ARGUMENT

Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala, o problema la nivel global. Este
una din principalele cauze ale infirmitatii cronice si a mortii. Mutiland cu cruzime, accidentul
cerebral vascular poate provoca pierderea capacitatii de a vorbi, schimbarea personalitatii si
a facultatilor de perceptie si poate afecta grav pe plan emotional , aruncand omul intr-o lupta
aparent nesfarsita pentru a-si recapata viata normala.
Respectul de sine poate scadea foarte mult cand cineva nu este in stare sa vorbeasca, sa
se deplaseze pentru a-si satisface nevoile fundamentale sau cand nu poate fi inteles si, de
aceea, legat de tratamentul recuperator, trebuie sa se inteleaga ca ,pe langa recuperarea
medicala , sprijinul moral acordat de familie si prieteni este foarte important.
Numarul de accidente vasculare cerebrale poate fi redus prin constientizarea fiecaruia
dintre noi: a medicilor, a asistentilor medicali, a pacientilor, a celor carora le sta in putere sa
finanteze crearea unor clinici speciale de tratare si reabilitare, dar a si a acelora care por oferi
informatii cu privire la riscurile pe care le implica un astfel de accident, la metodele de
prevenire si pasii pe care trebuie sa ii urmeze in vederea reabilitarii.
Mi-am ales aceasta afectiune pentru ca este foarte frecventa in zilele noastre si mai ales
pentru ca vreau sa pot invata la randul meu pe altii ce inseamna un accident vascular cerebral,
in ce consta profilaxia acestuia si cat de importanta este conduita de urgenta si tratamentul
corespunzator.

1
2
 INTRODUCERE

Una dintre cele mai grave probleme de sanatate din Romania este accidentul vascular cerebral
(AVC) care alaturi de boala coronariana reprezinta principala cauza de mortalitate.

Accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange care furnizeaza sange la nivelul
unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. Celulele nervoase din aceasta
zona, fara glucoza si oxigenul aduse de sange, sunt afectate si pot muri in cateva ore. Acea parte a
corpului controlata de zona afectata a creierului nu mai functioneaza normal si , de aceea, accidentul
vascular cerebral este o suferinta cu invaliditate, deseori chiar fatala.

Dintre pacientii care sufera un AVC , doua treimi mor in primul an sau raman cu handicap
permanent, ramanand doar o treime care se recupereaza complet.

Accidentele vasculare cerebrale se impart in doua categorii: ischemice ( unde se inregistreaza un

procent de 70%) si hemoragice. In general, un accident vascular cerebral ischemic apare la bolnavii
cu boli cardiovasculare sau care prezinta ateroscleroza.

Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter repetitiv de
tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine intr-o regiune
limitata si care dispare complet in 24 ore.

Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident vascular
cerebralconstituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului
este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui cheag de
sange. Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral
constituit, dar diferenta este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele
dispar complet. Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral
constituit obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iar leziunile cerebrale care apar
sunt definitive. Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet,
pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului
corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei
consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor
pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.

Reversibilitatea fenomenelor neurologice este caracterul de baza al AIT. Intervalul de

timp de 24h pare sa aibe un caracter arbitrar.

Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut, iar pentru
fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac ischemic
reversiv care poate fi precoce, cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv cand
simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.

Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. Ne

administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea
fi lezate permanent, accentuand amploarea dizabilitatii.

3
 VASCULARIZATIA CEREBRALA

Vascularizatia cerebrala este puternica, comparabila cu cea a cordului. Creierul foloseste 1/3 din
sangele organismului si 20% din cantitatea de oxigen, iar la copil cantitatea de oxigen folosita este de
50%.
Vascularizatia cerebrala prezinta o marja de siguranta redusa, fiind cunoscut faptul ca
suprimarea vascularizatiei cerebrale pentru 4-5 secunde conduce la pierderea cunostintei (lipotimie),
iar daca este intrerupta pentru 4 minute, se produc leziuni cerebrale ireversibile.
Reglarea vascularizatiei cerebrale este strict umorala, astfel, scaderea concentratiei oxigenului,
scaderea concentratiei dioxidului de carbon sau scaderea tensiunii arteriale conduc la vasodilatatie
cerebrala. Neuronii au capacitatea de autoadaptare, in sensul ca, la scaderea concentratiei de
glucoza in sange, acestora le creste capacitatea de absorbtie a glucozei.
Tesutul cerebral este izolat de mediul sanguin prin bariera hematoencefalica.

POLIGONUL ARTERIAL WILLIS

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri, la formarea careia participa 2 sisteme
arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar.

