EVOLUTIA I
ORGANISMELOR ANIMALE
A-
IN ERELE GEOLOGICE
PRECAMBRIANUL
Timpul Pr ecambrian, prima şi cea ma i veche parte din
istori a geologică a Pământului, es te în acel aşi timp şi cea care
a av ut durata cea mai lungă .
Precambrianul înce pe o d a tă cu întărirea primei scoa rţe te-
restre, când P ărn ântul a deve nit planetă şi se termină oda tă cu
depunerea primelor stra te, în care se găsesc urme bine păstrate
de ani male, şi în special urme le unor crustacee prim itive,
numite irilobiţi (Olenellus).
Între aces te limit e durata tim p ului Precambri an a fost de
circa 3 000 milioane ani faţă d e durata erelor următoare de
circa 570 mi lioane ani, adică ma i mult de ju mătate din durata
timpu lui ge ologic .
Aces t im en s tim p Precambrian se îm parte în două ere:
Arhaic ă, cea mai vech e şi Pro terozoică (Algonkian ) cea ma i
no u ă.
În Prec am brian au avut loc puternice p ro cese de orogeneză,
care au d us la rid icarea mai multor cat ene muntoase: caiena
Lauren ţ ian ă ale cărei urme se mai pot observa pe valea flu viu-
lui Sf. Laure nţi u din America de No rd, caiena Huronian ă, ur-
mele ei găsind u-se în Canada, precum ş i orogenezele Sveco-
[ennidic ă şi Karelică în Europa etc.
Aces te mişcări oro genice au fost însoţite de numer oase ş i
intense manifestări magmat ice.
Dar cel mai im portan t evenimen t din acest timp es te apariţ ia
vieţii .
Mu l tă vreme s-a crezut că Arhaicul a fost complet lips it de
viaţă. In cele d in urmă, în depozitele lu i superioar e s-a u
descoperit cele mai vec hi urme de via ţă, aparţinând unor
bacterii, alge şi chiar unor animale cu o orga niza re foa rte
s imp l ă . .
In depozitele se di men tare ale Pro terozoicul ui se găsesc, însă,
resturi de v ieţu i toare cu un grad de organizare d in ce în ce mai
complex. Astfel, în de pozitele grafitice şi calcaroase d in Pr o-
terozoicul infe rior se găsesc res turi orga nice ra re şi ră u conser-
vate de animale marine in ferioare: for aminifere, ra d iolari, sp on-
gier i şi celenterate. In Proterozoicul superior ş i, în sp ecial, în
partea lui superio ară, în Infracam brian, se cunosc ch iar fosil e
de nev ertebra te cu o organi zar e destul de evoluată : vier mi,
brahiopode şi ch iar artropode pri mitive. Aceste fosile dove-
desc că fauna p roterozoică nu reprezintă fauna primitivă a
Pământu l ui, ci că viaţa a apărut încă de la s fârşitul Arh aiculu i
şi că a avut loc o lungă perioad ă de evo lu ţie până s-a ajuns la
o faună de ne vertebra te destul de evol uată ca cea d in Pr ot er o-
zo ic.
ERA PALEOZOICĂ
Era Pal eozoic ă es te " istoria antică" a 'vieţi i pe Pământ, era
anim alelor vechi. Este o eră foa rte lungă, 330 miI. ani, mai
l ungă decât cele două ere următoare împreun ă .
în îndelunga tul timp al aces tei ere au existat două epoci
lungi, de intensă activitate orogenic ă, ce au d us la ridic area a
două catene d e munţi: caiena Caledonian ă, la sfârşi tul Siluria-
nulu i, ale cărei urme se mai pot ob serva în partea de ves t şi
se ptentrională a Europei (Munţii Scandinav iei, Ţara Galil or,
8
Scoţia), p relu ngindu-se spre vest până în estu l şi nordul
Groen landei şi caiena Hercinic ă, ridicată către sf âr şitul erei în
p artea centrală şi de vest a Europei, inclusiv Uralul. In acelaş i
tim p s-a u ridicat vaste l anţuri muntoase în centrul şi nordul
Asiei, în es tu l Americii de Nord, nordul şi sudul Afri cii şi estul
Australiei. Rid icarea acestor catene muntoase, cu tot cortegiul
de fenome ne geo logice care le-au urmat, au făcut să varieze
foarte mult condiţiile de viaţă . Datorită acestora v i a ţa a evoluat
con tin uu, la baza Paleozoicului trăind forme primitive, pre-
dominând animale din clasele in ferioare, care trec treptat la
forme din ce în ce mai evolua te, către mijlocul şi sfârşitul erei.
La încep u t viaţa s-a manifestat numai în oceane, iar uscatul era
p ustiu . Ince pând di n Silurianul su p erior şi animalele invadea-
ză uscatul, un d e se ins ta lează definitiv, la sf ârsitul erei.
La începutul ere i au predom inat animalele nevertebrate.
Totuşi, în domeniu l marin, se cu nosc resturi de vertebrate
(conod on te) încă d in Cambrian, resturi d e peşti placodermi şi
elasmobranhi din Ordovician, iar de crosopterigieni din Siluri-
an. In formaţiuni continentale lagunare din Silurianul superior
se menţionează ş i agnate.
Astfel, cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate, care
trăie sc as tăzi, au existat deja şi în Era Paleozoic ă , familiile,
genurile şi speciile fiind, în general, d iferite. Au abundat printre
protozoar e fora rniniferele, prin tre spongieri, spongierii silicioşi,
printre celenterate coralii inferiori: tetracoralii şi coralii tabulaţi,
Dintre echin oderm e: cist oideele şi blastoideele, ca şi palechi-
nidele sun t proprii erei, iar cr inoi d ele au cea mai mare dez-
vo ltare, dar se continuă si în erele urm ătoare. Foarte numeroa-
se şi variate sunt molu ştele na u tiloi dee, goniatiţii, precum şi
brahiopodele. Prin tre artrop od e abu ndă tril obi ţii şigigantostra­
ceii, care nu se m ai în tâ lnesc în erele următoare . In Devonian
apar şi primele insecte infer ioare. În Carbonifer şi Permian,
insectele «exp l odează» într-o m u l ţim e de grupe foarte variate,
cu metamorfoză completă.
Apar şi vertebratele cu ostracodermii şi peştii placodermi,
forme primitive, exclusiv paleozoice, care s-au stins înainte de
sfârşitul erei . Apar şi batracie nii cu car e vertebra tele fac un
pas d ecisiv pentru cucerirea usc at ul ui, iar spre sfârşitul PaIe0-
zoicu lu i apar şi reptilele, care domină u scat ul , liberându-se de
vi aţa acva tic ă, de care amfibien ii erau mai strâns legaţi.
Unel e grupe au atins apogeul d ezvoltării lor în această eră.
Aşa sunt brahi op odele, nautiloidele, crinoidele, trilobiţii, am-
fibie nii stegocefali şi unele reptile .
Dintre neve rtebrate, în fauna paleozoică lipsesc total hexa-
cor alii, amoniţii, belernni ţii, echinoid ele exociclice etc ., iar din-
tre ve rtebrate, peştii teleosteen i, păsările şi ma miferele.
Pe baza criteri ilo r paleo ntolo gic e şi stratigrafice, Era
Paleo zoic ă se d ivide în 6 perioade (vezi tabelul de la pagina 7).
Perioada cambriană
Perioadă relativ liniştită, are p u ţine fenomene orogenice, în
unele geosinclinale. Au avut loc mişcări de ridicare şi coborâre
a ar iilor contine nta le şi, ca urmare, transgres iuni şi regresiuni
marin e. Clima, în general caldă şi uniformă, a favorizat dez-
voltarea unei faune de never tebrat e inferioare, exclusiv marine,
de o bogă ţi e nemaiîntâlnită până atunci.
 Ce le mai răspândite animale care au populat mările cam-
briene au fost:
Arheociatidele, organisme în formă de caliciu, cu doi pereţi
calcaro şi, erau fixate pe fu ndu l mărilor p rin tr-un fascicul de
filamente, asemănător rădăcinilor. Trăiau în colonii, formând
recife calcaroase. Un ii savanţi le apropie de spongierii calcaroş i,
alţii de celenterate (corali), alţii, din contr ă, le consi deră ca
tipuri aparte. Sunt forme caracteristice Cambrianului inferior,
rare în Cambrianul me diu, iar în Cambrianul superior aproa pe
lipsesc.
Celenteratele, mai puţin importante, sunt reprezentate p rin
meduze (Medusites), iar dintre ec hi noderme merită a fi
men tionate holoturidele.
D~zvoltare mare ating brahiopodele şi trilobiţii. Brahiopodele
au di mensiuni m ici, o cochilie m ai mult cornoasă, cele mai
numero ase (inarticulate), lipsite de d inţi . Ge n urile m ai cu nos-
cu te: Lingulella, Acrotreta gemma etc . De asemenea, au trăi t ş i
primele brahiopode articulate (cu d in ţi) : Orusia.
Trilobiţii predomină în Cambrian şi dau fos ile caracteristice
de cea mai mare importanţă stratigrafică. Sunt artro pode ma-
rine, primitive, cu corpul format din tr-un număr variabil de
segm en te. Şanţuri transversale şi longitudinale îi împart în trei
lobi, de und e n umele lo r: longitud ina l - cefalon, torax şi
pigidium; transversal - la mijloc rahisul, iar de o parte şi de
alta pleurele . Trilobi ţii cambrieni au unele caractere d e p rim i-
tivi tate. Astfel, la cei mai vechi, glabela este alcă tu i tă di n
articole separate (segmentată), pe când la cei de mai târziu
aceste artico le su nt sudate (Olenellus). Tot caractere de p rimi-
tivi tate sunt: n umărul m are al arti colelor toracice şi pigidiu m
mic. La un ii, ca la Agnosiue, n umăru l articolelor toracice se
reduce la două-trei, în schimb pigidiumul este tot atât de
dezvoltat ca şi cefalon ul. Caractere de p rim iti vi ta te m ai sunt:
ochii slab d e zvolta ţ i (unele for me fiind complet lipsite de ochi)
şi lipsa p os ibilită ţii de înrulare.
Alte ge n uri carac teristice Ca mbria n ul ui su nt: Paradoxides,
Conocoryphe, Ellipsocephalus, Olenus.
Cambrian ul, atât de bogat în nevertebrate, ne -a lăsat numai
unele resturi de verte brate inferioare, ag nate şi peş ti pl ace-
dermi, cu noscu te sub n u mele d e conodon te.
Perioada ordoviciană
În Ordovician se con tinuă " liniş tea " d in Cambrian şi se
mentine clima blândă si uniformă, ce duce la o diversificare a
faun~i, care este mult 'mai dezvolta tă si m ai variată decât în
Cambrian. Se întâlnesc nevert ebrate m ar in e din toa te clasele,
ordinele şi chi ar unele fam ilii cu noscu te mai tâ rz iu, precum şi
ver tebra te inferi oare .
Celenteratele su nt mu lt mai bine d ezvoltate şi d iferenţiate
decât în Cambrian. Din tre h id ro zoare trăiesc stromatopo ro i-
de le în faciesurile recifale. A par şi p rim ele antozoare : tabu laţii
si tetracoralii.
. Din tre echinoderme su nt numeroase cis toidele, apăru te încă
din Cambrian, cu ge n u l cel m ai ca racteris tic: Echinosphaerites.
Apar clase no i: p rim ele palech inide şi primele cr inoide, de ti p
camerata.
Brahiop od ele sunt în progres ev iden t; pe l ângă forme in -
articulate, Obolus apollinis, Lingula, se dezvoltă mult for m ele
calcaroase si articulate, care d au fosile caracteristice: Orthis
calligrammo, Rafinesquina (Si rophomena) aliernaia.
In Ordovician ul mediu se găsesc n umero as e brioz oare.
Din tr e moluşte, re prezentate prin toat e clasele, o importanţă
evol utiv ă deoseb ită prezintă cefalopodele nautiloid ee, numeroa-
se şi varia te, cu forme gigantice, drepte, unele . atingănd lungimea
de 4,5 m, ca : Orthoceras, Endoceras; altele, ca Liiuites, au un
încep u t de înr ulare. A par acum şi primele gastero pode cu
cochil ia înrulată în acelaşi p lan: Bellerophon, Euomphalus.
Lamelibranhiatele sunt re p rezentate prin forme primitive cu
de ntitia încă ned iferentiată; se în tâl n esc, însă, si hetero donte si
d isodon te. ' r Stomocordatele îşi continu ă e vol uţia, d ân d fosile caracteris-
Artropodele sunt re prezen tate p rin trilobiţi, care ating o
m are dezvoltare în Ord ovici an, cu un număr foar te ma re de
specii, cu caractere evolu tive (nu mă rul segme n telor redus,
glabe la şi pigidiul fără şanţuri tr ansversale, posedă ochi şi
posibilitatea de înrulare), d ând forme de interes stratigrafic:
Asaphus exponsus, Illaenus oblongatus, Dalmanitina socialis, Trinu-
cleus (Cryptolit1zus) goldf ussi etc.
Caracteristice pentru Ordovician sunt stomocorda tele, cu
grap toliţii care au dominat în Ordovician şi în Silurian. Ei
formează un grup enigmatic, care primordial au fost clasificaţi
p ri n tre ce lenterate, iar acum printre stomocordate, ca for mele
cele m ai simple. Tră ia u în colonii ce p lu tea u cu ajutorul unui
pneumatofor (plin cu aer). De acesta erau fixate filamen te
(rabdozomi) pe ca re stăteau animalele. La începutul Ordovi-
cianulu i sunt forme re ticulate - Dfctyonema flabelliforme, care
ma rchează baza O rdovicianului. In Ordovician predomină
genurile la care ra bdozomii poartă loji pe două rânduri (tip
d igraptoid ): Diplograptus palmeus, Phyllograptus - în formă
de frunză .
Având o mare răspândire geografică şi o evoluţie rapidă ,
grap toliţii au dat fosilele cele mai caracteristice pen tru Ordovi-
cian. Deci, în Ordovician predominau: brahiopodele, nauti-
loid ele, trilo biţii, cis toidele şi graptoliţii.
Din cele arătate rez ultă că via ta a at ins în Ordovician un
grad de evoluţie mai înalt decât î~ Cambrian. Apar noi grupe
de animale, iar alături de ce le ce se con ti nuă din Cambrian
apar n oi genuri şi specii. Ce le mai evolua te animale au fost
peştii p lacoderm i şi elasmobranhi.
Perioada siIuriană
În această perioadă, mişcările orogenice s-au manifestat cu o
d eosebită in tensitate. Se rid i că acum ca tenele Caled on iene,
care se arcuiesc începând di n Irlanda, sud-vestul Angliei, prin
Scoţia, vestul Scandinaviei, Spitzbergen, G roenlanda. Alte le se
ri dică în Asia si Austr alia. Rid ica rea acestor sisteme de m unti
a fost însoţită de o mărire a suprafeţelor uscatului; apele
mă ri l or se re trag, lăsând în urma lor regiuni ml ă ştinoase,
lagune p e cale de îndulcire, lacuri, în care au ajuns une le
animale marine, silite să se adapteze la noile condiţii de viaţă .
Paleoclimatul Silurianului a fos t, în general, cald şi un iform.
Celenteratele ordoviciene îşi continuă evolu ţia p rin stro-
matop oroide şi tabulate care formează calcare recifale: Favosites
gothlandica, Halysites catenularia. De asemenea, tetracoralii sunt
foarte nu meroşi; u n ii sunt so litari, ca Omphuma subturbinaium,
Coniophvllum pyramidale, alţii recifali.
Dintre echinoderme, num ai crinoidele a u o dezvoltare mai
mare, cis toidele d evin din ce în ce mai rare, iar celelalte clase
nu prezi ntă in teres stratigrafic.
Brahiop od ele articu late sunt foarte n umeroase şi au o mare
răspândire geografi că, atingând apogeu l dezvoltării lor. Se
c onti nuă multe genuri d in O rdovician, d ar acum apar n u-
m er oase genuri noi: Spirifer, Peniatnerus, RhyncllOnella, Atrypa,
Chonetes.
Mo lustele sunt mult mai numeroase si ma i variate fată de
per ioadele anterioare, fiind reprezentate 'în Silurian prin 'toate
clasele, dar se re ma rcă p rin frecvenţa cefalopodelor nauti-
loidee, care ating apogeul dezvol tă rii lor . Unele, ca Orthoceras
timidum, Gomphoceras murchisoni, aveau cochilia drea ptă, altele,
ca Cyrtoceras murchisoni, aveau cochilia cu un grad de înr ulare
m ai mult sa u m ai pu ţin acce ntuat. Unele di n tre acestea ajung
la dimensiuni foarte m a ri , de 2-3 m. In Silurian trăiesc
reprezentan ţi di n toate ordinele de lam elibranhiate, genul ca-
racteristic fiind Cardiola cu d iferite specii. Prin tre gasteropode
apar for me noi.
Ar tropodele sunt re prezentate, în primul rând, prin trilobi ţi
şi gigan tos tracei care se continu ă d in Ordovician .
Tril obi ţii s un t foar te numeroşi, atin gâ n d dezvo ltare maximă
în această perioadă: Calymene blumenbachi, Phacops, Scuiellum
(Bronteus), care trec şi în Devon ian . Se a dap tează la viaţa
l agunară, că tre sfârş i tul Siluri anului, giga n tos traceii, crusta-
ceel e gigante, ca : Eurypterus fischeri, Pterygotus buffatoensis. Sun t
printre cele m ai m ari ar tro pode cunoscute, depă şi nd 2 m
lungime.
tice. Predomină formele cu rabdozomii liniari şi cu lojile situate
nu mai pe o singură parte (tip monograptoi d) : Monograptus
priodon, Spyrograptus turriculatus, Rastrites linnaei.
In Siluria n, corda tele sunt re prezen ta te p rin: agnate şi gna-
tostome. Agna tele, subclasa ostracodermi, a u o vagă asemănare
EVOLUTIA I
ORGANISMELOR ANIMALE
A-
IN ERELE GEOLOGICE
PRECAMBRIANUL
Timpul Pr ecambrian, prima şi cea ma i veche parte din
istori a geologică a Pământului, es te în acel aşi timp şi cea care
a av ut durata cea mai lungă .
Precambrianul înce pe o d a tă cu întărirea primei scoa rţe te-
restre, când P ărn ântul a deve nit planetă şi se termină oda tă cu
depunerea primelor stra te, în care se găsesc urme bine păstrate
de ani male, şi în special urme le unor crustacee prim itive,
numite irilobiţi (Olenellus).
Între aces te limit e durata tim p ului Precambri an a fost de
circa 3 000 milioane ani faţă d e durata erelor următoare de
circa 570 mi lioane ani, adică ma i mult de ju mătate din durata
timpu lui ge ologic .
Aces t im en s tim p Precambrian se îm parte în două ere:
Arhaic ă, cea mai vech e şi Pro terozoică (Algonkian ) cea ma i
no u ă.
În Prec am brian au avut loc puternice p ro cese de orogeneză,
care au d us la rid icarea mai multor cat ene muntoase: caiena
Lauren ţ ian ă ale cărei urme se mai pot observa pe valea flu viu-
lui Sf. Laure nţi u din America de No rd, caiena Huronian ă, ur-
mele ei găsind u-se în Canada, precum ş i orogenezele Sveco-
[ennidic ă şi Karelică în Europa etc.
Aces te mişcări oro genice au fost însoţite de numer oase ş i
intense manifestări magmat ice.
Dar cel mai im portan t evenimen t din acest timp es te apariţ ia
vieţii .
Mu l tă vreme s-a crezut că Arhaicul a fost complet lips it de
viaţă. In cele d in urmă, în depozitele lu i superioar e s-a u
descoperit cele mai vec hi urme de via ţă, aparţinând unor
bacterii, alge şi chiar unor animale cu o orga niza re foa rte
s imp l ă . .
In depozitele se di men tare ale Pro terozoicul ui se găsesc, însă,
resturi de v ieţu i toare cu un grad de organizare d in ce în ce mai
complex. Astfel, în de pozitele grafitice şi calcaroase d in Pr o-
terozoicul infe rior se găsesc res turi orga nice ra re şi ră u conser-
vate de animale marine in ferioare: for aminifere, ra d iolari, sp on-
gier i şi celenterate. In Proterozoicul superior ş i, în sp ecial, în
partea lui superio ară, în Infracam brian, se cunosc ch iar fosil e
de nev ertebra te cu o organi zar e destul de evoluată : vier mi,
brahiopode şi ch iar artropode pri mitive. Aceste fosile dove-
desc că fauna p roterozoică nu reprezintă fauna primitivă a
Pământu l ui, ci că viaţa a apărut încă de la s fârşitul Arh aiculu i
şi că a avut loc o lungă perioad ă de evo lu ţie până s-a ajuns la
o faună de ne vertebra te destul de evol uată ca cea d in Pr ot er o-
zo ic.
ERA PALEOZOICĂ
Era Pal eozoic ă es te " istoria antică" a 'vieţi i pe Pământ, era
anim alelor vechi. Este o eră foa rte lungă, 330 miI. ani, mai
l ungă decât cele două ere următoare împreun ă .
în îndelunga tul timp al aces tei ere au existat două epoci
lungi, de intensă activitate orogenic ă, ce au d us la ridic area a
două catene d e munţi: caiena Caledonian ă, la sfârşi tul Siluria-
nulu i, ale cărei urme se mai pot ob serva în partea de ves t şi
se ptentrională a Europei (Munţii Scandinav iei, Ţara Galil or,
8
Scoţia), p relu ngindu-se spre vest până în estu l şi nordul
Groen landei şi caiena Hercinic ă, ridicată către sf âr şitul erei în
p artea centrală şi de vest a Europei, inclusiv Uralul. In acelaş i
tim p s-a u ridicat vaste l anţuri muntoase în centrul şi nordul
Asiei, în es tu l Americii de Nord, nordul şi sudul Afri cii şi estul
Australiei. Rid icarea acestor catene muntoase, cu tot cortegiul
de fenome ne geo logice care le-au urmat, au făcut să varieze
foarte mult condiţiile de viaţă . Datorită acestora v i a ţa a evoluat
con tin uu, la baza Paleozoicului trăind forme primitive, pre-
dominând animale din clasele in ferioare, care trec treptat la
forme din ce în ce mai evolua te, către mijlocul şi sfârşitul erei.
La încep u t viaţa s-a manifestat numai în oceane, iar uscatul era
p ustiu . Ince pând di n Silurianul su p erior şi animalele invadea-
ză uscatul, un d e se ins ta lează definitiv, la sf ârsitul erei.
La începutul ere i au predom inat animalele nevertebrate.
Totuşi, în domeniu l marin, se cu nosc resturi de vertebrate
(conod on te) încă d in Cambrian, resturi d e peşti placodermi şi
elasmobranhi din Ordovician, iar de crosopterigieni din Siluri-
an. In formaţiuni continentale lagunare din Silurianul superior
se menţionează ş i agnate.
Astfel, cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate, care
trăie sc as tăzi, au existat deja şi în Era Paleozoic ă , familiile,
genurile şi speciile fiind, în general, d iferite. Au abundat printre
protozoar e fora rniniferele, prin tre spongieri, spongierii silicioşi,
printre celenterate coralii inferiori: tetracoralii şi coralii tabulaţi,
Dintre echin oderm e: cist oideele şi blastoideele, ca şi palechi-
nidele sun t proprii erei, iar cr inoi d ele au cea mai mare dez-
vo ltare, dar se continuă si în erele urm ătoare. Foarte numeroa-
se şi variate sunt molu ştele na u tiloi dee, goniatiţii, precum şi
brahiopodele. Prin tre artrop od e abu ndă tril obi ţii şigigantostra­
ceii, care nu se m ai în tâ lnesc în erele următoare . In Devonian
apar şi primele insecte infer ioare. În Carbonifer şi Permian,
insectele «exp l odează» într-o m u l ţim e de grupe foarte variate,
cu metamorfoză completă.
Apar şi vertebratele cu ostracodermii şi peştii placodermi,
forme primitive, exclusiv paleozoice, care s-au stins înainte de
sfârşitul erei . Apar şi batracie nii cu car e vertebra tele fac un
pas d ecisiv pentru cucerirea usc at ul ui, iar spre sfârşitul PaIe0-
zoicu lu i apar şi reptilele, care domină u scat ul , liberându-se de
vi aţa acva tic ă, de care amfibien ii erau mai strâns legaţi.
Unel e grupe au atins apogeul d ezvoltării lor în această eră.
Aşa sunt brahi op odele, nautiloidele, crinoidele, trilobiţii, am-
fibie nii stegocefali şi unele reptile .
Dintre neve rtebrate, în fauna paleozoică lipsesc total hexa-
cor alii, amoniţii, belernni ţii, echinoid ele exociclice etc ., iar din-
tre ve rtebrate, peştii teleosteen i, păsările şi ma miferele.
Pe baza criteri ilo r paleo ntolo gic e şi stratigrafice, Era
Paleo zoic ă se d ivide în 6 perioade (vezi tabelul de la pagina 7).
Perioada cambriană
Perioadă relativ liniştită, are p u ţine fenomene orogenice, în
unele geosinclinale. Au avut loc mişcări de ridicare şi coborâre
a ar iilor contine nta le şi, ca urmare, transgres iuni şi regresiuni
marin e. Clima, în general caldă şi uniformă, a favorizat dez-
voltarea unei faune de never tebrat e inferioare, exclusiv marine,
de o bogă ţi e nemaiîntâlnită până atunci.
 Ce le mai răspândite animale care au populat mările cam-
briene au fost:
Arheociatidele, organisme în formă de caliciu, cu doi pereţi
calcaro şi, erau fixate pe fu ndu l mărilor p rin tr-un fascicul de
filamente, asemănător rădăcinilor. Trăiau în colonii, formând
recife calcaroase. Un ii savanţi le apropie de spongierii calcaroş i,
alţii de celenterate (corali), alţii, din contr ă, le consi deră ca
tipuri aparte. Sunt forme caracteristice Cambrianului inferior,
rare în Cambrianul me diu, iar în Cambrianul superior aproa pe
lipsesc.
Celenteratele, mai puţin importante, sunt reprezentate p rin
meduze (Medusites) , iar dintre ec hi noderme merită a fi
men tionate holoturidele.
D~zvoltare mare ating brahiopodele şi trilobiţii. Brahiopodele
au di mensiuni m ici, o cochilie m ai mult cornoasă, cele mai
numero ase (inarticulate), lipsite de d inţi . Ge n urile m ai cu nos-
cu te: Lingulella, Acrotreta gemma etc . De asemenea, au trăi t ş i
primele brahiopode articulate (cu d in ţi) : Orusia.
Trilob iţii predomină în Cambrian şi dau fos ile caracteristice
de cea mai mare importanţă stratigrafică. Sunt artro pode ma-
rine, primitive, cu corpul format din tr-un număr variabil de
segm en te. Şanţuri transversale şi longitudinale îi împart în trei
lobi, de und e n umele lo r: longitud ina l - cefalon, torax şi
pigidium; transversal - la mijloc rahisul, iar de o parte şi de
alta pleurele . Trilobi ţii cambrieni au unele caractere d e p rim i-
tivi tate. Astfel, la cei mai vechi, glabela este alcă tu i tă di n
articole separate (segmentată), pe când la cei de mai târziu
aceste artico le su nt sudate (Olenellus) . Tot caractere de p rimi-
tivi tate sunt: n umărul m are al arti colelor toracice şi pigidiu m
mic. La un ii, ca la Agnosiue, n umăru l articolelor toracice se
reduce la două-trei, în schimb pigidiumul este tot atât de
dezvoltat ca şi cefalon ul. Caractere de p rim iti vi ta te m ai sunt:
ochii slab d e zvolta ţ i (unele for me fiind complet lipsite de ochi)
şi lipsa p os ibilită ţii de înrulare.
Alte ge n uri carac teristice Ca mbria n ul ui su nt: Paradoxides,
Conocoryphe, Ellipsocephalus, Olenus.
Cambrian ul, atât de bogat în nevertebrate, ne -a lăsat numai
unele resturi de verte brate inferioare, ag nate şi peş ti pl ace-
dermi, cu noscu te sub n u mele d e conodon te.
Perioada ordoviciană
În Ordovician se con tinuă " liniş tea " d in Cambrian şi se
mentine clima blândă si uniformă, ce duce la o diversificare a
faun~i, care este mult 'mai dezvolta tă si m ai variată decât în
Cambrian. Se întâlnesc nevert ebrate m ar in e din toa te clasele,
ordinele şi chi ar unele fam ilii cu noscu te mai tâ rz iu, precum şi
ver tebra te inferi oare .
Celenteratele su nt mu lt mai bine d ezvoltate şi d iferenţiate
decât în Cambrian. Din tre h id ro zoare trăiesc stromatopo ro i-
de le în faciesurile recifale. A par şi p rim ele antozoare : tabu laţii
si tetracoralii.
. Din tre echinoderme su nt numeroase cis toidele, apăru te încă
din Cambrian, cu ge n u l cel m ai ca racteris tic: Echinosphaerites.
Apar clase no i: p rim ele palech inide şi primele cr inoide, de ti p
camerata.
Brahiop od ele sunt în progres ev iden t; pe l ângă forme in -
articulate, Oboius apollinis, Lingula, se dezvoltă mult for m ele
calcaroase si articulate, care d au fosile caracteristice: Orthis
calligrammo, Rafinesquina (Sirophomena) aliernaia.
In Ordovician ul mediu se găsesc n umero as e brioz oare.
Din tr e moluşte, re prezentate prin toat e clasele, o importanţă
evol utiv ă deoseb ită prezintă cefalopodele nautiloid ee, numeroa-
se şi varia te, cu forme gigantice, drepte, unele . atingănd lungimea
de 4,5 m, ca : Orthoceras, Endoceras; altele, ca Liiuites, au un
încep u t de înr ulare. A par acum şi primele gastero pode cu
cochil ia înrulată în acelaşi p lan: Bellerophon, Euomphalus.
Lamelibranhiatele sunt re p rezentate prin forme primitive cu
de ntitia încă ned iferentiată; se în tâl n esc, însă, si hetero donte si
d isodon te. ' r Stomocordatele îşi continu ă e vol uţia, d ân d fosile caracteris-
Artropodele sunt re prezen tate p rin trilobiţi, care ating o
m are dezvoltare în Ord ovici an, cu un număr foar te ma re de
specii, cu caractere evolu tive (nu mă rul segme n telor redus,
glabe la şi pigidiul fără şanţuri tr ansversale, posedă ochi şi
posibilitatea de înrulare), d ând forme de interes stratigrafic:
Asaphus exponsus, Illaenus oblongatus, Dalmanitina sociaiis, Trinu-
cleu s (Cryptoiit1zus) goidf ussi etc.
Caracteristice pentru Ordovician sunt stomocorda tele, cu
grap toliţii care au dominat în Ordovician şi în Silurian. Ei
formează un grup enigmatic, care primordial au fost clasificaţi
p ri n tre ce lenterate, iar acum printre stomocordate, ca for mele
cele m ai simple. Tră ia u în colonii ce p lu tea u cu ajutorul unui
pneumatofor (plin cu aer). De acesta erau fixate filamen te
(rabdozomi) pe ca re stăteau animalele. La începutul Ordovi-
cianulu i sunt forme re ticulate - Dfctyonema flabelliforme, care
ma rchează baza O rdovicianului. In Ordovician predomină
genurile la care ra bdozomii poartă loji pe două rânduri (tip
d igraptoid ): Diplograptus palmeus, Phyllograptus - în formă
de frunză .
Având o mare răspândire geografică şi o evoluţie rapidă ,
grap toliţii au dat fosilele cele mai caracteristice pen tru Ordovi-
cian. Deci, în Ordovician predominau: brahiopodele, nauti-
loid ele, trilo biţii, cis toidele şi graptoliţii.
Din cele arătate rez ultă că via ta a at ins în Ordovician un
grad de evoluţie mai înalt decât î~ Cambrian. Apar noi grupe
de animale, iar alături de ce le ce se con ti nuă din Cambrian
apar n oi genuri şi specii. Ce le mai evolua te animale au fost
peştii p lacoderm i şi elasmobranhi.
Perioada siIuriană
În această perioadă, mişcările orogenice s-au manifestat cu o
d eosebită in tensitate. Se rid i că acum ca tenele Caled on iene,
care se arcuiesc începând di n Irlanda, sud-vestul Angliei, prin
Scoţia, vestul Scandinaviei, Spitzbergen, G roenlanda. Alte le se
ri dică în Asia si Austr alia. Rid ica rea acestor sisteme de m unti
a fost însoţită de o mărire a suprafeţelor uscatului; apele
mă ri l or se re trag, lăsând în urma lor regiuni ml ă ştinoase,
lagune p e cale de îndulcire, lacuri, în care au ajuns une le
animale marine, silite să se adapteze la noile condiţii de viaţă .
Paleoclimatul Silurianului a fos t, în general, cald şi un iform.
Celenteratele ordoviciene îşi continuă evolu ţia p rin stro-
matop oroide şi tabulate care formează calcare recifale: Favosites
gothiandica, Haiysites catenularia. De asemenea, tetracoralii sunt
foarte nu meroşi; u n ii sunt so litari, ca Omphuma subturbinaium,
Coniophvllum pyramidaie, alţii recifali.
Dintre echinoderme, num ai crinoidele a u o dezvoltare mai
mare, cis toidele d evin din ce în ce mai rare, iar celelalte clase
nu prezi ntă in teres stratigrafic.
Brahiop od ele articu late sunt foarte n umeroase şi au o mare
răspândire geografi că, atingând apogeu l dezvoltării lor. Se
c onti nuă multe genuri d in O rdovician, d ar acum apar n u-
m er oase genuri noi: Spirifer, Peniatnerus, RhyncllOnella, Atrypa,
Chonetes.
Mo lustele sunt mult mai numeroase si ma i variate fată de
per ioadele anterioare, fiind reprezentate 'în Silurian prin 'toate
clasele, dar se re ma rcă p rin frecvenţa cefalopodelor nauti-
loidee, care ating apogeul dezvol tă rii lor . Unele, ca Orthoceras
timidum, Gomphoceras murchisoni, aveau cochilia drea ptă, altele,
ca Cyrtoceras murchisoni, aveau cochilia cu un grad de înr ulare
m ai mult sa u m ai pu ţin acce ntuat. Unele di n tre acestea ajung
la dimensiuni foarte m a ri , de 2-3 m. In Silurian trăiesc
reprezentan ţi di n toate ordinele de lam elibranhiate, genul ca-
racteristic fiind Cardioia cu d iferite specii. Prin tre gasteropode
apar for me noi.
Ar tropodele sunt re prezentate, în primul rând, prin trilobi ţi
şi gigan tos tracei care se continu ă d in Ordovician .
Tril obi ţii s un t foar te numeroşi, atin gâ n d dezvo ltare maximă
în această perioadă: Calumene blumenbachi, Phacops, Scuiellum
(Bronteus), care trec şi în Devon ian . Se a dap tează la viaţa
l agunară, că tre sfârş i tul Siluri anului, giga n tos traceii, crusta-
ceel e gigante, ca : Eurypterus fischeri, Pterygotus buffatoensis. Sun t
printre cele m ai m ari ar tro pode cunoscute, depă şi nd 2 m
lungime.
tice. Predomină formele cu rabdozomii liniari şi cu lojile situate
nu mai pe o singură parte (tip monograptoi d) : Monograptus
priodon, Spyrograptus turriculatus, Rastrites linnaei.
In Siluria n, corda tele sunt re prezen ta te p rin: agnate şi gna-
tostome. Agna tele, subclasa ostracodermi, a u o vagă asemănare
cu ciclostomii ac tuali. Ostracodermii nu aveau mandibulă şi
înotătoare perechi, iar în regiunea cefa!ică prezentau p lăci
osoase: Birkenia elegans, Cephalaepis murchisoni.
Gnatostomele su nt reprezentate prin: peşti placodermi, elas-
mobra nhi şi crosopter igieni. . cursul căruia devin numeroşi, aproape în acel a ş i timp,
Privită în ansamblu, fauna paleozoică atinge în Silurian
apogeul dezvoltării ei. Au predominat: tabulatele, brahiopodele,
na utiloidele, trilobiţii şi graptoli ţii.
Perioada devoniană
Perioada devoniană este un timp mai liniştit, in term ed iar
în tre orogeneza de Ia fine le Silurianului, în urma căreia au
rezultat catenele Caledoniene şi orogeneza din perioada urmă­
toare, carboniferă, când se vor ridica lanţ u rile muntoase Herci-
nice.
Dezvoltarea vi eţii în Devonian este mult influenţată d e
urmările orogenezei siluriene. Astfel, unele arii continen tale se
măresc enorm, iar clim a se d i ferenţiază în trei mari zone
paleocl imatice: o climă aridă, de pustiu, în con tinent ele nor-
dice; o climă mai rec e pe conti nentul sudic, iar la mij loc, în tre
aces te două zone, o cli mă trop ica l ă.
De o mare importa nţă pentru evoluţia vi eţii a fost extin-
derea ariilor continentale, care determină adaptarea faunei de
la mediu l marin la mediul continental, la început cu puţin e
nevertebrate şi vertebrate inferioare - peşti - care trec în
lagune şi lacuri, d in acestea d in urmă în scurt timp luând
naştere primele tetrapode terestre - amfibienii.
Nevertebratele din Silurian con tin u ă s ă se dezvolte mult în
Devonian; brahiopodele articu late şi tetracorali i at ing d ez-
voltarea maximă, în schimb di spar graptoliţii monograptoizi şi
se răresc mult trilobitii. Pestii se dezvoltă mult, iar amfibienii
lasă primele urme d ~ stegocefali.
Celenteratele continuă să joace un rol deosebit în m ările
devoniene la for marea d e calcare recifale. Tetracoralii au o
dezvoltare mai mare: Calceola sandaiina - specie simplă, soli -
tară, ca racteristică pentru Devonianul mediu, Hexagonaria (Cya-
thophullum} hexagonum - formă colonială . Tab ulatele regre-
sează, dar apar şi unele noi: Pleurodqctium problematicum. La
formarea recifelor de corali au con tribuit şi s troma toporoidele
tot atât de nu meroase ca în Silurian.
Echinodermele su nt bine reprezentate în fauna marină de -
voniană . Cistoid ele, în regres, dispar la s fârşi tul Devoni an ul u i.
Blastoidele ati ng dezvoltarea max imă în America . Cri noideie
sunt cele mai numeroase: Ctenocrinus typus, Cupressocrinus
crassus etc. Celelalte clase de echinoderme: ofiuroidele, asteroi-
de le, ech inoidele reprezenta te prin palechinide, populează, de
asemenea, mările devoniene.
Brahiopodele su nt abundente, în dezvoltare progresivă, cu o
mare bogăţie de forme şi sunt fos ile caracteristice, ca: Ort/IO-
thetina umbraculum, Chonetes plebeja, Pentamerus (Sieberella) sic-
beri, Schizophoria (Orthis) siriatula, Spirifer (Acrospirifer) parado-
xus, Spirifer (Acrospirifer) primaeous, Spirifer (Paraspirifer) cultri-
ţuga tu s, Spirifer (Cyrtospirifer) uerneuili, Rhsmdionella (Hypothy-
ridina) cuboides, Siringocephalus burtini şi Llncites gryp/llIs.
Mo lu ş te le îşi continuă evo luţia, cefalopodele având o ma re
importanţă stratigrafică în Devonian . Ele sunt re prezenta te
prin: na utiloidee şi amono idee. Nautiloideele su nt în reg res,
multe forme drepte (Orthoceras) sau slab cu rb ate (Gyroceras
nodosum) d ispar d upă îndelungata lor înf lorire. Apar şi se
dezvo ltă amonoi deele, cu cele m ai simple form e goniatitoid ee,
având su tura slab ond u la t ă, ca : lvîanticocems intumescens, Anar-
cestes laieseptatus, Tornoceras simplex. Caracteristic pentru De-
vo nianul su p eri or este Clumenia (Kosmcclspnenia) undulata.
Celelalte mo l u şte n u prezintă prea m are imp ortanţă .
Ar tro podele sunt prezente prin tri lobiţi, ostracode şi gi-
gantostracei. Trilobiţii sunt în regr es fa ţă de d ezv olt area m are
ce au avut-o în Silurian, fiind re prezenta ţi prin : Bronteus (Scuiel-
lum) palliţerum . Dipleura (Homalonotus) dekayi, şi genurile Proe-
tus, Harpes, Phacops. Cei m ai mulţi trilobiţi se sti ng în Ne ode-
vonian şi n u mai câ teva gen uri (Proetus) tr ec în Carbo nifer.
Grupul de artropode exclusiv paleozoice, gigantostraceii,
ating o ma re d ezvoltare şi trec din lagune în ape d ulci (lacuri) .
In Neo devonian ei ating dezvolta rea maximă. Fosilele lor se
întâlnesc în Old Red Sandstone (gresi a roşie veche).
10
Continuă si evolutia cordatelor care cunoaste o mare d ez-
voltare. Vertebratele d in Silurian trec, în cea m~i mare parte, şi
în Devonian . Agnaţii sunt rep rezen tati prin Pteraspis rostratus.
Peri oad a fundamentală a istoriei peştilor est e Devonianul, în
reprezentanţii a trei mari clase: placodermi cu Coccosteus deci-
piens, Pterichiuee milleri, elasmobranhi cu proselacieni, strămoşii
rechinilor; Osteic11thyes cu crosopterigieni - Holoptvchius fle-
mingi, Osteolepis şi dipnoi cu Dipierus ualenciennesi, urmaşii
cărora mai trăiesc ş i as tăzi în Australia şi Africa.
Din med iu l marin, unde trăiau în Eodevonian, placodermii,
crosopterigienii şi îndeosebi di pnoii, trec definitiv, în Devo-
nianul superior, în lagunele continentale cu apă dulce. Astfel,
aceşti peşti sunt printre primele ve rtebra te co ntinentale din
ca re au evoluat primele vertebrate tetrap od e, amfibienii. Clasa
amfibienilor, cu care vertebratele fac un pas decisiv pentru
cucerirea fermă a uscatu lui , a apărut în Neodevonia n cu primul
reprezentant de talie mică d intre stegocefali, Ic11 thyostega, cel
mai prim itiv gen al aces tei clase de vertebra te, asemănător cu
peş ti i crosopterigieni d in care s-a dezvolta t.
Deci, în Devonia n unele clase de animale sunt încă în plină
dezvoltare: brahiopodele, tetr acoralii, go niatitoidele, altele su nt
în regres: tabulatele, cistoidele, na u tiloi deele şi trilobiţii, iar
altele îşi fac acum apariţia (unii peşti şi a mfibienii).
Perioada c arboniferă
După liniştea relativă a Devonianului, evoluţia vieţii în
Carbonifer este influen ţa tă de a doua orogeneză paleozoică,
care la sfârsitul erei se intensi fi că si ca re va duce la în ă l tarea
catenelor H;rcillice. În Carbonifer se 'ri dică primele valuri mun-
toa se care măresc su prafaţa ariilor continentale.
Carboniferu l înc epe cu un timp li niştit, în ca re agenţii ex-
terni rod catenele Caledoniene, au loc mişcări epirogenice însoţi te
de transgresiu n i marine.
La începutul Carboniferulu i, se stab i leşte o climă caldă şi
umed ă, iar la sfârşi t clima se diferenţiază în regiuni cu climă
ca ld ă, u sca tă , de step ă, şi regiuni re ci cu ghe ţa ri.
In aceste conditii s-a dezvoltat via ta în Carbonifer.
Dintre pr otozoa re, foram iniferele cu cochilia calcaroasă în -
regis trează prima ex pansiune şi dau fosi le cond ucă toare cu
ge n urile: Fu sulinella sp, Fusulina cylindrica în Carboniferul me-
diu. Ma i menţi on ă m genu l Triticites sp, din Carboniferul
su perior.
Celentera tele sun t reprezentat e prin hidrozoare şi antozoare.
Hi drozoa rele se ca rac te rizează prin ră r irea stromatoporoide-
lor, iar dintre antozoare, a ta bulatelor; în schimb, tetracoralii
su nt ma i nume ro ş i în compara ţie cu perioa dele an terioare,
aceasta numai în Ca r bon ifer ul in ferior, Zaphrenioides (Zaphren-
tis) cornicula, iar d in Ca rboniferul mediu încep să regreseze.
Dintre echinoderme se dezvoltă cri noid ele şi palechinidele
cu: Palaeechinus etegans, tvîelonectunus muliiporus etc. Se con-
tinuă blastoid ele, care sunt în p lină dezvo ltare: în Europa,
Pentremites florealis; în schimb, cis toidele dispar la începutul
perioadei.
Bra hiopodele sunt încă n um ero ase şi dau fosile caracteris-
tice. Form ele m ai importante su nt grupate în fam ilia Produc-
tidae, cu n u me ro ase gen uri şi specii carac teris tice: Giganiopro-
ducius (Pro âucius) giganteue, Linoproductus cora. Se mai în tâl-
nesc numeroase sp irife ride: Spirifer iomacensis, Spirifer (Choris-
tites) mosquensis, Spirifer (Mlmella) supramosqueneis şi terebra tu-
!id e, Terebratula hastata etc .
Mol uş tel e sun t în c ontinuă evoluţie; apar gen uri şi specii
noi. Lam elibra nhiatele sunt reprezentate prin numeroase specii
m arin e, ca Posidonia becheri, dar şi unele de apă d u lce.
Gasteropodele se în tâlnesc cu ace leaşi genuri din De vo nian, la
care se adaugă sp ecii no i: Bellerophon bicarenus, Euomphalus
pentagulatus. Dintre cefalo pod e, nautiloideele sunt în regres ;
numai cele cu cochilia înrulată sunt încă d estul de n um eroas e.
Amono ideele su nt în continuă evoluţie. Se găsesc numeroşi
gonia ti ţi ca re ating maxim um de d ezvoltare. în Carboniferul
inferior ei au forme glo b ulare şi lin ia suturală de tip goniatitic,
cu o complicare progresivă avân d unul sa u mai mul ţi lobi
d ivizati: Goniatites crenistria. Alte form e au lin ia sutura lă mai
complicată, pregătind trecerea spre linia lobară de tip cera titic:
 Schistoceras missouriense- Acestea anunţau ceratiţii di n Per rnian,
Dintre artrop odc, tril obi ţii sunt pe cale de stingere, reprezenta ţi
n u m ai prin câteva genuri: Phillipsia gemmulijera, Griffithides sp.
În apele d ulci trăiesc încă nu meroşi gigantostracei.
Insectele a par în Devoni an, fiind reprezentate p rin apterigote,
insecte cu organizare inferioară, cu aripi încă nedezvoltate,
Insectele cu a ripi, pterigote, se cunosc din Carbonifer.
În legătură cu a pariţia u nei flore terestre to t mai bogat e, în
Carboniferul superior insectele primitive, apăru te d in Devonian,
ating talii mari - 0,75 m; ele au metamorfoza incompletă şi
inele toracice nesudate, ca: Megalleura, o libelu lă gi gantică,
Stenodictya lobata. Tot în aceas tă perioadă a par primele forme
de orto ptere şi neuroptere. Se mai cunosc păianjeni ş i scorpioni
detip actual.
In fauna de ve r tebrate, mod i ficări deosebite se pe trec în
lum ea p e ştilor. Dintre placodermi au mai rămas n umai
acantoidele. Crosopterigienii şi dipnoii abia se mai găsesc. Mai
bin e dezvol taţi su n t: selacienii (Cladodus) şi ga no iz ii
(Palaeoniscus).
Amfibienii s tegocefali, apăruţi de ja la fin ele Devon ianul u i,
evoluează repede şi se diversifică populând mlaştinile di n
Carbonifer (Ex. Branchioeaurus şi Archaegosaurus, care duceau o
viaţă amfibie) . La începu t talia lor era m ică şi semănau cu
peşti i crosopterigieni. Apoi dimensiunile lor au crescut şi s-au
apropia t de batracieni, Stegocefalii evoluează mai depa rte în
Permian si Triasic.
Din amfibienii-stegocefali, la sfârşitul Carboniferului a u luat
naştere reptilele primitive din or dinu l cotilosaurienilor, înrudite
cu stegocefalii şi care stau la originea altor ordine de reptile. Se
mai cunosc reptile din ordinul pelicosaurienilor, tot cu caractere
primit ive . Din acestea derivă or dinul Therapsida, cu caractere
marnaliene. Aceste reptile se vor dezvolta apoi în p erioada
următoare - Permian.
În general, fauna carboniferă se caracterizează printr-un
regres pro nunţat al: ta bu latelor, t e tr a cor a li lor,
strornatoporoidelor, trilobiţilor, giga ntostraceelor şi al unor
peş ti vechi . Unele grupe dispar chiar de la încep u tul
carboniferului, ca ostracodermii. Ră mân la apogeu: brahiopodele
şi amonoideele (goniatiţii) . Tot în Carbonifer, p alechinid c1e
ating apogeu l dezvoltări i lor. In schimb, în fauna con ti nen tală
apar grupe noi de in secte; se dezvoltă amfibienii şi reptilele.
Perioada permiană
Şi în Permian condiţiile de viaţă su nt schi mbătoare. Perioada
se caracte rizează, spre deosebire d e cea ca rboniferă, printr-o
I
cli mă usca tă, care a favoriza t fo rmarea desert urilor, a res trâ ns
mările şi în Iagu nele acestora se formează ' depozite masive de
gips, sare şi săruri de potasiu etc. Se restrâng Iacurile şi
mlaşti nile şi ca urmare se reduce numărul arnfibienilor: pe
continentul sudic Gondioana domnea o climă rece. In alte regiuni
s-a menţinut o cl i mă um ed ă . În Perioada permiană continuă
cutările hercinice.
Animalele care au populat măr ile în p rima p art e a pe r ioadei
permiene erau d estul de asemănătoare cu cele din Carbonifer,
în timp ce către sfârşitul acestei perioade fa una rep rezenta
începutul unei vieţi noi, care se va d ezvolta în Era m ezozoi c ă.
Dintre foraminifere, fus ulinidele apărute în Carbo nifer se
• con tinuă şi în Perrn ian, da r către sfârşitul per ioad ei disp ar. Ele
sunt reprezentate prin Schioagerina princeps etc.
Celenteratele şi ech inodermele nu a u suferit prea m ari
schimbări, în a fară de faptul că d ispar tetracoral ii şi trăiesc
ultimele palechinide.
Brahiop od ele, apropiate mult de cele di n Ca rb onifer , su n t
încă numeroase, pe ntru ca la fine le Permian ul u i să di spară
formele pale ozoice. Predomină brahiopodele articulate. For mele
caracteristice sunt: Producius (Horridonia) horridus, Spirifer alatus.
De menţionat sunt unele forme aberante cu cochilii1e puternic
deformate, ca Richthofellia lauirenciana.
Briozoarele sunt foarte n umer oase şi va ria te, form ând recifi
ca Fenestella retiformis.
Dintre moluş te, cefa lop odele n autilo id ee sunt în regres. In
schimb, amonoi deele înregistrează u n progres, fiin d d in ce în
ce mai rare formele d e tip goniatitic, inmu lţindu-se cele n oi, cu
linia loba ră ceratitică . Formele mai importante sunt: Medlicottia
orbignyana, Cyclolobus siach ei, Popnnoceras multisiriaium,
Majori tatea au cochilia netedă, amintind amonoideele
paleozoice.
La melibran hia tele şi gasteropodele sunt aproape acel eaşi
d in Ca rbon ifer.
Gasteropodele, deşi variate, nu prezintă importanţă deosebită .
Tril ob i ţii , după ce au stăpânit vreme d e 300 miI. ani mările
s trăvechi, d ispar înain te de sfârşit ul Pa leozoic u lui. Cele câteva
genuri din Carbonifer s-au menţinut şi în Per mian .
Vert eb ra te le sunt repre zen ta te prin peşti, amfibieni şi reptile.
Din tre peşti, sunt mai numeroşi p roselacien ii - (Pleuracanthusş
si selacienii (Acanthodes). De asemenea, fosile caracteristice da u
şi peştii ganoizi hetero cer ci: Amblypterus macropierus, Paiaeoniscus
[reiesleoeni, Platysomus gibbosus, cei mai m ulţi fiind de apă
d u lce.
Amfibienii stegocefali ati ng apogeul d ezv oltării lor, fiind
mai numeroşi şi de dimensiuni mai mari decât în Carbon ifer:
Archegoeaurus decheni, cu coada lungă şi d im ensiu n i de 1,5 m,
şi Branchiosaurus amblystomus, cu coada scurtă.
Re ptilele ia u o mare dezvo ltare, p revestind ur iasa lor
d iversificare din Era Mezozoic ă, Se contin uă cele din Carbonifer,
dar se adaugă tipuri noi. Ele sunt repreze ntate pri n
co tilosaurieni, unii erbivori, ca: Seqmouria sp., Pareiasaurus
serridens, alţii carnivori, ca: Labidosaurus hantaius. Alătu ri de
co tilosaurieni, în Permian au trăit ş i reptilele pelicosau rieni,
d intre care es te de remarcat Dim etrodon in cisiuus, cu aspect de
şopârlă şi apofize le spi noase ale vertebrelor foart e lungi (2 m).
M a jo r ita tea reptilelor din Perrnian aparţin ordin ulu i
Therapsida, din care derivă mamiferele. Ele a u caractere ce le
a propie de pelicosa urien i din care a u ev ol uat, însă, multe au
caractere de asemănare cu mamiferele primitive: monotreme şi
marsupiale. Ma i importa n te s unt ter iod ontele carn ivore :
lnostran ceuia, şi anomodontele (erbivore) : Dicunodon feliceps. Pe
continentul Gondwana, terapsidele iau o mare dezvoltare.
În co ncl uzie, re pti lele prezintă o ev o l uţie accen tua tă în
Perrnian.
La sfârşitul Pe rmianului se sting pentru totdeauna numeroase
animale care au dat specificu l Erei Paleozoice: fusulinidele, cea
mai mare parte a coralilor tabulaţi, tetracoralii, palechinidele,
cis toideele, blasto ideele, spiriferidele, prod uc tid ele, cele ma i
m ul te nautiloidee, goniatiţii, trilobiţii şi gigantostraceii etc.
In timpul Erei Paleozoice, fau na marchează un apogeu în
Silu ria n - Devon ian, a poi i n tră în regres până în Permian şi
lasă locul altor animale noi, ce se vo r dezvolta în Era Mezozo ică .
Gru pele principale care trec di n Perrnia n în Era M ezo zoi c ă
su nt cerat iţii, amfibienii stegocefali şi reptilele terapside ce se
sting la finele Triasicului.
ERA MEZOZOICĂ
Era Mezozoică reprezin tă timpul în care s-au dep us
sedimente ce cuprind floră şi faun ă cu caractere in ter medi are
în tre acelea d in Paleozoic şi Neozoic, de u nde şi denumirea de
"era v ieţii mijlocii" . Durata ei absolu tă es te de circa 173 miI.
ani, aproape j umă tate d in durat a Erei Paleozoice.
Ca şi Era Pa leozoic ă, Era Mezozoic ă n u es te lips i tă de
mi şcări oro genice şi nici d e eru pţiuni v ulcanice; o mare pa rte
din munţi i act uali ai Eu ropei Centrale şi d in alte cont inente îşi
au începu turile în Mezozoic şi în deosebi în Cretacic. Spre
sfârşitul perioadei lanţuri m u ntoase m a ri s-a u ridicat în es tul
As iei. In legă t ură cu mi ş că r il e e p irogenice a u avu t loc
transgresiu ni şi re gresiuni mar in e im portante.
Astfel, în Mezozoic, condiţii le paleogeografice, pa leocli matice,
p aleo ecologice şi tectonice au fost di ferite d e cele din Pa leozoic
şi a u influ enţat puternic viaţa din această eră.
Asistăm la o înnoire vădită a lu mii animale. Se remarcă
a pari ţia he x a coralilor, extraordin ara abun denţă a
neoamonoideelor, a belemnoid eelor care dev in stăpânii mărilor;
locu l brahiopodelor, atât de va r iate ş i răsp ândi te în Paleo zoic,
es te luat de lamelibranhiate şi gasteropode, ca re joacă un rol
A însemnat, iar cri noi dele ce dează prim ul loc echi n oid elor .
În cee a ce pri veşte fau na de vertebra te, în a fară de dispari ţi a
pe ştilor placodermi, se c ons ta tă dezvoltarea peştilor teleosteeni,
explozi a reptilelor care a ting apogeul dezvoltării lor, a pariţia
păsărilor şi mamiferelor.
____ . _~ 1
 În aceas tă faună, dezvoltare ex t ra o rd i n a ră ating repti lele
care cuceresc toa te mediile de viaţă. Pe drept cuvânt, Era
Mezozo ică se mai nu meşte şi «Era reptilelor»,
Pe baza cri teri ilor stratigrafice ş i pa leon to logice Era
Mezozoic ă se d ivide în 3 perioade (vezi tabelul de la pagina 7).
Perioada triasică
Denumirea de Triasic se da toreşte faptu lui că depozitele de
la începu tul Erei Mezozo ice pre zintă trei sc rii lito logice
d e o s ebi te : se ria infe rioară cupri nde gresia vărgată,
Buuisandstein, ca re ara tă o cl im ă ca l d ă, arid ă, con tinentală;
se ria mijlocie, calcare coc hil ifere ma rine, MIIsc1Iclkalk ş i seria
superioară, ma me formate în lagu ne, Kcuper. Acesta este Triasul
de tip germall. Mult mai d ezvoltat şi răspândit es te Triasul alpin,
cu depozit e ma rine.
Dezvoltarea vieţii este influenţată de condiţiile no i ce apar în
ur ma mo dificărilor pa leogeografice care au avu t loc la sfârşi tul
Paleozo icu lu i. Mări rea sup ra feţelor continentale fa v ori zea ză
dezvolt ar ea vertebratelor tetrapode. Agenţii externi continuă
să erodeze catenele hercinice. Clima este ca ldă si uscată, în
un ele regiu n i, aşa cu m arată gresia vărgată şi 'f orma ţi u n i le
lag una re . Mi şcările orogenice sunt mai puţin in tense.
Fau na oglindeşte trecerea de la for mele vec hi, paleozoice, la
cele noi, mezozoice; este o Îmbinare de elemente n oi si vechi.
Pro tozoarele: foraminiferele, rad iola rii, ca şi spongierii, j oacă
un rol sec un dar În T ri asic,
În fauna d e nevertebra te se impune, În p rimu l râ nd, apari ţia
hexacoralilor, care în locu iesc tetracoralii pa leozoici ş i trăiesc
până în zile le noastre.
Din tre echinoderme, m ai d ezvolta te su nt cri noidele, care
a tinseseră perioad a de în flo rire în Paleozoic: Encrinus liliiformis
e tc. Apar euec hinoidele d in familia Cidaridae.
Brah iop ode le, în vădi t regres fa ţă de Pa leozoic, su feră ma ri
mo d ifică ri . Disp ar toa te genurile specifice Paleozoicu lui şi r ărn â n
numai d ou ă gru pe mari, rin con elidele şi terebratuli dele, ca re
d evin numeroase: Terebraiula gregaria, Terebratula uulgaris.
M o l uş te le s u nt în pli n p rog res. Lameli branhiate le se
d iversifică, mu lte di n tre ele au d at fos ile caracteristice: Myop1loria
cosiaia, Myop1loria tiulgari«, MyopllOria goldfllssi, Myop1loria
kefersteini, Uma striata, Gervil/eia socialis, Pseudomonoiis (Claraia)
ctarai, Avicu la COIl torta, Daonella lonnneli, Monoti« saiinaria. Foar te
multe larnelibranhia te a u valve subtiri, dar sunt si multe forme
cu va lve groase : Megalodoll sCli ta tll~ . ' sp iriferi de lo r, a semăn ătoare sp iriferide lor paleozoice.
Ga st eropodele paleozoi ce di s pa r În ma re pa rte şi apar for me
no i; în pli nă înflorire su nt Wort1lC1lia solitaria, Chetuniizia escheri.
Apar şi tipuri noi, ca Turbo rectecostaius, Neritopsis costata.
Dar, di ntre m olu şte, cefa lopodele au cea mai i m por ta nt ă
dezvo ltare. Ele se caracterizează prin regresi unea na utiloideelor
ş i prin evoluţi a ra p idă a am on oid eelor. Nautil oideele mai sunt
reprezentat e, ca şi în Paleozoic, prin genuri cu coc hilia drea ptă
(Orthoceras), care di spar la sfârşitu l Triasicul ui şi pr in for me
înru la te (Nau tiius} care tr ă i e s c pâ nă În z ilele n o a st re .
Amonoid eele d evin cefalopodele domi na nte În fauna tr i asi c ă
de ne verteb ra te. Ele su nt re p rezen ta te a proape numai p rin
cera titacee, care prezin tă o mar e d iversifi ca re. Unele a u lin ia
loba r ă simplă, cu lobii slab d i nţa ţi, altele au linia lobar ă foarte
co mplicată, făcând legă tura În tre a rno noideelc d in Pa leozoicul
superior şi cele d in Mezozoic. Se cu nosc circa 3 000 de s pecii
de cera tiţi, d in tre care ma i frecve nte su nt: Ceratites irinodosus,
Cera iites 1l0dOSIlS, Tiralites cassianue, Trachuceras aOIl, Tropites
subbultaius, Cladiscites tornaiu s, Pinacoceras nietternichi, Arcestes
gigall to galea tlls. Romanites siniionescui etc. La sfâ rşitu l Triasicului,
cer atitoidele d ispa r a p roa pe total ; trec în Ju ras ic numai
filocera titaceele.
În Triasic apar şi precursorii be lemnoideelor: Auiacoceras
inducens, A tractites, cu fra gmocon mare şi ro strul d e dimen siuni
ma ri sa u mici.
Dintre crustaceele d in Era Paleozoică nu se mai găsesc
tril obiţii , iar dintre gigan tostracei s u pravie ţ uieşte numai Limulus.
In formaţi u nile lagunar e se întâ l neşte filopod u l Esiheria minute.
In lu mea ve rtebra telor au loc mari sc hi mbări. Astfel, în clasa
peşti, d ipnoii şi cro sopterigienii se întâlnesc foar te ra r, ia r
d intre OsteicJltllyes se în tâl nesc co ndrostei, holostei cu scheletu l
din ce în ce mai bine osi fica t.
12
Amfibienii, care a u atins apogeul În Pe rrnian, Îş i conti nuă
evoluţia, fiind reprezenta ţi prin stegocefali l abi rintodonţi : Mas t-
odonsaurus giganteue, care d ispare la sfârşi t u l Trias icu lu i.
Re p ti lele încep încă di n T riasic marea lor dezvoltare,
caracteristică Erei Mezozoice, d ucând la o ma re diversificare şi
specia lizare. Din Per m ian se cont i n uă reptilele terapside cu
Lystrosallnts iotirostris. p lacodontele cu Placodus gigas care dispar
la sfâ rşi tu l Triasicu lui. A par ihtiosa urien ii cu Mixasaurll s,
sa urop terigienii cu Noiliosauru s. Mai apa r primii chelonieni
Trinseocheuj« şi primii tec od o nţi cu A ethosaurus. Tot acum apar
şi p rimii di nosaurieni, Zanclodon. Dinosaurien ii evo l uează în tr-o
prodigioasă diversitate de forme, uneori paradoxale şi adesea
de dimensiuni gigantice (10 m). Se cu nosc şi u rme de p aş i ale
unor tetrapode, Chirotherium , stegocefa li sa u reptile.
Perioada jura sică
În Pe rioa da [u ra si c ă , toa te con diţi ile a u fos t favorabile
v ieţui toarelor, ceea ce a dus la o d ezvo lta re a lor p e care n u a m
mai în tâlnit-o decât În Ca rnbrian, la fel de l inişti t.
Pr ot ozoar ele sunt prezente p rin: foramini fer e, ra diolari şi
infuzori. Rad iola r ii au format, prin scheletele lor sil icioase,
roci le numite ra diolarite.
Spongieri i s i lic io ş i, Cnemidiastru m, joacă un rol deosebit
contribu ind, alătur i de corali, la forma rea recifelor. Se continuă
cu spongierii calcaro şi,
Celentera tele su nt reprezentate prin hexacora lieri, ap ă ru ţ i
d in Triasic, care formează recifi în m ăril e e picon tinen tale,
îndeosebi în Juras icu l super io r (Ncoju ras ic). de und e şi
denumi rea acestu ia de Coralian, pri n: lsastraea bernardana ,
Thecostnilia trichoioma.
Echinodermele se carac terizează p rin d ezvoltarea m are pe
care o ia u echinoidele şi cr ino id ele. Dintre euechinoid ele cu
si metrie p e nta r adia r ă , mai frecven te sunt: Cidaris coronata,
Hemicidaris, iar dintre ce le cu simetrie bil atera l ă : Collyri tes,
Holectyplls etc. Crinoidele au câ teva ge nuri foa rt e răspâ nd i te:
Apiccrinus royssianus, PentacrinliS.
Brahiop od ele se remarcă prin predomin area ter ebratu lid elor
şi rincone lidelor. Dintre terebra tul id e mai n u mero ase sun t:
Zeilteria (Magge/ania) nu mismalie, Pygope (Terebrntula} diplnţa, iar
dintre rinconelide: RI1Yl/c1lol/el1a lacunosa etc.
În [u ras icul in feri or mai tră iesc ultimii reprezentanţi ai
Mol u ş tele au av ut cea mai p rodi gioasă d e zvol tare şi o
deosebi tă valoare stra tigra fică. Dintre lamelibranhiate d ispar
majorita tea ge n u rilo r tri as ice şi a p ar alte le n oi, dintre ca re mai
frecvente sunt: Uogryplzaca (Gryplzaea) arcuaia, Lima (Plagioetoma)
gigal/tea, PllOladomya niu rchisoni, Trigonia (Cicoitrigonia) nauis,
Trigonia (Lyriodon) costata, Exogyra oirgula, Alice/la mosquensis.
Apar primele pachiodon te ca Diceras arieiinum.
Faţă d e la melibra n h ia te, gas te ro p odele se si tuează pe pl anul
a l d oi lea: p leuroto ma riaceele cu Pleurotomaria, nerineideele cu
Nerinea tubcrculosa, a poi stro m ba cee Je şi ceritiaceele.
Dar , cea mai importantă cl a să dintre moluşte es te clasa
cefalo podclor, p rin nu măru l ab undent d e ge n uri ş i specii, prin
m ar ea va ria ţie şi p rin im po rtanţa lor s tra ti gra fic ă . Nu se m ai
găsesc for mele d re p te de na utiloid ee, amonoid eele tri asice d e
ti p cer a titic; încep o,d ezvolta re l ux uria n tă a mo niţii propriu -zişi
(ne oa mo noi deele). In [urasic, neoamonoideel e a ting apogeul
dezvo l tării lor. În afară d e Plwilocerae ş i Lytoceras, prezente în
tot sistemul în formaţi u n i ba tiale, pen tru fiecare subdiviziu ne
ex is tă forme caracteri sti ce din su bo rd in ul Ammonitina.
Pentru Jur asicu l infe rior (Lias) : Psiloceras planorbis , Scltlotheimia
angulaia, Arietites bisulcatus, Dumortieria (Harpoceras) radians,
A maltlieue margaritatus, Hildoceras bifrons.
Pentru Jurasicul med iu (Dogger): Leioceras opalinum, Ludtoigia
(H arpoeeras) mu rchisonae, Macrocepllllli tes macroccplialu S,
Stephanoceras lnttnphriesinnum, Parkinsonia parkinsoni.
Pen tr u [uras icu l superior (Ma lm): Perisphinctes ii ziani,
S treblites (Opp elia) tenuilobatu s, Epipel toceras (Pel toceras)
binuunnuitunt, Aspidoceras perarmaium, Virgatites uirgatus.
Belemniţi i au avu t, de asemenea, o evo l uţie puterni că în
Jurasic: Megatelltilis giganteus şi Hiboli tes (Belelllnites) /zastatus.
 În lumea vertebratelor se petrec cele mai importante
eveni me n te biologice d in Jurasic: explozia reptilelor, apariţia
păsărilor şi mamifer elor -" .
Peştii osoşi îşi con tin uă d ezvolt area şi răspândirea; peştii de
tip pa leozo ic su n t to t ma i rari. Marea majoritate sunt peşti
osoşi, holostei: Lepidopus Il otoptenis, şi teleostei cu schelet
com plet osifica t: Leptolepis sprattiformis.
Batr acieni i se remarcă p rin anure apărute încă de la fine le
Triasicului.
Reptilele îşi con tin uă ur iaşa lor dezvoltare cucerind usca tul,
apa şi aer ul. Printre reptilele acvatice predomină ihtiosaurienii,
a păruţi încă din Triasic, cu: Iclz thyosaurus quodriscissus. cu aspect
pisciform . In Jurasic ei dau cel mai ma re număr de tip uri şi
ating dimensiuni mari (12 m lu ngime). Numai o singură specie
atinge Cretacicul, pen tru a se sti nge şi ea la sfârşitul acestei
peri oade.
La ace ste reptile acvatice se a daugă: sauropterig ienii cu
Plesiosaurus, ceva mai ma re decâ t lchihvosaurus (15 m) şi cu al tă
înfăţişare . Se mai a da ugă crocodilienii cu Teleosaurus.
Dintre re p ti lele te r est r e, ce le mai impor tante sunt
dinosau rienii, cu for me ex travagante şi dimensiuni gigantice
(25 m ş i 35 tone). Erau diferenţiate cu două tipuri: tip u l
sau ripe lv ia n (Saurischia) şi tipu l avipelvian (Ornithiechia).
Di feren ţ e l e d in tre aceste d o u ă tip uri interesează caracteristicile
bazinulu i şi ale d enti ţi ei. Erau carnivori şi erbivori. Dintre
carn ivo re se remarc ă Compsogna thus, d e talie mică, Alloeaurus,
de talie mai mare şi Ceratosaurus. Dinosaurienii erbivori erau
masivi , greoi, unii di ntre ei fiind cele mai gigantice ani male
terestre cunoscute: Brontosaurus, Brachiosaurus, Diplodocus longue
etc. Destul d e nume roş i şi r ăs p â ndiţi au mai fost: crocodilienii,
chelonienii şi rin cocefali i.
In [urasic, reptilele cuceresc şi aerul prin r ă sp ăn dire a consi-
derabil ă a pterosaurieni lor: Pterodactylus spectabilis, de talie
mică şi cu coad a scu rtă şi Rham phorhunchu s plzyllurlls.
Dar, cel mai important eveniment în fauna [ u rasicu lui
superior este a pariţia celei d in t ăi p ăsă ri : Archaeopterix siemensi,
având văd i te legături filogene tice cu repti lele .
Fauna jurasică se completează cu mamifere care apar din
Triasicul su pe rio r şi care se vor dezvolta vertig inos în Era
Neozoică .
Mamiferele jurasice su n t reprezenta te numai prin tipuri
inferioare. Originea, mamiferelor este în Triasic şi d erivă din
reptilele terapside. In tot timpul Erei Mezozo ice, mamiferele
ocupă un loc foa rt e modest. Un u l d in grupu rile ini ţiale es te
acela al multituberculatelor, erbivore cu m olarii a vâ n d d ou ă
rânduri de tu berc u li, care au trăi t până la începutul Neozoicului.
Al doilea grup este al tritu berculatelor, s trămoşi i tu tu ror
mamiferelor, molarii lor având tre i tuber culi si un talon . Se mai
cunosc triconodonte etc. r
Astfel, Perioad a [u rasic ă es te u na din culmile d e zvo ltă ri i
vieţii pe Păm ânt, faun a at ing ând o ma re dezvoltare ş i o mar e
bogă ţie de genuri şi spec ii. In vremea j urasică au predominat:
neoamonoideele, belemnoideele şi re ptilele specializate.
Perioada creta cică
În această perioad ă via ţa anima lă îşi continuă evol u ţia, dar
se pun bazele trecerii spre fa una neozoică .
Foraminiferele cu importanţă stra tigrafică în Cre tacic su n t:
Orbitolina leniicularis pe ntru Cretacicu l inferior si Orbitoides
media, pentru Cretacicu l superior. ' cu dinţi puternici ca Tvran noeau rus. cel mai m are camivor al
Spongierii şi celenteratele au o importanţă redusă. Hexacoralii
continuă să formeze recife în Cretacicul infer ior şi su perior sa u
se întâlnesc ca forme solitare (Cyclolites).
Dintre ech inoderrne, clasa Echinoidea are cei mai numeroşi şi
rr,tai importanţi re preze n tan ţi. Ac eştia ajung la înfl orirea max imă
ŞI au o mare importanţă s tra ti gra fică . Une le, cum sunt cele din
genul Cidaris, se con tinuă din Jurasicu l su perior. Rolul cel mai
important l-au ju ca t echinoidele e xocicl ice : Micras ter
coranguinum, Micraster cortestudinurium, Toxaster complana-
tus etc.
Crinoidele sunt în regres faţă de Jurasic. Se întâlne sc forme
pedunculat e, Peniacrinus, ş i forme fără peduncul, libe re:
Marsupites, Uintacrillus.
Brahiop od ele, în regres fa ţă de [u rasic, c o n tin uă să dea unele
fos ile caracteristice: Rlvqnchoneita compresa, Peregrinetla peregrina
(= m u lticarin ata).
Moluştele su n t foar te numeroase şi va riate. Lamelibranhiatele
ajung la un grad de d ezvoltare mai înalt decât în [ urasic, d ân d
n umeroase fosile caracteristice. O deosebi tă importa nţă au
pachiodon tele (Iamelibranhia te aberan te), cele două valve
inegale foarte groase ş i umbonele r ăsucite ca nişte coarne,
amintind de Diceras din Jurasic. In Cretacicul inferior au trăit:
Rcquienia ammonia, Monopleura, Toucasia. În Cretacicul superior
au abundat pachiodontele tipice sau r u d i ştii : hipuritidele, cu :
Hippurites cornu uaccinum, Vaccinites gosaviensis etc.
O importanţă tot aşa de mare are genul lnoceramus, răspândit
în depozitele din Cretacicul superior: lnoceranius labiatus,
lnoceratnus lamarcki etc. Pachiodontele şi inoceramii se sting
odată cu sfârşi tul acestei perioade.
Din tre celelalte lamelibranhiate, în Cretacic se întâlnesc foarte
des ostreidele: Exogyra couloni, Exogyra columba, pectinidele, cu :
Pecten, Aequipecten asper. Se mai întâlneşte: Spondvlus SpÎlIO-
sus etc.
Gasteropodele sunt reprezentate prin forme ho lostome, care
se continuă din Jurasic. Mai importante su nt genur ile: Actaeonelia
gigalltea, Nerinea, Natica etc.
Cele mai numeroase şi mai importan te din tre moluş te r ărn ăn
tot cefalopodele cu n eoam on oid ee1e, puternic dezvolta te încă
de la încep u tul p er ioad ei, şi belemnoideele.
Un fenomen foarte curios şi foarte răspândit la neoamonoi-
deele cretacice este apari ţia formelor aberante, care diferă de
for mele no rmale prin deru la rea turelor spirei sau prin în vâ r tirea
lor, nu într-un singur plan, ci în planuri diferi te. Asemenea
neoa rnonoid ee aberante sunt: Crioceras emerici, cu tu rele spirei
aşa de largi că n u se ating; de asemenea, Crioceratites duoali,
Scaphiies geiniizi, Hamites roiundus cu cochilia aproape dreaptă,
r ăs uci t ă numai Ia ce le do uă capete, Ancyloceras maiheroni ,
Turriliies catenatus, Baculiies, cu cochilia d rea ptă, Macroscaphites
yvani. Alte neoamonoidee cu forme normale sunt: Deslzayesites
deshayesi, Douvil/eiceras mammillatum, Peroinq uieria (Schloenbachia)
injiata, Oppelia nisoides. Acanthoceras rothonuigense, Lewesicerea
(Paclzydiscu s) peramplus, formă gigan tic ă, Tissotia ewaldi, cu
si m plificarea liniei lobar e.
La neoamonoideele cretacice se constată o evol uţie regres i vă
care se manifestă prin: derularea coc h iliei pân ă la forme drepte
(Baculites), sim p lificarea ş i a ten ua rea orna men ta ţie i, gigantismul
unora ca re pot ati nge 2 m d ia m etru (Pachgdiscus), simplificarea
liniei lobare care d evin e aproap e d e tip ce ra titic (Tissotia).
Am oni ţii , a pă ruţ i încă di n Pal eozoi c, a tin g în Mez ozo ic o
d ezvoltare extra ordinară (Era amoniţilor) care a fost u rma tă de
un de clin rapid şi de o stin gere completă la sfârşi tu l Cr etacicului.
B el em n i ţi i , d eş i în regres evi dent, mai dau totuşi fosile
caracteris tice; în Cretac icul inferior: Duoalia emerici, Neohibolites
mi nimus şi, în Cre tacic u I su perior Belenmitella m ucrona ta.
Bel ern ni ţi i a parţin excl usiv numai Mezozoiculu i ş i d ispar la
s f ârş i tu l Cret aci cu lu i.
, In lumea ve rtebratelor, peştii selacie ni ia u o mare dezvoltare.
In Cret aci cu l superio r p red om in ă teleost eenii (Clupea, Portheus,
Beryx e tc.). La ba tracieni se înscrie a p a riţia urodelelo r.
Reptilele, deşi faţă d e Jurasic su n t într-un u ş or d ecl in,
s tă pâ nesc totuşi uscatul, ae rul şi a pele. Pe uscat d omină
dinosaurien ii cu o spec ializare mai î nai n tată d ecât în [u rasic.
Un ii erau er bi vo ri: lguanodon bernissariensis. Dinosaurienii
erbivori erau masivi, greoi, ca : Triceratops prorsus, Styracosaurus,
Struihiontimus altus, Titanosaurus etc. Trăiau şi ca rn ivore mari
tu turor tim p urilor, căruia p aleontologii i-a u dat numele sugestiv
d e, Turannoeau rus rex, "regele sa ur ien ilor ca rn ivor i",
In Cre tacic au tră it şi cele mai mari reptile zbură toare,
ptero saurienii, Pieranodon ingens, având d imensi u ni mari , care
nu au mai fost atinse ni ciodată de un an imal z bu ră tor. Aripile
lor avea u o anverg u ră d e 8 m.
Că tre sfârşitul Cr etacicului, chiar a tunci când au atins apogeu l
în număr şi dimensiuni, dinosaurienii s-au stins aproape brusc,
d in cauze m ai puţin cu n osc u te până as tăzi, l ăsând câ m p liber
d e d ezvoltar e mamifer elor.
În Cretacic se cun osc şi reptile marine: ultimii ihtiosaurieni
şi sa urop terigieni, la care se ad au gă mosasaurieni cu Tylosallrlls
ş i chelon ieni, cu Archelon isclzyros.
13
 În decursul erelor geologice, au trăi t alte vieţuitoare decât Deci, cu ajutorul [osilelor putem reconstitui întreaga istorie a
cele pe care le ved em astăzi, care sun t urmaşi ai acestor scoarţei Pământul u i.
In cele ce urmează vom cău ta să urmărim
animal e stră vechi. Evoluţia animalelor în acest imens timp firul evolutiv al organismelor animale care s-a u succe da t pe
geologic a fost puternic influenţată de procesele geologice care planeta noastră.
au avut loc în scoarta Pământului. Datorită acestora, înfătisarea Timpul geologic (imensul timp care s-a scur s de când P ăm ân­
uscatului, ca si a mărilor si oceanelor, n-a fost dintotdeau'n~ asa tul a devenit planetă până în zilele noastre) a fost împ ărţit în
cum se prezint ă astăzi. Odată cu evol u ţia scoarţei P ăm ântului, diviziuni geocronologice. Diviziunile de prim ordin (cele mai
s-a produs şi evoluţia vieţuitoarelor, de la forme inferioare, la mari) au fost numite ere; erele au fos t împărţite în perioade,
forme din ce în ce mai evoluate, până la om. acestea în diviziuni mai mici numite epoci, iar epocile, la rândul
Felul în car e au evoluat animalele po ate fi descifrat în lor, în vârste.
stratele de di ferite vârste ale scoartei terestre, datorită fosilelor Depozitele geologice formate în aceste diviziuni geocrono-
pe care acest ea le con ţin . ' logice au fost împărţite în di viziuni cronostra tigrafice: grupă,
Multe v i eţu ito a re care au populat P ărn ântul au lă sat nu - sis tem, serie, etaj.
meroase resturi si urme în stratele scoartei terestre, ce s-au Succesiunea erelor este rezumată în tabelul următor:
păstrat până în zilele noastre, numite fosile.' Denumirea aceasta
provine din lat inescu l fosea = groapă, deoarece erau descope- SCARA GEOCRONOLOGICĂ *
rite în urma s ă p ă turil or, In general,de la animalele străvechi
s-au păstrat părţile tari : cochilii, schelete, oase etc. Rareori, în Eră sau Perioadă sau
anumi te condiţii de conservare, s-au pă strat şi animale întregi. gru pă sistem Ep o că sau serie Vârsta a bs ol ută
Astfel, în gheţurile Siberiei s-a păstrat de mai bine de 20 000 de
ani mamutul - l}n elefant păros - aşa cum era el, cu blană, Cuaternar Holocen 1/5-2 miI. ani
><::l
piele şi muşchi. In ozocherită (cea ra de pământ) s-a conservat u (Antropogen) Pleistocen '2
un rinocer intact, iar în chihlimbar - r ă şina unui pin fosil - s-au '0 <ti
N
oQ) Neogen Pliocen 24 miI. ani
păstrat numeroase insecte stră vechi. Miocen '6
Fosilele au în geologie aceeaşi imp ortanţă pe care o au Z
<ti
....
Paleogen Oligocen 41 miI. ani c-,
documentele în istorie sau inscripţiile în arheologie. Astfel, ~ Eocen
'-O

stratele scoarţei terestre alcătuiesc paginile imensului hrisov al

Paleocen
istoriei naturale a Pământului.
Importanţa fosilelor pentru de scifrarea îndelungatei istorii a
Cretacic Superior 70 miI. ani
><::l Inferior
Pământulu i este cov ârş itoare. Cu ajutorul lor putem cunoaşte u
"2
'0 Jurasic Malm 58 miI. ani
vieţuitoarele car e au trăit pe Pământ, în timpurile străvechi, ce N <ti
o Dogger
forme şi dimensiuni aveau etc . N
Q) '6
Studiul fosilelor a dovedit că fiinţele care populau odinioară 2; Lias Cf"J
r-,
P ăm ăntul se deosebeau de cele actuale şi deosebirea este cu <ti
.... Triasic Neotriasic 45 miI. ani r-<
~ Mczotriasic
atât mai mare, cu cât sun t mai vechi.
Cu cât sun t mai vechi, cu atât au o organizare şi o s tru c tură Eotriasic
mai simple, fiind mult diferenţiate de urmaşii lor de astăzi şi, Permian Superior 45 miI. ani
cu cât ne apropiem de timpurile noastre, cu atât aceste carac- Inferior
tere vechi dispar şi sunt în locu ite cu altele noi care le apropie Carbonifer Superior 55 miI. ani
din ce în ce mai mult de animalele actuale. Astfel, fosilele Mediu
dovedesc succesiunea neîntreruptă a vieţuitoarelor şi evoluţia .Inferior
lor de-a lu n g u l erelor geologice. Ele mai dovedesc că Devonian Neodevonian 70 miI. ani
vieţui toarele de astăzi sunt o continuare firească a străvechilor ><Il
u Mezodevonian
form e care s-au succedat pe planeta noastră de-a lungul mili - '0
N Eodevonian '2
<ti
oanel or de ani. oQ)
Silurian Superior 30 miI. ani
Fosilele, fiind contemporane cu stratele în care se găsesc, ne !il
P-. Mediu
'6
pot da indicaţii şi despre condiţiile de viaţă care au existat în o
<ti
.... Inferior Cf"J
Cf"J
acea vreme, deoarece, fiind înzestrate cu sensibilita te, au ~
recepţi ona t toate transformările geologice şi climatologice.
Ordovician Superior 60 miI. ani
Fosilele ne mai pot sluji şi la stabilirea conturului conti- Mediu
nent elor şi mărilor vechi, ajutând la elaborarea h ărţilor pa- Inferior
leogeografice. Cambrian Neocambrian 70 miI. ani
Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativă a Mezocambrian
stratelor, deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite Eocambrian
fiinţe, cu durată de viaţă scurtă, care au devenit fosile caracte-
ristice/ ad ică fosile care se găsesc numai în grosimea unui Proterozoic 2030 miI. ani
singu r strat, dar pe toată întinderea lui, indiferent de variaţiile Arhaic 900 miI. ani
petrografice şi de locul unde apar pe Glob. Astfel, se pot
identifica strate de aceeaşi vârstă, aflate la mari dep ărt ări * Tugarinov, A. 1., Voikevici G. V., Dokemb riskaia gheochronologhia
unel e de altele. materikov, Moskva - 1966.

7
EVOLUTIA I
ORGANISMELOR ANIMALE
A-
IN ERELE GEOLOGICE
PRECAMBRIANUL
Timpul Pr ecambrian, prima şi cea ma i veche parte din
istori a geologică a Pământului, es te în acel aşi timp şi cea care
a av ut durata cea mai lungă .
