Capitolul al lil-lea. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii Sectiunea 1, Abuzul de incredere §1. Continut legal si caracterizare Abuzul de incredere este incriminat in art. 238 C. pen. si consté in insusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, al unui bun mobil al altula, de c&tvé Gel c&rula ‘ra fost incredinjat in baza unui titlu gi cu un anumit scop, ori refuzul de a+ restitui, ‘in Codul penal anterior, abuzul de incredere era incriminat in art. 213 cu urmatorul continut: ,insugirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-| restitui se pedepseste (...)". Comparand cele dou’ texte de incriminare a abuzului de incredere (art. 238 C. pen. in vigoare gi art. 213 C. pen. anterior), observam c& legiuitorul Codului penal in vigoare a operat unele modtficari, menite s& rspunda mai bine repriméiril unor modalitat faptice de comitere a acestei infractiuni evidentiate de practica judiciara, Astfel, legiuitorul Codului penal in vigoare, in cea ce priveste continutul abuzului de inctedere, a consacrat o noud modalitale normativa de comitere a acestuia, gi anume ,folosirea pe nedrept a unui bun mobil al altuia de c&tre cel céiruia Fa fost incredinfat in beza unuitittu gi cu un anumit cop”. Aceasta noua modalitate normativa de comitere a abuzului de incredere are in vedere atat situatia in care persoana nu avea dreptul de a folosi bunul (spre exemplu, proprietarul unui autovehicul il incredinfeaza mecanicului pentru efectuarea unei reparati, iar acesta din urma jl foloseste pentru a face curse in interes personal or! in interesul unor tert), dar gi in situatia in care cel care a primit bunul are dreptul de a- folosi, dar il utilizeaz& in all scop decat cel pentru care i-a fost incredintat (spre exemplu, faptuitorului i este incredinfat un autoturism pentru a face o plimbare, dar acesta il foloseste pentru a lransporia bunuria caror greutate depaseste limita admis pentru vehiculul respectiv"), De asemenea, legiuitorul a procedat la o determinare mai clara a obiectului material al abuzului de incredere. Daca in Codul penal anterior obiectul material al abuzului de ineredere era un ,bun mobil al altuia, detinut cu orice til”, in Codul Penal in vigoare, obiectul material al abuzului de ineredere Tl constituie ,un bun mobil al altuia, inoredintat faptuitorului in baza unui titu gi cu un anumit scop” Prin moditicarile operate in continutul incriminaril abuzulul de incredere in Codul Penal in vigoare, s-a urmarit evitarea unor controverse sau solutii neunitare din Practica judiciara provocate de formularea art. 213 C. pen. anterior, Incriminarea abuzului de incredore se justificg, intrucdt autorul acestuia afecteaz& ace! minim de probitate de care trebuie s8 dea dovada orice persoandi responsabil’ ‘m raporturile patrimoniale cu alti membri ai colectivitéti din care face parte, incredere (0 Ase vedea Expunerea de motive a proictului Codului penal, wwnw.cdep.c0.I. tnfractiuni contra patrimoniulul 27 i probitate far de care relatille sociale de ordin patrimonial nu s-ar putea forma, dezvolta sau consolida in mod normal), §2. Structura infractiunii 2.4, Elementele preexistente A. Oblectul juridic special si obiectul material. a) Obiectul juridic special i cconstitule relajile sociale privitoare la dreptul de proprietate, pentru ale cdror formare, desfagurare gi dezvoltare se cere un minim de incredere pe care subiectii raporturilor Juridice patrimoniale trebuie sa s-o acorde gis o respecte. Prin incriminarea abuzului de ineredore se protejeaza inviolabilitatea dreptulul de proprietate, intrucét posesorul sau dotinatorul unui bun asupra caruia altul are dreptil dé propristate, insugindu-si bunul, ‘Schimba titlul de posesor sau detentor in acela de proprietar, Abuzul de incredere poarté aceasta denumie, fiindc& faptuitorul a abu: care fi Incredintase bunul sau cu o destinatie deter nedrept din posesor sau detentor in proprietar"!, b) Obiectul material. Aga cum rezulta in mod explicit din norma de incriminare @ abuzului de incredere, obiectul material al acestel infractiuni es! obit al altuia obtinut de faptuitor de la posesor saul proprielar in baza unui titlu sicu un anumit scop. Nojiunea de ,bun mobil” trobule infeleasa in avelagi sens explicat la infractiunea de fur, la care facem trimitere, ‘Sunt agimilate bunutilor putand constitui cbiect material al infractiunil de abuz de incredere, si bunutile imobile prin destinatia lor, cum sunt animalele pentru mune’, utlajele, agregatele de munca cu utilz4ri specifice agriculturi, precum gi bunurile mobile prin incorporare (de exemplu, tiglele, tevile, ulucile, recoltele, arbori din padure ete.)*. De asemenea, sunt asimilate bunurilor mobile gi pot forma obiect material al abuzulul de incredere inscrisurile, energia electric’, precum gi arjoe allt fel de ener care are valoare economica, daca au fost incredinfate fptuitorului pentru afi vand ‘sau pentru achizitionarea altui bun, banii obtinuti din vanzarea acestora sau bunul achizitlonat!. Legiuitorul penal nu a mai considerat necesar sa indice expres aceasta asimilare in art. 238 C. pen., deoarece dispozitile art, 228 alin. (3), care consider’ bunuri mobile si inscrisurile, energia electrica, precum gi orice alta energie care are valoare economica, sunt aplicabile gi celorlalte infractiuni contra patrimoniulu Cand 0 persoana detine mai multe bunur ale altuia in condifile art. 238 C. pen., vor constitui oblect material al infractiunii de abuz de incredere numai acele bunuti asupra c&rora s-a comis actiunea abuziva. Pentru ca bunul mobil sa fie obiect material al abuzului de ineredere, trebuie ca in momentul savarsirii faptei acesta sé apartina altuia. Poate constitui obiect increderea proprietarului ita, Transtormandu-se pe 1D V, Donsono gi cota, op. cit, vo. Il, p. 507-508. 