Şcoala cu clasele I –VIII Nr.

2 ,,George Voevidca”
Câmpulung Moldovenesc, Suceava

Proiect de activitate la dirigenţie

Componenta: Educaţia pentru valori

Subcomponenta: Educaţia pentru o societate democratică
Tema: „Cum pot arăta că ascult pe cineva? - arta convieţuirii”

Tipuri de activităţi:
1a. Susţinerea unor lecţii de dirigenţie pe tema democraţiei şi a drepturilor copilului, aşa
cum au fost ele stabilite prin Convenţia ONU.
1b. Realizarea unui panou pe aceeaşi temă.
 Termen: 2 - 5 mai 2006
 Responsabili: profesorii diriginţi de la Şcoala ,,George Voevidca”

2. Susţinerea unei activităţi demonstrative cu elevii claselor a VIII-a şi cu profesorii

diriginţi de la aceeaşi şcoală.
 Termen: 12 mai 2006
 Responsabil: profesor diriginte Dominte Daniela

3. Prezentarea unui referat pe tema comportamentului civilizat şi a bunei cuviinţe.

 Termen: 12 mai 2006
 Responsabil: profesor diriginte Romaga Maria

Grup de acţiune şi consultanţă:

1. Director: prof. Băcanu Lăcrămioara
2. Consilier educativ: prof. Dominte Daniela
3. Profesorii diriginţi
4. Învăţător Matei Anca, studentă la Facultatea de Drept ,,Petre Andrei”, Iaşi

Colaborarea cu alţi factori educaţionali:

1. D-na Chideşa Elena, inspector pe probleme educative
2. Părintele Giosan Theodor, slujitor al Bisericii ,,Naşterea Maicii Domnului”
3. Dl. Roşca Gheorghe, agent şef adjunct, reprezentant al compartimentului Poliţiei de
Proximitate
4. Psiholog Buculei Alin

1
 Proiect de lecţie la dirigenţie

Componenta: Educaţia pentru valori

Subcomponenta: Educaţia pentru o societate democratică
Tema: „Cum pot arăta că ascult pe cineva? - arta convieţuirii”
Clasa: a IX-a A
Competente specific : Elevii vor fi capabili
 să cunoască, să recunoască şi să folosească principalele reguli de comportare
civilizată în următoarele situaţii: acasă (între membrii familiei), la şcoală şi în locurile
publice;
 să dezaprobe gesturile, cuvintele nepoliticoase;
 să manifeste o comportare civilizată;
Tipuri de activităţi:
 realizarea unui portofoliu;
 joc de echipă; concurs între echipe;
Metode:
 dezbatere;
 exemplificare;
 dialog;
 sondaj de opinie;
 chestionare;
 fişe de lectură;
Bibliografie:
 Cozma, Traian – Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994;
 Colectiv de autori – Consultaţii pentru activitatea educativă, Ed. Eurobit, Timişoara,
1996;
 Muntean, George – Antologie de proverbe romậneşti, Ed. Minerva, Bucureşti, 1984;
 Mihăilescu, Eusebiu – Omul şi convieţuirea socială (antologie), Ed. Albatros,
Bucureşti, 1981.
 *** - DEX, ediţia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.

Goethe afirma că “manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată faţa”, iar La Bruyère
susţine că “manierele, pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri, fac adesea ca oamenii să te
judece în bine şi în rău. O cît de uşoară străduinţă de a avea maniere plăcute şi civilizate te-
ar scuti de aprecierile lor defavorabile”.
La fel ca şi alte învăţături, comportarea civilizată se învaţă, se deprinde, se exersează
şi scopul lecţiei de astăzi este de a-i face pe elevi să înţeleagă acest lucru.
Scenariu didactic:

2
1. Profesorul diriginte îi provoacă pe elevi la o discuţie menită să clarifice înţelesul titlului
ales pentru lecţia de astăzi.
Artă = 1.activitate a omului care are drept scop producerea unor valori
estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter
specific; totalitatea operelor (dintr-o epocă, dintr-o ţară etc.) care
aparţin acestei activităţi;
2.îndemînare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie;
3.îndeletnicire care cere multă îndemînare şi anumite cunoştinţe.
Întrebare: La ce anume face trimitere cuvîntul artă în contextul în care este folosit aici?
Convieţuire = coabitare, faptul de a trăi împreună in acelaşi loc cu cineva;
Întrebări: Cum se numeşte totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă şi ce anume determină
acest fapt?
(Societate = totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legaţi între ei prin anumite
raporturi economice)
Putem trăi izolaţi de restul lumii? De ce nu?
Care este forma de organizare şi de conducere a societăţii?
Democraţia înseamnă oare că putem face fiecare ce dorim sau înseamnă că putem face ceea
ce dorim în limita unor legi, reguli?
Care este opusul democraţiei?
Civilizat, ă = 1. care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un
nivel superior de civilizaţie, la un standard de viaţă ridicat;
2. care este manierat, politicos;
Întrebare: Ce înseamnă, de fapt, a fi manierat, politicos?