Precambrianul înce pe o d a tă cu întărirea primei scoa rţe te-
restre, când P ărn ântul a deve nit planetă şi se termină oda tă cu
depunerea primelor stra te, în care se găsesc urme bine păstrate
de ani male, şi în special urme le unor crustacee prim itive,
numite irilobiţi (Olenellus).
Între aces te limit e durata tim p ului Precambri an a fost de
circa 3 000 milioane ani faţă d e durata erelor următoare de
circa 570 mi lioane ani, adică ma i mult de ju mătate din durata
timpu lui ge ologic .
Aces t im en s tim p Precambrian se îm parte în două ere:
Arhaic ă, cea mai vech e şi Pro terozoică (Algonkian ) cea ma i
no u ă.
În Prec am brian au avut loc puternice p ro cese de orogeneză,
care au d us la rid icarea mai multor cat ene muntoase: caiena
Lauren ţ ian ă ale cărei urme se mai pot observa pe valea flu viu-
lui Sf. Laure nţi u din America de No rd, caiena Huronian ă, ur-
mele ei găsind u-se în Canada, precum ş i orogenezele Sveco-
[ennidic ă şi Karelică în Europa etc.
Aces te mişcări oro genice au fost însoţite de numer oase ş i
intense manifestări magmat ice.
Dar cel mai im portan t evenimen t din acest timp es te apariţ ia
vieţii .
Mu l tă vreme s-a crezut că Arhaicul a fost complet lips it de
viaţă. In cele d in urmă, în depozitele lu i superioar e s-a u
descoperit cele mai vec hi urme de via ţă, aparţinând unor
bacterii, alge şi chiar unor animale cu o orga niza re foa rte
s imp l ă . .
In depozitele se di men tare ale Pro terozoicul ui se găsesc, însă,
resturi de v ieţu i toare cu un grad de organizare d in ce în ce mai
complex. Astfel, în de pozitele grafitice şi calcaroase d in Pr o-
terozoicul infe rior se găsesc res turi orga nice ra re şi ră u conser-
vate de animale marine in ferioare: for aminifere, ra d iolari, sp on-
gier i şi celenterate. In Proterozoicul superior ş i, în sp ecial, în
partea lui superio ară, în Infracam brian, se cunosc ch iar fosil e
de nev ertebra te cu o organi zar e destul de evoluată : vier mi,
brahiopode şi ch iar artropode pri mitive. Aceste fosile dove-
desc că fauna p roterozoică nu reprezintă fauna primitivă a
Pământu l ui, ci că viaţa a apărut încă de la s fârşitul Arh aiculu i
şi că a avut loc o lungă perioad ă de evo lu ţie până s-a ajuns la
o faună de ne vertebra te destul de evol uată ca cea d in Pr ot er o-
zo ic.
ERA PALEOZOICĂ
Era Pal eozoic ă es te " istoria antică" a 'vieţi i pe Pământ, era
anim alelor vechi. Este o eră foa rte lungă, 330 miI. ani, mai
l ungă decât cele două ere următoare împreun ă .
în îndelunga tul timp al aces tei ere au existat două epoci
lungi, de intensă activitate orogenic ă, ce au d us la ridic area a
două catene d e munţi: caiena Caledonian ă, la sfârşi tul Siluria-
nulu i, ale cărei urme se mai pot ob serva în partea de ves t şi
se ptentrională a Europei (Munţii Scandinav iei, Ţara Galil or,
8
Scoţia), p relu ngindu-se spre vest până în estu l şi nordul
Groen landei şi caiena Hercinic ă, ridicată către sf âr şitul erei în
p artea centrală şi de vest a Europei, inclusiv Uralul. In acelaş i
tim p s-a u ridicat vaste l anţuri muntoase în centrul şi nordul
Asiei, în es tu l Americii de Nord, nordul şi sudul Afri cii şi estul
Australiei. Rid icarea acestor catene muntoase, cu tot cortegiul
de fenome ne geo logice care le-au urmat, au făcut să varieze
foarte mult condiţiile de viaţă . Datorită acestora v i a ţa a evoluat
con tin uu, la baza Paleozoicului trăind forme primitive, pre-
dominând animale din clasele in ferioare, care trec treptat la
forme din ce în ce mai evolua te, către mijlocul şi sfârşitul erei.
La încep u t viaţa s-a manifestat numai în oceane, iar uscatul era
p ustiu . Ince pând di n Silurianul su p erior şi animalele invadea-
ză uscatul, un d e se ins ta lează definitiv, la sf ârsitul erei.
La începutul ere i au predom inat animalele nevertebrate.
Totuşi, în domeniu l marin, se cu nosc resturi de vertebrate
(conod on te) încă d in Cambrian, resturi d e peşti placodermi şi
elasmobranhi din Ordovician, iar de crosopterigieni din Siluri-
an. In formaţiuni continentale lagunare din Silurianul superior
se menţionează ş i agnate.
Astfel, cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate, care
trăie sc as tăzi, au existat deja şi în Era Paleozoic ă , familiile,
genurile şi speciile fiind, în general, d iferite. Au abundat printre
protozoar e fora rniniferele, prin tre spongieri, spongierii silicioşi,
printre celenterate coralii inferiori: tetracoralii şi coralii tabulaţi,
Dintre echin oderm e: cist oideele şi blastoideele, ca şi palechi-
nidele sun t proprii erei, iar cr inoi d ele au cea mai mare dez-
vo ltare, dar se continuă si în erele urm ătoare. Foarte numeroa-
se şi variate sunt molu ştele na u tiloi dee, goniatiţii, precum şi
brahiopodele. Prin tre artrop od e abu ndă tril obi ţii şigigantostra­
ceii, care nu se m ai în tâ lnesc în erele următoare . In Devonian
apar şi primele insecte infer ioare. În Carbonifer şi Permian,
insectele «exp l odează» într-o m u l ţim e de grupe foarte variate,
cu metamorfoză completă.
Apar şi vertebratele cu ostracodermii şi peştii placodermi,
forme primitive, exclusiv paleozoice, care s-au stins înainte de
sfârşitul erei . Apar şi batracie nii cu car e vertebra tele fac un
pas d ecisiv pentru cucerirea usc at ul ui, iar spre sfârşitul PaIe0-
zoicu lu i apar şi reptilele, care domină u scat ul , liberându-se de
vi aţa acva tic ă, de care amfibien ii erau mai strâns legaţi.
Unel e grupe au atins apogeul d ezvoltării lor în această eră.
Aşa sunt brahi op odele, nautiloidele, crinoidele, trilobiţii, am-
fibie nii stegocefali şi unele reptile .
Dintre neve rtebrate, în fauna paleozoică lipsesc total hexa-
cor alii, amoniţii, belernni ţii, echinoid ele exociclice etc ., iar din-
tre ve rtebrate, peştii teleosteen i, păsările şi ma miferele.
Pe baza criteri ilo r paleo ntolo gic e şi stratigrafice, Era
Paleo zoic ă se d ivide în 6 perioade (vezi tabelul de la pagina 7).
Perioada cambriană
Perioadă relativ liniştită, are p u ţine fenomene orogenice, în
unele geosinclinale. Au avut loc mişcări de ridicare şi coborâre
a ar iilor contine nta le şi, ca urmare, transgres iuni şi regresiuni
marin e. Clima, în general caldă şi uniformă, a favorizat dez-
voltarea unei faune de never tebrat e inferioare, exclusiv marine,
de o bogă ţi e nemaiîntâlnită până atunci.
 Ce le mai răspândite animale care au populat mările cam-
briene au fost:
Arheociatidele, organisme în formă de caliciu, cu doi pereţi
calcaro şi, erau fixate pe fu ndu l mărilor p rin tr-un fascicul de
filamente, asemănător rădăcinilor. Trăiau în colonii, formând
recife calcaroase. Un ii savanţi le apropie de spongierii calcaroş i,
alţii de celenterate (corali), alţii, din contr ă, le consi deră ca
tipuri aparte. Sunt forme caracteristice Cambrianului inferior,
rare în Cambrianul me diu, iar în Cambrianul superior aproa pe
lipsesc.
Celenteratele, mai puţin importante, sunt reprezentate p rin
meduze (Medusites) , iar dintre ec hi noderme merită a fi
men tionate holoturidele.
D~zvoltare mare ating brahiopodele şi trilobiţii. Brahiopodele
au di mensiuni m ici, o cochilie m ai mult cornoasă, cele mai
numero ase (inarticulate), lipsite de d inţi . Ge n urile m ai cu nos-
cu te: Lingulella, Acrotreta gemma etc . De asemenea, au trăi t ş i
primele brahiopode articulate (cu d in ţi) : Orusia.
Trilob iţii predomină în Cambrian şi dau fos ile caracteristice
de cea mai mare importanţă stratigrafică. Sunt artro pode ma-
rine, primitive, cu corpul format din tr-un număr variabil de
segm en te. Şanţuri transversale şi longitudinale îi împart în trei
lobi, de und e n umele lo r: longitud ina l - cefalon, torax şi
pigidium; transversal - la mijloc rahisul, iar de o parte şi de
alta pleurele . Trilobi ţii cambrieni au unele caractere d e p rim i-
tivi tate. Astfel, la cei mai vechi, glabela este alcă tu i tă di n
articole separate (segmentată), pe când la cei de mai târziu
aceste artico le su nt sudate (Olenellus) . Tot caractere de p rimi-
tivi tate sunt: n umărul m are al arti colelor toracice şi pigidiu m
mic. La un ii, ca la Agnosiue, n umăru l articolelor toracice se
reduce la două-trei, în schimb pigidiumul este tot atât de
dezvoltat ca şi cefalon ul. Caractere de p rim iti vi ta te m ai sunt:
ochii slab d e zvolta ţ i (unele for me fiind complet lipsite de ochi)
şi lipsa p os ibilită ţii de înrulare.
Alte ge n uri carac teristice Ca mbria n ul ui su nt: Paradoxides,
Conocoryphe, Ellipsocephalus, Olenus.
Cambrian ul, atât de bogat în nevertebrate, ne -a lăsat numai
unele resturi de verte brate inferioare, ag nate şi peş ti pl ace-
dermi, cu noscu te sub n u mele d e conodon te.
Perioada ordoviciană
În Ordovician se con tinuă " liniş tea " d in Cambrian şi se
mentine clima blândă si uniformă, ce duce la o diversificare a
faun~i, care este mult 'mai dezvolta tă si m ai variată decât în
Cambrian. Se întâlnesc nevert ebrate m ar in e din toa te clasele,
ordinele şi chi ar unele fam ilii cu noscu te mai tâ rz iu, precum şi
ver tebra te inferi oare .
Celenteratele su nt mu lt mai bine d ezvoltate şi d iferenţiate
decât în Cambrian. Din tre h id ro zoare trăiesc stromatopo ro i-
de le în faciesurile recifale. A par şi p rim ele antozoare : tabu laţii
si tetracoralii.
. Din tre echinoderme su nt numeroase cis toidele, apăru te încă
din Cambrian, cu ge n u l cel m ai ca racteris tic: Echinosphaerites.
Apar clase no i: p rim ele palech inide şi primele cr inoide, de ti p
camerata.
Brahiop od ele sunt în progres ev iden t; pe l ângă forme in -
articulate, Oboius apollinis, Lingula, se dezvoltă mult for m ele
calcaroase si articulate, care d au fosile caracteristice: Orthis
calligrammo, Rafinesquina (Sirophomena) aliernaia.
In Ordovician ul mediu se găsesc n umero as e brioz oare.
Din tr e moluşte, re prezentate prin toat e clasele, o importanţă
evol utiv ă deoseb ită prezintă cefalopodele nautiloid ee, numeroa-
se şi varia te, cu forme gigantice, drepte, unele . atingănd lungimea
de 4,5 m, ca : Orthoceras, Endoceras; altele, ca Liiuites, au un
încep u t de înr ulare. A par acum şi primele gastero pode cu
cochil ia înrulată în acelaşi p lan: Bellerophon, Euomphalus.
Lamelibranhiatele sunt re p rezentate prin forme primitive cu
de ntitia încă ned iferentiată; se în tâl n esc, însă, si hetero donte si
d isodon te. ' r Stomocordatele îşi continu ă e vol uţia, d ân d fosile caracteris-
Artropodele sunt re prezen tate p rin trilobiţi, care ating o
m are dezvoltare în Ord ovici an, cu un număr foar te ma re de
specii, cu caractere evolu tive (nu mă rul segme n telor redus,
glabe la şi pigidiul fără şanţuri tr ansversale, posedă ochi şi
posibilitatea de înrulare), d ând forme de interes stratigrafic:
Asaphus exponsus, Illaenus oblongatus, Dalmanitina sociaiis, Trinu-
cleu s (Cryptoiit1zus) goidf ussi etc.
Caracteristice pentru Ordovician sunt stomocorda tele, cu
grap toliţii care au dominat în Ordovician şi în Silurian. Ei
formează un grup enigmatic, care primordial au fost clasificaţi
p ri n tre ce lenterate, iar acum printre stomocordate, ca for mele
cele m ai simple. Tră ia u în colonii ce p lu tea u cu ajutorul unui
pneumatofor (plin cu aer). De acesta erau fixate filamen te
(rabdozomi) pe ca re stăteau animalele. La începutul Ordovi-
cianulu i sunt forme re ticulate - Dfctyonema flabelliforme, care
ma rchează baza O rdovicianului. In Ordovician predomină
genurile la care ra bdozomii poartă loji pe două rânduri (tip
d igraptoid ): Diplograptus palmeus, Phyllograptus - în formă
de frunză .
Având o mare răspândire geografică şi o evoluţie rapidă ,
grap toliţii au dat fosilele cele mai caracteristice pen tru Ordovi-
cian. Deci, în Ordovician predominau: brahiopodele, nauti-
loid ele, trilo biţii, cis toidele şi graptoliţii.
Din cele arătate rez ultă că via ta a at ins în Ordovician un
grad de evoluţie mai înalt decât î~ Cambrian. Apar noi grupe
de animale, iar alături de ce le ce se con ti nuă din Cambrian
apar n oi genuri şi specii. Ce le mai evolua te animale au fost
peştii p lacoderm i şi elasmobranhi.
Perioada siIuriană
În această perioadă, mişcările orogenice s-au manifestat cu o
d eosebită in tensitate. Se rid i că acum ca tenele Caled on iene,
care se arcuiesc începând di n Irlanda, sud-vestul Angliei, prin
Scoţia, vestul Scandinaviei, Spitzbergen, G roenlanda. Alte le se
ri dică în Asia si Austr alia. Rid ica rea acestor sisteme de m unti
a fost însoţită de o mărire a suprafeţelor uscatului; apele
mă ri l or se re trag, lăsând în urma lor regiuni ml ă ştinoase,
lagune p e cale de îndulcire, lacuri, în care au ajuns une le
animale marine, silite să se adapteze la noile condiţii de viaţă .
Paleoclimatul Silurianului a fos t, în general, cald şi un iform.
Celenteratele ordoviciene îşi continuă evolu ţia p rin stro-
matop oroide şi tabulate care formează calcare recifale: Favosites
gothiandica, Haiysites catenularia. De asemenea, tetracoralii sunt
foarte nu meroşi; u n ii sunt so litari, ca Omphuma subturbinaium,
Coniophvllum pyramidaie, alţii recifali.
Dintre echinoderme, num ai crinoidele a u o dezvoltare mai
mare, cis toidele d evin din ce în ce mai rare, iar celelalte clase
nu prezi ntă in teres stratigrafic.
Brahiop od ele articu late sunt foarte n umeroase şi au o mare
răspândire geografi că, atingând apogeu l dezvoltării lor. Se
c onti nuă multe genuri d in O rdovician, d ar acum apar n u-
m er oase genuri noi: Spirifer, Peniatnerus, RhyncllOnella, Atrypa,
Chonetes.
Mo lustele sunt mult mai numeroase si ma i variate fată de
per ioadele anterioare, fiind reprezentate 'în Silurian prin 'toate
clasele, dar se re ma rcă p rin frecvenţa cefalopodelor nauti-
loidee, care ating apogeul dezvol tă rii lor . Unele, ca Orthoceras
timidum, Gomphoceras murchisoni, aveau cochilia drea ptă, altele,
ca Cyrtoceras murchisoni, aveau cochilia cu un grad de înr ulare
m ai mult sa u m ai pu ţin acce ntuat. Unele di n tre acestea ajung
la dimensiuni foarte m a ri , de 2-3 m. In Silurian trăiesc
reprezentan ţi di n toate ordinele de lam elibranhiate, genul ca-
racteristic fiind Cardioia cu d iferite specii. Prin tre gasteropode
apar for me noi.
Ar tropodele sunt re prezentate, în primul rând, prin trilobi ţi
şi gigan tos tracei care se continu ă d in Ordovician .
Tril obi ţii s un t foar te numeroşi, atin gâ n d dezvo ltare maximă
în această perioadă: Calumene blumenbachi, Phacops, Scuiellum
(Bronteus), care trec şi în Devon ian . Se a dap tează la viaţa
l agunară, că tre sfârş i tul Siluri anului, giga n tos traceii, crusta-
ceel e gigante, ca : Eurypterus fischeri, Pterygotus buffatoensis. Sun t
printre cele m ai m ari ar tro pode cunoscute, depă şi nd 2 m
lungime.
tice. Predomină formele cu rabdozomii liniari şi cu lojile situate
nu mai pe o singură parte (tip monograptoi d) : Monograptus
priodon, Spyrograptus turriculatus, Rastrites linnaei.
In Siluria n, corda tele sunt re prezen ta te p rin: agnate şi gna-
tostome. Agna tele, subclasa ostracodermi, a u o vagă asemănare
cu ciclostomii ac tuali. Ostracodermii nu aveau mandibulă şi
înotătoare perechi, iar în regiunea cefa!ică prezentau p lăci
osoase: Birkenia elegans, Cephalaepis murchisoni.
Gnatostomele su nt reprezentate prin: peşti placodermi, elas-
mobra nhi şi crosopter igieni. . cursul căruia devin numeroşi, aproape în acel a ş i timp,
Privită în ansamblu, fauna paleozoică atinge în Silurian
apogeul dezvoltării ei. Au predominat: tabulatele, brahiopodele,
na utiloidele, trilobiţii şi graptoli ţii.
Perioada devoniană
Perioada devoniană este un timp mai liniştit, in term ed iar
în tre orogeneza de Ia fine le Silurianului, în urma căreia au
rezultat catenele Caledoniene şi orogeneza din perioada urmă­
toare, carboniferă, când se vor ridica lanţ u rile muntoase Herci-
nice.
Dezvoltarea vi eţii în Devonian este mult influenţată d e
urmările orogenezei siluriene. Astfel, unele arii continen tale se
măresc enorm, iar clim a se d i ferenţiază în trei mari zone
paleocl imatice: o climă aridă, de pustiu, în con tinent ele nor-
dice; o climă mai rec e pe conti nentul sudic, iar la mij loc, în tre
aces te două zone, o cli mă trop ica l ă.
De o mare importa nţă pentru evoluţia vi eţii a fost extin-
derea ariilor continentale, care determină adaptarea faunei de
la mediu l marin la mediul continental, la început cu puţin e
nevertebrate şi vertebrate inferioare - peşti - care trec în
lagune şi lacuri, d in acestea d in urmă în scurt timp luând
naştere primele tetrapode terestre - amfibienii.
Nevertebratele din Silurian con tin u ă s ă se dezvolte mult în
Devonian; brahiopodele articu late şi tetracorali i at ing d ez-
voltarea maximă, în schimb di spar graptoliţii monograptoizi şi
se răresc mult trilobitii. Pestii se dezvoltă mult, iar amfibienii
lasă primele urme d ~ stegocefali.
Celenteratele continuă să joace un rol deosebit în m ările
devoniene la for marea d e calcare recifale. Tetracoralii au o
dezvoltare mai mare: Calceola sandaiina - specie simplă, soli -
tară, ca racteristică pentru Devonianul mediu, Hexagonaria (Cya-
thophullum} hexagonum - formă colonială . Tab ulatele regre-
sează, dar apar şi unele noi: Pleurodqctium problematicum. La
formarea recifelor de corali au con tribuit şi s troma toporoidele
tot atât de nu meroase ca în Silurian.
Echinodermele su nt bine reprezentate în fauna marină de -
voniană . Cistoid ele, în regres, dispar la s fârşi tul Devoni an ul u i.
Blastoidele ati ng dezvoltarea max imă în America . Cri noideie
sunt cele mai numeroase: Ctenocrinus typus, Cupressocrinus
crassus etc. Celelalte clase de echinoderme: ofiuroidele, asteroi-
de le, ech inoidele reprezenta te prin palechinide, populează, de
asemenea, mările devoniene.
Brahiopodele su nt abundente, în dezvoltare progresivă, cu o
mare bogăţie de forme şi sunt fos ile caracteristice, ca: Ort/IO-
thetina umbraculum, Chonetes plebeja, Pentamerus (Sieberella) sic-
beri, Schizophoria (Orthis) siriatula, Spirifer (Acrospirifer) parado-
xus, Spirifer (Acrospirifer) primaeous, Spirifer (Paraspirifer) cultri-
ţuga tu s, Spirifer (Cyrtospirifer) uerneuili, Rhsmdionella (Hypothy-
ridina) cuboides, Siringocephalus burtini şi Llncites gryp/llIs.
Mo lu ş te le îşi continuă evo luţia, cefalopodele având o ma re
importanţă stratigrafică în Devonian . Ele sunt re prezenta te
prin: na utiloidee şi amono idee. Nautiloideele su nt în reg res,
multe forme drepte (Orthoceras) sau slab cu rb ate (Gyroceras
nodosum) d ispar d upă îndelungata lor înf lorire. Apar şi se
dezvo ltă amonoi deele, cu cele m ai simple form e goniatitoid ee,
având su tura slab ond u la t ă, ca : lvîanticocems intumescens, Anar-
cestes laieseptatus, Tornoceras simplex. Caracteristic pentru De-
vo nianul su p eri or este Clumenia (Kosmcclspnenia) undulata.
Celelalte mo l u şte n u prezintă prea m are imp ortanţă .
Ar tro podele sunt prezente prin tri lobiţi, ostracode şi gi-
gantostracei. Trilobiţii sunt în regr es fa ţă de d ezv olt area m are
ce au avut-o în Silurian, fiind re prezenta ţi prin : Bronteus (Scuiel-
lum) palliţerum . Dipleura (Homalonotus) dekayi, şi genurile Proe-
tus, Harpes, Phacops. Cei m ai mulţi trilobiţi se sti ng în Ne ode-
vonian şi n u mai câ teva gen uri (Proetus) tr ec în Carbo nifer.
Grupul de artropode exclusiv paleozoice, gigantostraceii,
ating o ma re d ezvoltare şi trec din lagune în ape d ulci (lacuri) .
In Neo devonian ei ating dezvolta rea maximă. Fosilele lor se
întâlnesc în Old Red Sandstone (gresi a roşie veche).
10
Continuă si evolutia cordatelor care cunoaste o mare d ez-
voltare. Vertebratele d in Silurian trec, în cea m~i mare parte, şi
în Devonian . Agnaţii sunt rep rezen tati prin Pteraspis rostratus.
Peri oad a fundamentală a istoriei peştilor est e Devonianul, în
reprezentanţii a trei mari clase: placodermi cu Coccosteus deci-
piens, Pterichiuee milleri, elasmobranhi cu proselacieni, strămoşii
rechinilor; Osteic1zthyes cu crosopterigieni - Holoptvchius fle-
mingi, Osteolepis şi dipnoi cu Dipierus ualenciennesi, urmaşii
cărora mai trăiesc ş i as tăzi în Australia şi Africa.
Din med iu l marin, unde trăiau în Eodevonian, placodermii,
crosopterigienii şi îndeosebi di pnoii, trec definitiv, în Devo-
nianul superior, în lagunele continentale cu apă dulce. Astfel,
aceşti peşti sunt printre primele ve rtebra te co ntinentale din
ca re au evoluat primele vertebrate tetrap od e, amfibienii. Clasa
amfibienilor, cu care vertebratele fac un pas decisiv pentru
cucerirea fermă a uscatu lui , a apărut în Neodevonia n cu primul
reprezentant de talie mică d intre stegocefali, Ic1z thyostega, cel
mai prim itiv gen al aces tei clase de vertebra te, asemănător cu
peş ti i crosopterigieni d in care s-a dezvolta t.
Deci, în Devonia n unele clase de animale sunt încă în plină
dezvoltare: brahiopodele, tetr acoralii, go niatitoidele, altele su nt
în regres: tabulatele, cistoidele, na u tiloi deele şi trilobiţii, iar
altele îşi fac acum apariţia (unii peşti şi a mfibienii).
Perioada c arboniferă
După liniştea relativă a Devonianului, evoluţia vieţii în
Carbonifer este influen ţa tă de a doua orogeneză paleozoică,
care la sfârsitul erei se intensi fi că si ca re va duce la în ă l tarea
catenelor H;rcillice. În Carbonifer se 'ri dică primele valuri mun-
toa se care măresc su prafaţa ariilor continentale.
Carboniferu l înc epe cu un timp li niştit, în ca re agenţii ex-
terni rod catenele Caledoniene, au loc mişcări epirogenice însoţi te
de transgresiu n i marine.
La începutul Carboniferulu i, se stab i leşte o climă caldă şi
umed ă, iar la sfârşi t clima se diferenţiază în regiuni cu climă
ca ld ă, u sca tă , de step ă, şi regiuni re ci cu ghe ţa ri.
In aceste conditii s-a dezvoltat via ta în Carbonifer.
Dintre pr otozoa re, foram iniferele cu cochilia calcaroasă în -
regis trează prima ex pansiune şi dau fosi le cond ucă toare cu
ge n urile: Fu sulinella sp, Fusulina cylindrica în Carboniferul me-
diu. Ma i menţi on ă m genu l Triticites sp, din Carboniferul
su perior.
Celentera tele sun t reprezentat e prin hidrozoare şi antozoare.
Hi drozoa rele se ca rac te rizează prin ră r irea stromatoporoide-
lor, iar dintre antozoare, a ta bulatelor; în schimb, tetracoralii
su nt ma i nume ro ş i în compara ţie cu perioa dele an terioare,
aceasta numai în Ca r bon ifer ul in ferior, Zaphrenioides (Zaphren-
tis) cornicula, iar d in Ca rboniferul mediu încep să regreseze.
Dintre echinoderme se dezvoltă cri noid ele şi palechinidele
cu: Palaeechinus etegans, tvîelonectunus muliiporus etc. Se con-
tinuă blastoid ele, care sunt în p lină dezvo ltare: în Europa,
Pentremites florealis; în schimb, cis toidele dispar la începutul
perioadei.
Bra hiopodele sunt încă n um ero ase şi dau fosile caracteris-
tice. Form ele m ai importante su nt grupate în fam ilia Produc-
tidae, cu n u me ro ase gen uri şi specii carac teris tice: Giganiopro-
ducius (Pro âucius) giganteue, Linoproductus cora. Se mai în tâl-
nesc numeroase sp irife ride: Spirifer iomacensis, Spirifer (Choris-
tites) mosquensis, Spirifer (Mzmella) supramosqueneis şi terebra tu-
!id e, Terebratula hastata etc .
Mol uş tel e sun t în c ontinuă evoluţie; apar gen uri şi specii
noi. Lam elibra nhiatele sunt reprezentate prin numeroase specii
m arin e, ca Posidonia becheri, dar şi unele de apă d u lce.
Gasteropodele se în tâlnesc cu ace leaşi genuri din De vo nian, la
care se adaugă sp ecii no i: Bellerophon bicarenus, Euomphalus
pentagulatus. Dintre cefalo pod e, nautiloideele sunt în regres ;
numai cele cu cochilia înrulată sunt încă d estul de n um eroas e.
Amono ideele su nt în continuă evoluţie. Se găsesc numeroşi
gonia ti ţi ca re ating maxim um de d ezvoltare. în Carboniferul
inferior ei au forme glo b ulare şi lin ia suturală de tip goniatitic,
cu o complicare progresivă avân d unul sa u mai mul ţi lobi
d ivizati: Goniatites crenistria. Alte form e au lin ia sutura lă mai
complicată, pregătind trecerea spre linia lobară de tip cera titic:
 Schistoceras missouriense- Acestea anunţau ceratiţii di n Per rnian,
Dintre artrop odc, tril obi ţii sunt pe cale de stingere, reprezenta ţi
n u m ai prin câteva genuri: Phillipsia gemmulijera, Griffithides sp.
În apele d ulci trăiesc încă nu meroşi gigantostracei.
Insectele a par în Devoni an, fiind reprezentate p rin apterigote,
insecte cu organizare inferioară, cu aripi încă nedezvoltate,
Insectele cu a ripi, pterigote, se cunosc din Carbonifer.
În legătură cu a pariţia u nei flore terestre to t mai bogat e, în
Carboniferul superior insectele primitive, apăru te d in Devonian,
ating talii mari - 0,75 m; ele au metamorfoza incompletă şi
inele toracice nesudate, ca: Megalleura, o libelu lă gi gantică,
Stenodictya lobata. Tot în aceas tă perioadă a par primele forme
de orto ptere şi neuroptere. Se mai cunosc păianjeni ş i scorpioni
detip actual.
In fauna de ve r tebrate, mod i ficări deosebite se pe trec în
lum ea p e ştilor. Dintre placodermi au mai rămas n umai
acantoidele. Crosopterigienii şi dipnoii abia se mai găsesc. Mai
bin e dezvol taţi su n t: selacienii (Cladodus) şi ga no iz ii
(Palaeoniscus).
Amfibienii s tegocefali, apăruţi de ja la fin ele Devon ianul u i,
evoluează repede şi se diversifică populând mlaştinile di n
Carbonifer (Ex. Branchioeaurus şi Archaegosaurus, care duceau o
viaţă amfibie) . La începu t talia lor era m ică şi semănau cu
peşti i crosopterigieni. Apoi dimensiunile lor au crescut şi s-au
apropia t de batracieni, Stegocefalii evoluează mai depa rte în
Permian si Triasic.
Din amfibienii-stegocefali, la sfârşitul Carboniferului a u luat
naştere reptilele primitive din or dinu l cotilosaurienilor, înrudite
cu stegocefalii şi care stau la originea altor ordine de reptile. Se
mai cunosc reptile din ordinul pelicosaurienilor, tot cu caractere
primit ive . Din acestea derivă or dinul Therapsida, cu caractere
marnaliene. Aceste reptile se vor dezvolta apoi în p erioada
următoare - Permian.
În general, fauna carboniferă se caracterizează printr-un
regres pro nunţat al: ta bu latelor, t e tr a cor a li lor,
strornatoporoidelor, trilobiţilor, giga ntostraceelor şi al unor
peş ti vechi . Unele grupe dispar chiar de la încep u tul
carboniferului, ca ostracodermii. Ră mân la apogeu: brahiopodele
şi amonoideele (goniatiţii) . Tot în Carbonifer, p alechinid c1e
ating apogeu l dezvoltări i lor. In schimb, în fauna con ti nen tală
apar grupe noi de in secte; se dezvoltă amfibienii şi reptilele.
Perioada permiană
Şi în Permian condiţiile de viaţă su nt schi mbătoare. Perioada
se caracte rizează, spre deosebire d e cea ca rboniferă, printr-o
I
cli mă usca tă, care a favoriza t fo rmarea desert urilor, a res trâ ns
mările şi în Iagu nele acestora se formează ' depozite masive de
gips, sare şi săruri de potasiu etc. Se restrâng Iacurile şi
mlaşti nile şi ca urmare se reduce numărul arnfibienilor: pe
continentul sudic Gondioana domnea o climă rece. In alte regiuni
s-a menţinut o cl i mă um ed ă . În Perioada permiană continuă
cutările hercinice.
Animalele care au populat măr ile în p rima p art e a pe r ioadei
permiene erau d estul de asemănătoare cu cele din Carbonifer,
în timp ce către sfârşitul acestei perioade fa una rep rezenta
începutul unei vieţi noi, care se va d ezvolta în Era m ezozoi c ă.
Dintre foraminifere, fus ulinidele apărute în Carbo nifer se
• con tinuă şi în Perrn ian, da r către sfârşitul per ioad ei disp ar. Ele
sunt reprezentate prin Schioagerina princeps etc.
Celenteratele şi ech inodermele nu a u suferit prea m ari
schimbări, în a fară de faptul că d ispar tetracoral ii şi trăiesc
ultimele palechinide.
Brahiop od ele, apropiate mult de cele di n Ca rb onifer , su n t
încă numeroase, pe ntru ca la fine le Permian ul u i să di spară
formele pale ozoice. Predomină brahiopodele articulate. For mele
caracteristice sunt: Producius (Horridonia) horridus, Spirifer alatus.
De menţionat sunt unele forme aberante cu cochilii1e puternic
deformate, ca Richthofellia lauirenciana.
Briozoarele sunt foarte n umer oase şi va ria te, form ând recifi
ca Fenestella retiformis.
Dintre moluş te, cefa lop odele n autilo id ee sunt în regres. In
schimb, amonoi deele înregistrează u n progres, fiin d d in ce în
ce mai rare formele d e tip goniatitic, inmu lţindu-se cele n oi, cu
linia loba ră ceratitică . Formele mai importante sunt: Medlicottia
orbignyana, Cyclolobus siach ei, Popnnoceras multisiriaium,
Majori tatea au cochilia netedă, amintind amonoideele
paleozoice.
La melibran hia tele şi gasteropodele sunt aproape acel eaşi
d in Ca rbon ifer.
Gasteropodele, deşi variate, nu prezintă importanţă deosebită .
Tril ob i ţii , după ce au stăpânit vreme d e 300 miI. ani mările
s trăvechi, d ispar înain te de sfârşit ul Pa leozoic u lui. Cele câteva
genuri din Carbonifer s-au menţinut şi în Per mian .
Vert eb ra te le sunt repre zen ta te prin peşti, amfibieni şi reptile.
Din tre peşti, sunt mai numeroşi p roselacien ii - (Pleuracanthusş
si selacienii (Acanthodes). De asemenea, fosile caracteristice da u
şi peştii ganoizi hetero cer ci: Amblypterus macropierus, Paiaeoniscus
[reiesleoeni, Platysomus gibbosus, cei mai m ulţi fiind de apă
d u lce.
Amfibienii stegocefali ati ng apogeul d ezv oltării lor, fiind
mai numeroşi şi de dimensiuni mai mari decât în Carbon ifer:
Archegoeaurus decheni, cu coada lungă şi d im ensiu n i de 1,5 m,
şi Branchiosaurus amblystomus, cu coada scurtă.
Re ptilele ia u o mare dezvo ltare, p revestind ur iasa lor
d iversificare din Era Mezozoic ă, Se contin uă cele din Carbonifer,
dar se adaugă tipuri noi. Ele sunt repreze ntate pri n
co tilosaurieni, unii erbivori, ca: Seqmouria sp., Pareiasaurus
serridens, alţii carnivori, ca: Labidosaurus hantaius. Alătu ri de
co tilosaurieni, în Permian au trăit ş i reptilele pelicosau rieni,
d intre care es te de remarcat Dim etrodon in cisiuus, cu aspect de
şopârlă şi apofize le spi noase ale vertebrelor foart e lungi (2 m).
M a jo r ita tea reptilelor din Perrnian aparţin ordin ulu i
Therapsida, din care derivă mamiferele. Ele a u caractere ce le
a propie de pelicosa urien i din care a u ev ol uat, însă, multe au
caractere de asemănare cu mamiferele primitive: monotreme şi
marsupiale. Ma i importa n te s unt ter iod ontele carn ivore :
lnostran ceuia, şi anomodontele (erbivore) : Dicunodon feliceps. Pe
continentul Gondwana, terapsidele iau o mare dezvoltare.
În co ncl uzie, re pti lele prezintă o ev o l uţie accen tua tă în
Perrnian.
La sfârşitul Pe rmianului se sting pentru totdeauna numeroase
animale care au dat specificu l Erei Paleozoice: fusulinidele, cea
mai mare parte a coralilor tabulaţi, tetracoralii, palechinidele,
cis toideele, blasto ideele, spiriferidele, prod uc tid ele, cele ma i
m ul te nautiloidee, goniatiţii, trilobiţii şi gigantostraceii etc.
In timpul Erei Paleozoice, fau na marchează un apogeu în
Silu ria n - Devon ian, a poi i n tră în regres până în Permian şi
lasă locul altor animale noi, ce se vo r dezvolta în Era Mezozo ică .
Gru pele principale care trec di n Perrnia n în Era M ezo zoi c ă
su nt cerat iţii, amfibienii stegocefali şi reptilele terapside ce se
sting la finele Triasicului.
ERA MEZOZOICĂ
Era Mezozoică reprezin tă timpul în care s-au dep us
sedimente ce cuprind floră şi faun ă cu caractere in ter medi are
în tre acelea d in Paleozoic şi Neozoic, de u nde şi denumirea de
"era v ieţii mijlocii" . Durata ei absolu tă es te de circa 173 miI.
ani, aproape j umă tate d in durat a Erei Paleozoice.
Ca şi Era Pa leozoic ă, Era Mezozoic ă n u es te lips i tă de
mi şcări oro genice şi nici d e eru pţiuni v ulcanice; o mare pa rte
din munţi i act uali ai Eu ropei Centrale şi d in alte cont inente îşi
au începu turile în Mezozoic şi în deosebi în Cretacic. Spre
sfârşitul perioadei lanţuri m u ntoase m a ri s-a u ridicat în es tul
As iei. In legă t ură cu mi ş că r il e e p irogenice a u avu t loc
transgresiu ni şi re gresiuni mar in e im portante.
Astfel, în Mezozoic, condiţii le paleogeografice, pa leocli matice,
p aleo ecologice şi tectonice au fost di ferite d e cele din Pa leozoic
şi a u influ enţat puternic viaţa din această eră.
Asistăm la o înnoire vădită a lu mii animale. Se remarcă
a pari ţia he x a coralilor, extraordin ara abun denţă a
neoamonoideelor, a belemnoid eelor care dev in stăpânii mărilor;
locu l brahiopodelor, atât de va r iate ş i răsp ândi te în Paleo zoic,
es te luat de lamelibranhiate şi gasteropode, ca re joacă un rol
A însemnat, iar cri noi dele ce dează prim ul loc echi n oid elor .
În cee a ce pri veşte fau na de vertebra te, în a fară de dispari ţi a
pe ştilor placodermi, se c ons ta tă dezvoltarea peştilor teleosteeni,
explozi a reptilelor care a ting apogeul dezvoltării lor, a pariţia
păsărilor şi mamiferelor.
____ . _~ 1
 În aceas tă faună, dezvoltare ex t ra o rd i n a ră ating repti lele
care cuceresc toa te mediile de viaţă. Pe drept cuvânt, Era
Mezozo ică se mai nu meşte şi «Era reptilelor»,
Pe baza cri teri ilor stratigrafice ş i pa leon to logice Era
Mezozoic ă se d ivide în 3 perioade (vezi tabelul de la pagina 7).
Perioada triasică
Denumirea de Triasic se da toreşte faptu lui că depozitele de
la începu tul Erei Mezozo ice pre zintă trei sc rii lito logice
d e o s ebi te : se ria infe rioară cupri nde gresia vărgată,
Buuisandstein, ca re ara tă o cl im ă ca l d ă, arid ă, con tinentală;
se ria mijlocie, calcare coc hil ifere ma rine, MIIsc1Iclkalk ş i seria
superioară, ma me formate în lagu ne, Kcuper. Acesta este Triasul
de tip germall. Mult mai d ezvoltat şi răspândit es te Triasul alpin,
cu depozit e ma rine.
Dezvoltarea vieţii este influenţată de condiţiile no i ce apar în
ur ma mo dificărilor pa leogeografice care au avu t loc la sfârşi tul
Paleozo icu lu i. Mări rea sup ra feţelor continentale fa v ori zea ză
dezvolt ar ea vertebratelor tetrapode. Agenţii externi continuă
să erodeze catenele hercinice. Clima este ca ldă si uscată, în
un ele regiu n i, aşa cu m arată gresia vărgată şi 'f orma ţi u n i le
lag una re . Mi şcările orogenice sunt mai puţin in tense.
Fau na oglindeşte trecerea de la for mele vec hi, paleozoice, la
cele noi, mezozoice; este o Îmbinare de elemente n oi si vechi.
Pro tozoarele: foraminiferele, rad iola rii, ca şi spongierii, j oacă
un rol sec un dar În T ri asic,
În fauna d e nevertebra te se impune, În p rimu l râ nd, apari ţia
hexacoralilor, care în locu iesc tetracoralii pa leozoici ş i trăiesc
până în zile le noastre.
Din tre echinoderme, m ai d ezvolta te su nt cri noidele, care
a tinseseră perioad a de în flo rire în Paleozoic: Encrinus liliiformis
e tc. Apar euec hinoidele d in familia Cidaridae.
Brah iop ode le, în vădi t regres fa ţă de Pa leozoic, su feră ma ri
mo d ifică ri . Disp ar toa te genurile specifice Paleozoicu lui şi r ărn â n
numai d ou ă gru pe mari, rin con elidele şi terebratuli dele, ca re
d evin numeroase: Terebraiula gregaria, Terebratula uulgaris.
M o l uş te le s u nt în pli n p rog res. Lameli branhiate le se
d iversifică, mu lte di n tre ele au d at fos ile caracteristice: Myop1loria
cosiaia, Myop1loria tiulgari«, MyopllOria goldfllssi, Myop1loria
kefersteini, Uma striata, Gervil/eia socialis, Pseudomonoiis (Claraia)
ctarai, Avicu la COIl torta, Daonella lonnneli, Monoti« saiinaria. Foar te
multe larnelibranhia te a u valve subtiri, dar sunt si multe forme
cu va lve groase : Megalodoll sCli ta tll~ . ' sp iriferi de lo r, a semăn ătoare sp iriferide lor paleozoice.
Ga st eropodele paleozoi ce di s pa r În ma re pa rte şi apar for me
no i; în pli nă înflorire su nt Wort1lC1lia solitaria, Chetuniizia escheri.
Apar şi tipuri noi, ca Turbo rectecostaius, Neritopsis costata.
Dar, di ntre m olu şte, cefa lopodele au cea mai i m por ta nt ă
dezvo ltare. Ele se caracterizează prin regresi unea na utiloideelor
ş i prin evoluţi a ra p idă a am on oid eelor. Nautil oideele mai sunt
reprezentat e, ca şi în Paleozoic, prin genuri cu coc hilia drea ptă
(Orthoceras), care di spar la sfârşitu l Triasicul ui şi pr in for me
înru la te (Nau tiius} care tr ă i e s c pâ nă În z ilele n o a st re .
Amonoid eele d evin cefalopodele domi na nte În fauna tr i asi c ă
de ne verteb ra te. Ele su nt re p rezen ta te a proape numai p rin
cera titacee, care prezin tă o mar e d iversifi ca re. Unele a u lin ia
loba r ă simplă, cu lobii slab d i nţa ţi, altele au linia lobar ă foarte
co mplicată, făcând legă tura În tre a rno noideelc d in Pa leozoicul
superior şi cele d in Mezozoic. Se cu nosc circa 3 000 de s pecii
de eera ti ţi , d in tre care ma i frecve nte su nt: Ceratites irinodosus,
Cera iites 1l0dOSIlS, Tiralites cassianue, Trachuceras aOIl, Tropites
subbultaius, Cladiscites tornaiu s, Pinacoceras nietternichi, Arcestes
gigall to galea tlls. Romanites siniionescui etc. La sfâ rşitu l Triasicului,
cer atitoidele d ispa r a p roa pe total ; trec în Ju ras ic numai
filocera titaceele.
În Triasic apar şi precursorii be lemnoideelor: Auiacoceras
inducens, A tractites, cu fra gmocon mare şi ro strul d e dimen siuni
ma ri sa u mici.
Dintre crustaceele d in Era Paleozoică nu se mai găsesc
tril obiţii , iar dintre gigan tostracei s u pravie ţ uieşte numai Limulus.
In formaţi u nile lagunar e se întâ l neşte filopod u l Esiheria minute.
In lu mea ve rtebra telor au loc mari sc hi mbări. Astfel, în clasa
peşti, d ipnoii şi cro sopterigienii se întâlnesc foar te ra r, ia r
d intre OsteicJltllyes se în tâl nesc co ndrostei, holostei cu scheletu l
din ce în ce mai bine osi fica t.
12
Amfibienii, care a u atins apogeul În Pe rrnian, Îş i conti nuă
evoluţia, fiind reprezenta ţi prin stegocefali l abi rintodonţi : Mas t-
odonsaurus giganteue, care d ispare la sfârşi t u l Trias icu lu i.
Re p ti lele încep încă di n T riasic marea lor dezvoltare,
caracteristică Erei Mezozoice, d ucând la o ma re diversificare şi
specia lizare. Din Per m ian se cont i n uă reptilele terapside cu
Lystrosallnts iotirostris. p lacodontele cu Placodus gigas care dispar
la sfâ rşi tu l Triasicu lui. A par ihtiosa urien ii cu Mixasallrll s,
sa urop terigienii cu Noiliosauru s. Mai apa r primii chelonieni
Trinseocheuj« şi primii tec od o nţi cu A ethosaurus. Tot acum apar
şi p rimii di nosaurieni, Zanclodon. Dinosaurien ii evo l uează în tr-o
prodigioasă diversitate de forme, uneori paradoxale şi adesea
de dimensiuni gigantice (10 m). Se cu nosc şi u rme de p aş i ale
unor tetrapode, Chirotherium , stegocefa li sa u reptile.
Perioada jura sică
În Pe rioa da [u ra si c ă , toa te con diţi ile a u fos t favorabile
v ieţui toarelor, ceea ce a dus la o d ezvo lta re a lor p e care n u a m
mai în tâlnit-o decât În Ca rnbrian, la fel de l inişti t.
Pr ot ozoar ele sunt prezente p rin: foramini fer e, ra diolari şi
infuzori. Rad iola r ii au format, prin scheletele lor sil icioase,
roci le numite ra diolarite.
Spongieri i s i lic io ş i, Cnemidiastru m, joacă un rol deosebit
contribu ind, alătur i de corali, la forma rea recifelor. Se continuă
cu spongierii calcaro şi,
Celentera tele su nt reprezentate prin hexacora lieri, ap ă ru ţ i
d in Triasic, care formează recifi în m ăril e e picon tinen tale,
îndeosebi în Juras icu l super io r (Ncoju ras ic). de und e şi
denumi rea acestu ia de Coralian, pri n: lsastraea bernardana ,
Thecostnilia trichoioma.
Echinodermele se carac terizează p rin d ezvoltarea m are pe
care o ia u echinoidele şi cr ino id ele. Dintre euechinoid ele cu
si metrie p e nta r adia r ă , mai frecven te sunt: Cidaris coronata,
Hemicidaris, iar dintre ce le cu simetrie bil atera l ă : Collyri tes,
Holectyplls etc. Crinoidele au câ teva ge nuri foa rt e răspâ nd i te:
Apiccrinus royssianUS, PentacrinliS.
Brahiop od ele se remarcă prin predomin area ter ebratu lid elor
şi rincone lidelor. Dintre terebra tul id e mai n u mero ase sun t:
Zeilteria (Magge/allia) nu mismalie, Pygope (Terebrntula} diplnţa, iar
dintre rinconelide: RI1Yl/c1lol/el1a lacunosa etc.
În [u ras icul in feri or mai tră iesc ultimii reprezentanţi ai
Mol u ş tele au av ut cea mai p rodi gioasă d e zvol tare şi o
deosebi tă valoare stra tigra fică. Dintre lamelibranhiate d ispar
majorita tea ge n u rilo r tri as ice şi a p ar alte le n oi, dintre ca re mai
frecvente sunt: Uogryplzaca (Gryplzaea) arcuaia, Lima (Plagioetoma)
gigal/tea, PllOladomya niu rchisoni, Trigonia (Cicoitrigonia) nauis,
Trigonia (Lyriodoll) costata, Exogyra oirgula, Alice/la mosquensis.
Apar primele pachiodon te ca Diceras arieiinum.
Faţă d e la melibra n h ia te, gas te ro p odele se si tuează pe pl anul
a l d oi lea: p leuroto ma riaceele cu Pleurotomaria, nerineideele cu
Nerinea tubcrculosa, a poi stro m ba cee Je şi ceritiaceele.
Dar , cea mai importantă cl a să dintre moluşte es te clasa
cefalo podclor, p rin nu măru l ab undent d e ge n uri ş i specii, prin
m ar ea va ria ţie şi p rin im po rtanţa lor s tra ti gra fic ă . Nu se m ai
găsesc for mele d re p te de na utiloid ee, amonoid eele tri asice d e
ti p cer a titic; încep o,d ezvolta re l ux uria n tă a mo niţii propriu -zişi
(ne oa mo noi deele). In [urasic, neoamonoideel e a ting apogeul
dezvo l tării lor. În afară d e Plwilocerae ş i Lytoceras, prezente în
tot sistemul în formaţi u n i ba tiale, pen tru fiecare subdiviziu ne
ex is tă forme caracteri sti ce din su bo rd in ul Ammonitina.
Pentru Jur asicu l infe rior (Lias) : Psiloceras planorbis , Scltlotheimia
angulaia, Arietites bisulcatus, Dumortieria (Harpoceras) radians,
A maltlieue margaritatus, Hildoceras bifrons.
Pentru Jurasicul med iu (Dogger): Leioceras opalinum, Ludtoigia
(H arpoeeras) mu rchisonae, Macrocepllllli tes macroccplialu S,
Stephanoceras lnttnphriesinnum, Parkinsonia parkinsoni.
Pen tr u [uras icu l superior (Ma lm): Perisphinctes ii ziani,
S treblites (Opp elia) tenuilobatu s, Epipel toceras (Pel toceras)
binuunnuitunt, Aspidoceras perarmaium, Virgatites uirgatus.
Belernniţi i au avu t, de asemenea, o evo l uţie puterni că în
Jurasic: Megatelltilis giganteus şi Hiboli tes (Belelllnites) /zastatus.
 În lum ea vertebratelor se petrec cele mai im porta n te
evenimente biologice din Jurasic: expl ozia reptilelor, apari ţia
păsărilor şi mamiferelor-" .
Peştii osoşi îşi continuă dezvoltarea şi răspând irea; p eşti i de
tip paleozoic su n t tot mai rari. Marea majoritate sun t peşti
oso şi, holostei : Lepidopus Il otopteni s, şi teleo st ei cu sc he let
complet osificat: Leptolepis sprattiformis.
Batracienii se remarcă prin anure apăru te încă de la fine le
Triasicul ui .
Repti lele îşi continuă ur iaşa lor dezvoltar e cucer ind uscatu l,
apa şi aerul. Printre reptilele acvatice predomină ihtiosauri enii,
apăruţi încă din Triasic, cu : Iclzthyosaurus quodriscissus. cu aspect
pisciform. In Jurasic ei dau cel mai mar e n umăr de tipuri şi
ating dimensiuni mari (12 m lungime). Numai o s ingură spe cie
atinge Cre tacicul, pentru a se stinge şi ea la sfârşitu l acestei
perioade.
La aceste reptile acvatice se adaugă : sa urop te rigien ii cu
Plesiosaurus, ceva mai mare decât lchihvosaurus (15 m) şi cu a ltă
înfăţişare . Se mai adaugă crocodil ieni i cu Teleosaurus.
Din tre reptilele terestre, ce le m a i im por tan te s u n t
dinosaurienii, cu form e extravagante şi d imensiuni gigantice
(25 m ş i 35 tone). Er au diferenţia te cu dou ă tip uri: tip u l
sauripelvian (Saurischia) ş i tipul a vip elvi an (Ornith iechia).
Diferenţel e dintre aceste două tipuri in teresează caracteri st icile
bazinului şi ale dentiţi ei. Erau carn iv ori şi erbivori. Dintre
carnivore se remarcă Compsognathus, de talie mică, All oeaurus,
de talie mai mare şi Ceratosaurus. Dinosaurienii erbivori era u
masivi, greoi, unii dintre ei fiind cele mai giga n tice an imale
terestre cunoscute: Brontosaurus, Brachiosaurus, Diplodocus longue
etc. Destul de numeroşi şi r ăsp ândi ţi a u mai fost : crocodilienii,
chelonienii şi rincocefalii.
In [urasic, reptilele cu ceresc ş i aerul prin r ăsp ăndire a co nsi-
derabilă a pterosaurienilor: Pterodactylus spectabilis, de tali e
mi c ă şi cu coada scurtă şi Rhamphorhunchus plzyllurlls.
Dar, cel mai important evenim ent în fa una [urasicului
superior este apariţi a celei dint ăi p ăsă ri : Archaeopterix siemensi,
având vădi te legă turi filogeneti ce cu reptilel e.
Fauna jurasică se compl etea ză cu mamifere care ap ar d in
Triasicul su perior şi care se vor dezvolta vertiginos în Era
Neozoică.
Mamiferele jurasice su n t reprezenta te numai prin tipuri
inferioare. Originea, mamiferelor es te în Tr iasic şi derivă din
reptilele terapsid e. In tot timpul Erei Mezozoice, mamiferel e
ocupă un loc foarte modest. Unu l din grupurile iniţiale este
acela al mu ltitubercula telor, erb ivore cu molarii având două
rânduri de tuberculi, car e au trăit pân ă la începutul Neozoicului.
Al doilea grup es te al trituberculatelor, s tră moşi i tuturor
mamiferelor, mo larii lor având trei tuberculi si un talon. Se mai
cunosc triconodonte etc. r
Astfe l, Perioada [urasică este una din cu lm ile dezvo ltări i
vieţii pe Pă mânt, fauna ating ând o mare d ezvoltare ş i o mare
bogăţie de ge nuri şi specii. In vremea jurasică au predominat:
neoa mo noideele, bele mnoideele şi reptilele specializa te.
Perioada creta cică
În această perioadă viaţa anima l ă îşi continu ă evoluţia, dar
se p un bazele trecer ii spre fauna neozoică.
Foraminiferele cu importanţă stratigrafică în Cretacic su n t:
Orbitolina leniicularis pentru Cretacicul inferior si Orbitoides
media, pentru Cre tacicul superior. ' cu d inţi puternici ca Tvrannoeauru s. cel mai mare camivor al
Spon gierii şi celenteratele au o importanţă redusă. Hexacoralii
continuă să formeze recife în Cretacicul inferior ş i superior sa u
se întâlnesc ca for me solitare (Cyclolites).
Dintre echinoderrne, clasa Echinoidea are cei mai numeroşi şi
rr,tai importanţi reprezentanţi . Aceştia ajung la înflorirea maximă
ŞI au o mare importan ţă stra tigrafică. Unele, cum sunt cele din
genul Cidaris, se continuă din Jurasicul superior. Rolul cel mai
im p ort ant l-au jucat ec h inoidele exociclice: Mi craster
corangu inum, Micraster cortestudinurium, Toxaster complana-
tus etc.
Crinoidele sunt în regres fa ţă de Jurasic. Se întâlnesc fo rme
pe duncu la te, Peniacrinus, şi forme fă ră peduncul, libere:
Marsupites, Uintacrillus.
Brahiopodele, în regres fa ţă d e [urasic, continuă să dea unele
fosile caracteristice: Rlvqnchoneita compresa, Peregrinetla peregrina
(= multicarinata).
Moluştel e su n t foarte numeroase şi va ria te. Lamelibranhiatele
ajung la un grad d e dezvoltare mai în alt decât în [urasic, dând
numeroase fosile caracte ristice. O deosebită importanţă au
pachiodontel e (Ia melibra nh ia te a be ran te), cele două valve
in egale foart e groase ş i umbonele r ăs uci te ca ni şte coarn e,
am in tin d de Diceras din Jurasic. In Cretacicul inferior au trăit:
Rcquienia ammonia, Monopleura, Toucasia. În Cre tacicul su p erior
au abundat pachiodontele tipice sau ru di ştii : hipuritidele, cu:
Hippurites cornu uaccinum, Vaccinites gosaviensis etc.
O importanţă tot aşa de mare are ge n u l lnoceramus, răspân dit
în dep ozite le din Cre tacicu l su perior : lnoceranius labiatus,
lnoceratnus lamarcki e tc. Pachiodontele şi inoceramii se sting
odată cu sfârşi tul acest ei peri oad e.
Dintre celelalte lamelibranhiate, în Cretacic se întâlnesc foarte
d es os treid ele: Exogyra couloni, Exogyra columba, pectinidele, cu:
Pecten, Aequipecten asper. Se m ai întâ l neş te: Spondvlus SpÎlIO-
sus etc.
Gasteropodele su n t re p rezenta te p rin forme holostome, ca re
se contin uă d in Jurasic. Mai im portante sunt gen ur ile: Actaeonelia
gigalltea, Nerinea, Natica etc.
Cele mai numeroase ş i mai im p ort ante d in tre m olu şte r ărn ăn
tot cefalopodele cu n eoamonoidee1e, p u ternic d ezvoltat e în că
d e la înc epu tul perioadei, şi belemnoideele.
Un fen ome n foart e curios şi foarte răspând it la neoamon oi-
deele cretac ice es te apariţia for m elor a ber a n te, care d iferă de
formele normale prin derularea turelor sp ire i sau prin în vâ r tirea
lo r, nu în tr -u n singu r pl an, ci în p lanuri diferite. Ase me nea
neoarnonoidee aberan te su n t: Crioceras emerici, cu turele sp irei
a şa de largi că nu se ating; de ase menea, Crioceratites duoali,
Scaphiies geiniizi, Hamites roiundus cu cochilia aproape dreaptă,
r ă su cit ă numai Ia cel e dou ă ca pete, Ancyloceras maih eroni,
T u rriliies catenatus, Baculiies, cu cochili a d reaptă, Macroscaphites
yvani. Alte neoamonoid ee cu forme normale sunt: Deslzayesites
deshayesi, Douvil/eiceras mammillatum, Peroinquieria (Schloenbachia)
injia ta, Oppelia niso ides. Acan thoceras rothonuigense, Lewesicerea
(Paclzydiscu s) peramplus, for mă gigan tică, Tissotia ewaldi, cu
simplificarea lin iei lobare.
La ne oamonoideele cretacice se constată o evoluţie regresivă
care se manifestă prin: derularea cochiliei până la forme drepte
(Baculites), simplificarea ş i atenuarea ornamentaţiei, gigantismul
unora care pot atinge 2 m diametru (Pachgdiscus), simplificarea
liniei lobare care devine aproape d e tip ceratitic (Tissotia).
Amoniţ ii, apăruţi încă din Paleozoic, ating în Mezozoic o
dezvoltare extraordinară (Era amoniţilor) care a fost urmată de
un declin rapid şi de o stingere completă la sfârşitu l Cretaciculu i.
Bel emniţii , d eşi în regres evident, mai dau to t u şi fosile
caracteristice; în Cretacicul in ferior: Du oalia eme rici, Neohibolites
minimu s ş i, în CretacicuI su p er ior Belenmitella mu cronata.
Be l ernniţii aparţin exclusiv numai Mezozoicului ş i dispar la
s f ârş i tu l Cretacicului.
, In lumea vertebratelor, peştii se lacieni iau o mare dezvoltare.
In Cretacicul superior predomină teleo st eenii (Clupea, Portheus,
Beryx e tc.). La ba tracieni se înscrie apariţia urodelelor.
Reptilele, deşi faţă de Jurasic su n t într-un u şor de clin,
s tă pâ nesc to tu şi uscatul, ae ru l şi apele . Pe uscat domină
dinosaurienii cu o specializare mai î na i n ta tă d ecât în [urasic.
Unii erau erbivori: lguanodon bernissariensis. Dinosaurienii
erbivori erau masivi, gr eoi, ca: Triceratops prorsus, Styracosaurus,
Struih iontimus altus, Titanosaurus e tc. Trăiau şi carnivore mari
tuturo r timpurilor, căruia paleontologii i-au dat numele sugestiv
de, Turannoeauru s rex, "regele saurienilor carnivori",
In Cretacic au trăit şi cele mai mari reptile zburătoare,
pterosaurienii, Pieranodon ingens, având dimensiuni mari, care
nu au mai fost atinse niciodată de un animal zburător. Aripile
lor aveau o anvergură de 8 m .
Către sfârşitul Cretacicului, chiar a tunci când au atins apogeul
în n umăr şi dimensi uni, d inosaurienii s-a u stins aproape brusc,
din cauze mai puţin cunoscute până astăzi, lăsând câmp liber
de dezvoltare mamiferelor.
În Cretacic se cunosc şi reptile marine: ultimii ih tiosaurieni
şi sauropterigieni, la care se adaugă mosasaurieni cu Tylosallrlls
ş i chelonieni, cu Archelon isclzyros.
13
 Dintre reptile au continuat să trăiască până În zile le noastre
numai crocodilienii, chelonienii, saurienii, ofidi enii si rincocefalii
~~~ . . ş i ech inoid elor. Foraminiferele de talie mare, caracteristice
Păsările Îşi continuă evoluţia lent, dar aceste păsări au Încă
dinţi, pe când pă s ările terţi a re şi actua le au un cioc cornos, cu
totul lipsit de dinţi. Dispar ghearele de la aripi, se red uce
regiunea cod a lă şi se dezvo l tă stern u l cu carenă . Deci, a par
caracterele păsărilor act ua le, Hesperornis regalis ş i lcllthyom is
victor. Hesperornis trăia în apă şi se hrănea cu peşte, fiind un
exce lent înotător. De asemenea lchthyomis se hrănea cu peş ti,
dar aripile, ceva mai bine dezvoltate, îi permiteau să zboare.
Marn ifer ele evol uează si ele . Persis tă Încă multitu bercu late le.
În Cretacicul superior apar primele metateriene, marsupialele
şi primele euteriene insectivore (Zalanuialestes).
Astfel, evoluţia vieţii în Mezozoic reprezintă o verigă
importa ntă în lanţul evolutiv al lumii animale predominând:
o rbi to linele, inoceramii, rudistii, echinoidele exociclice,
neoamonoideele, belemnoideele ' şi reptilele "specializate". În
această faună apar noi forme care prevestesc trecerea la fauna
neozoică. Cefalopodele şi reptilele mezozoice dispar pentru
totdeauna şi locul acestora din urmă este luat d e mamiferele
placentare şi de păsări, mai .bine adaptate la noile condiţii de
viaţă.
ERA NEOZOICĂ
Era Neozoică, eră de mari fr ărn ânt ări ale scoartei terestre,
este dominată de orogeneza alpină care ridică cei mai tineri
A
munţi din toate continentele. In legătură cu mişcările orogenice
au loc numeroase fenomene vulcanice. Au loc profunde
modificări În repartiţia mărilor şi uscatului, se produc frecvente
mişcări orogeice, cu transgresiuni şi regresiuni marine. Se
acce n tuează zone paleoclimatice. In prima parte clima, cu un
caracter tropical, era la la titu d in i mai nordice; treptat zonele
climatice se deplasează spre sud, apropiindu-se de poziţia
ac tuală. Către sfârşitul Erei Neozoice, în Cuaternar, are loc pe
con tine n tele nordice o răcire a climei, care duce la instalarea
unei calote glaciare pe suprafeţe imense. În privinţa mişcărilor
orogeice, Era Neozoic ă se aseamănă cu Era Pa leozoică .
În lumea animală se produc schimbări de mare însemnătate.
În general, fau na se apropie de cea actuală . Mările sunt acum
dominate de fora rn inifere, care au avut o mare dezvol tare, de
lamelibranhia te şi gasteropode, care iau locul amonoideelor şi
belemnoideelor din mările mezozoice. Au mare dezvoltare
la m eli bra n h ia tele sinupalea te şi gasteropodele sifonate.
Brahiop od ele sunt s lab reprezentate, iar în mări au dispărut
amonoi deele, belemnoideele, rudistii, inoceramii, nerineele etc .
Fauna de vertebra te suferea şi ea schimbări apreciabile.
Lumea peştilor este dominată de teleosteeni, iar batracienii, de
urodele şi an u re. Reptilele gigantice din Mezozoic au dispăru t.
Păsările stăpânesc aeru l, ia r mamiferele usca tul.
(Pentru o urmărire mai uşoară a dezvol tării vieţii animale,
red ăm diviziunile Erei Neozoice în tabelu l de la pagina 7.)
Perioada pale ogenă
perioadă de frământări orogeice; se continuă mişcări le
Este o
de încreţire în geosinclinalul alpintorogeneza alpină), începute
încă de la mijlocul Mezozoicului . In aceas tă vreme continuă să
se ridice munţii cei mai noi, sistemul Alpino-Carpatic-
Himalayan, munţii Atlas, Cordilieri, Anzi şi munţii din zona
Pacifică a Asiei, până în Noua Zeelandă. Aceste cutări sunt
însoţite de in tense feno mene vulcanice şi de pu ternice mişcări
epirogeice cu urmările lor, transgresiuni şi regresiuni marine,
care duc la schimbări importante în raporturile dintre mare şi
uscat, pe toate continentele.
Fenomenele geotec tonice complexe, care au avut loc la
sfârşitu l Cretacicului, au creat condiţii vitrege şi multe animale
nu, s-au putut adapta şi, aşa cum s-a arătat, s-au stins.
In locul celor dispărute apar altele, adaptate noilor condiţii
de viaţă şi apropiate de cele actuale. Numărul lor creşte
continuu, atingând până la sfârşi tul Paleogenului 95% din
fauna actuală.
14
Fau na marină paleogenă se caracterizează prin marea
dezvol tare a fora miniferelor, la melibranh iatelor, gasteropodelor
Paleogenului, sun t numu liţii, foraminifere mari, care trăiau în
număr extraordinar de mare în mările calde, din care cauză
Pa leogenul se mai numeşte Numulitic. În afară de nurnul iţi,
N umulites distans, alte genuri r ăsp ândire erau: Assilina,
Discocvclina etc.
Brahiop od ele sunt cu totul reduse: Terebratula grandie.
Moluştele la melibranh iat e au o mare varieta te de forme,
g ăsind u -se în toat e depozitele paleogene. Mai frecvente sun t,
dintre disodonte, Ostrea bellooacina, dintre taxodonte, Cucullaea
crassatina, Pect un culu s (Gly cyllleri s) obotiatu s, iar dintre
heterodonte integripaleate, Y enericardia planicosia, Curena
cuneijormis. dintre heterodonte sinupaleate, Cyt!lerea semisulcata,
Cordiopsis (Cytllerea) incrassata etc.
Dezvoltare mare au ş i gasteropodele: Fusus longaeuue,
Sycostoma (Fusu s) bulbiformis, Globularia (Nati ca) paiuia,
Serraiocerithium (Cerithium) serratum, Campanil e giganieum,
Clobularia (Natica) crassatin a, Ty mpalloton us (Cerithluni)
margariiaceum, Plzysa gigantea.
Cefalopodele s un t mai puţin frecvente.
Echinodermele s e impun prin echinoide exociclice:
Conoclupeus conoideus, Echinolampas kleini.
Dintre peşti, în fauna marină paleogenă, mai frecvenţi. sunt
selacienii: Lamna cuspidata, Carcharodon megalodon, şi teleosteenii:
Clupea (Melleta) crenata.
Batracienii, reptilele şi pă sările su n t reprezentate prin forme
foarte apropiate de cele actuale.
În schimb, mamiferele alcătuiesc cea mai importantă clasă
din tre vertebra te, luând locul reptile lor specializate din
Mezozoic.
Mamiferele aplacentare (metaterienele) sunt reprezentate prin
forme ce vin din Mezozoic şi trăiesc n umai la începutu l
Paleogenului. Dintre aceste marsupiale care astăzi trăiesc numai
în Australia şi America de Sud, în vremurile pa leogene trăiau
în toate continentele, genul cel mai frecvent fiind Didelphis.
Chiar de la începutul Paleogenului apar mamiferele cu
caractere colective, având însuşirile mai multor ordine ce se
vor dezvolta ulterior. Dintre acestea, grupa cea mai importantă
este a erbivorelor ungulate. Cele mai vechi ungulate apar încă
d in Paleoccn, ordinul Condvlarthra, cu genul Phenacodus, de
mărimea u nui lup, cu 5 degete copita te, cu tendinţa de
dezvoltare a degetului mijlociu. Condilartrele sunt strămoşii
comuni ai copitatelor, atât ai imparicopitatelor perisodactile,
cât şi ai paricopitatelor artiodactile, care se întâlnesc şi în fauna
actuală.
Dintre perisodactile se cunosc primele tapiroide (Lophiodon)
şi primele rinocerotide, A ceratherium, Baluchitherium, Hymco-
don etc .
De asemenea, apar pr imele ecvide care evoluează în Paleogen,
de la forme mici la forme mari, odată cu reducerea numărului
degetelor din care numai al 3-lea rămâne funcţional. Strămoşul
îndepărtat, Humcoth erium uenticolum (Eohippus) dă naştere la o
se rie de imparicopitate, Orohippus, Mesohippus, care vor duce în
Neogen la formarea genului Equus. Tot în Pa leogen trăieşte
Palaeotherium lIIaglllllll , o ramură latera lă a ecvidelor,
Artiodactile le sunt reprezentate pr in Anthracotherium,
s trămoşul porcului mistreţ şi prin rumegătoare, Anoplotherium,
Xip/lOdon. Cei mai vechi strămoşi ai elefanţilor se cunosc di n
Paleogen: Ivîoeritherium şi Palneontastodon, ambii cu defense
scurte. Se cunosc din Paleogen şi strămoşii hipopotamului,
TithanotheriUlII .
Ma m iferele amblipode sunt reprezentate prin Dinoceras
(WintatlzeriulIl) mirabile.
Carnivorele sunt destul de numeroase ş i variate, prin
creodonte carnivore fără carnasieră (Hvaenodon).
Încă de la începutul Paleogenului se cunosc şi cele di ntâi
prima te, mamifere arboricole, omn ivore; dintre primatele
inferioare, Lemuroidea, iar dintre Anthropoidca, sirniene catarini
cu genu l Propliopithecus din Oligocen.
În general, cornpa rând fauna paleogenă cu cea cretacică,
consta tăm că acestea se deosebesc, cea pa leogenă apropiin-
du -se de cea actuală.
Perioada neogenă
Este una din cele mai scurte (24 miI. ani) şi mai frământa te
perioade din istoria Pământului. Această perioadă este dominată
chiar de la începutul ei de violente mişcări orogenice, care
desăvârşesc înălţarea unor impresionante catene muntoase. Se
ridică cei mai tineri şi mai înalţi munţi actuali: Alpi, Carpaţi,
Ca ucaz, Himalaya, Munţii Cordilieri, Anzi, Atlas etc. Neogenul
se mai caracterizează şi printr-o intensă activitate vuicanică,
ridicându-se şi la noi lanţul eruptiv: Oa ş, Gutâi, C ălimani­
Harghita.
Procesele orogenice şi alte fenomen e geologice produc
schimbarea c1imei, diferenţilndu-se zone climatice calde şi reci,
umede şi uscate. La începutul Neogenului zonele cu climat
cald erau la latitudini mai nordice.
Toate aceste evenimente au influenţat mult dezvoltarea vieţii.
În general fauna neogenă este asemănătoare cu cea actuală.
Fauna de nevertebrate este reprezentată mai ales prin:
foraminifere, gasteropode, lamelibranhiate şi echinoide. Celelalte
clase nu prezintă un interes deosebit, cea mai mare parte a
speciilor care trăiau atunci fiind asemănătoare cu cele actuale.
Dintre foraminiferele marine de talie mare sunt caracteristice
câteva genuri: Heterostegina, Lepidocuclina şi Miogypsina, iar în
Miocenul superior este caracteristică în faciesul salmastru,
Nubecularia.
Gasteropodele, numeroase şi variate, au ajuns la apogeu.
Cele mai frecvente forme marine în Miocen sunt: Fusus
longirostris, Pyrula (Tuâicula) rusticula, Conus ponderosus, Phalium
(Cassis) saburon, Turriiella turris, An cillaglandiformi», şi salmastre:
Trochus podolieus, Cerithium pictum , Cerithium disţunctum,
Cerithium rubiginosum.
În Pliocen, gasteropodele sunt încă numeroase. Pentru
Meoţian cităm: Theodoxu s 5 iefanescui, Hydrobia tntrella etc. In
Ponţian: Valenciennius annulatus. In Dacian: Viviparus rumanus,
iar în Romanian: Viviparus bijarcinatus, Viviparus maIII111 atus.
Lamelibranhiatele sunt la apogeu. Dintre formele marine
din Miocen, mai frecvente sunt: Barbatia (Arca) barbata, Tellina
planata, Crassosirea (Ostrea) crassissimo, Pecten gigas, Pectunculus
(Glycillleris) pilosus, Cardita ţouanneii, Anadara (Arca) diluoii etc .
Printre cele salmastre, loc de frunte ocupă: Macira podolica, lrus
(Tapes) gregarius, Ervilia dissita (podolica), Donax lucida, Cardium
fittoni.
În Pliocen trăiesc multe lamelibranhiate, dând fosile
caracteristice pentru diferite etape. Astfel, în Meoţian, forme
caracteristice sunt: Dosinia maeoiica, Unio subaiaous, Psilun io
subrecurous, Congeria noooroesica, în Ponţian: Congeria rhomboidea,
Congeria rumana, Paradacna abichi, Didacna subcarinata, în Dacian:
Stylodacna heberti, Prosodacna eufrosinne, Dreissena polumorpha; în
Romanian: Psilunio bielzi.
Echinoidele au reprezentanţi caracteristici. Predomină:
C/ypeaster altecostatu s, Seutella subrotundaia.
Peştii, batracienii, reptilele şi păsările nu prezintă evoluţii
importante.
Fauna de mamifere a Neozoicului este dominată de mamifere
euteriene care se apropiau de cele actuale. Printre acestea se
remarcă, în primul rând Prob oscidea (proboscidien i),
Perissodactyla (perisodactile) şi Artiodactyla (artiodactiIe) .
Proboscideele se impun prin mastodontide (mastodonţii) -
la care se poate observa mărirea taliei, reducerea numărului de
dinţi şi mărirea lor - cu: Trilophodon (Mastodon) angustidens,
Bunoiophodon (Anancus) aroernensis. La mastodontide incisivii
se transformă în defense, cât e două pe fiecare maxilar; su n t
cunoscute şi deinoteridele (deinoterii) cu Deinotherium giganteum.
Printre perisodactile, rinocerotidele ating apogeul dezvoltării
lor, cu formele caracteristice: Aceratherium incisiuum, Rhinoceros
leptorhinus şi Dicerorhinus schleiermacheri.
Ecvidele îşi continuă evoluţia prin reducerea numărului de
degete, cel de-al 3-lea fiind mai mare, iar cele două laterale
mult mai mici încât nu ating solul; în Miocenul inferior,
Parahippus şi A nchitlteruuni, în Miocenul mediu Merycllippus,
iar în cel superior Pliohippue - prima formă monodactilă. Mai
amintim genul Hipparion, o ramură laterală care dispare la
sfârşitul Pliocenului.
ArtiodactiIele sunt reprezentate prin: suide, camelide, cervide,
ovide, bovide etc.
Carnivorele sunt reprezentate prin forme cu carnasiei
puternice şi canini foarte dezvoltaţi, tipul cel mai reprezentati
fiind Macllairodus meganiheron, cel mai feroce carnivor care
trăit vreodată.
Primatele apărute încă din Paleogen se diversifică, Hin
mult mai numeroase în fauna neogenă. Ele evoluează sp
forme superioare de antropoide. Se impun: Dryopitltecus (pongi.
şi Pliopithecus, strămoşul gibonului.
Prin transformările pe care le su feră, fauna neogenă :
apropie mult de cea actuală.
Perioada cuaternară
Perioada c ua terna ră es te ultima perioad ă a Erei Neozoic
influenţată puternic de violentele mişcări orogenice din Neoge
Ea se în tind e de la finele Plio cenului până în zilel e noastre
durează 1/5 - 2 miI. ani, fiind cea mai scur tă perioadă d:
istoria Pământului.
Această perioadă se ca racterizează la începuturile ei printr-
considerabilă răcire a climei aproape pe tot Globul terestru. tcai
a dus la cea mai întinsă gl acia ţiune cunoscută, când 1/4 di
suprafaţa Pământului a fost acoperită de calote groase de gheaţ
In regiunile arctice ale continentelor se formează calote glacial
enorme: calota Scandinavă în Europa, calota Siberiană în Asi;
calota Canadiană în America de Nord. Asemenea calote glaciar.
dar mai restr ânse, existau şi în emisfera sudică . In regiuni]
muntoase din Europa, cu altitudini de peste 2000 m, în munţ
Pirinei, Alpi, Carpaţi etc., se formau gheţari de tip alpin.
Prin răcirea şi încălzirea periodică a temperaturii Globulu
gheţurile polare şi ale munţilor înaintau şi se retră geau . Fazei
de înaintare se numesc faze glaciare, cele de retragere, faz
interglaciare. Calota alpină a avut cinci faze glaciare, care î
ordinea cronologică au fost: Donau, Gtinz, Mindel, Riss, Wtirr
separate prin faze interglaciare.
Glaciatiunea cuaternară a exercitat o puternică influent
asupra vieţii, limitând evoluţia ei şi determinând migraţi
animalelor.
În aceste condiţii, în Cuaternar s-a dezvoltat o faună foart
asemănătoare cu cea actuală, semnal ându-se numai stingere,
mai devreme sau mai târziu a unor specii de animale.
De asemenea, Perioada cuaternară se mai caracterizeaz:
prin apariţia omului.
Fauna de mamifere este bine cunoscută, datorită conservări
unor fosile, în condiţii deosebite: gheaţă, asfalt, ozocherită.
Dintre marsupiale este carac teris tic Diprotodon austrulis.
Cele mai multe grupe de mamifere îşi continuă evoluţia
Trei grupe su n t în plină evoluţie: proboscidee, rinocerotide Ş
hominide. Astfel, printre proboscidieni, apar elefantii cu
Archidiscodon (Elephas) meridionnli s, din care se desprinc
Palaeoloxodon (Elephas) aniiquu s, Elephas intermedius, forme de
climă caldă şi lvîammuthus (Elepl/(/s) primigenius, de climă rece
Printre rinoceri se remarcă: Dicerorhinus (Rhinoceros) mercki,
de climat cald ş i Rhinoceros iichorhinus (Coelodonta antiqui tatis ),
forma de tundră.
Perisodactilele, pe lângă rinocerotide, mai sunt reprezentate
prin ecvide: Equus caballus fossilis.
Ordinele de artiodactile cuaternare se Întâlnesc şi În fauna
actuală . Astfel, cervidele sunt reprezentate prin: cerb (Cerous
elaphus), ren (Rangifer tarandus), elan (Alces palmatus), Ceruus
(Megaceros) giganteum, un cerb gigantic, cu coarn e enorme,
absent în fauna actuală.
Bovidele sunt reprezentate prin: Bos priscus (bizonul), Bas
primigenius (bourul), Ovibos moschatue (boul moscat). Mai trăiesc:
camelide, hipopotamide. Roz ătoarele su n t reprezentate prin:
Marmota bobac, Lepus variabilis etc.
Carnivorele sunt bine reprezentate prin animale agile şi
puternice: Machairodus, în Europa şi Smilodon, În America de
Nord, cele mai feroce carnivore ale tuturor timpurilor. Alte
carnivore cuaternare au fost: Felis spelaeus (leul de cavernă).
Ursus spelaeus (ursul de cavernă), Crocuta spelaea (hiena de
cavernă) etc.
În America de Sud au trăit edentate mari: Glyptodol1 clauipes,
strămoş al tatuului actual, şi Megatherillm americanum, un leneş
uriaş.
PERIOADE EVOLUTIA PRINCIPALELOR GRUPE DE AN IMALE
, ÎN CURSUL ERELOR GEOLOGICE
CUATERNAR
65

NEOGEN 36
- Pliocen
- M iocen
24 m iI. ani
9

PALEOGEN
- Oligoc en
- Eocen
- Paleocen
41 mii. ani

~-----t~ .. •

CRETACIC
- Superior
- Inferior
70 mil. ani

JURASIC 7
-Malm
- Dogger
.. Lias
58 miI. ani

TRIASIC
- Neotriasic
- Mezotriasic
- Eotriasic
45. mii. an i

PERMIAN
•
- Superior
- Inferior
45 miI. ani

- Superior 42
- Med iu
- Inf erior
55 mii . ani
1

27 37
- Neodevonian REPTI LE
- Mezodevoni a n 42. Sey mollria
43. Ormelro.foll
- Eodevonian 44. Triassochelv«
70 miI. ani 45. Proiosuchus
26 46. NoIIIOSI1 l1 rl1S
47. Coel0l,lrysis
48. Plesiosallrus
SILURIAN 49. Sleg,'sallrllS
- Superior ECHl N O DERME 50. Ic!lfyosa!lrrls
- Med iu 21. BOI/lriocidaris 5 1. Bnlllfosalirus
PROTOZOARE 22. Agassiz ocr;'lI" 52. Tricemlops
- Inferior 53. RlralllpllO rlry"cllII
1. Endothvra OSTRACODERMI 54. Pteranodon
30 miI. ani 23. Pteraspis
3 23 SPO NG IERI 55. Elaslllosall rus
2. HyalollClIla ACA NTODIE NI 56. TyratlllOsarmls
CELENTERATE U. Climatius 57. Palt·ryx
3.0Illp!Jyma 25. Acanthodes 58. Clellm ~s
4. Dac f~lolllelra 59. Varmli,s
- Superior PLACODERM I
MO LUŞ T E 26. Coccos/ells rĂSĂ RI
- Mediu 60. Arc/zaeoplerix
5. Troc1lonellla PEŞTI CA RTI LA G I NOŞ I
- Inferio r 6. Pl,ragllloccras 61. Hesperomis
.) 27. Cladoselache 62. IcI,lhyom is
60 miI. an i 7. Peefell 28. Hybodlls
8. SCilp/li fes 63. Dialryma
P E ŞTI O S O ŞI 64. Phorcrhacos
9. MlIra
29. Osleolepis 65. OillOmis
ARTR O PODE 30. Diple"'s
10. ElIryplerlls 31. Cheirolepis
MAMIFE RE
11. Megallellra 66. Morga/lllcodon
32. Haploleris 67. Oxyaella
12. LellllllllfopllOra 33. Lep/ol'7'is
CAMBRIAN 13. Papilio 34. Scolllber 68. Phenacodus
14. Eusuuoides 69. HJlracollreriw/I
- Neocambrian 35. Scolll/'eresox 70. Uiil fatllerilllll
15. COllOcoryp!Je 36. Paralichtvs
- Mezocambrian 16. A sap/ws 71. M<Îeri f/rerirl/lI
17. Cileirl/rl/s AMFIB IENI 72. Maclwirodus
- Eocambr ian 37. Icll tll~oslega 73. Oeillotlrailllll
70 mii. ani T ENTACUL ATE 38. EryoiJs 74. Teleocem,
18. Kutorgina 39. Diplocoulu« 75. Al ticamelu«
19. Orllris 40. Maslodo/lsallrlls 76. Ma1ll1t1ll tllUS
20. Pentamerus 41. Paleobairachus 77. Homo sapien«
 ... - ...
ERA P ALEOZOICĂ. Per . cambriană. 1. Archaeocyathus minganensis
Bill. Schelet în form ă d e cu pă, cu pere ţi dubli, perfo ra ţi şi se pte
radiare perforate. F o r m e a ză reci fi. Eocambrian - Mezocambri an .
2. Lingulella davisii Mc. Coy. Brahiopod inarticulat cu cochilia s u b ţ i re,
mică, cu contur ov a l-a lu n g it, ap r oape ec hivalv ă. N eocambrian.
3. Acrotreta genII/la Bill. Brahi opod inarticula t d e talie m ică . La ambele
valv e, umbonele es te puţin d ezvoltat. Valva are o vas t ă aree
triunghiul ară. Foramenul red us. 4. OrI/sia (Ortltis) lenticularis Wahlen b.
Brahiopod articulat, cu cochilia p ia n-convexă ; va lve sem icirculare,
ornamentate. Linia c a rd i n ală dreaptă cu aree bine d ez voltată pe
ambele valve, 5. Olenellus (Holmia) kjerulfi Linna rsson . Tri lobit. Cefalo n
semicircular cu spini genali mici. Glabela este se g m en ta tă, ochii mari,
reniforrni, obrazul intern este mic şi fix, iar obrazul extern bine
de zvolat şi mobil. Are 13-14 ine le toracice şi lungimea d e 4 - 5 cm .
Rahisul este puţin bomba t, iar pleurele plate cu ţepi pleurali puternici;
pigid iu mul este mic . Eoca mbria n. 6. Paradoxides bohemicus Barrande.
18
Trilobit de talie ma re, poat e atinge lungimea de 18 cm. Gla bela mare,
segme nta tă , l ărgită an terio r. Cefalon ul ş i ul timul segm en t toracic
p rezi n tă câte 2 s pin i lungi. To race le are 17-23 segmen te cu rahisul
bomba t ş i p leu rele p revăzute cu ţep i pleurali. Pigid iu m u l es te m ic.