2), Pascu, in G. Antoni, T. ToaoeR (cooro,), op. cit, vol. Il, p. 440. "9.6, Raresou $.2,, op. cil, Val. Ill, p. 474, "V, Dowaoroz §1 cotA5., Op. cit, Val, Hl, p. 508, IV, Dosawow, in V. Dosainow ga, 09. cit, p. 268.Drept penal Partea special material al abuzului de incredere si bunul asupra céruia fSptuitorul are numai un drept de coproprietate, dacd acel bun este indivizibil, sau plusul care depageste cote-parte care fi apartine. De aceea, constituie abuz de Incredere fapta unuia dintre soli de a-si insusi sau de a dispune pe nedrept de un bun comu in detenifla sa exclusiva sail fapta unui concubin de a insusi din de bun copropiietate a concubinilor!;~ Pee inul mobil al altula, penitriva constitul obiect material al abuzului de incredere, \cebule sa se gaseasc’ In posesia sau detentiafaptuitorului in baza unui t un anumit scop ii momentul savargini f re i dé art. 238 f "Pri expresia in baza unui titiu” se infelege orice titlu achizitiv. sesiune_ sau de detenfiune, ranslatiy de proprietate. Aceasia presupune ca faptuitorul ‘sa detina bunul mobil in virtutea unui faport juridic patrimonial, in baza caruia are obligatia fie de a-l pastra si conserva, fie de a-| folosi in anumite condi; de pilda, bunul ia fost dat tn gaj, in depozit, pentru transport ori ka fost imprumutat, Prin urmare, tittu la care face referire norma penal de incriminare a abuzului de inoredere trebule £4 nu fie translativ de proprietate, Sunt acte translative de Proprietate actele sau faptele juridice prin efectul carora se stramuté un drept real sau de creanta din patrimoniul unei persoane in patrimoniul altel persoane (contract de vanzare-cumparare, de donatie, de cesiune de creanta, mostenirea etc.). In retinerea confinutuluiinfractiunii de abuz de incredere prezinta relevanta doar actele juridice prin care se transmite folosinta sau detentia bunului mobil. Titlul achizitiv de posesiune sau detentiune a unui bun mobil deriva, cel mai adesea, dintr-un contract, dar si dint-0 dispozitie a legi,dintr-un act al autorititi sau chiar dintr-o situatie de fapt in baza c&reia se transmite posesiunea sau detentia unui ‘bun mobil de la o persoana la alta. Nu se poate comite abuz de increder 9 asupra bunului gasit sau asupra unu bun al nimanui (res nulius), nici asupra bunurilor pe care le au in grijé sau paz anumite Persoane, ih témeiul relatillor de serviciu ori de Incredere (Insugirea bunului in acest caz va constitui infractiunea de furt), in aceast& situatie se afl bunurile pe care le detine o persoana fara S8 existe un raportjuridic care sa confere detenfia asupra bunului, aflandu-se numaln situafia de a se efectua anumite operatiuni materiale asupra bunului sau de a veghea asupra acestuia. in acest sens, in practica judiciara s-a decis c& exist’ furt, si nu abuz de incredere, in cazul in care inculpatul a sustras un bun pe care posesorul H inoredinteaza pentru al vedea ori pentru a-l pazi o scurla vreme pana la intoarcerea sal“; sau dac& soferul si-a insusit din materialele ori din piesele primite pentru buna functionare a @utovehiculului®; sau fapta muncitorului de a instraina un bun primit pentru a folosi (1.860 vedea G, Axrow, ©. Buta (Conp.), op. cl, vol. Il, p. 128-129, £1, Pascu, in G, Anton, T. Torben (coon), op. ct, Vol. ll, p. dt Luarea de catre inculpat @ unui bun mobil cu consimzmantul persoanel vatémate, in scopul cle a repara in schimbul unei sume de bani, umata de refUzul de avi restiui,intruneste elementela constitutive ale infractiunii de abuz de ineredere, ar nu pe cole ale infraotiuni de talharie, intrucat inoulpatul a intrat in posesia bunului mobil in baza unul rapor juridc patrimonial (,C.C.0. deo, nr, 459/2005, In J.S.P. 2008, p. 54). 1A se vedea V. Paracarot, Sr. Davis, op. oll, p. 123. "1C.A, Constanja, dee, pen. nr, 287/1984, in R.0.P. nr. 1/1995, p. 131.4. tnfracyiuni contra patrimoniului 279 in procesul muneii a fel, fapta unui angajat de a-si insug! unele bunuri ale unit Ce ii fuseserd incredintate spre a fi folosite in procesul de productie®. In toate aceste Situatfi, desi f€ptuitorul a avut un contact material cu bunul pe care Isa insusit, nu a existat un raport juridic care s& fifi conferit detinerea asupra bunului, motiv pentru are fapta nu poate fi incadrata in infractiunea de abuz de incredere. Nu este susceptibil de a constitul obiect material al infractiunii de abuz de ineredere bunul asupra caruia exista controverse intre pati cu privire la dreptul de proprietate. Acela care rejine egantionul sau probe dintr-o marfa ce Fau fost trimise spre vedere sau alegere dobandeste asupra lor un drept de proprietate gi, astfel, nu Poate comite abuz de incredere, chiar dac& nu achita preful mi si nici nu anunt’ despre refiner pe cel in drept. Bunul cumpérat, dar lasat provizoriu la vanzétor, apartine cumparatorului $i deci vanzarea din nou a acelui bun sau punerea in gaj de ctre vanz&tor constituie abuz de incredere, Arvuna sau lucrul primit ca arvuna apartine primitorului, nerestituirea acesteia nu este susceptibila de abuz de incredere™, Bunul dat cu titu de cautiune poate constitui obiect material al abuzulul de incredere: savargit de dtinatorul acelui bun, afaré de cazul In care acasta, degi a intrebuintat Cautiunea spre scopurile sale, are acoperirea material necesara si are intentia si Posibilitatea de a restitui cautjunea celui in drept!. B, Subiectii infractiunil. a) Sublectul activ nemijlocit al abuzului de incredere este 0 persoana responsabilt penal si care define un bun mobil al altuia in baza nui tilu juridic derivat dintr-un raport patrimonial netranslativ de proprietate si cu un anumit scop, care pune in mod abuziv st&panire pe acel bun, comportandu-se ca un adevétrat proprietar' Subiect activ nemijlocit poate fi si un functionar public céruia i s-a incredintat un bun mobil al altuia in conditile art. 238 C. pen. si care pune st&painire in mod abuziv pe acel bun. Dacé functionarul public igi insugeste sau detumeaza banii ori alte bunuri mobile care sunt date, in virtutea functiel sale, spre administrare sau gestionare, comite infracfiunea de delapidare, prevazuta in art. 295 C. pen. In ipoteza {mn care functionarul public isi insugeste sau deturneaza bani ori alte bunuri mobile ce Ti sunt date spre pastrare, folosire etc., dar nu in virtutea functial sale, atunci va exista abuz de incredere. Participatia penala este posibilé in oricare dintre formele sale, cu indeplinirea conditilor prevaizute de lege. b) Subiectul pasiv. La infractiunea de abuz de incredere, subiect pasiv este Persoana fizica sau Juridica, public& ori privata, care a incredintat bunul fptuitorului ‘in baza unuititlu gi cu un anumit scop, iar acesta a procedat la insusirea, dispunerea sau folosirea pe nedrept a acelul bun ori a refuzat sa il restituie, " C.S. 8. pon., dec. nr. 119'2000, tn A.0.P. nr. 3/2000, p. 108. ©) C.A. Bucuresti, s. a IIa pen., dec, nr 889/997, in R.D.P. nr. 2/1999, p. 155. S11, Pascu, in G. Axton, T. Toncen (coon), op. cit, vol. Il, p. 443. 1G. Raresou .4., 0p. clt, vol Il, p. 47. 