia, completata de o ecografie de san. Investigatiile in cazul cancerului mamar depind de ceea ce
medicul suspicioneaza clinic. ,,Analizele specifice sunt examenele anatomopatologic si imunohistochimic.
Acestea permit stabilirea diagnosticului pozitiv - este sau nu cancer-, al tipului si subtipului celular implicat,
precum si o caracterizare a acestor celule", explica dr. Dragos Median , medic specialist oncologie medicala la
Spitalul Filantropia din Bucuresti. In acest fel, se determina factorii de prognostic - pozitiv sau negativ - si
factorii de predictie - boala va raspunde sau nu la un anumit tratament, adauga dr. Median.

Uneori este nevoie si de un RMN mamar pentru a vedea extinderea bolii. Una dintre procedurile oncologice prin
care femeile pot evita extirparea completa a ganglionilor axilari, interventie care poate fi urmata de
disfunctionalitati ale membrului superior este analiza ganglionului-santinela. Procedura ofera informatii despre
starea generala a ganglionilor axilari, in cazul femeilor diagnosticate cu cancer la san in faze incipiente. ,,Dupa
ce a fost excizat ganglionul sau ganglionii santinela, acesta este trimis la laboratorul de anatomie patologica, iar
dupa examinarea partiala a acestuia, anatomo-patologul furnizeaza un rezultat. Daca este negativ, ganglionul nu
este invadat tumoral, ceea ce inseamna ca nici restul ganglionilor limfatici nu sunt tumorali si nu este necesara o
limfadenectomie regionala completa. Daca este afirmativ, ganglionul este invadat tumoral, asadar este necesara
o limfadenectomie regionala completa", a explicat dr. Cristian-Gabriel Viisoreanu, medic specialist chirurgie
generala, cu competenta in chirurgie oncologica si ecografie interventionala, fondatorul Institutului Sanului.