Pentru realizarea lucrării de licență am ales tema perspectivele mediului
antreprenorial românesc. Analize statistice și predicții ale susținerii și promovării antreprenoriatului. Am ales această temă din dorința de a afla mai multe despre antreprenoriat și nivelul de dezvoltare actual al acestuia. 1. Cateva chestii generale despre antreprenoriat. Antreprenoriatul este un proces ce constă în a proiecta, a lansa și a conduce o afacere care la început în mod normal începe ca o afacere de proporții mici ce oferă servicii, procese sau produse în scopul vânzării sau închirierii. Antreprenoriatul poate fi considerat o adevărată sursă de inovare care aduce schimbări dar mai ales stimulează competitivitatea economică și creșterea productivității. 2. Obiective. În această lucrare mi-am dorit să aflu despre modul în care este sustinut si promovat antreprenoriatul în România, care este stadiul actual al antreprenorilor români, care este perspectiva studenților asupra activității antreprenoriale dar și nivelul de dezvoltare al antreprenoriatului în diferite țări din Europa. 3. Pentru realizarea lucrării am realizat o anchetă cu ajutorul unui chestionar pentru a afla intențiile și percepțiile studenților asupra antreprenoriatului. De asemenea pentru a analiza țările din Europa din punct de vedere al activității antreprenoriale am folosit analiza componentelor principale și metode de clasificare ierarhică. Pentru acestea am folosit date extrase de pe plaforma The World Bank și de pe Eurostat, datele extrase fiind din 2015. Antreprenoriatul în România este în dezvoltare, rata intențiilor antreprenoriale fiind foarte ridicată și anume 29%(Global Entrepreneurship Monitor, GEM). În ultimii ani, a crescut semnificativ numărul adulților implicați în activitatea antreprenorială la fel și numărul acelor persoane care pornesc sau conduc o afacere. Antreprenoriatul din România este influențat pozitiv de factori precum dinamica pieței interne, infrastructura comercială și juridică și infrastructura fizică. Influențele negative pe de altă parte sunt aduse de slaba educație antreprenorială din școli, de impozite și reglementări precum și de disponibilitatea redusă a resurselor financiare. Susținerea antreprenoriatului este foarte importantă pentru orice țară cu economie dinamică. Pentru ca antreprenoriatul să funcționeze este necesară o educație antreprenorială foarte bine dezvoltată, care să ajute antreprenorii să își dezvolte ideile de afaceri dar mai ales să reușească să le implementeze. Printre cele mai importante măsuri ce trebuie luate se regăsesc incubatoarele de afaceri formate în jurul antreprenorilor cu un foarte mare succes. Printre programele existente în anul 2017 se regăsesc cele ce sprijină creșterea exporturilor, firmele înființate de către femei și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Unele dintre aceste programe sunt Start-up Nation Romania, Femeia antreprenor, Programul Creșterea Competitivității Economice. Sustinerea și promovarea antreprenoriatului este realizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, dar există și modalități online prin care antreprenorii sau viitorii antreprenori sunt puși la curent cu ultimele noutăți și sunt ajutați în drumul lor de a iniția o afacere. O platformă online din România este Start-up cafe. Aici se găsesc informații despre programe ce susțin antreprenoriatul, modalități de finanțare, detalii despre taxe și impozite dar cred că cel mai important lucru este acela că oferă un loc de întâlnire între potențiali investitori și antreprenori. 4. Profilul antreprenorului român. Am realizat un scurt profil al antreprenorului român în funcție de gen, vârstă și după contribuția la venitul din gospodărie. Am ales să împart antreprenorii în antreprenori potențiali, cei în devenire, cei care au afaceri nou înființate, cei care au afaceri ce sunt în stadiu incipient și antreprenorii ce conduc afaceri stabile. Antreprenorii sunt în cea mai mare parte bărbați. Implicarea femeilor în părțile incipiente ale antreprenoriatului variază foarte mult. Acest lucru este explicat de diferențele de cultură sau obiceiuri privind participarea femeilor în economie. Analizând din punct de vedere al grupelor de vârstă, antreprenorii ce fac parte din grupa 25-44 de ani ocupă o pondere de 58,74% în cazul afacerilor aflate în stadiu incipient iar 46,44% este ponderea antreprenorilor cu afaceri stabile ce fac parte din grupele de vârstă mai mari de 45 de ani. Distribuția antreprenorilor ce conduc afaceri în stadiu incipient și a acelora ce conduc afaceri stabile ne arată faptul că mai mult de jumătate se află în categoria acelora care au contribuit cu mai mult de 33% din veniturile totale ale gospodăriei. 