1, Dosawowy, In V, Dosanow s.a., op. cit, p. 268.280 Drept penal, Partea special La abuzul de incredere putem distinge, uneor, un subiect pasiv direct, in persoana celui de la care autorul abuzului de incredere a primit bunul in taport cu care acomis actul abuziv, si un subiect pasiv indirect, in persoana celui céruia fi apartinea bunul, in cazul In care cel care a predat taptuitorului bunul era si el un simplu detentor (de exemplu, A imprumuta de la B 0 bicicleta, avand un mic accident, a remis bicicleta lui C, ca sa 0 repare, iar acesta gi-a insusit-o; A este subiect pasiv direct, iar B subiect pasiv indirect)", 2.2. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material. in cazul infractiunii de abuz de incredere, elementul material consta intr-un comportament abuziv al persoanei care define bunul altuia in baza unui tly si cu un anumit scop gi se poate realiza prin oricare dintre urmatoarele acte: insusirea, dispunerea sau folosirea bunului in alt scop decat acela pentru care a fost incredintat ori refuzul de a-| restituil Pentru realizarea elementului material al abuzului de Incredere, este suficient& sdvarsirea unula dintre aceste acte, Daca autorul abuzului de incredere detine mai multe bunuri, in condifile art, 238 C. pen.., ale aceleiagi persoane, dar isi insugeste unele dintre acestea, dispune de altele ori le foloseste in alt scop sau refuza s& le restituie, aceasta comploxitate de manifestari nu schimba caracterul unitar al infractiuni®™, Prin ,insugirea unui bun mobil al altuia” in sensul folosit in art. 238 C. pen. se infelege luarea acelui bun in stapainire de céitre fAptuitor, care, desi este numai detinator al bunului altuia, se comporta fata de acesta ca gi cand ar avea calitatea de proprietar, Insugirea, ca element material al faptei prevazute in art, 238 C. pen., are caracter abuziv, deoarece se efectueazé asupra unui bun mobil apartinand altei persoane, intre infractiunea de abuz de incredere, cand se comite prin modalitatea ,insugire", slinfractiunea de furt exist asemanavi, dar si deosebiri esentiale. Daca la infractiunea de furt insugirea bunului este scopul acfiunii incriminate, insusirea bunului aflat ‘egal asupra faptuitorulul este numai unul dintre modurile de realizare a elementului material al infractiunii de abuz de incredere. Prin ,¢lispunerea de bunul altuia’, ca element material al abuzului de incredere, se intelege efectuarea unor acte de dispozitie cu privire la bunul detinut in baza unui titlu stu un anumit scop, pe care faptuitorul nu avea dreptul sa le fac (de exemplu, vindere, gajare, distrugere, transformare etc.) »Dispunerea de bunul altuia”, ca modalitate normativa a abuzului de incredere, nu poate fi refinuta, intruct capata caracter licit, atunci cand s-a efectuat potrivit cu insdrcinarea primita de la persoana de !a care detine bunul (mandatarul care face 0 plata cu banii primili, croitorul care transforma stofa clientului in costum etc.) sau cu incuviintarea acestuia (creditorul c&ruia i s-au dat in gaj unele bunuri sii s-a ingdiduit s& vanda fructele bunului gajat)', SIV, Donoonoz §1 cova. op. oft, vol. Ill, p. 508, ©}, Pascu, in'G. Anton, T. Toxoen (coonD,), 09. cf, vol Ill p. 444, © V, Doprinotu, in V. Dosrinou §.4, OP. cit, P. 277. IV, Donoonoz gi coLAs., op. cit, vol. Il, p. 511.U1. infratiuni contra patsimoniului 281 ‘Consumarea bunului fungibil nseamna dispunerea de acesta. Intra, de asemenea, in notiunea de ,ispunere de bunulaltuia’ folosirea unui bun de mai multe ori, in aga masura incat se altereaza sau se depreciaz substanta acestuia. Daca distrugerea sau degradarea bunului nu este inerenta folosiri lui sau dispunerii de el ori 0 consecinta a acestora, ci este o actiune-scop, nu se va reline abuz de incredere, ci infractiunea de distrugere (art. 253 C. pen). In practica judiciara s-a retinut c& exista infractiunea de abuz de ineredere in azul in care unui dintre sot! a dispus de un bun comun aflat in detentia sa exclusiva, f€rdé a fi necesara satistacerea unei nevoi imediate, or in situatia in care fptuitorul sta insusit un animal po care il avea in paza in baza unei conventii sau pe care ‘il detinea in baza unui contract pentru ingréigare. Comite, de asemenea, aceasta infractiune inculpatul angajat prin contract de prestari servicii, care a dispus, in interesul sau, de banii care i-au fost incredintati pentru achizitionarea unor marfuri si efectuarea altor activitati"). »Folosirea fara drept a unui bun mobil incredintat cu un anumit scop’ de cétre col care La primit este o nou modalitate sub care se poate infatiga elementul ‘material al infractiunii de abuz de incredere, inexistent’ in Codul penal anterior. Aceast modalitate a elementului material al abuzului de incredere presupune ca féptuitorul S& foloseasea un bun mobil al altuia ineredintat in baza unui titlu, fr s& fi fi fost incuviintaté aceasta (de exemplu, proprietarul unui autoturism i incredinjeazé unui atelier de vopsitorie in scopul de a fi vopsit, iar patronul atelierului il foloseste pentru transportul unor persoane in schimbul unor sume de bani; sau proprietarul unul autoturism i imprumuta unei persoane pentru a-si transporta familia intr-o localitate, lar acesta foloseste autoturismul la transportul unor materiale pentru alte persoane, {in schimbul unor prestati). tn sfargit, o ultima modalitate de realizare a elementului material al abuzului de Incredere 0 constituie ,refuzul féptuitorului de a restitui un bun mobil al altuia detinut in baza unui titlu si cu un anumit scop”. Prin ,refuzul de a restitul un bun mobil al altuia” definut in condifile art. 288 C. pen. se intelege declaratia persoanei detingtoare a acelui bun din care rezulta explicit aceasta sau manifestarea acelei Persoane din care se refine implicit c& nu vrea si nu intelege sa inapoieze bunul ‘celui de la care la primit ori sa jl predea la locul sau persoanel indicate de acestat’, Nu are relevant pentru retinerea acestei modalitéti de comitere a abuzului de incredere daca refuzul este pur si simplu ori sub conditie sau daca priveste toate bunurile detinute ori numai parte din cle. Refuzul restituirii bunului, fiind un act ‘ubsecvent, implica o cerere formal (somatie) de inapoiere; simpla ajungere la termen @ obligatiei de a restitui bunu! fara ca restituirea sa fi avut loc nu inseamna refuz. Din consultarea practicii judiciare rezulté c& abuzul de incredere savarsit in modalitatea pe care o examinam se retine in mod corect. in acest sens, s-a decis ca ,fapta de a refuza restituirea autoturismului, detinut faré titlu, autoturism atlat in folosinta inculpatului