Mezocambrian. 7. Olenu s iruncat us Brtinnich. Trilob it d e talie mică, cu
cefalonul trunchiat la par tea anterio a ră, cu sp ini genali ascu ţi ţi şi
scurţi. Glabcla p rezintă 2 - 3 perechi de şanţuri latera le oblice. Toracele
cu 11 - 14 se gmente. Pigi d iu m m ic, se gm e n ta t, nu a re s pini.
Neocam brian . 8. Ellipsocephalus hofft Schlotheim. Trilobit m ic (3-4 cm),
cu g labela cilindrică şi 12- 14 segmen te to racice . Mez ocambria n .
9. Conocotuph e sulzeri Schlotheim. Trilo bit lun g de 9 cm, cu cefa lon ul
sernicircular, glabela conic ă . cu şanţu ri laterale oblice. Tora cele alcătuit
din 14- 17 segmente. Rahisul este îngust, iar ple ur ele ap roa pe rectilinii.
Pigidi umul este mic, segmentat, cu ma rginea co n ti n uă . Mezocambrian.
10. Agnostus pisiformis Linne. Este un ul din cei mai mici tril obi ţi, 3- 5 mm.
Cefal on ul are aceeaş i d imensiu ne cu pigid iumul. Fă ră ochi. Toracele

11 15
12
es te form at d in două segmente. Pigidiumu l rotunjit prezintă doi sp ini
genal i. Mezocamb ria n.
Per . ordovician ă. 11. Echinosphaerites auraniium GyllenhaIl. Echi-
noderm cistoideu de formă sferică, acoperit cu plăci poligonale,
dispuse neregulat, cu 3 orificii, 12. Obolus apollinis Eichwald. Brahiopod
ina rticu lat, de talie mică, cu contur aproape circular, cochilia cornoas ă­
calcaroasă a ând s triuri fine, concentr ice. 13. Orthis calligramnta
Dalman. Brahiopod ar ticulat, cu valve aproape circulare, co nvexe, cu
coaste radiare ascuţite, puţin numeroase. 14. Rafinesquina (Sirophomena)
alternata Conr. Brahiopod articulat. Se caracterizează prin linia
cardinală dreap tă, valva dorsală plană sau concavă şi va lva ventrală
puţin bombată . 15 . Endoceras longissim um J. HalI. Secţiune
l on gi tudin a l ă . Ce falopod nau tiloideu mare, de formă cilind rică,
dreaptă, sifon ul cu poziţie margina lă. 16. Liiuites lituus Mo ntfo rt.
Cefalopod nau tiloideu cu cochilia înru l a tă iniţial, apoi se deru lează
devenind dreaptă pe o mare lungime, iar diametrul creşte progresiv .
1
18
17. Asaphue expallslls Wahlenberg. Trilobit cu cefalon şi pigidiun
foarte dezvoltate. Toracele cu 8 segmente. Se pu tea înrula. 18. lllaenu
ob/ongatlls Ang. Trilobi t de talie mare, cu cefalon şi pigidium aproap
egale, rotunjite, cu tri lobaţia ştearsă. Toracele cu 10 segmente. S
putea înrula . 19. Cruptolithu» (Trinu cleus) goldJussi Barrande. Trilobi
mic, cu cefalonul mai dezvoltat decât restul corpului, iar lim bu l lat, CI
p erfora ţii ra dia re, se prel ungeşte cu doi ţepi gena li ce întrec lu ngi me
corpului. Glabela şi obrajii sunt globuloşi, ca trei nuclei. 20. Dolmanitin
socialis Barrande. Tri lobit cu glabela lărgită anterior şi împărţită î
lobi prin şanţuri tra nsversale. Lungimea atinge 8 cm, iar lăţime
cefa lonului circa 4 cm. Pigidiu l se ter mină cu un ţep pigidia l. 21. Diplc
graptus patmeus Barrande. Graptolit cu rabdozomii bi seriaţi, Lojil
(tecile) erau d reptu ng hiu lare, im bricate, dispuse oblic pe ax. 22. Phylh
grapiue typus J. HalI. Craptoli t cu rabdozom ul alcă t uit d in 4 ra m u:
foarte scurte, cu teci monoseriate, alungite, s udate pe toată lungime
lor. Prin fosil izare, co lonia capătă aspect de frunză.

11
ERA PALEOZOICĂ. Per. siluriană. 1. Halysites catenularia Linne,
Coral tabul at, formă colonial ă, cu calicii tubulare alipite în serii
liniare. Pe secţiune tra n sv ers al ă conturul tuburilor au aspectul unui
şirag de mărgele. 2. Favosites gotlandica Lamarck. Tabulat colonial
format din tuburi prismatice hexagonale, alipite unele de altele «în
fagure ». 3. Ol1lpllYl1la subturbinatum M. Edwards şi Haime. Tetracoral
solitar, lung de 9 cm, cu prelungiri radiculare de fixare la bază.
4. Gonioplvfllum pyrmnidale Hisinger. Tetracoral simplu, în formă de
piramidă pătrată, cu un opercul din 4 piese triunghiulare. 5. Orthoceras
iimidum Barrande. Nautiloideu cu cochilia dreaptă, cu secţiune
transversală subcirculară şi sifonul aproape central. 6. Cyrtoceras
murchisoni Barrande. Nautiloideu cu cochilia arcuită . 7. Gomphoceras
murchisoni Barrande. Nautiloideu cu cochilia dreaptă, brevicon, cu
camera de locuit globuloasă, netedă şi apertura îngustată ca o fantă
în formă de «T». 8. Calymene blumenoachi Brongniart. Trilobit cu
corpul lung de 8 cm. Glabela este dezvoltată. Pleurele nu se termină
20
5
cu ţepi. La baza lor se află câ te un nodul. Rahisul este distinct şi în
regi unea pigidială. Se putea înrula. 9. Eurfpterus fischeri Eichwald.
Gigantostraceu cu marginea cefalotoraxului dreaptă, având '2 ochi
laterali reniformi ş i între ei 2 oceli. Abdomenul are 6 segmente mari,
iar postabdomenul tot 6, dar mai înguste. El se termină cu un spin.
Aju ngea până la 1 m lungime. 10. Pterugotus buffaloensis Pohlman.
Gigantostraceu cu cefalotoraxul semicircular, cu ochii laterali mari,
iar ocelii pe partea dorsală . Abdomenul şi postabdomenul din câte 6
segmente. Telsonul este lăţit, scurt, bilobat la partea terminală. Talie
mare (1,80-2 rn) . 11. Monograptus priodon Bronn. Gra p ta Ht cu
rabdozom simplu, rectiliniu, uniseriat, cu aspectul un u i ferăstrău . 12.
MOIlOgraptu s (Spirograptus) turricutaius Barrande. Rabdozomul uniseria t,
înrulat în tr -o spiră he l ic o i d a l ă . 13. Rastrites linnaei Barrande. Grapto lit
cu rabdozomul uniseria t, plan sp iral, cu loji rare. 14. Cephalaspis
murchisoni Agassiz. Agnat de talie mică (sub 40 cm) . Are ca p u l şi
regiunea toracică acoperite de un scut cefalic osos. Res tu l cor p u lu i
 15
!"ste acoperit cu solzi sau plăci înguste aşezate în şiruri transvcrsale .
I no tăto area c o d ală he terocercă . Are şi o înotătoare d o rsală .
Per. devoniană. 15. Pleurodictyum problematicum Gold fu ss. Cor al
tabulat curios: colonie d iscoidală, cu calici i scurte în formă de pâlnii
poligonale. In mijlocul coloniei se observă o impresi une d e forma
literei «S" reprezentând u n vierme cu care coralul tră i a, probabil, în
simb io ză . Eod evonian . 16. Ctenocrinus typus Bronn . Eodevoni an.
17. Chonetes plebeţa Schnur. Brah iopod articula t, cu valvele mici con cav-
con vexe, ambele cu aree dezvoltată . Linia cardi nală este d reaptă .
Spini numai pe valva ventrală (peduncular ă). Ornamentaţia constă
din coaste radiare, fine . Eodevonian, 18. Spirifer (Acrospirifer) primaeuus
Steininger, mulaj intern. Brahi opod carac teriza t p rin tr-un umbon e
proeminent şi coaste puternice. Eod evonian. 19. Spirifer (Acrospirifer)
paradoxus Schlotheim. Brahiopod articulat spiriferi d cu coas te laterale.
Linia card in ală lungă şi dreaptă, umbon e p roeminent. Eodevo nian.
20. Pentamerus (Sieberella) sieberi V. Buch. Brahiopod articulat cu lin ia
ca rdinală cur bă şi valvele omamentate cu coa ste radiare d i stanţate
un ele de alt ele. Lungime a 3-4 cm . Eodevonian. 21. Hexagonaria
(CyathophylIum) hexagonum Go ld fuss . Te tracoralier rugos, colonial, cu
ca liciile hexagon ale, cu septe numeroase care ating centrul cal iciu lui,
formând o fa lsă co lumel ă . Mezodevonian. 22. Calceola sandalina
Lamarc k. Tet racoralier izol at , în formă de papuc prevăzut cu un
opercul semici rcular, cu o c reas tă m ed i an ă p u te rn i că ş i coaste s u bţiri,
para lele sau s lab divergente. Mezodevonian . 23. Orthothetin a
(Schelltoieneila) umbra culunt Schlotheim. Brahiopod, avâ nd cochilia cu
contur semicircular, linia cardinală dreap tă ş i l ungă, coaste ra diare
fin e, dese. Mezod evon ian . 24. Uncites grvphus Schlot heim. Brahiopod
artic ula t, spiriferid aberan t, de zo nă rec ifal ă, cu cochili a ova l -a l u ngi tă,
Valva p eduncul ară are un u mbone înalt ş i arcuit, depăşind mult
va lva brahial ă . Sup ra fa ţa valvelor es te ornamentată cu coaste radiare.
Mez odevonia n.
 ERA PA LE OZOICĂ. Per. devoni ană. 1. Cupressocrinus crassus
Goldfuss. Crinoid de forma unei pirarnide, are braţele formate dintr-un
singur şir de plăci brahiale late, cu numeroase pinule. Pedunculul,
constituit din articole p ătratice, este străbătut de 5 canale.
Mezodevonian. 2. Schizophoria (Orthis) striaiula Schlotheim. Brahiopod
cu cochilia subcirculară, planconvex ă, cu linia cardinală dreaptă,
coaste fine, dese, radiare. Mezodevonian. 3. Stringocephalus buriini
Defrance. Brahiopod de facies recifal, cu valve groase. Este un
brahiopod de talie mare, care poate atinge mărimea unui pumn.
Valva ventral ă foarte bornbată cu umbone dezvoltat. SL!prafata netedă,
numai cu striuri fine de creştere. Mezodevonian. 4. Spirifer(paraspirifer)
culiriţugatus Fr. Roemer. Brahiopod spiriferid, cu sinusul comisurii
frontale foarte puternic, rezultat din prezenţa unei creste înalte,
neornamentate pe mijlocul valvei dorsale şi a unui şanţ adânc, tot
neornamenta t, pe mijlocul val vei ventrale. Valvele pc părţile later ale
au coaste largi, rotunjite, puţin nu mero ase. Mezodcv onian. 5. Gyroceras
nodosum Goldfuss. Cefalopod nautiloideu cu cochili a c urbat ă, formată
d in una sau mai multe ture care nu se ating, ornamentată cu coaste.
6. Allarcestes luteseptaius Beyric h. Cefalopod amonoideu cu cochilia
longidornă. larg ombilicată, coaste uşor arcuite. Sutura în zigzag cu
un lob extern. Mezodevonian . 7. Bronieus (Scuiellum) palliferum Beyrich .
Figura reprezintă pigidiumul. Trilobit cu glab ela îngustă, în dreptul
ochilor. Toraxul are 10 segmente cu p leurele lipsite de şanturi . Peste
9 cm lungime. Pigidiumul nesegm en tat are 14 d ungi disp use în
evantai. Eodevonian. 8. Dipleura (Homalonotus) dekayi Gre en. Trilobit
cu corpul alungit şi rah isul toracic alcătuit din 13 segmen te. Glabela
tinde să devină netedă . Trilobaţia ştearsă. Mezodevoni an . 9. Spirifer
(Cyrtospirifer) oerneuili Murchison. Brahiopod spiriferid, cu valvele
mai lat e d ecât înalte, dezvoltate lateral. Linia ca r d i n a l ă dreaptă.
Cochilia est e biconvexă. Valvele ornamentate cu numeroase coaste
fin e, ra d iare. Neodevonian. 10. Tornoceras simplex V. Buch. Cefalopod
amon oideu, cu cochilia in vo l u tă , ombilic mic . Sutura es te compusă
di n 6 lobi ş i selc, lobul lateral fiind rotunj it. Neodevonian . 11. Rhun -
chonella (Hypothyridina) cuboides Sowerby. Brahiopo d d e formă aproape
 11
cu bică, cu umbone mic ascuţit şi linia cardinală scurtă şi curbă.
Comisur a fronta lă prezintă un sinus adâ nc . Coaste fine ra dia re,
divergente de la umbone. Neodevonian. 12. MllIlticoceras (GepJlyroceras)
intumescens Beyri ch. Amonoid eu cu cochi lia invo lu tă, slab o rnbil ica t ă,
brevidom ă . Linia loba ră cu sele rot unji te şi lob i ascu ţiţi; sela externă
mar e. Neodevonian. 13. Cigmenia (Kosmoclymenia) undulata Mtinster .
Am on oid eu cu cochilia l o ng i d o rn ă, ev o l u tă (la rg o rn bil ica t ă),
orname n ta tă, cu striuri nu me roase fine şi dese. Neodevonian.
Fauna lagunar-continentaIă. 14. Pieraspis rosi raius Agassiz.
Vertebrat agnat. Capul şi jumătatea anteri oară a corp ului sun t aco perite
de un .scut cefalic osos, prelungit cu un rostrum lu ng şi un sp in
puternic dorsa l. Restul corp ului es te acoperit cu solzi mici, ro m bici,
subţiri. Inotă toarea codal ă heterocerc ă . 15. Coccosteus decipiens Agassiz.
Peşte placoderm, lun g pân ă la 0,5 m . Capul mobil în raport cu
ţrunchiu l este protejat de plăci osoa se, prevăzute cu tubercul i m ăr unţi.
Inotăto ar e a codală he te roce rcă . Mezodevonia n . 16. Pterichthu»
(Ptericlltllyodes) miI/eri Traq uai r. Peş te placoderm, cu un exosc helet
p utern ic pe cap ş i jumătatea a nterioară a co rp ului, restul acoperit cu
solzi. Ino tă toarea codală heterocercă. Mezodevonian. 17. Holoptycllitls
fiemingi Agassiz. Peşte crosopterigian. Co rpul lu ng de 75 cm este
acoperit cu solzi ma ri, rotunji ţi. înotătoarea dorsa l ă dep lasată m u lt
s pre ce a codal ă, înotă toarea codal ă he terocerc ă . Mezodevonian.
18. Osteolepis sp. Peş te crosopterigian. Are caractere d e asemă nare cu
lchthyostegll (d is poziţia oaselor craniului), făcând trecerea în tre peş ti
ş i tet rapode . Are două î notătoare d orsale şi în otă toa rea cod ală
he terocercă s u pe r i oară. 19. Dipterus ualenciennesi Sedgwick şi
Murch ison . Pe ş te di pnoi, cu respiraţie d u blă . Co rp u l es te alung it
p ân ă la 12 cm. Ino tă toarea codală he t e rocercă superioară. Are două
înotătoa re d or sale, cea an terioa ră mai sla b dezvo ltată. Are şi o
îno tă toare a na lă. Mezodevonian . 20. IcJltllyostegll sp . Este cel mai
vechi amfibian cunoscut. Pl ăci le craniului au o dis poziţie similară
peş telui Osteolepis. Este considerat ca o formă de trecere Între peşti şi
tetra po de,
 ERA PALEOZOICĂ. Per. carboniferă. 1. Zaphrenioides (Zaplirentis)
cornicula Lesueur. Tet ra coral simplu, conie, alungit, cu septul princip al
situat într-o sc ob it ură . Carboniferul inferior. 2. Pentrem iies jlorealis
Say . Echinoderm blastoideu în form ă de mugure de floare, fixat pe un
peduncullung. Caliciul este format d in 13 plăci di spuse în trei cicluri.
Zonele ambulacr are petaloide . Orificiul bucal, situa t la par tea
s u peri o ară a caliciu lui , este înconjurat d e cinci orificii. Carboniferul
inferior. 3. Ivîeumechinus multiporu s Norwoad ş i O wen. Ech inod erm
palechinid. Zonele ambulacrare şi interambulacrare despărţite prin
şanţuri ad ânci . Carboniferul inferior. 4. Palaeechinus elegalls M. Coy.
De form ă sferi că, este considerat drept cel mai primitiv echinoid . Are
5 zone ambulacrare înguste, din câte 2 şiruri de p l ăci porifere şi 5
zone interambulacrare largi cu 4-6 rânduri de plăci mari , he xagonale,
cu spini. Carboniferul inferior. 5. Gigantoproducius (Productus) giganteus
Martin. Este unul din cele mai mari brahiopode (35 cm l ăţ ime). Valv e
inegale, cea vent ralămult c on vexă cu umbone dezvoltat, iar valva
dorsală concavă. Marginea cardinală mai lungă decât în ălţimea
cochiliei care es te ornamentată cu pl iuri largi, radiale, acoperite cu
coaste fine , flexuoase . Carboniferul inferior. 6. Spirifer iornacensis
Koninck. Brahiopod sp iriferid. Umbonele median redus. Pe fiecare
jumătate d e val vă are 18-20 coa st e. Carboniferul inferior. 7. Terebratula
has tata Sow . Are cochilia groas ă, cu con tur oval, netedă , cu umbon e
bine dezvoltat şi un larg foramen în vârf. Trăia în facie surile recifale.
Carboniferul inferior. 8. Bellerophon bicarenus Leveille. Gasteropod cu
cochilia involută, plan spirală, cu deschidere s u bcircul a ră şi crestătu ră
p leurotomariană pe buza externă. Pe mij locul cochiliei prezi n tă do uă
coa s te paralele ce delimitează o zonă d epres i on a ră coresp u nz ă toa re
fan tei. 9. Euomphalus pentagulatu s Sowerby. Formă d iscoidal ă de
gasteropod cu om bilie larg şi de schidere p o li gon a l ă; carenă longitu-
d inală dezvoltată în dreptul fa n tei pleuro tomariene. 10. P/rillipsia

19
gemmulifrra Phillips. Trilobit mic de c ă ţiva an. Are glabela voluminoasă.
cu marginile aproape paralele. Toracele are 9 segmente, iar la pigidium
sunt mai numeroase. Carboniferul inferi or. 11. P05idonia bt'dll.'ri Bronn.
Lamelibranhial ech ivalv cu cochilia ovcid al ă , foarte su bţi re, omamen-
IaU cu grupe de coas te concentri ce puternice şi striuri foarte fine.
, Marginea superioară es te dreapta şi umbone suhmed ian. Ca rboniferu l
inferior. 12. Goniatites crrnistria Ph îlli ps. Amo noideu goniatitic , are
cochilia globuloasă cu ombilic m ic, cu s utura tipic goni atitic ă. Carbo-
niferul inferior. 13. Fueutina cylindrica Fisch cr de Wahhei m . Proto-
zoar foramin ifer impcrfora t cu cochil ia fust form ă , lu ngă d e 7-10 mm,
p luri locul ară. Carboniferu l mediu. 14. Spiri/er (OlOristitrs) moeauensis
Eischcr de Waltheim . Brahiopod spiriferld cu cochilia mai m ult tnalt ă
d ecât lată, iar valv ele p uternic bombate. Coc hilia es te i nechival v ă.
Valva pedunc ula ră mai m ar e, cu u mbo nc puternic, valva bra hial ă
ma i mică cu umbone ma i red us. Cochilia cu coaste rad iare rotunjite
12
15
11
ş i striu ri concentric e. Carbonilerul mediu. 15. Tritieifes sp. Foraminile:
cu cochilia fusitormă, asemă nă tor cu Fusulina. Ca racteristic pemn
Ca rboniferu l su perio r. 16. Spirifrr (Munt.'1la) supramo;;.quensis Nikitin
Brahi opod s piriferid. Coc hi lia tot atât de lnalt ă ca şi lată, cu conru;
ma i rotunji t, ornamenta t ă cu coa ste radiare rotunjite. Umbonelt
p u tern ic arcuit. Ca rbonilerul su pe rior. 17. Productus (Linoproductus.
core d 'Orbîgny. Brahiopod globu los cu coch ilia de talie mijloc ie, valv r
groase cu s pini dispu şi neregulat şi coaste rad iare fine . Lini a ca rdi nal!
egală cu l ăţimea cochiliei. Carboni feru l su perior. 18. Scllistoccra:
miseouriense Miller şi Faber . Am onoideu cu linia lobar ă ma i compli
cată dec ât a gonia tiţilor, lu ân d ca rac teru llinie i cera titice. Carboniferu
s upe rior. 19. 5tenodyctiilloPlltil Bron gni art. Insect ă primi tivă cu Inelele
toraclcc nesudat e, fiecar e având câ te o pereche de aripi. Inelele
abdomi nale cu p rel ungiri laterale, ultimul cu doi cerci. Ca rbo nifcru
superior.

. '
v:II;
, '"
5
.....
~-
ERA PA LEOZ O lCĂ. Per . permiană . 1. Scş n oage rina princeps Ehr b.
Protozoa r foram in ifer cu cochilia g l o b u loasă, mai mică decât Fusulina,
orna t ă cu şa n ţ u ri core spu nză t oa re sc ptelor interne ncond u lat e.
Permianul inferior. 2. Richthoţcnio knorenciana De KOn . Brah iopod
a berant, ada ptat la v iaţa în recifii coralicri. Se fix ează cu valva
pedunculară îngroşa tă, alungită, ca un corn el sp inos. Valva brahială
ope rcula ră. Permianul inferior. 3. Medlicottia orbignyana Vemeuil.
Amonoideu cera titic, cu cochilia discoidal ă , i nvol ută (ingust ornbili-
cată), neted ă . Marginea ventral ă cu un şanţ mărginit d e două carene.
Pennia nul inferior. 4. Cyclolobus slume; Cemmellaro. Amonoideu cu
coc h ilie subglobu loasă, netedă, cu s ut ura ma i complicată (lobi ş i sele
divizate; partea terminală a se tetor rotunjită ] . Pe suprafaţă. cochilia
pre zintă s tri u ri de cr eş te re şi d ouă coas te. Pe rm îan u l su per io r.
5. A,an thodt'$ gradIi;; Fr . Rom. Cel mai vec hi reprezentant al
elasmobra nhiilor..Are tnotătoarele foarte s pinoase. lnotătoa rea codal ă
d e tip heterocerc. lnotătoarele pectorale foa rte dezvoltate, cele pelvine
\ 3
foarte reduse. 6. Amblypt('fu ~ macropterus Bronn . Este un peş te osos
ga noid, cu corp alungit, având înălţimea maxi m ă la pa rtea anteri oa ră
a trunchi ului; înotătoarca codală heterccerc ă. Î n o şă t oa rea d orsală
si tu a tă ceva mai în ainte faţă de cea anală. Ajunge la lungimea de
24-25 cm. Permianul inferior. 7. Archegosa urus âecheni H . v. Meyer,
cran iu. Stegocefal. Are crani ul triunghiular, alungit. acoperit cu oase
scul p tate: Atinge lu ngimea de 1,5 m . Era carnivor. Perm ianu l inferior.
8. Brencnioeeurue amblysfomu s Henn-Cred ner. Stegocefal cu occipitalu l,
oasele carp iene şi tersiene incomplet osifica te: craniul este scurt. Ia fel
d e lung ca şi larg.. cu marginea anterioară rotunjită . Avea coada
scurtă . Lungimea celor mai m ici exemplare ajungea la 8 cm. Per-
mianul inferior. 9. Dimetrodon incisivus Cope. Reptil teromorf (peli-
rosaurian], camivor feroce. Apofizele sp inoase ale vertebrelor , foarte
lungi (1,5 m), formează o adevărată creastă dorsală , Ajun~e la lun-
gimea d~ circ~ 2-3 m.. Permi~nul inferior. 10-.Partiasaurus baini Seeley.
Este reptil cc tilosaurian greo i, peste 3 m lungime. Membrele puternice

i
1
se termi nă cu degete prevăzute cu ghe are. Oasele craniului s unt
sculptate, amin tind de stegocefali. Permia nu l in ferior. 11. Horridonia
(Productu $) nor riâa Sow erby . Brahiopod av ând cochilia cu va lva
peduncula r ă mai mare ş i bombată , cea brahlală mai mică, u şo r con-
cavă. Pe su pra faţa valvelor se v ăd bazele s pinilor care serveau la
fixarea ani malului şi care erau de 2 ori mai lu ngi decât va lvclc .
Permianul superio r. 12. Spirifrr a/atus Schlothcim. Brahicpod spiriferid
cu dou ă coaste radiare, În partea med i ană a va lvei p uternice şi coas te
din ce in ce mai in!?us te sp re linia cardi nală . Pe rmianul su perio r.
13. Fenl'stl'lla Trtifrmms Schloth eim. Briozoar ma rin d in faciesul recital.
Colonie cu aspect reticu lal flabeliform (evantai), cu zoecttle dispuse
pe fiecare ra mu r ă în do uă râ ndu r i, ramu rile fiind u nite prin
disepimen te. 14. Otouras woodwardi Criesbech. Este u n amonoideu de
tip cera titoideu, cu cochilia aproape involută. Striuri fine. La Începutul
Triasicului. 15. Popenoceres multi ~triatum Gemmellaro. Amonoideu
cerat itoideu, cu sutura mai complicată. 16. Pleuracan tll u~ paralll'lu~
•
•
16
19
Fr. Trăi a în apele dulci din Carbonifer-Trtasic. Este un peşte prosela cian
d e talie mică (75 cm lungime), ce se rec u noaş te printr-un spi n occipita!
foarte dezvoltat; tnot ătcarca cod a lă dificerc ă . Permtan ul s uperior.
17. Pataeonisc ue ţreiedeben i Aga ssiz. Peşte co nd roste u de apă dulce, de
talie m ică, cu dinţi m ărun ţ i asc uţ iţ i, talia 25 em. So lzi ganoizi,
tnot ătcarea cod ală heterocerc ă . Permi anul s uperio r. 18. Platy::omu~
gibbo~ u s .Agass iz. Peşte ga noid cu corpul turtit lateral şi cu pr ofil
rombic. Inotă toa rel e pe rec hi su nt foarte reduse. Pe rm ianul superior.
19. LAbiJIlS/lUr"US nomatus Cepe. Repe t cotilosaurian cu dm ţii an teriori
în formă de că rhge, cu ca re sco rmonee. Schelete întregi se cunosc di n
Texas. Membrele su nt put ernic dezvoltate, dar dep lasarea pe usca t
era Încă greoaie. Perm ianu l s u pe rior. 20. Diomodon fr/iceps Owen.
Craniu. Rep til anomodont, cu dentiţia caracterizată prin doi canini
foarte dezvoltaţi, ceilalţi dinti fiind mult reduşi. Este erbivo r. Prin
ca racterele lui arată legă tu ra cu mamiferele. Permianul superior.
 ERA MEZOZO ICA. Pe r. tria sică. 1. Myophoria cos/ata Zenker.
Lamelibranhiat integrip aleat, homoruiar, schizodont. Triasicul germa-
nic-Buntsandstein. 2. Chirotherium sp. Urme de paşi atribuite stego-
eefalilor sau reptilelor. Triasicu l germantc-Buntsandstetn. 3. Lystra-.
eaurus lafirostris Owen. Replil primitiv, anomodont, cu craniul înal t
de circa 26 cm, prevăzut cu o fosă temporală. Coloana vertebrală are
25 vertebre presacrale arnficelice. Triasicul germanic-Buntsandstcin.
4. Encrinus liIiiformis Lamarck. Crinoid cu peduncul lu ng, formal
dintr-o alternanţă de entroce mari şi mici cu un canal umoraI. Caliciu l
diciclic este prevăzut cu 10 bra~e bifurcate, fără ciri. Triasicul germanic-
Muschelkalk. 5. Coenotllyrl s (Terebratula) vulgaris Sc hlot hc tm .
Brahiopod de talie mijlocie; valvefe au lărgimea mai mică decât lun gi-
mea. Linia cardinală curbă si comisura frontală cu sinus. Umbone
dezvoltat cu fora men mare. Valvele sunt netede. Triasicul germanic-
Muschelkalk. 6. Myophoria vulgaris Schlotheîm. Lamelibranhiat inte-
gripaleat, homomiar, schizodont, cu cochilia ovaltriunghiulară, cehi-
v alvă , umbone s ub med ian, indreptat anterior de unde pornesc, pe
.
fiecare valvă, trei coaste radiare. Triasicul ge rmanic-Muschelkalk.
7. Gervilleia (Hoernesia) sociatis Schlotheim. Lamelib ranhiat he tero m ia r,
uşor inechivelv, cu d en ti ţie disodont ă, va lvele alungi te posterior, cu
umbone anteriori partea posterioară este prevăzută cu o pre lungire
aliforrnă. valvele netede, cu striuri fine, concentrice. Triasicul gennanic-
M uschelkalk. 8. Limia stnata Sch lotheim. Lamelibranhiat dlsodo nt,
echlvalv, cu cochilia ovală . Coaste fine, radiare, solzoase şi striuri
concentrice. Triasic ul germani c-Muschelkalk. 9. Ceratites nodosus
Bruguiere . Amonoideu ce ra titic cu cochilia larg ombilicat ă , având
coaste simple, reltefare cu t uberculi ve ntrali. Linia Iobară tipică cerau-
tică, cu lobi d inţaţi şi sele rotunjite. Triasicul germantc-Muschelkalk .
10. Placodus gigas Agassiz. Reptll placodont, cu dinţii ctlindro-cordci
robuşti, ascuţiţi şi dinţi pla ţ i pe maxilare şi bolta palatină. Deas up ra
apofizelor spinoase ale ve rtebrelor prezintă un s ing ur ş ir de nod ule.
Triasicul germaruc-Muschelkalk. 11. Nothosauru s mirabilis Munste r .
Reptilă sem tacvatic ă cu gâtui lung şi craniul alungi t. Corpul de circa
3 m lungime, coloana vertebral ă c u 30 vertebre a vea apofizele sp inoase

,
18
21
dezvoltate. Triasîcul ger m anic -Muschelkalk. 12. M yaplJOn'a goldfussi v.
Alb . Lamelibranhiat schizodont de tali e m ică; valvc ovalc prevă zu t e
cu coaste ra dian' ş i stTiu ri de creş tere concentr ice. Triasicul germa nie-
Keuper. 13. Esthena milllda Gold fuss. Crustaceu filopo d de a pă d ulce.
Are carapacea bivalvă, cu striuri de c reştere separate de zone cu o
reţea fi nă de ochiuri pohgonalc. Trtasic ul ge rmenic- Keupcr. 14. Mas/o-
donSQurus giganteus jager. crani u. Stegocefal labirintodont, !!;igantic.
Numai ca pul are 1.5 f i lungi me. D in ţii prezintă struc tură l a bi rl n t ic ă .
Tria sicu l germanic-Keu per. 15. Rlmefav icula cont orta Po rtlock .
Lamelibranhiat d isodonl dimiar, ani somlar, cu coch ilia m i că
inechivalv ă , inechila tera l ă , cu umbone si t uat anterior; valvetc au
urechiu şi inegal dezvoltate. Prezint ă coas te radtare fine l't: va lva
stâ ngă. Triasicul alpin-Rheatian. 16. Pseuaomonotis (Clarala) darai
Emmerich . Lamelibranhiat d isodont, a nisomi ar, cu valvele semicir-
cala re, linia ca rd inală scurt ă . urechluşa anterioară scu rtă, cochilia
ornamen tată cu coaste radiare, fine, trav ersate de pliuri concentrice.
Triasicu l alpin-Eotri asic. 17. Neritopsis costata Wi ssman. Gasteropod
13
14
22
cu cochilia scmlg lobuloa să, fără ombilic. Ape rtu ra sem ici rculară est,
astu pa tă de un opercul ne spiralat. Triasicul alpin-Eotriasic. 18. Tironite
caseienus Qucns ted t. Ceratlt cu coc hilia evolută, cu coas te transvcrseh
simple, a vâ nd fiecare cât e u n tubercul periferic. Lin ia lobară ce ra ttnc
numai cu lobii extern şi la te ral dinţaţi. Tr ias icu l alpin-Eotrtasic
19. Daonella Iommdi Wissman. Lamelibranhiat disodon t, aniso miar, Cl
cochilia semicircular â, lată , foarte su bţire, echi val v ă , c u coa s te rad ian
fine . Triasicu l alp tn-M e zot rtaslc. 20. Chemnitz ia escher i Ho rn
Ga ste ropod cu coch ilia turiculară, ornamentată cu coaste trans versale
Deschiderea ovală. Tri as icul alpi n - Mezotrias ic. 21. Cem thee m noâoeu:
Mojsisovics . Ce rat it cu coc h ilia parţial i nvolu t ă , orna menta tă cu coasn
sim ple, ce se termi n ă in 1/ 3 intern ă a turei, ncdozlt ă ţi d e la can
pornesc 1- 2 ramuri sec u nd a re. te rminate cu tuberculi. Triasicul alpir
- Mezotriasic. 2.2. Trachyceras 110' 1 Munster. Ce ra tit c u coc hilia redus
ombil icată, cu coaste la te pe ca re se a mi şi ru ri concentrice de tuberculi
Triasicul alp in - Mezo tri as ic.
 1
ERA M EZOZ OI CĂ. Pe r. triasic.i.. 1. Ttrl'bratula grl'garia SUt'S5.
Brahiopod articulat terebratulid. Cochilia este netedă, cu două pliuri
pu ternice. Umbone dezvoltat cu foramen mare. Neotriasic . 2. Mon otis
salinaria Schlothei.m. Laml.'1ibranhiat disodont, aviculid, de care se
deosebeşte prin umbonele mai dezvoltat şi prin prezenţa unui dinte
cardinal mic. In regiunea umbonală are două prelungiri aliforme pe
ambele valve. Neotriasic. 3. MyopllOria ktfrrstrini M un ster. Lameh-
branhiat schizodont, cu carena posterioară puternică, coaste radiare
rare şi striuri concentrice dese . Neotriasic. 4. Mtgalodnn SCUla tU5 Schadh.
Lamdibra nh iat heterodont de talie mi jlocie cu cochilia groasă.
echivalvă, ap roape netedă, cu slriuri de creştere concentrice, ru goase .
Urnbonele foarte dezvoltat, prosogir. Trei din ţi cardinali şi trei Ioset e
dentar e pe fiecare valvă. Neotriasic. 5. Wor t/rrnia soIifaria Benecke .
Gasteropod cu coch ilia În trep te, carene crenelate. Neotriasic. 6. Ar·
cestes glgantoga1eafus Mojs isovics. Ceratit cu cochilia l on gid omă,
globuloasă, netedă. cu ombilicul foar te m ic (invol ută). Lobi i şi selele
dinţa te. Neotriasic. 7. Romanitrs simionescui Kitt l. Ce ratil cu cochilia
30
• :;' "
,
,
'/
.
involut ă , ombilic mic şi ad ânc, cu striuri concentrice fine, mai dese
sp re ombilic. linia lobară complexă. Neotriasic. 8. T ropites subbul/atus
Hauer. Amonoideu globulos, cu ombilicul adânc şi larg. Coaste fine,
curbate inainte pe marginea externă, cu mici intreruperi la partea
mediană şi noduri mici , in jurul ombilicului. Marginea veneală. larg
rotunjită, es te carena tă, Sutura este de tip amonitic. Neotrtasjc. 9. ela·
disdtrs tom atus Bronn. Ceratit cu cochilia subglobuloasă, involută,
ombilic foarte mic şi deschidere trapezoidală, cu coaste concentrice,
fine, regulate . Sutura amonitică cu selele bifide. Neotriasic. 10. Pill4'
oxrres mettemi chi Hauer, Ceratit cu cochilia d iscoidală şi margil1l'ol
ve ntrală ascuţi tă . Deschiderea înaltă . Lin ia lobară foa rt e compl icată.
Poate ajunge la 1 m di ametru. Neotriasic. 11. Aulacoceras indu ct1ls
Munster. Belemnit cu rostru m de talie ma re, omat cu 40 coaste
robuste . Fragmoconul este lung şi circular in secţiune transversal ă
Sifonul este foa rte apropiat d e ma rgi nea ven trală . N eotnastc.
Per. jurasid. 12. Zeittmo numismalis Lamarck Brahiopod terebranrlid
cu cochilia btconvexă , l ips ită de sinus fron ta!. , u coaste ra d ian' slabe

21
spre margini. Jurasicul infe rior. 13, Lima (Plagiosfoma) gigantea Sowerby .
Lamelibranhiat dtsodont monomiar, cu cochilia echi valv ă , ovală, cu
marginea anterioară larg ro tunj ită, coaste fine radiarc şi slriuri concen-
trice; cochilia prezintă două urechiuşe. [urasicul inferior. 14. Liogryplmea
(Gryphaea) arcuata Lamarck. La me libranhiat disodont, monom iar.
Cochi lia inechivalv ă, are valva stâ n gă cu u mbonele p ut ern ic răsucit,
valva dreaptă opercular ă. [ uraslcu l inferior . 15. Pleu rotomaria bitorquata
Deslongch. Gasteropod prosobranhiat cu cochilia conică, turbinată,
înaltă . Peri stomul are În buza externă fanta pleuro-tomarian ă . Jurasicul
inferior. 16. Psilveeras planorbis Sowerby. Neo-amonoideu de talie
mică, cu coc hilia di sco id al ă , evol ută (ombi lic larg), cu coaste rare,
fine. Sutura este simplă. Marginea ventrală a cochilie! este rotunjită ş i
netedă. [urasicu l inferior. 17. Lytoceras (Pachylytoceras ) ţ u rense Zieten.
Neoamonotdeu cu cochilia larg o mbilicată, cu coaste ma jore şi costule
on dulate. Tura de spiră are secţiu ne circulară. Ju rasicu l in ferior.
18. Arietites bisulcatus Sowerby. Cochilia evolută, ombilic larg şi
13 16
22
23
19
C03;;te simple, drepte, u şor arcuite s pre deschidere, întrerupte ventral
de o caren ă mărginită de două şanţuri. Secţiunea turei subp ătratic ă .
[u raaicu l inferior. 19. ScllIotheimia allgulata Schlotheim. Neoamonoideu
cu cochilia d i scoidal ă, larg om bi l t c a t ă , cu coas te proeminente
falciforme, care se întâlnesc in unghi pe marginea ventrală. Juras icul
inferior. 20. Phylloceras heteropJryllum Sowerby. Cochilia sub ţire ,
inv ol u tă, cu striuri de creştere ondulate. Linia l obar ă cu lobi bifizi şi
sele trifiloide. [u ra slcu l inferior. 21. Amaltheus margaritatus Mo ntfort.
Amonit cu cochilia discoidală, larg ornbil icată, ornamentată cu coaste
fine, falci form e. Carena es te ca o frânghie împletită în două. [ urasicul
in feri or. 22. Hildoceres bifrons Bruguiere. Amonit cu cochilia aproape
evolut ă. Pe la tu ri prezintă un şa nţ care separă două câmpu ri cu
o mamenta ţie d i feri tă : la interio rul tu rei de spiră coastele sunt şterse,
iar spre zo na ex ternă su n t p uternic falciforme. Jurasicu l inferior.
23. Dumorturia (Harpoceras) m âians Rein . Amonit cu cochilia evolu tă.
discoidală, ornamentată cu coas te falciforme. Ju rasic ul inferior.
 8
ERA MEZOZOICA . Per . jurasid. 1. T~5trllt'a bem erdana D'Orb.
Hexa coralier co lonial, recifal, cu caltc tile poli gonale. alipire pe toată
lungimea lor. [u rasicul mediu. 2.. Triţon ia (OlWl trigonia) Ilm.';S Lamarck .
Lamelibranhiat sehizodont cu coch ilia triunghlular ă , alungită posterior,
cu umbone opistogir şi o carenă posterioară care separă câmp uri de
cmamentaţie diferit ă : coaste rad iare cu noduri in pa rtea anterioa r ă şi
mediană . Jurasicul medi u . 3. Trigania (Lyriodon) costata Parkinson.
Lamelibranhiat schizodon t, avâ nd cochilia tri unghiulară, cu coa ste
proeminente. Umbonde es te opislogi r iar coaste le radiare, posterioare
carenei, sunt su bţi ri şi dese. [urasicul mediu. 4. P/loladomya murchisoni
Sowerby. Lamdibra nhiat desrnodont cu valve subţiri. ccnvexe , umbone
înalt, a rcuil şi 5-6 coaste rad ia re, rare. [ uraslcul medi u. 5. l1ioceras
(Harpoceras) opali'lUnI Quenstedt. Neoamcnoideu cu coc hilia parţial
invol u tă, di scoid al ă , eu coa ste sim ple, fine; pe ma rginea ventral ă are
carenă ne tedă . Jurasicul mediu . 6. S tep/lanoceras h umphriesie num
Sowerby. Neoamonoideu cu coc hi lia a p roape evolută, ombilic la rg.
adânc şi secţiunea trapezoidală. Coastele sun t ra re, termina te cu un
tuberrul din care pornesc 2-4 coaste mai subţiri. Jurasirul medi u . 7. Lud-
wigia (lfarpoct'ras) mu rchisonae Sowerby. Neoamonoideu cu coc hi lia
a proa pe evolu t ă, puternic costa t ă. Pe partea ventrală a cochi liei are o
ca renă puternică . [urastcul mediu. 8. Parkinsonia parkinscmi Sowerby.
Ncoamonoideu . Coc hi lia este evolută , eu numeroase coaste slab arcuite,
care S(' bifurcă in treimea exterioa ră . [urasicul mediu. 9. Miu:ToapIUl-
!de;. macnxeplwl us Schlo theim. Neoamonoideu cu cochilia globuloasă,
m volut ă , coaste groa se l ă ngă ombilic, care se bifurc ă . Jurasieu l mediu.
10. AUgateulllis (Belemn ites) gigan teus 5chlotheim . Belemnit eu rostrul
până la 0.5 m, cilindro-conic, oval in secţiune. [urasicul mediu. 11. 111«0$-
mi/ia m cnotome Goldfuss. Hexacor ah e r. Columela rudimentară, e piteca
ş i endoteca bine dezvoltate. In aceeaşi co lonie se găsesc ca lid i izolate,
iar alte le unite in seri i scurte. Jurasicul superior. 12. Cidari s coronata
Go ld fuss. Echi noid endocidic, sfe ric, eu zonele ambulacrare înguste ş i
s tn uoese. 13. Cnemidiastrum rimutoeum Gold fu ss. Spongier silîcios. Pe
s u prafata ex ternă p rezin tă s triuri şi şanţuri verticale. Jurasicul s upe-

rior. 14. RllynrlllJnclla lacuI/osa Schlot he tm . Brahiopod orna! cu 9 coas te
relicfate În regiunea mediană. [urasicul superior. 15. Pygopl' (Tt'rt.'-
bratula) dipllya Colonna. Brahiopod terobratulid, cu cochilia triun-
ghiu lar-rotunj ită, la ca re sinusul fronta l devine foarte ad ânc. Cei d oi
robi se unesc pe linia mediană, lăsând În mijlocul cochiliei un orificiu.
[urasicul superior. 16. Au cella mosqlU.'llsis v. Buch. Lamelibranhia t
disodont. are val va stângă cu umbone proeminent. Valvele netede a u
striuri fine, co nce ntrice. Juras icul superior. 17. Exogyra pjrgula Sower-
by. Lamdibranhiat disodont. Are umbonele ambelor valve r ă su cit
lateral. ţurastcul superior. 18. Diuras arietmum Lamarck. Lamelibra n-
hiat pa chiodont, arc cochilie robustă . iar va lvele s ubegale, groaM.' ş i
umbcne răs uci t. [urasicul supt'rior. 19. Nerinee turerculasa A. ROm.
Gasteropod cu cochilia tunculată foa rte groasă. mult a l ungită.
Deschiderea orală este ovelă. Canalul sifonal este ingust şi scu rt.
Turele de spi ră, Plane,~ezintă două carene cu tuberculi. Iuresicul
superior. 20. Strtblites ( lia) tenuilobatus Oppcl. Neoamon oideu cu
cochilia discoidală . mvo ută şi sla b ca rene tă, arc coa ste primare
25
di stanţate şi costu le d ezvolt at e numai pe margin ea v cntro-Iateral ă .
Jur asicul superior. 21. ASJ'idoceras perarmatum Sowerby . Coch ilia larg
om b i lîcată , coas te puter nice, rare, prevăz ute cu tuberculi periombili-
caii ş i externi. Jurasicul s uperior. 22. Periephinctce tizialli Oppel. Co-
ch ilia mare, evolut ă , o rname nta tă cu coa ste dre pt e, rare, până în
a propier ea margi nii e xterne, u nde se bifu rcă sau tn f u rc ă . Ju rasicul
su perior. 23. Epipettoceras (Pelt{/(.was) bimammatum Quenstedt. Amonit
cu cochilia aproa pe evol ut ă, coaste term inate cu câte un tubercul
înalt. Jurasicul s uperio r. 24. Virgatites virgatus v. Buch. Amonit cu
coc hilia aproapt' involu tâ, o rna men ta tă la ombil ic cu coaste rrinci-
pa ie. d in car e se d espri nd fascicule de coaste secundare. Jurasicu supe-
rior . 25. Hibolites (Belmmites) Iwstatus BlainvilIe. Belemnit cu rostru mul
lanceolat, prevăz u t cu u n şanţ ve ntra l. [u rasicul superior. 26. ApiocrillUS
~sianus D'Orb. Crinoid cu cahciul mare. p irifcrm. Ped uncuJul format
din articul e cilindrice din ce În ce mai man la partea superioa ră, und e
intră în constitutia caliciului. Jur asicul su perior.
 =
ERA M E ZOZ O I CĂ . Per . ju ra sj c ă . 1. I.t'l'iJopu$ (lrpidotes) Illlt')I'tau.<
AgJ ~si z. I\-ŞI l' cu osificarea scheletutut Inain tata . Corp ul, lung de 0,60 In
şi comprima t la te ral, este acoperit cu sol".i rombici. lnot ă toe relc perechi
sunt mici, lar anaia şi d orsala mult mai d ezvoltate . I no t ă t oa rea c odală
aparent h om occrc ă. 2. 1cllt ll1/(ISaUrU;; quadriscissus Quenstedt. Rep fil
acvat ic, ada ptat la v ia ţa pela gic ă . Aţungca până la 10 m lu ngime.
Membrele transfo rma te În pa lete t not ătoa re. Prez int ă şi o î notătoa re
dorsală, ia r i notătoa rea codal ă este de tip he ter oc erc. Lias ic. 3. Plcsio-
saurus bracllypterigiu s B. Ha uffrna nn. Rcpnl adaptat la med iu l marin.
ajungâ nd p ă nă la 9 f i lu ngime. Are ca pul mic. ş,at ull ung.. corp ullăţit,
de 3 - 5 m lun gime ş i me mbrele tra nsformate In palete Îno t...toa rc . 4.
Telrosaurus s p., craniu. Botul lui este foarte lung, cu circa 200 de d inli
ascuţiţi ~i recurbaţi in a fa ră . Corpul este acopent ven tral cu plăci poli.
gonale, Iar dorsal cu plăci mari. Crocodil ma rin ce ajungea pân.\ la 6 m
lungime. 5. DipWdocus _sp., craniu. Dmoseurtcn cu corpul lung pănă la
25 m şi înalt până la 5,50 m. Gatul şi coada sunt foarte lungi. Picioarele
groase ca niştt" stâlpi. Maxilarel e prezint.\ J-"'";' fiecare parte, numai anterior.
- '- 4
câte'} dinţi. Avea un cre ier mic proteja t de cutia craniană, Iar in regiunea
sacrală m ă duva s pinări i era foa rte dezvoltat ă. Era crbivcr ş i at ingea 25 t .
6. Ccratoeeurue sp., cra niu. Dinosaurian ca mivor, bi~x't.l . Ati ngea 5 m
lungime şi 4 - 5 m î nălţime. Pe bot prezenta un nuc co rn. Ma xilarul
s uperi o r, inalt şi lung.. are c ă te 15 dinţi. Corpul este aco pe rit cu plăci mici.
Mem brele anterioare sunt scurte. ia r cele posterioa re rob uste si tridactile.
[urasicul nord-american. 7. Ptt'foJactylus ~1lf!Cfrlbilis H. V. Mey. Reptilă
zbu ră toare de mă ri mea unu i vultur. avâ nd capul li gât ui de două ori
mai lungi decât tru nchiu l, iar coada scurtă. Craniu , alcătu it d in oase
pne urnance, are cioc lung cu d inli mici. Malrn. 8. Arcllat'tlpteryx
(A ,dlilrom Îs) siemcnsi Dames . Resturi e fos ile au fost descoperite la
Solenhofen (Gennania). A Wd m ă rimea unui porumbel şi prezenta
ca racte re reptillene şi avteoe. Ca racte re reptiliene: dinţi in cioc, o cca d...
lu ng:. cu 20-21 vertebre şi dl"gt'tt' cu gheare la membrele anterioare.
Ca ractere aviene: oasele cra ni ului sud a te, pene pe co rp. Ia coa dă ş i
aripi. ctavtcule je unite. Are importanţă deosebită , tii ml o verigă de
leg ătur ă int re reptile şi pasări .
 Per. cret actc ă . 9. Oroitouno It'I1 fjcu lll ri~ Blurnenbach. Foraminifer de
dimensiuni mari (dia metrul de 5 mm), cu te st ul lcnncular convex-
concav. plunlocular. Cretactcul tnfvnor. 10. Exogvro cori/Imi D'Orbign y.
La melibra nhia t disodon t, inechivalv: u m bonele va lvelor eşit' p uterruc
răsucit lateral. Crctactcut inferior. 11. Toxaster complanatue Agass îz.
Echinoid cxociclic, cordiform, zonele ambu lacrare petaloide, desc hise;
cea anterioara este situată intr-o depresiune. 12. Csioccratue e duvali
Leveille. Neoarnonuideu la care spin-le nu se ating între de. Secţiunea
spirelor ovală. Este omamentat cu coas te puternice, intre care se
găsesc 6~12 costule. Cr etactcul inferior. 13. Crioceras emcrici Leveille.
Şi la acest ncoamonoidcu cochilia pla n s p i ral ă are s p tre le di stanţa te .
Coas tele simple au tubercult s p tnoşt. Cre tacicu l in fe rior. 14 . A nclI-
toceras mathcroni D'O r big n y. Ace s t neo a rnono id e u are coc h ili a
dcrulat ă, ornamentată cu costulc şi coaste ra re pe ca re se găsesc
noduri spinoase. Ultima parte a cochilici a re formă al' cârje. Crctec tc ul
inferior. 15. Hamitc-: rotundus Sowcrby. La acest amonoideu coc h ilia
este tnduit ă in formă de « U » la am be le capete. Are coaste rare,
puternice. Nu prez i n tă tubcrcul t. C rc taci cul infe r io r. 16. Tumtite s
ea/m a/lis D'Orbigny. Ncoa monoidcu cu coch ilia I n r ulată luriculat,
s e n es t r ă, o r n a m e n t a t ă c u c o a s te ş i noduri . 17. DouI,illeiceras
(ACI1 l1 tllOceras) mammiţ la tum Sch lo the im. La aces t a m onoid e u cochilia
globuloasă, aproape ovolută. es te or name ntată c u coaste pe ca re se
găsesc tubercult mari, di s pu si în ş i ru ri longitudinale, echid istan ţa te.
Cretacicul inferior. 18. Pcn'{"qlliaia (SclJloell/Jacllia) infl a/a Sowerby.
Neoamo noidcu cu cochil ia ornamemată cu coaste di s t a nţate ce au
câ te u n tubercu l în apro pierea o mbiliculu i şi câ te u nu l di stal, alu ng it.
Ven tral se găseş te o ca ren ă mărgi nită de do u ă şa n ţ u ri. Cretacicu!
infe r io r. 19. Oppetia nieoiaes Sar. Nooarno noidcu. Cochilia d iscoid a lă
invo lută, s la b ca re n a tă , are coaste p ri m a re Ialciforme şi coaste secun-
dare ce apar nu mai 8e marginea ventrolaterală. Crotacicul inferior.
20. Duratia emerici 'O rbig ny . Belernnit c u rostrumu l l ăţit, turtit
lateral, p revăzut cu un şanţ d orsal scurt in regiunea alveolară .
Cret cc tc ul inferior.
 ERA M EZOZO ICĂ . Per . cretacic ă. 1. Micraster corang uil lUm Agassiz.
Echinold exociclic, cordiform, da torită un ui ~anţ larg, anterior. Zonele
ambulacrare pe taloide închise sunt situate m lanţuri. Gura bilabiată
esle anterioară, ia r anusul mar~inal. Cretacicu superior. 2. Spondylu s
spinosus Sowerby. Lamelibranhiat cu coch ilia incchiva lvă, având două
orechiuşe În regiunea umbonelui. Valva dreaptă este mai mare.
Coaste radiare cu spini lungi. Dentiţie izodontă. Cretacicul superior.
3. Inoceramus labiatus Bohm. Lamelibranhiat disodont, cu cochilia
groasă, de ta lie mare, ova l ă , inechivalv ă , foarte alungită postere-
Inferior, cu umbone ascuţit, ornamenlal cu valuri concentrice.
Crc taclcul superior. 4. Aequipecten (Pecten) asper Lama rck . Va lve
echilaterale cu umbo ne m edi an şi prelungiri aliforme. Coaste radtare,
cu aspt;rităţi. Den ti ţie disodontă. Cretacicul superior. 5. Hi[pUrites
(Vaccmites) gosaviel1sis Dou ville. La melibranhiar aberant, recifa . Valva
de fixare drea p tă , puternică, are formă coniră-alungită, până la 1 m
lungime, costată longitudinal; va lva stâ ngă, aproape plată, operculară.
Pe valva de fixare, pe lân gă coastele longit ud inale, se află trei şanţuri
mai adâ nci . De n titia pachi odont ă . Cre tacicul s uperior. 6. Acan theceras
rothomagense Defra nce. Neoamonoideu cu cochilia de dimensiuni
mari, g roasă, aproa pe ev o l ut ă şi secţiunea turei d e spir ă pătra tă .
Coaste reliefate, rare, prevăzute cu tubercu li d is pu ş i în câ te două
ş i ruri pe pă rţile la te rale ş i trei ~iruri în regiunea vent ral ă. Cretacicu!
superior. 7. uwesiceras (Pachydlscus ) peramplus Mont. Neoamonoideu
cu coc hilia gigantică, uneori cu diametru! d e 1 m, ornamentată cu
coaste groase, transve rsale, intre care se află 2-4 coaste mai puternice
în jumătatea externă a turei de spiră, care se şterg trep tat spre
ombilic . Secţiunea turei de spir ă ovală. Cretacicul superior . 8. Tissotia
ewaldi V. Buch . Neoamonoideu cu cochilia involută, netedă, cu
ombilic mic. Linia de s utură simplă, ceratt tică . Este u n caracter
regresiv, de unde şi d en u mirea de amo n it ce ratitic. Cretactcul sur.e-
rior. 9. Mammites noâosoides Schlotheim. Neoamonoideu c u coc hilia
groasă. aproape ev olută , ornamentată cu coaste puternice şi tuberculi
m a ri . Cretacicu l su perior. 10. Belenmitel/a mueronata Schlo theim.
Bc1em n it cu rostrumu ! cili ndric, ce se te r mi n ă cu u n mic stilet numi t
rnucrone. Arc o scizură ven t ral ă in regiunea al veolar ă . C re tacicu l
superior. 11. /gual1odon bemi~sartensis Bo ulenger. Dinosaurian erbivo r
de peste 10 m lungi me şi 5-6 f i înălţime. Membrele an terioare, mai
scurte decât cele postcrioare, su nt pentadacfile, iar cele poste rioa re
tridactile. Staţiune bi pedă pe me mbrele po sterioare. Crelacic ui inferior.
12. Tylosaurus sp . Mare fertilă acva tica (8,5 f i lungime), adaptată la
viaţa pela gică . Cor pul este Jun g, cu membre scurte, tran sforma te În
palete înot ătoare; coada relati v scur tă. Gura era p re v ă z u tă cu din ţi
netezi, t ăinşi. 13. Triceratops prorsus Marsh, cran iu. Dm osau rian
erbivor de 6-8 f i lungime. Pe capu l lung de 2 f i avea 3 coarne,
unul nazal ş i două supraorbital e (frontale). în jur u l gâtului avea
un guler de pl ăci derrnice osoase cu ţep i. Craniul, ma re, este alu ngi t
şi u şor apl a tiza t, cu un cre ier e xcesi v de mic . 14. Ptem ncâon sp.
Rept il ă - cel mai mare pterosauria n; a ti ngea 7- 8 m c u a ripile
întinse. Craniul, foar te alungit , se ter mină printr-u n ci oc fă ră dinţi.
El se pre lun geşte pos terior cu o creastă osoasă , tn g u sr ă . su pra-
occipital ă . Sternu l este lips it de ca re nă. Gâtui şi coad a sc u rte.
15. Hesperom is rega/is Marsh. Pa s ă re înotătoare ma re (1 m înălţime ) ,
cu aripile atrofiate, iar membrele posterioa ra p utern ice . Sternul es te
subţire ş i fără ca r enă . Gâtui este lung şi subţire, for m at di n 17
ver tebre. Ciocul lu ng, ascuţ it , avea pe m a xila rele su perioare 14 dinţi
corne t pe fieca re parte, ia r maxilaru l inferior 33 de d i n ţ i. 16. lchtlJyom is
victo r Marsh . Pasă re zbur ă toare de m ărim e a u nui porumbel, cu
arip ile puternic d ezvo ltat e şi stemul carenat. Ciocul are di nţ i co nici
înh p ţ i în al veole, pe ambele m a xila re. Membrele p ostertoarc subţiri
de tip a vian. Vertebrele co d ale sunt s u da te, formâ nd un mic p igos til.
Crc tactcul superior. 17. Arclle/rl/l ischyros G . R. Wieland. R ep ti l ă
dep ăşindZ m lungime. Craniul mai lung decâ t la t a re un rostrum
pute rnic. Intre oasele ca ra pa ce ! ş i plast ronul ui se găsesc goluri largi,
ca re u şurează co r p u l, dcmon str ănd un med iu de viaţă acvatic.
37
 ERA NEOZO I CĂ. Pe r. p a leoge nă . 1. Os/rea bellOl'aânl1 Larna rck.
Lamelibra nhiat disodont, mono mi ar, inc chivalv, avân d valve groase,
puternice
Peteocen.
r
cu 3SJX'Ct ia meia r, cu co ntur ne regula t, prezent ă n d coaste ra d tare
va lva s tângă ş i Faldur t co ncentrice pe valva dreap tă .
Cucul/m'a crassatinll Lamarck. Lamelibra nhla t taxodont,
d inţii lat erali fiind mai ma ri. Cochilia, de formă tra pe zo idală, arc
su prafaţa omat ă cu coaste radt are. Paleoc en. 3. PllyslI giganfea Micha ud .
Gastero pod de talie mijlocie, cu cochilia fu slfo rm ă senes tr ă, cu apertura
ovală şi cu buza exterioară îngroşată. I'alcoce n . 4. Vrn ericardia (G1rdita)
plallicosta Lama rck . Lame ltbranhiat a vând cochi lia mare, triunghiulară,
cu valve groase, o rnamentale cu coaste radian>aplatiza te. Sub umbo-
nel e p ut ernic se află d oi dinţi ca rd inali lungi ş i o blici. Marginea
internă a va lv e ţ or es te di nţată . Eoce n. S. CytlJerea ~emi ~ulcata La m arck.
La melibranhia t hcterodo nt, dimiar şi sinupaleat, cu valve ov al-tr i-
unghiulare. Bocen. 6. Serratocerithium serrattum Brongnia rt. Oa ste-
ropod cu cochilia turicu l ată. cu numeroase spire, orna men tată cu
tubercu li dispu şi în şi ru ri lon gitu d inale. Str iu rile transv ersale a rcu ite.
Deschider ea ora lă are un ca nal s ifonal scurt. Eoccn. 7. Campanile
(v rithium) giganteum Lamarck. Este cel mai mare dintre cen ţi, ajungând
la 0,5 m lungime. Cochilia es te o rnamen ta tă cu coa ste fine , paralele cu
su tura şi tuberculii mari sit ua ţi în partea su perioa ră a turei de spiră.
Eocen . 8. Syco~toma ( FI/SUS) bulbifvrmis Lama rck.. Ga steropod cu coch ilia
s u bgl obul oesă, cu sp ira sc u rtă şi ca nal s ifonal scu rt. Eocen. 9. Fusus
IOllgael'us Larnarck. Gasteropod în formă de fus. Eocen. ] 0. Globularia
(Natica) patula Lamarck. Gasteropod cu cochilia globuloasă, ombilicată,
ultima t u ră fiind foa rte mare. Eccen . 11. Conodvpeue conoideue Leske.
Echinoid exocidic de talie mare, îna lt, co ruc, cu zonele ambu lacra re
pctaloide deschise, Îng uste ş i zonele intora mbu lacrare largi. Eocen .
12. Numutiies sp. Fo ra minifer c u cochilia l e n tic ula r ă . m u ltilocula ră, cu
la ma s p i ra lă în fo rmă de "V» răsturnat. Spaţ i u l di nt re două lame
spirale este separat prin septe (pereţi) În loje (ca mere]. Eocen. ] 3.
Terebratula grrmdis. Blumenbach. Brahiopod c u coc hilia mare, groasă,
netedă, cu umbonele foarte bine dezvolta t şi for arnen la rg. Oltgocen .
14. Cordiopsis (Cytherea) incrassata Sow erby . Lamelibranh iat he tcro-
dant, di miar, sinu pal eat. Cochilia orna mentată cu striuri concentrice,
Marginea coc hi lie i netedă . Oligocen. 15. Pectunculus (Glycymeris)
ahava/u s La m a rc k. Lame l ib ra nhia t taxod o n t; cochili a ci rc ul a ră ,
echivalvă, are u rnbo ne med ian înalt. Sub u mbone se a fl ă din ţ ii cei mai
mici, ceilal ţi fiind cu atât mai mari şi ma i oblici , cu cât su nt m ai la
exterior. Valv ele prezin tă coaste rad iare şi striuri concen trice fin e.
Oligocen. 16. TympauotolluS (Ceritllium) margaritaceum Brocchi.
Gasterupod cu cochilia d e talie mijlocie, l un gă t ur icul ată, având pe
fiecare tură de spir ă 4 şi ruri de tuberculi. Apertura ovală, pe ristom ul
sifonostorn, Oligocen . 17. Globularia (Ampllllillopsis) erassatilla Larnarck .
Gasteropod de di mensiun i mari, cu cochilia globuloasă, cu u ltima
tu ră dezvoltată . Olig ocen . 18. Echinolampas k/erm C oldfuss. Echinoid
exocidic, cu contu r aproape circular, cu zonele ambulac ra re largi,
petaloide, deschise, tnegete . Peristomul subcentral. Per iproctu l oval şi
inframarginal. O ligoc en. 19. Lamn a cuspidata Agassiz. Peş te sela cian
cu dinţ i asc uţ iţ i, ca re au d e o parte şi d e alta 2 denticuli Iateralt.
I no tă toa rea an ală şi d orsa l ă pos terioară foarte mic i. 20. Carcharodon
megalodon Agassiz. Peşte selaci an cu dinţi mari (10-15 cml triun~iu l ari,
foarte a scu ţiţi şi zimţaţi pe m ar gini le lat erale . De nticul ii aterali lipsesc.
21. C/upea (MeIetta) erenata Haecke l. Peşte oso s, lu ng de 10 cm, cu o
înotă toa re dorsală scurtă. Coa da h orn ocerc ă . Solzii ciclo izi, fiind cadu ci,
se tn tălnesc i zolaţi . Ei sun t circulari şi au striuri. 22. Phenocoâus primaevus
Copt'>. Mamifer de mărimea unui câ ine; craniul de formă alungită are o
creastă sagitală evi dentă; molari bunodonţ i: m embre pentadactile
di giti grade. 23. Pal/leotl1eriu m lIIagllllm Cuvier . Mam ifer pe risodac til
de ta lie m ijlocie, c u aspect de ta pir; membrele au 3 degete, cele două
latera le fiind scurte. Dentiţia are 4 premolari su periori ŞI 3-4 inferiori.
24. Hvracoiheriu m venticotum Cope. Mamifer perisodacttl de talia unei
vulpi, la membrele anterioa re avân d ,4 deget e, iar la cele posterioare 3.
Molarii brahiod onţi şi bunod onţi.

ERA NEOZOICĂ. Per. paleogenă.l. Anthracotherium magnum Cuvier.
Mamifer artiodactil, de talia unui rinocer. Craniul alungit, masiv, dentiţia
completă, cu incisivi mari în formă de lopată şi canini cu coroa na conic ă.
2 Moeritherium sp., craniu. Formă primitivă de proboscidian din Bocenul
superior şi Oligocenul inferior. De talia unui tapir, fără trompă. avea pe
maxilar şi pe mandibulă câte o pereche de incisivi. 3. Dinoceras
(V\1intatherium) mirabilis Marsh; craniu, mandibulă, picior. Mamifer
amblipod, erbivor, de talia unui rinocer. Fa~a surt:'rioară a craniului are
două perechi de apofize, molarii lofodonţi ŞI caninii superiori dezvoltaţi.
Per. neogenă . 4. Seu/rIIa subrofundafa Lamarck. Echinoid exociclic,
cu ţestul discoidal; zonele ambulacrare petaloide Închise, scurte, situate
pe partea superioară. Orificiul anal mic şi inframarginaL O rificiul
bucal are o pozi ţie centrală şi este inconjurat de şan ţuri peristomiale.
Miocen. 5. C/ypeaster alfecostatu s Michelotti . Echinoid exoctclk de talie
mare, având pa rtea inferioară cu contur pcntagonal şi partea superioară
putemic convexă; zonele arnbulacrare petaloide deschise. situate numai
3
,l1-----~
.." . , .
~ ...
.'
." . o• . . "
.. ' 4'., • " ••• •
pe faţa superioară a ţestu lui. Orificiul bucal pent.agonal central. Orificiul
anal circula r infrarnarginal. Miccen. 6. Pccten glsas Lamarck. Larnelibranhiat
dlsodont, cu valvele echilaterale şi umbone median. Valvele au coaste
radiare puternice. d istanţate. Miocen. 7. Fusus /ongirostri Brocchi.
Gasteropod fusiform cu cochilia turiculată şi pe ristomul prevăzut cu
un canal sifonallung. anterior. Deschiderea orală este ovală. Miocen . 8.
Conus ponâeroeus Brocchi. Gasteropod cu cochilia comcă convolută,
ultima tu ră de spir ă foarte dezvoltată. Miocen. 9. Phalium (Cassis)
.'aburon Larnarck. Casteropod cu cochi lia globuloasă, cu spita scurtă şi
peristomui răsfrânt . Sifonul scurt. Miocen. 10. Ancillaria glandifonnis
Lamarck. Casteropod cu cochilia ovoid ă, cu ultima tură de spiră foarte
dezvoltată. Miocen. 11. Turriteila turris Bastcrot. Gasteropod cu cochilia
îna ltă, turiculată. Omamentaţia cu coaste spirale tntersectate de linii de
creştere . Apertura arc form ă ovală: peristomul holos tom . Mtocen 12.
Pyrula (fuJieula) rusiicuţa Basterot. Casteropod. Are cochilia cu spira
foarte scurtă. care se prelungeşte cu un canal sifona!. Miocen - fauna

marină. 13. Cardium jittoni D'Orbîgny. Lamelibranhiat het erodont cu
cochilia echivalvă, ovală, umbore median. Coaste radtare ra re, solzoase,
sub urnbone are 2 d inţi ca rd inali mici, dinţii anteriori şi posteriori
alungiţi. Miocen . 14. Donax lucida Eichwald. Lamelibranhiat heterodont,
de talie mică, sinupaleat. cu s in us d ez vo lta t. valvele s unt alungite.
partea anterioară fii nd mai lu ngă . Prezintă doi d inţi cardinali mici, ia r
cei laterali mai bine dezvoltaţi. Cochil ia are coaste radiare fine. Mioce n.
15. Mactra podolica Cobătcescu . Lamelibranhiat heterodont, di miar,
sinupaleat, rotu njit. Valvele sun t triunghi ulare, cu u mbone median.
s triuri co ncentrice şi carenă posterioară. Mioce n. 16. Cerithium pictum
Basterot. Gasteropod ce poartă pe fieca re tură de spiră câte u n şi r de
nod uri şi cel puţin tncă un şi r sau două mai şterse. Miocen. 17. Q rithiu m
disjunctum Sowerby . Casteropod cu tre i rându ri de noduri ega le pe
fiecare tură de seir!. Mioce n. 18. Cerithium mbÎKin osllm Eichwa ld. Gas -
teropod cu cochilia mică , cu vârful ascuţit şi 12 ture convexe. Coaste
transversal e proeminen te. Pe fiecare tu ră d e sp iră are 3 tubercul i. i n ăl -
13
ţimea cochiliei24-30 mm. Miocen, 19. Trochus JXXk!licus Dubois Cochilie
mai ina l tă decât targ ă . cu 7 tur e cu eate 3-5 Şiruri de noduri. înAl ţimea
cochiliei 11-22 cm .r.tioct'n. 20. Dosinia maeotica Andrussov. Larneli-
branhiat heterod ont cu valve mici de contur aproape circular, cu
striuri de creştere concentrice şi umbone prosogir; are 3 dinţi card inali
de fiecare valvă . Sinus paleal angular. Pliocen-Meoţian. 21. Psi/un io
subrt'cuI'Vus 'retssey re. Lamelibranhiat schizodont, cu val ve tnun-
ghiulare şi umbone p utemic situ at mult anterior. Pliocen-Meoţian. 22.
Unio subQtm'us Teisseyre. Lamelibra nhiat schizodont de talie relati v
mare, cu valvele alungite, umbone pu ternic şi slriuri concentrice.
Pl locen- Meo ţian . 23. G:mgt'ria " (ll'()ros~jca Sinzov. Lamel ibranhiat
disodont cu valve subţiri, ova l--alun,gire, cu careoă rotunjită posterior.
Pliocen-Meoţian. 24. Hydmbia t'; /rt'f1a Ştefănescu . Gasteropod cu cochilia
t uricul a t ă , cu 5-6 ture ne tede; aJ'E:x ascuţit. P1iocen-Mt'OJian. 25.
Theodosus s fejaFlf'sc u i Fo nta nnes. Gasteropod cu cochilia mică,
semiglobuloasă, cu 3 ture scurte, ultima foa rte dezvoltată . Suprafa ţa
omafă cu lin ii bru ne, slab ondulate. l'liocen-Meojian.
 ERA N EOZO ICĂ. Per. n eoge nă . 1. COFlgeria rumana Sabba Ste-
f ănescu . Lamelibranhiat disodont de talie mare cu valve romboidale
plate . mai gI?dSoe În regiunea umbonelui; are două carene rotunjite. ante-
rioară şi mediană a fiecărei valve . Pliocen-Pontian. 2 Congeriamomboidra
~1. Hoerres. Lamelibranhiat dlsodont de talie mare, cu valvele romboi-
dale groase, convexe, cu umbone mic. Pliocen-Ponţian. 3. Didacna
(Ponliilmyra) subcarÎ nata Desheyes. Lamelibranhiat heterodont, cu
cochilia subdreptunghiulară , trunchiat" posterior. valvele groase,
mechilaterale, cu umbone mic, au câte 2 din ţi cardinali. Pe suprafaţa
valvelor se găsesc 30-35 coa ste radian" rotunjite si o caren ă posterioară.
Pliocen-Ponţian . 4. ParaJacII" tlfl ichi R. Hocm cs. Lamelibranhiat hctero-
dont, cu valve subţiri. arroapc echilaterale, cu partea anterioară rotun-
n tă. ornamentale cu 10-:12 coaste radiare, tăioa se, accentuate, da r rare.
Pliocen-Ponţia n. 5. Proeoâacno f'UpJlnJ;:illllt' Cobăkescu. Lamel ibranhiat
heterodont cu valve oblic-ovoidale, incchilat erale, g roase, cu umhone
bine dezvoltat ş i p uternic prosogir. Are 5-6 coaste fă ioase, rare. Dinţii
cardinali sunt slab dezvol ta ţi sau lipsesc, iar cei laterali anteriori
dezvoltaţi. Pltocen-Dectan 6. Drri!'Smil volymorpllll V. Ben. Lamdibranhiat
disodont cu cochilia mitiliformă. Umbonele este anterior, iar sub el se
inseră muşchiul adductor anterior. Pllccen-Deoan 7. ViI:;parus rumanus
Tourroucr. Gasteropod de apă dulce, prosobranhiat. cu cochilia mare
(45-55 mm], cu 6 ture de spiră convexe. Suprafaţa netedă. Pliocen-
Dacian. 8. Vit'iparus mammafus Ştefănescu. Casteropod prosobranhiat
cu cochilia sub'ire, înaltă (22-28: mm], cu 5-6 ture de spiră convexe.
Pliocen-Leventin. 9. Psdunio bit'lzî Czek. Lamelibranhiat schizodont.
Are o cochilie groasă. cu valve triunghiular-rotunj·ite, inechilaterale
foarte bombate. Umhone puternic dezvoltat, iar P atou l cardinal mu t
1;
îngroşat. La exterior are linii de creştere li fald un concentrice. P1ioce n-
Leva ntin Inferior-Romaman. 10. Trilop wJon (MastoJon) Il"Kustidl"lls
C uvier. Proboscldtan de mă ri mea u nu i elefant. Cra ni u a lunglt, cu
arcade zigomaticA bine dezvoltată şi cu o a pofiză ma nd ibular ă l ung;"
Avea patru defense d rep te, cu smal ţ pe feţele exte rne. Cele de re
mandibu lă erau mai scurte, pe când maxilarul pu rta o pereche ae
defen se lungi şi îndreptate Inain te. Molarii de lip bUnodon t cu tubelt'U1i

r rincipali şi tuberculi mai mici accesorii în intervalele d intre cei mari.
L Aceratllerium incisioum Cuvier. E..,!!;' unu l din strămosii rin occrului
actual. Avea corp greoi, d ar lipsit de corn ul naza l şi de osul nazal.
Dentiţia este asemăn ătoa re cu a rin oce rilor, m olari! avâ nd creste
trans versa le uşor oblice. Incisivii infe riori iau as pectul unor mici defense.
A trăit în Europa din Oligoccn până în Pontian. 12 Deinotneiium gigallteum
Kaup, craniu şi molari de pe max ilar. Are defense put erni ce şi arcuite în
jos, numai ~ mandibulă. Molarii pătra tici au coroana joasă şi sunt
alcătu iţi din 2- 3 creste tran sversale, d espărţite prin spaţii ad ânci lips ite
de smalţ . Proboscidian de talie mare, atingân d 5 m înălţime. 13. Miic/mi-
rodus meeantheren Croiz. U. Job. Cel ma i feroce carniv or al tu turor tim -
purilor. Craniul arc bo tul scurt, cu tia craniană alu ngit ă şi co mprima tă
lateral. Caninii superiori atingeau 20-30 cm lungime. Premolarii şi
molarii era u reduşi ca număr iar cam aslcrele foarte de zvol tate. Miocenul
su perior şi Pliocenu l inferio r d in Europa. 14. Membrele anterioa re la
equlde: a. Hyrarotllerium. Membrele anterioare au 4 degete, iar cele
posterioare 3. de getul III este mai dezvoltat. Eocenu t di n Eu ropa şi
11
14
America de No rd; b. Anchitueriu m, Ca şi co nte mporan ul să u d in
America, MerllClli ppus, a tinsese monod acti lia fu nc ţion a l ă, dar m ai
p ăstra în c ă degetele II ş i IV. Miocen: c. Hip llarirm . Degetul 111 bine
dezvol ta t, cu o c o p i tă p u t err u c ă : d egetele I şi IV n u at ing solul.
Pli ocen ; d . Equus. Monodactilie p ron un ţa t ă . Degetele la terale re duse
la st ilete . Cu aterna r -Miocen . 15. Ev o l utia probosci di enil or:
a. Moeritherium s p ., Eocen . At ât la maxilar, cât şi la m a nd ib u l ă,
perechea a do ua (le inci siv i es te, m ai d ezvo lt a t ă , avâ n d a s pect de
d efe nsc : b . Paleoma s todon sp. In cep să se d ez volte defensele.
Olt gocen: c. T ri loplwdon (Mastodon) angustidells. Posed a 4 defense
drep te . Mio cen -Pli ocen, d . Te tmtopuodo n (Mas todon) torgiroetrie .
N u m a i de fense ţ e su p er ioare d ez volta te . Pttocen. e . A na ncus
(Mas todon ) aruerneneis, Se d e z v o lt ă d cf onselc s uperioa re care p ot
atinge 3 m . Pfio cen -Pleist ocen : f. Dcinothcrium s p. Dcfcn sele in fe-
rioare arc u tte în jos; g. S tegodon sp. Su n t d ezvolt ate nu ma i dcfen sele
maxilaru lu i, lungi Ş I u ş o r cu rba te . Pliocen -P leis tocen ; h . toxoaonta
aţrico na, actual. Defensele s u perioa re p utern ic d ezvoltat e.
 •
=
- •
- 4 5
ERA NEOZO ICA. Per. c ua te rn a ră. 1. Panocth us (Glyptodol1)
tuberculatus Owen . Mamifer edentat de talie mare, care putea atinge
lungimea de 2 m. Avea o carapace dorsală bombată, sudată coloanei
vertebrale ş i prevăzută cu ornamentaţii simple, precum şi un scut
cefalie. Prezenta şi o armură codală cu ţepi, toate alcătuite di n plăci
osoase. Pliocenul şi Pleistocenul din America de Sud . 2. M l'gafilerium
americunum Blum enbach . Era un mamifer edentat, erbivor, gigant,
care atingea lungimea de 5 m; se pute a ridica pe membrele postenoare
şi pe coada puternică, ce-i servea drept sp rijin, atunci când cu membrele
al
anteri oare în doia ramurile copacifor pentru a "unge la frunze şi
fructe. Avea capul mic, ca şi cr eierul. Era un anima g reoi, asemănător
« l eneşu l u i» actual. A trăit în America de Sud în timpul Cuatemarului.
3. Diprotodon australis Owen, cra niul. Era un mamifer marsupial,
erblvor, diprotodont, care atingea mărimea unui rinocer. Craniul singur
atingea 1 m lungime. lncis ivii, alungiţi ca la roz ătoare, a veau creştere
con tinuă şi erau acoperiţi cu smalţ, numai pe fata lor anter ioară. A
trăiUn...AuslIilli aJn !impul Cuatemarului. 4. Pa(aeoloxodon (E/er lws )
antiquus Palconier, mola r. Este cel mai mare elefan t fosil. A trăi t în
Cuatemarul inferior, in Europa. Molar ii lui erau lungi şi înguşti, cu
le mele groase d e smalţ, d ese şi foa rte tnc reţt te . Este un animal de
climă caldă , care a trăit li la noi în ţară caracterizând fauna de climă
mai ca l d ă a interglacia ului. 5. Archidiskodon (Elephas) meridiona lis
Nesti, molar. Era un elefant mare, lung de circa 6 m şi înalt de circa
4 m . Avea craniu l înalt şi frun te uşor concavă . Defensele sunt lungi,
uşor curbatc în formă de « S ». Mo larii, re lativ la rgi , su nt încă scurţi,
cu lamele de s malt groase, uşor încreţite şi cu un sinus poster ior. A
trăit in Europa În timpul Pleis tocenul ui infe rio r. 6. Eleplws intermeâius
Jo u rd an. A fos t descoperit În terenurile cuaternare din Franţa (la
Lyon). 7. Dicerorhinus tRhinocerost mercky, cr aniu. Era un rinocer d in
fau na de climă caldă a Cuatema rul ui alătu ri de Elephas ant iquus şi
Hippapotam us major. 8. Cerues taranâus Linne, co rnu l stâng cu ramurile
lu i. 9. Cerous (Megaceros) giganteum Blu menbach, cerbul cu coarne
la te. Trăi nd În climatu l glaciar, avea corpul apărat de o blană foa rte
groasă . Atingea înălţimea de 1,50 f i iar distanţa dintre vârful coa rn e/or
,
,
aju ngea până la 3 rn. Dife rite resturi fosile au fost găsite in Câmp'ia
R om â n ă şi in Tran silvan ia. Schelete complete se găsesc în t urbănile
din Irlanda. 10. Bieon FrisClis Bojanus, zimbru l sau bizonuL Este un
bovld uriaş, având înălţimea la greabăn de 222-254 cm, iar lungimea cor-
pului (bot - vârful cozii) de 400-457 cm. Pop ula stepele reci şi platou.
riie întinse, având rezistenţă la frig, datorită părului lân os mai dez voltat
În partea anterioară a corpului. La grcbăn prezenta un gheb proeminent.
Craniu l masiv avea fru ntea foarte lată, puţin arcuită În par tea occipi-
ta l ă . Pe ca p purta coarne groase. A trăit in Munţii Rod nei până în
secolul al XVIII-lea. U r maş i i b izo n u lui cuaternar (Hiso/! l'uro,mt'u s) se
pol vedea în rezervatia de la Slivu ţ d e lângă Heteg. Pllocenul din
Europa şi India . 11. 80s pnmigc niue Bojan us, bouru l. Este strămoş ul
bovtnelor domestice act uale. Bouru l era un animal de talie ma re.
Avea culoarea neagră cu o dungă cenuşie În lungul spinării. Spinarea
se ridica treptat s pre grcab ăn. Corpul era acoperit cu păr lung. Craniu l
purta coarne mari, uşor recurbate către faţă, pe o frunte alungft ă.
Foarte răspândit În Pletstocen, a trăit În re giunile no ast re pâ n ă in
secolul al XVlI-lea . Resturile fosile se Întâlnesc în n isipu rile ş i pict rt ş u ­
riie din Câmpia Română, Moldova etc . 12. Rhinoceros tictorninus (Glelo-
dO I/ ta a"t iqu it atis) Blumenbach, sc h e le t. Este rtnocerul l ănos,
contemp oran cu mamutu!. Aces t rinoce r de climă rece avea 3,50 m
lungime şi 1,50 m înălţime. Pe cap purta două coa rn e ascuţite, cel de
pe vârfu l botului fiind cel mai mare ş i îi serv ea ca a rmă de apăra re .
a blană călduroasă brună Îl a pă ra de ge rul g laciaţiuni lo r cuaternare.
13. Ursus spe1aeus Blumenbach, cra niu. Ursu l de peşteră este numit
astfel deoarece se ad ăpostea în peşteri, acolo unde se ad ăpostca şi omul
cuatcmar. Era un mamifer omnivor, plantigrad, ceva mai mare decât ursul
brun actual. Avea craniu l alungit. cu o crea stă sa g i ta lă sla b dezvoltată.
Denti ţia se ca racter izează prin m olari alungite alcătuiţi din numeroşi
tubercult. Resturile fos ile se întâlnesc În multe peşteri din ţara noastră
(Cioclovina, Alcşd etr.). La muzeul « Grigore Antipa » din Bucureşti se gă­
seşte un schelet întreg al acestui mamifer. 14. Eouu« caballusjOssilis Linne.
A trăit în Pleistocen, fiind strămoşul dirt'Ct al calului actual (Equus
caballus). Acest cal avea faţa lu ngă, iar mo larii de tip buuo-Ioro-sefenod ont.
 UN ASPECT D E ANSA M BLU Al V I EŢ II DIN MĂRILE 51-
l URIENE. 1. Chei rurus quellMt'dti Barrande. Trilobit foarte frecvent.
Glabela convexă , mare. prezint ă 3 perechi de şanţuri glabelare,
ultimul formând, la baza lui , doi lobi simetriei. LI n ivelu l ochilor
miri , sutura Iacial ă formează un unghi d rep t. Segment ele torecice
variind intre 10 şi 19, au picura ţe poasă. Pi6i d iumul este mic, fiind
format din 2-5 segmente cu pleure. 2. [" (nllUrU;; puncmtus Emm r.
Trilobit cu cefe lonul punc tat de tubercu le, are glabe la larg ă , În
formă de par ă, că t re pa rtea poster ioară br ăzdată d e 3-4 perechi de
şanţuri glabelare. Toraxul este alcă tui t din 10-12 segmente. Pigidi -
umul mare, bogat segmentat . 3. Eur ypteru s fiecheri Eîch w ald .
Ci gen tos treceu ce ali n~e lu ngimea d e 1 m. Ce talo to racele, di n 6
segmente, este trunch iat la partea a nterioa ră. Are oc hi Iate rali
ren iform i, situaţi s p re mijlocul fe ţei dorsa le. Telso n ul este stîliform.
4. Ptl'rygotu s bu[fa foeflsis Pohlma n . Ctger uostracec mai ma re dec â t
precedentu l, ati ngea 2 m lungime. S. OrtllOcl'ras annulatum Sow .
