ALCATUIREA CORPULUI UMAN Unites de baza morfofnetional finctinal si genetic este cefala Un ep {ech formeaza tesa Un grup detest foemeaza un organ. Totazatea ‘rganeor akatiese organiomul Aeattea corp est format di (CAP + neuroeraia cut craiana) = vsceocrania cases fete) GAT: mse atu ergane sau vicer (eso, toa, paratoie rage tee) ‘TRUNCHIUL :- cua trace caviatea aber + cavitea pelvana MEMBRELE :- bat, anebat mana pie AXE SIPLANURT ANE : ax itil “axsagial 24x tral PLANURI : - plan fol -anterioara = pester plan sagial-partea dreapea prt tanga = pan ams Termeni siniai cu axe spam Soper = supra Profind = dancine Proximal in aropere Does -spate pester) ‘Vera fata anterior) ORGANIZAREAS yEMICA A MATERIEL VII “Materia ve are ocrganiatesitemica Prin stom se inteege wn ansamba do lemente cae fincas ca un tre (om tt une) CLASIFICAREA SISTEMELOR PE BAZA SCHIMBURILOR DE MATERIE SI ENERGIE CU MEDIUL, Stem icise ‘Ssteme ike ‘Seme deschise ‘Sem incisprimeste energie dar mu edeaza asadar deducem ea stem ila mu prneste su cedcaza energie Exemply de stem inchs; tra Majoras sstemelor sunt deschse . Exempl ssteme mecanic (mae) sisleme fee (serpt ,sisteme soci (un par un grup depict 0 clase de ev steme Bole te, INSUSTRI STEMELOR BIOLOGICE Interatiatce hill dame Autre gbrea Integaliatca represiniaisusea sitemske de a rou int-un tot usar ‘componerice Sle subordonate fact inte chill dinamieinseamna schinbul manent de mers si energie ce strabtesstemal cu pasiraea miegaliati aestua ‘Ore stem are neve de materi sienergie ca sexe Facto de medi exerci 0 presime asupea stemelor ce tne sa enorgnizeze stem ‘Activinta sitemebr de harare ipotria factor de med cu scopul de a ‘iment extent timp isp constiie auoreghrea La azn atoreglar ta rip cerncticeNIVELURILE DE ORGANIZARE A MATERIEL VIL (Ceuta ese wiatca mocestrecturaa, functional si genetica a materi vil. Dinensiaieaeestora sunt <6 1020 meron par 10-12 ceninet Tota oate eehiel au fom. lula ukeror forma se modifica in fanctisde rob nde in ead ‘esutuli(cubice cide, stele, ire) Duya nual muclelor majeiatea eb au un sigur mle (uiauceata) alle au 2 wee (Ginuclete ale au mai make aucke (polmuceat) ack su fara nucle (anuckts) ALCATUIREA CELULEL Membrane Cops ‘Nuclew “Membvana (smi) da forma cei, i cone indvdualiate est aanuta da mai mute satu (riamiata~3 lame) , are permeabiliat seletva si est poreataeecine CCopasma este sedi uturr proces eek si se prezinn sub 2 star si anume = stare de ol (eu ‘mai patna ap) stare de gol (cu mal ms ape) Cele 2 sta find verso CONSTITUENTI CITOPLASMATICL Consent univers Consent specie Constituent universal retculendoplasmatc 0 rete fa de canabue de denensidiferte ce sigur transport substanteler in ell sire cele pin plist Reticu endoplsmatic -nctod (REN) gos (RER)-are pe pereti exterior bozo ‘abozomi sau granulele tu palade sun oemata granlare Bere in ckopasma sau fate pe port retculliendopasmatc «Au rol in snteza protein fparatul Golgi ese akatut dn fermathnt mele cu micivezcule pe marine, principal rl ‘onstand in procesaea si iectanarea macromolecule (au olin eet cere) ‘Muocondrile st forma val, a membrana dubia, cin enzine oidoredcatoare bello se produce cnergianecesara celui (wane energie ale cele) _Litocomil sunt format verclare care contin nme hioltice cae au olin digest eka (Controzomi sus katt din cate 2 cent dispsipependcubr siau tol a dviznea cer Constituent specific Mofile ~elemence contrat ale Fei scuba Newrofibrilele ~mase de rtiul endoplsmatic Conpuscul Nis (corp eri) Neurffrice si corpusculnsl sunt specifi cee nevoase‘TESUTURILE, Histogenerastadaza tesa. Tesul este alent dn cell sine cae indplinese in ecansm acceasifuncie In rganim cchiele sun unite ie ce Cand cantiatea care neste elie este mica poara denuniea de cement si subsanta fundamental cand Tn compl nostra se gasese 4 pr de tes: ‘Tesucepecal “Test conjunctiy ‘Tes rmscube “Test nervos ‘TESUTUL EPITELIAL, “Tesutulepteileste de ma mute Fel tes epteal deacopsie tesut ganar ‘Tesutulepiteial de acoperie se inpare in 3 catepoi- sp sau unsraticat, seudostatifcat