in baza unui contract de mandat care a fost ulterior revocat de catre persoana vatdimata, revocarea fiindusi comunicata inculpatului, intrunegte "1G, Anrowy, C. Buta (cooRD,), op. cl, Vol Ill, p. 128, IV, Donsonoz $1 co.A8., Op. cit, Vol I, p. 511282 Drept penal, Partea specials elementele constitutive ale infractiunil de abuz de incredere"”, intr-o alt cauz’, ‘S-€ refinut c& fapta inculpatului nu ‘intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere, in condifille in care cererea de restituire a fost formulata nu de persoana vatéimata, ci de un cabinet de avocaturé care nu a fost imputericit in acest sens, intrucat abuzul de Incredere este o infractiune comisiva, iar refuzul de restituire ~ modalitate altornativa in care se arata ca s-ar fi svarsit fapta — trebuia precedat in mod obligatoriu de un act ‘subsecvent, respectiv de cererea de restituire. De asemenea, in practica judiciara s-a susfinut c& nu exist infraciiunea de abuz de incredere daca inculpatul avea fafa de proprietar o obligatie alternativa stabilita judecatoreste ~ de a preda bunul in natura ori contravaloarea lui - si, pentru a se libera el, a ales cea de-a doua modalitate, refuzand restituirea bunuluil, Pentru intregirea elementului material al iaturi obiective a abuzului de Ineredere, ‘se impun a fi indeplinite doud cerinte esentiale. Prima cerinta esentiala se referd la existenta unul titlu, adica a unui raport juridic patrimonial care s& conduca la ‘stapanirea in fapt de catre subiectul activ ‘nemijocit al abuzului a unui bun mobil al altuia, iar oricare dintre actele incriminate ‘Inart, 238 C. pen. s se refere la un asemenea bun. A doua cerinta esentiala impune ca fiecare dintre modaiitaile normative de savargire a abuzului de incredere sé alba caracter abuziv. Insusirea, dispunerea Sau folosirea unui bun mobil al altuia de cétre cel caruia Fa fost incredinat in baza unui titlu gi cu un anumit scop dobandesc un caracter abuziv daca nu au niciun teme! legal care sa le motiveze. Refuzul restituiri bunului are caracter abuziv dac& cererea de restituire @ bunului a fost facuta de persoana indreplalila la aceasta, b) Urmarea imediata. Oricare dintre aotiunile incriminate la abuzul de incredere Prevazut in art. 238 alin, (1) C. pen, are ca urmare imediata crearea unei situatii de fapt contrare celei care ar fi trebuit sa existe dacé f&ptuitorul nu abuza de increderea acordata®., Astfel, subiectul pasiv nu mai are posibilitatea exercitarii drepturilor pe care le avea cu privire la acel bun. Prin aceasta schimbare a situatiei juridice a bunulul se produce gi un prejudiciu posesorului sau proprietarulul bunului, Urmarea imediata nu trebuie confundata cu prejudiciul, care este subsecvent produceril consecintelor menfionate, adic schimbarea situatiel bunului care constituie ‘obiectul material al infractiunil, Pentru existenta abuzulul de incredere, este suficienta numai urmarea imediata, de aceea, acoperirea ulterioara a prejudiciului sau chiar anticipati nu iniéturé existen{a infractiuni. Nu are relevanta pentru existenta infractiuni daca fAptuitorul a dobandit sau nu un profit din comiterea infractiunil ¢) Legatura de cauzalitate. intre actiunile care constituie elementul material al abuzului de incredere gi urmarea imediata trebuie sa existe o legaitura de cauzalitate, Aceasta rezulta, in toate cazutile, din materialitatea faptei, adica din sAvargirea faptei {in conditile descrise de norma de ineriminare. B. Latura subiectiva. a) Forma de vinovatie ceruta de norma de incriminare a abuzulul de neredere in textul art. 238 alin. (1) C. pen. este intentia, care presupune ca faptuitorul sa fi avut reprezentarea urméirior faptei sale, gi anume c& prin actiunile 1 Trib, Bucuresti. s.1 pen., dec. nr. 43 din 18 ianuarie 2005, in A. Srowca, op. elt, p. 187. 1G, Anrorau, C. Buual (co0RD.), op. cit, vol. Ill p. 129, 1 Pascu, in G. Anton, T, Toaden (coon), op. cil, Vol. Il, p. 447,| Infractiuni contra patrimoniulul 283 abuzive efectuate a creat o situatie de fapt in totala neconcordanf& cu drepturile $i obligafile decurgand din raportul juridic in temetul céruia a obtinut detentia acelui bun. De regula, existenta intentiel, ca forma de vinovattio, rezulté din inssi natura abuziva @ actiunilor savargite de faptuitor (6x re); aceasta ins nu exclude gi posibilitatea fAptuitorului de a dovedi cd a comis fapta in condifile erorii de fapt sau ale altel cauze de neimputabilitate. b) Mobilul gi scoput. Norma de ineriminare a abuzului de incredere nu conditioneaza existen{a aturii subiective a acestel infractiuni de un anumit scop sau mobil cu care @ actionat féptuitorul, In masura in care s-a stabilit un anumit scop sau mobil cu care @actionat faptultorul, acestea ajuté att la individuaizarea judiciaré a pedepsei, cAt sila constatarea caracterului abuziv sau legitim al actiunii svarsite de autorul faptei $i deci la existenta vinovajiel. §3. Formele infractiunii ‘Abuzul de incredere, find o infraotiune intentionata si comisivai, este susceptibila de a parcurge toate fazele activitati intractionale. a) Actele pregaititoare. Detingtorul unui bun mobil al altula, in baza unui titu gi cu un anumit scop, in vederea savarsiriioricareia dintre actiunile incriminate, poate face anumite acto pregattitoare de natura material’ sau moralé (de exemplu, poate Procura un mijloc de transport in care s& conduc bunul insusit intr-un anumit loc sau ‘S4 gliseasea persoane care s& cumpere bunul insugit etc.). Aceste acte pregaittoare ‘Au sunt incriminate de lege, dar ele pot avea valoare de acte la complicitate materiala ‘sau moral, dac& au fost efectuate de alt’ persoand cu intentie, iar autorul s-a folosit de ele. ) Tentativa. Nu putem spune c& abuzul de Incredere nu este susceptibil de ‘entativa, mai ales de tentativa intrerupta. Totugi, inceperea executariioricdreia dintre actiunile incriminate ale abuzului de incredere este greu de stabilit, fiindc& bunul se afla in detinerea faptuitorului, iar acesta poate incepe oricand efectuarea in taind @ actelor de executare, putand ins&, tot oriedind, s& se desisteze de la executare, Datorita acestor dificultat} practice, Codul penal nu incrimineaza tentativa la abuzul de incredere. ¢) Consumarea. Abuzul de incredere este svarsit in forma consumaté cand oricare dintre actiunile incriminate si care constituie elementul material at acestei fapte a fost efectuatd in intregime. Dacéi autorul abuzului de incredere define mai multe bunuri mobile, in condi art, 238 C. pen., ale