Nautiloi deu de tip ortocon (coc h ilia drea ptă), cu camera de locuit
comprimată transversalla mijloc . 6. Cyrthocuas murchisoni Barrande.
Nautiloideu de tip cirt ocon, cu cochilia arc u ită în formă de v irgula.
7. Om"/lyma subturbirlatum M. Ed w ard s şi Haime. Terraco ral de
formă conică , având la exterio r st riati un i transversa le şi p relungiri
rad icu lare de fixa re . 8. Phregmoceres broderipi Barrande. N autiloideu
cu coc hilia co mprima tă lateral. curbă, cu r ă suci re inve rsă . Sifonul
es te margina l {vem ral-in te m). Inele ~roase. 9. Cyalhocrinites /onsi-
manu s An gelin. Crinoide u cu ca hci u l d icicli c, a v ând o pl ac ă
i nterradiar ă su plimentară ce i nd ică zona anal ă . B raţel e libere sun t
de ma i mu lte o ri ra m ificate. 10. CystiphylIum vesîculosum Goldfuss.
Tet ra cora l so lita r cu ţesu t u l veztculos foart e d ezvoltat. Are ca hciul
foarte adâ nc şi sc pte red u se la trabecule. Epiteca prezenta striu ri
lon gitud inal e şi m ele concent rice neregulate . 11. GOlliophylIum
pyramiJa/1' H isinger. 12. CarJiola comucopîal' (in terrup tai Gold fuss.
La md ib ranhia t pri mitiv, ec hiv alv, homomiar, având coch ilia bombata

cu contur a proape circu lar. Linia cardinală este dreap tă şi umboncle
răs uci t an terior. Aria cardinală Iriun~hiulară. Cochilia este orna-
ment at a cu coaste ra d iare, Int retăiate d e du ngi concen t rice.
13. Luplwspira (PlnlrotQmaria) bici'feta Ha li. Casteropod prosobranhia t,
cu cochilia trochiformă , conic ă. Peristo mul prezint ă în buza externă
fanta pleu rotomariană . 14. Conchidium knighti Sow. Bra hiopod
penta merid cu coc hi lia mai înaltă decât I a tă, foa rte bo mba t" ~i
ornamentată cu numer oa se coaste radiare cu linia ca rd ina lă cu rbă.
Umbo nele, foar te pu ternic, es te m ult re-cu rbat. 15. Gypidula
(ptntal7leruf;) galeata De lrnan . Brahio pod pentamerid, cu cochili a
globuloasă , oval-alu ngit ă , coas te radi an' in p artea media nă il velvclo r
şi un sinus adânc al comisurii frontale. Valva ped uncular ă , bombat ă ,
prezi n tă um bone arcui t deas u pra va lve i brahiale. 16. Plt:llrotomaria
(Raplris toma' qllaltt'riata Schlo th eim. 17. MorlOgraptlls sp. Colo n ie
petagic ă de gra ptol i ţ i . 18. Cep/ralaspis lyt'1li Ag assiz. Acest os tracode rm
a re co r pul turtll dcrso-ven trel. iar ca pul acoperit de u n scut cefalic
1
osos ro tunjit anterio r. A re corp pisciform de talie mică, prelungit
lateral şi posterior cu două apofize. Orbitele s unt situate foarte
aproape de planul de simetrie, dovedind că acest animal ducea o
v ia ţ ă bentonic ă. Trăia in lasune cu a pă salrnastr ă . 19. Plaaspis
roslratlls Agassiz. Plăcile cefalice sunt dispuse în tr-o anumită ordine.
Nu nu mai capul, ci ş i ju mătate d in corp este a p ărat de plăci ma ri.
Pe partea do rsal ă chi urasa d e plăci prezin t ă u n spin p uternic.
Rest u l co rpului es te acoperit cu so lzi mici. Ino tăt oarea codală es te
het e rocerc ă . Trăia in lagune cu apă salmastră, aproape de fund . 20 .
Fat'Osilt's gotfandica Lam arck. Ta bulat colo nial, ma siv . Coralitele
subţiri prez i ntă pori murali situaţi in m ijloc ul pereţilor. Ta bule
co mplete .

UN ASPECT AL VI EŢ II DI N PĂDUR I L E MLĂŞTINOAS E ALE
CARBONIFERUlUI. 1. Stenodicfyla /tlbata Brogniart. Ca urmare a
dezvoltării unei vegeta ţi i terestre luxu rian te, În Ca rbonifer apar
insectele cu aripi, Ptrrigllfa, cu caractere primitive. Astfel, Stencdictvlo
p rezint ă segmentele toracice nes udate, fiecare purtând câte o pereche
de aripi. Segmentele abdomi nale a u pe laturi prelungiri pleuriforme.
Ultimul segment abdomi nal se te rmi nă cu dOI cerci. 2. Mrgallfura sp .
Era un Ief de libelulă gigantică , ca re zbura deasupra mlaştinilor
ca rbonifere. Aripile ei măsurau 33 efi lungime, anvergura fiind de
75 (ro . 3. Eryops IUrgaccphalu s Copc. in pădur ile um ede şi urnbrcasc
ale Carboniferului mişunau stegocefalii, primii batracieni din trecutul
Pământului şi singurele verteb rate terestre di n acea vre me . Gen ul
·"•
EryolJS a trăi t În Ame rica d e Nord. El era un batrad an tem nos pondi l
greoi şi masiv, at ingând lu ngim ea de pe ste 2 m . Acest corp masiv se
sprijinea pe 4 picioare diforme, form ate d in oase scurte şi se te rmi na
cu o coa dă nu pr ea l u n gă . Craniul triung hiular er a mai lung dec ât lat.
Craniul p rez in tă Î ncă unele părţi neostnc at e . Din ţ ii era u gru pa ţi
perechi pe oasele palatine . Din ţii de la partea a nterioară a maxilarelor
se Înloc uiau succesiv. 4. Brenchioseu rus satamondroides A. Pritsch . Pri n
Înfăţi şa rea sa, acest stegocetal a m inteş te d e salarnand re. Popula
m laştini le Carboniferului, d ucând o viaţă amf ibie, ca li p recedent ul.
Atingea lungim ea de 1 m . Avea crani ul scurt cu marginea anterioa ră
rot unj i t ă. Pe rnaxila re avea d i n ţi conici, mici şi deşi. Pe faţa ventrală
avea un î nveliş protector d e solzi, asemănători celor d e la rep tile.
5. DIllycl1(l~llm(/ Imlgissima A. Fritsch. Este un amfibian acva tic
lepospondil. N e avă n d cen tu ri ş i membre , iar corpu l fiind alungit,
avea aspect de şa rpe. Craniul avea forma triunghiulară. Coloana
vertebrală era formată dint r-un număr foarte mare de ver te bre
alungite, tubulare, înguste la mij loc, pur t ănd a pofize articulare . 6.
Urocordyllls scalllris A. Frttsch . Est e un amfibia n le po s pondil, foarte
asemănător u nei şo pă rlo. Adulţii depăşeau 50 cm. Avea o coa dă
mai lungă decât re st u l co rp u lui, fo r m a t ă d in circ a RO de ve rte bre,
iar membrele sla b d ezvoltate; cele anterioare mai mici ş i tetradactile,
cele posterioare mai ma ri şi p entadactile. 7. Microbraellis petikani,
Este u n batraci an le pospondil d e dimensiuni foar te m ici , a lingân d
abia c â ţ iv a cen time tri (14). Asemenea le p os po ndil i se mai numesc
ş i m lcros a u rten l.
Stegoce falfi reprez intă, fără în d oi a l ă , ce le m a i ca ractcrts ttcc
ve rte bra te ale Erei pa leo zo ice.
Pl aI/ti' . 8. N curopreris (Iva l a Hoffmann. 9. Si s ilillria e!cXalls
Brogniart . 10 . Lepidode ndron aCII/I'afIl1ll St cr nberg. 11. Catamitec
sucktlvi Brogniart. 12. Lyg ilw,' ta is s p . 13. Coraoitee principolie Germ.
 14
UN ASPE CT AL VI EŢII CONTINENTALE Ş I MARINE ÎN
TRIAS IC. 1. Znnclodotl sp . Dînosaurian carnivor (Teropod), ma i puţin
specializat pentru sta ţi unea biped ă , ca racteri stică teropodelor. La
fiecare picior avea câte 5 d eg ete. Toa te vertebrele su n t amficelice.
Avea n um ai două vc rtcbre sacrale. 2. Betodon kapffiî v Meyer. Este un
crocodil triasic de lip pri m itiv, de ta lie mare, cu botu l lung, co m primat
lateral. Atingea lungimea d e 4 m. Cra ni ul, foarte ma re, e ra com p rima t
dorsoventral. 3. Chirotherium bartlli Kau p, amprente d e paşi a le u nor
stegocefali sau re p tile. 4. Plaeodus gigas Agassiz. Re ptil placodont cu
gâtui scurt, coadă l ungă şi subţi re. iar secţiunea co rp ul ui triu nghi ulară.
Atingea lungi mea de peste 2,5 m. îşi că u ta hr ana pe fund ul m ărilor
triasice, p rintre biva lve ş i gastero pode. Dentiţia e ra corespunzătoa re
acestui fel de hra nă. Di nţii ant eriori erau alungiţi. Cu ei sm ulgea de
pe substrat coch iliile cu care se hrănea . Pe bolta palattnă p rezenta
d inţi d ezvolta ţi, apla tiza ţi, iar in partea posterioa ră a m ax ilarelor
avea dinţi ceva ma i miei pentru sf ă ră marea cochi liilor. 5. Mixosaurus
com alianus Bassani. Este ce l m ai vec hi şi m a i f.ri mi ti V tip d e
iht iosaurian, a ti ngă n d lun gimea de aproape 2 m . n botu l alungit
avea numeroşi d inti În alveole. Mem brele n u era u Încă bine ada pt at e
pentru Înot , iar coad a, l ungă ş i subţire, aminteşte pe cea a u nui
ih tiosaurian. 6. Notlll~uru s mirabiIis V . Mtinst. Este cel mai vechi
sa uropteri gian, cu aspect de şopârlă. După cu m arată dezvolta rea

membrelor, d ucea o viaţă scmiacvatică . În ota cu uşurinţă în mările
Iriasice, dar p refera să se încălzească la soare pe stâncile ţ ă rm u l ui .
Gigantul Notnoeaurus atingea lungimea d e 3 rn, iar ca pul era alungi!
şi ingust. Avea şi o coadă lungă . 7. Triassochelis sp . Este cel mai vechi
gen de chelonian, cu coastele şi centura pelviană sudate la carapace
şi p lastron. Atingea lun gimea de aproape 1,50 m. 8. MastodOl/saurus
giganteus [age r. Este cel mai mare batracia n lab irintodont al cărui
craniu tri unghiular, cu partea posterioară largă, depăşea lungimea de
1 m. Oasele dermice, care acopereau craniul, era u sculptate şi prezentau
între ele şanţuri in formă de liră . Dinţii aveau structură l a bir int ică
foa rte complicată. Se deplasa greu pe uscat, fiind adaptat la viaţa
12
• .'
< -
ecvattc ă. 9. Semionotus hagai Agassiz. Peşte holosteu, atingea lungimea
de 40 cm . Înotătoarea dorsal ă înalt ă era situată puţin anterior analei.
Coada era aparent homocercă, iar so lzii rombici acoperiţi cu un strat
extern gros de ganoină . În jumă tatea anterioară a corpulu i era înălţimea
ma ximă a lui, care scădea apoi brusc spre partea posterioară. 10. Sauridithys
(Belonorhynchus) sp. Este u n peşte ganoid ce atingea lungimea de
30-40 cm. înotătoarele ramate : cea dorsal ă bine d ezvoltată şi aşezată
înain tea celei an ale, iar tnotă toarea codală este heterocercă . Este o specie
intermediară, între ga noizii p rimitivi cartilaginoşi şi cei cu schel et
cartilagin os-osos. Măsura 70 cm lungime. 11. Pteraphyllum jageri Brogruart.
12. Equisetum sp. 13. Stilocalamites sp. 14. Volt zia heterophylla Bro gniart.
51
 UN TABLOU AL APOGEU LUI URIAŞELOR REPTILE
MEZOZOI CE MARINE ŞI C O N TIN EN T AL E, ÎN J URASI C.
1. Brontoeouru s excelsus Marsch . Eno rmu l br ont osau r este unul di n cei
mai cunoscuţi di nosaurieni . Atingea lun gim ea de 18- 25 ro, tn ă l ţi mea
de 8 m şi peste 25 t. Ca pul lu i era mic, 70 cm, gâtui lung (5 m) şi
puternic, coada eno rmă (9 01), aproape cât jumătate di n lungimea
corpului, iar pici oarele groase, masive, cili nd rice ca n işte stâl pi, cele
anterioare mai scurte d ecât cele postcnoa re. În regiunea osului sac rum,
canalul medular este foarte larg. Bro n tosaurul era erbtvor şi consuma
zilnic 300-400 kg vegetate. 2. Diploâocue /Ollgll S Marsch. Avea aproape
aceeaşi înf ăţişare cu brontos au rul, numai că era ceva mai lung.
ajungând la 30 m di n cauza gâtului ş i a cozii care erau mai lungi. In
regiunea sacrală canalul medu lar este foart e larg, dec i şi mă duva
spinării este foa rte dezvolta tă, constituind un al doilea creier (vcrcterul
sacral»], care coordona îndeosebi mişcările pă rţii postertcare a corpului.
Jurasicul superior d in America. 3. RlwmpllOrlly"Clls phy/luflls Mar sch .
Este un reptil zburător - ptcrosaurtan. Cu aripi subţiri, lu ng i ş i
ascuţite ş i cu cap ma re, atingea lu ngimea .de 90 cm. Coada îi era
l ungă, puternică, terminată cu o paletă. In partea pos teri oară a
maxilarelor avea dinti lungi, conici, îndreptaţi inainte. Membrele
anterioare au dezvoltate falangele degetu lui V, pe când celelalte 4
sunt reduse şi ter m ina te cu gheare înd oi te . Me m brele posterioara au
5 dege te . 4. Pterodactvlus spectabilis H. V. Mey . Este, de ase menea. un
p teroseu rtan, de mărimea unui uli u . Ca pul ş i gâtui su nt de două ori
mai lungi decâ t trunchiul. Spre vâ rful maxilarelor a re din ti mici,
cornet. Aripile sunt la te, iar coada scurtă. 5. Archnecptetvx siemenei
Dames. Este rea mai veche pasăre cu noscută, având şi caractere
rep tiliene şi aviene, dator ită cărora face trecer ea de la rep tile la
p ăs ă ri, fiind mai ase manatoare acestora din u rmă . Zboru l ei era
greoi. 6. L'7lidopus lIotopterus Agassiz. Pe şte holosteu cu osi ficarea
 I
scheletulut Inaintată , din ti hemisferîci. 7. Belemnitl'S (Hi bolites)
~m iha s ta t u s Blainville. 8. Mt'foclliru s - crus taceu. 9. Cvcodeoi âee .
10. Brachiosauru s f raasi Riggs . Es te un dinosa urian. G ătul , lun g de
8 rn. p urta un cap mic , iar corp ul se termina cu o coa dă scu rtă ş i
groas ă . Membrel e an terioa re, mai înalt e d ecâ t cele posterioa re, avea u
o lungime d e 4 rn. Atingea lungimea de 2h-27 m, înălţimea de 11- 12 f i
şi 40-50 t. 11. Steg~urus stenope Marsc h. Este un dinosaur ian care
atingea până la 8 fi lu ngime. Cap u l era foa rte mic in raport cu
trun chiul. Craniul este lung, iar creieru l extrem de mic. Mem brele
an terioare sunt scurte iar cele posterioarc ap ro a pe de do uă or i mai
lungi. Pe partea d orsală , median, po sed a d o u ă rân d uri d e pl ăci
osoa se triunghiul are , înc ep ând dinap oia ca pului pâ nă În mijlocul
co zii, unde se rrensforma u În dou ă perechi de spin i pu ternici,
o r icntaţi inapoi. 12. Pl~ io~ u ru 5 bracllYl'terigius B. Ha uff. Este un
re p til ac va tic care, al ături de Ichtllyosauru5, popula oceeoetc şi mările
jurasice . Ceva mai mare decât acesta, avea o Înfăţişare deosebit:'
Gâtui serpen ttform, lung cât aproape jumătatea co rpul ui , purta UI
cap mic . Co rpul scurt ş i greoi era prev ă zu t cu două perechi do
membre transforma te În l ope ţi Înotă toare pu ternice, iar co ada scurt.
ii servea ca u n fel de c â rmă. 13. Ich thyosau rus qua âriecissu
Quens tedt. Reptil acvat ic, cu în făţişa re d e peş te, bine ada ptat I
v i a ţa pclagtcă. Corpul fu sif o rm atingea 10-12 m lungim e, coloan
vertebrală fii nd format ă d intr -un număr foa rte mare de ve r te br
amfi r e ţ ice (200). Ar e m axilarele m u lt alungite, iar din ţii co nte
n um e r o şi , s u n t fixaţi i n tr- u n şan ţ co m u n. M embrel e s u n
transf or m at e În palete În o tă t o a r e prin scurterea oa selor şi m ărire
numă rul ui de deget e. Prez intă o înotătoare d orsa l ă ş i una codal
h e t e rocerc ă i nfe r ioa ră, ca ractere d e asemăn a re cu peş t ii (exe m pl
d e c on v erge n ţ ă ) . 14. A spidoceras perarmatum Sow. 15 . Nerine
tubercu/osa A . ROn. 16. Diferiţi spongieri . 17. Wil/iamsonia sp.
 VI AŢA ÎN CR ET AC IC. 1. Pteranodon Îll gl'Il S Marsch. Pterosaurian
foarte curios al căru i cran iu al un git se prelu ngeş te anterior cu un fel
de cioc de cir ca 1/2 m , iar posterior cu o creastă, cam tot atât de
lungă. Se h ră n ea cu peşt i, cefalopode, cr ustacee. Avea anverg ura de
8 m, iar suprafaţa aripilor, 20 m 2 • 2. Styracosaurus albertensis L. M.
Larnbe. Dinosaurian erbivor, cu un co rn nazal lun g de 1/2 m. I'c
mar ginea posterioară a gu leru lui osos prezenta lun gi excrescenţc
osoase asemănătoare unor coarne. 3. Scv/vsaurJlS sp. Dinosaurian
crbivor cu corp ul acoperit cu p lăci osoase, cele dorsale tinz ând a se
uni pe ntru a form a o carapace. Aceste plăci osoase ţepoase erau
separate prin po rţiuni de piele groasă. 4. Etacmoeourue platYllnJs Cope.
Un adevărat gigant printre sa uropterigtcnt. atingea lungimea de
-=
- ===---==--- - - - - - - - - - - -
aproape 13 m. Craniul, foarte mic, iar gâtuI foarte lung, are 76
vcrtebre , cifr ă n e m ai a li n să d e nici un a dintre vertebratele fosile sau
actuale. Se hrănea cu peşti ş i cefalo pode pe ca re le prindea p rin
m i şca rea bru sc ă a capului. A fost descoperit în Cretac icu l superior din
Am erica de N ord. 5. Tgmnnassa urus rex Os born . Cel mai cunoscu t şi,
fă ră îndoială, cel mai impresionan t dintre reptllele carnivore, teropode.
reg ele d inosa urien ilor camivori, s pa ima reptllelo r erbivore. Măsura
ma i mult de 14 rn lun gime, 6 m î nălţ i me ş i cân t ă rea cir ca 10 t, cât 4
ele fan ţ i ma ri . Dinţii lu i b ine a sc uţiţi ş i u şor î nco v oia ţ i m ă sura u
15-26 cm. Mem brele posterioare e ra u puternice şi susţi neau toată
greutatea corp u lui, iar cele an terioare, slab dezvoltate, aveau gheare
puternice. 6. Tm cho âon mirabilis Cope. Este un reptil dinosaurian
 -
"
orni topod, erbivor, adapta t la s taţ iunea bipe d ă , a ting ă nd 5 ro
înălţime. Piel ea era a c op e r ită c u solzi circular! sa u pentago na lî .
Cretacicul sup. a merican. 7. Tvlo eaurue sp. Re ptil carnivor acva tic,
avea corpu l lung d e 10-1 2 m. Era un foa rte b u n Î n o tă to r şi avea o
largă răs pâ n d i re geografică (Europa ş i America). Av ea d inţi conici
p uternici ca nişte pumnal e, ia r g ura se pu tea lărgi ca la şerpii
ac tuali. C retacicul superior. America d e Nord. 8. Hcspercmis regalis
Marsch. Pasăre în o t ă t o a re, trăia În apă şi se h rănea cu peşt e, fii nd
o exce len tă î n otătoa re şi sc ufu ndătoare , da torită memb relo r
posterioare bine dezvol tate. Avea aripile atrofiate. Peste 1 ro
înă lţime . Ma xilarul superior are de fiecare p arte câte 15 di n ţi
conici; cel inferior are 33 de dinţi. 9. lchtl1yornis victor Marsch .
Pasăre de mărimea unui porumbel care se h ră nea, de asemenea,
peşte, dar aripile mai hine dezvol tate, ca la carenatcle de astăzi
permiteau să zboare. Are d i n ţ i cornet pe ambele maxilare. Stemul e
prevăzu t cu o creastă puternică. 10. Beryx zYPTJei Reuss. Era un fel
"crap" lung de 40 cm. În fauna thuologică a Cr etacîcului super
predominau peştii osoşi, iar dintre aceştia, teleosteenii. O asemer
formă es te aces t peşte. 11. A cantllOceras mertini d'Orbigny. Neoan
noideu cu cochilia ornamentată cu coaste puternice, bine reliefe
altemând cu alte coaste mai puţin rcliefate. Tuberculii d e pe coast
pu ternice sunt p la sa ţi În pa rtea mediană a turei de sp t ră . 12 Co-ccmop
inţundibulnm Gold f. Spongier cretectc, frecvent În formă de CU I
prevăzut cu formaţiuni radicelare ce ajut ă la fixa re. 13. Magll(l,
 UN ASPE CT AL FAUN EI C O N TI NE NTA LE NEOGE NE .
1. Macllairodlls megantucron Cro iz u. [ob. R u dă apropiată a leul ui şi
tigru lui, a fost unul d in cele mai puternice şi mai feroce marnife re
camivore. Gura cumplitului felin era înzestrată cu 2 canini lungi de
20-30 crn. ca două pumnale, cei m ai mari canini de mamifere.
Premolarii erau reduşi şi carnasierele hine dezvoltate. Miocen-
Cuatcmar. 2. Hipperion graei/e Kaup. Este un ecv id de talia unei zebre
şi mult mai zvelt d ecât ca luL Este foa rte asemănător cu Meryc!lippus .
Numai un singur deget este funcţional, cel elalte două degete la terale
există, sunt viguroase, dar n u ati ng pământul. 3. Hippopotamus major
Cuvier. Este un pach tderm amfihi u, m asiv, greoi, foarte asemănător
cu for mele act ua le, avâ nd fiecare pic ior terminat cu 4 degete a proape
egale. Nasul şi ochii s un t si tuaţi pe partea superioară, mediană a
capului. Dentiţia este completă, cu incisivii şi canin ii dezvoltaţi în
d cfen se . Are 4 incisivi pe fiecare ma xilar. Mo lar ii, de tip bu nodont, au
câte 4 tubercule mar i. 4. l'ython sp. Ca marea majoritate a şerpilor
fosili , şi acesta se a propie de şerpii actuali, având corpul alu ngit, cu
n um ero ase vertebre prcceltce asemănă toare, lipsit de membre şi de
cen turi. Osu l p ăt rat es te mare şi mobil. 5. Deinctherium gigante llm
Kaup. Este un proboscid ian străvech i. Specia gigantissimlllfl are o
înălţi me de peste 5 m şi o lungi me de mai bine de 6 m . Prim ul schelet
fosil d e Deinctheriu m gigalltissimllm, cel ma i m ar e animal terestru din
terţiaru! european, a fost descoperit de prof. geolog Gr. Ş tefănescu
în depozi te le Pliocenului infer ior (Meoţian) de la M â n za ţi- B ă r l a d .
Reconstituit, el este una di n cele ma i valoroase p iese ale Muzeulu i de
istorie n a t u ra l ă « Gr . An tipa» d in B ucureş ti. Tră i a in pă dur i mlăştl­
noasc ş i se h ră n ea cu frunze ş i ramuri tinere de arbori pe care le
rupea cu crompa ş i coljii să i puternici. Rest uri fosil e ale acestui
animal s-au mai găsit şi in alte l ocali tăj i din Munten ia şi Moldova.
6. Iritophodon (Mastodoll) angustidens Cuvicr. Proboscidian mare cât
un elefant, avea două perechi de Iil d cş i lungi şi îndreptaţi ina in te.
Molarii, d e 2-3 kg. avea u tr ei rându ri de tubcrcult mari, iar p rint re
aceştia tu be rculi ma i mici, accesorii. 7. Alticamt'lus altus Mat thew. Un
fel de cămi lă dotată cu gât lung, ca de g irafă. Den tiţia aminteşte pe
acea de Procemetus, 8. MayC(llllls, un cervid mic, s trămoşul ce rb ilor
actuali. 9. Palac()tapirlls IIdvcliClls. Mam ifer tapi rid , a sem ă n ă to r cu
tapirul actual. Animal gr eoi, cu membrele anterioa re tetradacfile, iar
cele posterioare tridactile, are t rompă sc u rtă şi d enti ţie b u n ol ofod on t ă .
10. Palat'Oloalis sp. Este fla mingu l vec hi, al că rui cioc nu are Înc ă
indoitura t ipică a fla m ingilor actu ali. Ducea o viaţă pe l â n g ă ape.
11. Tnxoâium âisrichum. 12 . Plrragmift's communis. 13. QlI<'rCUS sp.
14. Betula reruco..;a. 15 . Sconoia gi,~alltl'lI , 16. NympllaclI albII.
 UN .AS PECT AL AS O C IAŢIlLOR FAUNEI M AMI FERELO R D E
CLIM A MAI RECE D I N CUATERNAR. 1. M ammutlms primigenius
Blurnenbach. Speci a cea mai bine cu no scu tă dintre proboscidterui
fosili este fă ră îndoială mamutul, datorită desenelor omului primitiv
de pe pereţii cavernelor, numeroaselor resturi fosile: molari, defense,
schelete intregi, cât ş i exemplarelor congelare găsite în ghe ţurtle
siberiene. La gura fluviului Lena a fost descoperit un mam ut într-o
stare de con servar e perfectă, carnea p ăstrându-şi încă culoarea roşie.
Mamu tul era un elefant uriaş, adap tat climei reci de stcp ă şi tundră.
El avea corpul acoperit În într egime cu o blană brună, l u n gă de 10-
30 cm, care ajungea pe pântece până la 60-70 cm; cu defensele foarte
lungi (peste 3 m ) şi p utern ic cu rbate scorm onea in z ă p a d ă pentru
că u ta reahranei, con stitu it ă din vegetaţia sărăcăcioasă de tu n dră :
muşchi, licheni, crengi etc. Mamutul de la Berezo vka avea 2,80 m
înălţime, iar dcfensetc at ingeau 4 m lu ngim e. Vara se adunau în cirezi
mari şi străbăteau distanţe de su te de kilometri, În cău tarea h ranei.
Acum strângeau sub piele o can titate ma re de grăsime, su b forma
unei cocoaşe, situată înapoia gâtului. 2. Ruinocero e tichorhinue (Coe/o-
dOI/t a) Blumenbach. Contemporan cu mamutul a fost şi rinocerul
păros. Bine adaptat glacienumlor. el avea corpul acoperit cu blană
lungă şi lânoas ă . Are o lungime de 3,5 m şi Înălţimea de 1,5 m. Pe cap
avea două coarne; acel de vârful botului fiind mai lung şi ascuţit,
ii servea ca armă de apărare. 3. Cenms (Megaceros) gigan teus Blu-
menbach . Cervid gig antic înalt de 1,5- 2 m, cu o uriaşă podoabă de
coarne l ă ţite, a căror anve rgură depăşea 3 m. Ave a co rp ul acoperit cu
pă r lung şi d es. A fost co ntemporan cu ma mu tu l, rinoceru l pă ros,
ela nu l etc. Era vânat de omul p rim iti v pentru ca rne şi blană. 4.
Rangi/a tarandlls Linnc. Renu l, întâ lnit astăzi nu mai in regi unile
polare, în Pleistocen, a cobor ă t până în regiunile te mperate. În timpul
glaciaţtunilor cuatemere t ră ia u şi la noi în ţară . Se găsesc coarn e şi
mol ari în numeroase ter ase flu vîale. Atinge lungimea de 1,70- 2 m,
înălţi mea la greab ăn LOR m ş i 150 kg. 5. Alees latifrons, elanu l.
Mamifer u riaş, atingea lungimea de 2,8 m, înălţimea la greab ăn 1,9 m
ş i peste 500 kg . Cobora în Pleistocen pâ nă in nord ul Ita liei. 6. OT.'ibvs
moscatlls, bo ul moscat. Are corpul lung de 2,5 m şi î năl ţimea d e 1,1 m .
Pilozitatea este foarte puternică , d ând u-i p osibilitatea să suporte
d ima glacială a ţin u tu ri l o r nor di ce . Apărut în America , unde t ră ieşte
şi astăzi; in Cuatemar a migrat ş i în Eu rop a. 7. LqJllS variabilis, Iepurele
po lar, este ceva mai ma re decât iepurele nostru de câmp, iar prin blana
lu i a l bă este bine adaptat zonei zăpezilor. 8. UrsllS epemeue Blumcnbach.
u rsul de peşt e ră, este un urs u riaş de peste 2 m lu ngime. Îş i cău ta
a dăpost în peşteri le că lduroase, ocupând aces te a dă pos turi căutate şi
de om. Aces t u riaş al peş teri lor a d ispăru t, ca şi ma rnu tul, d ar în
peşt e ril e noastre din Oltenia şi Tran silva nia se găsesc frecven t oasele
lu i fosi le. 9. Homo sa piens di luvialis. Este un ul din cei mai apropiaţi
strămoş i ai omului act ua l. Omul peşterilor se ocupa cu v â n ă toarea
mam utul ui şi a ursul ui de peşteră. Ei Să p.1 U gropi pe care le acope reau
cu crengi şi mâna u aco lo anim alele prin s t rigă te ş i a runc ări de pietre.
 Lumea a ni mală cu p rinde un n u m ăr mare de v ieţui toa re, pe
diferite tre pte d e organi zare, cu o mare d ive rsitat e d e for me, ca
urmare a ad ap tă rii lor la d iferite condiţi i de mediu . Pe în treaga
suprafaţă a Păm ân tul ui animalele formează populaţii, mai mult
sau mai puţin dense, ia r n umă rul s pe ciilor c unoscute d ep ăşeşte
astăzi cifra d e 2 000 000.
Zoologia sis te ma tică grupează s peciile ex isten te pe ba za ca-
racterelor de ase mă na re ş i a celor d iferenţiale în tr- un sis te m d e
clasifica re. Pentru clasifica rea sa u gruparea an imalelor În ta-
xon i de d iferite grad e (specie, ge n, familie, ordin, cl a să, În-
cren gă tu ră, regn), siste ma ticie nii ia u în co ns id era re ca racte rele
morfologice, fiz iologice, ca r iologice, ecologfce, e to logice (de
com portament), bioc h im ice etc.
Având în vede re ca racte rele men ţi o n ate, sis tematicie nii gru-
pează animalele în Regnll l animal, ca re este su bl m pă rţ i t în d ouă
subrcgnun : Protozoa ş i Metazoa.

REGNUL AN IMAL

SU BREGNUL PROTOZOA lncreng. A RTHROPODA

lncreng. PROTOZOA Sobtncreng. TRILOBI TOMO RPHA
CIs. Flagel/afa Subî ncreng. CHEL/C ERATA
O s. Sarcodina CIs. Merostol/1ata
O s. S'lOrozoa Cls. Pnntopo âa
Os. Cîtioptioro Cls. Arac1m ida
SUBREGNUL M ETAZOA Subînc reng. MA NDIBULATA
[nc reng. PORI FERA Cls. Crustaceu
l ncre ng. CNrDARlA Cls. Dip/opoda
Cls. Hydrozoa Cls. PauTOI'0da
Cls. ScypIJozoa Cls. SYlIlp/zyla
Os. Anthozoe Cls. C/zilopoda
Încreng. CTENA RIA _ C1s. Hcxopoân (II/secta)
Ra mura PROTOSTOMIA lncrcn g. LOPHO PHORATA
Increng. PLATHELMINTHES Cls. Phoroni âa
Cls. Turbel/aria Cls. Ectoprocta
Os. Trematoda C Is. Brac11iapada
O s. Cestoidea Ramura DEU TEROSTOMIA
Încreng. NEMERTlNI ln crcng. EO llN ODERMATA
Os. Anopto Su bîncr cng. PELMATOZ OA
, Os. Enopia C1s. Cnnoi âea
lncreng . NEMA TH ELM INTHES Subîncrcn g. ELEUTHE RlOZOA
Cls. Rotatoria CIs. A steroideo
Cls. Gastrotricna O s. Ophiuroidea
Cls. Nematoda Cls. Edunoidea
O s. Killor/lyllc1l11 O s. Holothuroidea
Cls. Nematomorpha lncreng. STOM OCH ORDATA
Os. Acanthocephela C1s. Enteropneusta
[ncrcng. PRIAPULlDA O s. PterobrallclJio
lncreng. CAMPTOZOA Încreng. POGONOP HORA
Incr eng . M OLLUSCA Increng. CHA ETOGNA THA
Su bîncreng. A MP HINEURA
Cls. Aptacophora ln creng. UROCH ORDA TA
Cls. Polvplocophoro C1s. Thoiiacca
Su btncreng. CONCHIFERA Os. Copelata
O s. Manaplacop/lOrrI O s. Asâdiacell
Cls. Gasteropoda Încr eng . A CRANIA
Cls. Scapnopodo
C Is. Lamellioranclne w Increng. VERTEBRATA
, Cls. CepIJa/op()jJa f- Sobtncreng. AGNATHA
Incren g. ECH IUR rD A < Cls. Cydostolllota
O
Increng. SIPUNCUL/DA Sobtncr eng . GNATOSTOM A TA
lncrcng. ANNEL/DA
Os. Po/ycliaeta 8'" Supracls. PlSCES
Cls . Cnondricnthvce
Os. Myzostomida Os. Osteichthyes
O s. 0ligac1wefa Su pracls. TETRA PODA
Cls. Hirudinea Cls. Antphihia
[ncren g. ONYCHOPHORA C1s. Rcptilia
[ncreng. TARDIGRA DA CIs. Aves
Increng. LINGHUA TULIDA CJs . Malllllla/ill

••
SISTEMATICA
NEVERTEBRATELOR
SUBREGNULPROTOZOA
Prot ozoarele sunt reprezenta nţii cei mai sim p li a i regnului
animal. deoarece su nt constitu ite di ntr-o singu ră celulă (u nice-
lu1are), cu o mare potenţialitate, capabile să se ada p teze la ce le
mai diferite condiţii de v ia ţă şi să îndeplinească toate funcţiile
vitale: sensibilita te, mişcare, nutriţ i e, reproducere etc. Su nt
eucariote, soli ta re sau colontale, În majori tate mi croscopicc.
Dato rită multiplelor ci funcţii, celula protozoarelor pre zintă
o st ruc t u ră c omplexă . Pc lângă membrană , ci top l as mă ş i u nul
sa u mai mulţi nuclei, prez i ntă d iferite orga nite.
Nu triţia protoz oa relor es te heterotrof ă (os mo tro fă sa u rage-
trof ă), unele flagelate avind o nu triţie mi xot rofă.
Respiraţia se îndeplineşte pe toată su p ra faţa corp ului, iar ex-
crcjta prin vacu olel e p u lsa tile ca re mai a u şi rol osmoregu latcr.
Reproducerea se face, de regul ă, ase xuat prin di viziune bi-
nară, înm ugu rire etc., dar şi prin d iferite moduri de re p rodu-
cere sex u a tă sa u garnog onie: co pul aţie (izoga mă ş i anizoga mă)
ş i conjugare. Reproducerea asexuată ş i eexua tă pot alt e rna.
Protozoa rele au o l a rgă răspândire in natură , fiind totdeauna
lega te de umid itate. Multe populează a pele mă rilor şi ocea ne-
lor&apele dulci, soiurile u mede, ia r o parte su nt pa ra zit e:
In cond i ţii ne favorabile de v ia ţă ele se tnchl stea ză .
Subregnul protozoare cu p rind e o in cre ngă tură, Protozoa, ale
cărei ca ractere corespund cu ale su bregn ul ui.
fncrengăfllra Protozoa se împarte in 4 cla se :
Clasa Flagellata es te reprezentată p r in pro tozoare care au, În
genera l, corpul de for mă s tabilă, ovoidală, la unul d in poli
g ă sindu-se un u l sa u mai mu lţi Flagel! ce servesc la mi şca re ş i
sensibilitate. Al ături d e baza flagelulu i, la unele specii, se a flă
o depresiune li psi tă d e membrană, numită citoetom. prin ca re
sunt introduse particulel e alimen tare În nutritia fa gotrofă ; alte
specii se hrănesc os mo trof. Unele specii conţin cromoplaste.
care le asigu ră o nutriţie au to tro fă. alte le s un t lipsite de cro-
moplaste şi a u nu triţie hetero trof ă. Sunt şi s pecii rnixotrofe,
a uto trofe la l umi nă ş i bet erotrofe la Întune ric.
Plagelarele se în mulţesc prin d iviziune bina ră, lon gitud in a lă
sau mu ltiplă, la unel e specii p arazite.
Clasa Flagellata cu prinde două subclesc:
Subclasa Pllytomastigilla include flag clete cu afinităţi vcge -
ta le, cu cro rnop las te ş i nutri ţie autot ro f ă , grupate în 7 ordine:
Phytomonadina, Chioromonadina, Eugtenoiâea. Chrveomonadina.
Cryptomonadina, Dinoflagellata şi Cystoflagellata.
Subc1asa Zoomastigilla c up rin de specii fă ră cromop laste. cu
nutri ţie heterotro f ă , şi se Împarte În 5 ord ine: Protomonadina,
Rluz omastigina, Polym astig;" a, Hypermastigitla, Pret ociliata
(Opatil/ida).
Clasa Sarcodina cu p rind e protozoare al că ror corp este lipsit
de peliculă, fiind delimitat de o pla srnalem ă , din ca re cau ză au
forme variabile. Ele e mit pseudopode, cu ca re se depla sea ză
sa u prind hr a na. Sarcodtnele se re p roduc asexua t, prin d ivi-
ziu ne bi nară sau mul tipl ă (sch izogome) şi sexuat (ga mogorue).
Clasa sarcodina cup r inde d ouă subclasc:
Suociaea Rhizopoâa se ca rac teriz ează prin p seudopodc lob a te
ş i filam entoase; cu p rinde 3 ordine:
Ordinul Am oebina (Gynlllamoebil/a), cu a mibe lipsite d e test .
Majoritat ea trăiesc în apele du lci, o parte În p ământ umed şi
puţi ne s un t marine sa u pa razite. Am oeba.
62
Ordinul TI'ecamoebitla (Testacea) cuprinde for me cu co rp ul
în velit În tr-o căsu ţă, test, d in pseud ochitin ă sau să ru ri de s ili-
ciu. Ţestu l es te uniloculat şi a re un singur orificiu. Arcella.
Ordinul Foraminifrra conţ i ne rizopode al căror corp es te închis
În tr-un test format d in u na sau mai multe ca mere chitinoide
sau cakeroase, iar pseudopodele, sub ţi ri şi legate În reţea, ies
printr-u n o rificiu mai mare, for amen . La u nel e s pec ii că m ă ruţele
s unt ne perforate (imperforate), ia r la altele sunt ciuruite d e
nume ro şi pori (perfora te ), p rin ca re ies pscudopode fin e. La-
geoa e tc.
Suhciasa Actinopoda a re pseu dopodel e dispuse radiar şi cu-
prinde 3 ord ine;
Ordinul Heliozoa se caracterizea ză p rin ac tinopode şi sunt in
majoritate d e apă dulce, libere sa u fixate printr -un peduncul:
corpul s feric, in conjura t d e pseudopode Hlamentoa se, sim ple,
di spuse rad ia r. Ele su nt stră bă t u te in lung de câ te un ax format
d intr-o substan ţă ct toplas ma tică flexibil ă şi ma i co nsistentă d in
ca re ca uză su nt numite axopode. Axopodele s un t fol osite la
deplasare ş i plutire, iar pentru prinderea hranei emit alte
pseudopode sim p le, lips ite d e ax. Cîtoplasma es te îm părţită in
două zone: una periferică, hi aJină şi alveolară , ca re con ţine
vec uole di gestive şi contractile, şi alta centrală , mai compactă
ş i gra nul a ră În care se găsesc unul ~ u mai mu l ţ i n uclei. La
helt ozoarc, ca psul a cen tra lă lipseşte. In ge neral, ele su nt n ude;
totuş i, e xi stă u ne le care posedă un schele t format din spic ule şi
plăcu te de si liciu. Reproducerea se face prin diviziune ş i În-
mugurire.
Grdinul Radiotaria cuprind e rizopode marine, foarte asemă­
nătoare cu hello zoarele, dar se deosebesc prin prezenţa unei
capsule ce ntra le, chitino id e, perforate, şi p rin lipsa vecuolei
contrecttle. in inte riorul ca psu lei se a fl ă nucle u l şi o parte d in
citop lasmă, iar la exterior es te înco nj u rată de restul cito plas-
mei. A ceastă cito pla smă extraca psular ă este legată de cea intra-
capsulară prin punţi care tr ec p rin ori ficiile capsulei. La perife-
rie, ci to plasma extracapsular ă e m ite radiar pseud opode sim ple
sa u de tip a xopod. Majoritatea rad iolaril or au schele t format
d in spi cule de sdice sa u de s ulfa t d e stro n ţ i u. Se re produc, În
genera l, prin divi ziune. Su nt animale soli tare ş i numai o m ică
parte formea ză col onii.
Or âinut Acantllaria cupr inde a nimale marine cu ax op od e ş i
capsula cen t ra lă nepcrforată.
Clasa Sporozoa cu pr inde p ro tozoare exclusiv pa razite, lipsite
de orga nite de locomoţie, În stadiu l ad u lt. N u prezintă nici
citosto m, n ici vac uole d ig es tive şi contractile. Unele trăi esc şi
se d ezv oltă în in teriorul unei celule, ia r a ltele În ţes u tu ri sau în
cav i tăţile o rganelo r d ifer ite lo r metazoare. in pe rio ad a de repro-
ducere ele prezintă o a lterna nţă d e genera tii. Reproducerea
asexuat ă a re loc prin di viziuni binare sa u multiple (scluzogo-
n ie). urmată de o reproducere sex ua tă (ga mogonie). La r ândul
său oul sau zigotul, p rin diviziuni m u ltiple, d ă naştere la un
mare nu m ă r de sporozotti (sporogonie).
Clasa Sporozoa are d ou ă su bclase:
Subclasa Tetosporidia c uprinde s porozoa re la ca re for marea
spor ilor se pet rece la s fâ rş it u l p e rioadei d e dezvolta re, ia r
gameţii a u flagel.
Acea stă s ubcl a să se împarte În 5 ordine: Cregorina . Coccidia.
Haemoeporidia, Baoesioiâea, Sarcosporidia.
Subclasa Neeeporidia (Amoebosporidia) cuprinde s porozoa re la
care sporii se formează În tot timpul vieţii, iar ge rmenii au
 :;!~: de. a.moe~ă c.u p~e.udopode. S~bcla.sa C(~nţin~ ~ ord ine:
p pon,!I~, M icroeporidio. M ixoepori âia ŞI Actinomixidia,
Clasa Ctlt ophora reprezintă g ru pa cee mai evol uată dintre
prcrozoere. Cî1iatele sunt tip uri înotMoare, târâtoare şi fixate.
C01J'~J !?r este în velit Într-o pelicul ă caro le menţine o form ă
defIm ţ~,J~r.J.a...sp:1[âtiJtti~e'itp..a.r.Jl.l1.P,,:iU'u~.:;m .1r- ,in l'lTln - :>1:'<Il ('<l
Y
citoplasma şi două tipuri de nuclei, macron ucleul şi micro-
nucleu l. La cilia tele în otă toare cilii aco peră întreaga supra faţă
a corp ulu i, iar la cele tâ râ toa re o parte din ei s-a u transformat
în cirri, o rga nite rigide spinifor rne, cu care a ni m al ul se depl a-
sează; ce le fixate au un rând de m embranele în jurul perist o-
mului, ca re servesc la co nd uce re a pa rt icul elor alimentare că tre
citostom. La alt e forme cilii dispa r, fiind î n locu iţi cu prelungiri
citoplas matice. subţ i ri şi tubula re - tenta cule - cu ca re ani-
m alul prinde al te protozoare şi le suge conţinu tul corpului.
Reproducerea se face , de obicei. pe ca le asexua t ă, p rin di vi -
ziune transversal ă . Câ nd mediul devine nefavorabil, după o
perioadă de di vi ziuni, urmează conjugarea .
Cillat ele populeaz ă , în genera t a pe le dulci, unele sunt ma-
rine, altel e parazite în tubul digestiv a l mamiferelo r cu ca re
tră iesc în sim b i oză, iar o parte s-au a da p ta t la v iaţa para ztta r ă
la peşti, dăunând puietului, în co r p ul a neli delor, molu şt elo r.
artropodelor e tc.
Clasa Ciliop/rora se di vide în subcla se le:
Subclasa Ciliata c u pr inde forme care au to t timpul vieţ i i co r-
pu l acoperit cu citi, cirri sau me m bra nele. Ea se îm p arte În 4
ordine: Holct ridia , Spi rotricha, Peritricha ş i C/ronotricha.
S ubclasa Suctoria este reprezentată prin forme ~a care cili i
apar numai în s ta d ii tinere sa u când se d eplasează . In perioada
adu ltă duc mai mult viaţă sed enta ră şi a tunci cilii su nt în-
locuiţi prin prelungiri tubulare, te ntac u liforme. Unele s pecii
trăiesc libere în a pele dulci, iar a ltel e su n t parazite pe mor-
moloci şi peşti.
S UBR EG NUL M ETAZO A
Metazoarele sun t animale cu co rpu l constituit dintr- un m are
n u mă r de celule (plu ricelula re). ca re au o diferenţiere celulară
înaintat ă. formând ţ esu t u ri, organe, s iste me şi a pa ra te care ia u
parte la constitu irea unui o rgan ism unitar.
în comparaţie cu protozoarele, metazoarele au, în genera l,
dimensiu ni foa rte mari, cup rin se Între câţ iva m ilimet ri şi peste
treizeci de metri lu ngim e.
Metazoarele sunt heterotrofe, modul primitiv d e digestie
lntracelutară fiind în locuit treptat cu ce a ca vltar ă .
Oricare ar fi tr eapta de organizare în sca ra a ni m a lă, m cta-
zoarele, fără excepţie, privite îI' lu m ina o ntogenie i, deri vă din-
tr-o ce l ulă iniţială numită ou . In dez voltarea o u lu i p rinci palele
etape sunt: segm entarea, for marea foi ţelor gcr rrunative, em brio-
geneza şi hist ogeneza .
Subregnul m etazoare se împarte în următoare l e înc ren gătu ri :
- fl1crengăfura Poriţera ( Spongiaria). Spo ngier ii co nstitu ie un
grup de rnetazoare inferioare cu cea mai primitivă orga nizare.
Sunt metazoare marine şi mai puţine dulclcole, se de nta re. so-
litere sau colon tale, cu forme foarte va r ia te. Ce i m ai mulţi a u
formă de pălnte, amforă sa u de urnă, fi xată pe stâ nci sa u pe
alte obi ect e din a pă. N u a u o sim e tr ie d efi nită . Dime ns iu n ile
lor va ri a ză de la câţiv a milime tri până la 1,5 m . Dac ă m ajori-
tatea spong ierilor sun t inc olo ri sa u prezintă culori ş terse, exis tă
şi form e frumos colorate: verzi, roşii, albastre etc.
Spongierii sunt meta zoarc d lbla sti ce, având per etele corp ului
constitui t dintr-un epiderm unistratificat, alcă tu i t din ce lu le
turtite (p lna cocite ), slab diferenţiate, ş i d intr -un stra t gas t ric
intern forma t di n celule cu flage l, înconju ra t la ba ză de un
guleraş (coa noci te), a semănătoare cu p ro tozoa re le coano-
flagel ate.
Intre aceste două stra turi se afl ă m e zenchirnul, o m asă ge la-
tinoa s ă , în care se observă d iferite cel u le d e o rig ine cpid ermi c ă :
amfbocite, a rheocite, colencite, celu le nervoa se, schc letogene ca re
produc su bs ta nţe minera le sa u organice alcă tui nd scheletu l,
celule reproducătoare etc. Sche letu l spo ngte rtlor es te forma t la
unele din s pic uli ca lca roş i (C0 3Ca ), de diferite forme, la a ltele
d in sp icu li silici oşi - opal - se pa raţi sau împletiţi În reţea, sa u
?intr-o sub:tanţă organică numită spongină, În formă d e fibre
rntretes ute în tr-o reţea el a sn c ă.
Stra tul gas tric închid e o cavitate numitA a triu m ce com u n ică
c u exte riorul prin tr- un o rifici u m ai nl<lre nurru e o~c u J (or ificiul
ex ha la nt) şi p r in a lte n umeroa se o r iEicii foa rte fine n u m it.. nn r;
mrtarann:
Prin mişc a rea conti n uă a flagelilor coa noc itelor se d etermină
un curent d e a pă ca re pătrunde în cavita te a atr ial ă prin po ri şi
iese prin oscul. Odată cu a pa s unt an tre na te şi p a rticule ali -
m entare, ca re sun t p rinse şi înglo ba te d e ce lu le (nutriţ ie m icr o-
fagă), precum şi oxigenul necesa r resp iraţ iei. De asemenea,
oda tă cu a pa sun t e limi na te prin oscul şi s u bs ta nţcle de deza-
si milaţi e. Digestia est e in tracelulară, ca şi la protozoare.
Reproducer ea spongier ilor es te e sc xu at ă şi se x ua tă. Re pro-
ducerea asexu at ă este m a i f recven tă ş i se fac e p rin: înmugurire
e x ternă şi internă, stolonizcre, sortte şi gcm ule. în reprod ucerea
sexua t ă. fecundarea ovule lor se fa ce inte rn. Din cor p, larve le
sun t expulzate odată cu a pa prin oscul. în general, spongie ni
sun t hermafrodi ţi (sa u cu sexe se parate ), dar nu există a uto-
fecu ndaţie, fiind proterandrici .
Majoritatea s po ngier ilo r formează colo n ii ramifi cate sa u ma -
s ive, în care ind ivizi i, adeseori, se po t co n to pi in aşa fel în cât
nu se mai pot deosebi dec ât prin n u măru l osculilor.
Se cu nosc circ a 5000 de specii. Spo ngier ii rep rezin tă o ra-
mură înc hisă d e rnet azo are. deoarec e d in c i nu a u m a i evoluat
alte g ru pe.
O rgan iza re a sim p lă, gradul mi c d e diferenţie re a ţesutu r i l or,
integra rea sl a bă a ce lu lelo r in orga n ism şi prezenţa coanocite-
lor dovedesc l egătura filogen eti c ă a sp ongte nlor cu proto zoa-
re le flagelate, din ca re a u evolua t .
După c o mpoz i ţia c himică şi structura sche letu lu l. spongten t
se împart în ord inele: Caicarea. T riaxonia, Tetraxon ia şi Coma-
cuspongia.
O rdin ul Catcarea cu p rin de forme cu sc helet ca lcaros alcătuit
din sp iculi. m ai mult sa u mai puţin ramificaţi, totdeauna izo-
la ţ i în meze nchim. Ind ivizii sunt de ta lie mică şi trăi esc in mă ri,
i z o l a ţi (sol ite ri) sa u În co lo n ii. După g ra d u l d e d ezvoltare acest
ord in cuprinde tr ei tipuri: primul tip (Ascon ) este cel mai sim-
plu. EI se carac terizează prin specii în formă de urnă cu pere tele
corpului su bţ ire, ca vita te a a tria lă simpl ă ş i c ă p tuşi t ă în to tali-
tat e c u coanoci te. iar p ori i inhalan ţi su n t reparti za ţ i uniform pe
su p rafa ţa corp ulu i. Ascetta primordiafis . Alt tip (Sycon) conţi ne
sp ecii cu peretele corp u lu i Îngroşat p rin dezvoltarea m ezenchi-
mului, iar p ă tura gas trică d ă naşte re la buzunare di gitiforme,
dispuse transversal, in ca re se g ăse sc localizate coe nocitele, iar
pori i inh alan ţ i se găsesc grupaţi numai în d reptul buzunarelor
cu care com unică p rin ca na le inhala n te . Sycandra raphanus, Sycon
ciIiafum et c. Cel m ai complicat tip (Leucon) in clude spec ii cu
mezenchimul foa rte în groşa t ş i s trăbăt u t de n um eroase d iver-
ticu le atriale sub forma unor ca mere că p t uşi te cu coa nocite,
numite coş ulete vibra tile. Aceste coşu l eţe su nt puse în l egăt u ră
cu porii i nhalanţi prin ca na le in hal ante, iar cu cavitatea a trială
prin ca nale ex ha lante. Leucandro aspera.
O rdinul Tri axonia cu pri nd e forme d e spong ten s il ic ioşi, cu
sp icu li forma ţ i din tr ei a xe tr a ns parente, legate pr in lungi
baghete s ilicioase . Sunt aşa-numiţ i i « s po ngieri de sticlă ». Eu-
p/ectella aspergillum.
Ordinul Tetraxonia - spongtert si l icioşi cu scheletul fo rmat
din sp icu li cu 4 axe, ne le gate prin filamente. Geo âia gigas, Pa-
terion neptuni e tc.
Ordinul Cornacuspongia est e ca rac terizat p ri n tipu ri al căror
sche le t este format din sp icu li s i licioşi sim p li (monaxoni), le gaţi
prin fib re de spongină, sa u conţ in un sc he let fo rm a t numai d in
fib re d e s pongm ă, îm pletite st râ ns în tr-o reţea el a stic ă . Euspon-
gia officinotie, Spongi lla tacue trie etc.
- fncrengătura Cnidaria. Cnidarii su nt a nim a le excl us iv acva-
tice, fixate sa u libere, al căror corp sa cu lifor m a re o sime trie
radie r ă . In int eriorul corp ulu i prez intă o s i ng u ră cavita te gas-
tric ă, saciformă. care la formele mai e vo lua te se complică în-
t r-un sis te m gastro va scula r. Atât ca vita te a ga stri c ă, câ t ş i
siste m u l gastrovascula r. co m unică c u ex te rio ru l printr-un sin-
g ur orificiu, ca re înd eplin eşte func ţia de o rificiu bu cal şi a na l.
Peretele corp ului este format din dou ă s tra turi de celule:
unul e xte rn, ectoderm ul ş i altul intern, endodermul, intre ele
găs ln d u-se o m a să gela t i n oasă. mai mult sa u mai puţi n g roasă,
_ _ _ _ _ 63
fără structură c el u lară (a n h istă ) n umită mezoglee. Celu lele ('C-
todcrmulut su nt morfolo gic diferen ţiate, În core l a ţ i e cu func-
ţiile pe ca re le ind ep linesc, în celule se nzitive, mioepiteliale,
nervoa se, cnid oblas te etc. Ce le mai caracteristice su nt cnido-
blastele (celule ur z l c ătoa re). s pecializate în ved erea at aculu i ş i
apărării .
Digestia es te i n t ra cel ula r ă , ca la protozoare şi spongteri. dar
apare şi d igestia ex tracel ulară, cav i tară, in traintestinal ă .
Cnidarii n u a u apa rat res pi rator, circulator şi excretor.
Formele fixat e se n umesc 1101i"i iar ce le libere, in ma joritate
cu aspect de u m brelă, su nt num ite medieze,
Cnidarii se Inmultesc ase xu at (prin Înmugurire) şi sex ua t,
ex istă nd la multe specii o meta genez ă.
Majoritatea pop ulează apele marine şi foarte pu ţ ine tr ăiesc
in apele d ulc i.
Polip ii sunt de trei tipuri: hid ropolipi, scifopolip i şi a nto-
polipi. iar med uzele prezin tă două tipuri: cras pedotă (cu vă l} şi
acraspedă ( fă ră văI).
Hidropo lip ul are formă d e sac cu peretele cavităţi i gastrice
circular, lipsit de cute radiarc. Orificiul buca-anal este şi el cir-
cu lar, si tuat pe u n con numit h ipostom, inconjurat de u n nu măr
mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.
Scifopolipul a re aspect de cupă (scyp/ros = c u pă). Peret ele
cavităţii gastrice prezint ă 4 cu te rad ian- ale endod ermul u i,
numite septe, care împart cavitatea gastrică În patru loie. Ori-
ficiul buco-anal. d e form ă păt rată, este plasat in vârfu l unei
prelungiri tu bul are, numi tă prc bo scls. EI es te inconjurat d e u n
număr de ten taculc pline.
An topolip ul sea mă nă cu o floa re (antllOs = floare), având
cele două ex t remit ă ţi lăţite ca un disc. Cu d iscul bazal polipul
se fixează de suport, ia r cel d istal (ora l) este inconjurat de opt
tentacul e tubulare, penatiform e, sa~ de şase ori multiplu de
şa se tentacule simp le şi tubulare. In cen tru l di scului ora l se
deschide orifici ul bu co-anal situa t la ca pă tul unui tub care se
ră sfrânge in in teriorul cav ităţi i gas trice, form ând u n far inge
că p t uşi t de ectoderm . Ca v itatea gas t r ică este imp ăr ţit ă În opt
loje prin opt sc pte sa u în şase loje ori multiplu de şase loje prin
septe provenite d in cutarea en dod er mu lu i. Lojelor le cores pu nd
la exterior tot at ât ea tcn tacule.
Med uza crasp cd o tă (croepeâon = văI) este o formă li beră , cu
corpu l moale, gclntinos, cu as pect de umbrelă, având faţa in fe-
rioară (suburnb relar ă) conca vă , iar cea posteri oa ră (exu mbrelară)
foarte convexă . Din mijlocu l feţei su bu mbrelare se prelu n geşte
un tub (ma nubriu) la ca p ă t u l c ă ru ia se desch ide orificiul buco-
ana l, iar pe marginea umbrelei se găsesc patr u sa u multi plu d e
patru te nta cu le. Tot pe faţa s u bu mbre l a ră . de pe ma rginea
umbrelei, se ob servă o r ă sfr ăn gere a ectodermulul, de forma
unei membran e (velu m sa u cras pcd on) ca re se prel ungeşte ca
o perdea c i rc u la ră spre manubriu, inchizând un spaţiu, cu ro l
În deplasare.
Prin transpa ren ţa cor p u lu i se vede cavitatea gast rică su b
forma unui sis te m gas trovascular.
Meduza acrasped ă ( fă ră văI) se asea mănă ca În fă ţi şare gene-
rală cu meduza c ras ped o tă. dar prezi n tă şi unele deosebiri, ca:
umbrela de fonnă d i scoidală sa u c u b ică şi zgărci oasă, manu-
briul cu pat ru mu chii , iar orifici ul buco-ana l este pătrat. N u are
vel um (acras pedă), ia r pe margin ea umbrelei prezintă numeroş i
lobi şi tentacule, care va riază ca n u măr de la gen la gen.
Se cunosc pes te 9000 specii d e cn idari. După tipul d e pol ip
şi de meduză, t ncre ngătura Cnidaria se imparte in trei clase :
Clasa Hydrozoa cuprinde cn idari cu s t ructură de h id ro polip
şi de meduze craspedote. Ea cu pr inde trei subclase:
Subdasa Hydroidea este reprezentată , in general, prin polipi
izolaţi sau în colonii şi prin med uze craspedote. La formele
care tră iesc in co lon ii, indivizii se Înmulţesc prin înm ugurire.
Viaţa colontală creează indivizilor condiţii ca re duc la speciali-
za rea lor funcţională, devenind po limo rfi. La astfel de colonii
pol lmorfe se deosebesc indivizi hr ănitori ai coloniei (gas tro-
zoizi), indivizi reproducă tori (gonofori), apă rători ai coloniei
(dactilozoizi) etc .
Subdasa Hy/lrocorafîna co nţ ine co lonii masive, cu cenosarcul
(par tea cărnoasă a colonie i) Înconjurat de u n schelet calcaros
dezvoltat.
Subdasa SypllOnoplrora t.'Ste co ncret iza tă prin colo n ii ca re duc
viaţă liberă, înotând in largu l mărilor ş i oce anelor. In d ivizii
polimorfi sun t ex trem d e specia liza ţi in legătu ră cu fu!,cţia pe
care o îndeplinesc şi foarte d eosebi ţ i intre ei ca formă. In gene-
rai, colon ta es te alcă t u ită dintr-un s tolon (ca suport) , in vârful
că ru ia se a flă un individ p lutitor numit pneumat ofor, iar sub
acesta clo potele Îno tă toa re, nectozoizii. Restul indivizil or sunt
gru pa ţ i in cormi di i, in a lcăt ui rea cărora intră: filo zoidul, cu rol
protector şi de p lutire, gastrozoid u l, cu rol hr ă nit o r, go nozotztt,
d e obicei doi (un mascu l şi o femelă) intr-o corm id ie etc.
Clasa Seypllozoo es te reprezentată p rin meduze actaspcde ( fă ră
văI) şi scifo polipi. în aceas tă cla să p redomină tipul med u ză , iar
polip u l co ns ti tuie un s tadiu trecător in ciclu l evolut iv .
Clasa SCYI,lwzoa se d ivid e în 5 ordine:
Ordinul Stauromedusae cu p rinde meduze in formă d e c u pă,
fixat e pe un pe d unc u l abara!. Pe marginea umbrelei se a flă opt
bra ţ e, terminate fieca re cu câ te un buch et d e tentacule p revă ­
zute cu cn ldoblas te. in centru l feţ ei s uperioare, foarte concave,
se d eschide orificiu l bucal, si tuat la capătul u n u i manubriu.
Sto mac u l prezi n tă patru cu te, iar g la ndele ge nita le, în formă de
ba ndă, se întind până in braţe . Lucem aria quadricornie.
OrdÎ1f111 Cutomedueae. Grup prim itiv ce cuprinde animale cu
umbrelă cubică , prelungit ă cu velarium, având ro lul velumului
hidromeduzelor. Cnidoblaştii sunt ventnoşt . Glrybdea.
Ordinul Coronata au ex umbrela cu două regiuni se parate
printr-o bază circulară, cea peri ferică având lobi. Perip/rylla.
Ordinul &marostomeae a u umb rel a turtită cu m argin ea 10-
ba tă. Petagia, Aurelia, Cuanea.
Ordinul Rhizoetomeoe sun t mi crofage, având gu ra pri miti vă
în locu ită p rint r-u n siste m d e pori. Rhizoetoma.
Clasa A"OIOZoo se înfăţişează numai su b formă d e antopolipi,
tră i nd în mări şi oceane, izolaţi sau in colo nii. După numărul
şi d i spoziţi a sc ptclor. clasa Antllozoo se divide în s ubclasele:
Hexocorailia ş i Octocorallia.
SlIbc1asa Hexacorallia cu prinde antozoa re formate din anto-
polip i a c ă ro r cavita te gastrică este î mpă rţi tă în şase sa u mul -
tiplu d e şase loji; prin câte şase sau multiplu de şase se p te.
s imp le sa u dublei iar g ura es te î nconj u rată d e 6 sa u multiplu
d e 6 te n tacule tubu lar e s im ple. Polipii he xacoralieri sun t mari
ş i t r ă i esc i zol a ţi sa u in co lo nii . Scheletul produs totd eauna de
ec toder m es te ca lcaros sau cor no s. D up ă natura sc hele tul ui
ş i cons t i t uţ ia poli pil or, subclasa Hexacoral1ia se împarte in 5
ordine:
Ordinul Actiniaria - animale soli tare, fă ră sc helet, ca re au
cavitatea gas t rică împărţ ită in loje de şase sau multiplu de şase
septe d uble. Te nta cu lele su nt tubulare. s imple, retractile ş i dis-
p use În vertici l pe un ul sau mai multe rânduri. Actinia, A damsia
etc.
O rdinul Mad reţlom ria - anima le cu schelet calcaros, În ma-
joritate co lonia le ş i puţine solita re. Co loniile a u f orme diferite
de: c r us tă, evantai , arborescen tă etc. Fun gi a et c. Fiecare ind ivid
l ocui eş te intr-o c u pă calc a roa să (ca liciu).
O rdinul All ti'JlIt/Ulria include forme cu schelet ne gru -cornos,
cu s pini. A ntipa thes.
Ordinul Ceriantharia - s un t he xacora li so lita ri, fără sche let, a
că ror cav itate gast rică este împărţit ă în loje de 6 sa u multiplu
de 6 sc p te s imp le, ia r tentacu lele sim ple s u nt neretrac tile. Ce-
nanthus etc.
Crdinut Zoaniharia - s un t so litare sa u coloniale, fără schele t.
EpizootltJlII!.' etc.
SuixlasaOctocoral1ia co nţ ine antozoare coloniale ai căror poli pi
au o ca vita te gas t r ică î m părţi tă în opt loje, p ri n opt se p ie, iar
În ju ru l gurii o coroa nă d e o pt rentacule penate. Sche letu l ia
na ştere În mezoglee, ca re În caz u l de fa ţă este foarte d ezvolta tă
ş i în ca re mi grea ză celu le d in ectod er m şi endoderm, formând
un mezenchim . După for ma ş i s tructura scheletu lu i. subctasa
Octocora1lia se d ivi de În trei o rdine: Alcyotlaria, Gorgonaria şi
Pennatutaria.
Ordin III AJcyemaria conţ ine co lonii fixa te, arborescen te. moi,
al căror schelet este format n umai d in spiculi calcaroşi şi care nu
dau naştere la ramuri axiale de susţinere, iar polipii sunt mari.
Ordinul Gorgonano se caracterizează prin co lo nii fixate, ar-
borescente, ca re co nţin un sc he let ax ia l co rnos sau calcaros , iar
polipii sunt m ici. Corgonia terrucoea. Cora11ium rubrUlll etc.
Ordinul Pennatuiaria cupri nde colon ii fixate in n isi pul sa u
mâlul de pe fu ndul mă rilor. Potipi i foarte mari s un t si tuaţi fie
pe ramuri lat eral e că rnoase. di spuse de o parte şi d e alta a u nui
ax cornos şi elas tic n u mi t rahis a căru i ba ză (ped u ncul) este
li beră şi cu ea se fixează colo n ia în ni sip (Pt'IIlIatllla P1IOsl'llOrea),
fie in ce nosarcu l din ju rul axului comos, de as pectul unei ra-
muri cu flori (Veretillum 'Y"OIllOrilllll).
 Îllcrengăt ura Ctenaria. Ctenarii sunt animale solitare. libere,
pelagtce sa u bentont ce, tâ râ toa re sau fixa te pe fundul apei. Au
corpul de diferite forme. Apa ratul digestiv es te gastro-v ascu-
Iar. Organ ele de locomoţie s unt fo rmate d intr-o serie de p alete
ciliat e cu aspect de pieptene (ctenoe = p iepten e). aşeza te pe 8
ş iru ri merid iane. Organe le d e atac şi a părare sunt rep rezentat e
prin celule coloblaste (adezive), sit ua te în jurul orificiu lui b ucal
sau pe tentacule. Sunt a nimale h ermafrodi te, cu de zvoltare
d i r ec tă .
Această încrengatur ă cuprinde numai o singură clasă cu
circa 80 speci i, clasa Ctenoptiora - care se di vide în d o uă sub-
clase: Tentacuiifera şi Nuda (Atentaculata).
Subclasa To uocutifera cu prin de ctenofore prev ăzute cu două
tentacule, acoperite de numeroase coloblaste. Cestus veneris etc.
Subclasa Nuda este reprezentată prin ctenofore lipsite d e ten-
tacule, iar coloblastele sunt concen tr a te în ju rul orificiul ui bu-
cal, foarte larg . Beroe ovata.
Unii autori cons ideră î ncreng ă t unle Cnidaria şi Ctenaria, sub-
tncrengături. grupăndu-Ie în încreng ătura Coelenterata.
- Încrengritura Platheiminihes . Înce pând cu a c ea s t ă încren-
gătură, între ectoblast ş i endoblast a pare cea de a treia foiţă
embrionară nu m i tă mczo blast. De aci denumirea de triblastice
a tuturor încrengă t urilor ce u rme az ă, în o poz iţ ie cu înc reng ă­
tu rile Porifera, Cnidaria şi Ctcnaria numite diblastice.
La răndu llor, tr iblasticele se di vid în două mari grupe: Pro-
tostomia (încrengă turi le de la platelminţ i până la echinoderrne,
excl usiv) la care blastoporu l de vi ne ori ficiu bucal, in timp ce
ori ficiul a nal es te o n e ofor ma ţi e, şi Deute rostomia (de la echi-
noderme, pâ nă la ve rtebra te - in clusiv) la ca re blastoporul
funcţionează ca orific iu anal. iar orificiul b u ca l este o
ne ofor maţie .
Platelminţii form ea ză un grup de a ni male cu corpul moale,
nesegmenta t, compri mat dorso-ventral. de formă foliacee. lan-
ceolată sau de panglică ş i simetri e bilateral ă .
Tu bu l d igestiv, aco lo unde e x is tă, este lipsit d e orificiul ana l.
Nu au apara t circulator şi respira tor, aparatul excretor fiind
format din protonefridii. cavitatea corpului este parţial sau total
ocupată de ţesut parenchimatos.
Sistemul nervos es te compus d intr-o masă nervoasă, s i tuată
în partea anteri oară a corp u lu i şi di n 3-5 p erechi de cordoane
ne rvoase, longitudinale. unite p rin n um eroase ramuri trans-
ver sale.
În general, p l a tel m i n ţii sunt anim ale he rmafrodite. La for-
mele libere dezvolta rea es te direct ă , cu excepţia unor forme
ma rine, iar la cele pa razite se stabileş te un ciclu ev olu tiv foa rte
complicat , cu alternanţă d e g eneraţii şi gazd e int ermedia re.
A cea stă tncreng ă tu r ă se divide in trei clase: Turbellaria, Tre-
matoda şi Cestoiâea.
Clasa TurbeI/aria este un gru p de platelm inte libere (3000 de
specii), acvatice, rar tericolc, cu corp ul acoperit cu cili vibra tili
ale căro r mişcă ri p ro duc vâ rtejun de apă . După conforma ţia
tubulu i d iges tiv, a cea s tă cl a să se d ivide în 6 ordine.
Ordinul Acoela - t urbelariate mi ci, marine, cu intestinul ne -
d iferen ţ ia t, fiind redu s la o masă de celul e di gesti ve , li psită de
cav itate. Convoluta conooluta.
Ordinul Rhaadocoeta - caracterizat prin forme cu un intestin
drep t, ca un sac, fără ramuri la ter ale. Mesostv/Ila ehrenoergi.
Ordinul Aloeocoela conţine for me la care intestin ul es te în
fo rmă de tub, p rev ă zu t cu b uzunare lateral e. Monocelis Iineata.
Ordinul Tricladida are tu bu l digesti v format d in trei ra m uri,
una a n te rioară ş i d ou ă pos tertoare. fieca re având ra mifica ţii
laterale. Ptannaria.
Ordinul Polycladida cuprinde specii av ând in tes tinu l cu m ulte
ramuri or ien tat e în toate direcţiile . I.eptoplana tremellaris etc.
Ordinul Temnocephalida - speci i p arazite la care pa r tea ante-
ri oară are două sa u mai m ulte prelungi ri tentacul a rc. ia r la cea
pos terioară a re o ve ntuză; cili a tura es te red usă sa u li pseşt e .
Temnocephala minor.
Clasa Trematoda se ca rac te rizează p rin pla telrru nţt, excl usiv
pa ra z i ţi, pre vă zu ţi cu câ rlige şi ventuze. D u pă modul de viaţă
p ara zi ta ră şi după. ciclul de dezvoltare, aceas tă cl asă cu circa
6250 specii se im pa rte in 3 ordine:
Ordinul Monogellea cu p rinde trematode ectoparazit e. cu de z-
voltare fără alternanţă de ge neraţii ş i fără schim b de ga zd ă . Pe
corp a u cel pu ţin 3 ven tuze (gura este lip sită de ventuze) . Po-
lys fomulll integerrimum.
Ordinul Digenea cuprinde forme endoparazite. Dezvol tarea
se face cu alternanţă de generaţii şi cu sch im b de gazd e; ca
organe de fixare au două ventuze, bucală şi ventral ă. Fasciola
hepatica.
Ordinul Aspidobotlrrea. Ventuza bucală lipse ş te, iar cea ven-
tral ă este ma re ş i compertimentat ă . Aspidogaster.
Clasa Cestoidea reprezi ntă tenlile, un gru p (3 400 spec ii) de
pla tel m inţi endoparaz iţ t in testinali, cu corpul lu ng in formă de
cordea, a lcă tuit d in pro glote. La una d in extrem i tăţi este foar te
subţ ire, ca un fir, unde se află scolexul, organ de fixare pre vă ­
zut cu di feri te ventuze, bo tr idii (pseudobotr id ii}. trompe şi
c ă rl ige. Imed iat urmea ză o porţ iune scurtă, nedivizat ă. numită
gât sa u zona prol iger ă care fo rmează proglotele. A tr eia regiune
este st robilul, alcătuit din proglote. Adulţ ii au co rp u l neacope -
rit cu cili, de p igmen te t ş i lipsit tot al de tub di ge stiv. Dezvolta-
rea are loc cu a lternanţă de generaţii ş i sch im bare de ga zdă .
Clasa Cestoidea se di vide în două subclase:
Subclllsa Ceetodaria conţine cestotdee c u corp u l foliaceu .
netmp ărţit în proglote . Nu au scolex sau au un scolex rudim en-
ta r, aparatul genita l es te forma t dintr- un singur echip a ment,
ia r la rva ornată cu 10 cârlige. Cuprinde două ordine: AmpIJi-
Iinoidea şi Gyrocotyloidea.
Subclasa Cestoda cuprinde tertii cu corpul lung şi, în ge neral,
segmentat in proglote. Au scolex bine dezvolta t, iar aparatu l
reproducător este format d in m ai multe echipamen te, ca re se
repe tă in lungul corpului. Lar va are 6 c ărligc. Acea s tă s u bcl asă
se subîmparte în cinci ordine:
Ordinul Tetraphyllidea. Au scolex cu patru botr id ii sesi le sa u
pedunculate, foarte d ezvoltate şi mobile. Sunt parazite la sela-
cieni . Anthobothrium comu scopia.
Ordinul Dipllyllidea. Au scolexul prevăzut cu do uă pseudo-
botridii mari, foliacee, a r mate cu spini şi pedunculul cefallc
ornat cu c ăr ltge . Sunt parazite la s elacieni . Echinobothriuni
affinac.
Ordinul Tetm rhunchidea. Scolexul are patru bo tri dii şi pa tru
trompe lungi ş i re tract ile, acoperite cu n um ero ase c ă rltge . Sunt
parazite la sclacie m . Tetrarhunchus gmcilis .
Ordinul P;;cudop!Jyllidea. Scolexul es te scurt, cu două pseudo-
botridii ov ale, sesile şi lipsit de rostelum . DiplJyllobothrium
latum .
Ordinul Cycltrpllyllidea. Scolexul are pa tr u ven tuze circulare,
uneori cu un rostelum armat cu c ârlige. Tacnia solium.
- Încrengătura Nemertini (neme rţieni). Animale libere cu cor-
p ul fragil ş i vi u colorat. Major ita tea sun t marin e, puţin e trăiesc
în apele d ulci, iar o m ică parte sunt terest re .
Corp ul lor, lung între 10-200 cm. es te tur tit d or so-vent ral.
S up ra faţa es te c ilia tă ş i bogată în celule secretoare, gura ven-
trală. l â n g ă extremitatea anter ioară, iar orificiul anal situat în
p artea dorsală a extrem i tăţi i postenoare.
La p a rtea anterioară, d easupra tu bul u i digestiv, se afl ă o
teacă cu d eschid e rea în v eci nă ta tea orificiu lu i bucal. În ac ea s tă
teacă se află o tro m pă exer t i lă care serveşte drept a rmă de atac
şi apărare. La unele specii trompa este a rmată cu un stilet aci-
cu lar, iar la alt ele es te lips ită d e stile t. Cavita tea cor p ului este
p lină. cu un ţesut parenc hi matic. Apara tul e xcre tor es te reprezen-
tat ~ prin proto nefrid ii ş i a pa ratul circula to r este înc his.
Increngătura Nemertini se împarte în două clase:
Clasa Anopla cu prin de ne mertini cu tromp a li p si tă de stilot,
iar or ificiu l b ucal se deschi de înapoia ganglionilor cerebroiz i.
la di stanţă mare faţă de orificiul tr om pei. Lineus, Cercbratuius.
Clasa Enopla co nţi ne tipuri cu trompa a rmată cu stile t. Ori-
ficiul buc al este situat înain tea ganglionilor cerebroizi şi foarte
aproape de orific iul trompet - Nemcrtee, Geonemertee.
- Încrengă tllra Nemathelm inthes (Asc!JelmÎnt!Jes) . Această în-
crengă tu r ă co ns ti tu ie u n grup d e nevertebrate cu corp ul lung,
ne segmentat, fili forrn (ncmo = fir) sau cilindric, cu simetric bi-
la tera lă şi acoperit cu o cutlcu l ă ta re, groasă, c hi t i noid ă . Te-
gumcn tul es te lip sit de cili, iar cavita tea v iscerală es te lipsită de
pa renchl m şi plină cu un lichid. Musculatura, de tip mioepitelial,
îm preu nă cu tegu me ntu l de care este strâ ns le gată, formează
un sac musculo-cutaneu care înc onjură cavita tea viscerală . Tubul
digestiv, d rep t, se de schide a nte r ior pri n orificiul bucal. iar
posterior prin orifici ul anal. Nu au a pa ra t respirator şi circula-
to r. Apara tul excrctor es te p ro tonef ridian, uneori absent, sau
de ti p tubular sau gla nd ular. Sexele sunt se pa ra te şi dezvolta-
65
rea se face, în ge neral, fără metamor foză . Din ca u za cuticu le i
ta ri, care Îm p i ed ică creşterea, animalele năpârl esc . Sunt răspân­
d ite pc întreaga su pra faţă a Glob ului. Unel e trăiesc libere, în
di fer ite med ii, iar altel e sunt adaptate la viaţa parazitară.
Increng ă tura Nemattietmintnee se împarte în şa se clase:
Clasa Rofatoria co n ţine animale d e d imensiuni în tre 0,2-
0,5 mm , cu cor pul fus iform, cilindric sa u chia r s fe ric. EI es te
alcăt ui t din trei regi u ni: una anteri oa ră - capul - term inat cu
un disc înconjura t de o co roa n ă de cili , numit aparat rotator
(coroana) şi ventral se deschide orificiul bucal; alta mijlocie
nu mi tă tr unchi, ca re cupr inde cea mai mare pa rte a cor pului şi
regiunea pos terioară n um ită picior. La foa rte multe specii cu-
ticula d in regi u nea trunchiulu i este m ult îngroşa tă , ca u n sc ut
apărător, numi t lenea, ia r p iciorul se termină cu două ra muri
pe care se desch id două gla nde adezive. Sexele s unt sep a ra te ş i
au un p u ternic di morfism se xual. Ma rea maj oritate pop ulează
apele dulci şi n um ai o m ică p arte s unt mari ne. Se cunosc 1 500
specii. Brachionus urceotarie. Melicerta (Floseularia) ringens.
Clasa Gastrotricha. cu 150 s pec ii, es te reprezentată pri n forme
rrncroscopice, cea mai ma re de 1,5 mm lungime, cu corp u l alu n-
git, mai îngroşat la m ijloc ş i tu rtit dorso-ventral . La su p ra fa ţă
sunt acoper iţi cu o c uticu l ă groasă, prevăzută cu peri, ia r cilii
sun t aşezaţi in două benzi longitud malc vcntra le: în rest a u
solzi ş i tubu şoare adezive. Cuaetonotue.
Clasa Nematoda co nţine asche lminţi (circa 12500 spec ii) cu
corpul cilindric sau filiform, cu d imensiuni de la câţiva m ili-
metri până la 2 m lungime ş i 5-6 mm grosime. Cuticula chi ti-
noidă este groasă şi sub ea se găseşte hipodermul st râns unit
cu p ăt ura muscu lară, împărţită în patru câmpuri longitu d inale:
d ouă latero-dorsale ş i alte două latcro-ventralc, sep a ra te prin
patru lin ii hipod ermi ce: u na dcrsal ă . alta ventrală şi două la-
terale. O pa r te duc viaţă liberă , in apă sa u pe păm ân t umed , iar
multe specii trăiesc pa razite la plante şi a nimale. Asearis lum-
bricoide«
Clasa Kinorhuncha cuprinde cir ca 100 s pecii de n ema tel m i nţi
excl usiv ma rini, de d im ensiu ni foa rte mici (1 mm lu ngim e).
Cu tic ula es te foa r te dezvo ltată şi împărţită în 13 in ele, nu mite
zo rute . Echinoderes.
Clasa Nematomorpha se ca ra c te riz ea ză prin forme cu corp ul
filamentos. trunchia t la ambe le ca pete, in velite într-o c u t tc ul ă
groasă; pe retele corpul ui es te lipsit de linii la terale iar in tes-
tinu l atrofiat. Tră iesc în a pe dulci ş i ma rine. Dezvoltarea se
face p rin met am o rfoză , la rvele pa razitând d ifer ite a rtropode
acva tice . Se cunosc circa 230 s pecii. Gordius aquaticus.
Clasa Aconthocephala c up ri nde circa 500 speci i excl usiv pa-
razite, cu di mensiuni care variază d e la c â ţ i va m ilime tr i pâ nă
la o jumă tate de metru . La su p ra fa ţ ă s un t in velite Într-o cu-
ticu l ă su bţire, iar la pa rtea ant~rioa ră au o trom pă retrac tilă
acoperi tă cu nu meroase c ărltge . In timpu l dezvoltări i trec prin
d o u ă gazde, larvelc fiind p a razite în co rp u l artropodclor. ia r
ad ul tii în corp ul ve r teb ratelor. Eciunorlwnchus.
- Înc rengăt ura Priapulida co nstituie un gru p foar te mic de
ncvertebratc (2 ge nuri cu 8 sp ecii), ca racte r iza te p rin co rp ul
cilind ric. sc u rt şi gros, colorat în roş u deschis. Anterior a u o
trompă excrtil ă , de aceeaşi grosime cu corpu l, acoperită cu şi ru ri
longitudtnalc d e pa p ile ş i sp in i. La e xtre mita tea ei se află ori-
ficiul b ucal, înconjurat de mai m ulte coroane de c ârllge. Tr un-
ch iul are te g umentul des in ela t s upe rficial. îa r la extremitatea
pos te ri oară se află orificiu l anal şi un u l sau două apen dice
acoperite de numeroase p a pile. Priapulus caudatus.
- Îllc rcllgă t u ra Camptozoa (Entoprocta). Acest grup restrâ ns de
anima le (circa 60 de specii) a u aspect tentaculat. ca u rmare a
a d a ptă ri i lor la viaţa sed enta r ă şi la modul de a ca pt ura h ra na
cu ajutorul unor tentacu le. In gene ra l ele su nt ma rine, formâ nd
colonii sau organisme izolate, cu înfăţi şare de po lipid, însă in -
divizii sun t fixaţi cu ajutorul u nui peduncu l. Coroana de ten-
tacule nu es te re t ractil ă ca la briozoa re, ia r orificiu l anal se află
în in te riorul coroanei tentaculare al ături de gură ş i porii excre-
to ri. De asemenea, camptozoarele nu a u celom ca briozoarele,
spaţi ul d intre organe fiind u m p lu t cu un ţesut parenchimatos
ca la platelmin ti, ia r a para tul excretor este format d in protonc-
fri d ii. Se dezvoltă prin me tamor foză , la rva având o foa r te ma re
asemăna re c u trocofora, ex is ten tă la a neli de ş i tentaculate.
Paralel cu în mul ţ i rea sexuat ă , ca mptozoarc le se reproduc şi
asexuat, pr in tnrnugu rire. Pedicellina echinata.
66
- În crengăt ura Mollusca. Molu ştele su nt animale marine, dul-
cicole şi ter es tre, având s ime tr ie bilateral ă , cu excepţia gastero-
podelor. la care aceasta se p ier de datorită to rsiunii corp ului.
A dapt ă n d u-se la cele mai variate condiţii de viaţă, moluştelc
a u aspecte ş i structuri diferite, prc zen t ă n d, to tuşi, o se rie d e
ca ractere co mune. Co rpul nesegmente t, scurt ş i moale, este
alcătu it d in: cap, picior, sac visceral, manta ş i coch ilie.