1)Sistemul carotic intern este alcatuit din 4 parti :

-partea cervicala
- partea pietroasa - se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei
canalului se mai numeste si sifon carotic.
- partea cavernoasa - se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al
sfenoidului.
- partea cerebrala - tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare,
pana in dreptul spatiului perforat anterior.
In craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri :
a) Ramuri colaterale - reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana
anterioara
b) Ramuri terminale - reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie

2) Sistemul vertebro-bazilar.
Artera vertebrala are 2 segmente, unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si unul cerebral care se
intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza
trunchiul bazilar.

4
Segmentele poligonului arterial Willis sunt in numar de sase:

- artera comunicanta anterioara ce leaga intre ele cele doua cerebrale anterioare;

- arterele cerebrale anterioare in segmentul precomunicant ce formeaza laturile anterioare ale

hexagonului;

- artera carotida interna;

- arterele comunicante posterioare, care se anastomozeaza cu ACP si formeaza cele doua laturi
posterioare;

- arterele cerebrale posterioare;

- artera bazilara formeaza segmentul posterior al hexagonului; cele doua unghiuri ale hexagonului
(lateral si posterior) sunt formate de tranzitia carotido-silviana, respectiv bifurcatia arterei
bazilare (Dietrlch E.B., 1992).

ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA

Artera cerebrala anterioara

De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste ervul optic, patrunde in fisura
interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera
pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului, si artera caloso-
marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.
Ramuri corticale : - ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali
- ramuri frontale pentru corp calos, gir cingular, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal
superior si partea superioara a girului frontal mijlociu
- ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior
Ramuri centrale : - sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul
perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Heubner). Aceste ramuri
vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al
capsulei interne, partea anterioara a putamenului.

ARTERA CEREBALA MEDIE

Artera cerebrala medie

Este cea mai mare artera cerebrala atat din punct de vedere al calibrului cat si al lungimii. Ea
continua traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant in traiectul unei trombembolii. Din
dreptul spatiului perforat anterior, ea patrunde in santul lateral Sylvius, peste insula, si ajunge in aria
lobului parietal unde sfarseste ca artera a girului angular.
Ramuri corticale : - ramuri orbitale pentru girii orbitali laterali
- ramuri frontale pentru jumatatea inferioara a girului frontal mijlociu, girul frontal inferior si girul
precentral
- ramuri parietale pentru gir postcentral si lobul parietal inferior

5
- ramuri temporale mai ales pentru gir temporal superior
- ramuri insulare
Ramuri centrale : - acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri, unul lateral si unul
medial, acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor. Ele
vascularizeaza : putamen, globus palidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a talamusului,
genunchiul, bratul posterior, bratul retrolenticular, bratul sublenticular ale capsulei interne.

ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA

Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa
superioara inconjurand spre posteriorpedunculul cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a
emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.
Ramuri corticale : - 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii
temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu.
- artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic
- ramuri parietale pentru precuneus
- ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului
occipital
Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea
subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-
laterala a calotei mezencefalice.
Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale,
sau hemianopsii (orbire intr-un camp - nazal sau frontal)

ARTERA BAZILARA
Trece prin santul medio-pontin, da o serie de ramuri pentru punte (ramuri pontine transversale,
paramediene, circumferentiale scurte si lungi), labirintul osos (artera labirintica), artera
cerebeloasa anterioara inferioara (pentru partea anterioara a suprafetei inferioare a cerebelului),
artera cerebeloasa superioara (pentru suprafata superioara a cerebelului), artera
cerebrala posterioara (se desprinde din artera bazilara deasupra originii nervului oculomotor)

ARTERA CAROTIDA INTERNA

ACI incepe de la bifurcatia arterei carotide comune, la nivelul marginii superioare a cartilajului
tiroidian, si urca perpendicular in fata proceselor transverse ale primelor trei vertebre cervicale catre
orificiu carotidian din portiunea pietroasa a osului temporal, ascensioneaza apoi prin canalul
carotidian, iese prin foramen lacerum, are traiect pe langa seaua turceasca, si in vecinatatea
proceselor clinoidiene anterioare, strabate dura mater si se divide in ramuri terminale (Danaila L.,
2001; Williams P., Warwick R., 1994)

6
 ACI prezinta patru portiuni:

-I-a sau cervicala este portiunea unde carotida interna trece prin triunghiul carotidian si spatiul
retrostilian impreuna cu vena jugulara si nervul vag, fiind dispusa medial de muschiul
sternocleidomastoidian si lateral de faringe, inaintea apofizelor transverse ale vertebrelor
cervicale. La nivel retrostilian artera carotida interna vine in raport cu nervii bulbari care ies prin
gaura rupta posterioara (IX, X, XI) si gaura condiliana (XII).