unor persoane diferite, in baza unor raportutijuridice patrimoniale diferite, gi va comite acte abuzive in legatur& cu aceste bunuri, se va ratine concurs de infractiuni, 4) Epuizarea. Abuzul de incredere este susceptibil de a fi comis in mod continuat, daca sunt intrunite conditile art. 35 alin. (1) C. pen. in acest caz, abuzul de incredere se ‘va epuiza in momentul efectuari uitimel acfiuni din componenta activi infracti 84. Sanctiuni Abuzul de Incredere se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. La alegerea uneia dintre aceste pedepse sau la stabllirea duratel ori a284 Drept penal. Partea special cuantumului pedepsei, instanja va tine seama de gravitatea infractiunii sivargite $i de periculozitatea infractorului, care se evalueaza potrvit criterilor prevazute in art. 74 C. pen. Dispozitile ari. 62 alin. (1) C. pen, se aplic’ in mod corespunzator (dac& prin infractiunea sdvarsité s-a urmarit obinerea unui folos patrimonial, pe léng& pedeapsa inchisorii, se poate aplica gi pedeapsa amenzii) Sectiunea a 2-a. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor §1. Continut legal si caracterizare Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor este incriminat in art, 239 ©. pen. 1-0 variant tip gi o variant asimilata. Varlanta tip [art. 239 alin, (1) C. pen.] consta in fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau fn parte, valori ori bunur! din patrimoniul Sdu ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudari creditorilor. Varianta asimilata [art. 239 alin. (2) C. pen.] consta in fapta persoanei care, stiind c& nu va putea plat, achizijioneaza bunuri ori servicii producénd o pagubé oreditorului. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor nu are corespondent in Codul Penal anterior, ci in Codul penal de la 1936 (art, 548). Incriminarea acestei fapte in Codul penal in vigoare se justifica tinand seama de frecventa cu care se comite in Societate in perioada actuala gi de necesitatea acrotiri prin mijloace de drept penal aiintereselor patrimoniale ale creditorilor impotriva unor acte care se svargesc prin nesocotirea increderii din partea debitorilor in anumite raporturi juridice cu caracter patrimonial. Abuzul de Incredere prin fraudarea creditorilor este o varianta de specie a abuzului de incredere. Daca in cazul abuzului de incredere se aduce atingere in mod direct dreptului de proprietate asupra unui bun mobil al altuia definut de f&ptuitor in baza unui titly $1.cu un anumit scop, in cazul abuzului de incredere prin fraudarea creditorilor se aduce atingerea dreptului de Proprietate al acestora asupra unor bunuri in mod indirect, printr-o comportare abuzivé a debitorului, adica prin efectuarea unor acte care conduc la diminuarea sau chiar la lichidarea garantiei comune a creditorilor asupra patrimoniului debitorutu, Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor prezinta alte particularitéti decat abuzul de incredere propriu-zis. Daca acesta din urmé presupune existenta unui raport Juridic patrimonial intre persoana care detine un bun al altuia si persoana de fa care 4 primit ace! bun, iar in tometul acestui raportjuridic persoana care detine bunul are fie obligatia de a-l pastra, fie de a da o anumita intrebuintare acelui bun gi a+ restitui fa momentul cuvenit, abuzul de incredere prin fraudarea creditorulul prezint& o alta particularitate, gi anume presupune existenta unui raport juridic prin care debitorul este obligat sa execute in favoarea creditorior prestatia determinata (de a da, de a face sau de a nu face) sau sa defind fondurile necesare indepliniti obligailor fafa1. Infractiuni contra patrimoniviui 301 a) Actele pregatitoare. Cand sunt efectuate de autorul bancrutei frauduloase, hu sunt incriminate. Actele pregiititoare efectuate de o alt persoana si folosite de autor in executarea faptel constituie acte de complicitate. b) Tentativa. La infractiunea de bancruta frauduloasé, tentativa este posibila in ‘modalitatea intrerupté sau perfect, daca nu a avut loc fraudarea creditorilor, Pottivit dispozitilor art. 248 C. pen., tentativa la aceasta infractiune este incriminat, ¢) Consumarea infractiunii de bancruta frauduloasa are loc in momentul produceril urmaril imediate cerute de norma de incriminare, respectiv vatémarea intereselor Patrimoniale ale creditoritor prin oricare dintre actiunile incriminate in art. 241 alin. (1) C. pen. 4) Epuizarea. Infractiunea de bancruté frauduloasa, ca o infractiune comisivé $i intentionata, poate fi s’vargita in forma continuata, daca se constaté intrunirea Conditior prevazute in art. 35 alin. (1) C. pen. intr-o asifel de situatie, distingem gi un moment al epuizari, care are loc odata cu sdvargirea ultimel actiuni din componenta activitatiinfractionale. 84, Sanctiuni Potrivit dispozitior art. 241 alin, (1) C, pen., bancruta frauduloasa, indiferent de modalitatea normativa in care a fost savargité, se pedepseste cu inchisoare de la 6 lunila 5 ani, Daca prin infractiunea de banoruta frauduloasa s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe lang pedeapsa inchisorii, se poate aplica si pedeapsa amenzii, in temeiul prevederilor art. 62 C. pen. Instanta poate aplica gi pedeapsa complementara a interzicerii exercitr unor drepturi, daca va constata c&, fala de natura gi gravitatea infractiunii, imprejuréirile cauzei gi persoana infractorului, aceasta pedeapsdi este necesar’s. Daca instanta stabileste ca sunt intrunite conaifile prevazute in art. 112°C. pen., va dispune confiscarea extinsa. Sectiunea a 5-a. Gestiunea frauduloasé §1. Continut legal si caracterizare Gestiunea frauduloasa este incriminata in art. 242 C. pen. intr-o varianta tip gi doua variante agravate. Varianta tip [art. 242 alin. (1) C. pen.) consta in pricinuirea de pagube unei Persoane, cu ocazia administra sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel are are ori trebuie sa alba grija administrarii ori conservaril acelor bunuri, Prima variant agravata (art, 242 alin, (2) C. pen.] se rejine cAnd fapta descrisa la Varianta tip este savargita de administratorul judiciar, de lichidatorul averil debitorului sau de un reprezentant ori prepus al acestora. A doua varianta agravata [art. 242 alin. (8) C. pen.] se realizeaza in ipoteza in care fapta prevazuta la varianta tip sau/si la prima varianta agravata se saivargeste {in scopul de a dobandi un folos patrimonial.302 - Drept penal Fartea specials f De precizat ca, in cazul acestei din urma variante agravate