Ca pul cu orga ne le de simţ şi gura cu radul ă este bine dez-
voltat la gasteropode ş i cefalopod e. mai p u ţi n dezvoltat la
amfine urieni ş i scafopode ş i li pseşte la lamelib ran hiate.
In partea ventral ă a corpului, cu orientare anterioară, mo-
l u ştelc au un picior musculos, d iferit ca formă şi mărime, ca
rezultat al a da ptă rii lor la diferite con diţii de viaţă . Astfel, la
gas teropode a re form ă de ta l p ă, la btval ve este ca o Iarnă ver-
ticală etc. El serveşte la locomoţie.
Sacul viscera l dorsal adăposteşte organ ele d e nutriţ i e şi re-
p roduce re.
De pe fa ţa do rsală porneşte o r ăsfr ân gere tegume ntară nu -
mită pa lium sa u manta, care acoperă n umai masa viscera lă
ca la melc, sa u corpul în treg ca la scoică, a vând un rol protec-
tor. Spa ţiu l cu p rins Între palium şi corp determină cavita tea
pa leal ă c u rol in respiraţie ş i mi şcare, in ea g ăsindu-se aparatul
respira tor, orificiu l ana t orificiile cxcrctoare şi genitale.
Cochilia este c alcaroas ă, aco pe rită la exterior de c u t icul ă. Ea
es te p rodu să de epiteliu l mantalei ş i a re ro l de p rotecţi e . Forma
sa este v ari a b il ă, fiin d în legătură cu mo dul de viaţă al anima-
lul ui, ia r uneori s la b dezvolta tă sa u ch ia r abse nt ă .
Tegumentul este prevăzut cu glande mucoase ş i gla n de
calcaroase.
Sistemu l nervos este a lcă t u i t din ga nglioni cercbroizi. ped ioşi ,
paleali ş i viscerali. legaţi între ei prin comisuri şi conective:
excepţie fac formele primitive ca re prezin tă cordoane nervoase.
Cu excepţia lamelibra nbiatelcr. apara tul diges tiv prezintă un
organ ca racter istic, radula. şi un ma re hepato pa ncreas.
La formel e acvatice aparatul respira tor este a lcăt uit din
branhii pectinate sa u foa rte m ult cutate. La cele te res tre se
dezvoltă o cavitate pulmonară ce conţine o reţea de capilare
san gu ine în pe retele ei ş i comu nică cu exteriorul prin p neu-
mostom .
Apara tul circ u la tor es te format di n ini mă , vase de sânge ş i
lacune. In ima este situa tă, de obi cei, în apropierea aparatulu i
respira tor, cu care se a flă În strâ nsă corelaţie f uncţional ă; ea
este formată d intr-un ventricul şi do u ă a n-ii, înco njurată de
pericar d . Aparatul ci rcula tor este d eschis.
Apara tu l excre tor es te re p rezentat prin organele lui Bojanus.
Re p rod uce rea se face numai sex uat. marea majoritate fiind
unisexu a te. dar su nt ş i unele he rmafr odite (opistobranhiatele ş i
pu lmonatelc) .
Dezvoltarea este di rect ă sa u prin me tamorfoză, ş i în aces t
caz formele larva re am intesc de la rv a trocofor ă de la a nelide,
doved in d afin ităţi filogenetice cu anelidele.
Mol u ştele se împar t În do uă su b î nc ren găt u r i : A mpttineura
(molu ştc p rimitive) ş i Conciufera ( m oluş tc cu coc hilie).
Subtn creng ătum Amphincura c up ri nde m olu şte lipsite de co-
ch ilie propri u-zisă, ve r mifor me, cu ca p ul redu s iar cavitatea
paleal ă re p rez e nt a t ă prin dou ă ş a n ţ u r i , pe la tu rile cor p u lu i,
În ca re se găsesc bran hii p ectina te . Siste mu l nervos este for -
mat din cordoane nervoase. Această subtncrengăt ur ă c u pr ind e
2 clase :
Clasa Aplacopuora (Solenogastra) conţine m olu şte p rimitive
(circa 150 specii), m ici, ve r moide, fără plăci calca roase, Încon ju-
rate de o ma n ta, in grosimea că reia se găsesc sp icul! calca roşi .
Clasa Polyplaeophora (Lorieata) cu p rind e circa 1 000 spec ii d e
molu ş te primitive, cu corpul ovoid, alu ngit şi turtit dorso-ven-
traI. Pe pă rţile la terale se observă o mică r ăsfr ângerc tcgu-
men tar ă (pcnnotu m), acoper ind un şanţ - ca vita tea palcală - ,
ia r ve ntral se a flă piciorul În formă de talpă. Pe pa rtea dorsală
corp u l este acoperit cu opt plăci calc a roase. fo rmând lor ica .
Cniton etegane.
S u bin crengă t u ra Condiifera este reprezen tată prin m o lu ş te cu
cochilie, sistemul ne rvos cu cele 3 perechi de ga nglion i, man-
ta ua bi ne d ez v o lta tă care, în genera l, închide o cavita te paleal ă
mare. După fo rma p iciorului, această s u brnc reng ăt ur ă se d i-
vide în 5 clase: MOlJoplacopţJOTQ, Gaeteropoâa, Scaphopoda, Lamel-
tibranchia (Bivall'ia) şi Ceptialopoâa.
Clasa Monoptacopuoro cu prin de cele mai p rimit ive rnoluşte
act uale conc hifere (6 sp ecii). Corpul lor es te acoperit dorsal cu
o coch ilie alcătuită dintr-o singu ră pl acă turtită dorso-ven tral.
ca o pălărie corucă joasă. Coc hilia es te subţ ire ş i friabilă, cu
str iu ri concentrice de creştere În jurul a pex ului. Ventral se
observ ă piciorul ca o talpă cu con tur circular şi mantau a lipită
de cochilie. Piciorul are de asupra un şanţ paleal circular în
care, ante rior, se afl ă gu ra, în urma pi ciorului ori ficiu l anal, iar
pe laturi 5 pe rechi de branhii. Neopilinu.
Clasa Gasteropo âa conţine cel mai mare număr de specii de
molu şte (circa 90 000) , adaptate at ât la viaţa a cvatic ă (marină şi
dulcicol ă}, câ t şi la viaţa tcrest r ă . Capu l, totdeauna d is tinct,
este prevăzut dorsal cu tentacule şi och i, iar ve ntral poa rtă
gur a. G as te ro podele se d epla sea ză prin t ăr ă rc, cu aju toru l p i-
ciorului în formă de ta l pă. Deasupra piciorului se afl ă sacul
visce ra l învelit de man ta şi a dă pos ti t în tr -o coc h ilie conică,
r ă sucită în spirală. Datorită aces tei ră suciri s-a u red us sau au
dispărut: un atriu cu bra nhia res pect i v ă şi un orga n al lu i
Bojanus. La speciile te restre ca vitatea paleală es te rudimentară ,
iar respiraţia se efec tu ea ză prin peretele mantalei puternic
v asc u la riza tă ce Închide o cav ita te ca re se rveşte drept pl ărn ân .
După for ma ş i dispozi ţi a apara tulu i res p ira tor, clasa gas te-
ropode a fos t divizată în trei subclase: Prcscbranchiaia, Opisto-
oranduata şi Putmonata.
Subelasa Proeoorancuiata con ţi ne gaste ropode ca re au bran -
hiile Înaintea in im ii. Aceas tă s ubclasă se îm pa rte În trei ordine:
Ord. Archacogaereropoda. R ă su ctrea corpu lu i nu a influen ţat
mult organizarea animalelor: a u dou ă cte n idi i pec tina te (Aspi-
dobranchia), inima cu două a tr ii (Diotocardia) şi două organe
Bojanus (Patel/a, îieeuretta, Haliotis e tc) .
Ordin ul Mesog as teropoda (Pectinibranchia] cu prin d e cel mai
ma re numă r de specii. la care răs uc i rea a afecta t m ult ş i orga·
nizarea internă. Astfel. in ima are un singur a tri u (M onotocar-
dia). Posedă o branhie ş i un orga n Bojanus. Carinaria.
Ordinul Neogaeteropoâa cu prinde gasteropode marine, cami-
vor e. cu coch ilia sifonos tom ă . Buccinum, Conus.
Subclasa Opistobranchiata cu prind e gaste ro po d e marine, her-
mafrodite, cu branhia si tu ată înapoia in imii. Ea se su bd iv ide în
trei ordi ne: Tectibrancnia, Nudibranchia ş i Pteropoda.
Ordin ul Teclibranciua cu p rinde tipuri care a u sacu l visceral
de zvoltat, răsucit în s p i ra lă şi, de obicei, a dă postit în tr-o co-
chilie, iar branhia aco perită d e un lob al mantalei . Pteuroarancuue,
Aplysia e tc.
Ordinul Nudibranchia - gru p d e opistobranhiate la care sacu l
visceral este cuprins în picior. Cavita tea paleal ă . branhiile Pec-
tinate şi coch ilia au dispărut. Branhiile au fost în locu ite cu
formaţii sec u nd a re, pcnatiforme sa u papiliforme, situa te în mă­
nu nchiuri sa u în rândur i d orsal e pe corp. Cioeeodorie. A eolis.
Ordinul P te roţoda - opistobra nhiate marine, adaptate la viaţa
pe la gic ă . Co rp ul este tr a nsparent, iar piciorul mult lăţit În lă ­
turi, în formă de lobi Iol iacei, ca ni şt e a ripi oarc. es te numit
pteropod ium . Cu aceşti lo bi an imalele se pot m en ţin e şi înota
u şor la s u p rafa ţa apei. Hyalea et c.
Suixlasa Pulnicnata este reprezentată prin gas teropod e terestre
sa u ad a pta te sec u nd a r la v iaţa a cvati c ă , folo sind În continuare,
pentru respiraţie, aerul atmosferic. Au ca vita te p ulmonară, ia r
pl ăm ânul este sit ua t a nterior faţă de i n i mă . Sis temul nervos
este cefaliza t. Sun t hermafrodi te.
După pozi ţia oc hilor ş i număru l tentaculelor. subciasa Pul-
monata se subdiv lde În două ord ine :
Ordinu l S ty lom matopllOra conţine pulmonare terestre, având
4 tentacule la cap ş i oc hii s i tu a ţi în vârful tentaculelor mari.
i ieiix, Limax, A rian,
Ordinul Baeommatopiiora cuprinde pulmonare adaptate se-
cund a r la v i a ţa acvatic ă. La ca p au două tentaculc iar oc hii
sun t s i t ua ţi la baza lor. lsşmnaea. Planorbis.
Clasa Scaphopoda c u pri nde molu şte exclusiv marine, circa
350 de speci i, trăind în zona literal ă , cu corp ul înfundat j umă ta te
în ni sip. Ele au cochilie comc ă , puţi n curbată şi d esch i să la
a mbele ca pete. Corpul es te com plet ascuns în această coc hilie,
fiind învelit în mantaua care-I înconjoară. Prin deschiderea
anterioară, mare, ie se p icioru l, ia r din zona ca pu lu i, ca re este
redus, apar d o u ă grupe de filame nte l ă t ite la vârf, numite
captecule. Sexele su nt separate, iar dezvoltarea se face prin
metamorfoză . Deni aiium vulgare.
Clasa Lamellibranchia. Se caracter izează prin moluşte acvatice
cu s ime trie bilaterală ş i regiunea ce falică ab senta (acefale). Cor-
pu l, prevăzut cu picior musculos, în formă de Ia rnă de topor
(pclccipod e), este 'acope rit de o manta formată di n doi lobi
la te rali, s udaţi pe lin ia media n- dorsal ă . Coc hilia es te fon
din două val ve [bivalvc] re unire dorsal printr-un ligame nt el
ş i articulate p rintr-o ţ â ţ â nă forma tă din dinţi şi al veol e si!
pe p latoul ca r d inal. Cele două valve s un t ţinute al ăturat
muşchii add uctori. Branhiile s unt Iarn elare, situa te în cavit
palea l ă, de o parte şi d e alta a piciorului. Se cunosc circa 2C
de specii.
Lamelibranhiatele se cla si fic ă în 4 or d ine:
O rdin III Toxo âonta (Fi/ibrallc1lia) . Au bra nhii de tipul c
diilor ş i t ă ţ ăna ta xodont ă, cu u n platou ca rdinal la rg prev
cu nume ro ş i d inţi lamelan. para leli, sep a ra te de gropi ţe i.
tice . A rca, Pectuncutus.
O rdinul Anisomyaria . M uşchi ul add uctor an te rior este re
sau a bsen t, t ât âna taxodont ă sa u redusă, branhii cu filam ,
lungi (filibranhie) . Mytilus, Oetre a. Lif1lOp/wga.
Ordinul Eulanieiiibrancuiata. Au t â ţ ăna de diferite tipuri
general s un t izomiare, a u branhii În formă de lame, mant
dese ori cu s ifoane dezvoltate. Unio, Anodonta, Cardium etc
O rdinul Seţnibra ncuia cupr inde specii carnivore ab isale.
Clasa Cephatopoda - cu p rind e mol uşte marine (circa 730 spe
cu coc hilia rudiment ară şi internă sa u li pseşte, "or i este n
dezvoltată ş i rulată în acelaşi plan, la cele primitive. Nauti
Piciorul es te transformat în braţe p re v ă z ute cu ven tuze, şi
tr -un organ s pecial. numit p âln ie. Pâl n ia es te sit uată la c
cht de rea cavităţii paleale, care are forma de buzunar. Sister
ne rvos este conce ntra t în regiunea cc fal tc ă şi închis într-o ct
ca rtilaginoasă . Unele cefa lo pode au in imă cu un ventricu
patru a trii , patru bra nhii, patru organe ale lui Bojanus, iar
te le a u inima cu un ve ntricul. două a tr ii, d ouă branhii şi de
orga ne ale lui Bojan us.
După numă rul branh lilor. cefalopodele se divid în de
su bclase:
Subctasa Tetrabran chiata formează un gru p vec hi cu coch i
ex ternă d ezvoltată ş i nu me roase braţe tentacu lare (90), retract
ş i lips ite de ve ntuze. Inima es te for ma tă d intr-un ve nt ricu l
pa tru atrii. A u patru bra nhii şi patru organe ale lu i Bojanus,
p âlnia este formată din doi lobi egali, n econcrescu ti. Nautilu
Subctaea Dibrancisiata cuprin de cefalopodc cu cochilie redu
inte rnă sau dispărută . Braţele (8-10) sunt prevăzute cu ve
tuze. Ini ma a re un ventricul ş i do u ă a trii. Au ' d o u ă branhii
două organe ale lui Boianus. P âln ia a re formă conic ă, cu lo'
concrescuti. Su nt răp it oare.
După numă rul b ra ţel o r, se Îm pa r t În dou ă ord ine;
Ordinul Decapoda. A u o coroa nă de zece braţe, din ca re o
mai scurte, bucale, şi d ouă tentaculare, mai lungi, s ubţiri, l
ventuze pedu nculate di spuse numai la vârfu l l ă ţi t. Au cochil
internă. Scpia, Loligo etc.
O rdinul Octopoda. A u opt braţe bucale egale, prevăzu te (
ve ntuze ses tle, iar braţele tcntacularc lipsesc. N u au nici un f
de cochilie. Octol'u s, Eledone, Argollauta e tc.
- Îll crellgătllra Echiurida este reprezentată p rin an imale ro.
rine cu corpu l ctltnd ric sau piriform, viu co lora t, la partea anb
rioar ă fiind prevăzu te cu o trom pă, ca re uneori d epă şeşte mu
lungimea corpului. Ea este străbătu tă d e un şanţ ciliat, cal
me rge până la or ifici ul bu cal , s itua t la bază . Corp ul prezint
ventral o pereche d e c ă r ligc. omoloagc chcţilo r. Se cunosc circ
150 speci i. Bonellia t ufigillosa etc.
- Îll crellgătura Sip unc utida. A nimalele au corp u l cilindric, ne
segmen ta t. An terior a u orificiul bucal pl asat la capătul un e
trompe exertile, a coperită cu croşete chi tin oide sau cu pa pile
Orificiul bucal este înconjura t de o co roa nă de tentacule. Te
gumentul corpul ui apa re cadrila t, d ato rită unor şa nţuri longi
tudinale. ca re se în tre taic cu altele ci rc u lare. Su n t animale ma
rin e ce s ta u ascunse în nisip. Sipuncutus roouetue.
- ÎlJcrengătura Annclida. Această r ncreng ătur ă cu prinde ani
male cu corpul Î mpărţit în segmen te sa u me tamc re, di spuse
in tr-o sc rie lini a ră, se p ara te în interiorul cor pului prin pereţ
transversalî sau d tsepimentc. In ge ne ral, anehdel e su nt for me
libere . Se cu nosc 8 700 de specii d in care maj orit a tea trăiesc îr
mări, altele în ape dulci, iar o parte s unt ter estre. Corpul es te
lung, cili nd ric sa u slab turtit d orso-ventral. Dimensiunile lu i
su nt cuprinse În tre 0,2 m m - 3 m, iar numărul metamerelor se
poare ridica până la 800. Culoarea cor pul ui es te foarte va ri a tă,
de la formele alburii sau bru ne întu nec a te, până la cele verzi
.7
sau roşii s t răl uci t oa re. Merameria, p rimitiv homono m ă. devine
heteronomă ch iar de la polichetele erante şi se accentuează la
cele sedentare ş i hirudinee .
Cavita tea corpului este formată din saci celomici aşezaţi câte
a pereche in fiecare metamer.
Aparatul excreto r este repreze nt at prin metanefridii, câte o
pereche în fiecare segme nt.
Aparatul circulator este cons tituit din două vase longitudi-
oale, unul dorsal ş i altu l ven tral. legate intre ele pri n vase co-
laterale, metamerice.
Respiraţia este t egu m en ta r ă şi branhială .
Sistemul nervos scalarifonn este cons titu it dintr-un cre ier
suprafaringian şi ganglio ni ventrali, câte o pereche În fiecare
metamer, lega ţi prin co nec tive (ga nglionii succesivi) ş i prin
comisuri (ga ngiio nii simetriei).
Dezvoltarea es te d irectă la formele teres tre şi d e apă dulce,
iar la cele marine p rin m etamorfoză .
- lncrl"ngă tura Annelida se împarte în 4 clase:
Clasa Polyc1Jal"ta cuprinde anelide marine, o mică parte de
a pă dulce ş i terestr e. Corpul lor este format d in trei regiun i:
pr ostomiul (cap u l). tr u nch iu l me tamerizat şi pigid ium. La cap
se găsesc orificiu l bucal ş i org ane de s i m ţ comp use din 1-2 pe-
rechi d e antene tentaculiforme: 1- 2 perechi de och i, o pereche
d e organe olfac tive, ventral doi palpi, cu care percep gus tu l. iar
lat eral ciri tentaculari care se rvesc ca organe tac tile. Pe laturi,
fiecare rnetamer d in regiunea tru nchiului poartă o pereche d e
parapode bilobete, cu m u l ţ i chett, iar la baza lor se găseşte,
dorsal şi ve ntr al, câ te un CÎr. Pe p igid iu mullipsit de parapode
se afl ă anusul şi o pereche de ciri p igid iali.
Clasa Polyc1lacta se d ivid e in trei or di ne:
Ordinul A rduanne lida cu prinde for me primitive cu o orga-
niza re si m plă . La pa rtea an terioa ră se află ca pul cu ten tacule şi
pa lpi. Lateral, pe met amere, se află parapode red use. simple,
cu chcti simp li. Atât parapodele, câ t şi c heţi i pot lipsi. Au o
l oco mo ţi e ctlt a ră ş i s u nt rnicrofage. Trăiesc în mări ş i ape dulci .
Ordinul Errantia este reprezent at prin polichete libere, răpi.
toare. Gu ra es te prevăzută cu un farin ge exertil (tro m pă). ar -
mat cu două max tlc puternice. Parepodele s unt bine dezvoltate
şi servesc la locomoţi e . Nereis pelagica, Aphrodite aculeata etc.
Ordinul Sedentaria se ca r ac t eri zea ză prin anelide tubicole.
mlcro fage, lipsite de ma xile, cu parapode scurte, iar palpii dez-
voltaţi servesc ca organe tactile sa u la respiraţie . Au segmcntatie
hetcronom ă. Trăiesc în tuburi săpate sau fab rica te. Arenicola
grubei, Serpula te mucularie etc.
Clasa Myzostomidll conţi n e 130 specii d e anelid e adaptate la
viaţa parazita ră. Ele au corp u l turtit dorso-ven tral. d e forma
unui disc p rev ăzu t pe partea vent ral ă cu cinc i perechi de para-
pode armate cu câte o gheară cu care se fixează pe crin oizi.
Clasa Ougocuacta cu p rin de 2400 specii de anelide la care nu
se observă un cap di stin ct, au rar apend ice cefehce şi ochi. Pe
corp nu exis tă parapode, iar c h eţi i s un t puţini (oligos - p uţin)
ş i pri nşi direct în p iele. Ol lgochetele sun t an imale he rmafrodite,
p revă zute cu c1ite llum. Trăiesc in apele dulci sau sunt teres tre.
Clasa OliKoâlaeta cup rinde 3 ordine:
Ordinul Ples ioţ ora - specii de apă dulce. teres tre. am fibii şi
pu ţ ine ma ri ne. Număru l c heţ il o r di ntr-un fascicul variază . Au
o pereche de testicule şi una d e ovare . Porii masculi sun t si tuaţi
pe segmen tu l u rm ător testicu lelor. Tubifex etc.
Ordinul Proeopo ra - au mai multe perechi de testicule (1-4) şi
de ovare (1-3). In general, porii mascul! se află pe acelaşi seg-
ment cu testiculele. Branchiobdella parasita.
Ordinul Opist1ro,:'ora - a u porii ma sculi si tua ţi mult înapoia
segm entelor cu testicule le. Lumbricus etc.
Clasa Hirudinea cu p rinde circa 300 specii de anelide hema-
tofage. Tegumentul s u bţ i re şi .elastic este lipsit de parapode şi
chef (excep ţie A calltllobdella). In schi mb, au una sa u doua ven-
tu ze aşezat e la cele d ouă ex t rem ităţi, una buca l ă şi alta in regiu-
nea anală. Sunt an imale hc rmafrodtte, prevăzute cu clttellu m.
Această clasă se su bdivid e în patru or d ine:
Ordinul A calltJrobdellida es te carac terizat prin lipsa ven tuzei
bucale. segmentele 2-6 au câ te două perechi de fascicule de
cheţi. iar celomul es te lipsit d e parench tm . Sunt lîpitori dulci-
cole care populeaza apele cu rgă toare din nordul Eurasiei şi
atacă sa lmon idele. AcantllObdel1a.
Ordi" ul R/rynchobdel/ida - hirudince dulclcole sau marine fără
cheţi, cu două ventuze. având corp ul mult turtit dorso-ventral
şi o trompă exerti lă. Unele s pecii sug sâ ngele peştilor sau al
68
altor vert ebrate, iar altele se hră ne sc sugând lichide din cor p ul
nevertcbratelor acva tice. PiscÎcoJa etc.
Ordinul CnatllObdeJlida c on ţi ne hirudince achete. cu d ou ă
ve ntu ze ş i faringe prevăzut cu 3 maxile com oase. Au celomul
plin cu p ar en chim . Sug sâ n gele mamifere lor ş i al omulu i.
Hirudo etc.
Ordinul Pllaringobdellida - sun t hirudinee lipsit e de ch e ţ i , au
fari nge lung, fă ră ma xile. Herpobdella etc.
- În crenKătu ra Ollyc1lOpllOra cu prin de un grup m ai res tr âns,
premergător artropodelor (70 specii). Corp ul lor cu aspect ver-
moid nein elat are o segmen tar e s u perficială . La ca p au o pereche
de anten e şi o pe reche d e papile orale. în vârf ul căro ra se des-
ch id două glande mucigene. G u ra are un aparat bucal format
d in 4 pi ese în formă de croşete m u lt curbate. Pe latu rile corpu-
lui se găSC'SC numeroase perec hi de a pe n dice sc urte . co rnee,
slab articu late, termina te cu câte două gheare, (Ollyc1lOpllOra).
Excre ţi e se efectuează prin metane fr idii metamerice, iar res p i-
ra ţi a este şi tegu rn en ta r ă ş i prin buchete de trahee ale că ror
stigme se desch id pe toată su prafaţa co rpul u i.
Acest grup p ri mi ti v este răspândit in zona ecuatortal ă a
Americii. Asiei şi Austrahet, trăind pe sub scoarţa arborilor; se
hră nesc cu insecte şi larvele lor. Peripatus capensie.
- l'lCrengătura Tardigrada este reprezen tată prin circa 350 s pe-
cii mlcrosc opice. ca re nu depăşesc lungimea d e 1 mm. T răiesc
în pămân t umed sau în covoraşel e d e muşchi şi mai ra r in ape
d ulci sa u săra te. Ele se m i şcă foarte încet, de u nde şi n umele de
Tardigrada, aju t ând u-se d e patru perec hi d e pi cioare scu rte.
co n lce, tu bulare, neartlculate, terminate cu ghear e. Ca pul es te
lipsit d e apendice. iar gu ra armată cu doi d inţi st ilifo rm i, re-
tr actili. Macrobiotus.
- Îll crengătu ra Linguatutida (Penta stomi âa) reprezintă un g ru p
res trâns de artropode abe ra nte (circa 60 sp ecii). cu as pect ver-
rnoid, ca urmar e a ad a p tă ri i lor la v i a ţa end opa razi tă . Ad ult i!
trăiesc para ziţi În că ile respiratorii ale vertebratelor, ia r la rvele
ş i nimfele tr ec ş i se î nc h istea ză În organele interne ale d iferite-
lor mamifere ş i reptile . Linguatuta.
- Îllcrcllgâtura A rthropoaa. Artropodele s unt an imale cu si-
me trie bilaterală ş i o mare diversitate de forme. din cauza adep-
t ă ri i lor la d iferite condiţi i d e viaţă: u scatul, apele marine şi
d ulc i, g hc ţur lle eterne, me d iul subteran şi v iaţa para z itară.
Au corpu l seg me ntat şi învelit cu o cu t icul ă chif i nizată, al c ă ­
tu ind u n cxoschelet . Excepţie fac numai p uţine grupe, la care
dispa riţia segmentelor este secu n dară, ca rezulta t al ad apt ări!
lor la c on d i ţ i i d e viaţă se d e nt a ră sau parazitară (ciripede. aca-
rie ni etc.).
în unele cazuri chitina este î n cru s ta tă cu ca rbo na t de calciu
sau cu fosfat d e calciu, d ând exoscheletu hri o duritate mai
mare (car apace) . C hitina, mult îngroşată în d reptu l seg me n-
telor, es te ma i s u bţ i re la articu laţii, permi ţâ nd flexibilitatea
corp u lui. Datorită prezenţei chitinei, supra faţa corpului este
com plet lipsită de cili vibratili, iar creşterea es te Însoţ ită de
năpâ rliri succesive.
La artropod ele inferioare (m iriapode) segmen tele cor pu lui
sunt nediferenţiate (homonome) sau se observă o slabă diver-
sifica re. iar la cele s u pe ri oare se gru pea ză În regiuni d istincte.
dând naştere la o metamerte heteronomă , v izibilă (cr us tacee.
ara hnide, insecte).
De aseme nea. se observă şi o cefalizare, care inclu de şi gan·
glionii nervoşi din primele 2-3 segmente.
In ge neral. segmen tele corpu lu i se grupea ză în 3 regiuni:
ca p, tor ace şi abdomen. Ca p u l este format din cel pu ţ in cinci
metamere, co n topi te cu acronul . Toracele este alcătuit dintr-un
număr va ria bil de segm en te. EI poate rămâne separa t sa u se
con to peş te cu ca p u l formân d cefalo to racele (ex. arahnide,
unele crustacee). De asemenea, cele trei re giuni se pot u ni în-
tr-o s i ngu ră piesă . iar seg men tele se pot recunoaşte n uma i după
apend ice, ca la aca rieni.
De obice i, segmen tele s un t prevăzute cu câ te o pereche de
apendice a rtic ulate a şezate simetric pe părţile laterale. Apen-
di cele su feră mod ificări in raport cu funcţia pe care o îndep li-
nesc . Ast fel, la ca p. se observă o pe reche sau două d e antene
ori o pereche d e organe prehensile. numite ch eli cere. după ca re
urmează 1-3 perechi de apendice bucale primit iv biramate.
 În regiunea toracelui există apendice articulate foa rte dez-
voltate, care servesc la locomoţie . O parte dintre acestea se
adaugă la cele bucale, formând maxilipede.
Artropodele, adaptate la viaţa terestră şi deplasarea prin zbor
(insecte), posedă pe părţile Jatero-dorsale ale to racelul una sa u
două perechi de aripi.
Abdomenul este de multe ori lipsit de apendice. La unele,
însă, se păstrează, având formă biseriată, servind la respiraţie
sau ca organe care poartă ouăle (crustacee). La altele rămân ca
mici apendice stiliforme (apterigote), sau cele de pe u lti mele
segmente se transformă în armătură genitală. In sfârşit, la
unele insecte abdomenul se termină cu 2-3 prelungiri articu-
late, nu mite cerci (Ephemeroptera).
Cavitatea corpului este l ipsită de ţesut parenchimatos. Ea
este constituită d in cavitatea primară, blastocel. şi cavitatea se-
cundară, celom, contopite prin resorbţla pereţilor mezoder mic f
este plină cu u n lichid sangvin şi poartă numele de he mocel.
Res piraţia este acvatică sau aeriană. In primul caz, schim-
burile de gaze se efectuează prin porţiunile permeabile ale te -
gu mentului sau prin branhii provenite din expansiuni situate
pe a bdomen sa u pe apendice.
Respiraţia aeriană este îndeplinită de o serie de tuburi capilare
de origine ectodermtcă, numite trahet, care pătru nd şi se ra-
mitică în corp şi ale căror oriflci i, numite stigme, sun t situate
pe părţile la terale ale corpului, în general, câte o pereche pe
fiecare segment.
La alt e artropode (arahnide), organul resp ira to r are forma
de buzunar, cu p ereţii s ubţir i mult cuta ţi, numit pulmon.
Aparatul excretor este reprezentat prin mai multe tipuri de
organe tubulare închise: glande antenare, m a xila re, labiale,
organe deriva te d in metanefridii, ceea ce exp lică înrudirea ar-
tropodelor cu aneltdele.
La areneide, şi în special la traheate. a paratu l e xcretor es te
reprezenta t prin tuburile lui Malpi gh i.
Sis temul nervos este ga ngl ionar. de tip scalar lform, cu
tend inţa de centralizare în m ase nervoase. In legă t u ră cu ma-
rea dezvoltare a organ elor de simţ cef ali ce, sistemul ne rvos
prezintă un înalt grad d e cefa lizare.
Organele de simţ sunt foarte dezvoltate, ca rezu lta t al adap-
tări i lor la toate med iile. Astfel, majoritatea artropodelor au
ochi co mp uşi .
fncrengătura Arthropoda se divide în trei sub înc rengătu ri:
I
Tritooitomorpha, Cneticerata ş i Mandibulata.
Subîncrengătura Trilobitomorpha cuprinde artropode m arine ,
fosile , care a u pop ula t măril e paleozo ice ş i care s-au s tins oda tă
cu sfârşi tul acestei e re .
Subîncrengătura Cheticeraia. Aceste a rtropode a u corpul di -
vizat în : prosoma (cefa lotorace) şi opistosoma (abdomen) . Pro-
soma poate fi uni tă cu op istosoma printr- un peduncul (Panto-
poda, Araneae) sau pe o suprafaţă l arg ă (scorpioni, merosto-
mate), ori fuzionate în tr-o si ngură p iesă (aca rie ni). Prosoma
este compusă din şase segmente prevăzu te fieca re cu câ te o
pereche de apendice articu la te . Astfel, în regiunea capulu i,
prima pereche de a pe n d ice, situată înaintea orificiului buc al
(preorală). se n umesc chelfcere. Ele se termi nă, de obice i, cu
câte un cleşte, servind ca organe prehensile. A d oua pe rech e de
apendice ( po sto raIă) este de forma unor Iame tă t oase p revă­
zute cu câ te un palp m are, p ed tp alp. La for mele terestre pedi-
palpii func ţi onea z ă ca organe tactil e (Arancae) sa u cu ro l pre-
hensil (scorp ioni), iar la formele acvatice a u aspect de picioa re
şi serv esc la locomoţie (Xiphosura) . După pe dtpalpt u rmează
patru perechi de p icioare. N u au ante ne.
Opistos oma es te forma tă d in mai multe segmente m ob ile
(scor pioni) sudate în formă de scut (xifosuri) sa u în forma unui
sac moale (Araneae). La unele specii, opistosoma este î m p ărţită
în două părţi: una anterioară , mesosoma (abdomen} şi alta
pos te rioară, metasoma (post-abdomen) (scorp ioni). In gen eral,
opistosoma este formată din 12 segmente şi telsonu l.
Cheliceratele a u re prezentanţi care populeaz ă mările, a pe le
dulci şi mediu l ter estru; unele specii sunt adapta te la viaţa
parazitar ă . Până în prezent se cu nosc circa 32 000 d e specii
grupate în trei clase: Merostomata, Pantopoda şi Arachnida.
Clasa Merostomata este reprezentată prin specii ma rine, având
corpul alcătuit din tr ei pă rţi: prosoma, opistosoma şi telson.
Prosom a es te formată din 6 seg men te, mai mult sa u mai
puţin fuzio na te, iar pe p art ea ven trală au chelicerele ş i 5 pe-
rechi de a p end ice articulate, ca re înc onjură orificiu l bucal şi
servesc atât în procesul de masticaţie prin coxcle lor m ult dez-
voltate şi tăioese, cât şi la locomoţ ie (gnatopode). Inaintea gu rii
se află chelicerele, transformate în organe prehensile.
Opistosoma este formată din 6-12 segmen te p revăzute,
fiecare, cu câte o pereche de apendice lamelare. Posterior, opis-
tosoma se termină cu telsonul, nearticulat şi alungit în formă
de spadă.
Clasa Merostomata se divide în două ord ine: Eurypterida (Gi-
gantostraca) şi Xiphosura.
Ordinul Gigantostraca cuprinde numai fo rme fosile paleozoice.
Ordinul Xiphosura este astăzi reprezentat prin 3 genuri şi 5
specii. Co rpul lor es te compus di n prosoma mare, sc unformă,
semilunară şi opistosoma cu segmentele s u date ca un scut
hexagonal, urmat de telson. mobil şi lung ca o spa dă .
Pe partea dorsală. în regiunea capulu i, pre zi ntă d oi ochi
co mpuşi, reniformi, iar pe cea ventrală a re şase pe rec hi de apen-
d ice. Prim a p ereche s unt chelicerele, ia r urm ătoare le cinci pe-
rechi fo rmea z ă gnatopodele. Cheltcerele şi primele 4 pe rechi
de gnatopode se termină cu câte un cle şt e având a r tico lul mo-
bil plasat la exterior. Pe pa rtea ventrală a opistosomei se găsesc
şase perechi de apendice lamel tforme. Pr im a pereche, numită
opcrcul. este mult chitinizată şi are ro l de protec ţie pe n tru u rm ă ­
toarele cinci perechi, care servesc ca branhii în resp ira ţie .
Telsonul. mobil ş i dezvoltat, ajută animalului să revină îr
poz iţ ie normală când se răstoarnă. Aceste a n imale pop ulea ză
zonele AC. A tla n tic ş i Pacific. Xiphosura (Umulus) polypllC1t1us.
Clasa Pantopoâa grupează artropode exclusiv marine, trăind
d in zona literală până la 4000 m adânci me. Su nt animale cu
dimensiuni cuprinse între 0,30-50 cm. Se caracterizează prir
corp ul mult redus şi prin 8-12 perech i de picioare foarte lungi
care depăşesc mult lu ngimea corpulu i (pantopode). Corp ul este
format dintr-o prosomă segmentată foar te în g us tă ş i dreap tă,
urma tă de optstosoma redusă ca un tuberc ul.
Pe partea anterioară a prosornei se găsesc 4 ochi simpli aşe
zaţi pe un scut dorsal. Aceştia lipsesc la fo rmele abisa le. Ante-
rior, partea ce falică se pre lungeşte cu o tro m p ă aspiratoare. lr
vârful său se desch ide orificiul bucal p revăz ut cu trei dinţi, iar
pe la tu ri, la baza trompei. se găsesc chel icerele.
Regiu n ea trunchiului este alcătuită d in 3-5 segmente Hbere
sau fuz ionate cu partea cefalic ă. formănd cefalotoracele. Fieca re
segment are câte o pereche de p icioare foarte lungi, formate
din câte 9 a rticole. Anterior şi ventral se mai o bservă o pereche
de pedipalpi foarte subţi ri, iar la mascul urmează, dup ă pedi-
palpt. încă o pereche de apendice, pe ca re s unt prinse o uăle,
n u mite organe ovigere. Adulţii d uc viaţă pră dă toare sau rara-
zitară pe celenterate, sponglert şi pe ascidii, hr ă rundu -se cu
suc urile din corpul lor. Se cunosc circa 500 specii. Nymphofl.
Clasa AracJmida rep rez intă cel mai mare gru p de chellce rate,
36000 de specii, adaptate exclusiv la respira ţ i a ae riană. Ma rea
majo rita te trăieş te pe uscat, iar p uţ i ne a u devenit secundar
ecvattce.
Corpul lor este, de obicei, for mat din p rosomă (cefalotorace)
şi opistosomă. La unele for me primiti ve (sco rp ioni), opistoso ma
este s ubîmpărţttă în mesosoma (abdomen) ş i metasoma (post-
a bdomen).
Dorsal , pe prosoma alcătuită din 6 segmente, se găsesc 2-8
och i simpli, iar pe partea ventrală 6 perechi de a pendice, d int re
care p rima pereche inserată preoral sun t chelicerele. Urmează
perechea d e ped ipalpi. cu rol senzorial sa u prehe n sil şi pa tru
perech i de apendice ambula toarc. Opistosoma poartă ventral
s tigmele organelor respi rator ii, plămâni ş i trahee, care vari ază
ca n u mă r şi pozi ţie, Hlic rcle pe care se deschid glandele
sericigene la ara ne e, iar la unele forme primit ive (sco rp ioni),
r udimen te de apendice.
Ca re z ultat al trecerii la mediul terestru, a ra hntdele s-a u
adaptat la cond iţii foar te d iferite de v ia ţă, care au cond us la
o mare d iversificare a lor.
Clasa Arachnida se d ivide în ordinele: SCOrpiOIlCS, Pseudo-
ecorpionee. Solifugae, Pedipalpi, Palpigradi, Opilionee, Ricinuiei, A ra-
ncoe, Acari.
Ordinul Scorpiones reprezin tă un gru p primitiv, caracter izat
prin corpul lor î m pă rţit în trei regiu n i: pr oso ma, mesosoma ş i
metasoma: aceasta din u r m ă este îngustă, ca o coa d ă, formată
din 6 se gmente, u ltimul fiin d termi nat cu un ghimpe în legă­
tură cu gl anda cu ve nin. Chel icerele sunt tr iarticu la te şi te rmi-
na te cu câ te un cle şte, iar maxilipedelc, foarte de zvoltate şi
p revăzute cu cleştt puternici. Do rsal. pe cef alotorace. a u 6 ochi
69
 sim pli, iar ventral pc mcsoso m ă se găseşte o perec he de apen-
dice pectiniforme, prinse pe al doilea segment. Scorpionii respiră
prin 4 pe rechi de pulmoni s itua ţi În a bdomen. Ei trăiesc în
reg iun i calde, cfrcu m mcditcranc şi în zo nele tr opicale. Sunt ani-
male pră dătoa re. vânează numai În tim p ul nopţii . Se cunosc
circa 600 specii. Euecorpiue.
Ordinul Peeudoecorpionee gru pează a rahn id e mici de 0,2-
0,5 cm. a se m ă nătoare cu scorp ioni! p rin pedipalpii dezv oltaţi,
prevăz uţi cu cleşte, dar sunt li psi ţi de metasom ă . Nu au pl ă ­
mâni, iar respiraţia est e efectuată prin do uă perechi de trahet
care se de schid pe faţa ven t ra lă a abdomenulu i. La partea
anterioară a prosomei se afl ă, de obicei, d oi sau pa tru ochi
simp li, ca re uneori lipsesc. Sunt a n imale carnivore, v ân ând
animale mici, cu tegu ment ul moale şi s ubţire. Se c unosc circa
1100 specii. CheIifer cancroides et c.
Ordinul Solifugac grupează chelicera te mari (8-10 cm). cu
corpul păros şi pro soma cu u lti mele trei segmente libere, per·
mlţă nd corp ului o mare m obili ta te. Chchcerclc sun t terminate
cu câte un cleşte pute rn ic, iar pedipalpii foa r te lungi, ad aptaţi
la mers şi pipă it; ultimul lor arti col se term i n ă c u o ve n tu ză,
care le permite să mea rgă sa u să se u rce cu uşuri nţă pe s u p ra fe ţe
netede. Respiră p r in trah ei. care se deschid prin 3 perechi d e
stigme, una pe prosorn ă. Solifugele vânează insecte mari (co-
leopt ere, orto p tere) ş i şo pâ rlc, pc care le rup cu chelicere le.
Aceste ara hnide trăi esc în regiun i d e ste p ă cald ă , argl loas ă sau
rusi poas ă. Se cu nosc cir ca 570 specii . Gaieodes araneoiâee.
Ordinul Pedipalpi cu p rin de arahnid e (circa 155 specii) cu Ptv-
soma n esegmentat ă . urma tă de opistosoma segmentată . Cbe-
llcerele sunt te rmina te cu ghea re, în fo rmă de căngi, iar pcdi-
pa lp ii foarte d ezvo lta ţi ş i p uternici servesc la m e rs. Prima
pereche de ape nd ice a m bula torii este lungă , subţire şi li ps i tă
de gheare, având rol d e a n tene, de unde şi denumirea de pedi-
palpi. Pe prosom ă, d orsal, se găsesc opt ochi simpli, dispu şi în
do uă grupe d e câte trei pe la tu ri şi a lţi doi ochi med ian i.
Aparatu l res pi rator est e forma t d in dou ă pe rech i de pulmon i,
care se deschi d pe cel de-al d oilea şi al tre ilea segment abdo-
mina!. Pedipalpii populeaz ă ţinu tu ril e calde. TIleIyp/IOIlIIS dorim'.
Ordinul Palpigradi se ca rac terizează printr-un număr redus
de ara hnide foa rte mici (21 specii), a căror proso m ă are ulti-
mele două segme nte libere, iar optstosoma este segmenta tă ş i
urmat ă de un apen dice ca udal filiform, ca un ş i ra g de m ă rgel e
fine . Ch ellcerele s unt termina te cu cl eş te, iar ped ip alpii s unt
foarte dezvo ltaţi şi se rv esc la loco moţi e (pa/pus = palp; grade =
me rs). N u au nic i och i, nici organe d e res piraţie, aceasta f ă ­
cându-se prin tegumc nt. Populeaza regiunile ca ld e, tropicale,
stân d ascunse în fru nzaru l pă d urilor unde se h rănesc cu o uă
de insecte. Koenenia mirabilis.
Ordinul Gpitionee (Pha/allgidllc) cuprinde păi anjeni (circa 24 000
specii) cu prosoma şi o pistosoma ovală (for mată d in no uă seg·
mente). un i tă cu prosoma pe o largă supra faţă . Chelice rele se
termină cu pense, ia r pedipal pi i, lungi şi sim pli, au for ma u nor
picioar e. Pe pa rt ea vcn rral ă a prosomei urmează pa tru perechi
de picioare foarte lu ngi şi s u bţiri. Aceste a se pot rupe u şo r d e
pe corp, prin procesul de e utotonue, ia r după desp rindere au
capacitatea de a executa mişcă ri u n timp oarecare. Autotom ia
se pro d uce u şor, fără h emoragie, dar ape ndlcele nu se rege·
nereaz ă de cât în tinereţe, în perioada de n ă p ârhre. Pe pa r tea
dorsal ă a prosomei se găsesc d oi ochi si mpli, situaţi pe o
proeminenţă . Falangidele respiră prin tr ahei, foarte de zvoltat e,
ce se desc hi d p rintr-o pereche d e stigme, pe părţile la ter ale ale
corpului, la punc tu l de l egătu ră între prosomă şi o pistosomă.
Aceste arah ni de trăie sc în zone ferite de lum ina soarelu i. P/III·
tangium opi/io etc .
Ordinul Ricinulei. Sun t arahnide care po pulee z ă zonele in ter-
tropicale ale Africii ş i Americii. Ele se ca racterizează p r in lipsa
ochilor, opistosoma forma tă d in 9 segm en te di ntre care 4 sunt
vizibile şi 5 concrescu te. A pa ratu l resp ira tor traheean se des·
chide pri n stigme situa te pe prosom ă. La mascul ], a treia pereche
de picioare sunt trans formate în organe cop ulatoare. Se cunosc
15 specii. Criptocel/us foedus.
Ordillul A raneae (A raneidae). Este unul d in or di n ele cele mai
mari, cuprinzând peste 20000 d e specii. Aceşti păia nj eni au
prosoma şi opistosoma n ese gmentate şi unite între ele printr-un
peduncu l. Chelice rele se termină cu căngi ascuţi te, s tră bă tu te
de un canal prin care se deschid e o glandă cu ve nin.
Pe proso mă se găsesc op t och i sim p li a că ror fo rmă, mărime
ş i d ispoziţie servesc în clasificare. Apendicele segme ntelor X şi
70
XI su n t transformate în filiere p use În l egătură cu glandele
sericigene d in opt sro som ă . Re sp ira ţi a se î ndepl in e şt e prin
patru pulmoni sa u prin doi pulmoni şi o pe reche d e tufe de
trahei. După numărul pu lm oni1or, aranctde lc se di vid în dou ă
s ubo r d ine:
Subordinul Tetraţmeumone conţ i n e un număr mi c de specii
din regiunile tropicale. Ele a u chelicerele orien ta te anterior ,
p aralel cu a xa l on gitu din al ă a corp u lu i (o rtogn at e), au m axili-
pedele fă ră pl ac ă bazila r ă m ast ica toare ş i aparatul resp irator
~u pa tr u pulmont. Speciile acest u i subord in sunt de ta lie mare.
In general, vânea ză mirlapode. di feri te in sec te ş i larvele lor, iar
sp eciile uria şe atacă şi vertebrate mici, ca: şo p ă r le, păs ărel e şi
mamife re roz ătoarc. Avicu/aria avicu/aria.
Subordinu/ Diţmeumone este reprezenta t prin specii mai mic i,
dar cu o foarte mare răspândire pe glob.
Aceşti pă ia njen i a u chelice rele orien ta te spre pa r tea v cntrală ,
perpendicula r pe axa lon git udina l ă a corpu lui (labidognate ),
maxilfpcdel c a u pl aca ba zil a r ă dezvo lta tă, iar aparatul rcspi -
ra tor cu doi p ul moni şi o pe reche de tufe d e tra hei . AralJells
âiadematus et c.
Ordin ul A cari. Sunt chcltcerate la ca re prosoma ş i opis tos oma
a u fu zionat formând o singură un itate. Chelicerele şi pedipal-
p ii s unt tra nsfo rm aţi într-un aparat bucal pentr u ros şi su pt
sa u pe nt ru înţepat ş i supt, fo rmân d un ros tru pro e minent. Res-
p iraţia este traheean ă sa u tegum entară . Majo ritat ea duc o vi aţă
pa razi ta ră, fie numai în sta d iu l larvar. fie toată v ia ţa. Unele
pa ra z i t e a z ă p la n tele, alt ele anima lel e ş i foarte puţine s peci i
tr ă ie sc în dejecţ ii de v ite sa u in hurnu s. Se c u nosc CÎ rca
10000 s pecii.
După poziţi a sttgmelor, prezen ţa sa u absenţa in im ii, a ori ti-
ciului a nal sa u după form a co rp u lu i şi num ărul p icioarelor,
ord inu l acarien i se div ide în pa tru s ubo rd ine:
S ubc rdinu ţ Parasitifo rmes c up r ind e specii ectoparazite ca re, în
general, a u in im ă , stigmeJe situ a te la baza p icioarelor, ia r tubul
d igestiv este prevăzut cu orificiul a nal. Ixodes ricinu s.
Suhcrdinui Trombidiformes gru pea ză specii lipsite de in imă,
sttgmclc situ a te la ba za ro strului, iar intestinu l este lipsit de
orifici ul a na l. Trombidium hotoeericcum.
Suhordinui Sarcoptiformes - sunt aca rien i la ca re lipsesc stig-
mele , ca re zultat al vieţii exclusiv pa razita re; de asemenea, sun t
lip site de inimă, ia r a pa ra tu l cxcrc tor es te s la b d ezv olta t. Sar·
coplt's scabici,
Subordinui Tetrapodili c up rin de fo rme foarte mici, cu corp ul
vcrmiform, prevă zut cu două perechi de picioare inela re. Para-
ziteaz ă pe plan te. Eriop/lyes ritie .
Subin creng ătura Mandiblilata. Sp re deosebire d e cbelicerate,
această su bîncrengătură cuprinde artropode la care regiunea
ccfalic ă este bi ne con tura tă ş i constituită după un plan unic d e
organizare. Astfe l, În stad iul embrionar, ca p u l est e format din
şa se metamere vi zibile . In zona preorală se gă sesc o pereche de
oc hi comp u şi şi două perechi sau o pereche de antene ş i o
piesă m ed i an ă , labrurn. Postoral su nt inserate o pereche d e
ma ndib u le foarte pu te rn ice, ce servesc la prins ş i s fă râ m a t
hra na. U r m ea ză două perechi de maxile, d intre ca re a doua
pereche, prin unirea lor pe linia med i ană, formează o piesă
un ică, labium.
Sub încrengătura Mandibutata se divide În dou ă su p rac lasc:
Diantenata (Branchiaia) ş i Anlenata (Tm cheata),
Supraclasa Diantcna!a gr u pea ză artropodele c u do uă pe rechi
de antene ş i respiraţie branhiaIă sa u tegumentar ă : acea s tă su·
praclas ă es te reprezentată printr-o singură cla să, Crustacee.
Clasa Cruetacea cupr ind e a rtropode cu corpul a părat de o
c ut icul ă chit i nizet ă, uneori impregnată c u să ru r i de calciu,
cons tituind crusta, d e unde ş i denumirea de crustacei. Se cu-
nosc circa 35000 specii, grupate în Entomostracei (crustacei
inferiori ) şi Malacostracei (crustacei s u pe riori) .
Crustaceii tră iesc în mă ri şi oceane, unele (oniscoidele) adap-
tându-se, în mod sec un dar, la mediul terestru foa rte u med , iar
alte le la viaţa parazitar ă. Aces tea din u rmă a u suferit rnodi-
fică ri a tât de mari, încâ t apar tenenţa lor la crustacei este do-
vedită n umai de stad iile larvare.
Co rp ul cr ustaceilor este alcătuit d in acron, un număr de
segmente somatice şi telson. N u m ă ru l de segmente toracice
es te va r iabil la e ntomostracci ş i cons ta nt la mala costracei (5
cefa lice, 8 toracice ş i 6 abd ominale), cu excepţi a fo rmelor pri-
mitiv e la ca re abdomenu l arc 7 segmente. La majoritatea crus -
taceilor capu l se contopeşte cu un număr, sau cu toate segmen-
tele to rec elu i. într-un cefalotorace. Regiunea toracică ră masă
liberă se numeşte pereion. iar cea abd omina lă , p leon. Te lson ul
poartă pe fa ţa ventral ă orificiu l ana l ş i serveş te la inot. La ca p
prezint ă dou ă perechi de an tene, ochii, o pereche de ma ndi-
b u le, dou ă pe rech i de ma xile şi 1-5 pe rechi de maxiltpede.
Dezvolt area are loc prin metamorfoză, din ou apărând lar va
carac teris tică , nauplius.
Clasa Crustacea se divid e în subclasele: Cephaiocarida, Bran-
duepoda. Ostracoda. Mys tacocarida. Copepoâa. Branduura, A5CO-
tlloracîda, Cirripedia ş i Malacos traca. Dintre acestea, vom carac-
teriza sumar numai su bclasele cu ord ine le ca re au reprezentanţi
ilu strati in atlas.
Subc1a$Q Branchiopoda cu prinde crus tacei cu organizare pri-
m iti v ă şi as pec te d iferite. Majoritatea populeeză apele dulci şi
numai pu ţi ne s pec ii s-au adaptat la apa săra tă . Au co rpul d i-
viza t Într-un număr va ria bil de segmen te (10-60) homon ome,
uneori slab de limitate. Dimensiu nile lor v a ri a ză foa rte m ult, de
la 0,5 mm - 10 cm. Pri ma pereche de ante ne es te sc u rtă , iar a
doua foarte lun gă şi si mplă . Apendicii toracici sunt m ult I ă ţiţi
şi subţi r i (foliacei). servind la îno t şi purtând lobi res piraton.
Abdomenu l es te lipsit d e apendice ş i se termină cu furca. Sub-
clasa se d ivide in urmă toare l e ordine :
Ordinul An osfraca cu prinde crus tacc i in fer iori de a pă d ulce ş i
sărată . Au corp ul alungtt, segmenta re vi zibilă şi n umă ru l seg-
mentelor va riind intre 10-16. Nu a u ca ra p ace. Au 11 pe-
rech i de apendice cu conformaţie u niformă . Au ochi com pu şi
peduncu l a ţ i. prima pereche d e ante ne scu rtă. iar a doua, la
ma sculi, este prehens il ă . 8rallc1lillllS stagllaIis, A rtemia salino.
Drdinut Notostraca. Toracele este aco pe rit cu o ca ra pace dor-
sală, ca un scu t. Au număr mare d e segmente ş i apendice. och i
com puşi . sestli. Apus cancrijormis.
Ordinlll Diplostraca cuprinde crustacei inferiori cu corp ul mic,
până la 3 mm, turtit lateral. Segmenta rea corp u lui este s la bă,
avân d pe partea ventral ă 4-6 perechi d e a pend ice. Fu rca arc
form ă de spi n. Ca ra pacea bi v al v ă acoperă tot corpul la sul1Or-
âinul Concnoetraca sau Ia să ca p u l liber la subordinul Ctadocera.
Prima pe reche de antene es te scu rtă sa u ru dimentară , iar a
doua pereche este l u n gă şi blfu rcat ă . serv in d ca orga n de
locomoţie (c1adus = ramură ; cetos '" coarne, antene). Majoritatea
populea z ă a pe le dulci şi foarte puţine pe cele marine . Dap/mia,
Leptodora.
Subclasa Ostroco âa este re prezenta tă p rin crustacei mici, cu
corpu l apărat de o cara pace bi v alv ă . Co rp u l cu puţine seg-
me nte este form at d in cefalotorace ş i abdome n curba t ante rior
spre partea ventral ă, cu extremita tea p os te ri oară bifurcată . Au
şapte perechi de apend ice. Antenele su nt dezvo lta te şi p ă roa se,
ser vind [a Inot ş i t âr âre. Dorsal. înapoia lo r, se observă doi ochi
fu zi ona ţ î. In apele noastre trăieşte gen ul Cvprie, cu mai mu lte
spec ii, a că ro r talie variază Între 1- 3 mm, iar în apele marine
int ertropicale un ostracod uriaş, Cigallloeypris, cu co rpul lu ng
de 23 mm.
Subclasa M ystaeocarida cu prin de crus tacel mici care au 11
seg me nte homonome. Nu au cefaloto race ş i cara pace, iar furca
are cleş t i . Sunt s pec ii marine, cu sexe se p ara te. Derod ieilocaris,
de 0,5 mm .
Subcfaso Copepoâa se caracterizează prin en tomostr ace i m ici,
de 1-2 mm. Corp ul lipsit de ca ra pace es te sc u rt ş i form at
dintr-un număr redus de segmen te. Au cefalotoracele şi percio-
nul forma t di n 3-5 segm ente (pe reio mcre). PII..'Onul (abdomenul)
este ingust , a pod şi terminat cu o furcă . La ca p au două perechi
de anten e, dintre care pri ma pe reche este foa rt e lu ngă ş i se r-
veşte la inot ş i p luti re, iar a doua scurtă . Au respira ţie teg u me n-
tară . Sexe le sun t se p arate. Femclele poa rtă o uăl e in 1-2 saci
ovigeri, fi x a ţ i pe abdomen. Multe spl'Cii sunt ma ri ne, mai puţine
dulcicole, iar o p arte trăi e sc parazite p e bran hiile peştilor.
Ac ea stă s ubclasă cu prinde mai multe ordine: ordinul Calalloida,
cu prinde specii planctonice cu un s ingu r sac ovi ger. Calanlls;
ordinul Cyclopoida cu prinde speci i marine de a pă dulce ş i pu ţ ine
parazite. Abdome n ul es te mai îngust decât toracele. Feme lele
poartă 1-2 saci ovigeri. Cyclops.
Subclasa Branc1Jiura conţ i ne specii ectoparazite, fixat e pe p it....
lea peş til o r de apă dulce. Corpul lor turtit dorso-ventral este
alcă t u it d in două părţi : cefalo toracele, ca un d isc şi abdomenu!,
regresat ş i bilobat, foliace u, cu furca red usă . Pe cap, dorsal, arc
doi och i co m p uşi iar y entral un rostru p revăzut cu un perfora -
tor. De o parte şi de alta a rostrului se află două ve ntuze pe
pr im a pereche de maxil e, iar a d ou a pereche de maxile es te
tra nsforma t ă în câ rlige. Au patru perechi de apend ice toracice
btramate. îno tă t oa re . Abd omc n u l î n de pli neş te ro l de î notă toa re,
dar şi de a para t respirator. in acest scop se r vind cei doi lobi
ca re s-a u transformat în branhii, d e unde şi denumirea de BTa fl-
chiura. Femelele nu poartă ouăle in saci ovigeri . ci le- depun
d irect in a pă . Argu lue ,
Subdasa Cirripedio cu p rind e ento mostracei maririi cu corp ul
foarte mult transformat din cauza adaptări! lor la via ţa seden-
tară sau parazitară. Speciile parazite au organizarea regreset ă .
Ce i sedentari a u co rp ul înve lit in plăci ch itinoase, puternic cal-
cifica te. Cei adapta ţi la viaţa parazitar ă au corpu l profund mo-
d ificat , încât au pierdut caract erele de artropod. având mai
mult aspectul de viermi . Ci ri pedele se fixează cu prima pe reche
de antene. Uneori au peduncul . Ma jorit atea s unt hermafrodite,
ia r la cele untsexuatc mascu lii s u nt pigmei faţ ă de femeie.
SlIbclasa Cirripedia cuprind e mai mu lte ord ine: Ordinul Thora-
cica - au şase perechi de ciri ş i cuprinde d ou ă s ubo rdine -
Leţodomorpiw. cu peduncul (Lepas) şi Batanomorptia. fă ră pedun-
cu i (Balanus). Ordinul Rhiz accpttola cu prinde clr lpede cndo-
parazite la crus taccclc dcce pode. Saceulina.
Subclasa Malacvstram cuprinde cei mai ev olua ţi cr ust acei şi
cei ma i n umeroşi , circa 3/ 4 din tot alu l cr ustaccilor. Sunt cru s-
tacei superiori de d imensi uni ma ri şi chiar foa rte mari. Tegu-
men tu l este putern ic ch itiniza t şi impregna t cu să ruri de calciu .
Au corp ul î m părţit in 2 regiuni: cefalo torace ş i a bdomen, cu un
numă r constant d e segme nte, toate purtătoare d e apendice. Nu-
mă ru l d e segmente es te 19. ad i că Ssegmen te cefahce, 8 toracice
(toracomere) ş i 6 a bdom inale (pleome re), telsonu l nefiind con-
siderat segmen t; 1-5 perechi de apendice toracice s-a u tr ans fe r-
mat În maxilipede. urm ătoare le se rvind ca organe d e loco moţie .
Mala costraceii au şi a pendice abdom inale, deosebtndu-se total
de ceil a l ţi crustacel. unde abdome n ul este apcd . Aceste apen-
dice su nt biramate. La mascul primele perechi (1 şi 11) sun t
gonopode, iar ultima perec he . numit ă uropode. serveş te la ino t,
cons titu ind , î m preu nă cu tel sonul, îno tă toa rea codală . Furca
lipseşte. Aparatu l di gestiv posedă stomac triturator [ rnorişca
gastrică), iar excreţie se rea li zează prin glande ante nare . Sexele
s un t se pa ra te . Gonoporii la ma scu l se a fl ă pe to racomerul VIII,
la feme lă pe VI.
Subclasa cupri nde 14 ord in e grupa te in 5 s u p rao rd ine:
Pllyllocarida, Hopiocaride, Syllcarida, Eucariâa. Peracarido.
Supraordinut Phullocarida cupri nde 8 specii grupate in ordinul
Leptoetraca. Prin caracterele lor de prim lt lvl tatc fac legăt u ra Între
entomos tracei ş i mal acos trncei. Corp u l lor este acoperit de o
cara pace mare, bi valv ă , s u bţ ire (de unde şi d enumirea de Lep-
toe tracoş, cu un ros tru mobil. Toate toracomerele s un t libere, cu
toracopode fc liacee . Abdomenul are 7 segmente ş i 6 perechi de
apendice biram ate. EI se termină cu o furcă putern ic ă . A u gl andă
a ntenară ş i maxilară . Nebalia.
Supraordinul Hoptocarida cu prind e numa i ordinul Stomatopoâa.
care se caracterizează prin cara pace scurtă, tu rtit ă d orso-ven-
trai, ca re Ia să libere trei segmen te toractce . Abdomenul este
foarte dezvoltat, d epă şind cefal otoracel e. Ventral se a flă 8 pe-
rechi de apendice (toraco pod e). d intre ca re primel e 5 perechi
s-au transformat in maxilipede (s tom ato pode), iar u ltimele
3 perechi servesc la d eplasare (a pe n d ice ambulatorii). A doua
pereche de maxilipede este transforma tă Într-un orga n prehen-
si! nu mit ş u bch e l ă . Pleopodele poartă branhii ra m ific a te.
SquiJla mantie.
Supraordinul Sytlcarida este un gru p mic, s tră vechi, de crus-
tacei l ipsi ţi de cara pace, cu segmentele toracicc nes udate, pre-
văz u te cu apendice pe rec hi, bifurcate . Ordinuf 8atllylle1Jaeea cu-
prinde sincaride fă ră ce felo torace. Pleomcru l VI fu zionează cu
tels onul. Au furcă, s un t s pt'ci i oa rbe, d e ape frea tice. Ballly" dla.
Supraordinul ElIcarida co n ţi n e cr us tacc i marin i şi de apă d ulce.
Caracte ri s tică est e ca rapacea fuzionată cu toate segmen tele
toracice. Au ochi co m p uşi ped u ncu laţi ş i glanda antmară. Ordi-
/lui Eup1rausiacea cu p ri nde s pecii marine cu co rpu l comp rimat
la tera l, cu înfă ţ i şare de c reveţi. Su n t lip site de maxilipede, au
g landa antenară. Te lsonul es te lu ng şi tenninat cu doi ţepi mari,
caracte r d istinctiv al eufausiaceelor (Megallyclipll1mes). Ordinul
Deeapoda este ord inul ce l mai boga t, cu fonnele cele mai mari
de crustacei actua li. Ca şi la e ufa usiacee carapacea acoperă toate
cele 8 segmente to racice da r, s p re dl..'Osebire de acestea, d ă lame
branhiostege, care cons titu ie o cavitate branhial ă in care se află
branhiile. Primele trei perechi d e toracopode su n t transformate
în maxilipede, iar re stul d e 5 perechi servesc la l ocomo ţi e
71
 (d ecapode) . în gene ral, pri ma perech e (to racopod ul 1) este mai
dezvoltată ş i ter m i n ată c u un cleşte puternic. Abdomenul este
alcă tuit din şase segme nte prevă zute cu a pend ice birama te.
Urmează tel sonul. D upă m ă rim ea ş i conforma ţ ia abdomenu-
lui, ordinul Decapoda se Împa rte În 3 su bo rd in e: M aaura, cu
specii ca re a u abdomenu l bine d ezvoltat (Astacus, Homarus etc.},
An amura, a vând a bdomen ul regresat , moale, asimetri c ş i lipsi t
de t no tă toarca ca u d a lă (Eupagurus, Birg us et c.) şi Brachyura, cu
crustacel c u noscu ţ i su b numel e d e crabi. Ei a u cefalotoracele
mult com pri ma t d orso- ventra l, iar abdomen u l scu rt, lipsit d e
î no tă tcarea ca u dală şi a plicat ventral pe ce falotorace. Majori-
tatea populează măril e şi foa rte pu ţine specii (Potamon) trăiesc
in ape dulci (Portunus, Gecarcinus etc.).
5upraordinul Peracarida. Caracteristica esenţială este faptu l că
ouă le fecunda te s unt retinute de fem el ă intr-o cameră inc uba-
toare, si tua tă pe faţa ventrală a to racelui şi constituită din larne
oosteglte, de unde v ine şi denu m irea de peracarida (pera =
pungă; caridoe :: rac). Alte caractere sunt: reduce rea sau chiar
dispariţi a carapacei, in ima tubulară e tc. Mai importante sunt
u rmătoarele 3 ordine: Ordinul Mysidacea - cuprinde crustacel
mici până la dimensiuni mijlocii. Carapacea es te concrescută
numai cu primele 2- 3 toracomcre anterioare. Au 1- 3 perechi
de ma xilipede. ochi comp uşi pedunculati. glandă antenară ş i
maxtlară. Sunt specii ma rine pelagice sau de apă d ulce. Mysis,
GnathopIJausia etc. Ordinullsopoda - a u corpul turtit dorso-ven-
trai , de d imensiuni m ici, în tre 0,5 şi 20 mm lungime. Nu au
cara pace. Ca pul este b ine d ezvolta t şi fuzionat cu 1-2 torace-
mere . Toracele este forma t d in 6-7 to racomere libere, ia r abdo-
menul d in 5 pleomerc libere sa u in pa rte s udate, al 6-lea fiind
fu ziona t cu tel sonul. Au o si ngură pereche de ma xtliped e. Pe
partea vcntrală a toracelu t au 7 perechi d e apen dice a rnbula-
toa re. asemă n ă toare, ega le in tre ele, isopode (isos = ega l; r0-
dos = picio r), iar a bdomenul poa rtă a pe ndice la mela re pe rec hi,
bira mat e, servind la respi ra ţie. lsopodel e tră iesc in m ă ri (Ido-
tea), a pe dulci (Ast'/fus), iar u nele specii sun t ada ptate la v ia ţa
te restr ă (Oniscus) sa u p a ra zita ră pe peşti ori pe crust acel .
Ordinul A lIIl'l1ip()t1a este fo rmat din crustacei mici , cu dj men-
siuni în tre 1,5 şi 150 mm lungime, li psiţi de carap ace. In ge-
neral. corp ul lor es te co m p rimat la teral şi cur ba t spre partea
v en trală, d ăn du -l c o în fă ţi şare c u totul ca racteri s tică . Ca pu l es te
fu zionat cu unul, rar cu d o u ă toracome re. Toracopod el c sunt
ambula toa re ş i 4 pe rechi sunt orientate a nte r ior, ia r ultimele 3
perechi post erior, de unde şi d enum irea de amphipoâa (amphi =
pe ambele părţi ; podo« :: p icior). Pe la tur a in ternă a torecopcdc-
lor se găsesc pe rechi d e bra nhii, în for m ă d e la me. Apcndiccle
abdo mina le (pleopod el c) s u nt in gust e, biramate, fără fu ncţie
resp lratoare: 3 pe rec hi a nterioa re se rvesc la înot, 3 pe rec hi peste-
rioare la să rit . A mfipodele t răiesc în ape marine (CapreI/a) cât
şi dulcicole (Gammarus) ş i c hiar in a pe freati ce (Ni phargus).
Sup raclasa An tcnata cu prinde artropod e c u o si ng ur ă pereche
de an ten e a daptate la via ţa terestră ş i, ca urmare, au respira-
ţi e tra h eană . D in această ca uză, ante na tele au fost numite ş i
troheate.
Supraclasa AIl tenata se di v id e În 5 clase : Diplopoaa. Pauropoda,
Sympllyla, Chilopoda ş i Hexapoâa (Insecta), primele pa tru gr u
pe te. d upă u nii autori , in clasa MyriolJfJda.
Clasa Dipfopoda (circa 8000 specii) c u pri nde a n tenate luci-
fuge ce tră iesc pe su b p ietre, su b scoarţa copaci lor e tc. Dime n-
siunile vari ază d e la 2 mm până la câ ţiva cm lu ngi me. Pe capul
mic au o perec he d e a ntene sc urte ş i măciuca te, ochii ş i a pa ra-
tul bu cal format d in tr -o pereche de man d ibu le foarte scurte şi
groase, urmate de o pi esă un ică n umită gna thochila ri um. Trun-
chiul, turtit dorso-venrral sau ctlindric. este mult alungit şi fo r-
mat din se gmen te homonome. Primul ş i ultim ul segment s un t
apode. segmente le II-I V au n umai câ te o s ingură pereche de
apendice locomotoare, ia r restul câte două perechi. Aceste seg-
mente mai a u câ te d o uă perechi d e stigme şi de ganglioni
nervoşi. Orificiul ge n ital se deschide pe segmen tul al III-lea .
l ulus terreetris.
Clasa Pauropoda es te constitu i tă d intr-u n grup (360 specii) d e
an tenate m ici, cu dimensiuni pân ă la 2 nun. Tră i esc În locuri
umede, în frunzar, pe sub piet re, in regiunile te m perate şi tr~
picale. Corpu l lor es te format d in 11 segmen te. A u numai nouă
pe rechi de a pen dice locomotoare (pauropode = p icio a re puţine) ,
prim u l şi u ltim u l segmen t fiind a pode. Su nt oarbe , lucifuge, cu
a ntene le bifurca te, tegu me ntu l decolora t şi respira ţia legumen-
tară . Pauropus.
Clasa Sympllyla fo r mează un gr up de circa 120 specii oa rbe,
lucifuge, de ta lie m ic ă , p ână la 10 mm. Antenele s un t Hlifor rnc.
lungi, ia r a para tu l bu ca l este a lcătu it d intr-o mandibul ă , ma-
xila I şi ma xila a II-a, ultima fu z ionată În labiu, ca la insecte.
Corpul, tu rtit dorso-ventral, es te format d in 12 segmente, fiecare
având câte o pe reche d e apendice a m bulatoare. Resp irat ia este
tra hea n ă . ia r ce le două stigrne s un t cefallce. Orificiul genital
es te situat pe segmentu l al IV-lea . Scu tigereffa immaculata.
Clasa CJlilo~ia cu p rinde antenate răpi t oa re, cu corpul lung
şi segmente foarte mob ile . Se cu nosc ci rca 3000 specii, care
tră i esc În regiunile tempera te şi tropicale. Dimens iunile lor va-
riază de la 2,5-20 cm lu ngime. Sunt animale lucifuge. ziua stau
ascunse În litie ră , sub pietre, buşten i, iar no a ptea sunt ac tive.
Unele pătrund in sol, iar altele in locuinte. Pe cap au o pereche
de a ntene, ochii şi aparatu l buca l alcătuit din două mand ibule
şi două perechi de maxile. Trunchiul este format din segmente
homonome cu câte o pe rec he de apendice Iocomotoa re. Prima
pereche de apendice es te tra n sfo rm a t ă în organe prebenstle
veninoase, cu rol in atac şi apărare. Glandele genitale se des-
chid la extremitatea posterioară a corpului (opistogoneate) .
Clasa cuprinde mai multe ordine: Geophilomorpha (Geapllîfu s),
Scoiopendromorpua (Scolopendra), LitIJobiomorplla (LitllCt/liIlS), Seu-
tigeromnrplla (Scutigero) .
Clasa Insecta cuprinde n umărul cel mai mare şi mai variat de
artropode (circa două milioane de specii), caracterizate prin
corpul î m p ă r ţ i t in tr ei regiu ni d istincte: cap, torace şi abdomen.
La cap au două. antene, de diferite forme, şi doi ochi compuşi.
Apara tul bucal este for mat din: o buză superioară, labru m, două.
ma ndibule, do uă perechi de rna xile, a doua fuzio nată in tr-o
pi esă. unică, la biu m . A ces te pi ese sunt d iferit modifica te, ca
urma re a adaptări i insectelor la diferite tipu ri de h ra n ă : soli dă,
l l chi d ă etc. Toracele es te alcă t u i t din trei segmente: protorace.
me zotorace şi me tatorace. prevă z u te fieca re cu câte o perec he
d e p icioa re (hcxa pcdc). Insectele z b u ră toa re a u u na sa u d o u ă
perec h i de a ripi articu la te pe rne zo to race şi me ta torace ş i su nt
d iferit mod ificat e ca fo rmă , m ă ri me şi s tru ctu ră. Abd omenu l
es te co m p us d in t r- u n nu mă r va ria t de segm en te, lips ite d e
a pe ndici. cu exce p tia inse ctelor prim itive. Tubul di gestiv es te
alcătuit d in trei regiuni bine di stin cte: in testinu l anterior, in-
testinu l mediu şi in testinul poste r ior, p rima ş i ultim a por ţiun e
fiind d e origine cctodc r mic ă ~ i că p tuşi te cu c hitin ă.
Aparatu l respirator es te de tip tra hcal. fo r mat dintr-u n sis-
te m de tuburi respira to r ii (trahee). ramificate în tot corp u l.
Sis temu l trahca l înce pe de la sti gm e (orifici ile res pi ra torii), si-
tua te pe la tur ile cor p u lui ş i pă tr und pân ă in piese le bu cale, În
vâ rfu l a ntc ncl or, in ari pi etc. Tra heele sunt d e ori gine ect ode r-
mică , ia r, pe pe ret ele lor in tern prezi ntă un filamen t ch ittnos,
sp ira lat.
Insec tel e. se reproduc pe ca le sex u a tă şi, u neori, prin par te-
o oge n ez ă . In multirea sex u a tă este u rma tă d e o dezv olt a re prin
metam orfoz ă, mai m u lt sa u mai p u ţin co mp licată . Din aces t
punct de ve dere se deose besc trei tipuri fu ndamenta le d e de z-
voita re: a mctabc lă, hete rome ta bolă ş i bol omet abol ă .
Clasa Insecta este î m pă rţ i tă În d ouă su bclase: Apterygota şi
4
Pterygota.
SlIbc1asa Apteryg()ta c u pri nde insecte lipsite primitiv de ari pi.
cu a pendice a bdominale şi dezvolta re a me ta bolă. Această sub-
clasă se Îm parte în -1 ord ine:
Or âinut Colfembola se ca racterizează p ri n insecte mici, su b
1 cm. Au a para tul bucal d e tip mastica tor. pe primul segment
abdominal un apend ice tubu lar ventral p revă zu t cu glande
adezive, pe segmentul trei un organ numit retinaclu , ia r pe
segmentul patru u n a lt organ bif urca t (fu rca) de care animalul
se serveşte la să rit.
Ordinul Couemoola se divid e in două subordine:
Subordinul Arthropteona conţine col ernbole cu forma corpului
alu ngttă. segmentele tora cice şi abdominale individualizate şi
vizibile. Podura aquatica.
Subordinui Sympllyplrona cup rinde tipuri la care p rimele pa 4
tru segmente abdomina le sun t con to p ite cu cele toracice, for-
mând o singu ră bucată . Smin thurus,
Ordinul Protura cup rinde insecte micr oscopice cu co rpul până
la 2 mm lu ngime, ci1in d ric şi s u bţ i re, ia r se gmentele di stin cte
su nt acoperite cu peri a căror di spoziţie es te caracteris tică pen-
tru diferite specii. N u a u a ntene, ia r a pa ratul bucal este prevă ­
z ut cu piese alungite ş i ascuţite. Pri ma pereche de p icioare este
mai lu ngă ş i orienta tă Înainte, Înd e plinând ro l de orga n tactil.
Pe pr imele segmente ab dominale se obs ervă trei perechi de
apendice ventrale, foarte scurte şi nefuncţionale.
Ordinul Protum se împarte în d ou ă su bordine:
Subordinul Acerentomoidea este alcă tuit din proture lipsite
de aparat respirator tra hcal ( respi ră prin tcgumcnt), au p ere-
chea ~ treia de apendice abdominale unia rticul a te. Acercnfomon
quercl1lum.
Subordinul Eosentomoidea se carac terizează prin prezenţa unui
apa rat respira tor tra heal, care se deschide prin trei pe rech i de
stigme a şeza te pe la tur ile segmentelor toraclcc, iar cele trei pe-
rechi de apendice abdominale sunt biarticulate. Eosentomon,
Ordinul Diplura cuprinde in secte m ici, pâna la 5 m m lun-
gime, oarbe şi lu cifu ge . Corpul, turtit dorso-vcn tral. alungtt . se
termină posterior cu doi cerci m ultiarticulaţi sau cu un cleşte.
Pri mele şapte segmente abdominale poartă pe partea ve ntrală
apendice sc ur te (saci coxali şi sti li}, câ te o pereche pe fiecare
segment. Sistemu l traheal este slab dezvoltat, iar aparatul bu-
cal de tip rnas tlcator. Campodea magna, Japyx confusue.
Ordinul 17lysanura cuprinde in secte al căror corp es te acope-
rit cu solzi sau peri. Aparatul bucal este d e ti p mastlcat or. ia r
abdomenu l se te r m i nă posterior cu un a pendice ca udal med ia n
ş i doi cerci articu laţi. Ventra l, pri mele şapte segmente au câ te
o pereche de apendice s tiliformc şi câte două perechi de vezi-
eule. Sistemul tra heal este dezvoltat. Corpu l atinge lungim ea
de 2 cm. Sunt insecte cu me rs foarte rapid . Lepisma saccharina.
Subclasa Pterygota formează gru pa de in secte zbură toare, ca
urmare a adaptă ri! lor la alte condiţii şi medii de v iaţă. Dez-
voltarea lor este he tcro mctabolă sau h olomcta bol ă .
Ordinul Ephemeroptera. Ad u lţ ii a u do uă p e rechi de arip i
membranoase neegal e. cele anterioare fiind mai mari şi cu ner-
vaţie deasă, rettculată. In re paus ele s unt ţ inu te a lătura te, În
sus, ca la fluturii de zi. Aparatul bu cal, d e tip masticat or, foarte
redus, es te nefu n c ţ i ona l . Antenele sunt sc urte, iar abdomenul
se te rmină poster io r, de ob icei, cu doi cerci se tiformi şi mul fiar-
ticulaţi. La unel e specii mai ex is tă o prelu ngire m edian ă de
aceeaşi form ă ca şi cercii. ega lă sa u m ai scu rtă, numită met a-
cerc. Larvele sunt acvatlce. Ele a u pe la tu rile a bdomenulu i câte
o pe reche d e foi ţe sa u fila mente branhiale (traheobranhii), ia r
pos terior d oi cerci ş i un metacerc' , Larvele au un a pa ra t bu cal
de tip masticator bine d ezvolta t. In multirea este be terometa-
bolă. Ephemera vulgata etc.
Ordinul Ptecoptera form ează un grup d e Insec te cu ari p i mem-
bra noase, cele anterioare Înguste, iar cele postcrioarc mai lăţ i te.
In repau s sta u îndoite În fal du ri longitu dinale sub cele ante-
rioa re, acope rind întreg abdomenul. Acesta se termină cu doi
cerci, ia r a pa ratu l bu cal este redus. La rvcle s unt acvatice. cu
aparat bu cal rnas ticator. abd omenullip sit de branhii pe părţile
laterale (unele posed ă tra heobranhii fixate pe pa rtea ventrală a
toracclui). De zvolta rea este hcterometabolă. Perla abdominalis.
Ordinul Odonata conţi ne in sec te răpit oa re cu aripile membra-
no ase. transparente, cu as pect sticlos ş i de aceeaş i lungime.
Capul este mob il, ochii compuşi foa rte mari, antenele sc urte,
aparatul bu cal de tip masticator foa rte dezvoltat, ia r abdomenul
se termină cu doi cerci scur ţi. Lervele s unt acvatice. Aparatul
lor buca l are buza inferi oară (Ia biu m) foarte l un g ă , formând u n
organ de prins p rada numit m a scă . Dezvoltarea es te hc tero-
m eta bol ă . La unel e specii Iarvele a u re s p i ra ţ ie rec tală (Libel-
lula), ia r alte le respir a p rin trei trah eob ra nhii foliecee s itua te la
extremita tea posterioară a abdomenu lu i (Agrion). Libellula de-
pressa, Aeochna grandis etc.
Ordinul Embioidea. Insectele acestui ord in se ca racterizea ză
pri n ari p ile lor mcmbranoase, egale, s tră bă tu te de ne rvuri puţin e
sa u care p ot să lip sească. Au apa ra tul b ucal d e tip rnast icator.
antene lungi, mu ltiarticu la te ş i a bdomen ce se term ină cu doi
cerci bi art icula ţi. De zvolta rea hete ro meta bol ă . Speci i exot ice.
Ordinul Orthoptera cu prin de inse ct e cu arip ile a n te rio are mai
înguste şi pergamen toase (tegm in e), iar cele posterioara mem-
bra noase şi la te. In repaus, cele postertoere s ta u s trânse În faI-
d uri longitudinale, s ub cele an terioare, acope ri nd abdomenul.
Apara tul bucal est e de tip mastica tor, ia r dezvoltarea hetero-
m etabol ă . Aceste insecte posedă organe timpanel e, iar masculii
u n aparat str ld ulator. La unele ortopte re organele tirnpan ale
sunt situa te pe tib iile primelor p erech i de picioa re, ia r organul
stridula to r se află la baza tegmi ne lor, su netu l prod ucă ndu-se
prin frecarea bazelor. Grylll/s, Tetfigonia.
La alte ortoptere organele timpanale sunt plasate pe la tu rile
primului segment abdominal şi orga nul st ridulator este for ma t
d in tr-o nervură longitudina lă proeminentă de pe tegmine şi
fe m u rele picioarelor posterioare, care su nt puse În mişcare ca
şi un arcuş pe nervură. LOCI/sta migratoria, Psopltus.
Ordinul Phasnnda este reprezenta t de Insec te cu corpul d rept,
lun g ş i subţ i re. Ar ipile anterioare sunt mai scurte, iar cele pos-
terioa re mai mari, în for m ă de evantai; ex istă şi specii e ptere.
Picioarele nu sunt conformate pentru sărit, n-au organe stn-
d ul a toa re, au cerci sc urţi, aparatul bucal de tip masticator, iar
dezvoltarea heterornetabolă. Pasrnidele sunt bine cunoscute pr in
homoc rom ia lor copiantă, corpul imi tâ nd foa rte bine forma (ha-
mo morfie) şi culoarea (homocromie) unei rărnurele sa u a unei
fr u nze de arbust pe care trăiesc, încât se confundă cu ele. Pllyl-
lium, Bacitius.
Ordinul Biattaria este reprezentat prin in secte alergătoare, cu
corpul turtit dorso-ventral. antene lungi, setiforme şi protorace
mult lăţit ca u n d isc ce acoperă capul. Apa ratul bucal este de
tip mast ica tor. Ari pile a nterioare, pergarnc ntoase, se suprapun
în lu ngu l abdomenului, ia r a doua pereche. m ai lată, se strânge
În falduri s ub primele. Abdomenul se te rmină cu doi cerci scurţi,
ar ticulaţi. Dezvoltarea hcterometabolă. Btatta onenralie.
Ordinul Dermaptera cuprinde in sec te cu corpul lung şi turtit
dorso-ven tra l. Au an tene lungi, filiforme, şi aparat bucal masti-
cator. Prim a pe reche de aripi, pieloase. s unt sc urte, lă sân d o
p a rt e di n abdomen descoperită. Cele postertoarc, ma i mari, a u
for mă de evan tai, s trânse su b cele a nterioare prin două pliuri
tr a ns ve rsale. Abdomenul se termină c u doi cerci pu ternici şi
c ur baţi în formă de cleşte. Dezvoltarea hctcrometabolă. For-
ficuta auricularia.
Ordinul Mantodea es te caracterizat p rin ins ecte prădătoare.
cu protoracele lung şi mai îngust decât corpul. Capul este
mobil, prima pereche de p icioare orientate anterior şi trans-
formate în organe prehen sile. Prima pereche de aripi, slab
per gamentoase, sunt lungi şi înguste, ia r a doua pereche
membranoasc, late şi prevăzute cu n umeroase nervu ri dispuse
în re ţea . Co rp u l se termi nă posterior cu doi cerci sc urţi, articulaţi.
Aparatul b ucal este de tip mas tlca tor. iar de zvoltarea he tero-
rnetabolă. In general. reprezentanţii acestui ordin au aspectul
şi ma i ales culoarea corpului asemănătoare cu a p lantelor şi
a fru nzclor pc care stau nemişcare la pândă (homocromle).
Manfis.
Ordinul Isoptera constituie un grup de insecte la care cele
două perechi de aripi mcmbranoase au aceeaşi formă, mărime
şi s truc tură . Abdomcnul se term ină cu doi cerci scurţi; au an-
tene filif o rme, aparat bucal masticatcr. dezvoltare hetero-
rnetabolă. Ca aspect general au co rp u l a lb şi seamănă cu fur-
nicile . T răi esc În colonii, în care se observă un polimorfism
individual (lucrătoare, soldaţi, nimfe ş i ind ivizi ari pati. sexuatl).