plarbraiiat “Tesutulunistratiieat poste 6 avinents (extunica itera a vaseor de sage) cube (exsraee) cid u sa fara (corgi de mcare) (ex cob tubuhi digests) ‘Tesuturle peudostratifieae sunt cus fra clin epic rabeal ‘Tesuturie pluristratifieate sunt vinents-Reraizat (pier) ‘keratin (mucoasa boca) cube sau eine (structs glide) ‘Tesutul glandular —inra in stctura landele In organism nahin 3 hind: nde exoerneau canal secretion ghd sebacee suxrgare) (au cana seer) Prd de secre sienna emis sine era in singe Glandele endocrine sue 6 una si anume cilia hipaa toile arto supraremlele ties pitebal enzo in in strcturaenpanelor de sinTESUTUL CONSUNCTIV: “Tesutlconhnetvindeplnese nhl ergs ose defunct s amame Fate de eats lea parte nga sau organe ine ele Facts toe bre Facts grr Fis cura acum de rain (oe apse) “Tesutlconjunetiy ese aku dn 3 eanponoae ohte Semitre Fie cage) ‘Tesuturteconjuetive mo ueplinese Funct de gaa. Acestea pot Las (al woe prose) ‘Ads he Fis Result (Ree Fie de reticulin ex mada rosie henatosen) ‘Tesutl semi: ‘Test iin ute Fos “Tesutl dar na in srs cle 2 ps de ose sane Osconpaet Os spores ‘Tesutl adios are olde protoctisisegasestin jr ices hb oc. “Tesutl fibres ir in srt fair scape “Tesutl elastic ra insta val de ange sat tere cat ‘Tesutul bla este nit acai costae argon rabea ale boi “Tesutl elastic est natn epihta spavil neh “Tesutl ios ena ervetbrl (sul compat ete frat in te came fhe mats canals Havers, ages prezentnd amit her In acest cao se psese vase de anges net In jal canal sin dpe ‘nce rite lice ostuse «Aces complex fomeiza un sem Ta ers sa uh este 8 Scone nt separate de sseme anemone (sul spongios este satu ot dn moe esase mate waboeue care se neta is inte ee ‘ste spr munis arcae pie cu madiva rose hematogena (ci mstre Is eemeat Taal ak sangchil)MEDIUL INTERN ‘Mesa inte coming Sangele Lins Lich iterstta Bie "Toate acesea sunt carscterizte pin home ostazie ‘Homeostazia = meaner constant a volun s compos medi ier SANGELE Tndepineste in organi matiple finci ea = wansporr al unar substane ‘nerpogenetce (ghia, aminoai ait gas) a uno carboal (carnal de sa {tbo de potas carbonti de cake carboat deminer) st onor ES ‘espiatari(oxgen C02), Tn ogansm avem SL sangeb 10D kg greutate corporal Compara sangehi const in Pham 55-60% lememt figate 40~ 45% xprinarea procera ekmenike figrate por denamiea de mater Plasma este aleanita dn 90% apa si 10% substance din cae 1% sari mineral 519 subtnteorganie lementelefgarate dn sang set Ertrocte so hema (saa ghbule ros) Leucoeite (ghee abe) ‘Trombewte ERITROCTTELE (hemi sau ghbue roi) celle amvekate au forma unr cu ‘beoncave,dametu find de 7273 micron, sumtin ma de Seine / alu sange lebarbat 4 incu fone CCresterea mumarui de hematin sange due a poiglobull, ar scadere nuaruhi de ‘erat din sange dice lane. Dator sunaruki de herati suprafaa total «hero {ste de cca MOD m pata sermand aproxinatn de 1500 de ora mare deat supafata compu LLEUCOCTTELE (lobule abe) cot nackte, mau forma defini ek pot emi ‘ie pring aunte preudopode cu sjuoral caro realzearaprecesul de dap , fica tree pm capirelesanavne se die It cl nest i relzeam fogoseam sot ‘iociaza (ogen~ a masca pen ~ a be) TROMBOCTTELE sau plachetee sangvine sunt fragmente celle eu rol ‘coagulsrea sangehi formand acele trombusuri (acesten impiedica poogularea sangeki) GRUPELE SANGVINE SISTEMULOAB. Grup samgvie sunt determinate de prezena pe Demat a unor substan ‘num antgene sau aghsinogene notte cu Asau B In plasma sanguin se gasese nite anticor neta a sau (aghinine) In acolis organism nu pt coensta antigen si aticorpi de aceeasi parte, respectv Au a sau B cu per ca se produce agtnareasangcl SISTEMULRH Demaitea vine de h mainuta Relssus unde este vorba de : pe bemati sa ‘constant cat sila 85 % din populate sa gst ancgenlD inv ‘are a acest angen sue considera Rh , aceasta este @ gona doininana iar oxi ‘are mu posed aceasta gen 15 % sunt consfeatiRh- In mod tual mu exista in organ aghtnineirpotriva Rh (anti Rh) da se pot sic de care organsmcke Rh ln coneactl eu singe Rh