Profesionistii= PF/PJ care intreprinde o activitate economica, construind

relatii cu statul si cu alte PF/PJ in acord cu ansamblul normelor juridice si isi

desfasoara activitatea sub diferite forme de organizare: PFA, SRL, societati
comerciale, societati pe actiuni. Intreprindere individuala/ familiala

Regimul juridic al patrimoniului de afectatiune al tipologiilor care desfasoara

activitate economica autorizata
Patrimoniul de afectatiune= toate bunurile afectate/ destinate/ dobandite
desfasurarii activitatii economice. Acesta se consituie prin inscris si devine opozabil
prin depunerea actului de constituire la Registrul Comertului.
Urmarirea patrimoniului de afectatiune de catre creditori
Segregarea creditorilor= Sunt doua categorii de creditori care se impart astfel:
profesionali (tin de activitatea economica a PF) si personali. Intre acestia se stabileste
o ordine de preferinta.
Creditorii profesionali vor merge la patrimoniul de afectatiune (avand un dr de
preferinta), urmaresc in subsidiar ceea ce a ramas in cazul in care bunurile din
patrimoniu nu au fost indestulatoare. Creditorii personali vor merge la patrimoniul PF,
dar le este interzisa se indrepte catre cel de afectatiune. PF ce desfasoara activ. Eco.
Autorizata ramane obligate nelimitat fata de creditorii profesionali.

Insolventa=insuficienta fondurilor banesti pentru acoperirea creantelor mai

mult de 60 de zile;

Starea de insolventa= insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata

datoriilor exigibile;

Prezumata= cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria

sa fata de unul sau mai multi creditori; aceasta este o prezumtie relative ce poate fi
rasturnata prin proba contrarie

Iminenta= cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta

datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Caracteristici Creantei care poate genera deschiderea starii de insolventa

Starea de insolventa iminenta poate genera deschiderea starii de insolventa,
fiind o stare de iminenta, care il oblige pe debitor la precautie in administrarea
bunurilor si a patrimoniului sau. In momentul in care conditiile prezumtiei sunt
indeplinite, debitorul are obligatia sa formuleze cerere de deschidere.
Titularul cererii de deschidere poate sa fie creditorul sau debitorul.
Creditorul poate sa formuleze cerere de deschidere a procedurii de insolventa
in urmatoarele conditii: titularul cererii să fie creditor îndreptăţit să solicite
deschiderea procedurii insolvenţe işi debitorul împotriva căruia este formulată
cerereasă se afle în stare de insolvenţă prezumată (obişnuită).
Debitorul poate formula cerere de deschidere a procedurii de insolventa chiar
daca nu este in starea de insolventa, dar aceasta este iminenta. Cererea de deschidere a
procedurii insolvenței este obligatorie pentru debitorul care se află în stare vădită de
insolvență de cel puțin 30 de zile de la apariția acesteia.
Debitorul va putea cere deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în
care datoriile sale certe, lichide și exigibile de peste 60 de zile depășesc valoarea-prag
de 40.000 lei, chiar dacă acesta cere deschiderea procedurii pentru motivul apariției
stării de insolvență iminentă.

Modul in care este atacata deschiderea procedurii de insolventa

Judecatorul sindic= indeplineste o functie publica, de interes general;

organizeaza si conduce intreaga procedura a insolventei sub autoritatea tribunalului.

Administrator judiciar= Principalele atribuţii ale administratorului

judiciar, sunt stabilite conform art.20 din Legea nr. 85/2006:

-examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse

conform prevederilor art. 28 şi 35 şi întocmirea unui raport prin care să propună fie
intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul
procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen
stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea
administratorului judiciar;

-examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra

cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea
persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi asupra existenţei premiselor angajării
răspunderii acestora, în condiţiile art. 138, precum şi asupra posibilităţii reale de
reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit
reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit
de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului
judiciar;

-întocmirea actelor prevăzute la art. 28 alin. 1, în cazul în care debitorul nu şi-

a îndeplinit obligaţia respective înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea,
corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au
fost prezentate de debitor;

-elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de

cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) şi în condiţiile şi termenele prevăzute la art. 94;

-supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

-conducerea integrală, respective în parte, a activităţii debitorului, în acest

ultimo caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la
atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului;

-convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării

creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană
juridică;

-introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de

debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter
patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor
garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicial drepturile creditorilor;

-sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu

există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi
cheltuielile administrative;

-menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;

-verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la

acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;

-încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din

averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de
deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru
încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;

-cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii,

descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale în)
sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare
de către acesta.

Competenta de judecata a cererilor de deschidere a procedurii de insolventa

apartine fie Tribunalul Specializat din cadrul Tribunalului de la sediul debitorului
(debitorul a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior datei sesizării
instanţei cu o cerere de deschidere a unei proceduri de insolvență în respectiva
circumscripție), fie sectia civila din cadrul tribunalului prin judecatorul sindic

Masuri asiguratorii = protectia patrimoniului paratului initiata de catre

reclamant pe durata unui proces. Lichidatorul poate cere obligarea la masuri
asiguratorii. Acestea sunt: proprire asiguratorie (pt conturi) si sechestru asiguratoriu(
pentru bunuri).

Statutul cautiunii

Taxele judiciare de timbru- toate acţiunile introduse de administratorul

judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol,
inclusive pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.