Bellicoeitermee.
Ordinul Zoraptera conţine insecte mici, tropica le, aripate şi
nearipate. cu corpul lu n g de 2-3 mm. Cele aripate au aripile
posterioare mult mai m ici decât cele anterioare şi nu se strâng
în cute. Cele neartpate sunt lips ite de ochi. Pro toracele este mai
mare d ecât segmentele toracice următoare. Aparatul buca l este
de tip rnasticator şi de zvolta rea heterometabolă.
Ordinul Corrodentia formează un grup de insecte mici de
câ ţiva m ilimetr i lu n gime. A u cap mare, antene filiforme, apa-
ra t bucal mas tica tor. iar abdomenul. cil indric, se termină fără
cerci. Exis tă specii aripate şi ne a ripate. Cele a ripate au două
perechi de aripi membranoase ncegale, prima pereche fiind
mai mari. Dezvoltarea este heterometabolă.
Ordinul MalloplJaga cu prinde insec te nca rip at e, de 0,5 mm
lungime, parazit e pc păsă ri şi ma mifcre. Au capul foarte lat şi
aparatul bucal mastl ca tor. Protoracele es te liber, mezo- şi meta-
to racele fiind fuzionate. Dezvoltarea este hctcromctabolă.
Ordinul Anopiura c uprinde in sec te ectoparazlte. lipsite de
aripi, cu corpul turtit d orso-vcntral , capul d e fo rmă con ică,
a ntene scurte, a paratu l bucal m od ifica t pe ntru înţepat şi supt,
ia r to racele arc toate segmentele fuz ionate. Dezvoltarea este
heterome ta bol ă. Pediculus capifis.
Ordinul T1Jysanoptera fo rmează un gru p de insecte mici de
0-5 mm, cu corpu l al ungit, antene filiforme, do uă pe rechi de
arip i membran oase egale, foa rte în gu ste, şi prevăzute c u cili
lu n gi pe ma rgini. E xi stă şi fo rme nea ri pate. Aparatul bucal
este m odifica t pe ntru înţepa t şi supt. Picioa rele se term ină cu
gheare ru dimentare şi o vezică ma re. Dezvolta rea es te hetero-
metabolă.
Acest or din se îm pa r te în două subord ine:
••
 Subcrdinul Terebraniia con ţi ne spec ii la care ul timul segmen t
abdom ina l este conle sau rotunjit, ari p ile cu cel p uţin o nervură
med iană foarte lungă şi cilii de pe m ar gini sc urţi sa u absenţi.
Thrips .
Suoo râinul Tubulifera es te un grup d e ttsanoptcrc la care ul-
tim ul segment abdominal este alungit şi îngust, în for mă de
tub. Au o ne rvur ă sc urtă la baza a ripilor anterioare, ca re pe
ma rg in i poa rtă cil i lungi. Haplo tlJrips.
Ordinul Heteroptera (Hemiptera) cuprinde u n grup de insecte
cu două perechi de a ri pi, cele anterioare având j umătatea ba-
zală chitinoasă şi î n tări tă, iar cea terminală membranoasă (he-
mielitre): a doua pereche este membranoasă. Au a parat bucal
pentru înţepat şi supt ş i dezvoltare heterometabol ă.
Ordinul Heferoptera se di vide în d ou ă subordi ne: Hydroco-
ridae (Cryp tocerata) ş i Geocoriâae (Gy m nacerata).
Subordinu! Hydrocoridae se caracterizează p rin specii acvattce
cu a ntene foar te scurte, greu vizibile. Picioarele anterioare sunt
prehensile, ia r cele posterioare adapta te la înot. Corixa, Noto-
necta, Nepa.
Suoorâinut Geocoriâac - he te ro ptere terestre, cu a ntene mai
lungi decât capul şi pi cioa rel e adaptate la mers. Eurygasfer
mall rus.
Ordin 111 Homopfera cuprinde insecte cu două perechi de a ripi
membranoase s trăbă tu te d e pu ţi ne nervuri şi aşeza te ca un
acoperiş pes te abd omen. Au aparat bucal pentru înţepa t şi s upt,
ia r dezvoltarea he t ero rn e tabol ă . Acest ord in cuprinde ci nci
subordine: Cicadina, Psyllina, Aleurodina, Coccina, Apttidina.
Subordinui Cicadina - specii cu a ntene d in do uă sau trei ar-
ticole, con nnuate cu un filament termina l, aripile anterioare
mai întărite, cele posterioare me m bra noase. Cicada.
Subordinui Psyllilla - specii mici, cu picioarele poste rioare
adaptate la sărit, antene lungi din 8-10 a r ticole, u ltimul pre-
văzut cu doi peri sc urţi .
Suaordinul Aleu rodina - grup cu for me mici, prevăzute cu
două per ec hi de aripi mcmbranoasc, tra nspa ren te, acoperite cu
o pulbere albă. Antene cu şapte articole.
Subordinu/ Coccina este reprezentat p rin for me la care feme-
lele aptere sta u fixa te cu rostrul de ţesuturile plantelor, având
formă de ţest globulos sc urt. Masculii aripaţi au dezvoltate
numai ari pile an terioare şi aparatul bucal red us, ncfu ncţiona l.
Suoordinul Apliidina - insect e de ta lie mică, 2 mm, cu antene
Iiliforme d in 3-6 articole, ia r picioarele au tarsele din două
articole. Masc ulii, aripaţi. a u aripile membranoase, tra nspa ren te,
cele posterioare mai m ici. Femelele, în general ap tere, au pe
partea dorsală a abdomenu lu i două tub uleţe. uneori reduse
(comicule). Aphie, Pllylloxera.
Ordinul Hymenoptera conţine u n grup mare de insecte so-
ciale, libere şi parazite, ca racterizate prin dou ă perechi de ari p i
membranoase străbătute de p u ţine nervuri lo ngi tudinale şi
transversale formând cel ule. Cele anterioare sunt mai mari, cele
posterioare mai mici, u nite intre ele p rin tr-un rân d de c roşc te.
La majorita tea hi me nop te retor, aparatul bucal este tra nsformat
pen tru rupt, supt şi lin s, ca urm are a ad ap tării lui la hrana
lichidă. Dezvolta rea es te holometabol ă .
Acest ordi n se d iv ide în două subordi ne: Sympllifa şi A poerita.
Suoorâinul SymplJifa conţ ine hirnenopte re al căror abdomen
este lega t de tora ce pe o s uprafa ţă mare. Larvele su nt asemănă­
toare omizilor. Tentreâo, Sirex.
Subordinul Apocrita este re prezenta t prin specii al căror ab-
domen este prins de torace pri n unu l sau d o uă segmen te foarte
îng uste şi mi ci, alcătuind un peţiol sa u pe d uncul. Larvele sunt
apode. Apis, Vespa, Formica etc .
Ordinul Coleoplera constituie un gru p d e insecte cu d ouă
perechi de aripi dintre care cea an terioa ră mult ch i t i nizată ş i
în tă rită, formează elitre, ia r cea de a doua pereche, membra-
noas ă. este în d o i tă în fal d uri lon gitud inale ş i transversale su b
elitr e. Apa ra tu l bucal este masti cator şi d ezvoltarea hol omcta -
bolă . Acest ordin se împarte în d ou ă subo rd ine:
Subcrdinul Adeplwga cu p rin de coleoptere ca rn ivore. A u an-
tene fila mentoase. man d ibu le în formă de căngi şi elitrele d ez-
voltate, aco perind ab domen u l. Apara tu l bu cal es te prevăzut cu
şase palp i. Larvele sunt mobile, ca mpodeiforme. Carabus.
Suoorâinul Polyphaga: colcop tcre om mvore, cu a ntene va ria te
ca formă, da r nefilame ntoase; mandibulele rob uste şi prevă ­
zu te cu faţe te molare, iar ehtrele , în ge neral, nu acoperă în treg
abd omenul. Aparatul bu cal are p atru palpi. Melolont1w, Sca ra-
baeus, StaplJylillus, Coccinella.
74
Ordinul Strepsipfem cu pri nde insecte mi ci, pa razite. Femela
a pteră, vermoidă, cu corpul împă rţit in dou ă regiun i printr -un
gât, fă ră ochi şi antene, es te parazi tă pe alte insecte. Masculul
libe r, mic de câţ iva mm. are corpul scurt şi gros, a ripile an-
teri oare sc urte şi măducate, ia r cele poste rioa ra mari şi m em-
branoase. Au aparatul bucal r ud imen tar şi d ezvoltarea h ol o-
rneta bol ă .
Ordinul Megaloptera conţine insecte cu a ntene filiform e, apa-
ra t bucal masticator, p ro toracele patrulate r, dou ă perechi de
ari p i mcmbranoasc egale, prevăzute cu o re ţea de nervuri şi
d ezvolta re holometabolă. Corydalus.
Ordinul Rapliidioptera cuprinde insecte cu ca p u l prelung it
poster ior printr-un gât unit cu p rotoracele lu n g şi îngust. A u
două pe rechi de a ri pi memb ranoase lungi, în gu st e şi s trăbă tute
d e o reţea de ne rvuri. A paratul b uca l es te d e ti p m asticator. iar
dezvoltarea holomcta bolă. Rapl1idia.
Ordinul Planipennia formează un grup de insecte cu do uă
perechi de a rip i tr a nsparente şi d re p te, a pa ra tu l bucal transf or-
mat pe ntru ru pt şi supt, dezvoltare h olometabol ă. Myrmeleoll .
Ordinul Mecoptera. In acest ord in sunt cu prinse insec tele cu
ca p u l mult alungtt, ca un ros tr u, antene filiforme, dou ă perechi
de ar ipi mem branoase, a parat bucal de tip mastica tor şi d e z-
voltare holornetabolă . Pal/orpa communis.
Ordinul Tncnoptera conţine in secte cu d ouă perechi d e a ripi
păroase situate pe p ă rţil e la terale ale corpu lu i, ca acoperiş u l
unei case, c u antene filiformc, aparat bucal tra nsforma t într-o
trom pă scurtă şi d ezvolta re holo m ete bol ă . Larvele acvatice îşi
clădesc un a d ăpo st tubula r din n isip, pi e tr icele sa u resturi
vegetale. Pllrygallea.
Ordinul Lepidoptera cuprinde insecte de mări m i d ife ri te, cu
corp ul aco perit cu solzi sau per i. Antenele sun t d iferite ca fo rmă,
iar aparatu l bucal es te tr ans forma t într-o trompă , a daptată la
aspirat lichide. Au două perechi de aripi membran oasc. aco-
perit e cu solz i de d iferite m ă rimi. La baza aripilor se află u n
d ispozitiv care uneşte cele două perec hi d e aripi în timp u l
zborulu i. La formele in fer ioare acest di spozitiv se n ume şte
jugum şi este compus dintr-o scobitu ră ş i un lo b. La fo rmele
s upe rioare d ispozitivul se n u meşte fre nu lu m şi este alcă tuit
d in 1-2 peri r igizi pe aripa a n terioa ră şi un buchet de croşete
pe cea posterioară. Dezvoltarea es te holo mcta bol ă. Larvelc su n t
cu noscute sub nu mele d e omiz i. Ordinul lepidoptera se împarte
in două subordine:
Subordinul Homoncura con ţine flutu ri primitivi, pre văz u ţi cu
jugu m, ia r aripile au ncrvatt unc a semănătoare pe a mbele pe-
rec hi. Au aripile scurte ş i trom p ă ru d imentară .
Subordinul Hetcnmcum co nţi ne insec te cu frenulum . Aripile
ante r ioa re se d eosebesc prin fo rmă ş i nerva ţi u ne de cele post e-
rioarc. Trom pa este bine dezvol tată, ia r a ntenele lungi. Aporia
crataegi etc.
Ordinul Diptera - in secte cu p rim a pereche de a ripi mem-
branoa sc şi tran spa ren te, ia r a d oua pereche redusă la ni şte
organe mi ci şi măciucate numite balans iere sa u haltcre. Aparatu l
bu cal es te transforma t pentru di zol va t. în ţepat şi su p t, iar dez-
voltarea holornetabol ă . D upă aspectul a n te nelor şi c on formaţia
pa lp ilor maxil a ri, acest ord in cupri nde două s ubordine:
Subordinul Nematocera cu prinde diptere cu an te ne filifor me
d in 16- 30 articole. Palpii maxilari au pa tru articol e, ia r larve le
a u ca pu l m a re. Cuiex pipiene. Tipula nigra e tc.
Subordinu l Bracllycera: diptc rc cu antene scu rte d in 3 articole
şi arista. Palpii maxilari su nt for m a ţ i din 1-2 artico le, iar larvele
a u ca p mic, regresa t. Musca domestica .
Ordinul SipJwnaptera: insec te he matofage, a p te re, cu corpul
compri m a t lateral. A paratul b uca l este transformat pentru
în ţepat şi supt, de tipul celu i de la diptere. Picioarele po ste-
rica re, mai dezvoltate, aj u tă la sărit . Larve le libere, apode, a u
un a pa ra t buca l masticator ş i se hră nesc cu mic eIii de ciuperci
sa u cu pulberi organ ice. Adulţii su n t ectopara ziţi pe mamifere.
Pulex irritans etc.
- In creng ă tura Lopliophorata (Tentaculata}, În genera l, tenta-
culatele sun t an imale fă ră ca p, cu s imetric bilatera l ă, fixat e sa u
sed en te re. Corp ul lo r es te moale, nediviza t, ia r celomul bine
dezvoltat. O rificiul bucal es te în conjura t de un pliu al peretelui
corpului, lofoforul, prevă zut c u o co ro a nă de tentacule cillat e.
care se rv esc ca organ respirator şi la orientarea hr anei sp re
gură. Tubul digestiv este cu rbat În forma lite rei V, având ori-
ficiul a na l plasa t în vecină ta tea gu rii. Majoritatea trăieşte în
 medi u marin şi nu ma i foarte puţi ne specii în mediu d u lcicol.
Dezvolta rea a re loc prin metamo rfoză, trecând prin tipur i de
larve ase mă nă toa re cu troc ho fo ra a ne lid elor.
Această tncren g ătur ă se Îm pa rte În 3 clase: Pharenida. Ecto-
procta (Bryozoa) şi Brachiopoda.
Clasa Puoronido conţi ne 2 ge n ur i ş i 15 specii grupate intr-un
singur ordin. Sun t animale exclus iv ma rine şi au corp ul vcr-
moid adăpos ti t În tubu ri tra nsparente, secreta te de tegument ş i
acoperite cu particule de nisip . La extre mitatea anterioară au o
coroană d ublă de ten tacule su b ţiri şi ciliate, aşezate pe un s uport
in formă de potcoavă numit lofofo r. O rificiu l bu ca l se d eschid e
În int eri orul coro anei de tentccule, iar orificiul a na l in afa ra
coroan ei, Înt re doi pori excre tori. Sunt animale hennafrod ite,
i n m ulţ i n d u -se sex uat. Phoronis hippocrepis.
Clasa Eetoprocta gru pea ză an imale Îndeose bi ma rine ş i foarte
puţ i ne d e apă d ulce. Ele duc v iaţă colon lal ă , ia r ind ivi zii a u
în fă ţi şa re de po lipi. Un individ , cu corp u l ov oid sa u cu puli-
form , m ă soară abia 1 mm lu ng ime ş i este "pre văz u t a nteri or cu
o co roa nă re tra c ti lă d e tent acule (lofo fo r). In interioru l coroanei
se află orificiul bucal, iar în afa ra ei or ificiul an al. Colo nitle d e
bnozoare a min tesc de col oni ile d e hld rarl. unele dintre ele p re·
zent ă nd şi un polimorfism colo nia l. Un individ se nume şte po-
llpld. Par tea po sterioară a corp ulu i formează in jurul să u o l oj ă
num i tă clstid, in care pollpidu l se poate retrage compl et . La
unele specii marine , cisttdclc s unt p revă z ute cu un opcrcul. ia r
ind ivizi i p rez i ntă un po limor fism colo nia l accentuat.
Se cunosc circa -l 000 spec ii, majo rita te a fiin d col onialc şi
sesile.
După forma coroanei de ten tacule, brtozoa rele se d ivid în
două subclase: Lophopoda (PII.ylactolaemata) şi St etmatopodo
(Gymnolaemata).
Subdasa Loptsopoda cuprinde brtozoare d ulcicole. Ele a u co-
roana de ten tacule necomplct ă . in formă de potcoavă (lofofor) .
•
Cretatctlo mucedo.
Sllbcfasa Stelmatopoda grupează briozoa re marine, cu coroana
de tentaculc circulară. Flustra fol iaeea etc.
Clasa Braclriopoda sunt tentaculate fixa te, excl us iv m a rine, cu
aspect de m o lu scă bi valv ă . Au corpul a pă ra t d e d ou ă valve
ncc galc: u na d orsa l ă mai m i că şi ma i p la nă ş i alta v en t ra lă mai
ma re ş i bom ba t ă : ele pot fi unite printr-o ţă ţâ n ă sa u numa i cu
aju toru l unor mu şch i . Fixa rea d e, s ubs tra t se a si gură , in ge ne-
ral, cu ajutoru l u n ui pe d uncul. In tre cele do uă valvc se a fl ă
corp ul moal e, p revăzu t cu d ou ă r ă sfr ăn geri ale pe re telu i cor-
p ul ui (m a nta) , una ven tra l ă şi c ea l alt ă do rsal ă, form ănd doi
lobi. La e xte rior ei sec retă cele d ou ă valvc, iar în in teri or înch id
un spa ţ i u, cavita tea paleal ă . în ca re se găsesc două braţe pre-
văzu te cu te ntacule ctlta tc (lofoforul) . B r a ţe l e pornesc de pe
lobul d orsal. din părţ ile later ale ale gurii, se rv in d la res pi ra ţ ie
şi la orie nta rea hranei spre ori ficiul buca l. La majori tat ea bra -
hiopodelor braţe le s un t susţ in u t e d e un schele t s pec ia l, ca l-
caros, n umit apara t apofise r (brac h id ium). Se cu nosc circa 260
specii ac tuale.
Du p ă p reze nţa sau a bse n ţ a t ă t ănei, clasa Bractuopoda se
• d iv ide În do u ă su bclase: Ecardina (luarlieu1ata) ş i Testicardina
[Articulata},
Subdasa Ecardina conţine brahiopode c u cochilie fără t ă t ănă ,
braţele f ă r ă a parat a pcfisar, ia r orificiul anal es te p re zent . Lin-
gula lIugui~ etc.
Subclasa Tcsticardina - brahlo pod c ca racterizate p rin forme a
că ro r coc hilie a re t ă t ăn ă , a pa ra tul a po fisa r bine d ezvoltat, iar
tubu l digestiv lip sit d e orificiu l a na l. Terebratuta oitrea.
- jllcnmgă fllra Echinodennata. Acest gru p de a nima le, excl u-
s iv ma rin , cu p rin de circa 5300 speci i. Ma jorita tea se de p le-
sează pe fu ndul a pei, altele su n t fixa te, iar o mic ă pa r te s-a u
adapta t la v i a ţa pelagic ă . Ele a u a pa re n t o simetrie pentara-
d iară ş i po sed ă un schelet calc a r os de orig ine d crmtc ă, forma t
din co rp us cule izolate sa u d in pl ăci acoperite cu sp in i a r t ic u laţ i.
La co rp ul unui echinod e rm se d istinge un pol oral, la ca re se
află gu ra şi alt u l op us , a bora l, u nde se deschide orificiu l a na l.
Orifici u l po lu lu i oral est e acoperit cu o membrană , pertst om,
ia r polu l a bo ral de o altă membra nă , pertproct. P l ăcile ca lca te
a u o aşeza re regu l ată în d irecţia merid ia n ă sa u ra di e r ă . As tfe l,
În centru l polu lu i a bora l se a flă o pl acă centro-do rsal ă prin
care se d eschide, de obicei, o rifici ul a na l inconju ra t d e pe ri proct.
în jurul acestei plăci su n t di s p use cinci plăci poligonal e perfo-
ra te de câte un orificiu genita l. Una din ele este mai mare şi
ci urui tă de numeroş i pori, n umită placă mad rcpo r t c ă . ia r cele-
lalte patru, plăci genita le, orificiile lor fiind in l egă t ură cu glan -
dele gen ita le. in afara p l ă ci l o r genitale ş i de cea madreponc ă ,
ş i altemând cu ele, se găsesc alte cinci plăci mai mici p revăz u te
c u câ te un or ificiu p rin care ies termina ţiun i ne rvoase; de aceea,
se n umesc pl ă ci ne urale (ocelare) .
Din dreptul plă cil or neural e pornesc pe d irecţia me ridiană
spre d eschid erea o ra lă cinci perechi de şiruri de p lăci mai mici,
perfora te, fonnâ nd cinci zone. Prin porii acestor plăci ies orga-
nele de locomoţie, numite p icioruşe ambulacrare ş i d in acea stă
ca uză şiru rile de plăci respective se numesc zone arnbulacrare.
A lte rn ând cu zo nele a mbulacra re, se găsesc alte cinci perechi
de şi ru ri de plăci mai mari şi neperfora te, alcăt uind cinci zon e
in te rambu lacr are. Acestea pornesc d in d reptul pl ăci l or geni tale
şi pl ăcii madreportce. Sup ra fa ţa plăcil or es te aco pe ri tă cu tu-
be rc uli pe ca re se a r ticulează ţepii şi unele a pe nd ice în formă
de ,cl eşte n u mi te pedicela ri .
In in teri oru l co rp u lu i e x i stă o ca vita te cel orn i c ă foa rte dez-
volta tă ş i î m părţită în tr ei co m p ar time nte. Unul dintre aces te
com p ar timen te, nu mit hid rocel , cu pr ind e un s istem de ca nale
ca re co m u n ic ă cu ex te r io ru l prin p laca m a dre p or lc ă . De la
acest s iste m d e ca na le pornesc pic io ru şele ambula cra rc, car t:'
ies pri n porii p l ă ci l or e mb ulacra re . Ele s unt prevă zu te la ca pă tu l
d istal cu câ te o ven tuză cu ca re se prind de substra t În timpul
mersului sau al or ien tă ri i . Din ca uza acestor picioruşe înt rea ga
re ţea de ca na le a fos t num ită sistem a m bu lac ra r.
La unel e ec h inoderrne gura es te armat ă cu cinci d inţi a lcă­
tu ind un organ de s fă râ mat nu mi t " la nte rn a lu i Aristo t".
Aceste a nima le res p i r ă p rin sistem ul a mbula crar, unele mai
posedă m ă nu nc hiu ri de b ranhii d igitifo rme.
Increngatura Echinodermata se împarte în două s u b tncreng ă ­
tu ri şi cinci clase.
Subincreng ărura Pelmato:oa are o singură clasă .
Clasa Ctinoiâea cuprinde echmoderme primitive cunoscute
popula r s ub denu mirea de ... cri ni de mare ". Au corp ul in formă
de ca liciu, fixa t în tot timpul v ieţii, sau cel p uti n in pe rioada
d ezv oltări i, cu ajutorul unui ped unc ul aboral. De pe ma rg inea
ca lici u lui pornesc cinci braţe subţiri, ramifica tc dicotomic ş i
mob ile. Ele poartă pinule. Gura şi ori ficiu l anal su nt plasate pe
fal a s u pe rioa ră a ca lici ului . Schelet ul este alcătuit d in pl ăc i
calcare su date Intre d e În caliciu ş i a rticu la te în b r a ţ e ş i pe-
d un cul. Cri noidele ac tuale su n t gr upa te în d ou ă ordi ne, ca re
cu pr ind circa 630 de specii. Mi'tacrirlu s.
Subinc reng ătu ra Eleutheriozoa - cup rinde pa tru cla se d e cehi-
nod erme mobile.
Clasa Ae teroide« cuprinde echtnoderme denu mite popular
" s te le de mare ", în num ăr de circa 1 600 de speci i. Se ca rac-
teri zează pri n corp u l În fo rmă de stea, compus d intr-un disc
ce ntra l şi brate . La baza lo r bra ţe le se a ting prin marginile I~­
terale ş i n u există o limită distinctă În tre d isc ş i acestea. In
timpul înotulu i ele se m i şcă numa i în sens vertica l. De la gu ră,
s i tua tă în centrul fe ţei o rale, pleacă şanţurile ambulacrare. pe
faţa med to-v en t rală a bra ţe lor. An us u l se a fl ă în centrul fe ţei
abo rale: uneor i li pseşte . Placa madreporic ă este si tu a tă inter-
radiar. Tu bul digestiv şi g la nd ele genita le pă t rund ş i în cavi-
tatea bra ţel or . Clasa se împarte în tr ei ordine: Ptianerozonia. cu
corp ul mult turtit dorso-ventral. rep rezi n t ă cel mai vechi grup
de stele de mare. Ele a u pedicel ar lt sestle. A etropectcn. Ordinul
Spimdosa: sunt lipsite de pedicel a rti , ptcforu şcle ambulacrare
a u ve n tuze, fa ţa aborală cu s p ini. In ge neral, a u d iscul mare şi
braţe sc u rte. Sola~ ter. Ordinul Forcipulata: a u pedlcela r ii tridac-
tile a şeza te pe pcd uncull mob ili, iar d iscu l este m ic şi bra tele
lu ngi. Asterios.
Clasa 0 l" rillroidea cu pr ind e circa 2 000 d e s peci i c u corp ul în
formă de ste a, d a r cu bra ţele îng us te d e aspec tu l unor cozi de
şa rpe, de und e ş i d enumirea acestor anim al e d e "~e rp i de
mare ». B raţel e su nt delimitate d istinct în zona de l egătură cu
di scul cen tral, su nt foarte mobile şi au sc he let solid . în mijlocul
feţei orale se află gu ra, de la care po rn esc radia r cele cinci
b ra ţe. Faţa aboral ă es te co m p le t aco peri t ă cu p l ăci sc hel e tice ş i
sp ini. Orificiul an allipseş te, iar tubul d igest iv ş i gla nd ele geni-
ta le nu pătrund în bra ţe. Aceas tă clasă se d ivid e in d ouă or-
d ine: ordinul o"lriu rida: co n ţine forme mici ale că ro r bra ţe sunt
ne rarnlflcate ş i se mi şc ă numa i În p la n ori zontal. Opllillra; or-
dinul Ellryalae: ofiur ide cu braţe le mult ramifica te care se pot
mi şca uşor at ât o riz on ta l, ca t şi vert ica l, putând fi răsuci te şi
sp re gură . GorgonOC'eplralll s.
75
 Clasa Ecninoidea c up rind e circa 800 s pecii c u corp u l g lobu la r,
mai mult sa u mai pu ţ in tu rt it dorso- ventral la cei d oi poli ş i
acoperi t de un n umar ma re de ţepi. de unde şi de numirea
pop u la ră de « arici d e ma re ". Scheletu l este rigid ca o ţea stă,
compus d in pl ă ci ca lca roase jux tapuse ş i fuzionate. Te pi i su nt
mobili şi plctoruşe le d ispuse pe cel e cinci zone ambulacra re
media ne. Echi noidele se grupează in d ou ă su bclase: Regu laria
şi l rregularia.
Subclasa Regufaria c u prin de forme c u corp ul globu los sa u
di scoid al, gura fiind totdeauna s i tu a tă la polul oral, iar orif iciul
anal la po lul aboral . Cele cinci zone ambulacrare au a ceea ş i
lu ngime ca şi cele int crambulacrare. Su bclesa cu pri nde nume-
roa se ordine, dintre ca re vo m aminti n umai pe cele mai bogate
în specii ş i cu o largă ră spâ nd i re .
Ordinul Lepidocentroida cu pr ind e formel e cele mai primitive,
cu co rpu l moale. Schel e tu l este alcătuit d in p lăci calc a re ncsu-
d at e Între ele. Ele su n t mobile, sc h im bând fo rma corpului.
Echinotlnma.
Ordinul Cidaroida cuprinde tipuri c u sc helet com pact formând
un test acoperit cu sp in i groş i şi lu n gi În fo rmă d e suliţe pe
zonele int eram bulacra re şi cu spini scu rţi pe zonele ambula-
crare. N u a u pedtcel arit tr idact ile. Cidaris etc.
Ordinul Stirodonta se ca racteri zează p rin specii cu scheletul
În fo rmă de test com pact aco pe ri t uniform cu sp in i lungi, p u-
ternici şi asc u ţ i ţ i . A u pcdicelaril bi- şi tridactile. A rbacia e tc.
O rdinul Camarodonta es te ce l mai bo gat în s pecii ac tua le. Ele
a u scheletul În formă de lest compact acoperit cu ţepi aci cularl.
scurţ i ş i puternici. Ca racte ris tice sunt piesele bucale ma sttca-
toar e, ca re au câte o c reas tă internă şi două la te rale, în formă
d e piramidă, cu vâ rfu r ile tncl lna te convergen t, alcătuind « lan-
terna lu i Aris tot ». Echinus e tc.
Subctasa Irregularia cu p rind e form e mai mult sau ma i puţin
tu rtite, la care orifici ul a na l mi grea ză pe o l atură a co rpului ş i
chia r pe fa ţa ora l ă, ia r gura es te excen trică . Zo nele am bulacrarc
su nt restr ă n se numai pe fa ţa a boral ă . luând aspectul petaloid .
Din acea s tă cauză , sime tria pentarad i a ră de la Regufaria devine
bilaterală la l rregularia. Ordine im portante sunt;
Ordinul C/ypeasteroida a re tipuri la ca re testul este mult tu rt it
dorso-ventral, ca un d isc, cu orificiul bu cal situ a t În ce ntrul
feţei ora le ş i pre vă zut cu lanterna lu i Anstot, iar orificiu l a nal
plasa t la marginea post e ri oară a d iscu lu i. CIYl'eas fer.
Ordinul Spatangoida co n ţine tipuri d e ad âncime cu test fra gil.
turtit dorso-ventral. Orificiul bucal este plasa t spre marginea
anterioară a feţei orale, iar orificiul anal la cea pos terioară . Nu
au « la nt erna lui Ari sto t ", iar gura are formă de fantă, c u buza
in ferioară în formă d e s pa t ul ă. Spatangue et c.
Clasa Holothuroiâeo cu p rinde circ a 500 spec ii d enumite popu-
lar « cas t ra veţi de mare ". Au co rp u l vorrnoid, mult alungi! in
directia oral-aboral ă . O ri ficiu l bu cal este situa t la polu l o ra l,
înconju ra t de ] 0-30 tentacule ra mifica te, retracttle, iar orificiul
anal la polul aboral. Tegumentul m oal e conţ i n e un schelet cal -
ca ros format din s picu li mici, izolaţi. Placa mad reportc ă este
internă .
Ordi,,1I1 Dcndrochirota cupri nd e tipurile cele mai primitive,
cu cor p ul cilind r ic ş i s ime trie pentarad la r ă . G u ra este incon ju-
ra tă d e o coroană d e tentacu le arborcscente, mult ramificate.
Cucumaria et c.
Ordinul A epidochirota cu pri nd e forme cu corp u l turtit dorso-
ventral. cu faţa ve n trală în formă de ta lpă, ada pta tă la t ăr ăre .
Gura este înconjurată de tentacule l ătite În formă de scut, s im-
ple şi neretractile. Holctuu ria.
Ordinul Elasipoda - a u tentacule foliacee. s im p le. C uprinde
forme abisale şi pelegice. Pelagothuria.
Ordinul Molpado"ia. Se ca racterizează prin tipuri cu cor pul
în formă de butoiaş c u partea posterioară s u bţ i a t ă. in formă de
coa d ă. G ura este înconjurată d e 15 tentecule sc urt e, ramificate.
Molpadia.
Ordinul Apoda cuprinde tipuri c u corpul ve rrnoid , lipsit total
de siste m ambulacrar. Au numai tentacule bu cale, a mbulacrare.
Synapta.
76
- În cre1lgă tura Stomociiordata (l k mic1lOrdata). Sto moc ordatele
s un t animal e marine foa r te d eosebi te ca a lc ă tuire şi mod d e
via ţă . Unele. ca entero p ne ustcle, su n t libere ş i trăiesc pe fun d ul
mălos al mă ri i. iar a ltele, ca pterobranhiatele, t răiesc fixate.
Corpul es te i mpărţit În trei se gme nt e, iar ce lom u l În trei com-
partimente: prosoma, cu cclorn im par, mcso- şi metasoma, cu
celom pa r. Cavita tea bu cală fo rmează un di verticul endoder-
mic, stomocord ul (analog cu notocord ul cor datelor p rin rolul
de sustine re) de unde vine şi numele de Stomodiordat a tetoma :::
gu ră ; cnorâa ::: baghetă ) .
in crellgă tu ra Stomodiorâata se divide in două clase:
Clasa Enteropneusta cuprinde s tomocord a te marine, m obile,
betoni ce. care trăiesc pc fundu l mâlos. Corpul vermtform este
alcătuit din prosoma, iar după mesosomă se deschid orificiile
branhiale di spuse în dou ă ş i ru ri longitudi nale urmate de re-
giunile genit a lă ş i hepatic ă a le metasome t. Se xele s un t sepa-
rate, iar d ezvoltarea implică m etamorfoză . Balanoglossus eia-
rigerue e tc.
Clasa Pterobranchia este reprezen tată de un gru p de animale
marine m ici, ce trăiesc În colo nii. Indivizii s un t ad ăpos tiţi în
tuburi ra rntfica te, cu pereţii forma ţ i dintr-o su bsta n ţă chitinoid ă ,
având aspect ul briozoarelor. Corpul lor es te scurt şi gros, alcă ­
tuit tot din trei părţi ca şi la e nte ropne us te. Prosoma are form ă
d e d isc p reoral, rneso soma es te foa rte scu rtă, prev ă zut ă pe faţa
dorsal ă cu tcn tacul e penate şi metasoma se co n tin uă cu un
apendice peduncul ar , ce se rveşte ca organ ad e zi v ş i d e înmul-
ţire p rin înmugurire. Tentacul ele sun t su s ţinute de un schelet
axial rigid, d e unde au p rimit ş i denu mirea de axobranhiate. Se
reproduc sc xu at ş i asexuat prin înmugurire. Cephaloâiecus dade-
caloplfs, Rhabdopleura ncnnani e tc.
- tnc reng ătu ra Pogonophora. Pogonoforel e popu leaza regiu-
nil e abisa le (8000- 9000 m}. Su n t animale vermiforme , care
traiesc in tu buri formate dintr-o s u bs tan ţă ch i tinoi d ă (tu bicole),
cu str uctu ra la me la ră . A u lungimea de 10-85 c m şi s ime tr ie
bilatera lă. Cor pu l este lu ng şi s u bţire ca un fir de aţă, de cu-
loare albi cioasă . exce p tând SpirobracJlia grOlldis, ca re es te roşca tă .
Corpul lo r cu p rind e trei pă rţi : segmentul cefallc sa u prosoma,
segmentu l gatului sa u mesoscma şi trunch iul sau metasoma .
Pe prosoma se găsesc unul sa u mai multe tentac ule tubu la re.
si tua te în ju ru l unei ad ăncitun, iar pe partea d o rsal ă un lob
cefalic. Pe fa ţa i n t ernă a tentaculelor se afla papile prevă zute
cu celu le gla nd u lare (pinule). Pogonoforele, fiind lip site de tu b
digestiv, se h rănesc cu microorganisme colectate de te ntacule
şi digera te în zo na pinulclor. de unde hra na es te absorbit ă.
Res p i ra ţ i a se efectueaza tot prin tcntacule. Pogonoforele au o
largă răs pând i re, populând regiunile abisa le ale ocea nelor A t-
lantic şi Pacifi c. Se cu nosc circa 80 d e specii. Sibogiinum. Lamel-
lisabelia zociiei.
- În c mlgăt u Ta Cnaetognama. Aceas tă tncren g ătur ă cup rind e
a n imale e xclusiv m a rine, ca re trăi esc in zo na pclagi c ă . Ele au
corpul în formă de săgeat ă (de 3- ]0 c m lungime), transparent
ş i prevăz u t cu înot ă toare la te rale şi ca u da le. Co rp u l lor es te
î mpărţit în trei regiuni : cap, trunchi şi regiunea ca u d a lă, sepa-
rate intern prin pereţi transv ersa li. ca re amintesc se p tele aneli-
d elor. Aceşt i pere ţi împart ce lo m u l în tr ei ca mere co resp un-
zătoare celo r trei regiuni. Pe pă rţile laterale ale ca p ului au un
gulera ş te gumentar orientat a n ter ior, forrn ând in ju ru l său un
fel de sc ufie. La ex tr emitatea anterioară se află o rif iciu l bucal
mărgin i t p e laturi de două gr u pe de că n g i chi ttnoase, care
servesc la prins hrana. De aici denumirea de chctognate, care
s-a dat acestui gru p . Sunt a nimale ră p i t oa re, h rănindu-se cu
ne vertebra te ş i în s pecial c u cr usta cee.
Tegumentul es te pluri stratif icat şi acoperit cu o c u t icu l ă fină,
iar s ub el un stra t d e mu şch i lo ngi tud inal i. Sunt a nima le her-
mafrodite şi se dezvoltă fă ră metamorfoză.
Trăiesc În toate măril e temperate şi reci , cons titu in d hrana
peştilor şi balenelor. Sunt animale foarte agile, înotâ nd cu m are
viteză . din ca re cau ză se numesc « să geţi de mare " . Se cunosc
circa 50 d e specii. Sagitta, Spadella.
 Î NCREN G . PR OTOZOA. CLS. FLA G EUATA. O RD. CYSTO-
FLAGELLATA. 1. Nocti/ll(ll mitiane. 0,5-2 m m. Este o specie biolumi-
niscen t ă d in p lan cton u l ma rin. Trăieş te tn mări la toate letitud inile.
ORD. EUG LEN O I DE A. 2. Euglena niridis, euglena verde. 50- 100 u.
Trăieşte in r ăuri, bălţi, ml a şti n i. ORD. RHI ZOMASTI GINA. 3. MI/s-
tij;l/m'.lcba aspcra. 0,11 m m . T răie şt e in apele d ulci. ORD. PROTO-
MONADINA. 4 . CodOlwsiga Pt.ltrytis. F o rmă colo ruala, f ixată Fv 5upor-
turile d in apt- le dulci. 5. Coâonoctedium umbellatum, Colonie fi xată,
mu lt ra mifl ca t ă . Tr ăie ş te in apele d u lci. 6. Troponosoino gambi<'llsc.
16- 31 Jl. Pa ra zi tă în s ângele o mu lui (în Afr ica ecuator ială ş i t ropical ă ] .
provocă n d boala so mnului. ORD. POLYMASTIGINA. 7. Lllllhlia
(Giardia) intcetinatie. 1O- 2U Jl . Arc ti flagdi. Es te para z ită în intest inul
subţire la o m, în regiu n ile temper ate şi ca lde. 8. Trichomonas 1'Ilgillll-
lis. 15-25 Jl. Este pa raz it frecvent în vagi nul femeii.
C LS. S A RCO D I NA. ORD. AMOEBIN A (Gllm111llIwt'billa). 9. t» .
tamot'ba Ilistplytica, amiba d ize nt er iei. 0,01-0,U3 mrn . T răieş te paraz i tă
În intestinu l gr os la om, p rovocând dizenterie amibian ă. 10. Amodl(l
rrotclls, amiba. 0,1-0,5 mm. T răieşte în ape dulci. ORD. T HECAM O E·
BINA (Testacea). n . Aralla vulgaris. Ar e test un iloculat cu un singur
orificiu. Med iu dulcicol. ORD. FORAMINIFERA. 12. LagcI/a hispida.
Med iu mar in. 13. Nadosoria so/Jlfa. Med iu mari n. 14. Globifit'rina bul/oi-
des, globigerina, 1 m m. Specie pe lagic ă, cu ţest calcaros . Se in tălncşte
în ac, Indian, ac. Atlantic :;;i ac. Pacifi c ORD. HELIOZOA. 15 .
Aclilwsplmaium eichhomi, În zona central,' prez i n t ă 20-500 nuclei.
Trăieşte în .1 pe dulci. ORD. ACA NTBARIA. 16. Aranthametra elastim
(Acantlunnetron pcţlucidum}, 40-50 u. Are schelet forma t d in 20 baghete
d e acanună. ORD. RADIOLAIUA. 17. Tlwlassicolla IIUClt-atll . Diametru !
5 rnrn . Specie marina . so l itară, lips i t ă de schel et. 18. Acti,wma astem~
canthiou, Rad iola r polagtc. cu schel etul for mat d in trei sfere concen-
tric e, rcticula tc, st răbătu te rad iar de un sistem de ba ghete. 19. Col/o-
: 0111I1 incrmc. Rad iola r pclcgtc. fără schelet, are 4-6 cm. 20. Dictyop<l-
dium triJtlblllll. Rad tolar polagtc, în for mă de clo po t.
77
 CLS. SPO ROZOA. O RD. HA EMO SP ORIDIA. 1. Pla."modiw ll II1ll-
lariec, ciclul evolutiv. T răieş te În he rnatlile omu lui, provocănd mala-
ria. Agentu l tra n s miţăt or est e ţ ănţaru l Anopl1cles, femel. ORD . COC-
CIDI A. 2. Eimcria perjorans. Este parazită în intestinul subţire la
iep urele de casă, provcc ând cocct d toza. O RD. MI CRO SPORIDI A. 3.
Noscma bombycis (spor). Pa r a zit ea z ă toate stadiile de la BI'mbyx mari
(fluturele de mă tase), t ran smi ţ ându - se prin ou.
C LS. CI UOPHORA. O RD. H OL O T RI CH A. 4. Ct'/l'0dll cucutus.
100-150 Il. Este un cinat de talie ma re, cu corpu l renitorm -;;i foarte
frecvent în bălţi. 5. (okl's /lirtJl s. HO-I00 Il. Este o specie pr ăd ă t oare .
Grupaţi câte 3-4 indi vizi, a t acă para meci -;;i colpode. Trăieşte în apele
d ulci bogate in substanţe organice in desco mp une re. 6. Paramaccium
caudatum, pantoflorul, 150-300 Il. Este u nul d intre cele mai mari
ciliate înotă toare . O RD. spmOTIUCHA. 7. Batantidium ( ( )li . 70-200 Il.
Este parazit În intestinu l porcul ui, und e es te inofensiv. La om pro-
voacă dizenterie. 8. Stentor po/ymorplws. 1-2 mm. Este un ciliat liber,
- ,;.;= ----:= = =-=:-- - - - - - - - - - - - - - - - - -
de apă dulce, cu aspect de con a lungit, la baza c ăr u i a se afla pens-
tomu l, încon ju rat de paleto vlbratl!e, iar pc corp are cili vib ratili .
9. SII//,ml/cilil! mI/ti/lis. A = văzut,' ventral; R = văzut ă lateral. O,Ol -
0,3 rÎlln .·s,., remorca p rin forma corpulu i turtit,' dorso-vcntral, având
faţa cu pcrtstom ul p lat , iar cea opus.', bombat,'. Se deplasea z ă prin
t âr ărc. F recventă În bă lţ i. ORD. PERITRICIIA. 10. vorticctta 111'/>11 -
/ifera, vor ticcla , 0,1 llllll. Este o form, de ar,' d u lce, solitară, cu
pedunc ul co ntrec ttl. SUBCLS. SUCTORIA. 11. Dendro-oma radume.
A rc corpu l nepedunculat, ramificat. cu tentaculele grupate În tufe .
Se tâ răş te pe suport. 12. Eplie1(l/1I XCIII/IIipllfll. Are corpul ap roape
sferic. fixa t printr-un peduncul ş i acoperit 1.1 partea s uperioară cu
tentacule prehensile, asp irato..rre. Trăieşte în apele dulci. 13. Sţl/llIl'wl'hrya
maXIII!. Este o specie de formă s fe rtc ă . Când este tânără. paraziteaz ă în
corpul u no r cilia te mari, ca: PllfIlmlleeilllll, Sty!onyeilill etc .
INCRENG. rO RIFERA. ORD. TETRAXONIA. 14. Prl/eri,m 11('1' -
tUll i. Este un ponfer mare, silicios, care poate ajunge până la 1,5 m.
Arc formă d e cu pă cu p icior. Trăieşte in CX. Pacific. 15. GroJill g i811~ .
25-40 cm . Este un spongier silicios marin. de formă stencă . 16. CliOltll
oal/ll ta, spongier silic ios, sfredelitor al cochiliilor de bivalve. O RD.
TRI AXO N IA. 17, Clllyx nicacneie, s pongter silicios. în formă de cu pă,
fixat p rin tr-u n peduncul scurt. Trăieşte în Oc . Pacific. 18. Hya/ollt'III11
~idl(lldi . 30-40 cm. Spongier sihcios, în formă de cu pă, fixat printr-un
mănunchi de fibre slllctoase, disp use în formă de coadă de ca l. Se
Intălneşte În CX. Pacific, în apropierea Ja po n iei. 19_ Eup/eetel/a a~ţla­
gilIllrfl, coşu l ct u l venerei. 40-50 cm. S po ngicr s ilicios în form ă de tub
fixat de fundul mării prin fib re scu rte de stlt ce . Arc schelet silic ios,
fonnat d in fibre lungi şi spicu li foarte fini , i m pleti ţi intr-o re ţea. O RD.
CALCAREA. 20. SYCOIl ciliatu m. 1- 3 cm I n ăl ţime. Arc s tru ctu r... de
tip slco n. 21, Ol y'ltJluS, s tad iu l tâ nă r d e A ~t'lta primorâiatis , Spongier
calca ros cu cea mai si m plă s truct ură, are aspect de amforă fixată de
su port p rin tr-u n ped uncul in gu st . O RD. CORN ACUSPONG IA .
22. AXYIlt'l/a 1'Olypoides. Are fonnă a rborescen tă, cu ramuri lu ngi şi
subţi ri . Tr ă i eş te in M. M t-d i terană , CX. Atlantic şi Oc . Paci fic. 23. A xy-
lIdia ţareoto ria. Tr ă ieşte În si m bi oză cu Palytl lOa axy "l'lllh', celenterat, în
M. Mediterana, M. Adriat ică , Oc. Atlantic şi Paci fic. 24. Sil" wllocalyx
sp . Colonie de por-ifere de d iferite culori, ramificată, pe ram urile că­
reia se observă oscult mari ş i pori fini. Se tn t ă lne şto În Oc. Atlantic,
Oc. Pacific şi Oc. Indian . 25. Euspougia officinaiis, buretele de şte rs .
Scheletul cornos, de s po ng ina, este format di n fire su b ţ i r i, moi şi elas-
tice. Tră i eşte în partea o rien ta lă a M. rvtcdtterane ş i M . Adriatice.
26. VerolJgia (Aply sina) eeroptiobo. Spong ier colonial cu in diviz i tu-
bulari, in vârful că ro ra se d eschide câ te u n e se ul la rg. Trăieş t e in
M. Medueran ă şi zo na ca l d ă a CX. Atlantic. 27. Cnl1ist(JIlla s p. Este un
s pongier cornos, ce trăieşte fixa t pe s tâncile s ubma rine. 28. Spollgilla
111(us tris, buret el e d e a pă d ulce. Est e un spo ngier ma re, fixa t pe
tulpi ni de tr estie, pap ură et c. Tr ă i eşt e in ape d u lci s tă tă toa re sa u
lin c u rg ă toa re.
79
 iNCR EN G . C N ID ARIA. C LS. HYD RO ZO A. ORD. SI PHO N AN·
THA E. 1. Plrysalia plly$Qlis. corabia portugheze. Are diamerrul de 30 crn
şi Hlarnente prehensile de 50 ro lungime. Tr ăieşte in ~1. Mediterana,
De. Pacific, ac. Atlantic. ac. Indian. 2. Pliywpllora lJydrostDtica. Este
una din cele mai mari s ifo no fo re (3 ro). Trăieşte în M. Mediterana şi
cen tru l De. Atlantic. 3. Praya Ji/'1Jllt's. Are numai doi nectozoizi. O RD .
DISCONANTHAE. 4. V,.,,.,la ['(/el/a. Are diametru! de 8 cm şi stolonul
contopit cu pneumatoforul, cu care pluteşte la suprafaţa oceanelor.
ORD. HYD RO ID EA. 5. Kircnenpaneria pinnate. Colonie de 2 crn Se
intâlneşte pe coa s tele mă rilor eu ro pene, dar nu şi a celor reci. 6. Hy-
draen " ia t clli" ata. Colonie de că tiva cm', în formă de crustă fixată pe
o cochilie de melc locuită de pdgUr. Trăieşte În De. Atlantic, !\oI. Nor-
dului, M:. Baltică ş i M. Neagră . 7. HyJra t'iridis, hidra de apă dulce.
10-15 nun. Tră ieşte În apele dulci 8. Tiara pi/iatia. Trăieşte pe coastele
Oc. Atlantic şi ale M. Nord ulu i.
C LS. SCYPHOZOA. ORD. S EMA E05TOMEAE 9. Aurrli,l aurita.
Are diametru! de 20-10 cm şi forma unui disc gelannos, tra nspa re nt.
80
Marginea umbn-le i este împărţită in 8 lobi, de care atârnă numeroase
tentacule. Se întâ lneşte in ac. Atlantic, M. Mediteran ă şi M. Neag ră.
10. Pd agi a 1I,l("tilura. Are diametrul de 6,5 em. Specie fosforescentă ,
luminează cu intermitenţă câ nd este excitată. Este frecventă în regiu-
nile calde a le ac. Atlantic ş i M. Medt terană. ORD . ST AUROMEDU-
SAE. 11. Lucemo ria quadricomis . Are diam.. trul de 3 efi . Stă fixat ă cu
fald exumbrelara, prelungită in peduncul, având forma de cu pă. Mar-
ginea cupei prezintă 8 lobi in vâ rful cărora se g ăseşte câte un smoc de
tentacule. Populeaza coastele atlantice ale Americii de Nord , pana pe
coas tei e nordice ale Europei. O RD . RH IZOSTOME AE. 12. RJ,,~tl)ma
(pi/t'ma) putmo. Unele ating pana la 80 cm diametru. T răieşte in ~1.
Med u era n ă şi M. Neagr ă .
ClS . A NTHOZOA. O RD . ACTIN IA RIA . 13. Acti'l ia eouina,
dediţelu l d e mare. An' diametrul de 4-7 cm. Este o specie solitară, cu
tentac ule lungi d.. 10-15 em. Este r ăspândltă În ac. At lantic, M. Me-
d iterană ş i M. Neagra. 14. Adamsia ronaeten (Sagartia parasitica). Trăieşte
in s im bio:la cu Elipaguru s Vt-mllarJIIS. Are disc pedios ş i stă fixată pe
 21
cochilia me lcul ui în care se a d ă posteş te pa gurul. Se în tâ l neşte în Oc.
A tla n tic şi M. Medtte ra n ă. ORD. MAD REPORARIA . 15. Lophelia
prolifera. Este o co lonie de madreporari c u ram uri de pe ste 0,5 m şi
schelet calca ros. Colonia pă trunde în a d âncu l mă rii u nd e formea ză
bancu ri. Trăieş te în M. No rdu lui pe coastel e Norve g tct . 16. Fungia
agariciformis, coral ciupercă. Este cel mai mare madreporar soli ta r.
17. FUI/gia agariciformis , sche le t. 18. DelJdroplJylIia cornigera. Colonie de
madrepcra ri de form a u nui COPilC Înflo rit. Ra m u rile colonie! aju n g
până la 1 m. Se în tâlneşte d es în M . Mediterana . 19. Astroides calycu-
Iaris. Ma d repora r biolumlniscent, roşu, se întâl neşte pc ţă rm u ri le st ă n ­
coase a le M. Meditera ne . O RD . C ERI A NT H ARIA. 20. Cer;antlllls erec-
tus. Este o specie de he xacora li, solitară, fără schel e t, ce trăieşte într-un
tub În ca re se re trage în caz de pericol. Est e comună în mările tro-
pical e şi s ubtro pica le. O R D. G O RGO NAR I A. 21. Corallium rubrum,
mărgea nu l roşu. 20-30 cm înă lţ i m e. Populee ză M. Mediteran ă şi M.
Roşie. 22. Gorgvnaria oerrucosa. Este o co lonie c u schelet co m os, fixată,
arborescen tă, flexi bi lă. Populea ză O c. A tlan tic, M. Me di te ran a şi alte
27
./
J
m ă ri . O RD . ALCYONARIA. 23. Alcyoll ium digitatum. Colonie cărnoasă,
ma sivă , înaltă până la 15 cm, fixată cu un peduncul şi la partea su-
perioa ră arc numeroase di gi ta ni . Se întâlneşte pe coastele atlantice ale
Europei, cu excepţia M. Nordului. 24. Tubipora musica. Colonie tnal tă
pâ nă la 10 em. Ar e sc helet for mat d in tub uri cal caroase, roşii. Este
co m u nă în m ă rile tropicale, Oc . Ind ian, M. Roş i e. O RD. PENNATU-
t ARIA. 25. Pennatula phoephorca. Colonie în for mă de pană cu înălţi mea
de 20-25 efi, fosforesce n t ă . Este r ă sp ăndit ă În oceane şi mările euro-
pe!].€', până în regiunile arct ice.
INCR ENG. CTENARIA. CLS. CT ENO PHO RA. 26. Cesrus oeneris,
cin gătoarea venerei. Are în fă ţişa rea unei panglici, lungă de 1,5 m.
Este un animal pe lagic care, la excitaţie, d e vi ne albastru, ia r la în tu -
neric, fosforescent. Tră ieşte in mări ca ld e. 27. Beroeavata. Aju nge până
la 20 cm lu ng im e. Răspund e la excita ţii p rin fosforescen t ă . Trăieşte În
m ări ca ld e.
81
 ÎNCRENG. PLAT HELMINTHES. CLS . TUR BELLA RIA. O RD .
T RICLAD ID A. 1. Crenooia (Plallaria) alpma, Este ceva mai mică de
15 mm lungime. Se în tâ lneşte în apele izvoarelor de munte di n Eu-
ropa şi nor dul Asiei. 2. Po/yce/is comuta. Atinge lungim ea de 20 mm.
Trăieşte in apele curgătoare mai ca lde d in Europa şi nordul Asiei.
3. Dugesia gonocepnota. Lungimea 25 mm. T răieşte în apele lin c urgă­
toa re, care au vara ma i puţină apă şi mai multă vegetaţie, de la alti-
tudini ma i mici. 4. Polycelis nigra. 12 mm lungime. Trăieşte În pâraie,
râuri, fluvii, mlaştini, pe dosu l fru nzelor şi in apele curgătoare mai
calde de la altitudini mici. 5. Denârocoelum IaeleI/III, planaria albă.
Atinge lungimea de 10-30 mm . Este comuna in bălţile mici d in Eu-
ropa şi Asia. DRD. PD LYCLADID A. 6. Leptoplana tremettarie. 10-
25 rnm . Se întâlneşte În M. Mediterană şi M. Neagră . 7. Yungia auran-
ti/lea. Este cel mai frumos pohcla did, atingând lun gimea de 70 rom.
Are pe faţa ven trală o ventuză pe n tru fixa re. Tră ieşte În M. Medtte-
rană şi M. Adria tică.
82
C LS. TREMATO DA . O RD . D IGENEA. 8. Fasciola hepatica. vie r-
me le de gălbează, ciclul evolu tiv. Are lu ngimea de 30 mm şi l ă ţi mea
d e 10 m m . End oparaztt În căile bi liare ale ru megă toa re lor, are ca
ga zd ă i n te r m ed ia ră p ulruonatcle de apă dulce (Lilllllaea minuta) . D RD.
MDNOGENEA. 9. Polys!om um inteoerrimum. Are 10 rom lungi me şi
3-4 rom l ă ţi me . Este una d in ce le mai mari specii ale ordinului. Pre-
zintă 6 ventuze pe discul de fixa re de la partea posterioară. Parazi-
tea z ă În vezica urinară de la broaştele Rana ten/rorariaşi Rana ogilis.
CLS . CESTD ID EA. DRD. CYCLOPHYLLIDEA. 10. Tat'nia solium,
tenia, panglica, ciclul evolutiv. Pa ra zitea z ă în int est in ul subţire al
omu lui (gazdă definitivă), ca rt' o ia co nsu mâ nd carne de porc (gaz dă
intermediară) i nfesta tă cu cisticerci de ten te. Este lungă de 2-4 01, rar
801 şi are circa 900 proglote. 11. EcllinocO(.·CIIS gml/ulosus, tenia câ inelui.
Are 5-6 mm şi 3-4 p ro glote. l'arazi tează În intestinul câinelui. Larva
formează chistu l hid atic la animale domestice şi om. 12. Hvmeuotepi«
(Tacnia) nana. Este o te nie m ic ă, d e 20-40 mm lungime şi sub 1 m m
 21
22
lăţime. Parazitează În in testinul omului. ORD. PSEUDOPHYLLIDEA.
13. Dip1Jyl/()btlthrium latum tDibothnocepnatue larus). Cicl ul evolutiv.
Atinge lungimea de 12-20 ro, având 3000-4500 pro glot e. Parazitea z ă
în intestinul omului şi al ma mifer elo r, care co nsumă carne d e peş te
i nfestală.
ÎNCRENG. NEMATHELMINTHES. CLS. NEMATODA. ORD.
ASCARIDIOIDEA. ]4. Ascaris Iumbricoides. lîmbricul ( femelă şi mas-
cul). Femela este mai ma re, având pănă la 25 em lungime, iar mascu -
lui este mai mic, circa 17 em. Parazi tea ză În intes tinul omul ui. ORD.
TRICHUROIDEA. 15. Trkhillel/a spimtis, trichina ( femelă). Femela,
mai ma re, arc 4 rom lungime, ia r masc ulul numai 2 rom. Este un
pa razit al omului întâl n it şi la alte mamifere. 16. Trichuris trichiura
(Irichocephalus dispIlr). Ind ivid ul femel are lungi mea d e circa 5 em.
Masculul are 4 em. Corpul este foarte s ubţire, ea un fir de aţă, pe do uă
treimi din lungime, fa ţă de trei mea posterioară, mult mai groas ă.
Parazltează in intestinu l gros la om. 17. Dracunculus (Fi/aria) medi-
nensis. Este un nematod lung de 1,2 m şi gros de 2 mm. Paraaitează
îndeo seb i s ub pielea o m ului, in Africa, As ia ş i America de Nord .
ORD. OXYUROIDEA. ]8. Enterooius (O xy u ris) oermicutans, oxiu rul.
Femela are 10-1 2 m m lu ngime, ia r m ascu lu l 2- 5 m m . Parazi tează in
intes tinul gros la o m. ORD. RHABDITOIDEA. 19. Spllllerulariil bombi,
fem ela c u u terul devagina t şi fe mela eu u terul co mplet dezvol ta t. Are
20 mm lu ngime. Parazttează în cavitatea generală a femelei de Bom-
bus (bondar).
CLS. NEMATOMORPHA. ORD. GORDIOIDEA. 20. GQrdius
aquaticus, A - ad u lt acvatic; B - ext remitatea posterioară a un ui indi -
vid mascu l. î nco lăcită pe un individ femel. Ad ulţii trăiesc în apele
d ulci. Larvele su nt p arazite .
CLS . ROTATORIA. ORD. MONOGONONTA. 2] . Bmduonue ur-
ccotans. 0,6-0,8 mm. Este specie p lanetonică. 22. Melicerta (Floscularia)
nngens, Trăieşte fixată pe plantele di n lacu ri şi bălţi.
83
 iN CR ENG . ANNELIDA. CLS. O LIGOCH AETA . O RD. OPISTHo-
PORA. 1, Lumbricus tcrrcstris, r ă me . 25- 30 c m . Trăieşte în pămân t
umed ş i f;ras în ca re îş i s apă galerii de pe s te 1-2 m adâ ncime. ORD.
PLESIOPORA. 2. Tubifex lublfl'x. Lung de 2,5-8,5 mm , tră ieşte înfip t
cu ext remita tea a nterioară in mâ lul p ărelelor. 3. Chal'togastl'r tinmaei.
Este o s pec ie ră pit o a re, d e apă du lce . Se găseşt e fre cvent in cavita-
tea p u l monară il gas te ro pod ului Limneea, h ră nin du-se cu cerca ri d e
FascioJla.
CLS. PQLYC HA ETA. ORD. SED ENTA RIA. 4. Serpuţa oemucutane.
Are 5-7 c m lu ngime . Const ru i eşte În m ăn tu bu ri cal caroase o nd ulato,
di n ca re apa re câ te o coroana de ftla mente bra nhiale. Este r ă sp ăndită
în De . Atlantic, ac. Indi an, M . Medrtera n ă , M. Roşi e . 5. Profula intrsti-
"um . Are 10- 15 efi lungime. Specie marină , trăieşte în tu buri calcare,
d in ca re a par br anhiile în formă de filamente, dispuse pe dou ă co-
roane. Tră ieşte în M. Mediterană şi M. Ad riatică. 6. Spirographis spal-
la"za"ii. Este un vierme lu ng de 30 cm, ca re trăieşte in tu bu ri cilin-
ll.1
dnce, pergamentcase. Se înt â lneşte pe coastele es tice ale De. Atlantic
ş i M. Med i teran ă . 7, A renicola gruhei. Are lu ngimea d e 15- 20 cm.
Trăieşte În tu buri de forma literei « U ", să pa te în ni sip ul de pe plajă.
Este r ăspâ nd i t ă În Oc. Atl a ntic, M. Med iter a na, M. Nord ulu i. 8. OIlU -
"his collchi/ega. Are corpul lung de 10-15 crn . Trăieşte În tubu ri co n-
s tr uite din fire de nisip şi res tu ri de coch ilii, În De. Atlantic. De. Pa-
cific, M. Medi tera nA, M. N ordulu i. ORD. ERRANTIA. 9. AI'"rodite
aculeata, şoa recele de ma re . 10-20 c m lungime. Este la rg ră spând i t in
De. Atlantic, De . Ind ian , M. M,,·..Hteran ă , M. N or d u lui. 10. Nerâs t' i-
UIl S. 20-60 cm. T r ăieşte să pâ nd ga lerii În nisipul sa u mâlu l din zo nele
cu Zostera Ş Î Posido" ia d e pe co as te le De . At lantic. 11. Myria llida fa$~
ciata. In perioade de î n m u l ţire sch izoga rnică unii produc lanţuri de
ind ivizi masculi, ia r alţii l anţ uri d e indivizi femeie. In figură es te
redat un individ asex ua t, oozoid, ca re a dat prin sch izogamie un lot
de indivizi sexua ţi masculi. Trăieşte În M. Ad riatică . 12. Nereis "ela-
giCfl. Are 6-20 cm lungi me. Che ţi i d e pe parapode, foa rte dezvoltaţi,
 îi servesc la Îno i ş i la plutire. Răpitor de la rg, se Întâlneşte În De .
Atl antic şi M . Meditera na .
CLS. HIRUDI NE A, ORD . GNATHOBDEL LIDA. 13. Hi rudo me-
âicinclie, lipitoarea, ar e lungimea de 6- 15 c m . T răieş te În lac ur i şi
băl ţi. 14. Limnatis IIilo fica. Lungă de 10- 12 cm , este foarte peri c ul oa să
pentru om şi animale. Dacă este Înghi ţ i t ă, se fixea ză În esofag . T ră ieşte
În ape dulci În ţări le mediteraneene. O RD. RHYNCHOBDE LLIDA.
15. Pisdco/a geometra. Cor pul este lung de 2-5 cm . Parazitcaz ă pc cra p,
În apele dulci şi salmastre. 16. POlltobdel/a mu ricata. Lipitoare marină.
ar e lun gim ea pâ nă la 20 cm . Pa raziteaz ă pe peşt i selacieni În M .
Mediterană, M. N ordului ş i M. Neagră.
ÎNCRENG. ECHIURIDA. 17. ţ keda teenioides. Este cel m ai mare
echiu rid, a vâ nd co rpu l de 40 cm şi trompa până la 1,50 m. Unele
spe cii trăiesc pe coas tele Japoniei. altele în M. Mediterana. 18. Boncllia
juligillosa. Are 3-4 cm lu n gim e. Stă ascunsă în gă u ri să pa te În s tânci ,
lăsând a fa ră n u mai trompa. Trăieşte În Oc. Atlantic ş i M. Medite ra na.
ÎNCRENG . LOPHOPHORATA, CLS. PHORONlDA.19. Puoronie
hippocrcpis. Formea ză grămăjoare de indi vizi ve rmiformi, pe fund ul
mări lo r. Are corpul s ub 10 cm lungime, adă postit în tuburi subţiri
secreta te de a nimal. Se găseş te În Ce. Pacific, Oc . Atlantic, M . Medi -
teran ă .
CLS. ECfOPROCfA. 20, Cristatel/a muceâo. Formă colont ală de
apă dulce, are mărimea colo nie ! de 5-6 cm , ra r până la 20 c m . Câ nd
este tână ră se deplasează pe un suport co mu n în formă d e talpă .
21, Flust rafo/ iacea. O colonie cu Î n făţi şa rea de foi lat e, ramificat e, Întinse
pe su bs trat.
CLS. B~CH IOPODA. 22. Uli gula uIlguis. Ajunge până la mărimea
de 6-8 cm . ' şi sa pă tuburi in nisip, În ca re stă fi x ată cu aju torul unui
pe duncul, ca re se p oate lungi şi scurta. Este o fosi lă vie ce se întâ lneş te
În Ce. Pacific. 23, Terebra ful a vitrea. S tă fixată de s tânci cu ajutorul
un ui peduncu l scu rt . Tră i eşte În AC. Atl a ntic şi M. Mediterană .
 îN CREN G . MOLlUSCA. CLS . POLYPLACO PH ORA. O RD. 15-
CHIOCHITONINA. 1. ehi ton d egallS. 5-6 cm lungime. Mantaua
secretă 8 p lăci dorsale, for mâ nd coch ilia. T ră ieşte pe stâncile b ătut e
de valu ri din De. Atlantic, M. Medite rană, M. Adriatică .
CLS. GA ST EROPODA. ORD. ARCHAEO G ASTEROPODA. 2. HII-
liol-is gigllntra, u rechea de mare. Coch ilia at inge lungimea d e 20 cm . Se
întâlneşte in Ce. Pacific şi De . Indian. For me mai mici se găsesc şi În
M. Medite ra nă . 3. FateUa granu/aris. Coc hi lia ar e 2-5 cm lun gi me .
Tră ieşte fixat ă pe stâncile bătute d e val u ri. apro ape in toate mările.
4. Fissurel1a graeca. Cochilia are lungimea d e 3-4 crn. Se în tâlneş te in
Ce. Pacific, Ce. Atla ntic, M. Mediteran ă . 5. Cireetreme pnprxum. Are
cochi lia rmc ă , de 3-5 cm. Trăieşte În Ce. Pacif ic.
R6
O RD. M ESOGASTEROI'ODA. 6. Viviparus I'il'ipa rus (Pallldillll "1'i" j-
l'am). 5 cm. Este un gester cpod de apă dulce, mult r ăspâ n d i t p c
su p ra fa ţ a Globului, cu e xc ep ţia Ame ricii de Sud . 7. CYF'raea tigris,
ghiocul. 8-11 cm. Este com un in Oc. Pacific şi Oc . In d ian. 8. Scala
sea/aris, 6-8 cm . Este un ul di n cele mai frum oase ge eteropode. Se
î n tâlneş te În mă ril e calde di n s ud- vestu l As iei. 9. Tumtetto com m un is.
Coch ilia atinge î nălţimea d e 10 CIn. Trăi eşte în De. At lant ic. M. Medi-
h-rană. 10. Verm et us giXas. Sec retă o cochilie tu buli formă, deru ta t ă , de
10-15 cm lungime ş i 1,5-2 cm dia met ru, fi xat ă p rin partea iru ţial ă .
11. Na tiea l'i fellus. 12. Natiea zel>ris. Coch ilia are lun gi mea d e 1.5-3 cm.
Este ră spând ită În De. Atlantic şi M. Meditera na. 13. St roml>u5 gigas.
15 cm. Se deplasează În salturi cu ajutorul picioru lui. Se î n tâlneşte în
De. Ind ia n. O RD. NEOGAST EROPODA. 14 . Mu rex tenuisT'ina, mel -
cul de pu rpură. 14 cm. T răieşte in De. In di a n. 15. Murex eextilie, me lc
de purpură. 10-12 cm. Se l nt â l n eş te ma i des tn De. Ind ia n . 16. Bueei-
num undatum. 8-12 c m lu ngime. Este o specie ră pi toare. Trăieş te in
De. Atlantic şi M . Nord u lu i. 17. NlIs;;a retimlata. 2-3 cm. Se în tâlneşte
pe coastele Europe i de la M. Neagră până pc coastele Norvcgtei.
18. Rapana oenoso. Trăi eşt e in mă rile Ja po n ie i şi in M. Neagră. 19. Co-
nus ebraeus. Cochilia at inge 10 cm lungime. T răieşte in De. Pacific ş i
De. Indian. 20. Terebra subll/ata. Cochilia at inge lungimea de 15 cm. Se
În tâlneşte În mă ri le calde. 21. COIIIIS marnwreus. Cochilia aju nge p ână
la 11 cm. Trăieşte in De. Indi a n. 22. Mitra papaiis, coroana papei. ti c m.
Tră ieşte in mări l e t ro p icale, estul 0.:. Ind ia n . 23. Mitra episcopetis.
T ră ieş te in mă rile t ro picale. 24. M it ra plicata. Aceeaşi a rie de răspâ n­
d ire. 25. Thiara pracstantissima. T ră i eş te in a pele d ulci d in zo nele
ca lde: Ind ia. Indonezia, Ja po nia. O RD . NUDIB RANC H IA . 26. Tethys
fimbria (Fimbria fimbria). Corpul ajunge la lu ngimea d e 30 cm. Se
Î n tâlneş te in 0.:. Atla ntic şi M. Medite rană. 27. Glossodori;; l'IIriegata.
Corpul este lung d e 6-7 cm. Tr ă i eş te ascu n să pe sub pi etre in De.
Atla ntic şi M. Me diterana. O RD. BAS O M M AT OPHORA. 28. Lim-
neea stagnalis, me lcu l d e m â l. Specie mare, 6,5 c m, t răi eşte in bă lţi l e
Eurasiei şi Ame ricii de No rd. 29. Planorbis cemeus. Are cochilia se-
nestr ă , r ă su cit ă intr- un si ngur pl an, formân d un di sc cu di ametrul de
3-4 cm. Trăieşte În a pele du lci di n Eurasia.
87
 I NC R ENG. M O LLUSCA, CLS. GASTE ROPODA. O RD. STY·
LO MMATOPHORA. 1. Cepaea nemcratis, Cochilia m ă soară 2 cm .
Speci e terestră, produce pagube în grădini. Se întâ l neşte in Europa
Centrală . 2. Helix pomatia. melcul de l iva d ă . Cochilia at in ge 6,5 cm .
Trăieşte prin câmpii, grădini, parcuri, margini de pădure, pro vocâ nd
pagube la dife rite plante, in Europa Centrală şi Meridională. 3. A rianta
arbustorum , melcul copacilor. Se întâlneşte în livezile din Eu ropa Cen-
tral ă . 4. Heiicella obvia. Coch ilia are 2 cm. Se întâlneşte în Europa
Centrală, Orientală ş t mai departe s pre est, în locuri usc ate. 5. Eobania
vermic ulata. Are o cochilie mare, de 6-8 cm . Este ca rac teris tică ţ ărilor
din jurul Mării Medtteranc. 6. Papillifera bi âen e. Cochilia are 4- 5 cm .
Trăieşte pe ruine şi pe stânci calcaroa se în su d-vestul Europei. 7. 0xy-
cnîtus draparnaldi. Cochilia ar e 6-7 cm . Este frecvent În s ud -vestul
0 0
Europei, dar pătrunde şi în grădi nil e d in Eu ropa Centra lă . 8. Zrbrina
cili ndrica. Este un gasteropod p ul monar, xero fil, ce tră i eş te in zonele
arid e din Peninsula Balcanică şi sudul Dobro gei. 9. Limax maximus,
lîm axul de pivn i ţă. Atinge lungi m ea de 15 crn. Are cochilia foarte
redusă, ca o lam ă. Se în tâ l neşte în Eu ro pa. 10. Bietzia coerutans. Este
un lirna cid mare, de 8-1 0 cm . Tră ieş te în M un ţ ii Carpa ţi şi în Pe-
ninsula Balcanică, ascuns p e su b bu şten i sa u sub scoa rţa co pacilor.
11. Helicostyla picta. Cochilia are 1- 3 cm. Se î ntâlneş te în Insul ele Fili-
p inc. 12. Arion rufus, melcu l golaş roş u. Ar e cochilîa foa rte redusă. la
sim ple granule d e calcar, acoper ite de m anta. Atinge l ungim ea de
15 cm . Se întâlne şte în Europa. Este dăunăt o r d iferitelor culturi .
13. A rion ater, melcul golaş ne gru . Atin ge lungi m ea de 15 cm. Are
aceeaş i arie de răs pâ n d ire ca preced en tul, fiind dăunător culturilor.
CLS. LAMElllBRANCHIA . ORD. ANISOMYARIA. 14. M y tilus
edulis, midia. Coch ilia atinge lungimea de 7-8 em. Se fixeazAcu bisus.
Formea ză ban curi pe coas tele ac. Atlantic şi ale mă ri l or vecine. Este
o spec ie co mestibi lă . 15. Myfi/us niridis, m idia ve rd e. Coc hilia ar e
lungimea d e 6-7 e m . 16. Lytilop/lilga myfi loid~ (Lit!lOp/lilg a litilOT'/lIlga),
sco ică m ănc ătoarc de pia t ră , sa u c u rmale d e p ia tră . Cochilia atinge
lun gimea de 8 c m. G ă u reş te s tâ ncile ca lca ro as e. Este r ă s p ân dtt ă în
M. Meditera nă . 17. Ostrea /aml'lIosa, s tri di a. Diametrul coc hilie! atinge
7-9 cm . Est e cel m ai important reprez entant al anizomiarelor. For-
mează bancu ri ma ri. Este o specie comestibil ă, a precia tă. Este frec ven tă
În ac. Atlan tic, M. Medi terană , M . N ordu lui , pân ă la 85" latitudine
nord ic ă . For mează bancuri ş i În M. Nea gr ă. 18. l'eeten merimus, scotea
pieptene. Se recun oa şte u şor du pă cele d ou ă urechiuşe di n regiu nea
ţâţă n ii . Este o specie mare, coch ilia a vâ nd dia me tr ul până la 15 crn.
Est e răspândită În ac. Atlantic, M. Medite rană , M. N ord ului. 19. Lima
hians. Coc hilia a tinge 4 cm. Este o scoi că care Îşi face c uib, r ăspăndtt ă
În mă rile europene. 20. M alleus albus. Are formă de cioca n. Cochilia
atinge 20 cm. T răieş te În M. M ed i tera n ă şi În alte mări calde, ORD.
EULAMEtLIBRANCHIATA. 21. Anodouta cygnea, scoica de lac. Cele
mai ma ri exemplare ating 26 cm lungime. Tră i eşte În apele dulci s tă tă­
toa re di n Europa, nordul Asiei, până în estul Sibe riei. 22. tsocar âia s p.
Cochilia a tinge 3- 5 em. Trăieşte În mările din zonele cal de. 23. Car-
diurn edu/e. Coch ilia a re 4-5 cm lun gime. Es te o s pecie com est ibi lă . Se
Întâ l n eşte în banc uri În no rd -estul De . Atlantic, M. Medi tera n ă , În
toate mările europene, În special la gurile fluvtllor. 24. Venus gallina.
Cochilia a re 3-4 e m . Se întâl neşte şi în fau na Mă rii Neg re.
89
 /
3 •
ÎNCRENG. MOL LUS CA . ClS. LAMELLlBRANCHlA. ORD. AN I·
SO MYARIA. Fam. Ptertldae. 1. Ptaill mllr~(Iritifiw., scoica de mărgări ­
tar. Este o scoică produc ă toa re de perle. Coc hilia atinge lungimea de
30 efi . Ar e un larg areal: Oc. Pacific, lân gă Ja po nia şi a pele lndon e-
ziei , De. Ind ian , Golfu l Pe rsic, Medaga scar, M. Roş ie, Golful Panarna,
Golful Mexic. Farn . Spondylidae . 2. Sl'OIrdyllls regius. Are o coc hilie
m are, de 7-8 efi, ornamentată cu s pini puternici. Trăieşte În M. ML'-
ditera n ă ş i alte m ă ri calde. ORD. EULA MELLI BRANCH IAT A. Fam.
Unio ni dae. 3. U"io picll/rom, scoica d e râu. Coc hilia ating e lungi mea
de 9 efi şi înăl ţimea de 4 efi. Trăieşte În bălţi ş i a pe curgătoare, peste
tot În Euro pa . Ia nord de Alpi. Fam. Ca rdiidae . 4. CoreuluIII cardiese.
E...te o sco ică fru moasă . cu va lvete in formă de i nimă, frecven t ă in ac.
Indian. Fam . Trtdecnidae. 5. Triâacna giga~. Este o scoic ă giga n tic ă :
cochilia atinge lungimea de 1,5 m şi greutatea de 100-250 kg. iar
corpul moale câ ntă reşte 10 kg. Trăieşte În ac. Pacific şi ac. Indi an,
90
1
fi xată cu un bisu s puternic În recife te de corali. 6. Tridacna scucmo-a.
Specie frumos colorată şi o rn a men ta tă . Es te r ăspândtt ă În apropie rea
tnsulelcr Filipi ne. Fam. Telli n id ae. 7. Tetlina nitiâa. Are coc hilia mică
şi del icată , fru m os colora tă, l u n gă de 2 cm . Trăi eşte in M . Nordului,
M. Baltică. M. Neagră etc. Pam. So lenidae. 8. Soim (EIISis) eneis. Are
o coc hilie lungă. ci lindric ă , de 13- 14 cm şi Ia t ă de 2 cm. Se poate
afunda în nisip până la adâ ncimea de 3 rn, cu aju to rul picior u lu i
pu ternic. Tră ieşte În ac. Atla ntic şi În toate m ă rile eu ro pe ne. Fa m.
M actr idae. 9. Mactm corottina. Cochilia are lungimea d e 3-4 cm. Tr ă ieşte
in M. Mcditera n ă , ac. Atlant ic ş i , foa rte rar, in M. Neagră . Pam. Pho-
ledtdae. 10. PllOla~ dactylu~, scoica sfredeli toare. Este cea ma i ma re
d in tre scoicile sfredeli toare, a ti ng ă nd lungimea d e 12 crn. Stredeleş te
",tăncile de la ţă rmu l mă rii În ca re se a dă pos teşte şi din ca re les nu ma i
sifoa nele. Trăieşte În ac. Atlan tic şi mă rile vecine, p rec um şi În partea
de nord-vest a M ă ri i Negre .

• .'
•,
CLS. CEPHALOPODA, SUBCLS. TETRABRANCHIATA. ORD.
NA UTIlOID EA. Fam. Na u tilida e. ] 1. MllItil us pompitius, nautilul.
Formă relict ă, trăieşte în ac. Indi an şi Ce. Pacific, pc o sup ra faţ ă
restr âns ă între insulele Ma luku, Pilipine şi Fiii, sub adâncirnea de
lOOm, putând ajunge până la 700 m. S UBCLS. DIBRANCHlATA.
ORD. D ECAPODA. Fam. Sepiidae. 12. Sqlia officilllllis. seria. Corpul
at inge lungimea de 20-:\0 c m . Cu aju toru l cromatoforilor se ria îşi
poate sch imba uşor culoa re a, adapt ându-se mediul ui in care se de-
plasează. Fam. Sepiolidae. 13. Scpiola ron tle/et i. Este o formă mică de
7-8 cm . Corpul scurt, de culoare roză, este pre vă z u t cu Înotătoare
rotunjite. cu ajutorul cărora Înoată u şor. Trăieşte în Oc. Atlantic şi M.
Medtteran ă. 14. Sepioto sp. Trăieşte in Oc. Atlantic, Oc . Pa cific şi M.
Medi tera na. Fam. loliginidae. 15. L(l/i,\?<l l'ul:.; ari~, calmarul. Corpul ş i
braţele au. 50 c m . Este foarte mu lt căutat de om pentru carnea lui
gustoasă. lnot ăto r permanent, trăieşte in Oc . Atlantic, M. Med ite rana
•
şi rnărilc vecine. Fam. Brachloteuthldae. 16. E u tvm(li'~ is (Brachj(l tl'U th i~)
re tami, Este răspândit in De. Atlantic. Fam. Lycotheuthidae. 17. Lyw--
thl'lIthis diadl'ml1. Fără cele două b raţe lungi, are 8 cm lungime. Este
frumos impodobit c u organe luminoase (fotofori) mari. Es te ră spâ nd it
in sud ul De. Atlantic. Fam. Vampirotheutidae. 18. Vamllirotllt'utlJis
i nfe m a li~ . Are corpul scurt, snculiforrn, de 1,5 cm. Trăieşte in De.
Atlantic, in tre 1 200-4000 m adâ ncime. ORD. O CTOPODA. Fam.
Opis thoteuthidae. 19. a"i~tlwft>utllis extl'11~a . Dia metru ! pâlnici a tinge
25 cm. Este frecvent in apele lndoru-zloi. Fam, Argonautidae. 20. Ar -
go nau ta argv, barca de hârtie. Are lungimea de 20- 30 cm şi prezi nt ă
un accentu at di morfism sex ual. Are o cochilie o vigeră, de formaţie
secundară. Este frecven t,' În De. Atlantic, M . Mediterana şi alte mări
calde, ducând o viaţă pcleg ică. Fam. Octopodidae. 21. ac/opus vllIga-
ris, carnrati ţa. Corpul ajunge până la 90-100 cm, braţele 200 cm şi
25 kg greutate. Trăieşte in mă rile ca lde, aproape de ţărm.
91
 /
îNCRENG . ONYCOPHO RA . Fam. Peripa ti d ae. 1. Peripatus: CQ-
pensis. Atinge lungimea de 3-l em. Specie terestră , higrofilă şi luci-
fu gă . Are o repartitie geogra fică limitat ă la zonele tropicale, f ă r ă să
depăşea scă la nord Tropicul Racului: America Centrală, Zair, India,
KaIimantan et c.
IN C RENG . ARTHRO PO DA. SUBINCRENG. C HELICE RATA.
ClS. M ERO ST OMATA. 2. U mu/ us polypliemus. Atinge lungimea de
60 cm. Este un an imal marin, litor al, de fund rnălos sa u nis ipos. unde
înoa tă. Se tnt ălneşte IX' coastele atlantice ale Americii de No rd.
CLS. ARAC HNIDA. O RD . SCORPIONES. Fam, Scorpionidae.
3. Scorpio meurus. Atinge lungimea de 7,5 cm. Este răs pând it în no r-
dul Africii şi Orientul Ap ro piat. 4. Pandinu e imperator. Este ce l ma i
mare scorp ion actual. e jung ă nd la lungimea de 18 cm . Tră ieşte in
Africa Ecuatoria lă . Fam. Cha ct ida e. 5. [ uscorpÎus carpathicue. Este u n
scorpion mic, de 4 cm . Se Î ntâ lneşte În Europa Centrală şi În m unţ ii
Carpaţi, În Banat, O lte nia . O RD. ARANEAE. Fam. Agele n idae. 6. Te-
92
gt.'nariQ domt.'SticQ (Tt.'grnQria fr rTUgint.'a), păianjenul de casă. Lungimea
corp u lu i este de 1,4 cm . Este ră spând it pe toată sup rafaţa Globului.
7. A rsyront.'ta aquatÎcQ, p.\ianjenul de apă. Atinge lu ngimea de peste
2 cm. Abd omenul es te străl ucitor ca argintul. d in cauza p ăturii de aer
re ţinu t ă Între perii lui . sub reflexia luminii în apă . Are o largă arie de
ră spâ nd i re : din Finlanda şi Danemarca la no rd , peste Europa Cen-
trală, până În nord u l Italiei şi din Anglia până în Siberia şi Asia Cen-
trală, Noua Zeeland ă . Fam. Ar aneid ae. 8. Arant.'a diaJt.'ma (A rant.'us
diadt.'matu s, Epeire diademate], pă ia njen u l cu cruce. Ma scu lul atinge
1-1 ,1 crn, femela 2-2.5 cm. Este gen ul cel mai bogat in epocii din
o rd in ul araneidelor, peste 1 (XX) specii co mune în Europa. 9. Latro-
d t.'c1II S (w troot.'Ctt.'S) trt.'dt.'CimguUatu s. văduva neagră. Are lu ngimea de
1.5 cm . Are u n venin foa rte periculos. adesea mortal. Tră ieşte în regiu-
nile tropicale şi subtropicale di n America, Itali a etc. Fam. Avicu la-
rildae. 10. At,jcu/aria m.i.u'aria (Mygalt.'). Este u n păianjen mare, nu mai
co rp ul având 5-8 cm lu ngime. inl epă tura es te nociv ă ş i pentru om.
 Trăieşte in reg iun ile tro pica le ale Braziliei şi Indiei. Fam. Lycosidae.
