Accademia di Romania din Roma mplinete n aceast toamn 90 de ani de la nfiinare, fiind cea mai veche

instituie academic romn din strintate.

Istoric: Primul proiect de fondare a unei Scoli Romne la Roma dateaza din anul 1914, dar Primul Razboi
Mondial a facut imposibila realizarea sa. n anul 1920 Parlamentul Romniei aproba o lege inspirata si
promovata de istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) si de arheologul Vasile Prvan (1882-1927) care prevedea
crearea de academii romne n strainatate: Scoala romna de la Fontenay aux Roses la Paris si Scoala Romna
la Roma. Pe 8 iulie 1921 Guvernatorul Romei punea la dispozitia Romniei un teren de aprox. 5.000 mp n
Valle Giulia, n scopul construirii unei cladiri destinate exclusiv ridicarii unei Academii Romne de Istorie,
Arheologie si Arte Frumoase.
Scoala si-a nceput activitatea n data de 1 noiembrie 1922 ntr-un sediu provizoriu n Via Emilio de Cavalieri
11, avnd patru membri numar care a crescut la zece n anul 1925.
n ntreaga perioada ce acopera intervalul 1922 1947 Scoala Romne din Roma a acordat burse n domeniile
arheologiei, istoriei, filologiei si al artelor frumoase. Membrii Scolii au fost alesi dintre cei mai buni licentiati
ai universitatilor romne (Bucuresti, Cluj, Iasi, Cernauti). n 1924 au nceput si conferintele publice la
Academia Romna de la Roma, printre conferentieri s-au numarat: Jrme Carcopino, mile Mle, Giulio
Quirino Giglioli, Adolfo Venturi, Cesare de Lollis, Vittorio Rossi, Ettore Pais, Roberto Paribeni.
Primul director al Scolii a fost istoricul si arheologul Vasile Prvan. Pna n 1947 i-au urmat n functie G.G.
Mateescu (1927-1929), Emil Panaitescu (1929-1941) si Scarlat Lambrino (1941-1947). n 1923 a fost publicat
primul anuar al Scolii (Ephemeris Dacoromana), care reunea studii de istorie, arheologie, istoria artei si
arhitectura, filologie clasica si moderna (n special romanica), istoria literaturii studii semnate de membrii
Scolii. Din 1925 a fost lansata o noua publicatie Diplomatarium Italicum, care reunea colectii de documente
privind istoria si cultura romnilor culese din bibliotecile si arhivele italiene. Sediul actual, inaugurat n 1933,
a fost ridicat sub conducerea arhitectului Petre Antonescu, costurile lucrarii fiind sustinute de Banca Nationala
a Romniei.

n 1947 autoritatile romne hotarau nchiderea institutiei. ntre 1947 si 1969 Academia a ramas nchisa,
cladirea degradndu-se treptat. n 1967 se reiau lucrarile de restaurarea a cladirii, care va fi redeschisa n anul
1969 cu statutul de Biblioteca Romna la Roma. n anul 1990, dupa caderea regimului totalitar de la Bucuresti,
institutia si-a schimbat din nou statutul, redevenind Academia Romna din Roma. Pe lnga traditionalele
activitati de studiu si cercetare, Academia mai desfasoara activitati de promovare culturala, gazduind expozitii
de arta, concerte, conferinte si spectacole.
n prezent, Academia Romna din Roma si desfasoara activitatea n baza Acordului Cultural existent ntre
guvernul romn si guvernul italian. Gestiunea Academiei este ncredintata Ministerului de Afaceri Externe al
Romniei, activitatile sale fiind coordonate de Ministerul Educatiei, Tineretului si Cercetarii (studiu si
cercetare) si de Institutul Cultural Romn (promovare culturala). Academia gazduieste tineri cercetatori,
titulari de burse de studiu n Italia si, cu precadere, pe cstigatorii burselor Vasile Prvan din cadrul
programului national de burse de studiu post-universitare sau post-doctorale. De asemenea, Academia primeste
n spatiile sale numerosi studenti, cercetatori din universitati si institute de cercetare din Romnia, n special
din domeniile Istoriei, Arheologiei si Artelor Frumoase. Academia Romna din Roma joaca si un rol de
mediator ntre lumea universitara si stiintifica romna si universitatile si celelalte institutii de cercetare
prezente n Roma, organiznd conferinte, colocvii, seminarii si ntlniri cu cercetatori italieni si de alte
nationalitati.