a infractiunii de gestiune freuduloasa, nu devin incidente si dispozitile art, 62 alin. (1) C. pen., care instituie regula potrivit céreia, daca prin infractiunea savarsité s-a urméirit obtinerea unui folos patrimonial, pe langai pedeapsa inchisorii, se poate aplica si pedeapsa amenzii. Aceasta se explic’ prin faptul o&, atat timp ct ,scopul de a dobandi un folos patrimonia” constituie, in cazul variantel de incriminare a faptei de gestiune frauduloasé prevazute in art. 242 alin. (3) C. pen., o cerin{a esenfial’ a elementului material, inexisten{a acesteia ducénd la inexistenta svarsiril infractiunii de gestiune frauduloasa in aceasta variant’, a judeca altfel Inseamna a agrava de dou’ or! sanotionarea pentru acseasi circumstant’, respectiv ,obfinerea unui folos patrimonial’, ceea ce este contrar legil!"), Incriminarea faptei de gestiune frauduloasa se justific’, intrucat autorul, prin savargirea ei, violeaza obligatile ce fi incuba sau pe care gi le-a asumat privitor la adiministrarea ori conservarea bunuluialtula, cauzénd prin aceasta daune patrimoniale persoanei vatémate. Pe lang leziunea material, faptuitorul cauzeazé gio leziune morala, care const ‘in nesocotirea increderii acordate de persoana vatmata, abuzdnd de increderea acesteia. Din aceste considerente, gestiunea frauduloasa, sub raportul olasificdri de grup, face parte din categoria infracjiunilor contra patrimontului, dar apartine subgrupului de infractiuni patrimoniale care se savargese prin nesocotirea Increderl acordate gi care aduc atingere acelor relatii sociale de ordin patrimonial a c&ror formare este intotdeauna bazata pe incredere", §2, Structura infractiunil in varianta tip [art. 242 alin. (1) C. pen.] 2.1. Elementele preexistente A. Obiectul juridic special gi obiectul material. a) Obiectul juridic special al gestiunil frauduloase este asemanatoare cu cel al infractiunii de abuz de incredere Si consta in relatile sociale de ordin patrimonial ale ctor formare, desfagurare gi dezvoltare impun un minimum de incredere in persoana care a primit in administrare Sau conservare bunurile altula c& nu va pricinui pagube proprietarului bunurilor respective. b) Obiectul material. Gestiunca frauduloasé, spre deosebire de abuzul de Incredere, priveste o universalitate de bunuri ale altuia (avutul intreg.sau.parte din avulul unel persoane), iarnu un anumit sau anumite bunuri singularizate, in aceast’ Universalliaté pot intra bunuri din toate categorie: mobile gi imobilo, fungibie gi Nefungioile, consumptibile gi neconsumptibile, drepturi reale sau de creanta etc. Actele de fraud in gestiune putand sa vizeze oricare dintre aceste bunur, obiectul ‘material al infractiunii fl va constitui bunul in raport cu care a fost pagubit titularul Patrimoniului (bunurile instrainate, consumate, risipite, distruse, oreante prescrise Sau remise etc.). Actul abuziv, in cazul gestiunil trauduloase, pune in lumina implicit "IV, Doorinow, in V. Dosrinow $.A., op. cit, p. 298, PU. Pascu, In G. Anton, T. Toaoea (ccoRd.), op. cit, vol Ill, p. 513.li. tnfractiuai contra patrimoniulul 303 si obiectul material al infractiuni; daca exista o pluralitate de acte abuzive, va exista jin mod firesc gi 0 pluralitate de obiecte materiale"), Pot constitui obiect materia! al gestiunil frauduloase in varianta tip gi bunurile asupra C&rora faptuitorul are numai un drept de coproprietate, atunci cand coproprietarul a Incredinjat acestula gi administrarea sau conservarea parti lui de proprietate. B. Subiectil infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al gestiunil frauduloase in varianta tip poate fi numai persoana insdrcinaté cu administrarea sau conservarea bunurilor altuia. inséircinarea poate fi de drept public sau de drept privat si se poate referi la administrarea ori conservarea bunurilor unui particular sau al unei persoane Jutidice; insarcinarea poate fi data in scris sau verbal, pe timp nedeterminat ori determinat, Conditile formate sunt indiferente, deoarece pentru existenta insarcinaii nu se cer anumite formalitati Persoanele insarcinate cu administrarea sau conservarea bunurilor altuia ar putea fi, de exemplu: tutorele, curatorul, custodele, executorul testamentar, mandatarul, Persoana care a primit un mandat in acest sens, Infractiunea poate fi savarsité in participatie penala. in cazul in care insarcinarea de @ administra ori conserva bunutile altuia a fost incredinjata la dowd sau mal ‘multor persoane si acestea impreuna au savargit actele de gestiune frauduloasa, ele vor fi coautori ai infractiunii prevazute in art, 243 alin. (1) C, pen.; daca fiecare a lucrat ins& separat, fara sa coopereze la actele abuzive ale celorialfi, ei vor fi autori ai unor infractiuni distincte. La infractiunea de gestiune frauduloasa pot contribul gi alte persoane, in calitate de instigatori sau complici. b) Subiectul pasiv al infractiunii de gestiune frauduloasa in varianta tip este Persoana fizica sau juridic& ce define bunurile sau intregul avut incredintat spre administrare ori conservare sublectului activ nemijlocit gi care a fost pagubit’ prin acte frauduloase ale acestuia. Infractiunea de gestiune frauduloasa fn varianta tip va putea avea o pluralitate de Subiecti pasivi atunci cand averea gestionat este alcdtuita din bunuti in indiviziune ri din bunuri in coproprietate. 2.2. Continutul constitutiv A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii de gestiune frauduloasa ‘in varianta tip nu este descris de legiuitor, norma prevazuta in art. 242 alin. (1) C. pen. este o norma cu continut deschis, in sensul c& elementul material poate: consta in orice aciiuné Sau tractiune ile, adioa contrara obligatiilor ce reveneau fptuitorului fn virtutea faportulul juridic existent ttre er'si victim’ oni in virtutea obligatillor legale, gi pagubitoare pentru proprietarul bunurilor, sdvargit& de f&ptuitor Cu prilejul administrarii sau conservarii bunutilor incredintate. Prin ,administrarea de bunuri” se intelege un complex de operatiuni privitoare la gospodarirea si controlul bunurilor unei persoane fizice sau juridice corespunzatoare naturi gi destinatiei acelor bunuri®, iar prin ,conservare" se intelege luarea de masuri IV, Donaonoz 51 coLas., Op. cit, vol. Il, p. 518, 1G. Auton, C. Bua, op. cit, p. 34,304 Drept penal. Partea specials de a pastra, pazi, menaja acele bunuri pentru a nu fi distruse, sustrase, degradate sau alterate!"), Actul de executare a gestiunil frauduloase prevazute in art. 242 alin. (1) C. pen. se