11. Lycosa tarentula, pă ianjen alergător (păianjen ul lu p) . Corpul are
3 em lu ngime. Nu ţese pânză, dar stă in ga lerii pe ca re le sapă in
pămâ nt. Vânează p rin sa lturi. Se în tâlneşte în Itali a . Fam. Euepa-
rassidae. 12. Micrommata rosea oiridiseima. Are 1 em lu ngime. Fam ilia
este răspând i tă În regiunile calde, dar a ceastă specie pă trunde şi in
• ţinuturile mai reci. Fam. Aran eid ae. 13. GasteracafltlJa curviepino, fe-
mela. Prezintă u n di m orfism sex ual pronunţat: feme la este mare, d e
1,4-1,5 cm. iar masculul mi nu scu l, de 2 m m. America Centrală. 14. A ra-
neus marmoreus (Aranea raji). Mascu lu l are lungi mea de 7-9,5 mm,
feme la de 10-15,5 mm. Este larg răspândit din Europa pâ nă in Kam -
ceatka. 15. Aranca (Argiope) lobata. Mascul ul este lung de 6-7,5 m m,
femela de 18- 22 m m. Este ră spâ nd it În regiune a rnedtreraneea n ă. Fam.
Eresi d ae. 16. Eresu s cinnoberin us . 1,5 cm lungime . Trăieşte in regiunile
tropicale şi subtropicale, in afară de A mer ica ş i Au stralia. Fam. Clu-
bionidae. 17. Myrmecium gennetli. pă ianjen cu formă de furnică (m i-
metism). Trăieşte in America de Sud. ORD. ACARI. 18. Alloderma-
nyssu s sangumcue. Parazit pe roz ă toare sinantrope m ici, este răspândit
in: Ucraina, Caucaz, sud-vestul As iei, Egipt, Sudan, S.U.A. 19. Hya-
[omma anatoiicum, Are lu ngimea de 3-4 mm. Trăieşte in sud-estul
Europei, Ana tolia. Arabia şi nordul Africii. Fam. Ixodidae. 20. txodes
ricinus, că pu ş a. 2,5 mm. 21. Amblyomma c1ypeolatum. Pa ra zi tea z ă pe
Tcetu âo ctegoue di n India şi Sri Lanka. 22. DennanysslIs gal/i nae, pă­
duchele comun al găinilor. Are dimensiuni sub 1 mm. 23. A carus siro
(Sarcoptes scabici). Masculul are 0,18 -0,25 mm, iar femela 0,3-0,4 mm.
Fam. Trombidiidae. 24. Allotllrombilllll argenteocinctum, 23 mm lun-
gime, 1,5 mm l ă ţ im e . Trăieşte În pădurile din In su la [awa. 25. Uroja-
I/ettia lame/losa. Masculu l are 920 Il. femela 970 Il. Este r ăsp ândit ă in
nordul Italiei, Austria. Luxemburg, Elveţia. Cehia, Slovacia. 26. Piona
caeeinca. Are 1 500 Il. Este r ăspândttă in apele stătătoare şi încet curgă­
toare d in Euro pa, Asia. Africa. 27. Trombieula au t umnatis, c ăpu şa de
toamnă. Are lungimea de 2 mm.
93
 Î NCRENG. ART HRO PO DA. C LS . C RUST ACEA . S U BC LS.
BRAN CHIOPO DA. ORD. ANOSTRACA. Fam, Branchjpodidae.
1. BrallChipu s stagllalis. 23 m m. Trăieşte În lacu ri ş i bălţi. F.am. Arte-
mtidae. 2. Artemia salilla, crustaceu! de sar e. Are 15 mm lungime.
T răieşte În ape stătătoare, cu ma re sahnit a te. O RD. NOTOSTRACA.
3. Triope (Apu ~) cancrijormis, Ar e lungimea d e 5 c m. Este o specie de
zone ma i cal de. La noi S(' t n tăt neşte in apele dulci. ORD. DI PLO S-
TRACA . 4. Daplmia 1'11/0, p uricele d e ha ită. Î noat ă să r i nd c u aju-
tor ul a ntenelor, de unde ş i n umele. Trăieşte in a rde d u lci st ătă toa re.
5. Leptoâora kindtii (liifllil/II;. Fa ţa de celela lte cladoccre, are d imensiu ne
ma re, de pes te 10 mm lungime. De re ma rcat a nte nele ei foa rte p lu-
mO,l SC, ind reptate in sus ;;i inapoi. Trăieşte în a pele limpezi ale 1,1-
curilor ad ânci . S UBCL S. OSTRACO D A. O RD . PODOCOPA. Fam.
Cypridae. 6. Cypris fl' p/aIl5. Formă m ică de os t racod ca re poa te 'ltinge
2,5 mm. T răieşte În a pe le dulci. S UBCLS. MYST ACOCA RI D A. 7. De-
rodrt'ilat'aris !yJ'icus. Atinge lu ngi mea de 0,6 mm. Se î ntâl neşte pt.' coas-
tel", a ttannce ale Ame ricii de Nord . SU BCLS. CO PEPO D A, O RD.
CA LANOIDA. Fam. Ca ta ntdae. 8. Calecatanu s pIUmlll{~ IIS . .,1--6 mm.
Are fu rca cu peri penaţi foarte lungi. Co pepod marin, d es intâlnit in
De. Atla ntic. ac. Pacific e tc. 9. Ca1allus plumchru s , At ingt' lu ngimea de
9 mm. Trăieş t e in De. Pacific, Oc. At lantic, De. Ind ia n, M. Mediterana,
mările nord ice. 10. Coloca1anrl s ,>al't). Ating e lu ng imea de 2-1 mm . Are
fu rca de fo rma u nei cozi d e pă u n . Este u n co pe pod hber, plutitor, la r~
r ăspândi t În De . Pacific, De. Atlantic, M. Meditc ra nă . O RD. CYCLO-
POIDA. Fam. Cy clo ptdae . 11. Cydt!l,sfllsCII~, ciclopu l. lun g d e 2,5 mm,
trăieş te in a pele d ulci. Fam. Pontelli da e. 12. Porr tella mediterrcnec, cu
lungi mea tie 2-4 m rn. es te r ăspăndit ă in to ale apele marine . S UBCLS.
BRANCHI URA . Fam. Arguftd ae. 13. Arg ulu._ IIII Nc/tt'llsis. Lung de
17 mm, t'st t' un ectoparazit tempo rar pe unele a nimale acvatice. Trăieşt e
pe coastele pacif ice ale Americii de No rd . SU BC LS. C IRRIP ED IA.
ORD. THORACI CA, Fam. Lepadida e. 14. Lt'/'ils 11I1lI/ifrril, sco ică ră­
t usea . Stă fixa tă pe d iferite su portu ri, cu un ped uncullu ng de 5-18 em.

Este o s pec ie marină cu l a rgă răs pâ n dire. Fam. Balanidae. 15. Ba/anus
improoieue, bubuliţele de ma re . Arc dia rnetrul co rpului peste 1 crn .
Este răspând it în M . Neagră şi lacul Razclm . Trăi eşte fixat pe s tânci
sau pe coc hilii de My tilus. ORD. RHIZOCEPHALA. Fam. Sacculini-
dac. 16. Sacculina carcini. Are 12 rom lu ngim e. Pa ra z i tea z ă pe crebul
Cardnus mOt.'flUS . SUBCLS. MALACOSTRACA,. ORD. LEPTOSTRACA.
17. Nebalia oipes; Are 6-11 rom lungime şi o l argă ră spâ nd ire În Oc .
• Atlantic, M. Mediterană şi mă ril e no rd ice. ORD. STOMATOrODA.
18. Squilla mantie, racul lăc ust ă. Atinge 18-20 crn. Trăieşte În De . Atla n-
tic, M. Mediterana. SUPRAORD. 5YNCARIDA, ORD. BATHYNEL-
LACEA. Fam. Bathynellidae. 19. 8af!Jyllella natans. Lu ngă de 1 rom,
trăieşte În apele subterane d in f ăn t ă m, peşte ri, în Europa (cu excep ţi a
părţilor no rdice). ORD. EUPHAUSIACEA. Fam. Thysanopodidae.
20. Meganyctiplumes noroegiaca . Atinge 44 mm. T răieşte În De. Atlantic
şi M. Med itera n ă . ORD. ISOPODA. Fam. Asellidae. 2] . Ase/lus aquati -
cus. Lu ngimea atinge 20 m m . Tră ieşt e În a pele du lci. ORD. AMPHI-
26
PODA. Fam. Caprellidae. 22. Capre/la linea ris, rac ul fantomă . Ajunge
la 32 m m lu ngime. T răieş te În mă ri l e nordice. ORD. MYSIDACEA.
Farn. Lophogastridae. 23. Gllat!lopllallSin Ulm. Are 9-10,5 cm lungime.
Este o specie marină , cu l argă răspândire . ORD. DECAPODA. Fam.
Crangonidae. 24. Crangon crangon. creve tă cen uşie sa u d e nisip. Are
5-9 cm lungim e. Se întâ lneş te în M. No rd ului, M. Neagră . Fa m. As ta-
ctdae. 25. AstaclIs astacus (fluviatilis), Potamooius fiuviatilis, rac ul de râ u .
Atinge lungimea de 16-25 cm. Trăi eşte in apele du lci din Eurasia.
Fam. Ocypodidae. 26. Uca rapax, are ] -4 cm; M. Caraibilor. Fam.
Portunidae.27. Port unu s holsatus, cra bul de ni si p . Fam. Cecarctnidae.
28. Gecarcilllls quadratus. 20 e m. Coastele pacifice ale Mexicului şi Ame-
ricii Centrale. Fam. Dromiidae. 29. Dromia vulgaris. 2 efi. De. Atl antic,
M. Med i tera n ă. Fam. Ca ncrtdae. 30. Cancer pngu rus, era bul de b uzu-
nar. Lăţimea crustei este de 30 efi. Tră ieşte pe coastele M. Nordului.
Fam. Palinuridae. 3] . Palinu rus ,-'ulgaris, lang usta . Lungimea d e 45 cm
şi gr e utatea până la 8 kg. Trăieşte in De . Atlantic şi M. Medite rana.
95

I NC RENG. ARTHROPODA. ORD. DE:CAPODA. Fam . H omari-
da t'. 1. Homarus gammarus, homarul. Atinge lungi m ea de 30-50 c m,
rar 100 efi şi peste 5 kg . Se rec unoaş te du pă cleştii săi p u tern ici, cel
din dreapta fiind mai mare. Trăieşte pe coastele stâncoase. europene,
ale De . Atlantic, M. Mediteran ă, M. Nord ului, pe coastele Angliei şi
Norvegiei. Fam. Lith odidae. 2. Paraiithodes camtsdwtica. Are crusta
l u ngă de 33 efi şi greutatea de 8 kg. Foarte comun în nord ul De.
Pacific. Fam. Ma jida e. 3. Macroellcira kaempferi . Crab uriaş, cu picioa-
rele lun gi, masculul atinge lungimea de 140 efi (pe când femela nu-
mai 30 cm). Numai corpul a re 33 efi lungime. Este crabul gigantic
din apele japo neze. 4. Maja scuinado, p ă i a n j e nu l de mare . Lung de
10-18 crn. este răspândit in estul Oc. At la ntic ş i M. Mediterana.
Fam . Portunidae. 5. CaJlillecfes sapidu s. Este u n crab ma re, d e pe coas-
tele atlantice ale Americii. Fam. Grapsidae. 6. Grapsu s grapsus , crabul
96
'1
de stâncă. Este un crab mic, frecvent În reg iunile tropicale pe coastele
stă ncoase ale oceanelor. 7. EriocJleir sinensis, crabul chinezesc. Atinge
lungimea de 5 rm şi lăţimea de 7 cm. Est e adaptat la viaţa În fluvii,
având o mare putere de aclimatizare. Tră ieş t e În China dar şi În nord-
vestul Euro pei, und e a fost adus în tâ mplător. Fam. Coeno bit id ae.
8. Birgus latre, crabul cccotlertlor. Pagur mare, cu lungimea de 32-
40 cm şi greutatea de 1,5 kg, este ada ptat la viaţa pe uscat. Trăieşte În
insulele din zonele tropicale, vestice, ale Oc. Pacific şi În Oc. Indian.
C lS. DlPlO PODA. ORD. JU lIFORMIA . Fam. Julid ae. 9. Julus ter-
restris, şarpele orb. Are 30-70 segmente şi lungim ea de 8- 10 cm.
Tr ă i eşte în fru nzarul pădurilor, h r ă rund u - se cu pla nte În p u t refacţ ie şi
cu ciuperci. 10. Schyzopllyllum S<l1Ju/tlSU1ll. Corpul cilind ric are 45-55
segmente. Masculul este lung de 30 mm şi femela de 47 m m. Foarte
comun în Europa. ORD. O NISCOMORPHA. Fam. C tomertdae.
11. Glomeri~ mdTgindta. Are corpul format din 11-13 segmente şi lun-
gimea de 3.2 mm. In caz de pericol se face ghem, ca o sfe ra lucioasă
şi greu de apucat. C LS. PA UROPODA. Fam. Pa uropodidae. 12. Pauro-
pus silvaticus. Are corpul format din 12 segmente şi lung de 1-1.2 mm.
Specie oarbă şi lucifug ă , ce t răieşte in Australia.
ClS. SYMP HYLA. Fam . Scuti gerelli d ae. 13. Seutigerella immacu·
lata. Corpul are 12 !>t'gmente şi poate atinge lu ngimea de 8 mrn. Oa rbă
şi luclfug ă , tr ăieşte la umezeală sub piet re, În muşchi, frunzar, in
Euro pa , no rdu l Africii. Ame rica de Nord , Hawaî.
CLS. CH ILO PO D A. O RD . G EO PH l l O M O RPHA. Fam. Geophi-
Hdae. U . Grophilus lotlgiconlis. Are -l cm lungim e ş i 49- 57 pe rec hi d e
picioare. Specie oarbă, ce atacă r ă me . Comună În s ud-estul Eu ropei.
Fam. Scolioplanidae. 15. Scolioplanes crassipes. Specie biolununiscent ă .
O RD. SCOlOPENDROMORPHA. Fam. Scolo pen dri dae. 16. 5<010-
pmdra gigantea. At inge lungimea de 30 cm. Este răspândi tă in Ame-
rica de Sud şi Africa d e Sud. Are muşcă tura morta lă pentru om. 17. 5ro-
lvpendra morsitam. Are F-18 cm. Trăieşte. În regiunile tropicale din
Africa, Asia, Australia. In Europa ajunge numai in regiunea medite-
ranea n ă , p ân ă in Dobrogea. 18. ClJlIaria polymorplra. 13 crn lu ng ime. Se
lm ălneşte in Mexic ş i su d-vestul S.U.A. Fam. Cryptopidae. 19. C~
top~ norten sis. Cea mai mică d int re scolopendre: 1,5- 2,5 cm. Tră ieş te in
regiu nile tropicale, aju ngâ nd şi in răsări tul Europei. ORD. LlTHD-
BIOMORP HA . Film. Lithobi idae. 20. LitllObius forficatu s, urechelniţa.
2,5-3 cm. Specie, com ună in Eu ropa, trăieşte pe s ub p ietre , tru nch iuri
de copaci c ăzu ţ i etc. O RD . SCUTIGEROMORPHA. Fam. Sc uti·
ge ri dae. 21. Scutigera colroptrata. Are lungim ea d e 2,6 cm . Trăieşte in
s ud ul şi sud-estul Eu ropei, p ătru nzănd şi În locu in ţe .
97
 CLS. INSECTA. aRD. PROTURA. Fam . Acerentomidae. 1. A ceren -
taman cuercinu m. Sub 2 rom. Tră ieşte p e toată su pra faţa p ă mâ n t u l u i,
în humus, sub pietre. ORD. DIPLURA. Fam. Cam pod eidae. 2. Cam-
podea magna. 4-7 mm. Trăieşte În fru nzarul di n pădure, pe sub pi etre,
in regiunile calde şi tem pe rate. aRD. THY5ANURA. Fam. Lepisma-
tîdae. 3. Lepisma saccharina, pe ştişo ru l argintiu. Are corpu l acope rit cu
solzi argint ii. 7-1 0 mm. Trăieşte în case, ascuns p rin crăpăturile
u şilor, În magazii, bru ră ri i etc. Este o in sectă nocturn ă . ORD. CO LLEM-
BOlA. Fam. Poduridae. 4. Padura aquat ica. Arc cir ca 1 mm lun gime.
Este o formă ecvaţic ă . foarte răspândită În băl ţi, r âuri, iar primăv ara
în apele proven ite din topirea ză pez r lor. a RD. EPH EMEROPTERA.
Fam. Ephemeridae. 5. Ephemera VII/gata, rusaltc. 42 m m . Răspândită
în zonele temperate, muntoase, îndeosebi in Eu ropa Cen tra l ă. Adul ţii
au o v iaţă foarte sc urtă (o zi), pc cân d lar vel c au v iaţa m ult mai
l ungă. până la d oi ani. Fam , Baettdae. 6. Goeml dipterum. 8-10 mm
lungi me, cu cerc it de 10-11 mm la fe me lă şi 17-1 8 mm la ma scul. Es te
o specie co mu nă în Eu ropa ş i la noi . a RD. O DO N ATA. Fam. Ltbellu-
ltdae, 7. Libellula depressa, libelula. Insect ă mare, 40 mm lungime. Spec ie
co mună în Europa şi la no i, pe marginea apelor, larvele lor trăind în
apă. 8. Ube/lula quadrim acu lata. 40- 50 mm lu n gim e. Trăieşte in re giu -
nile trop icale, tempera te şi la noi. Fam. Aeschnidae. 9. Aesctina gran-
dis, calu l drac ul ui. 70- 80 mm. Anvergu ra 90- 100 m m . Regiu nile tr o-
picale, temperate şi în ţ ara noa stră . 10. A nax imperator. Are 80 mm,
fiind considerată p rintre cele mai mari hbelule. Fam . Cordulegaste-
ridae. 11. Cordulegas ter al/nulatus, libelu la nea gră . 75-86 mm. Trăieşte
in zo ne le tro picale, tempera te şi în ţa ra noa s t ră . Fam. Calopterygid ae.
12. Calopteryx spICI/dens, calul popii. 40- 50 mm. Comună pe marginea
râurilor, În regiunile tro picale, tem perate şi la noi. Fam. Agrionidae.
13 . Agriol/ mi n imum . 35-41 m m . Comu nă în zonele tropicale şi tempe-
rate, precum ş i la noi. aRD. PLECOPTERA . Fam . Perlidae. 14. Perla
abdominalis. 25- 30 mm. R ăsp â ndit ă pe m alul ape lor reci şi repezi d in
regiuni m untoase.
 ORD . ORTHOPTERA. Fam. Mecon emidae. 15. Saga peâo, ortop ter
de 60-6 5 mrn, cu oviscaptullung de 34-36 mm. Trăieşte în regiu nile
estice ale Mcd iteranei. Fam . Acrididae. 16. Lacusta migrafMia (paclzyti-
lus migratorius), lăcusta călătoare. 35-55 rom. Este larg r ă s p ă n di t ă în
toat e continent ele şi la noi, ma i ales pc litoral. 17. Cal/ip tamus Îtalirus,
lăcusta ital ian ă . ArI;' lungi mea d e 16-4 0 mm. Este răspând i tă în Eu-
ropa, Asia. nordul Af ricii şi la noi. Fam . D ecticidae. 18. Deetieus ocr-
rucioorus. 26-34 rom . Este foa rt e răspâ n dit În fauna ţă rii noastre. Pam,
Tettigoniidae. 19. Teffigollia (LoC1lsta) oi ridissima, c osaş u l, l ăcu s ta
verde. Are oviscaptul foarte lun g ş i arip ile mai lu ngi decâ t acesta.
Este răspândită În Eu rasia , la şes ş i pe coline. Fa m. Grylli dae. 20. Gryl-
fus campestris, gre terele de câmp. Lungimea corpului este de 20-26 rnm.
iar a oviscaptul ui d e 12- 14 m m. Este răs pâ n dit in toat e con tinen tele.
Fam. G ry llota l pid ae. 21. Gryl/otalpa gryllota/pa, coropiş niţa. 30-50 mm.
Foarte r ă s p ă n di t ă în Europa, ves tu l Asiei, nordul Africii. ORD. MAN-
TODEA. Fam. Mantidae. 22. Malltis rrligiosa, căl ugăr iţa. Mascu lu l are
lungimea de 42-53 mrn, femela de 48- 75 mm. Este comună În sudul
Europei. La noi se întâ l neşte în Dobrogea, s udul judeţul ui Ilfov, în
Bana t, Transilvan ia . O RD . PHASM ID A. Fam. Phylliidae. 23. Phyl-
/ium bioculatum, Lungimea 70- 80 rom. Imită frunzele verzi sau pe cele
atacate d e ciuperci. In p ăd uri le tropicale ş i subtropicale. Farn . Bac il-
lidae. 24. Bacillus rossii . Mascu lu l are lu ngim ea de 60 mrn, iar femela
85 mm. Trăiesc în pădurile din reg iunile tropicale şi subtropicale.
O RD. BLATTARIA. Fam. Blattidae. 25. Blalta orien tal is, gândacul de
bucătărie. Are 19-23 m m. Trăieşte în toate regiun ile calde, la noi în
m aga zii. locu i n ţe murdare etc. ORD. DERMAPTERA. Fam. Forficu -
lidae. 26. Forfieula aurÎcularia, urechelni ţa . 10-14 mm lu ngime. Este
răs p ândită în regiuni ma i calde. ORD. ISO PTE RA. Fa m. Term it i-
dae. 27. Bellicositermes nata/ellsis, termită "cultivatoare" de ciuperci.
70-80 mn:!: A ~ matca înaripa tă, B '" matca cu ouă; C '" soldat; D '" lu-
cră toa re . In camere speciale d in cuibul lor cresc ciuperci. folosind ca
med iu de cul tură un fel de p as tă de lemn ro s.
99
 ORD. AN OPlURA. Fam. Pediculidae . 1. Pl"diculus humanue capi-
păd uche! e de cap. 2-2,7 mm. Tră ieşte parazit În părul capulu i la
ti;;:,
om . 2. Pediculu s hu manu s rorporis. păduchete de corp. Are lungimea
d e 3--3,5 mm. Trăieşte parazit pe pielea corpul ui. 3. Phthirius pubis,
morpionul sau p ăduche! c lat. 1-2.5 mm. Trăieşte parazit pe p ă rţile
păroase ale corpului. ORD. THYSANOPTERA. Fam . Thripsidae.
4. Vlrips tabad . Are lun gimea de 0,80-1 mm. Este răspând i t in in-
treaga Europa. Extremul Orient, America de Nord , Australia etc. ORD.
H ETEROPTERA. Farn. ScutelJeridae . 5. Eurygastt7 maurus, ploşniţa
de câmp. 9-10 mm . I nsectă foa rte ră spăndit ă În es tu l Eur opei . Asia
etc. 6. Grap/lOsoma lm eatum , 10 mm. Tră ieşte în regiuni le M . Medite-
rane. Fam. Pentatomidae. 7. Eurydema ornata . 6-8 mm. Tră ieşte pe
crucitere s po ntane. Se In t ă l neşt e în Eu ro pa Centra lă şi Orienta l ă . Fam.
Reduviidae 8. RJritlocoris anlru/atus. 12- 17 mm. Tră ieş te in păd u rile
ruseşti. Fam. Pyrrhochoridae. 9. PyrrllOdlOris opterue. vaca dom nului .
10 mm. Insectă răspănd i t ă JX'Ste lot, in a fară d e re giunile nordice .
Fam . Corixidae. 10. Corixa Jt.'II tipes. 14-16 mm lu ngime. R ă sp ă n dită
100
până la 5000 m alti tudi ne . Fam. Notcnectidae. 11. Noton«ta g/auea,
ploşniţa cu spatele alb şi convex (A), ia r ventral plan (B) . 20-30 mm.
Comună in toate apele stătătoare sau lin curgătoare cu vegetatie bogată.
Fam . N epidae. 12. Ranetra linearis. 30-40 mm. Este comună În apele
d ulci, stătătoare. 13. Nrpa cinerea, scorpionul de apă. 16-22 m m . Co-
m u nă în apele dulci stă tătoare. Fam. Belostomatîdae. 14. Briostoma
inâicum , 8-10 cm. Regi u ni le tropicale şi subtropicale. ORD. HO-
MOPTERA. Fam . Ci cad id ae. 15. Cicada plelYja, cicada. Lungimea, cu
aripi, 45-50 m m . Tră ieşte pe arbori. Comună in Fran ţa, iar la noi În
Că mpta Rom â n ă , 16. Cicada fraxilli. Lu ngimea , cu aripi, 45-50 mm.
Comună pc lito ral ul mediteranean, u nde tră ieşte pe p in . Fam. Ph yl ·
toxert dee. 11. Phy/loxt'rQ (Peritymbia) vastatrix, ftloxera . 0,3- 1,2 m m .
Din America de No rd a pătru ns în Eu ro pa a proa pe În toa te regiunile
viticole. Fam. Aphididae. 18. Aphis maii, p ăd uchele mâ.rului . 2-3 m m .
Ră spândi t În Eu rasia ş i S.U.A. Fam. Cercopidae. 19. AplJrophora spu-
mana. 10-1 5 mm. A - m a tură, B - nimfă . Răsp â nd i tă in regi u nile
tropicale.
 ORD. MEGALOPTEKA. Fam. Corydalidae. 20. Corydalus romu·
tus. 50-60 rom. in a fară de Europa, se î ntâlneşte În regiuni calde,
trăi nd pe lângă ape, pc p lanle acvatice d e ţărm. ORD. RAP HI -
DIOPTERA. Fam. Raphtdidae. 21. Raphidia ntJtata. 10-20 rom. Trăieş te
in regiunea ho larctică. ORD. PlANIPENNIA. Fam. Myrmeleontidae.
22. Myrmelf'Oll formicarius (A), leul furnici lor. 50 rom. Larvele fac o
pălnie in nisip, în care cad dife rite insec te m ici pe care le prind apoi
cu mandibulele (8) . Trăieşte in ţările calde, mediteraneene şi la noi.
ORD. ME COPTERA. Fam. Panorpidae. 23. Pancrpa communis, SCOT-
pianul zburător . 10-12 rom. Comună în Europa şi la noi. ORD.
TRICHOPTERA. Fam. Phryga neidae. 24. P/"yganea gnmdis, frtgana.
Anvergu ra pâ nă la 60 rom şi lungimea de 15- 25 mm. La rvcle acva ttce
îşi construiesc di n nisi p, bucăţi de plante e tc. căsuţe tubulare, in ca re
stă corpul, cu excepţia părţii an terioa re. ORD. HYMENOPTERA. Fam .
Şirici da e. 25. Sirex (Uroceru s) gigas, vtespea ma re de lem n. 30-40 m m .
Iş i depune o uăle in trunchiu rile arborilor. Fam. Diprionidae. 26. Di-
prion pini. Are 6-7 m m lu ngim e. Este răspân d it in intreaga Europă şi
Africa de Nord. Fam. Cyn i p idae. 27. Cynips quercu sfo/ii. 3-4 mm.
înţeapă frunzele de stejar p roducând gale în care depune ouăle .
28. Diplolepi s (Rhodites) rceae, 4 mm . Produce ga le st ufoase pe specii
d e Rosa (tra ndafiri). Fam. Sphecidae (Crabronidae). 29. Ammophifa sa-
bulosa. 20 m m lungime. Specie europea n ă , larg răspă ndltă . 30. Bembex
sp. 20- 25 mm. Este co mună în Europa, îndeosebi În partea sudică.
Fam. Vespidae. 31. Polisfes gal/ieus. Lungimea 10-16 mm. Constru ieşte
cuiburi din lemn mestecat şi Îmbibat cu sa l i vă . Este răspând ită în
Eu ro pa Cen trală. Fam. khneumo n id ae. 32. Megarhyssa gal/ieus. Lu n-
gimea 5{) m m. Se întâlneşte în zonele nordice ale Eurasiei şi Americii.
Fam. Mutillidae. 33. Mutilla maura e. 11-1 5 m m. Fernclele sunt nca ri-
pate, asemănă toare cu furnici le. Masculii su nt artpaţi. Se întâlneşte in
Eu rasia. Fam. Apidae. 34. Bombu s s p . 20-25 rom . Trăiesc În asociaţii
de câteva sute de indivizi ş i tş t fac cu ibu rile in pământ. Au un areal
la rg, di n Eu ropa până În Japonia şi America de Nord.
101
 ORD . CO LEO PTERA . Fa m. Cara bi dae. 1. Carabus cancellatus.
18-32 mm. Coleopter a lergă tor, prădă to r. Are areal la rg de ră s pâ n­
dire: În Europa, Asia, America de No rd , la şes ca şi la mu nte. La noi
trăiesc trei s uhspecii, dar n u forma citată. 2. Coptolabrus antaeus. Este
un carabid mare, care trăieşte in Asia R ă s ă ri tea n ă . 3. Carabus auratus,
20-27 m m. Este ră spând i t În Eu ropa Centrală, j umă ta tea nordică a
Asiei, America de Nord. La noi se în tâ lneş te prin gră dini, câmpi i etc .
4. Calosoma sycophanta. Are 24-30 mm. Specie prădătoare, vânează
omizi În pă durile d e foloase. Este utilă în combaterea d ăunători lo r.
Este r ă s p ând tt ă în lu mea în treagă . Fam. Cicinde li dae. 5. Cici ndeta
JJybrida, repedea. 12- 16 mm. La noi in ţară are două su bspecii, una la
şes şi deal şi alta pe plaja ma rină . Es te cea mai feroce dintre toate
insectel e pr ă d ă toare, atâ t ca ad u ltă câl ş i ca l arv ă . Vâ nează insecte
mici. Pam . Lampyridae. 6. Lampyris llOctiluca. licuriciul. Mascu lu l arc
corpul lung. de 11-1 2 m m, iar femela de 16-18 mm . Insect ă bioluminis -
centă. Masculu l este aripat, ia r femela nea npa t ă . Este răspăndi tă in
102
Eurasia. Fam. Silyhidae. 7. Nec roplrorus germanicus, gândacul gropar.
Are 20-30 m m . I n g roa pă cadavre de animale mici, in ca re d e pu ne
ouăle ş i cu care se hrănesc larvele. 8. Necrophorue I't'spilIo. Are lungimea
de 12-22 m m. Trăi eş te pe cadav re. Pam . Dytlscidae. 9. D y tiSClIS margi-
nalis, buhai ul de balt ă . 30-35 mm. Este un coleopter mare, com u n in
apele noas tre stă tă to a re d ulci şi salmas tre . A tât adul tul , câ t ş i larvele
s unt p ră d ătoa re, da r d ăună toare, deoa rec e, pe l â ngă insecte şi mo r-
moloci , a tacă şi puietu l de peşte . Fam. HydrophHidae. 10. Hydrous
pict us, bo u l de ba lt ă . 32-40 mm. Coleopter de apă dulce, es te răs pâ n­
dit În lu mea înt reagă, co mu n ş i in fauna ţării noas tre. Fam. Gyrini-
da e. 11. Gyrinus natator, gonila, gâ ndac u! vârtej. 5-7 mm . In sect ă acva-
tic ă , ziua se tn v ârteşte În toate sens urile la su prafaţa apelor stătătoa re
sa u curgă toa re d e la şes şi de la m unte . Fam. Scarabaeidae. 12. Golia-
thus meleagris, gân dac u! Golia t. Peste 100 mm lungim e . Trăi eş te în
Africa tropica l ă . 13. Dynastes herculee, gâ nd ac u! lui Hercule. Are lun gi-
mea de 155 mm. Este ră sp ând it În Am erica Cen t rală şi d e Sud. 14. Me·
 lolOllfha meioloniha, că r ă b uşu l. 20 -25 m m. Este un d ăun ător fitofag,
atât ca adult, cât şi În faza l a rva r ă . Larv a trăieşte În pă mânt . Are o
largă ră spâ nd i re in in treaga Eu rop ă . 15. Cetonia aurata, ileana , gânda-
cu i de trandafir. 14- 20 mm. Se hrăneşte cu mu guri de flori, mai alcs
de trand afiri. 16. Pol!fPllylla fu llo, că ră b uşu l marmoraL 24-34 mm . Are
efitrele pătate cu alb (m arm ora t). Este răspând i t În toa tă Eu ro pa, ia r
la noi în regiun ile cu terenuri nisipoase . 17. Scarabaells sacer, sca rabeu l
sfânt. 24-3 0 m m. Face cocoloa şe de bă legar, pe care le t ra n spor tă În
galerii. în aceste cocoloase îşi de pun e ou ăle . 18. Grotrupes stercoraril/s,
gând acul d e bălegar. 14- 27 mm. Est e un gânda c coprofag, răspândi t
in Eu rasia. 19. Lethrl/S apte rus, for fecaru l, 10-20 mm. Ata c ă l ăs t a rii d e
vilă de vie. Este răspândi t În Eurasia, d in regiu nea Mării Ad riat ice,
până în Asia Centrală. Fam. CoccineIli dae. 20. Coccinella septempunc-
tata, bub uruza. 5- 8 mm. Are 7 puncte negr e pe elitre. Foarte co m u n ă
şi folositoa re , la rvele şi adulţii hr ă nindu-se cu păd uchi i de plante.
Fam. Chrysome lidae. 21. Lep fillotarsa decemlin eata, gândacul de Colo-
rad o. 10- 12 mm lu ngime. Adult u l şi larva su nt d ă u n ă to ri, atac ân d
fru nze le cartofului şi ale altor solana cee . Originar d in Ameri ca de Nord,
a pătru ns în Euro pa du pă p rim u l război mond ia l, iar în 1952 s-a
răspâ nd it şi în ţara noastră . Fam. Me lo tdae. 22. Meloe vio/acells, ma mo r-
n lcul. 10- 32 mm. Nu zboa ră, aripile posterioar e fiind atro ftate. Se
tn t ăl neş t e pe pajişt i, fâ neţe, poieni. 23. Lytta t>esÎcatorÎa, canta rtd a,
" că ţel u l frasin ului » . Are lung imea de 12- 21 m m. Con ţi n e o subs tan ţă
fa rm aceu tică - can tarid ina - ce eman ă un miros neplăc ut. Esle dăună­
toare fra sin ului ş i liliac u lui, rozâ ndu-Ie frunzele. Fam . Cerambycidae.
24. Cerambyx cerd<l, croitoru l mare. Are lung imea de 30-50 m m. Se recu-
noaşte u şor, d u pă antenele foarte lun gi şi noduroasc . Larva sa pă ga lerii
în scoa rţa şi lemn ul steja ru lui. degrad ându-l. 25. Rosalia a/pina, croite-
rul fagulu i. 22-3 6 mm. Se recunoa şte u şo r d u pă an ten ele lungi, d un-
get e tran sversal cu negru . Este foa rte răs pâ nd i t În Eu ropa, la nord de
Al pi. 26. P/agÎollotl/ s arCl/atlls, croi to ru l vies pe. 9- 20 mm. Are înfăţişa­
rea de vies pe, da torită Irnbin ărt i culorilor. Larva trăieş te În lemnul uscat.
103
 O RD. COLEOPTERA. Fam . Ceram b ycidae. 1. Pnonus coriarius,
cro itoru l. 24-40 mm. Eurasia. Larv ele trăiesc În tru nch iul arborilor.
Fam. Curcu lfonidae. 2. Byctiscus betulat, ţigărarul viţei de vie. 5-9 mm .
Femela r ăsuceştc frunzele În formă de ţigară, În care Îşi de pune ouăle.
Este un gândac dăunător v i ţei de vie. 3. Amtvmomus pomorum. g ăr­
găriţa bobocilor (florilor) d e măr . 3,5-45 mm. Fam , Ch ry som eli dae.
4. Melasoma poputi, gândacu l roşu al pl opulu i. 10-12 mm. Tră i eş te pe
plop ş i salcie. Fam. Teneb rion id ae. 5. Tenebrio molit or, gândacul de
făi n ă, gândacul morar, moletul. 15 mm . Ca adult şi larvă trăieşte in
lemn putred, gunoaie, d ar invadeaz ă şi făina di n magaz ii şi că mări.
Es te răspândit in stepele uscate d in su d ul Europei, Asia, Africa şi
America de Sud. Fam. H isteri dae. 6. Hi ster quad rimaculatus, gând acul
bondoc. 15 mm. Trăieşte su b scoarţa arborilor sa u pe substanţe orga ·
nice in descompunere. Larvele su nt pră dă toa re. Fam . Cleridae. 7. T ri-
chodes apiarius , lu pul albinelor, es te de 10-16 mm. Tră ieş te pe flori.
Lar va parazitează in s tu p i de diferite Apidae. Fam. Bupres rldae. 8. Bu-
104
.
preetie sp. 12- 18 mm. Larvele , ap ode, fac galerii in scoarţa şi lem n ul
co pacilor. Este d ă unător la pomii fru ctiferi tineri, la vii şi p ădu ri.
Fam . Cara b lda e. 9. Carabus (Procrus tes) coriaceus. 26-4 2 mm. Este co-
m un În regiu n ile de şes, d ealuri, păduri , livezi, podgorii, În Europa
Centra lă ş i la noi În ţară . În America de No rd şi jumătatea de nord a
Asie i. 10. Cam bus tal/ricu s, 30-Sf) mm . Este răsp â n d i t în Rusia şi As ia.
Distruge numeroase in sect e d ă unătoa re şi o mizi. Fam . Lucanida e.
11. Lucal/u s ccrous; r ădaşca, r ăge cea . A = ma scul; B = femel ă . Este cel
mai mare cole op ter d in fauna e ntomologică a ţă ri i noa st re, atingâ nd
25-75 mm. Femela es te m ai mică decâ t masculul şi n u are mandibu-
lele d ezvoltate. Trăieşte in păd urile de s tejar. Fam. Scara baeidae.
12. O ryc tes nosicomis, na sicorn u l. Atin ge lungimea de 25-39 mm.
Ma sculul are pe cap un corn lu ng, ia r feme la u nul scu r t. Este o
insec tă dă unătoare, larvele h r ă ni n d u - se cu rădăcinile plentelor . iar
a d ul ţii cu frunze.
O RD . LEPIDOPTERA . Pam . Lasl ocamptdae. 13. M alacosom a neus-
 tria, inela rul. Anve rg ura d e 3,8- 4,5 mm. Este răspândit În toată regiu-
nea palearc ti c ă . Depune ouăle s ub formă de inele pe ramu ri tine re.
Fam . Cos si dae. 14. Cossus coseus, răc hitaru l. Anve rgura de 60-95 mm.
Răspândit în Europa, o mare parte a Asie i, Africa de Nord, America
de No rd. La rva, mare de 80-90 mm, tră ieşte in tulpini de arbori fru c-
tiferi. Fam . G eo me tr tdae. 15. A braxas grossulariata, cotarul agrişulut.
Are anvergura d e 35-45 mm. Lervele au un mers ca racteristic, m u-
tând succ esiv capă tu l anterior şi apoi pe cel p os te rio r, alung âdu-şi şi
lndoindu -şi co rpul, a şa cu m se măsoară cu « cotu l », de unde şi nu -
mele de cota ri. Este răspândit în Europa şi Asia de Ves t. Fam. Arctii-
dac. 16. A rctia caţa. Anvergura de 54-72 mm. Este răspândit În Eu-
ropa, Asia , Ame rica de Nord. Fam. Papilionidae. 17. Papilio priamu s.
Anv e rgura de 70-90 mm. Es te unul din cei mai frumoşi fluturi . T răieşte
în Insulele Solomon, Maluku, No ua Gu inee şi Au stra lia. 18. Papiiio
madsaon, coa d a r ândunicii. Anvergu ra de 70-90 mm. La a ripile poste-
rioare prezin tă câte o prelungire, d e und e ş i denumirea popu lară. Se
î ntâlneş te di n ves tu l Europei până în Japonia. 19. 11"lic/ides (Papi/ia)
poâaiirius, coad a râ n d u n icii . A re anvergura de 70-90 mm. Larvele
trăiesc pe pomii fru ct lfer t. 20. Parnas siu s apoI/o. Este un flu tu re mare,
frumos, cu anvergura de 70-95 mm. Trăieşte în mun ţi înalţi, În re-
giunea palearctică , până la alti tu dinea d e 6 000 m. Fam. Sphingidae.
21. A cherontia airopoe, fluturele cap de mort. Anvergura d e 100-130 mm.
Originar din Afric a de Nord, este ră spând it aproape În Înt re aga Eu-
rop ă , în Asia şi Africa. Păt ru nd e în s t up i u nde s uge m ie re . Pam.
Attaddae. 22. A glia tau. Flu tu re m a re, cu a nverg ura de 60-90 mm.
Este r ă sp â nd i t pe întreaga su p rafaţă a Glo bulu i. Fcmclcle zboară n umai
noaptea, iar masc uli i, uneori, şi ziua. 23. Satlm lia l'yri, flu tu rele ochi
de păun de noa pte. Anvergura de 100- 120 m m . Este cel mai mare
flu tu re di n fauna noastră ş i ch ia r d in Euro pa . Trăi eşte În s ud ul Eu-
ropei, ajungând p â n ă în Alpii Austriei, în Unga ria et c. Fam. Bomby-
cidae. 24. Bambyx mori, flutu rele de mătase. Anverg ura d e 40 mm.
Originar din Ch ina, a fost in tro dus şi în Europa.
105
 O RD . LEPI OOPTERA. Fem. Zygaenidae, 1. Zygama jiliprndulae.
Este un fluture m ic, cu anverg u ra de 21- 35 mm. Zboară greoi pe
florile plantelor di n fânele. Larv ele tră iesc pe plante ierboase. Fam .
Papilioni d ae. 2. Papilio peraâisee. Are anvergu ra de 15 em. Este un
fluture foarte fru mos , ră spând it in Nou a Cutnee. Fam. Uraniida e.
3. Urania croeses. An vergura depăşeşte 15 cm. Este unul din cei ma i
frumoşi fluturi din Am erica . Fam. Ny mp hali dae . 4. Nymphalis (Va-
nessa) antiopa. Are lungimea corpului d e 25 mm şi anvergura de 70 mm.
Fluture cu antenele brusc rn ă ctucate şi ochii păroşi. 5. llUlchis ( Vallrssa)
io. Este un flut ure de zi, m are, cu « och i de p ăun » pe ambele aripi.
Este unul dintre ce i ma i frumoşi flut uri de la noi . 6. Apatu ra iris.
Fluture ma re, cu an vergu ra de 60-85 rnm , foa rte frumos colora t. Se
recunoaşte după ce i doi ocel! cu contu r roşu de pe aripile posterioare.
Fam . Pieridae. 1. Gonryteryx mamni, l ăm ă i ţa cu ari p ile galbene ca
l ăm â ia. Zboa ră peste tot, d in prim ă va r ă pană toamna târziu . 8. Pieris
brassicilt', albili ţa sa u flu turele alb al verze i, cu anvergura d e 60 mm.
106
Are o la rgă răspând ire geografica. in regiunile tem perate ale Glo bu-
lu i: Eu ras ia, lapo n ia, no rdul Americii de No rd, foarte co m un ş i la noi,
o miz ile aducând pagube plantelor cultiva te . 9. Aporia cratfU'gi, flu tu-
re le alb, nălbarul. Anver gura atinge 55-70 mm. Are o largă răspândi re
in Europa, Africa de Nord, Asia , Japonia. La noi se întâlneşte pes te to t.
Larvele atacă pomii fructiferi. 10. Colias mynnidone. Are co rpul lu ng
d e 20 mm, iar anv erg ura de 45-55 mm. Este o specie europeană end e-
mică , ce trăieşte atât la şes, cât şi la munte. Fam. Lasiocam pi dae. 11. (;as..
tropac1la quercî.fo/ia. Masculul are anvergura d e 55-70 nun. iar femel a
de 80-90 mm. Larvele s unt dauna toare arborilor. Fam, Attacidae.l2. Sa-
miat:yIltia. Are an ver gura de 100 mm, iar lun gimea co rpu lui de 25 mm.
Este o s pecie săl batică de fluture de m ă ta se. Larvele tr ăiesc pe pla nta
A/iallth u$ [cenuşer] şi p roduc gogoş i de m ă tase inferioară . Este r ă sp ă n­
dit ă in nordul Chi nei. Fam . N octuid ae. 13. u tocilla fraxi ni. Este un
flu tu re mare, cu anv erg ura de 80-100 m m . Se recunoaşte uşor, având
pe aripile poster ioare, negricioase, o banda transversal ă alba stră .
 ORD. DIITERA. Fam. Ta chinidae. 14. Calliphora urolensis, Lu ngi-
mea corpului es te de 9-12 m m . Este răspândi tă în zonele p ă du roase ale
Rus iei, în oraşele ma ri, în p ieţe, din mai până în octo mbrie. Es te u n
vector al ouălor de hel min ţi şi are u n rol deosebit in tr ansm iterea d izen-
teriei. 15. Luci/ia sericata. Este lungă de 7- 10 m m . Este una d in muştele
cele ma i infectate cu ouă de v iermi intestina li. 16. Coprosarcopllaga hae-
morrhoidalis. Are lungi mea corpulu i de 11- 14 m m. Se dezvoltă uşor pe
cadavre, ia r la rv ele sunt coprofage. Este răsp ă nd ită şi În ţara noa stră .
Fam. Musddae. 17. Musca autumnaIis. 5-5 ,8 mm . Adulţii trăi esc frec -
vent pe lângă ferme de a nim ale, pieţe, abatoare. Este răs pâ n di tă şi la
noi. 18. Mu sca domestica, m u sca de casă. 6-8 mm. Vehiculează ş i
r ăsp ândeşte germenii u nor bo li, ouă d e paraz iţi şi es te chiar gazdă
intermediară a unor v iermi. Este răspând ită în toa te regiunile Glob u-
lui . 19. Grap/lOmyia maculate. Are cor p ul lung de 6- 10 m m . Larvele sunt
saprofage. 20. O rthetlia caesarion. Corpul es te lu ng d e 4-8 m m . Adulţii
sunt coprofag i, saprofag i sa u fitofagi. Larvele su nt coprofage. Este o
specie cu largă răspân dire în ţara noa stră . 21. Pyrellia cadaoe rina. 3-7 mrn.
Ad u l ţi i sun t co profagt sau sa p rofagi. Se cunosc exemplare putine în
ţara noa stră . Fam. Tabanidae. 22. Taballus bovillus, tă un u l mare. 21-
24 mm. Mascu lii sunt inofensivi, h rănindu-se numai cu sucuri d ulc i,
iar fe metele a tacă boii, ca ii ş i omul. Înţep ă tura lor este foarte dureroasă.
Fam. Syrphidae. 23. Chrysoto xum festi vum. 10-1 4 rnrn . Da tori tă colori-
tul ui, se confundă uneori cu unele viespi (mi metism). Trăieşte în Eu-
ropa, Siberia, Ja po ni a. 24. Eristalis tenax . Muscă m are, de 6-12 mm.
Adu lţii trăiesc pe fiori, pe m a teri i orga nice în putrefacţie sau pe d ejecţii .
Fam. Tipulidae. 25. T ipu/a maxima . Are co rpu l lung de 27-40 mm.
A du lţii se în tâlnesc În locuri u mede sa u um broase. Larvele p ro d uc
pa gube în grădin i. Are o largă ră spâ nd ire pe G lob. Fam. Cu li cid ae.
26. Culex pipiens, ţâ nţar. Corpul este lu ng d e 6-7 mm. Larvele trăiesc
în apă. ORD. SIPHONAPTERA (Aplumipter a). Pam. Puliddae. 27. Pulex
irritans, purice le comun . Ma scul u l are 2 mrn, iar femela 3-4 mm. Este
ecto parazi t pe om şi unele ani male. Poate transmite ciuma şi unele tertii.
107
 IN CR ENG. EC H I N O D ERM AT A. C LS. ASTEROID EA. ORD.
PHAN EROZONIA. 1. Astropecten armllltiacus. Diame tru ! braţe lor este
de 50 crn. Este com un În M. Medilera n" l i De. Atlantic, pe coastele
Portusal iei, pâ nă în ins ulele Canare, la a ânci me de 5-50 m . 2. Hip-
pasteriae pilrygialla. Diametru! d iscu lu i are 25 ctn . Este co mu nă În ac.
Pacif ic ş i De. Ind ian . 3. Ceramaster patagonicus. Diametrul d iscului es te
de 15- 20 efi. Se întâl neşte în ac. Pacific, d ar şi în alte m ări calde.
4. Lin ckia laroigata. Ar e d iscu l foa rte red us. Este ră spândit În m ă ri le
tropicale: În vestu l M . Mediter ane şi in es tul Oc. Atlantic, Înt re Cariere
ş i Irl and a . ORD. SPINU LOSA. 5. So/aster (Crossaster) pappoeus. Cu
8-14 b ra ţe, a re o a nvergură de 34 cm. T ră i eşt e În mă r ile no rdice
diri jurul rol ul u i. 6. Hrnrida sanguinolrnta. Diametrul braţelor es te de
15-20 cm. Tră ieşte pe coastele vestice şi nordice ale Euro pei ~i în
ves tul Mării No rd ului. ORD. FORCIPUL AT A. 7. Astm as rubens,
steaua de ma re. Diametrul braţelor este d e 18-40 cm. Se î ntâlneş te in
aproape toale mările din emisfera nord ică. 8. As tl'rias gladalis. Are
diametru! până la 60 cm. Populează coa stele M. Medtterane şi coas-
108
tele europene ale De. Atlantic. 9. Urastt'rias lineki. Dia metr ul bra ţelor
are 70-90 cm. Trăieşte În De. Pacific ş i De. Indian .
CLS. OPHIUROIDEA, ORD. O PHIURlDA. 10. Opuiura nlbiâa. Dia-
metrul b raţelor es te de 13-14 cm . Răspăndirea este a sem ăn ătoa re cu
cea de la Asteriae ruWIlS, dar p ătrunde ş i în M . Baltică . 11. Oplriothrix
fragilis. Diametru! braţelor es te de 20 cm . Trăieşte pe coastele euro-
pe ne (nu şi in M . Ba lt ică ) . 12. Ophiomastix annulosa. D ia met ru ! discu -
lui are 3-4 cm, ia r al bra ţelor es te de 4- 5 ori mai m are. ORD. EURYA-
LAE. 13. G:rrgotllxeplJalus arclieus. Ar e bra ţele foarte ram ificat e, cu
d ia metru l /cână la 50 cm . Trăi eşt e în m ă ri le nord ice, p ână la ad ânci-
mea de ] 00 m .
CLS. ECH INOIDEA. SUBCLS . REGULARIA. ORD. CID ARO ID A.
14. Pllyllacantllus imperietie. Diame trul are 6,5 cm ş i tnălţi mea de 4 cm.
Tră ieşte pe coastele vestice ale De. Pacific. 15. 5tyloddaris affin is. Este
acoperit cu spin i conici , puternici. lungi d e 4-5 cm, are diametrul de
5-6 cm. Trăieşte in M. Mcditerană şi zona intert ropical ă a De. At lan-
tic, la o adâncime de 30-1000 m . ORD. CAMARODONTA_16. 51ron-
gylocenfmtus âroeooduensis. Diame tru ! ecuatorial are 10 efi. Trăieşte în
ma rile nord ice la adâ ncimi mi ci, În nord ul Ce. Atlantic şi mările reci
ale Siberiei, până în es t ul As iei. 17 . Echinus eseu/mlus. 15 efi dia me-
tru . Trăi eşte pe coas tele Oc. Atlan tic din Spania până în Svalbard.
18. Sphaerechinus grallularis. Diametru l are 13 efi. Se î n tâ lneşte În M.
Mcditera n ă ş i pc coastele atl an tice ale Euro pe i şi Ca nadei, la ad ă n­
cim i de 50 m . 19. ParaC/?l1frofu s lividu s, ursinu l de pia tră . Arc talie
mică, 6,5 efi di ametru. M. Med itera n ă şi coastele a tlantice ale Euro -
pe i. SUBCLS. IRR EG UL ARI A. O RD. SPATANGOIDA. 20. Abatl/il
philippii. Speci e a nta rcttcă cu lungimea de 10-1 2 cm.
CL5. HOLOTHUROI DEA. ORD. DENDROCH IROTA. 21. C U CI/-
maria pianci. At inge 15 cm lu ngim e. Este răs pâ n dită În M. M ed iteran ă
ş i est ul De. Atla ntic, d in M. Nord ului pâ nă în vestul Africii, de la 5-
250 m adâ ncime. 22. Cu cu maria tricolor. Lu ngim ea 15 cm. Tră ieşte În
zona mtertroptcală a De . Pacific. 23. PsolrlS chitinoides, 10-12 cm lu n-
gime. Trăieşte in ju rul insulelor Aleutine şi ţărmul Californiei. 24. Pso-
Tu s squamatus. Es te o s pecie m ai ma re decât precedenta: 15 c m.
A CLS. CRINOIDEA. ORD. COMATULIDA. 25. Heliometra glacialis.
In mările no rdice di a metru! co rpu lu i ajunge la 30 cm; in cele ale C rcen -
landei, la 50 cm; in nordul Oc . Pacific se cunosc cele mai ma ri specii
care ati ng 90 cm. O RD. ISOCRI NIDA. 26. Mdacri nu s nobilis. Braţele
a ting 16 cm. Tră ieşte p" coastele occaruce din sud-estu l As iei. 27. An-
tedon bifida. Braţe le au lungimea de 10-12 cm. Tră ieşte pe coas tele
vestice ale Europei.
ÎNCRENG. CHAETOGNATHA. 28. Sag itf a hexaptera. Specie ma-
ri nă , p l a n cton ică , are corpul lung d e 6 cm.
îNCRENG . POGONOPHORA. 29. Spiroomchio gr anâis, Are corpul
filifor m, lung până la 20 cm ş i gros de 1 mm. Populeaz ă regiun ile
abisale ale ocea nelor Pacific şi Atlantic.
îNC RENG. STOMOCHORDATA. 30. Saccoglossus kowall'wskyi. Are
co rp ul ver moid, luni? de 6-7 cm. Est e ră spând it pe coastele ve s tice ş i
estice ale Oc . Atlantic.
SISTEMATICA
CORDATELOR
Cordatele sunt ani ma le celomate. de uterostome, cu s im etrie
bilatera lă. Ele se d eosebesc de neverte brate atâ t p rin morfolo-
gia. câ t şi p rin st ructura lor m ai complexă.
Spre deosebire de never tebrate care au exoschelet. la cordate
corpul este susţi n ut de un schelet ax ial intern, endoschelet.
rep rezentat pri n notocord (coarda dorsală) de origine d u b lă,
endoblastică şi mczo blastic ă. Notoc ord ul es te situat deasu pra
tu bu lui digestiv ş i s ub tubul neu ral. La vertebra te, în ju r u l
no tocordu lui se dezvoltă sche letu l a xial: co loana ver tebrală şi
crani ul.
Sistemul nervos la nevertebrate este de tip ganglionar, situat
pe partea ventrală a co rpului (hiponeu rie), pe când la cordate
se prezintă ca un tu b neural sit ua t p c linia m edio-d o rsal ă .
deasupra notocord u lui (cpincurie). La cordetelc prim itive ex-
tr emitat ea a n t erio ară a acestu i tub se di l ată, formând vezicula
neu ra lă p ri miti vă, iar par tea pos te rioară rămân e î ngustă - cana-
lu i ependimar. La vertebra te pe reţii tu bul ui ne ural se dezvo ltă
foarte mult, din vezicula n e urală luân d n aş tere encefalul, iar
din res t măd u v a s pină rii.
Aparatul respirat or la nevertebrat e ia n aş te re d in ectoderm
ş i se a flă în l egă tu ră cu teg umentul, iar la cordate îşi are ori-
ginea În porţi un ea a n terioară a tu bu lu i di gest iv . La cord etele
primitive acva ttce aparatu l res p ira tor este reprezenta t p rin bran-
hii , iar la vertebra tele cu respi raţie a eri ană prin pl ăm â ni .
Aparatul circ u lator la nevcrtebratc arc inima s itu a tă d orsal.
iar sângele circulă cau dalo-cefalic În vasu l dorsal ş i cefalo-cau-
da i În cel ven tral. La co rd ate inim a este mu scul oasă şi se a flă
situată ve ntral, iar sângele ci rcul ă În se ns invers fa ţă de ne-
vertebrale.
Aparat ul exc retor este de tip nefrid ian, forma t din tuburi
nef ridiene (nefroni ). ce se desch id cu un ca păt în cav ita tea
genera lă a corpulu i (celorn), ia r cu celă l alt cap ăt fie di rect la
exterior, în cav itatea perifari ngiană la cefalccordate. fie indi-
rect, p rin urctcre, la verte bra te .
In afară de tu nicate, care se re p roduc şi asexuat, prin în mu-
guri re, corda tele se reproduc numa i sex ua t, iar se xele sun t, în
genera l, se parate.
Corpul. cu simetr ie bil ateral ă ş i p oleritat e a ntcro-postcnoară,
este p rimar me ta me rizat, a d ică împă r ţ it În segmente succesive.
Pri mele seg me n te formează capu l, urmă toa rele trunch iul , ia r
ultimele coada. Met ameria este mai ev i d entă la cordatele in fe-
rioare, precu m şi în prim ele stad ii de d ezvoltare embriona ră la
cele superioa re. Chiar ş i în stad iu l de adult al aces tora există
ur me d e mcta mc rie în d i sp ozi ţi a nervi lor, a musculat urll. a
scheletului. a unor vase sa ng uine etc.
D upă locul pe care-l ocupă scheletul intern, cât şi d u pă gra-
dul lui de d ezvoltare, cordatele se împ art în trei tncrcn g ătu ri :
Urodwrdata, A crania şi Vertebrata .
- Încrengăfura Urochordata (Tunicata] include cordate marine,
solitare sau colon iale, fixate sa u libe re, cu corpul în for mă de
sac sau de bu toiaş, acoperit cu o teacă nu m ită tu nic ă, formată
adesea dintr-o substanţă asemă nă toa re cu celuloza, secre ta tă
de ectoderm. La su prafa ţ a co rp ul ui nu există decât dou ă ori-
ficii mari, u nul bucal ş i altul cloacal, aşezate pe r id ic ă t uri ale
pe rete lui corpulu i n umi te sifoane. Far ingele este foarte larg,
bogat În vase ş i sinusuri, în general străbăt u t de numeroa se
orifid i branhiale. servind ş i ca organ res pirator. A pa care ad uce
110
alimentele în faringe tr ece p rin orificiile branchiale, unde se
face schimb u l de gaze În procesul resp lraţiei ş i aju nge în tr -o
ca vitate perifaringiană. iar de aici in cloacă. Faringele se con-
tinu ă cu esofagul, iar acesta cu stomacu l şi un in testi n ca re se
deschi d e in ci oacă. Tot aici se desch id şi cond uctele gen ita le.
Ap aratul circu lator es te format d in n umeroase lac une şi este
prevăzut cu o in imă ve ntral ă. Sistemul nervos nu arc formă de
tu b d ecât în stad iul em brio nar; la an imalul ad u lt este red us la
un ganglion cerebroid aşezat Între cele do uă sifoan e. sub epi-
d erm ă, de la care pl ea că ne rvi la org ane. Coarda dorsală es te
p rezen tă n umai la embrion şi la la r vă , sit u a tă într- u n a pendice
caudal care se resoarbe în timp ul dezvoltăr ii ş i dispare la ani-
malu l adult, cu excepţ ia un u i m ic g ru p de urocord ate. La adu lt
cor pu l n u es te segmen ta t ş i celorn ul es te umpl ut cu ţe s ut con-
jun cti v. În ge neral. u rocorde tele sunt b lsexua te. dar se re p ro-
duc şi ase xua t p rin tnmugu rire. Ele su nt d i ferenţiate în trei clase;
Clasa Thaiiocea cu prinde u rocordate libere, fără notoc o rd în
stare adu ltă, so lita rc sau în co lon ii, d ucă nd viaţă pclegic ă. Unele
sun t plu trtoar e, iar alte le Înotătoare.
Ele au corpul p ris matic sa u în formă de bu toiaş, cu ori ficiile
- bucal şi doacal - s itua te la cele două extremi tăţi ale co rpul ui,
iar tun ica, mai mult sa u mai p u ţi n groasă, este t ransparentă. Se
cunosc circa 100 de specii. Salpa, Pyrosoma.
Clasa Copelata (Appendicularia, Laroacea) reprezintă un grup
care cu p rinde a proximativ 50 de specii d e u rocordate pl u ti-
toarc, pre v ăzu te cu coa d ă , în care se păstrează un rest d in coarda
d orsală de la embrion. Ele secretă în jurul lor o caps u lă l argă ,
care le protejează şi le aj u tă la p lu tire.
Clasa Ascidiacea includ e anima le cu corpul în formă de sac ş i
cu cele două orif icii - bucal şi cloacal - a lă tura te, fără n otoc or d
în stare ad u ltă . A du lţ i i tră ie sc fi x a ţi , so litari sa u în colo n ii.
Nu mă ru l lor ajunge la 150 d e specii. Ciona, Botryllus etc.
- Încrengăfura Acrania (Cepiwiochorâata) cupri nde cordate
primitive marine, libe re, de di me nsi u ni reduse, cu corp În formă
de s u veică, coarda d o rsal ă bine dezvoltată şi la ad ult disp us ă
în tot lungu l corpu lu i, iar sistemu l nervos în for mă de t ub a
căru i extremitate a n terioară nu es te d iferenţiată în creier. Cra-
niul l i pseş te, precum şi scheletul a xia l cartilaginos sa u osos.
Farmgclc d ezvolta t are pere ţ i i p u ternic vascularizaţi. străb ă tuti
d e or ificii branhiale ş i este Înco njurat d e o cavitate p erifari n-
gla nă. A pa care a pă truns pr in g ură în far inge trece p rin orifi-
ciile br anhiale în cav itatea p er i fa ri ngia n ă ş i de aici es te elimi-
na tă printr-un orificiu ven tral. Farin gele se con t i n uă cu un in tes-
tin rectiliniu . Sângele, lipsit de g lobule, ci rculă printr-un sistem
închis d e vase, lipsi t de o in imă ca organ individ ualizat. Apara-
tul excrctor este form at d in perech i de ncfrid ii ~şezate met am eric
ş i ca re se desch id în cav ita tea perifa rin gi an ă . In p ereţ ii faringe-
lui se găsesc şi g la nd ele ge nital e. Sexele s unt separate.
Dintre puţine le specii ale acestu i g ru p, cea m ai bin e cu nos-
cu tă es te a mfioxul, Branchioetoma lanceotatum, r ăspândtt ă În
regiu ne a de ţă rm a mă rilor europene. Acest anima l se carnete-
r i zea ză p rin prezenţa gla ndelor genita le situate m et americ p e
ambe le latu ri ale cavităţ i i peri faring ien e.
Branduoetoma tanceolatum arc lu ngimea co rpu lui de 5-6 cm
şi mu şch i i fo rma ţ i din 58-62 miomere. Stă ascu ns în n is ip u l din
zona litora lă , cu extremitatea anterioară În apă. Comun În mă rile
europene şi O ceanul Atlantic.
 - Î ncrt' /Ixat/ " ertcimita (Crai/iata). În comparaţie cu corda-
tel e infer-ioare, ncrcngătura vertebrale cuprinde animale m u lt
mai perfecnona te, atât în pri vinţa orga n i za ţi ei, cât şi a caracte-
rului de int errelatic cu conditiile de viaţă .
În timp ce cord·atele inferio'are duc o viaţă sedentară sau fac
dep l a să r i mai mult sa u mai puţin activ e, în spaţii mici şi se
h rănesc pasiv, vertebra tcle se d ep l a sea ză activ, la d ist anţe mari,
îşi cau tă ş i îşi prind hrana, deci se hră nesc activ. Co respun-
zător acestui fel de viaţă vertebra tele a u u rmă t oa rel e caractere
morfoiogtce:
EncefaJul se d iferenţiază din vezica n eu ra l ă observată la
acranieni ş i la embrionii vertebratelor. Ca rezulta t al modu lui
activ de viaţă apar organe de simţ din ce în ce mai pe rfec ţi ona te.
Pentru de plasare activă su nt folos ite membrele, organe de lo-
comoţie . Ca ur mare a unei hrăniri act ive, apare şi se d ezvo l tă
un apara t bucal complex, re prezenta t la marea majoritate prin
I maxtla re.
În lungul şi in juru l no tocordului Se formează coloana ve r-
te bra l ă . Ea se dezvo ltă pc seama unui ţesu t mezodermtc sche-
i letogen. Col oana vertebrală este fo rmată d in ve rtebre cartile-
gin oase sa u osoase dispuse în şir. La ve rtebratele inf erioare
coarda dorsal ă persistă toată v iaţa, ia r la cele s upe rioa re d is-
pare com plet la adu lţi, fiind în l ocuită de vertebre . Pe partea
dorsală a coloanei vertebrale şi în lungul să u se află ax u l neu-
ral sit ua t într-un ca nal format d in n i ş te a rcade ca rtilaginoase
sau osoase fixa te câ te una de fieca re ver tebră . Aces tea se nu-
mesc arca de neurale, iar canalul res pectiv, canal neural. Prin
• dezvoltarea vezicii neurale ş i fo r marea e ncefalului se d ezvoltă
I ş i un schelet de protecţie al lui, diferentiin du-se, astfel. craniul
(de aici numele de Cra II iata).
Fiind animale active, mobile, creşte şi activitatea vitală. Ca
urmare, se dezvoltă inima, organu l pro pulsor al sâ ngel ui, care
îi acce lerează circ u laţia . Pri n m ări re a activităţii vitale se m ă ­
resc şi arderile . Aceasta a d us la dezvolta rea apa ra tului ex-
cretor sub formă de rinich i. Glandele e ndocrine sunt bi ne
dezvoltate.
D u pă lip sa sau p rezenţa făl cilor, ve rtebra tele se Împa rt în
două subincreng ă t u r i : Agnat/za ( fără f ă lci) ş i Cnathoetomata (cu
fălci}.
Subîn creng ăt ura Agnatlza cuprinde corda te primitive, acvatice,
poichiloterme (cu tempera tura corp ului variabilă), cu înfăţ i şare
şi mod de v ia ţă asemănătoare cu ale peş tilor, dar a că ror gură
este lipsită d e fălci (a = fără; gnatnoe = falc ă, stoma = gură) şi de
dinţi osoşl. I notă toa rele perechi lipsesc, ia r cele ne pe rech i su nt:
tnot ătoarea dorsal ă. ca udală şi ana l ă. Scheletul in te rn este for-
mat di n ţesut conjunctiv şi p iese cartilaginoase. Crani ul lor es te
incomplet Închis şi lipsit de regiunea occipitală: coa rda dorsal ă
pers istă şi la ad ult, ia r verte bre le sunt slab dezvoltate. Au un
singur sac nazal (monorinie) şi urechea inte rnă numai cu un u
'1
sau două cana le serrudrcularc. Branhiile, cu ep itefiul respiratc
de orig ine endod errruc ă . au aspect d e p ungi (marsipobranht
ce se deschid direct la exterior prin orificii separate (Eudo ,
fO/lly zon) sau prin câte u n cana l la te ral - ductlls bralllJiali:
(Myxinc).
Agnatele act uale sunt reprezenta te prin tr-o singură clasă
Cvctostomata. cic\ostomi (cidos = ro tund, stoma = gură ), car
cuprin de animale serpennforme. capul n u se d istinge de cor I"
au 0-1 -2 înotătoare dorsale, una caudal ă şi una anală. Tegu
mentul este lip sit de solz i ş i foa rte bogat În celule gla ndulare
care secretă un mucus vâscos. Adaptaţi la o viaţă per az t tar ă
ciclostom n au gura circula ră. Cavitatea bucală, în formă d.
p âln ie, este tapisat ă cu din ţi com oşi, conici. iar limba este ca UI
pi ston . înapoia ochilor se a flă orificii le bra nhiale. Sexe le sun
se para te, exceptând gen ul M yxin e, ca re este he rm afr odit .
Ciclostomii actuali aparţin la d ou ă ordine: Pctromyzo/lijormc
şi Myxiniformcs .
Ciclostomii din ordinul Petromyzonijormes s unt animale ma
rine sa u de apă dulce, care se caracterizeaz ă prin: prezenţi
înot ătoa re! dorsale. bine dezvoltată, cavitatea nazală n u co
munică cu faringele. ia r nara este aşezată în creştetul capului
urechea internă are 2 canale semicirculare. orificiul bucal lipsi
d e te ntacule, 7 saci branhiali etc. In d ez vo ltarea lor trec pr in tr-e
fază larvar ă , ca re ţine mai mu l ţ i a n i. Din singura familie,
ordinului, familia Pet romutonidae, se cunosc circa 30 specii. Din
tre speciile marine cea mai mare es te Petronuş zo n marinus, 1 IT
lungime ş i 3 kg. In multe din r ă urtle no astr e de mu nte tr ă iesc
trei specii apa rţinâ n d genulu i Eudontomuto n, Su nt animale car-
n ivore ca re, fixând u-se cu gu ra pe peşti, le fă râ miţează tesutu.
riie cu d i nţii corno şi şi le sug conţinutuL
Ordinul Myxinijormcs cuprinde cic\ostomi exclusiv manru
li psiţi d e tn ot ă t oa rea dorsal ă. cavitatea n azală comunică cu fa-
r ingele, ur echea i nternă are un singu r canal se micircular, iar
orificiul bucal este p re vă z u t cu te ntacule. Au 6-1 5 pe rechi de
bra nhii. Dezvoltarea fără met a m orfoză . Ord in ul cu p rinde două
fam ilii: Myxillidae, cu My xine glutil10sa şi Bdellostomatidae (Bde1-
lostoma stau fi). Pa raz iteaz ă pe peşti.
Suoincrengătura Cnothoetomata cu prinde cor d a te a căror gură
es te p rev ă zu tă cu fă lci ş i d i n ţi oso şi, ca re le permite să prindă,
să s făşie sau să mcstccc hra na . A u m embre p er echi, ia r peştii
ş i u nel e cctacce (m a mi fer c acvatice) posedă şi membre nepe-
rcc h i. La for mele acvatice me m brele perechi s unt transforma te
în înotă toa re, iar la cele te restr e s unt adaptate la mer s şi zbor.
Endosch eletul est e ca rtilaginos sa u osos. A u d oi sac i nazali
(amfir ln te), urechea internă cu 3 ca nale semicircula re. iar cra-
niul are şi regiunea occipitală.
Subincreng ăt ura Cnathostomata cuprinde su p raclas a Pisces şi
s upraclasa Tetrapoda c u clasele: Amphibia, Reptilia, Aves şi
Mamlllalia.
III
 SUPRACLASA PISCES
Peştii sunt gnatostomele cele mai p ri mitive, exclusiv acva-
tice şi respiră pri n bra nh ii. a u schelet cartilaginos
sa u osos, ia r
pe corp au înotătoare perechi şi neperechi.
Corpul, de formă hi drodi nam ică, în ge neral fusiform, poa te
fi turtit lat eral sa u dorso-ventral. La cap se observă: gura, ochi i,
orificiile nazale şi deschiderile branhiale. Gura poate fi aşezată
în vârful bat ului sau pe faţa ventrală. În ultimul caz botu l se
prelungeşte, mai m ult sa u mai pu ţ i n, p rintr-u n rostru. Falca
superioară (maxila ru l) poate fi mai scurtă, egală sa u mai l ungă
decâ t falca i nferio a ră (mand ibula). Pe fieca re falcă pot exista
prelungiri teg umentare numite mu stă ţi. În cav itatea bucală se
găsesc d inţi osoş i maxilar], fixaţi pe falca su perioară, d in ţi
mandibulari, pe falca i nfe rioară, d inţi p ala tln i pe oasele pa-
latine şi di nţi vo merieni pe osul vo mer. Ochii sunt li psiţi d e
pleoape, exceptând rechinii, care posedă o membrană nictitantă.
Teg umentul (p ielea) a coperă corpul, fiind for mat di n ep i-
dermă şi dermă. Pielea este foarte alu necoasă, d atorită mucu-
su lu i secretat de celulele gla ndulare teg u mentare. Corpul este,
in gene ral, aco perit cu solz i pro tectori de diferite ti puri sa u cu
plăci osoase de orig ine dermlc ă. La selacieni solzii au aspect ul
unor p lăci bazele rombtce sau rotun de, p rev ă zute cu un dcn-
ticul spin ifor m care are structura unui d inte de mamifer . Vâ r-
ful denticulu lui este în dreptat înapoi. A cest ti p d e so lz se
numeş te p lacoid. La peşt ii condrostei. d ipnoi. holostei etc. cor-
pul este acoperit cu solz i de tip ganoid, care au aspectul sol-
zului placoid , dar este acoperit cu un st rat lucios d e ga no t nă,
boga tă în calcar. La teleosteeni solzii s unt, în gene ral. s ubţi ri şi
elas tici. Ei sunt de două fe lu ri: cicloi zi şi ctc noizi. Solzi i ciclo izi
au un contu r circ ular şi s u p rafaţa netedă (Cypriflus, Barbus etc.).
Solzii ctenoizi au marginea posteri oa ră cres ta tă şi fa ţa su-
perioa ră, d in j umăta tea pos t e r ioa ră , acoperită cu spin i mi ci
(Perca, Sander e tc.) .
Pe fieca re l atu ră a co rpului, În a propie rea zonei mijloci i,
există câte u n canal ce porneşte de la cap şi se în tind e până în
regiunea caudală. Acestea comu nică cu exterio ru l pe toată
lungimea, iar în in te rior se găsesc o serie de organe se nzoria le.
Canalele şi organele se nzoriale formează linia l a tera l ă, cu ca re
peştii percep tempe ra tura, sa linitatea ş i curenţii de apă.
Coloraţ ie peştil or, atât de frumoa să şi variată la une le speci i,
uneori comparată cu a flut urilor şi florilor, se da toreşte u nor
celule contractile specia lizate, de orig ine mezod ermi c ă , n umite
cromatofo ri . Aceştia su nt s i tuaţi imediat s ub epidermă ş i a u
numeroase p relungiri ra ml flca te, num ite d endrite. Cromatoforii
conţin gra nule p igme nta re, a căror culoare va riază foa rte mult,
in l ega tu ră cu genul şi specia. Alte celule co nţ in corpuscule.
putern ic refrmgente, numite ind ocite. care dau culoarea a lbă ­
sid efie sa u arg intie lu citoa re. De regulă, cromatofor ii sun t În
legăt ură cu sistem ul nervos şi p rimesc excitaţii de la acesta şi
de la glan de le endocrine care determină schimbarea culorii peş~
tilor, în legă tură cu vârsta, sexul şi perioada de reproduce re .
Organele de locomoţi e su nt re p rezenta te p rin înotătoare pe-
rechi şi neperechi. In general, tnotătoarel e pe rechi sunt în nu-
măr de 4, două pectorale şi două ventrale. Cele pec torale su nt
situate pe lat urile corp u lui, în vecin ă tatea branhiilor, ia r cele
ventrale mai îna poi, la o dista nţă mai m i că sa u mai mare. La
une le specii ele su nt plasate în regiu nea abdo minală, nu mite
înotătoare abdominale (Cypriflus, Sotmo, Barbus e tc.), iar la al-
tele se găsesc sub tnot ăt oa rele pectorale, n umite înotă toa re to-
racice (Perea, Sccmber, 11JUflUS etc.).
_ .1.12, _ _
Scheletul la peşti este forma t din: scheletul capului, coloana
vertebrală şi scheletul Înotătoare lor. Coloana vertebrală este
formată din vertebre mai m ult sau mai puţin contura te. La
selaciern şi condrostei sunt cartilaginoase, la polipteroidei şi
holoste i parţial osificate, iar la teleosteeni sunt complet oslfi -
eate. O vertebră are ambele capete mult conceve (biconcave},
lăsând astfel u n spaţi u în tre ele . Acest tip de vertebră bicon-
cav ă se n u meşte vertebră amficelică. Prin mij loc ul lor trece un
rest de not ocord . ca u n fila ment, cu îngroşări în spaţiul dintre
d ouă vertebre.
Scheletul ino tă toa re lor es te format din două serii de elemente:
o serie bazal ă. ca re face legă tura cu corpu l şi altă serie distală.
care s us ţine tnotătoarcle. La înotă toarele ne pe rcchi, scheletul
bazal es te format din lame ascuţite, numite radii interne, iar cel
distal d in ra dii externe. Radiile pot fi fib roase, ca rt ilag inoase
sa u osoase.
lnotă toarcle pe rechi, pectorale şi ventralc, sunt susţinute de
do uă părţi principale: una bazal ă. numită centură, care leagă
tnot ă toa rea de corp şi alta d is tal ă. fo r m ată d in radttle tegu-
m entare. Cele două cen turi, respect iv scapula ra şi pelviana,
s unt neegal dezvoltate . Centura scapula r ă. mai dezvoltată, este
l e ga tă p rin tr-o serie de osi şoarc de coloa na vertebrală, ia r cea
pclvta nă este reprezentată prin tr-o pi esă nepereche cartilagi-
noasă sau osoasă.
În privinţa structurii, înot ă toa rel e perechi sunt de două ti-
p uri: ste nobazale ş i e uribazale. Cele stenobazale au o serie de
rad ii prinse de cent u ră şi s unt aşezate axial, iar altă serie aşezate
pc cele două laturi ale lanţului ax ial. La exterior, acest tip are
baza Îngus tă, p roem inentă , cărnoasă şi acoperită cu so lzi. Ele
~ unt adaptate la târâ t sau deplasat pe fun d ul apelor (la di p no l).
In otă t oa re l e euribazale a u u n nu măr redus de radi i interne
prinse de centură ş i dispuse în tr-un lanţ scurt, iar radiile ex-
te rne d ispuse pe o si ng u ră lat ură. Acest ti p are baza lată, nec ă r­
noa s ă şi li ps i tă de solzi, fiind a daptată la înot, În largul apelor.
I notătoarele neperechi su nt situa te în p la nu l de simetrie al
corp ului. As tfe l. pe partea d o rsa l ă se găsesc 1-3 înotă toare
dorsalc, alta ca uda lă la extremitatea posterioară a corpului şi
1-2 în o tă t oare anale, fixate pc linia ventrală, înapoia orificiului
a na l. Du pă fo rmă şi structură, tnotă toarea cau da lă este de trei
tipu ri: h orn oc erc ă . he terocercă ş i d ificerc ă. Inot ă t oa re a homo-
ccrc ă a re for ma btlobat ă, cu cei do! lobi egali, iar coloana ve r-
tebrală se t ermină la baza lobilor. I n otă t oa rea heterocerc ă este
form a tă din doi lobi neegali, lobu l superior fiind m ai mare şi
străbătut de co loana vertebrală. l not ă toa rea diftcercă este stră­
bă tu tă p rin mijloc de coloana ver tebrală şi a re capătul te rminal
ro tunj it.
Inima peş ti l o r este constitu i tă d in d ou ă ca mere, un ve ntricul
ş i u n a uricul; ea este aşezată ve ntral, imediat Îna poia branhii-
lor. Sâ ngele es te roş u, he moglobina g ăsl n d u-se în eritrocite şi
ci rc ulă printr- un sistem de vase înch ise. Ci rculaţia es te simplă .
La peştii adu lţi organu l exc retor este mezoncfros, iar În s ta-
d iu l e m briona r, proncfros.
Re prod uce rea a re loc în mediul acvatic, iar fecundaţia, În
general, este e x ternă .
D u pă natura sche letu lui. supradasa Pisces se di vid e în două
clase: CllOndrichtyes şi Osteichthyes.
Clasa Chondric1JtlJyes cuprin de peşti cu schelet cartilaginos,
pielea acoperi tă cu solzi placotzi. gura subtermmal ă, ventrală,
bot p relungit într-un rostru, branhii (5- 7 perechi) de forma unor
lame foarte su bţi ri, ia r orificiile branhiale cu aspect de cră p ă­
turi alungite sau fante . Vezica înotătoa re lipseşte. Majoritatea
speciilor sunt vivipare.
Clasa Chonâricnthvee se împarte în două subc lase: Elaemo-
bronchia şi Hotocephalia.
- Su bclasa Elasmobranehia grupează peşti cu fante branhiale
evidente, neacoperite d e o r ăsfrăngere tegumentar ă , cu gu ră
armată cu mulţi dinţi asc uţiţi, orificii na zal e situa te pe faţa
ventrală, comurucănd, în general, cu gura. Această s u bclasă
cuprinde ordinele: Selae1Jiiformes şi Rajiformes .
Ordinul Seiae/iiiformes reprezintă peşti pelagici foarte buni
tn ot ă to ri. cu corpul fusiform, alungit ş i fantele branhiale si-
tua te pe laturile ca pului. Sphyrna, Sq ualus, Carcnarinue et c.
Ordinul Rajiform es cuprinde peş ti ca re trăi esc mai mult pe
fu ndul mării, având corp greoi. turtit dorso-ventral. de forma
unui disc sau a unui romb. lnot ătoarelc pectorale su nt late şi
fixate pe laturile trunchiului, de la ca p până la coadă , cele
dorsa le foarte mici, iar caudala es te redu să sa u li pseş te, n ări l e
ş i fantele branhiale sunt plasate pe partea ventral ă a capu lu i.
Raja, Torpedo, Pristis etc.
- S ubclasa Holocephalia cu prind e câ teva specii d e peşti care
trăiesc În ad âncul ocea nelor. Au corp ul mult alungit şi turtit
lateral, fantele branhlale acoperite de o cu tă tegumentera. te -
gumentul lipsit d e solzi, iar gura ven trală, prevă zută cu d inţi
puţini în formă de pl ă ci . Chimera.
Clasa Osteichth yes. In clas a Os teichthyes s unt cu prinşi peşti c u
scheletul parţial sau total osificat , branhii in formă de pleptene,
aşezate într-o cameră de fieca re latu ră a capului, acoperită cu
un opercul. Corp ul est e acoperit cu solzi o soşi, lamelari. La
majo ritatea acestor peşti exis tă vezică înotă toare s ituată dorsal
faţă de tubul di ge stiv. La unele s pec ii vezica păstrea ză legătura
cu tubul digestiv printr-un ca nal s ubţi re (flsost omi), ia r la al-
tele este complet sepa ra tă d e tubul di gest iv sa u lipseşte in mod
secunda r (fis ocl işt i }.
Clasa Osteich thyes cup rind e cir ca 20 000 de specii ca re popu-
leaz ă apele Globului terestru. Ea cu p rind e următoa rele sub-
clase: Actinopterygia, Brae1Jiopterygia, Dipnoi ş i Crossopterygia.
- S ubc/asa A ctinopterygia gru pează peşti ale că ror înotătoare
perechi sunt ada pta te la inot. Ele a u ba za la tă (tip euribazal).
nu su nt că rn oa se ş i nu proemmă cu un pcduncul . Radiile sunt
aşezate un iseria t şi au di spoziţie ra d iară . Ea cu p rin de maj ori-
tatea peştilor actuali , care a u fost gru paţi în 3 s upraord ine:
Cuonâroe tei, Hotoetei si Teteoerei.
Sup raordinul Chandrcstei c onţine gna tostomi cu schelet în cea
mai mare parte ca rtilaginos, oasele cra niene su nt în majoritate
de ori gine dermică , solzii de tip ga noid, eventele prezente.
Ord in ul A cipenserifo rmes se cara cterizea ză prin peşti cu sche-
letul în majoritate cartilaginos, notocordul dezvoltat ş i învelit
într-o tea că co nj unc tivă în care vertebrele su nt sla b sc h i ţa te.
Cutia cra ni ană este acoperi t ă cu oase derrnice. tnotăt oarea ca u -
dală este heterocerc ă . corp ul acoperit c u 5 râ nduri de plăci
osoase, ia r sp re coa dă a re so lzi ga no izi. Capul, prelu ngit intr-un
rostr um, prezintă gu ra s i tua tă ve n tr al, de forma unei tăieturi
trensvers ale şi este protractil ă . A cipenecr, H use.
Su praordinul Holos tei cu p r in d e peşti c u ca racte re interme-
diare între Cnonâroetei ş i Teleos tei, av ând sc hele tul osificat , dar
cu notocordul bine dez vol tat şi la adult, vertebrele bine
diferenţiate şi osifica te. G ura se află În vâ rfu l batu lui , iar
vezica î n otăt oare com par ti men ta t ă şi v ascul ariza t ă serveş te la
respira ţi e. Aces t supraord in cuprinde două ord ine (fiecare a vând
câte un sing u r gen) :
Ordinul Lepisosteiformes cup rinde peşti al că ro r corp a re formă
de săgea tă, ca ş i al ştiu c i i . Fălci l e, mult alu ngite, poa rtă din ţi
conlci, p uternici. tepieoeteue osseus (peştele caima n) .
Ordinul Amiiformes cu p rin de o si ng u ră s pecie, A mi a cahsa, c u
corp fusiforrn, com p rim a t la teral, tn ot ătoarea dorsal ă lungă şi
în gu stă, ia r cea ca u da l ă ro t unj ită. Femelele depun ouăle într-un
cuib cons tru it d in vegetale acvatice şi su nt păzite de mascul.