5. Ancheta În urma analizei pe baza anchetei am aflat că din perspectiva studenților educația antreprnorială din școli nu este una foarte bună. Intențiile de a iniția o afacere ale studenților sunt însă foarte mari, mai mult de jumătate dintre aceștia doresc să facă acest lucru. În continuare putem observa pe baza graficelor că în viziunea respondenților cel mai mare obstacol în începrea unei afaceri este lipsa capitalului de început iar pentru aceștia principalele surse de finanțare sunt fondurile europene și programele guvernamentale. Ideea de a înființa o afacere în altă țară nu este una favorită pentru respondenți, mai puțin de jumătate dintre aceștia având astfel de intenții. 6. Analiza activității antreprenoriale în țările din Europa Pentru analiza activității antreprenoriale a țărilor din Europa am ales 23 de variabile precum Rata întreprinderilor nou deschise, Locuri de muncă în întreprinderi deschise de 3 și 5 ani, Mărimea medie a întreprinderilor. Pentru analiza componentelor principale, am standardizat valorile variabilelor în scoruri Z și deoarece determinatul nu era diferit de 0 a trebuit să elimin 4 variabile. Din totalul variabilelor selectate am extras 7 componente principale care explică activitatea antreprenorială în proporție de 84,187%. Cele 7 componente sunt mărimea medie a întreprinderilor deschise de 5 ani, rata supraviețuirii întreprinderilor deschise de 3 ani, rata supraviețuirii întreprinderilor deschise de 5 ani, Rata deținerii afacerilor noi, programele guvernamentale, dinamica pieței interne, rata antreprenorilor ce dețin un start-up. Clasificarea ierarhică a țărilor folosind analiza de tip Hierarchical Cluster a fost realizată folosind valorile variabilelor standardizate. Cu ajutorul dendogramei rezultate am distins 3 clase. Prima clasă conține cele mai dezvoltate țări din punct de vedere al variabilelor studiate și conține țări precum Danemarca, Elveția, sau Suedia. Cea de-a doua clasă conține țări precum Italia, Belgia sau Olanda iar ultima clasă din care face parte România conține țările care sunt cel mai slab dezvoltate. Din această clasă fac parte printre altele și Portugalia, Lituania sau Slovacia. 7. Concluzii Analiza componentelor principale a evidențiat 7 componente principale. Analiza realizată prin anchetă a evidențiat faptul că mai mult de jumătate dintre respondenții chestionarului își doresc să devină antreprenori însă sunt foarte nemulțumiți de educația antreprenorială din școli iar majoritatea și-ar dori să participe la cursuri și evenimente dedicate antreprenoriatului. În ceea ce privește finanțarea primei afaceri aceștia consideră că cele mai bune metode de finanțare sunt fondurile europene și programele guvernamentale iar cel mai mare obstacol între ei și înființarea unei afaceri este lipsa capitalului de început. În urma grupărilor cu ajutorul metodelor de tip cluster, România, se află printre cele mai puțin dezvoltate țări în ceea ce privește activitatea antreprenorială mai ales din punctul de vedere al supraviețuirii întreprinderilor pragului de 3 ani, programelor guvernamentale sau rata de deținere a afacerilor noi. Cu toate acestea intențiile antreprenoriale sunt foarte ridicate, peste media Europei. Susținerea și promovarea antreprenoriatului din România nu sunt puternic dezvoltate dar sunt în curs de dezvoltare, în ultimii ani observându-se o creștere a programelor guvernamentale și finanțările acestora dar și înființarea de incubatoare pentru antreprenori. Cea mai importantă componentă ce trebuie dezvoltată în România este educația antreprenorială din școli.