-II-a sau interpietroasa corespunde cu canalul carotidian, urmandu-i traiectul. Portiunea

interpietroasa impreuna cu cea infra- si supracavernoasa corespunde primelor trei segmente (C-1,
C-2, C-3) din cele sase, restul segmentelor C-4, C-5, C-6 reprezentand segmentul intermediar,
respectiv iesirea din sinusul cavernos. Traiectul intracranian are forma literei S realizand sifonul
carotidian (Egaz Moniz-1927).

-III-a este portiunea cavernoasa, aflata in interiorul sinusului cavernos, lateral de artera carotida
interna. La acest nivel se afla nervul VI, iar pe peretele extern al sinusului- nervul III si nervul IV
impreuna cu ramura oftalmica a nervului trigemen.

- a IV-a este cuprinsa intre punctul de iesire din sinusul cavernos si punctul de emergenta al
ramurilor sale terminale. Dupa iesirea din sinusul cavernos, perforeaza duramater, devenind
subdurala, se inflecteaza inainte si inapoi, trece printre nervii II si III, ajungand in dreptul spatiului
perforat anterior, sub lobul frontal, in dreptul bandeletei si radacinilor olfactive si a extremitatii
mediale a scizurii lui Sylvius.

Cea mai importanta ramura colaterala, artera oftalmica, porneste din ACI imediat la iesirea
din sinusul cavernos, insoteste nervul optic, cu care trece prin gaura optica; la 10 mm inapoia globului
ocular emite artera centrala a retinei. De asemenea, da ramuri pentru glanda lacrimala, muschii
oculomotori, pleoape, regiunea etmoidala. Ramura terminala a arterei oftalmice este artera nazala,
care se anastomozeaza cu artera angulara (ramura terminala din artera faciala).

La nivel cerebral, ACI se ramifica in: artera cerebrala anterioara (ACA), artera cerebrala
medie (ACM), artera coroidiana anterioara (ACorA), artera comunicanta posterioara (AComP).

VENELE CEREBRALE

Venele creierului formeaza 2 sisteme : un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor, si

un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.
Venele superficiale sunt impartite in 3 grupuri :

1) Vene superioare - care se gasesc pe fetele supero-laterala si mediala ale emisferei, drenand
sangele mai ales superior spre sinusul longitudunal superior, si mai putin inferior spre sinusul
longitudinal inferior. Si aceste vene superioare se impart in 3 grupuri : anterior, mijlociu si posterior

7
 2) Vena cerebrala mijlocie superficiala - se gaseste in santul lateral Sylvius si coboara spre fata
inferioara varsandu-se in sinusul cavernos

3) Vene inferioare - se gasesc pe fata inferioara a emisferelor cerebrale. Dintre aceste vene exista
un colector mai voluminos care se numeste vena bazala. Aceasta se formeaza in dreptul spatiului
perforat anterior prin unirea a inca 3 vene : cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie profunda (care
insoteste artera cerebrala medie) si vena striata care iese din profunzimea spatiului perforat anterior.
Vena bazala are traiect posterior, si sub spleniul corpului calos se varsa in vena cerebrala mare a
creierului

VENELE PROFUNDE
Vena cerebrala interna - dreneaza sangele profund al emisferelor cerebrale. Se formeaza in
dreptul orificiului interventricular, din 2 vene : vena talamo-striata care vine din santul talamo-striat,
si vena coroidiana ce vine din panza coroidiana a ventriculului 3. Dupa formare, vena are traiect
posterior, tot in grosimea panzei coroidiene, si ajunsa sub spleniul corpului calos, se uneste cu cea de
partea opusa formand marea vena cerebrala. Aceasta din urma, dupa un scurt traiect posterior se
uneste cu sinusul longitudinal inferior si formeaza sinusul venos drept, care are in continuare traiect
posterior, prin baza coasei creierului, pana la nivelul confluentei sinusurilor, in care se varsa. De la
acest nivel sangele e drenat prin cele 2 sinusuri venoase transverse, apoi sigmoide, spre venele
jugulare interne.

VENELE SUPERFICIALE
Vena cerebrala interna - dreneaza sangele profund al emisferelor cerebrale. Se formeaza in
dreptul orificiului interventricular, din 2 vene : vena talamo-striata care vine din santul talamo-striat,
si vena coroidiana ce vine din panza coroidiana a ventriculului 3. Dupa formare, vena are traiect
posterior, tot in grosimea panzei coroidiene, si ajunsa sub spleniul corpului calos, se uneste cu cea de
partea opusa formand marea vena cerebrala. Aceasta din urma, dupa un scurt traiect posterior se
uneste cu sinusul longitudinal inferior si formeaza sinusul venos drept, care are in continuare traiect
posterior, prin baza coasei creierului, pana la nivelul confluentei sinusurilor, in care se varsa. De la
acest nivel sangele e drenat prin cele 2 sinusuri venoase transverse, apoi sigmoide, spre venele
jugulare interne