deosebeste esential de cel al abuzului de incredere prevazut fn art. 238 alin. (1) C. pen.,fiincle’ administratorul fraudulos nu Tsi insugeste bunul altuia, nu dispune de 61 pe nedrept sau nu refuza a+ restitul, cum face subiectul activ In caz de abuz de incredere, ci, dimpotriva, conserva bunul aituia, pe care fl are in folosinta, ins& gospodareste bunul in aga fel incat ii cauzeaza proprietarului daune materiale, De pilda, savargeste infractiunea de gestiune frauduloas’ cel care, inoredintandu-l-se administrarea sau conservarea unor bunuti, le foloseste in interesul sdu personal, le degradeaza sau nu ia masurile necesare pentru conservarea lor, facAnd $4 se Produca stricdciuni, ori efectueaza reparatiila imobilul aflat in administrare, pltind Pre{uri cu mult mai mari decat cele care se platesc in mod obisnuit, sau angajeaz Personal ajutétor peste nevoile reaio ale gestiunii ori cu salatii voit exagerate sau tolereaza sustrageri ori risipirea unor bunuri etc. Pentru ca actele pagubitoare ale féptuitorului sa intregeascd latura oblectiva a gestiunii frauduioase in varianta tip, trebuie sA se constate indeplinirea a doua cerinte esentiale in primul rand, actele pagubitoare trebuie sa fle sévarsite cu ocazia administra sau conservarli bunurilor", adica in legatura cu indeplinirea insarcinarii date gestionarului. Ca urmare, va constitul infractiunea de gestiune frauduloasa fapta gestionarului care, intr-o situatie straind de gestiunea incredintat& lui, I-a pégubit e cel c&ruia fi apar{ineau bunurile gestionate. iin al doilea rand, actele pagubitoare trebuie s& reprezinte o incdilcare a gril” pe care gestionarul trebuia sa o aib& in administrarea sau conservarea bunurilor gestionate, Aceasta inseamna ca orice acliune sau inactiune pagubitoare care nu ar putea constitui o incdlcare a ,griji” pe care in mod normal gestionarul trebuia s& © alba nu va putea intregi confinutut infractiunii de gestiune frauduloasa. ») Urmarea imediata. Infractiunea de gestiune frauduloasa in varianta tip are ca urmare imediata o diminuare patrimoniala corespunzatoare pagubsi cauzate si constituie concretizarea | se de fap llor patrimoniale ocrotite Biege, ‘Odati produsa aceasta urmare, infractiunea de gestiune frauduloasa realizeaza toate cerintele de ordin obiectiv ale continutului su legal; chiar dacé ulterior se Fepara paguba produsd, aceasta nu inlétura réspunderea penal a celor care au provocat-o', ¢) Legatura de cauzalitate, Pentru a se considera realizata lalura oblectivé a infractiunii de gestiune trauduloasa, este necesar s& se constate ca intre actiunea {inactiunea) abuziva a fSptuitorului gi urmarea imediaté exist’ o legaturd de cauzalltate, Pentru c& numal in acest fol se poate aprecia c& activitatea fptuitorului poate fi calificaté ca p&gubitoare. De exemplu, nu se poate refine infractiunea de gestiune frauduloasa, neexistand o legatura de cauzalitate intre actiunea abuziva a faptuitorului DEX, p. 223. 1V, Donaonoz §1 cota. op. cit, Vol. Ill, p. 620. H1 Pascu, in G, Axronau, T. Toaves (cooRD.), op. ct, Vol. Il, p. 518.Ul tnfractiuni contra patrimoniului 305 $i urmarea imediatés, in cazul in care, degi gestionarul nu s-a folosit abuziv de unele bunuri din avutul gestionat, acestea au fost gasite ulterior intr-o stare de degradare din cauza nu a modului de folosire a bunului de catre gestionar, ci din cauza unor Imprejuréiifortuite. De regula, legatura de cauzalitate in cadrul laturii obiective a infractiunii de gestiune frauduloasa rezulta din materialitatea faptei. Pot fi si cazuri in care legatura de cauzalitate trebuie constatata si probata. B. Latura sublectiva, a) Forma de vinovatie cerutd de norma de incriminare a faptei de gestiune frauduioasa in varianta tip este intentia in ambele sale modal directa sau indirect, Aceasta presupune ca faptuitorul, in cazul acestei fapte, sa igi fi dat seama ca prin comportarea sa fata de bunurile gestionate produce o pagubia Persoanei vaitémate si a urmarit sau acceptat acest rezultat. b) Mobilul si scopul infractiunil de gestiune frauduloasa nu sunt elemente obligatori ale laturii subiective. De ele instanfa va fine seama la stabilirea duratel pedepsci Potrivit dispozitilor art. 74 alin. (1) lit. d) C. pen. Daca scopul sivacsiril taptei de gestiune frauduloasa descrise la art. 242 alin. (1) C. pen, este de a dobandi un folos patrimonial,fapta va fi incadrata in a doua variant& agravata a infractiunii, prevazuta la art. 242 alin. (3) C. pen. §3. Variante agravate [art, 242 alin. (2) si (3) C. pen.] A. Prima varianté agravata [art. 242 alin. (2) C. pen.]. Dupa cum rezulté din Prevederile art. 242 alin. (2) C. pen., prima varianté agravata a infractiunii de gostiune frauduloasa consta in savarsirea faptei descrise la varianta tip de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant ori prepus al acestora. Prin urmare, fapta de gestiune frauduloas’ in prima variant agravat presupune mai intai constatarea elementelor de structura ale variantei tip, aga cum acestea au fost examinate in cele ce au precedat, iar apo! identificarea acelor particularitat ale unora dintre aceste elemente care se refera la obiectul material, subiectul activ Nemijlocit, subiectul pasiv gi elementul material al laturli obiective a acestei variante infracjiunii de gestiune frauduloasa, Obiectul material al gestiunii frauduloase in prima varianté agravata il formeaza totalitatea bunurilor gi drepturilor patrimoniale ale debitorului ~ inclusiv cele dobandite in cursul proceduriinsolventei — care pot face obiectul executari silte, in condifile prevazute in Codul de procedura civilé, asupra ctrora s-au executat acte de administrare sau conservare prin care s-au pricinuit pagube, Subiectul activ nemijiocit al gestiunii frauduloase in prima varianta agravata, In faport cu subiectul activ nemijlocit al variantei tip, primeste o alté calificare, acesta flind un practician in insolventa care are, dupa caz, calitatea de administrator judiciar ori de lichidator al averii unui debitor, in sensul Legi nr. 85/2014, ori de reprezentant ‘sau prepus al acestora.306 Drept penal. Partea specials: ,Administratorul judiciar" este persoana fizic& sau juridic&, practician in insolvent compatibil, autorizat in condifile legii, desemnat s& exercite atributite prevazute de lege” sau stabilite de instanta de judecata, in procedura insolventei, in perioada de observatie gi pe durata procedurii de organizare, »Lichidatorul judiciar* este persoana fizicd sau