Joc : Atît elevii, cît şi cadrele didactice care iau parte la activitate vor primi cartonaşe pe
care sunt notate cuvinte ce pot fi asociate noţiunii de politeţe. Sarcina constă în a stabili care
dintre aceste cuvinte reprezintă sinonimele şi care sunt antonimele atitudinii pe care o
numim politeţe.
În funcţie de acestea, participanţii la lecţie se vor împărţi în două echipe.

Întrebare: Cunoaşteţi vreo maximă care să sintetizeze ceea ce s-a discutat pînă în acest
moment legat de tema lecţiei?

2. Lansarea unui concurs între cele două echipe.

Elevii au avut ca sarcină pregătitoare a activităţii căutarea nu doar de maxime şi aforisme, ci
şi de proverbe şi zicători care să reflecte gîndirea populară despre felul în care trebuie să ne
comportăm unii cu alţii. Fiecare echipă va primi cartonaşe pe care sunt notate jumătăţi de
proverbe, urmînd ca, la anumite intervale de timp pe parcursul lecţiei, să încerce să le pună
cap la cap pentru a le reconstitui.

3. Profesorul diriginte iniţiază dialogul cu elevii avînd ca suport un chestionar, ce conţine o

serie de întrebări care vizează doar cîteva aspecte ale comportării civilizate, şi anume: reguli

3
de politeţe pe care le respectăm acasă, reguli pe care le respectăm la şcoală şi cele pe care le
respectăm în societate.
Elevii şi profesorii prezenţi vor fi rugaţi să spună dacă au fost vreodată martori ai unor
situaţii de impoliteţe gravă şi dacă au luat atitudine în faţa acestor situaţii. De asemenea, se
vor face referiri şi la rezultatele sondajelor de opinie pe care elevii claselor a VIII-a le-au
efectuat în rîndul elevilor din şcoala noastră.

4. Politeţea la alte popoare.

Elevii vor fi invitaţi să comenteze cîteva aspecte legate de ceea ce este considerat a fi
politicos de către alte popoare.
 În Anglia: femeia salută pe bărbat; nu se dă mîna; nu se spune niciodată “nu”, ci se
folosesc formule sinonime; se manifestă stricteţe în anumite privinţe (costum,
umbrelă); calmitate în atitudini şi gesturi.
 În China: politeţe formală manifestată prin înclinarea capului şi a bustului,
bunăvoinţă extremă.
 În Germania: punctualitate şi ordine.
 În Italia: se vorbeşte mult şi tare; se respectă foarte mult titlurile; nu se ţine foarte
mult seama de formalităţi.
 În America: se mestecă gumă; se aşează picioarele pe masă; se fluieră în timpul
spectacolelor, ca manifestare a entuziasmului; se mănîncă zgomotos, cu poftă; se
îmbracă ţipător, fără prea mare grijă pentru eleganţă; se trece repede la formule de
apropiere (se tutuiesc); femeia salută pe bărbat.
 În ţările nordice: rigiditate; fetele fac reverenţe, nu se sărută mîna; se vorbeşte puţin
şi încet; politeţe deosebită în relaţiile cu copiii.
 Papuaşii au obiceiul să-l lase singur pe oaspete în timpul mesei. Stăpînul casei nu
mănîncă niciodată de faţă cu oaspetele, mărginindu-se doar să-l servească, iar ceilalţi
membri ai familiei se întorc cu spatele sau se retrag pentru un timp.