juridica, practician tn insolvent’ compatibil, autorizat in conciiile legii®l, desemnat s& conduca activitatea debitorului {n cadrul procedurii de faliment, atat in procedura generala, cat si in cea simplificaté, si sd exercite atributile prevazute do lege" sau stabilite de instanta de judecata, »Reprezentantul” administratorului judiciar sau al lichidatorului averii debitorulul este persoana Imputemicita, in condifile legi, a exercita atribufile acestora, »Prepus’ al practicianului in insolvent’ este persoana fizica angajata in baza unui contract individual de munca si care desfasoara activitatea sub conducerea ‘angajatorului gi in beneficiul acestuia, Subiectul pasiy, in cazul variantei agravate a infractiunil de gestiune frauduloasa prevazute in art. 242 alin. (2) C. pen., este debitorul aflat in starea de insolventé, céruia i s-a produs paguba prin gestionarea frauduloasa a averi sale. Elementul material al primei variante agravate a infractiunil de gestiune frauduloasé Consta in orice actiune sau inactiune pagubitoare pentru proprietarul bunurilor, in exercitarea atrioutillor date prin lege in sarcina administratorului judiciar gi a lichidatorului ori a reprezentantului sau prepusului acestora, Fapta este sdvarsita do practicianul in insolvent cu prilejul administrarii averii debitorului. Obligajle de administrare sau de conservare a averli debitorului trebule 98 1si gaiseasca izvorul in sentinta sau incheierea judecatorului-sindic de numire a administratorului judiciar sau a lichidatorului. Pentru tntregirea elementului material a! infractiunil de gestiune frauduloasé in ia variant& agravaté, se impune, ca cerinta esentiala, constatarea starii de insolvent sau de insolventa iminenta in care a ajuns persoana fizic& sau juridic& la care se refera art. 3 din Legea nr. 85/2014 si care devine astfel debitor in sensul aceluiagi act normativ, B. A doua variant agravata (art. 242 alin. (3) C. pen.]. Aga dupa cum am mai arital, a doua varianta agravata a faptei de gestiune frauduloasa este incriminata in art. 242 alin. (3) C. pen. si constd in faptele prevazute in alin. (1) gi (2) ale aceluiagi "A se vedea at. 2.din 0.U.G. nr, 86/2005 privind organizarea activa practicieilor in insolvent (epublicata in M. OF. nr. 724 din 13 octombrie 2011). §! Ago vedes art. 58 din Legea nr. 85/2014 privind procedure de prevenire a insolventel gi de insolvent’, 1 A se vedea art. 63 din Legea nr. 85/2014, "1A 60 vodea art. 64 din Legea nr. 85/2014, '9| Art. 3din Legea nr, 85/2014 prevede: ,(1) Procedurile prevazute de prezenta loge se aplic& profesionistior,astfel cum sunt detinit de art. 3 alin (2) din Codul civil, cu excoptia color care exereita profesiiiberale, preoum gi a celor cu prvi la care se prevad dispoziti speciale in ceea privaste regimu! insolvente! lor. (2) Procedura prevazuta de prezenta lage se aplica gi regilor autonome. (3) Procedura prevazuta de prezenta lege nu este eplicabil unitaior gi institutilor de Invatzmant preuniversitar, universitar si entiéjior prevazute la art. 7 din Ordonanfa Guvernului nr. 67/2002 privind cercetarea stintfica si dezvoltarea tehnologic, aprabat cu modifica gi complotari prin Legea nr. 324/2003, ou modificirile gi completaileulterioare’.1. Infractiuni contra patrimoniului 307 articol s’ivargite in scopul de a dobndi un folos patrimonial. Dupa cum se observa din intetpretarea acestei dispozili, pentru a fi retinut& gestiunea frauduloasa in a doua varianté agravata, trebuie mal intai s4 se constate indeplinirea olementelor de structura ale infracjiunii de gestiune frauduloasa in varianta tip sau in prima varianta agravata, dupa caz, iar apoi c& faptuitorul a svargit acea fapt cu intentie directé caracterizata prin scopul de a dobaindi un folos patrimonial. Nu are relevanta pentru retinerea infractiuniiin aceasta a doua variant agravaté a gestiuniifrauduloase dac& scopul de a dobandi un folos patrimonial a fost ori nu gi indeplint. §4. Formele infractiunii Gostiunea frauduloasa este o infractiune in principal comisiva iintenjionata, ceea ce inseamna ca este susceptibilé de a parcurge toate fazele activitati infractionale. a) Actele pregatitoare, desi posibile, nu suntincriminate, Uneori, actele pregattoare materiale sau morale pot avea valoare de acte de complicitate, dacéi au fost efectuate de o alt& persoand decat autorul si au folosit autorulul la savarsirea infractiuni de gestiune frauduloasa in oricare dintre variantele de incriminaro. b) Tentativa este posibila, atat cea intrerupta, cat si cea perfecta, la oricare dintre variantele infractiunii de gestiune frauduloasa, dar nu este incriminata ¢) Consumarea infraotiunii de gestiune frauduloasa, in oricare dintre variantele de incriminare, are loc odat cu executarea actiunilor (inactiunilor) incriminate ce constituie elementul material al laturii obiective gi cu producerea urmaril imediate, 4) Epuizarea, Gestiunea frauduloasa, atat in varianta tip, c&t gi in variantele agravate, este suscoptibili de repetabiltate, adica de a fi sAvarsita prin acte succesive care se repeti la anumite intervale de timp, iar daca se stabilegte c& acestea indeplineso Condiftile prevazute in art. 35 C. pen., se va considera cf infractiunea este comis& in forma continuata, cu toate consecintele ce decurg din aceasta In cea ce priveste stabilirea pedepsei aplicabile f&ptuitorului. In acest caz, infractiunea se epuizeaz& data cu svargirea ullimei actiuni sau inactiuni din componenta activitatilinfractionale, §5. Sanctiuni Pentru varianta tip a infractiunil de gestiune frauduloasa [art, 242 alin. (1)C. pen, pedeapsa este inchisoarea de a 6 luni la 3 ani sau amenda; pentru prima varianté agravata [art. 242 alin, (2) C. pen.], pedeapsa este inchisoarea de la unu la § ani, iar pentru cea de-a doua varianta agravata (art. 242 alin. (3) C. pen.], pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani, Daca prin savargirea faptei de gestiune frauduloasa, in oricare dintre variantele de incriminare, s-au produs consecinte deosebit de grave, adic’ o paguba materiala mai mare de 2.000.000 Ie, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate (art. 256°C. pen.) Instanta de judecata, potrivit dispozilillor art. 67 C. pen., poate aplica pedeapsa Complementara a interzicerl exercitzri unor drepturi acd apreciaza cdi este necesars. in cazul variantelor agravate, instanta va dispune confiscarea extins’, ca masurd de siguranta, dacti va constata c& sunt indeplinite conditile art. 112" C. pen.