5. La final, profesorul diriginte va clarifica ideile, va scoate în evidenţă aspectele esenţiale,

îi va face pe elevi să înţeleagă că discuţia aceasta a reprezentat un pas hotărîtor în direcţia
întregirii personalităţii lor.
De asemenea, va aprecia evoluţia şi prestaţia elevilor, lăudînd efortul acestora şi
încurajîndu-i în sensul exprimării fără rezerve a părerilor, convingerilor personale şi pe mai
departe.
Autoportret al comportării civilizate

1. Atunci cînd intri în casă îi spui mamei:

a) “sărut mîna” sau “bună ziua”;
b) “noroc” sau “salut”;
c) nu-i adresezi nici o formulă de salut;

2. Dacă părinţii îţi fac unele observaţii referitoare la comportarea ta

4
a) le consideri ca fiind nedrepte;
b) le răspunzi cu insolenţă că “ei înţeleg lucrurile ca pe vremea lor”;
c) încerci să înţelegi unde ai greşit şi promiţi să îţi revizuieşti comportamentul;

3. Dacă la şcoală obţii note foarte bune, crezi că

a) nu ai nici o datorie de a da ajutor la treburile gospodăreşti, fiindcă singura ta obligaţie
este să înveţi bine;
b) trebuie ca părinţii să te răsplătească, cumpărîndu-ţi anumite obiecte care îţi plac;
c) aceasta este datoria ta firească de elev, care însă nu te scuteşte de îndatoriri gospodăreşti;

4. Cunoşti datele aniversărilor părinţilor şi fraţilor tăi?

a) da;
b) nu;

5. Cînd cumperi flori (sau un mic dar) pentru a le oferi mamei sau altcuiva, te gîndeşti ca
ele să fie
a) ieftine;
b) frumoase;
c) … aşa cum le poţi rupe din parc sau dintr-un spaţiu verde public;

6. Dacă mergi cu mama în oraş şi aveţi de dus un pachet sau o sacoşă…

a) o duci tu din proprie iniţiativă;
b) o laşi mamei, care este mai voinică;

7. Se întîmplă ca în timpul mesei

a) să te joci cu tacîmurile sau să faci cocoloaşe de pîine pe care să le arunci în ceilalţi
membri ai familiei?
b) să citeşti?
c) să manînci zgomotos?
d) să arunci mîncarea pe sub masă cîinelui sau pisicii?
e) să îţi ştergi degetele, pe furiş, cu marginea feţei de masă?

8. La şcoală, în timpul orelor de curs

a) mai vorbeşti cu colegii sau le trimiţi bileţele conţinînd mesaje?
b) mesteci gumă sau mănînci pe furiş?
c) eşti atent la ceea ce spune profesorul şi încerci să răspunzi la întrebări?

9. Consideri că a copia la lucrări scrise fără a fi prins este

a) o dovadă de isteţime şi de abilitate;
b) o dovadă de lipsă de caracter şi de inteligenţă;

5
10. Obişnuieşti ca faţă de cei din familie sau de colegi să vorbeşti nepoliticos despre unii
profesori, ori să-i numeşti după porecle?
a) niciodată;
b) uneori;
c) frecvent;

11. Dacă eşti martor la o faptă necivilizată a unui coleg

a) te implici, luînd atitudine şi încercînd să-l corijezi?
b) asişti nepăsător?
c) îi spui unui profesor sau dirigintelui ce ai văzut?

12. În timpul recreaţiilor, ca şi în mijloacele de transport în comun, pe stradă sau în locuinţă

a) cauţi să eviţi gălăgia, ţipetele şi zgomotele care contribuie la poluarea sonoră şi
deranjează pe cei din jur?
b) eşti unul dintre cei care stîrneşte gălăgia, alergînd şi ţipînd?

13. Spui întotdeauna ”mulţumesc” unei persoane care ţi-a făcut un mic serviciu, chiar dacă
este de vîrsta ta sau mai mică?
14. Pe stradă, izbucneşti în rîs dacă vezi un trecător alunecînd şi căzînd?
15. Obişnuieşti să scuipi pe jos (atunci cînd te afli pe stradă) sau să arunci hîrtii ori alte
lucruri care ar trebui aruncate la coş?
16. Traversezi uneori strada prin locuri nemarcate cu “trecere pentru pietoni”?
17. Dacă eşti surprins într-o astfel de situaţie îţi recunoşti imediat greşeala sau cauţi să
invoci tot felul de scuze?
18. Ai călătorit uneori fără billet sau abonament valabil cu un mijloc de transport în comun?
19. Cînd te afli într-un asemenea vehicul, oferi locul persoanelor în vîrstă, chiar dacă nu stai
pe unul din locurile rezervate pentru acestea?
20. În tren, dacă ai mîncat şi ţi-au rămas unele resturi, le pui într-o pungă şi le arunci la coş
atunci cînd cobori sau le ascunzi sub banchetă (ori eventual le arunci pe fereastra
vagonului)?
21. Crezi că este util şi frumos să te comporţi întotdeauna potrivit regulilor?