Supraor din ul Teleoetei cuprinde cei mai e vo lua ţi peşti, av â nd
sche le tul co m p let osificat. Cor p ul es te acoperit cu solz i cicloi zi
ş i ctenoizi, inotătoarea cau da lă homocercă , iar vezic a înotă­
toare necompartimentată . Aces t s upraor di n c up rin de 90 % d in
peştii actu ali ; tcl eo steenii cu p rinşi în a tlas apa rţin următoare­
lor ordine:
Ordinul Clupeifo rmes cu p rind e peşti fiso st omi c u ca racte re
primitive, avân d craniul în majoritate ca r tila gin os, ia r a pa ra tu l
lui w eber lipseşte. Scrum bie (Alosa) , heringul (CIupea), sa rde s
(Sardina), hamsia (Eng raulis), pă s t ră v u l (Salmo), lipa nul (TI I
mallus) ,
Ordinut Esociformes cuprinde peşti fisostomi cu cor pul alu
git, ca pul prelungit cu bot scurt ş i lat. Corpul es te acoperit
solz i rn ărun ţi, cicloizi. I notăt oarea dorsală es te deplasată m
înapoia cor pu lu i, d easupra celei anale. Ş ti uca (Esox lucius} .
O rdin ul Cyprillifo m les cuprinde peşti fisostomi, avâ nd apa
ratul lu i Weber in le gătură cu vez ica îno tă toa re ş i cu ureche
internă . Corp ul este acoperit cu solz i cicloizi, iar î no t ă toarel
p e rechi, dorsală şi a na lă. au radiile moi, exceptând pr imei
2-3 care au formă de sp ini. Cra pu l (Cyprillus), plătica (Ab"
mie), mreana (Barbus), ţiparul (M isgum us), somnul (Silurus) etc
Ordin ul Anguiitiformee. Peşti fisostomi cu corp ul foa rte alun
gi t, cilin d ric, se rpentiform . Inotătoarele dorsal ă şi caudală s
co nto pesc cu a naia, iar cele ve n trale lip sesc. Anghila (Angu illa,
Ordinul Beloniformes est e re prezentat de peşti fisocli ş ti, CI
corp u l alungtt, a p roa pe cilind ric, acope rit cu solzi mici, cicloizi
Inot ătoarea d orsal ă este plasată posterior, deasupra in otă toa re
anale, ia r lin ia la tera lă es te situată in apropierea liniei med io
ventrale. Zărga n u l (Belone) şi peştele zb ură to r (Exocetu s).
Ordinul Goeteroeteiformee es te re prezentat prin peşti fisoclişti
de talie mijlocie ş i mică, cu corpul alungit şi acoperit cu scutur
osoase numai pe părţi le lat e rale. Inot ătoarea dorsală es te moale
plasată În partea posterioară şi precedată de 2-17 ţepi izo lati Ş
mobili; tnotă toarele ventrală şi anală sun t preced a te de câte UI
sp in. Ghi d rin ul (Gasteros teus).
Ordinul Syngnathiformes cuprinde peşti fi soclişti cu corpu
alungit şi s ubţi re, aco per it cu scu tur i osoase; gura mică şi lip;
sită d e dinţi se află in vârfu l unu i bot tubuliform . Acul de mare
(Syngnath us), c ă l uţu l de mare (Hippocampus).
O rdinul Cyp rillodolltifo rmes. Peşti fisochşti d e talie m ică
asemăn ători cu cipr in id ele. dar fălcile au dinţi, iar gura este
lipsită de mustăţi. Ca pul şi co rp ul s un t aco peri ţi cu solzi mici.
cicloizi, linia la terală invizibilă, iar pe spa te au o dorsal ă si-
tu a tă În j umă tatea posterioară . Unele specii de apă dulce, da-
t o rit ă coloritulu i ş i frumu seţii lor, sunt crescu te în acvarii.
Ciprinodon (Cyprinodon ), ga m b uz ia (Gambusia) et c.
Ordinul Tetr aodontiformes este caracterizat prin peşti fisocliş ti
la ca re oasele prernaxila re ş i maxilare su nt contopite Într-un
singu r os scur t. Gura est e mică, cu puţini dinţi la ţi care, uneori,
concresc sub forma unor plăci. Orificiile branhiale sunt foarte
îngu ste, ca ş i oasel e operculu lui. Corpul, rotund sa u sferic, este
nud sa u acoperit cu plăci osoase ori cu ţepi. Aceşti peşti tră iesc
printre recifii coralieri, hrănindu-se c u polipi. Peştele geaman-
tan (Oetracion), peş te le-arici (Diodon ), peş tele-lună (Mola).
Or din ul Gadifo rmee. Peşti fisoclişti, cu corpul comprimat la-
teral, acoperit c u solzi miel, clclolzi sau ctenoizi. Gura este mare,
iar falca i n fe ri oa ră es te pre vă zută cu u n apendice c ă m os, mai
mult sa u mai puţin lung; Pe spa te are 2-3 Înotătoare şi una sau
două Înotătoare anale. I no tă toa re le s unt lipsite de radii spi-
noa se . Inot ătoarele vcntralc sun t plasate înaintea celor pec to-
rale. Morua (Gadus) , mihalţul (Lota).
Or dinul Pereiform es conţine peşti fisocli şti al căror corp este
ova l, alungit. com pr ima t lateral ş i acoperit cu solz i mici, cte-
noizi sa u cicloizi. Au două în otă toa re dorsale. cea anterioară
prev ăzută cu radii mari, sp inoase, iar cea posterioară cu radii
moi, a rticu la te. Inotătoa rel e ventrale s u nt aşezate anterior sau
su b inotă toa re le pectorale. Ordinul cu prinde cele mai n umeroase
specii de peşti osoşi - circa 6000. Bibanul (Perca), şală u l (San-
der), barbunul (M ulIus), scrumbie albastră (Scomber), tonul (Tnun-
nus), chefalu l (M ug il) et c.
Ordin ul Pleuronectiformee es te reprezentat prin peşti cu cor-
pul puternic comprimat lateral, devenind asimetric la maturi-
tate. Sunt peşti bentonici ca re s ta u c u lca ţ i pe o latură având
och ii deplasaţi pe partea opusă, îndreptată s pre lum ină; lat ura
ca re poartă ochii es te puternic pigmentată. Ino t ătoarele dorsal ă
ş i anal ă sunt foarte lungi, ia r cele ve n trale reduse sa u chiar
lipsesc. Co rpul este acoperit cu solzi ciclo izi sa u ctenoizi, de
obicei foarte m ici. Calca nul (Seophtlw lm us), carnbula (Pleuronec-
tes), limba d e mare (Solea).
Ordin ul Echeneiforme s este ca racter iza t prin peşti al căror corp
es te fusiform ş i acoperit cu solz i care nu se aco peră unul pe
altul. Falca inferioară es te mai lungă decât cea su perioară, aces-
tea, împreună cu vomerul şi palatinele, sun t prevăzu te cu d inţi
mărunţi. Pe partea su pe rio a ră a capului şi a cefii posedă un
113
organ preh en sil de forma unei ventuze ov alc prevăzute cu un
mare numă r d e falduri zlm ţate şi mu scul oase. Cu această vc n-
tuză peştele se prinde de fundul vapoare lor, de rechini etc.,
l ăsându-se purtat la d i stan ţe mari, În lar gul măril or. Ren/ora
remora, Echmeis naucrates.
Ordinul Loplziifonnes cuprinde peşti fisoclişti cu aspect foa rte
cu rios. Pri ma radie a înotătoarei dorsa le este transformată În
organ numit .. momea lă » sa u .. nad ă ». Capul şi partea ante-
rioa ră a corpului su nt mult dezvoltate, înotă toarele ventrale
de plasate îna intea pectoralelor, iar orificiile bra nhiale sunt si-
tuate înapoia înotă toarelor pectorale. lnot ă toarele pector ale s unt
alungite şi îndoite în cot, fiind ada pta te ş i la l ocomoţia pe sub--
strat. Dracu l de mare (Lcplziu s).
Subdasa Brachioptcrygia cu p rinde un număr mic de specii
africane cu corp ul mult alungtt, acoperit cu so lzi rombici, rno-
t ătoarea dorsal ă fragmen ta tă În n umeroase înotătoare mici ş i
cea caud al ă rotunjită . Vezica înotătoa re arc pereţii tncretitl şi
vasculariza ţi, serv in d ş i la respiraţ ie ca un pl ăm ân.
Ordinul Polypteriformes cuprinde peşti cu sche letu l osificat în
cea mai mare parte, coarda dorsal ă î nl ocui t ă prin co loana ver-
tebra lă, solzii rombici de tip ganoid, iar î n o tă toarea dorsal ă
114
formată din mai multe înotătoare (8-1 8) separate . Orificiul bucal
se află
În vârful botul u i. Polypterus bichir.
5ubclasa Dipnoi es te reprezentată prin trei ge nu ri de peşti d e
a pă dulce cu cra n iu ca rt ilaginos, la fel ca şi co loana vertebrală ,
având notocord u l bine d ezv oltat şi la ad u lt. l notătoare le pe-
rechi sunt adap tate la târ ât sa u d eplasat pe fu ndul apei. Ele au
baza î n gus tă, cărnoasă şi acoperi tă cu so lzi, ia r schelet ul este
format dintr-u n nu măr mare de oase bazale ş i radiile dispuse
biseriat, tip stenobazal. Pe faţa ventral ă a esofagul ui se d eschid
unu l sau doi p l ămâni cu pereţii încreţi ţi şi vascularizaţi, ser-
vind la respiraţia aeriană. Neoceratodus forsteri, Protopterus an-
nectens, Lepidoeiren parado:x:a.
Subclasa Crossopterygia. Corpu l peştilor crosopte rigieni es te
alu ngit şi !:' şor com pri ma t lateral, acoperit cu sol zi rombici sau
ct rc ul a rt. Inot ătoa rel e de tip s tenobazal au sc he let ul fo rmat
d in şi ru ri de piese di spuse în mănunchi , în formă d e pensul ă .
de unde le vine ş i numele (chross - pensulă) . Coloa na verte-
b rală are vertebrele nei ndividualizate complet, iar notocordul
este persistent. Formele fosile aveau plămâni funcţ ionali. Sin-
gura specie actuală, Latimeria chalumnae, tră ie şte în Oceanu l
In d ian .
 îNCRENG . UROCHORDATA. C LS. ASClDIA CEA. ORD. STOU ·
DOBRANCHIATA. Fam. Pyuridae. 1. HalocynflJia papillosa. Corpu l,
lung de 5-6 cm. este tubu lar, roşu -a prins şi străveziu. O rificiul buca l
are patru cu te şi m arginea cil ia tă. Trăieşte in zo na n isi poasă a ţă rmu lu i,
stând ascunsă pe jumătate în n isip . Populează apele calde, m arine şi
cce aruce. Fam . Botryllidae. 2. Botryllu s ecnloeeeri. Colonie În for mă d e
crustă, fixată pe stânci În zona l i terală . Talia ajunge până la 30 crn şi
indiv izii sunt aşezaţi în rozetă, cu or ificiul cloacal spre centru. Trăieşte
obişnuit în M. Mediteran ă şi De. Atl antic. ORD. PHL EBOBRAN-
CHIATA. Fam. Ascidiidae. 3. Phaliueia mamm illata. Co rpul este saci-
fonn, Înalt de 5-6 cm, cu tuni ca albă trans parentă. Este prezentă în
toate mările la ad âncimea de 5-40 m . Pam , Cionidae. 4. Ciona in fes-
tina/is. Are corp ul cilin d ric, Înalt de 5-15 crn. Frec ven tă in M. Medi-
teran ă , M. Neagră şi în zo ne le ca lde ale Oc. Atlantic. CLS. THAUA-
CEA. ORD. DESMOMYARIA. Fam . Salpidae. 5. Salpa fu siform is.
Pelagică, are corp ul transparent. 1-2 cm. Trăi eşte în M. M ed i tera nă ş i
În zonele calde ale Oc. Atla ntic . ORD. PYRO SO M IDA. Fam. Pyro-
som idae. 6. Py rosoma atlan ticum. Colonie liberă , semitransparen tă .
Peretel e coloniei este format di n ind ivi zi legaţi prin tunică comu nă ;
fieca re indi vid are la orif iciul bucal un apendice care dă colonie! as-
pect catifelat. Ajunge la mărimea d e 1 m şi pro d uce o lumină roşie­
violetă. Trăieş te În largul apelor di n mări le şi oceanele calde. IN-
CR ENG. ACRANIA. CL S. LEPTO CARDIA. O RD. AMPHlOXI-
FO RMES. Fam. Branc hiostom idae. 7. Brenchioaoma lancea/atum. Are
corpu l in form ă de vâ rf d e lance. Talia are 5-8 cm. Tră ieşte în zona
l i terală, ascu nsă în n isip . Se întâ lneş te in mările euro pene şi De. Atla n-
ti c. î N CREN G . V ERTEB RATA. CLS. CYCLOSTOMATA. O RD.
PETRO MYZONIFO RM ES. Fam . Petromyzo nidae. 8. Petromyzon mari-
nus. Corpul es te serpentiform, marmorat pe spa te şi lun g pâ nă la 1 m.
Este răspândi t în M. Med iterana şi De. At lan tic, ocu pâ nd apele lito-
ra le. ORD. MYXINIFORMES. Fam. Myxin idae . 9. Myxine glutinosa.
Co rp serpenti form, lung de 20-50 cm. Tră ieş te în mările nordice.
115
 CLS. CHONDRICHTHYES. ORD. SELACHIlFORMES. Fam .
Carc harin ida e. 1. Carcharinus glaucus, rechi nu l albastru. Are două
În otă toa re dorsale şi coada heterocerc ă. Duce o viaţă pelagtc ă ş i poate
ajunge la 3-4 m lu ngime. Este răspân d it În mările tropicale şi sub-
tropicale. Fam. Sphyrnidae. 2. Spllym a zygaena, rechinul ciocan. Pr e-
zintă la cap două prelungiri laterale, la extremităţi le cărora se găsesc
ochii. Aceste prelu ngiri d au ca p ului for ma de ciocan. Atinge lungimea
de 3-4 m şi greutatea d e 150 kg . Trăieşte În mările tropicale. Fam.
Lamni d ae. 3. Alopias vulpes, rechinul vu lpe. La acest rechin , lu ng de
6 m, lobul superior al cozii heter ocerce este tot atât de lung cât
corpul. Trăieşte mai ales în M. Mediterană, ducâ nd o viaţă pelagică.
116
Fam. Squal idae. 4. Squalus acalllliias, câ in ele de mare. Cele două îno -
tătoare dorsale s un t precedate de câte un ţep. Rech in mic, atinge
lungim ea d e 1,20 m şi greutatea de 9-12 kg. Se În tâlneş te În mările
europene şi În M. Neagră. Fam. Sq uati nidae. 5. Squatina squalina,
îngerul de mare. Se aseamănă cu raifor mele avâ nd corpul turtit dor-
sa-ventral. Cele do uă înotătoare dorsale sunt deplasate mult înapoi,
spre regiunea codal ă. At inge 1,50-2 m şi trăieşte în Oc. Atlantic ş i De.
Pacific.
ORD. RAJIFORMES. Fam. Pristidae . 6. Pristis pristis, peş tele fe-
ră stră u . Rostrul este alungit cât o tre im e d in corp şi lăţit dorso-ventral
ca o spa dă, cu di nţi ascuţiţi pe ambele latu ri . Poa te ajunge la lungimea
de 6 rn. Aria lui de răspândi re este largă: toate oceanele şi mă ri l e
calde. Fam. Torpedinidae. 7. Torpedo marmorata, torpi la el ect rică
marmorată. Are cor pul ca u n d isc ro tu njit anterio r. Pe o parte poartă
organe electrice renitorm e, care produc un curent electric de 70- 80 volţi.
Lungim ea totală este de 1-2 m, iar greutatea d e 25-30 kg. Trăieşte În
toate mările calde şi tem perat e, M. Med i tera n ă . Fam. Rajidae. 8. Raja
c1avata, vulpea de mare, va tosul. Corpul rom bic, turt it d orso-ventr al,
are culoarea nisipului de pe fundul măril or und e trăieşte. Masculul
este lung d e 70 cm, iar femela de 1,5 m. Greuta tea variază în tre 5-
8 kg. Este ră spândi t În Oc. Atlantic, M. Baltică, M. Neagră. Fam .
Dasyatidae. 9. Dasyatis pasti/Iaca, pisica de ma re. Coada l ungă, in formă
de bici, poa r tă în prima ei j umăta te 1- 2 ţepi ven inoşi, care pot atinge
lungimea de 40 crn. Lungimea obişn uită este d e 60-70 cm, dar po ate
atinge 2 m şi cântăreş te 6-1 6 kg . Trăi eşte În toate mări le europene şi
În M. Neagră . Fam . Mobulidae. 10. Manta birostris, calcanul dracului.
Este un peşte uriaş, atingând lu ngim ea de peste 6 m şi cântăreşte
până la 2000 kg. Este răspândit pc coastele Americii.
ORD. C H IM A ERIFO R M ES. Fam. C h im aeri d ae. 11 . Chimoera
monstruosa, himera. Pe bot rnasculul poartă un apendice digitiform.
Fantcle bra nht alc su nt acoperite cu o cu tă teg umentară . Trăieş te la
adâncimi până la 1000 m. Atinge lu ngim ea d e 1-1,50 m . Aria de
răspân dire: Oc. Atlantic, rar M. Mediterană şi M. Neagră.
117
 CLS. OSTEICHTHYES. ORD. AC IP ENS ERI FORM ES. Fam. Aci-
penseridae. 1. Acipeneer giiltknstaedH, nise trul. Are botul scurt, ro -
tunjit şi lat. Ce le 4 mustăţi sunt mai aproape de vârfu l botulu i
decât de gură . Are 21- 50 pl ă ci laterale. Lungimea obişnuită este de
1-1,60 m, iar greutatea de 12- 25 kg: poate at inge 2 ro şi 100 kg . Peş te
migrator, tră ieşte în M. Neagră, M. Caspică, M. Azov şi fluvtile afe-
rente. 2 Aciptnser ruthenue, cega. Are bo tul lung şi triunghi ular, ascuţit.
Cele patru mustăţi de s ub bot su nt prevăzute cu franjuri laterale.
Buza inferioară este d ivizată la m ijloc. Are lungim ea obişnuită de
60-80 cm şi masa d e 4-5 kg; ma xim ele at ing 1,25 m şi 16 kg. Este
răspând ită În râ urile din su d-estul Eu ro pe i, bazinul M. Negre şi in
râurile Siberiei. La noi trăieşte în Dunăre, Tisa, M ureş. 3. Acipenser
stellatus, păstruga. Bot ul este foarte lung şi l ă ţi t ca cel de raţă. Este o
specie pelagico-ben tonică. Lungi mea obişnuită es te de 120-1 40 cm şi
masa d e 6-8 kg; lungimea max imă peste 2 m, iar masa peste 60 kg.
118
Peşte migrator, trăieşte în M. Neagră, M. Caept c ă, M. Azov şi fluviile
afer ente. 4. A cipenser nuâi oentris, viza. Are botul scurt, tri unghiular şi
tare. Mustăţile su nt franjurate, iar buza inferioară este nedivizată la
m ijloc. Lungimea frecventă 40-50 cm. cea max imă 1,50-2 m. Cântăreşte
frecvent 8-10 kg, maximum 50 kg. Trăieşte în zo na îndukită din M.
Neagră, M. Caspic ă, M. Azov, M. Arai şi fluvîile aferente. 5. HuS(J
11US(J, mor unul. Este cel mai mare sturion din apele noastre, atingând
9 m lungime şi masa de 1 500 kg. Ochii ş i nările sunt p lasate pe faţa
dorsa lă a capului; cele 4 mustăţi sunt turtite lateral, iar ca lun gim e
d epăşesc buza in ferioară. Mo ru nul poate atinge vârsta de 100 de ani.
Trăieş te in M. Neagră, M . Caspic ă , M. Azov şi chiar în estul Medi-
tera nei. 6. Acipenser sturio, şipul. Se mai numeşte «rusetr-ul atlantic ",
fiind foa rte des întâlnit in De . Atlantic. Are ce le 4 mustăţi mai aproape
de gu ră d ecât de vârful botului. Obişnuit are lu ngim ea de 1-1,50 m
şi masa de 15- 20 kg; poate ajunge la 3,50 m lu ngime şi masa de

300 kg. Se Întâl neş te în Ce. Atlantic, M. Med tteran ă , M. Baltică, M.
Nordul ui.
ORD. LEPIS OSTEIFORMES. Fam. l episosteidae. 7. Lepisosteus
oseus, peş tele cai man. Are bot alungit, care ii dă infăţisarea de cro-
cod il. Inot ătoarea dorset ă este deplasată mult înapoi, ajungând dea-
supra înotătoarei a na le. Peşte ră pi tor, trece de 2 m lungime. Trăieşte
in apele dulci din sud u l Americii d e No rd , in America Centrală, Cu ba.
ORD. AMlI FORM ES. Pam. Amii da e. 8. A mia ealva, peştele de
nămol . Primă vara cons tru ieş te un cuib din plante acvatice in care
femela depune icrele, care sunt păzite de mascul. Atinge lungimea de
60- 70 cm . Este ră sp ă ndlt în ma rile lacuri americane şi În Mississippi.
O RD. CL UPEIFO RM ES. Film. Cl u pe id ae . 9. Clu pea harengus, he-
ringul. Este un peşte pelagtc, cu corpu l a lung it, fuslform , acoperit cu
solzi cicloizi. Atinge lun gimea de 20- 35 cm. Aria lui de ră spândire
este nord ul ac. Atla n tic, M. Baltică , M. Nordului , De. Pacific. 10. Sar-
, '"
dina pilchardu s, sardeaua. Are corp ul gros şi rotunjit, pe spate cu solzi
mari. Dorsal are u n colorit albastru inchis, iar ventral. alb-arginti u.
Ati nge lungimea de 18-20 cm. Trăieş te in De. Atlantic (ajun gând spre
su d până la insu lele Canare), M. Mediterană, M. Neagră . 11. A/asa
kessleri pon tica, scrumbia de Dunăre. Are corpu l compri mat lateral,
gu ra mare, cu d inţi p uternici. Pleoapele sunt adipoase. Peşte mig ra-
tor, atinge lungimea maximă de 30-50 cm, cân tă reşte 1 kg . Trăieşte în
M. Neagră şi M. Azov, În epoca de rep rod ucere cei d in M. Azov trec
in fluviile aferente, iar cei din M. Nea gră În D unăre . Fam. Engr au-
lidae. 12. EIlgraul is encrassicnolus ponticus, hamsia. Corpul este aproape
cilindric, cu abdomenul rotunjit, fă ră ca renă. Dinţi i sun t mărunţi . Are
talie mică , 8-12 cm lungime; câ ntă reşte 8-10 g. Peşte planctonofag,
trăieşte in De. Atlantic, M. Med iteran ă, M. Neagră.
119

3
J" . '
"Ii.
ORD. CLUPEIFORMES. Fam. Salmonidae. 1. Salmo salar, somo-
nu l. Co rp ul este aco perit cu solzi cicloizi, mici. A doua înotătoare
dorsală este adipoasă. Aju nge la lun gimea de 50-150 cm ş i cântăreşte
20-40 kg. Peşte mi grato r, tră ieşte În no rdu l De. Atla ntic, m ările nor-
dice, iar in timp ul rep ro d uc erii migrea ză in Loa ra, Sena, Rin, Elba. în
timpul mi gra ţiei Îşi sch i mbă mult înfăţişarea: a - exemplar obişnuit,
înainte de mi gra ţie, b - exem plar în « hai nă nu p ţ ială », du pă mig raţie.
2. Salmo trntta fario, p ă srr ă vu l de munte. Se recunoaşte d u pă petele
roş i i cu ma rginea deschi să de pe corp. Atinge 20-40 efi şi 200-800 g,
foarte rar 1,20 In ş i 6-8 kg. Po pulează apele Eu ro pei până in Finlanda
şi Sca nd ina via, la nord şi până În Italia, apele africane di n Algcria şi
Maroc, la su d. Se mai întâl neşte în a pele di n Ca ucaz şi Asia M ică .
3. Satmo gaird neri irideus, p ă str ă vu l curcu be u . in drep tul liniei lat erale
are o band ă mu lt ic ol or ă iriza ntă, care d ă im p res ia cu rcubeului.
Lungimea maximă 50- 90 cm ; cântăreşte 800 -1 600 g . 4. Hucho hucho,
lostriţa . Este cel m ai mare salmonid di n apele noastre, ating ănd 1-
120
• •
•
•
,
.
,
1,50 m şi 10-20 kg. Pc s pa te şi la tu ri are pete negre, rotunde sau în
form ă de X. Specie endernică, are o arie de ră spând ire l imitată la ba -
zinul Dunării. Fa m. Co re go nid ae. 5. Coregonue laI'aretus , pă str ă v argin-
tiu . Are aspect de scrumbie, cu colo rit argintîu, dar prezintă cea de-
a doua înotăto are dorsală gr ăsoasă. ca la salmonide. Atinge 30-60 cm,
rar 70 cm. ş i 300-400 g, chi a r 2 kg. Trăieşte in lac uri ad ân ci d a r bine
oxigenate ş i râu ri cu apă rece di n emisfera nord ic ă . Fam. Thymal-
Hdae, 6. Thymallu .~ fllymallu s, lipanu l. Lun gim ea de 30-40 cm şi cân-
tă reşte 300-400 g, ra reo ri atinge 1 m şi 2,5 kg . Popul ează a pro a pe
toate a pe le d e m un te din centru l şi no rd ul Europei.
ORD. ESOCIFORMES. Fa m . Es od d ae. 7. Escr lucius, ş ti u c a . Este
cel mai lacom peşte răpitor de apă d ulce. Are corp ul alungit, botul
tu rtit dor so- ven tral În forma unui cioc de raţă şi tnot ătoarea dorsaIă
deplasată mu lt s pre îno l ăloa rea codaIă. Lungimea normală es te de
40- 100 cm. rar 1,5 m; câ n tăreş te 2- 15 kg. ra r 35 kg. Trăieşte în apele
d u lci din zona temperată ş i rece a crn tsferei nordice.
 ORD. CYPRINIFORMES. Fam. Cypri nidae. 8. Cypril/u s carpio,
crapul - a. Peşte omnivor, are co rp ul acoperit cu solzi mari, cicloizi,
iar la bază o pată neagră . Pe maxilar are o pereche de mus tăţi mai
mici, iar sp re co l ţ u l gurii o pe reche de mustăţi mai ma ri. Poate ati nge
1 m şi 30 kg. Frecvent are 30-60 cm şi 1,SO-3 kg. Trăieşte în apele
dulc i din Eu ropa, America de Nord , Africa, Asia. Poate t ră i pâ nă
[a 150 ani. Crapul golaş - b, este li psit de solzi; creşte in heleştee şi
iazuri. Crapul oglindă - c. are un număr redus de so lzi mari, străluci­
tori. 9. Rutilus rutilus, ba busca. Corpu l, alungit, are dorsal cu loarea
cenu şie-verzu ie, laturile şi abdome nu l al be-ar gin tii. tnot ătoare te ven -
trale ş i cea anală roşi i -portocalii . Lungimea obişn ui tă este de 20-25 cm,
rar 25-30 cm; cântă reşte 80-200 g, rar 500 g. Peşte endemic în apele
du lci d in bazinul Dunării. 10. Carassiu s carassills, carasul, ca racuda. Se
deosebeşte de crap având spatele înalt, Ino t ătoarea do rsal ă mai lungă,
gura fără mustăţi. Creşte până la 20-30 cm lungime, rar 50 cm , şi la
5 kg . Este răspândit În apele stă tă toa re, puţin adânci, din Euro pa.
11. TiI/ca thlca, lin ul. Are corp ul scurt, înalt, cu toa te tno t ă tcarele ro-
tu njite, aco perit cu so lz i m ăru nţi şi m uc us a bund en t. Buzele groase au
mustă ţi m ici. Are lungimea d e 20-30 crn şi câ ntă reşte 5(X} g-l kg;
excepţiona l a re 60-70 c m şi 7 kg. Aria de ră spândi re se în tin de in
Eu ropa ş i ves tu l Ş i bcriei. 12. Leuciscus cep/lalus, c1eanul. Are co r pul
cilindric , alungit. Inot ă toarele pectorale, ven trale şi anal ă su n t porto-
calii sa u roşi i. Are 25- 35 cm ş i 200 g, rar 50-75 cm şi 3-4kg. Popu-
lează râurile şi f1 uvii le Euro pei, În cursul m ediu. 13. Barbus barbus,
meea na. Gura este i n ferioa ră , cu buze groase, prevă zute cu 4 mus t ăţi.
Ultima rad ie a înotă toarei do rsale es te îngroşată şi zimţa tă. Are 30-
40 cm şi 0,300 g; poate a tinge 70-85 c rn şi 8-1 0 kg. Se în tâ l neşte
aproape în înt reaga E uropă . 14. Abramis brama, p lătica . Are co rp ul
comprimat lateral, cu spatele foa rte înalt. Ajunge la 30-60 cm şi 400 g,
rar la 80 cm şi 3-4 kg. Es te ră spâ nd i tă în toat e apele du lci ale Europei,
pâ nă la Alpi şi Pir inei, iar la noi în cu rs ul infe rio r al r âu rilor, Delta
D u nării etc.
121
 5 (bl
10
O RD. CYPRIN IFO RME S. Fam. Cyprin id ae . 1. Scerdinius erytllro-
plllluJlmus. roşioara . Are corp ul înalt, tnotă toarea dorsal ă deplasată
spre partea posterioar ă . ln otâtoerele perechi s unt roşii spre margine.
lrisul portocaliu. cu o pată roşie deasupra. Are lungimea de 20-30 crn,
ra r 35-45 cm; cânt ăreşte 200- 300 g. TaT 0.500-2 kg. Populeaza apele
liniştite din Europa. Fam. Cob iti dae. 2. Misgurnusfossilis, ţiparul. Peşte
de fu nd. are corpul cilindric, cu dungi longitudinale negricioase . La
gu r ă are 10 mustăţi . ln otatoe rele sunt galbene, cu pete negre. A re
talia de 20-25 cm, rar 32 cm. Trăieşte În arde stă tă toare cu fu ndul
mâ los di n Europa. 3. Cobitis lamia, zvârluga. Peştişor de fund , are la
gu ră 6 mus tă ţi. Su b ochi arc un spin mobil, Iare, bi fid . Pe spate are
pete ca fenli, mici, forrn ăn d o linie mediană, lateral are alte d o u ă dungi
lon git ud inale. Pe laturi a re pete mari, cara cteristice. At inge lu ngimea
d e 10 cm. Populează apele s t ă tă toa re sau lin cu rgă toa re din Europa,
As ia, Af rica de No rd . Fam . Siluridae. 4. Silurue glanis, so mnul. Este
cel ma i ma re peşte oso s de a pă d ulce, d e la noi. Ca pul este turtit
122
do rso-vent ral, iar res tu l corpului, co m pri ma t lateral. Are gura foa rte
la rgă. prevăzu t ă cu două m u stăţi lu ngi pe maxilar şi alt e patru mustă ţi
scurte pe mandibulă . Are frecvent 0,5-1 m şi 10-20 kg, rar 3-5 m şi
.300-400 kg. Populeaza flu viile di n bazinul Ponto-Caspic şi al Mării
Baltice .
O RD. ANGUIL LIFO RMES. Fam. Anguillidae. 5. Anguilla angui l1a
(a), anghila . Peşte migrator, se rpent ifonn; tnot ătoarea dorset ă . care
incepe de la m ijlocul corpului, se uneş te cu cea anală şi coda lă , formând
o Înotătoare cont in uă. Atinge lun gimea de 0,50-1 m ş i masa de 2 kg.
Pop u lează apele dulci şi bălţi le Eu ro pe i, de un d e mi grează pentru
reprod ucere in De . Atlantic (Ins ulele Berm ude, Baha mas), iar puietul
(b) se Întoar ce În apele dulci. Fam . M uraenidae. 6. MI/ mena hcicna,
mu rena . Corp ul serpennform, lu ng pâ nă la 1,5 m , este lip sit de înotă ­
toar ea dorsa l ă şi d e tno t ă toa rele pe rechi. Pielea este lip sit ă d e so lzi şi
col o ra tă cu d ungi şi pete ner egulate. Are d inţi pu lernici. Este răsp ăn­
dită În m ă rile cal de şi De. Pacific. f am . Congrid ae. 7. Conger amgrr,
,
. ..----
~ ....- :.
-
- -'--'---
"'-"
angh ila mare. Se d eosebeş te d e a nghil ă prin tno t ă toa rea d o rsală car e
se întinde aproape pe întreg s patele. Fe mclelc a ting lungimea d e 2 m .
iar masculii 1.25 m şi 12 kg. Este r ăsp ăn dit ă în toat e mările.
ORD. BELONIFORM ES . Fam. Bxo cetidae . 8. Exocetus noutans,
peşte le zbură tor. Are corpul alungit, acoperit cu so lzi mari, cu o sin-
gură îno tătoare do rsală. l not ă toarel e, foarte lu ngi, folosesc la pla nat .
Lobul inferior a l î not ă toa re ! cod ale este m u lt ma i lung dec ât cel supe-
rior. Sare di n apă la 4- 6 ro înă l ţime ş i planează 120- 150 m. At inge
lungimea de 050 m. Trăi eş t e În De . Atlantic ş i M. Mediterană., Fam.
Belon ida e. 9. Bd mlt' bel<me, zărganul. Are corpul lu ng. cilind ric. I not ă ­
toarele dorsală ş i a na lă sunt o p use una alteia la baza C0 7.i i. Ma ndibu la
este mai lungă dec ât m axila; a mbele su nt prevăzute cu di nţ i. Poa te
atinge lungimea de 90 em. Este r ă sp â nd i t În toate mările Europei.
O rd. G AST ERO STE IFO RM ES. Fam . Gasteros te id ae. 10. Gas/m)-
steus aculeatus, ghidrin ul . Se recu noa şte u şor d upă cei trei ţep i d inai n-
tea t notă tca rei dor-sale. Peş t e mic, are 4-6 cm, rar 8-11 em. In pe rio a da
de rep ro d uce re mascul ul are o culoare roşie intensă pe abdomen
Trăieşte în lac uri le Europei, în M. Neagră şi în Iacu rtle ei litorale.
ORD. SY N GNATHIFORM ES. Fam . Syngnathidae. 11 . Syngn a /lJ u~
typJrle argenfafu s, acul de ma re. Peşte a lu ng it, de grosimea u nu i cre io n
Co rpul es te Învelit În p lăci osoase, in elare. lnot ătoa rele abdominale
lipsesc. iar t notătoarea codal ă a re formă de evantai. Creşte până la
35-45 em lungime. Tră ieşte in M. Mediterana, M. Adriatică, M. Nea-
gră, M. Azov. 12. Hippocampus gutt u/a/us, călu ţ u l de ma re. Este lu ng
d e 10-1 2 em . Capul are o orientare vcntrală fală de corp şi este
asemănător cu u n cap de cal. Corpul es te turtit la te ra l şi în veli t cu o
cui rasă de p lăci disp use inel ar. Coada se su b ţ iază spre vârf şi se poa te
ră suci În spirală, servindu-i la agăţat. Câ nd î n oa tă a re o poziţie ver-
ticală. Es te răspândi t pc coas tele de vest a le Europei, M. Medi te ra na
şi M. Neagră. 13. Pllyllopterix (PJrycodllrll s) eoues. Are prelungiri te-
gu rncnta rc ca re i m ită algele bru ne. Are culoare bru nă ş i lungime de
30 em . Tră i eşte în mă rile As iei de Sud-Est şi a le Aus traliei.
123
 "~----------l":"l"t
ORD. CYPRINODONTIFORMES. Pam. Poecttndae. 1. Gamhusia
affillis, gambuzia, Femela atinge 6 efi. iar mesculul 25 em ş i 125-340 g.
Este originar d in America de Nord, aclimatiza! şi la noi, În scopul
distrugerii larve-lor de ţâ nţari. Este răspândit în apele dulci, ml ăş tinoase
din regiunile tropicale, dar şi În Itali a, Spania, sudul Africii, Rusia.
ORD. T ETRAODO NTIfORM ES. Fam. Ostracioni dae. 2. Ostm-
cion ouedricomis, peştele-geamantan cu patru coarne. Arc corpul inchis
intr-o p latoşă de plăci osoase, hexagonalc: numai coad a este mobilă.
Ajunge la lungimea de 30-40 cm . Este răspândit în mările tropicale.
Fam. Dt odontidae . 3. Diodon 1tystrix, pe ştele ar ici, Are corpul acoperit
cu ţepi lungi de 5 efi . ln gh i ţ i n d ae r, se u m fl ă luând forma unei sfere
ţepoase . Are 30-40 cm lungime. Se Întâlneşte În mă rile tropicale, la
mică adâncime. Fam. M olida e. 4. Mola mola, peştele l u n ă . Ajunge la
lungimea de 3 m şi masa de 700 kg. Corpul, fără solzi, este aspru la
pipăit, turtit lateral şi foarte înalt, dator ită tnot ătoarelor dorsală şi
124
anal a, iar inot ătoa rea cod a lă foarte scur tă ş i trunchia tă. Peş te fos fore s-
cent, trăieşte in mările din zona ca l d ă .
O RD. G AD IFO RMES. Pam . Gad id ae. 5. Gadu5 morrhua, morua.
Corpul lui este alungit, acoperit cu so lzi m ărunţi, cidoizi, are pe spate
tr ei înotătoare dorsale. Mai are două anale şi o mustaţă (cir) sub man-
di bulă. Lu ngimea între 1-1 ,5 m, iar masa de 50 kg. Este r ă sp â nd i t în
regiunile nordice ale Oc. Atlantic, Pacific ş i Oc. In gheţa t. 6. Lora Iota,
mi h al ţu l . Es te u nica spec ie de apă dulce d in această fam ilie. Corpul
este mai mul t cilindric, posterior co m primat later al. Linia laterală este
discontinuă. Cea de-a d oua tnotătoa rc dorsală, l ungă. Sub mandtbulă
are o musta ţ ă. Lungimea obişn uită 30-70 cm şi masa de 1-2 kg. Poate
atinge 1 m lungime şi 24 kg. Populeaza râu riie ş i lacurile d in Europa,
Siberia, America de Nord.
ORD. r ERCIFORM ES. Farn. Percldae. 7. Perea fluviatilis, bibanul.
Peşte răpitor, are corpul acoperit cu so lzi ctenoizi, br ăzdat pe laturi
 -~
~' "
~.- -.
-.:;....~ -
~~ "
~.,
de 5-9 dungi măslinii. Lu ngimea frecv entă este de 25-30 cm, iar masa
de 200-500 g. Este răspândit în apele curgă toare şi Iacurile din emi-
sfera nordică. 8. Sanda lucioperca, şal ă ul. Peşte răpitor, ca şi bibanul.
Flancurile corpului su nt brăzdate de 8-13 dungi negricioase, tra nsver-
sale. Pe tno tătoare ţe dorsale (2) şi pe cea codală p rezi n tă pete mici,
negricioase. Este cel mai ma re percid din Europa Centrală, atingând
lungimea maximă de 1,30 m. Frecvent, are 40-70 cm şi 1- 4 kg. Este
răspâ ndit în Europa Centrală şi regiunea Ponto-Caspică. Pam. Ca ran-
gtdae. 9. Trachurus trachurus meduerraneus, stavridul. Este unul din
cei mai frumoşi peşti pelagici. Se rec unoaşte uşor, după linia laterală
curbă şi pata neagră din colţ ul su perior al operculului. înotătoarea
anală este precedată de doi ţepi libe ri. în mod curent, lungimea lu i
este de 15-20 cm şi masa de 40 g. Lungimea maximă este de 50 cm
şi masa de 2 kg. Arie de răspândire: toate mările şi oceancle Globului.
Fam. Mullidae. 10. Mullus barbatus, barbunul. Peşte bentonic, cu două
m us tăţ i lungi pc mandibulă. Cele două înotă toare dorsale sunt depăr­
tate una de alta. Masculi i ating lun gim ea de 14 cm, iar Iemclele 24 cm.
Este răspândit in Oc. Atlantic, M. Mediteran ă, M. Neagră, M. Azov.
Fam. Trachinidae. 11. Trachinus drace, dragonul, dracul de mare. în
timpul zilei stă îngropat În n isip , cu ochii afară, iar noaptea este foarte
activ. At inge lungimea de 25-45 cm. Este ră spândit pe coastele euro-
pene ale Oc. Atlantic, M. Mediterana, M. Neagră, M. Azov. Fam.
Atherinid ae. 12. Athaina mac/IOn pontica, aterina. Pe laturile corpului
are o dungă argintie, îngustă. Peştişor planctonofag, are lungimea de
10-14 cm. Este o specie endernică a bazinului Azovo-Pontic. Fam.
Mugilidae. 13. MugiJ ceplwJus, chefalul mare. Este cel mai va loros
chetal d in M. Neag ră. Are capul turtit dorso-ventral şi acoperit cu
solzi până în vârful batului. Lu ngimea obişnuită este de 35-40 cm şi
masa de 1,50-2,50 kg, exce pţional ajunge la 60-95 cm şi 12 kg. Popu-
lează Oc. Atlantic, M. Mcditerană şi M. Neagră.
125
 ORD. PERC IFORMES. Fam . Ura noscopidae. 1. UranoscoFlus sca-
her, boul de mare. Tră ieşte pe fund ul mării, ascu ns în nisip ş i SI;'
hrăneşte cu peş ti şori pe ca re-i pr inde cu aju tor ul un ei prelungiri fila-
rnent oasc. fi xată pe partea intern ă a mandibulei, pe care o scoate d in
gu ră . Atinge lu ng imea de 30 cm. Este răspândit pe coastele atlan tice
ale Europei ş i Africii, În M. M ed itera n ă şi M. N eagră . Fam. Scom-
bridae. 2. Scomher scom brus, scru m bia a l bas tră. Peşte valoros d in M.
Nea g ră, se recunoaş te imediat pri n cele 5 p inule (înotă toare mici)
situate in urma celei d e-a d oua Înotătoa re d o rsală şi anal ă . Frecv ent,
mă soa ră 20- 30 cm şi are 100-250 g; exceptional atinge 30-50 cm ş i
1,5 kg. Este răs pâ nd it in ac. Atlantic. M. Medi terană , M. Nord u lu i,
M. Baltică . M. Neagră şi M. Azov. Fam . Cy b iid ae. 3. Sarda sarda,
pălă m ida, lacherd a. Peşte mi grator. A doua înotătoare d o rsal ă es te
urmată d e 8 pin ule, iar cea anală d e 7. Are talia mi jlocie, at ingă nd
lungimea de 60--65 cm. Uneori ajunge la 85 cm şi 8 kg. Este r ă s p â ndit
126
in ac. Atlan tic, M. Mediterana, M. Neagră, M. Azov . Fam. Thunni-
dae, 4. l1 lU nn us thunnu s, tonul. Peşte pela gic d e cârd, migrat or, răpitor.
Corp ul fusiform, cu p ielea groasă . Cea de-a doua înotă toare dorsal ă
şi cea anală sunt urmate d e câte 9 pinule ga lbene, tivite cu negru.
Poate atinge 5 m ş i 500- 600 kg. Este ră spândi t in De. Atla ntic, M.
Neagră, M. Mediteran ă . Pam , Xip hiidae. 5. Xiphias gladius, peş tele
spad ă. Peş te răpi to r, feroce, se recunoaş te du pă pielea lip sita de solzi,
I notă toa rea cod a lă în fo rmă d e semi lu nă ş i după ma xilarul prel ungit
ca o s pad ă. Ajunge la 3-5 m şi 200- 300 kg. Tră ieşte În mările tropicale
şi tem perate (M. Med i terană, M. Nea gră) . Fam . Gobiidae. 6. Gobius
mt'lanostomus, stru ngh ilu l. Este gu vid ul cel mai frecvent În M. Neagră,
folosi t la fabricarea conservelo r, Are talie mică, 20- 25 cm. Este o specie
rel ict ă in M. Neagră, M. Casp ică , M. Azov. Pam . Triglidae. 7. Trigla
IUUnla. rând un ica d e ma re. Capul es te acoperi t cu plăci osoase, iar
corp ul cu solzi. [notă toarele pectorale au câte 3 radi i libere, cu care
 scurm ă . pipăie sau mer ge pe nisipul m ări i. Are lungi mea de 25-40 cm
(rar 60 cm, 3 kg). Trăieşte în m ă rile tropicale şi te mperate. Fam. Co t-
tidae . 8. Cottus gobio, zglăvo aca. Este un peşte cam ivo r şi lacom. Are
lungimea de 11- 12 cm. Trăieşte În apele d ulei şi repezi de m unt e d in
Europa. Destul d e frecv ent şi în a pe le di n Ca rpaţ i. Fam . D actyl o-
pteridae. 9. Dactylopterus orientatis, peş te z b u ră tor eu ropea n . Are
aripile pectorale di vizate în do u ă p ăr ţi : o parte anterioar ă sc u rtă şi
alta posteri oar ă foarte l ung ă , ca re Îi serv esc la p lanat în aer. Ajunge
la lungimea de 50 crn. Trăieşte În M. Mediterana ş i În zo na tropic al ă
a De. Atla ntic.
O RD. PlEURONECTIFO RM ES. Fam. Bothidae. 10. Scoptuhalmue
maeoticus, calce nul. Peşte marin, be nt onic, ră pitor, are corpul asim e-
tric, ambii och i g ăsindu- se pe fala stâ n gă, s tă n d cu leat pe partea
dreaptă. Corpu l este acoperit cu solzi m ă run ţ i şi butoni osos! mari. cu
câte un spin su bţire În mijloc. Ajunge la 60- 80 cm ş i 3-4 kg, rar 1 m
şi 10 kg . Se în tâl n eş te În M. Neagră şi Med iterana ră să ri tea nă. Fam .
Pl euronectidae. 11. Pleuronectes flesus, cam bu la . Mai mic decâ t calea-
nul, prezi nt ă butoni osoşi nu ma i la baza tno t ă toa rei d orsale ş i anale,
prec um şi d e-a lungul liniei laterale. Peşte asimetric, arc a mbii oc hi pe
fa la d reap tă a co rp u l ui şi s tă culca t pe pa rte a s tâ ngă. Frec ven t are
20- 30 cm şi 100-300 g. Fonnă loca l ă În M. Neagră , M. Marmara. Fam.
Soleida e. 12. Solea setea, limb a de mare. Peşte marin d e fund, asime-
tric, cu corp ul el ipti c, al ungit. Ochii p l a saţi pe partea dreaptă . Este cel
m ai mic peşte asimetric di n M. Nea gră, avâ nd lungi mea d e 15- 20 cm,
rar 30 cm. Po pu l ea ză apele lit orale ale Europei ap usene până la Oc.
Î n gheţ a t. O RD. ECHENEIFOR MES. Pam . Echeneidae. 13, Ecneneis
"aucrlltes, peşte le ventuză. Peş te d e talie mică, până la 25 cm. rar
45 cm, co rpul acoperit cu so lzi ce nu se acoperă un ul pe altu l. Pe cap
şi cea fă are un organ ca o v en tuză ov ală cu care se prinde de obiectele
d in apă sa u pe p ăntccele rechinilor. Este un peşte circumtropical.
127
 <
<c:»:
ORD. LOPHIIFORMES. Pam. Lophiidae. 1. Loptuus piscatorius , peş­
tele und iţar. Peşte bentonic, stă ascuns între alge sau în nămol. Are capul
enorm, gura mare, armată cu dinţi. Prima radie a l not ătoarei dorsale,
al u ngi t ă , este transformată intr-un tentacul; « momeală ». Atinge lu ngi.
mea de 2 m. Populează toate mările eu ropene, indeosebi M. Mediteran ă.
ORD. POLYPTERIFORMES. Fam. Polypteridae. 2. Polypterus bi-
chir, şti uca de m âl. Are corpul acoperit cu solzi rom bici, ganoizi. Pe
spate p rezintă 14-18 î notătoare m ici, membra noase, susţinute de câte
un spin anterior. Atinge lu ngi mea de 1 m. T răieş te in cursul superior
al Ni lului.
O RD. CERATODIFORMES. Fam. Monopneumonidae. 3. Nro-
ceratodus ţoreteri, baramunda, d jeleh. Are u n singur sac pulmonar şi
branhii bine d ezvolt ate. î notă toa rde perechi, late, s tenobazale, bise-
riat e, iar cea codal ă di ficercă. Câ n d apa scade respiră prin pl ămăn, iar
când bazinul se u mple cu apă, respiră prin branhii. Poate ajunge la
1,75 m lungime. T răieşte num ai in două râu ri di n Austra lia. Fam.
Dipneumonidae.4. Protopterus annectens, cambona. Are corp ul alun-
128
git , acoperit cu solzi mici , cicloizi. l notătoarele perechi, ste nobazale,
bisenate şi filifo rme. Poate ajunge la lungimea de 1- 2 m. Trăieşte în
apele d ulci din Africa tropicală. In pe rioada p lcilor se hrăneşte intens
cu broaşte, crustacei ş i viermi, iar în perioada de secetă intră în som-
nul de vară. 5. Lepidosiren pllnldllX a, lolahul. Co rp ul mult alungit este
acoperit cu solzi mici. Inotă toarele perechi, stenobazale, bisertate, sunt
foarte înguste ş i scurte. Acest peşte poate trăi în ape lipsite de O , timp
de 20 de zile, folosind pentru respiraţie aerul atmosferic. Atinge
lungimea de 1-1 ,25 m. Trăieşte în fluvi ul Amazon, afluenţii lu i şi
mlaştinile din Gran-Chaco .
ORD. CO ELAC AN TH IFO RM ES. Fam. Coelacanthidae. 6. Latime-
ria chalumnae. Scheletul inotă toarelor perechi este asemănător cu al
mem brelor amfibienilor. Aceasta dovedeşte că strămoşii tetrapodelor
s unt crosoptortgtcru. Ajunge la 1,5 m ş i 80 kg. Cons iderat di spărut , a
fosl pescuit în anul 1948 în ac. Indian, lângă coastele Africii.
PE Ş T I D E CO R AT I VID E A C V ARI U. O RD . cy.
PRINIFORMES. Fam. Cy prin idae. 1. Ceraeeiu e auratu s, var. bicauda-
 %
~
-- . .~
•
•
•
tus, peştele voal. Lungimea de 12-15 cm. Originar din China. 2. C»-
rassÎus auratus , var. uranosrapu5. Are aceeaşi origine şi lungim e ca
varietatea bicaudatu5. 3. Brachidanio rerio, zebra. Peşte vioi, este ori-
ginar din vestul Indiei. Aju nge [a lungimea de 5-6 em. 4. Barbus te-
trauma, sumatran ul. Origin ar di n Suma tra ~i Malayezia. Are cu loarea
arginti e strălucitoare, cu 4 d ungi negre. lnot ă tca rele sunt roşii la
mascul şi galbene-roş tatice la fe melă. 5. Tan ich tys allxJnubes. Lu ng imea
corpu lui ajunge la 5-7 COl. Peşte omnivor, trăieşte În pâ raie repezi di n
zona Asiei Centrale şi C uangzhou - Ch ina .
ORD . CYPRINO DONTI FO RMES. Fam. Poec tl ttdae. 6. Xip/wl'}l0-
rus tetten. La mascul, înot ătoarea cod a l ă are o prelungire în formă de
spadă cu 2 dungi neg re. Femela se recu noaşte după o pata neagră pe
abdomen . Masculul c reşte până la fi cm, ia r feme la până. la 12 cm. Este
originar din Mexic, Cuate rnala, Hond u ras. 7. XipllOphoru s (Pllltypoeci-
/lI.s) maeu/atus, plati. Prelu ngirea in formă de spad ă este scurtă sau
lipseşte. Originar din Me xic. Guatemala. 8. Poeei/ia relim/ala (Lebîstes),
guppy. Masculul este de 2,5 crn lungime, iar femela p â nă la 5 c m .
Originar din nordul Ame ric ii de S ud . 9. Porcilia (Mollirnsia) ephenops,
moli neg ru. Peş te vivipar, originar din su d ul Americii d e Nord.
O RD. PERCIFORMES. Fam. Ana b antt d ae. 10. Trichogaster triclwp-
tems sumatranus, g uramt. De culoare cc n uş tc-a rg tnuc, ar e d ou ă puncte
pe corp şi pe coadă. I notă toa re l e pectorale s unt transfor mate în două
antene, care servesc la pipăi t. Este origin a r d in Ind ia şi Sumatra.
11. Tridiogasicr leeri, Peşte dulcicol, lu ng de 15 cm, populeaza apele
cald e din Suma tra, Kal im a nt a n . Mascul ul are ab domcnul portocaliu.
12. Brlta sptenâms, peştele l u ptă tor . Originar din India, Malaysia,
Thaila nda şi Indonezia, are culori metalice: verde, roşu, albas tr u e tc.,
coada şi tn o t ă toa relc violet. Ajunge la 6 cm lu ngi me. Fa m. Cich lid ae.
13. Pterol'l/yllum scalare, scalari. Peşte pl a t, a rg in tiu, cu re flexe albas tre
şi dungi transversale, negre. Atinge lu ngimea d e 10-12 cm. Este
originar din fluviu l Amazon.
129
 PE ŞTII R E C I F ILO R D E C O RA LI. ORD. PER CI·
FORMES. Fam . Chaetodontidae . 1. Ouutodon cepistratus, peştele flu-
ture cu patru ochi , numit as tfel deoarece, in afară de cei 2 ochi , mai
are pe flancu ri, În a propierea cozii . câte o pat ă care si mu lează ochi.
Ochii reali sunt ca mu fl a ţi de câ te o d ung ă neagrA. Atinge lun gi mea
de 20 cm. Frecvent În Oc. At lantic , in apropie rea coas telo r Florid ei.
2. CJuutodon striatus. Are o pat ă ca re i mită ochi ul. aproape de coada.
3. Chaetodon trifasciatus şi 4. Owtodon gu tlatissimus sunt peşti cu form e
deosebite, m ult comp rimati later al; fac pa rte din cat egoria peştilor
fluturi. Populează M. Roşie . 5. Chelmon rostratus, peştele pensă , Cu
botu l lung şi subţire, aces t minu nat peşte i zbu teşte să- şi scoat ă hrana
din cră p ă tu rile coralilo r. Este r ă sp ând it in Oc. Ind ian şi Oc . Pacific.
130
6. H nliochus acuminatu s, peştele cu fla mură . Peşte de cârd din M. Roşie,
are flam ura cea mai lunga. Atinge lungimea de 25 cm . 7. Poma c/uJn·
t/rus annularis, inel ul im pă ra tului . Trăieş te în Oc . Ind ian şi Ce. Pacific,
atingând lungimea de .ro cm . 8. Pomacnanmus imperator, peştele
impAra tului. l şi schimbă cu loarea de mai mu lte ori în timpul creşteri i .
Atinge lungimea de 40 cm şi trăieş te in Ce . Indian ş i Ce. Pacific.
9. Pomac1JalltJlIl s peru. peşte combativ, are du ngi de u n galben stră­
luci tor. nu mai in tinereţe. Se in t ă l neşte in Ce. Indian şi Ce . Pacific.
10. Holacan thus tricolor es te un peşte vi u colo rat, care îşi a p ă r ă cu
indArjire micul teri toriu coral ier. Ating e lungimea d e 60 cm şi t r ă ieşte
in M. C.uaibelor. Fam. Scorpaenidee, 11. Pterois l'Oli talls, peştele roş u
ca focul. Are corp ul acoperit cu spini veninoş i, de ca re se feresc a t ă t
 peştii cât şi oamenii. Lungimea maxi mă - 30 cm . Aria de răspândire:
Oc. Indian şi Oc. Pacific. Fam. Zanclidae. 12. Zanclus cornutus. peştele
cu căpăstru. Se aseamă nă ,cu Heniochus, dar are al treilea spin al tnotă­
toarei do rsale mai lu ng . Inoat a printre co ra lii d in Ce. Indian ş i Oc.
Pacific, cu ajutorul tno t ătoaret do rsale puternice. At inge lungi mea de
25 cm. Fam. Labridae. 13. Coris allgu/ata, peştel e bijuterie. Arc pe te şi
culori vii, numai la tinereţe. Peştel e matur se deosebeşte aşa d e mult
de cel tânăr, încâ t par două specii d ifer ite. Tr ăieşte în Ce. Indian şi De.
Pacific. Fam. Acanth uridae. 14. Zebrasoma oeliţerum, peşte le doctor. Pe
ambele flancuri, la baza cozii, prezintă câte un spin foarte bine ascuţit,
ca un bisturiu. Inotătoarele dorsală şi anală sunt foarte bine dezvolta te.
Are lungimea de 20 CIn. Este răspândit În Oc. Ind ian şi De. Pacific.
ORD. TETRAODONTIFORMES. Fam. Balistidae. 15. BaJistes ve-
tula, peşte cu dinti puternici cu care sparge cochilia mol uştc1or şi
crus ta crabilor. Se Întâlneşte în Oc. Indian şi De. Pacific. 16. Balistes
acu/rafus, peştele Picasso. Se deplasează foarte lent printre corali. Se
hrăneşt e cu molu şte şi crus tacei. Trăieş te in zona tropicală a De. At-
lan tic. 17. Prognathodee acu/eatus.
ORD. BERYCIFORMES. Fam. Holocentridae. 18. Holocentrus ru-
brum. Are corp ul acoperit cu solz i ctenoizi, care se intind până pe cap.
Ajunge la lu ngim ea d e 25 cm . Fam. Sciaenidae. 19. Equetes lancea-
lafu!>, peştel e cavaler. Atinge lungimea de 50 cm . Trăieşte În M. Ca-
ra ibelor.
131
SUPRACLASA TETRAPODA
Dacă supraclasa peşti cuprinde ve rtebrate inferioare, adap-
tate exclusiv la viaţa acvatic ă , în su p rad asa Tetrapoda sun t
grupate vertebrate s uperioare adaptate la mediul terestru şi
aerian.
Caracteristica fundamentală a acestor animale es te prezenţa
a patru membre, de unde ş i denumirea de tetra pode (tetra=
pa tru, pous, podos = picior). Aceste membre sunt adaptate pen·
tru susţinerea corp ului şi la deplasarea pe uscat, secundar
pentru locomo ţie acvatică sa u aeriană .
Ca ur mar e a acestei adaptări, cele două pe rechi de membre
au acela şi p lan de o rga nizare, fiind alcătu it d intr-o pa rte
bazal ă . centu ra şi membrul propriu-zis, sau pa rt ea l iberă .
La membrele anterioare, scheletul cen tu ri! sca pu lare este
alcătuit din tre i oase: o mop la tu l dorsal, clavicula antero-
ventr al ş i coracoidul pos tere-ventral.
Scheletul membrelor ante rioare p ropriu-zise a re mai multe
articulaţii mobile ş i mai mu lte co mpone nte. La bază prezintă
stilopod ul for mat d in tr- un singu r os, hu merus, zigopodu l for-
mat d in do u ă oase lungi, radiu s ş i u lna . Extremitat ea d istală
este alcătuită di n a u topod cu oasele ce rpiene, 5 oase metaca r-
piene şi falan gele.
La mem brele posterioa re, centu ra pelvian ă est e alcăt u ită tot
di n trei oase: unul dorsal, ileon, un ul ven tral-a nte rior, pubis ş i
altul ventral-poste rior, isch ion.
Sche letul membrelo r p ost e rioa re prez intă acelaşi pl an de
alcătuire : stilopod ul, format dintr-un singur os, femurul.
zigopodul din tibia şi fibula, ş i a utopod ul cu oase le tarsiene.
5 oa se metatarstene şi fa la ngele. în general, membrele su nt
pentadac tile.
Scheletul membrelor es te lega t p rin ma i m ulte articu la ţ i i
mobile (cotul, ge nu nch iul, a rticu la ţiile ca rp iene şi tar siene şi
articul aţiile fa langelor) .
Articu laţiile mobil e permit membrelor u rm ătoarele tipu ri de
mişcări : flexie, pri n ca re d ou ă segme nte articu lare se a propie
unul de alt ul; ex tensie, o m işcare op usă flex iei, când segmen-
tele se d e părtea ză u nul de altu l; adduc tie, prin ca re mem brele,
sa u segmentele lor se apro pie de pl a nu l medio-sagttal (d e co rp);
abduc ţia , op usă ad d u cţiei , cons tă În Înd epărta rea membrelor
de corp .
Datorită acţiunii cond i ţ iil or de medi u , mem brele tetra pode-
lor su feră modificări adecvate, tre nsform ăndu-se în a ripi,
palete înotătoare e tc.
SUPRACLASA TETRA PODA
CLASA AMPHIB IA
132
La te trapode, scheletul se osifică complet , iar unele oase
fu zionează asigurând locomotia pe uscat, mult mai grea decât
deplasarea in apă , prin inot.
Deoarece membrele tetrapodelor se leagă prin centurile lor
de coloana vertebrală. aceasta se diferenţiază în regiuni: ce rv i-
ca lă, toracică, lombară , sa crală şi codal ă .
Cran iul se articulează mobil de coloana vertebrală, prin una
sa u mai multe vertebre cervicale.
Locomoţia pe un s ubs tra t ta re şi mişcările variate ale rnem -
brelo r modifică m uscula tu ra, dezvoltănd u -se m u şch ii membre-
lor şi muşchii laterale-ventral! ai corpului.
Organele de s i mţ a u suferit mod ificări, pe nniţând orien ta rea
în mediul te restru atât de variat. Astfel, la oc hi, acomodarea
pe n tru d istan ţă se reali zează p ri n mu şchi ciliari, iar protecţia
lor se face de către pleoape, g landele lacrimale, gene şi sp ră n­
cene . Se modifică ş i urechea, la urec hea internă a peştilor a d ă u ­
g ănd u-se urechea mijloc ie cu timpa nul şi co lu me la, apoi ure-
chea externă.
Condiţiile varia te şi co m p lexe ale mediu lui terestru deter-
minâ nd mod ificarea loco rnoţ t ei, a organelor d e s imţ şi comp ll-
ce rea s tr uc turii organelor in te rn e, a trag şi modificarea siste-
mului ne rvos, dezvolt ând u-s e m ult encefalul şi în mod deose-
bit telencefalu l (creie ru l mare) şi ce rebe lu \.
Res pi ra ţi a ae ria nă necesită un schim b respi rator m ai inten s,
m ări nd s u p ra fa ţa pu lm onară ca re devine a l v eolară .
Părăs i rea mediu lui acvatic atrage şi dezvoltarea gla n delo r
saliva re. Saliva umeze şte ş i înlesneşte degluti ţie - trece rea
bolulu i alime ntar di n ca vita tea buca lă prin fa ri ng e ş i esofag în
stom ac.
Mod ifică ri im porta nte su feră şi a pa ra tu l circ u lator, in ima
de venind tri- ş i tetraca meral ă , p rec um şi circula ţi a sâ ngelu i
dubl ă . Arcur ile ao rtice se mod ifică şi ele transformându -se În
carotide, câ rje ao rtice şi a rtere p ulmonare.
Reproduce rea tet ra pod elor se mod ifi că şi ea răm â n ân d acva-
tică n uma i la arnfibien i, ca re d epun ouă le În a pă, u nde are loc
şi metamorfoza . La re p tile, păsări şi marrufere apar tnvelişunle
embrionare (am nios şi alantoidă), ca organe d e protecţi e, res-
pi raţi e ş i excreţie .
Din suprac1aSQ Tetrapoâa fac pa rte clasele: Amphibia (Bat ra -
chia) , arnfibieni sau ba tracieru. Rtptilia (re p tile) , Ares (păsări),
Mammalia (m amifere).
Ordinul [caudata
Ordinu l Gl udata
Ordinul Gym nvphiona
 CLASA REPTILIA
Subc lasa Anapsida
Suprao rdinu l Chelonia
Ordinul Crypfodira
Ordinul Pieuroâira
Subclasa Diapsida

Su praord inu l Plagiotre m at a

Ord inul Rynchocephalia

Ordinul Squamafa

Supraordinu l Arhosauria

Ord inul Crocodylia

CLASA AVES
Ord inu l SfrutJlionifonnes
Ordinul Rheifomzes
O rdi nul Casuariifonnes
O rdi nul Apterygifonnes
Ordinu l Tinamiiormee
Ordin u l Sphenisciformes
Ordinu l Procellariifonnes
Ordinul Podicipediformes
Ordinu l Gaviifonnes
Ord in ul Pelecaniformes
Ord in ul Gallifonnes
Ordinu l Falconiformes
Ordin ul Ciconiiformes
Ordinu l Phoenicopteriţormes
Ordinul Anseriţormes
Ordin u l Gruiformes
Ordinul Caradriifonnes
Ordinul Columbiformes
O rdi nu l Cuculifonnes
Ordinu l Psittaciformes
Ord inul Strigifonnes
Ordinul Caprimulgiformes
Ord inul 'îrogoniţormee
Ordinul Coraciifonnes
Ord inul Coliifonnes
Ord in ul A podiformes
Ordinul Piciformes
Ordinul Passeriţormee

CLASA MAMMA LIA

Su bclasa Prototneria

Ord in ul Monotremata
Subclasa Tncria

Infrac1asa Metatheria
Ordi nul Marsupialia
Infrac1asa Eu theri a
Ordinul Inseaioora
Ord in ul Dennoptera
Ord inul Chiroptera
Ord in ul Edentata
Ord inul Photidota
O rd in ul Lagomorpha
Ordinul Rodentia
Ordin ul Cetaceea
Ordinu l Fissipeda
Ordinul Pin nipedia
Ord in ul Tubulidentata
Ordinul Hyracoidea
Ord in ul Proboscidea
Ordin ul Sirenia
Ordin ul Perissodactyla
Ordi nu l Artiodactyla
Ordinul Primates

'"
CLASA AMPHIBIA (Amfibieni)
Clasa AmplJibia - arnflb leni i (amp1Jy - d ubl u, bio« - viaţă)
sau ba tracienii, s unt primele a nimale ca re a u trecut la via ţa
terestr ă, oc up ă n d un loc in term ed ia r, Între pe ş ti ş i tctra podc.
Unele duc o viat ă acva tic ă, altele tcres tr ă. a r borico lă - sa u
subtera nă, nocturn ă sa u d i u m ă . u mbrofilă.
În general, batractcnit sunt animale mici, dar p rintre ei s unt
şi unii foa rte mari, M egalobatrachu s maximus, 1,5 m lung ime .
Batracicnn au tcgu mcntul nu d, subţire, lipsit de fo r maţiuni
comoase aparente, bine vascu larizat ş i bogat în glande tegu-
montare, pluncelulare. mucigene. care îl men ţin permanent umed,
pc rmit ându-i o in tensă respi raţie cu tanee. In de rmă se află stra-
tul pigrnenter cu cro m a tofo ri, care dau culoarea pielii şi care, in
anumite condiţii, se poate m odifica (Hyla). Pe lângă apărarea
con tra uscăciunii, secreţie glandelor tegurnentare serv eşte ş i ca
un puternic mijloc de apăra re d atorită pro prietăţii ei tox ice şi
iritant e. Ca rezultat al a d a ptă rii lo r la v iaţa terest r ă . s-a u dez-
voltat cele două perechi de m e m bre de tip pentadactll. cele an-
terioare având 4 d egete, iar ce le posterioar e 5. In genera l. de-
getele s un t lipsite de gheare. Ce le 4 me m bre sunt egale la batra-
cien ii cu coa dă (Urodele) ş i ne egale la cele fără co a d ă (Anure).
Coloana vertebrală este d ifcrenţia t ă în 4 regiuni: ce rvical ă ,
dorsal ă, sacra lă şi c a u d ală.
La uni i ban-arieni fo rma vertebrelor es te de tip amficelic (ca
la peşti), notocordul p ăs tr ă n d u -se to t tim pu l v i eţi i (gimnofioni);
la alţii, p rin osificarc completă, ia u na ş tere alte două tipuri d e
vcrtebrc: opts toc eltc - cu faţa a n terioară de a rticulaţie con-
vexă iar cea pos terioa ră co ncavă şi tip ul procelic. cu faţa a nte-
rioară concavă ş i cea poste rioa ră co nvexă .
Ochii a u do uă pleoape m o bile, d intre ca re ce a i n fer i oa ră este
mai mare ş i m a i m o b i l ă d ecât cea super ioară; mai au ş i o a
treia, m embrana nlc tita n t ă. cu rol p ro tect o r.
Spre deose bi re de peş ti, urechea este mai evol uat ă fiind alcă­
tuită d in urechea internă şi urechea m edi e. La urodclc, ş i ch ia r
la unele anu re, urec hea m edic l ipseş te.
Larvcl e şi ad u lţii s p cc tilor ac va ticc a u ş i linia l at e ra l ă , ca
la peş ti .
Batracienii se h ră nesc cu: insecte, păia njen i, r â me, melci, rep-
tile m ici, o uă le ş i m orm ol oci i spcciilor înrud ite etc.
Batracieni i a u, în sta re a d u ltă, o resp i raţie d u bl ă , pul m o n a ră
şi cu tance. ia r în s tare la rva ră. branhia l ă . Uneori respiraţia bran-
hial ă se menţine şi la a d u l ţi ca la Proteus. Res pi raţia bra nhială
se reali zea ză prin branhii externe şi in te rne. P lămâ n i i, sacu li-
for mi , au pereţii su bţ i ri, slab cutaţi În interior. Astfel, su prafaţa
res p ira tone este foa rte red usă d in care cauză plă mânii n u pot
asigura nevoia de ox ige n a orga nismu lu i, fiin d absolu t ne ce-
s ară completare a lu i prin resp i ra ţi a te gumenta r ă . B roaştele,
ne având cavitatea toracică, m ecanism u l res pi ra tici pul mo-
na re este di ferit de al .rna rnlfer e lo r. f ăc â nd u -se prin coboră rca
şi ridica re a ritmică a plan şeu lu i buca l.
Inima, t rica rn er a lă . are dou ă a trii şi un ve n tricul, ia r circu-
laţia este înc h isă, d u bl ă şi i ncompl e tă . Temperatura corpul ui
este v a ria bi l ă , ba traciem t fiind, ca şi peştii , anim ale poichilo-
term e. Din această ca uză, toam na i ntră În hibernare.
Aparatul excret or este d e tip m etancfros.
In perioada reprod uceri i, a m fibieni i dep un ouă l e în apă ş i
tot acolo ar e loc ş i fecu n d aţia externă (Anure), ca la peşti. La
urodele ş i ap ode fecundaţia es te i nte rnă. Ma sculil n u au o r-
gane co p ula toare. Unele specii s unt ovipare sau o vovivipare.
iar altele vivipa re. Dezvoltarea embri ona ră se fa ce fă ră a m nios
şi alantoid ă . ia r cea postern b ri onar ă p rin m etam o rfoză . Din
ouă ies larve, care la înce p u t au aspect de peştişori (alevini).
134
cu resp i raţia branhi al ă , ceea ce d o vedeş te ş i ma i m ult o ri ginea
ba tracienilor di n pe şti. Larva - m o n n olocu l - d uce o v ia ţă
excl usiv acvattc ă. trecând prin mai m ulte faze de dezvoltare
s uccesiv e si, în ce le di n urmă , se tra nsformă în adult. Sta d iile
de . dezvoltare au loc nu mai în apă d ulce.
In perioa da re producerii prezint ă d imorfis m se xua l viz ibil,
care se manifestă p r in : diferenţ e de mărime, co l ora ţie m a i in-
t ensă , a pariţia u ne i creste de-a lungul părţii dorsalc a co rp u lu i
şi cozii, prin tim p anu l rezonator e tc.
A mfibienll actua li se cla sifi că În 3 ordine:
Ordinul Ecaudata (A ml ra, Sa fientia) . Am fibienii di n acest or-
di n au co rp u l scu r t, îndesa t, comprimat dorso-ventral . lips it
co mplet de co a dă. Sun t anima le a da pt ate la l ocomoţia p r in să r i­
tu ri şi, ca u rm a re, m em bre le poste r ioa re su nt ma i alungite şi
mai d ezvoltate fa tă d e ce le an terioa re . Membrele a nterioa re au
4 degete ne pal mate, iar cele poste r ioare au 5 degete palma te .
Ca p ul. lăţ it, este strâ ns lega t de co rp iar lim ba, în gene ra l, este
prinsă în partea anterioară şi liberă în partea posterioară. Te-
g u mentul es te bogat În glande cuta nate, toxice, grupate în m ase
gla nd ula re, în diferite regiuni a le corpu lui.
Col oana ve rt ebral ă, cu vertebrc procc ltce, se termină cu u ro-
s tilul, re zulta t din fuzionarea ve rtebrelor ca uda le. Ad u lţi! au
ureche m e d ie.
Fecun daţia este externă şi are loc în a pă . După împerechere,
fcmclclc de p un ouăle În apă, îl) ş i rag u ri (Bllfo), cordoa ne (Rana )
sa u în gr ămăjoarc (Bambina], In decursul metamorfozei, mor-
moloci i au atât bra nhi i externe, câ t ş i branhii interne. La mor-
molocii tine ri apar, în primul râ nd membrele p os tc r ioa re, ia r
coada se resoarbe tota l. Rana. Buţo. Hsşlo etc,
Ordinul Cauâata (U rodeta. Graâtentia) . In acest ordin sunt cu -
pri n şi bctrncieni cu corpu l alu ngi t. lacerti lifor m, prev ă zu t cu o
c oa dă bine d ez v oltată , turti t ă lateral (Tritu rus ) sa u aproape
conic ă (Salamalldra). Me mbrele sun t scu rte şi de a ceeaşi mărime,
se rvind numai la deplasare pe usca t. Coa d a este singu ru l or -
gan de l ocomoţie în m e d iu l acvatic, Coloa na vertebrală este
formată din vc r te brc a mft cclicc ş i opis toceltce . Le lipseşte cIa-
vicula ş i urechea m edi e. Fec u nd a ţ i a , direc t ă sa u indirecta, es te
internă. In cazul fec u n d aţi ei indirecte, m asc ull i depun sperma-
tozoizii g ru paţi În p ache te n umi te s pe r m a tofo ri p c p lantele
acvaticc su bmerse , de u nde femelele le p r ind cu buzele cloa-
ca le ş i le introduc în cavitatea cloa ca l ă . Spc rm a toz o tz ti tr ec în
ducte le interne, unde are loc fecu ndaţia ovu lelor. Ur odclelc
s unt re st r ănse n u mai În e mi sfera n o rd i că . Ele lipsesc în Sahare,
s udul Afr icii, În su d u l As iei şi Aus tr aliei. In America de Sud
a u p ătrun s n u mai de-a lun g ul m u n ţ i lo r î nal ţ i pâ nă la s ud de
Ecuato r. Salamandra, Si reu,
Ordin III Gym nol'hiolla (Apoda) . Batracienii d in ordinu l Gym-
nopluona d uc o viaţă subterană şi, ca urm a re, su nt li ps i ţi d e
p icioare (apode), având corpul ser pe n nfo r m . Lipsa p icioa re lor
a co ndus la reduce rea ce nt u rii pc lv icnc şi, ca u rm a re, la a bsenţa
re giunii sacra le din coloana vertebra l ă . Aceas ta es te alcătu ită
d in ve rtcbre amficelice; s trăbă t u te de un n otocord persistent,
s u bţ i re ca un fila me nt. In pi e le au solzi d crm ici ca la peşti, iar
e p idcrma es te foarte bogată În glande tegu rne ntare.
Fecu n d aţia este in ternă . Peme le le depun o uăle În locuri as-
cu nse, le Înconjură cu co rp ul, iar glandele tc gumcn tarc sec retă
o mare ca ntita te de mucu s. ca re le p ro t ej ea z ă co ntra u scăci unii.
La rvcle a pă rute po rnesc im e diat la apa cea m a i apropiată, În
ca re se co ntinuă metamorfoza . Gi mnofion ii sunt răs pâ n d i ţi în
Amer ica de Su d ş i As ia de Su d- Est.
 ORD. CAUD ATA. Eam. Cryp to bra nc hi d ae. 1. M egalobafrachus
maximus, salamandra u riaşă. Se h răneşte cu icre de peşti, viermi, peşti
şi broaşte. Atinge lungimea de 1,50 m şi trăieşte în apele de m unt e
din Chi na şi Ja pon ia, stand ascunsă În găur ile săpate în maluri sa u
sub stânci. Fam . Amphiu midae. 2. A mphiu ma means, Iritonul anghil ă .
Are corpul alungit serpentiforrn şi me mbrele foa rte scurle. Lu ngimea
atinge 0,90 m . Este răspând it în S.U.A. Fam . S ire n idae. 3. Si ren lacer-
tine. Are corpul serpentiform, cu me m brele a nt erioare reduse, iar cele
posterioare lipsesc. Atinge lungim ea de 0,70- 1 m şi trăieşte in la-
curile şi băl ţile din s ud -es tu l S.U .A. Fam . Protetdae. 4. Proteu s an-
guineus, proteu!. D ucâ nd u-şi viaţa În a pe s ubterane, are tegume ntul
depigmentat şi ochii at rofiaţi. Pe la turile capului are câte 3 fante bran-
hiale şi câte 3 branhii externe. Lu ng de 30 Col, t răieşt e în unele ape
su bterane di n s ud -es tu l Eu ropei. Fam. Sala m a n d rida e. 5. Triturus
cristafus, triton cu crea s tă. Se recunoa şte d u pă abdomenul galben sau
po rtocaliu, pătat cu negru. În perioada de rep rod ucere m asculul are
o creas tă d orsal ă dinţată (0"). Lu ng imea totală de 10-18 Col. Aria lui
de răspândire este nordul Franţei, Europa Centrală ş i de Sud, până la
Ural. 6. Trit urus v ulgaris, tr iton . Are abdomenul ş i guşa colorate gal-
ben palid, cu pete rot unde negre, iar în zo na lu i rncdtal ă o dungă
l ongit u d ina lă roz-portocalie. Ajunge la lu ngimea d e 6- 11 Col. Tră ieşte
În Euro pa şi Asia apuseană. 7. Triturus alpest ris, Iri ton de munte. Se
recu noaşte du pă abdornenu l galben -ş t ers. portocaliu sau roşu , fără
pete. Lungimea co rp ulu i es te de 8- 12 Col . Este răspândit În regiu nile
montane d in Europa. În ţara noas tră tră i eşte la altit udi nea de 500-
2000 m.
135
 O RD. CAU DATA . Fam . Sa laman drida e. 1. Sotomonâra ealamandm,
salamandra. Se rec unoaşte d u pă tegumentu l dorsal negru lucios, cu
pete gal bene până la portocaliu. Are lungimea de 18 - 28 cm. Arie de
răspândire mare: aproape în în treaga Euro pa şi În no rdul Africii. Fam.
Am bysto m ati dae. 2. Ambystoma tigrmum. Corpul, lung până la 20 cm ,
arc aspect de sa la mandră, dar fără pete. Duce o viaţă tcrestr ă, trăi nd În
Mexic. 3. A xa/otul 5IlU Siredon este larv a ambisto mei. Duce o via ţ ă ac va-
tică şi are particularitatea de a dep une ouă, pri n care se înmulţeş te.
ORD. G YM NOPH IONA. Fa m. Caecut da e. 4. Siphonops annrtlatfls,
scorrnonitorul inela t. Are cor pul inelat, lung de 39 cm. Trăieşte În
Brazilia, retras p rin locurile u mede, vă râ nd u -se în pământ .
ORD. ECAU DATA. Fa m. Ranidae . 5. Rana eseu/t'nt a, bro asca de
lac mică. Do rsal, es te colorată verde intens, ventral albicioasă. Partea
pos teri oa ră a fem urelor şi regiunea l ornba r ă rnarmorate cu negru-
brun. Lungi mea 6 -12 cm. R ă sp ă ndit ă în Europa. 6. Ralla riâinunâa.
broasca de lac ma re. Are dorsal culoarea v erde-mă sll n te sa u măsli nie
închisă; p artea poste rioară a fe mu relo r şi regiunea lombară, ma rm o-
rată alb şi v e rd e-cen uşi u . Atinge lungi mea d e 9 -1 7 cm. Este răsp ân ­
dit ă În Europa Centrală ~i de Est . Asi a ap u sean ă , nord ul Af ricii. 7.
Rana da/matilla, broasca roşie de p ădu re . Dor sal. culoa rea va riază de
a gal hen-cenuşiu la brun d esch is; ve nt ral este albă. Are o rată tempo-
rală neagr ă. Lungimea obişnuită 5 -7 cm, dar poa te atinge ş i 10 cm
Trăieşte În Eu ro pa Ce n t rală şi Su d ică. 8. Ralla tempc rariu, broasca roşi e
de mun te . Dorsa l colorată brun, gă l bu i-d esch is, cafeni u-Închis, ve n-
tral, p ătat ă brun sau cen uşi u . Lu ngimea 7 - 10 cm. Este r ăspandltă în
Europa şi Asia. Fa m . Leptodactylidae . 9. Ceratop!Jrys com uta, broasca
cu coarne, Pe s pa te a re plăci d e rm ice ş i o col oraţie br ună -roşca tă şi
verde. Broa sca răpitoare. Lungimea de 30 cm , t răie şte În America de
Sud . Fa m . Pipidae . 10. Pirm pipa, broasca fără li mbă . Ca p u l, tri un-
ghiular, se termină cu un apendice dermic, iar degetele, lungi, se
termi nă cu câ te un apendice stela t. Fe mela poartă ouăle În n i şte groptţe
pe s pa te, unde are loc ş i dezvoltarea larva r ă. Ar e lungimea de 20 cm .
Trăieşte În Bra zilia. Gu yane. 11. Xelloplls laevis. broasca eu ghea re.
Membrele postcrtoarc au degete palmat e, iar cele trei interne au ghea re

.
•
"'- Af
d'.,,
scurte, Ati nge 8 13 COl şi tră ieş te În Afr ica tropicală. Fam. Dlscoglos-
stdae. 12. Bombine bomaina, buhaiu l de ba ltă cu burtă roşie. Pe spate
pielea es te buboas ă şi secre tă u n lichi d de ap ă ra re, irita n t; a re pete
închise, "jar abdomenul co lo ra t cu pe te roşii ş i p uncte albe. Tră ieşte
pri n băl ţi ş i mlaştini în re giunea de şes. Lu ngimea de 4 -5 efi. Aria
de răspând ire: Eu ro pa Cen trală şi de Est, Asi a apuseană . 13. Bombina
variega fa, buhaiul de balt ă cu burtă gal benă . Pe s pa te p ielea este bu-
boas ă . iar abdomenul are pete galbene. Are corpul 1u ng de 4-5 COl .
Trăieşte în regiunea d eluroasă şi montană d in Europa. 14. A ly fes ob-
stetricans, broasca mamoş. Are talie m ică , 4 - 5 COl. Este adaptată mai
mult la v iaţa t crestr ă , numai maseulul vine la apă in perioada d e
reproducere. Masculul poartă ouăle in jurul membrelor posterioare,
umezindu-le periodic pân ă a pa r m orrnolocii, ca re se dezvoltă În a pă .
Trăieşte În su d-ves tu l Europei. Fam. Peloba tidae. 15. PeIohates fuscus,
bro asca de pămâ nt bru nă . La membrele posterioa re exi stă un pinten
co rn os cu ma rg inea tă i oasă . Atinge 4 - 6 efi. Aria d e ră spândi re este
8
~ __.....:.__....1
Euro pa (afară de partea ei nordică) ş i Asia ap useană . Fam. Rhacopho-
ridae. 16. Rhacophorue reimnardti, broasca zburătoare d in [a w a . Duce
O viaţă arboricolă, av ând mem bra nele inte rdigitale foarte dezvoltate,
serv ind u-i ca o paraşută . Are lungim ea d e 8 cm . Este r ăspăndit ă in
Indi a, China, Japo nia, Ma dagascar. Fam. Bufonidae. 17. Bujo bujo,
broasca râioasă brună . Pe s pa te are numer oase glande otră v i toa re, ia r
pe partea ven tral ă a dege telor câte două râ nd uri de tu be rcule. Specie
noctum ă , terestr ă . Lungimea: 9-15 efi . Est e r ă sp ând i t ă in Euro pa (cu
excepţia părţii nordice), regi un ile te m p erate a le Asiei ş i n o rd u l
Africii. 18. Bujo vi ridis, broasca râioasă verde. Pe pa rtea v en trală a
degetelor există un singur râ nd de tubercule. Specie nocturnă .
Lungimea 7- 11 em. Se Întâ lneş te În Eu ro pa (a fa ră d e partea ei n or -
di că), Asia apuseană şi nordul Africii. Fam. Hyltdae. 19. Hyla arborea,
b ro t ăcelul , r ăc ănelul. Spec ie arboncolă, are discuri adez tve În vârful
dege telor. Talia 4 -5 efi. Este răspâ nd it in Europa, Asia şi nordul
Africi i.
137
 CLASA REPTILIA (Reptile)
D a că batracieni i sunt p rim ele ve rtebrat e ca re au trecut la
v i aţa terestr ă. reptilele a u re u şit să cucerească d efi nitiv acest
mediu de vi aţă . Ca urmare, în or ganiza rea reptilel or se o bserv ă
u n com plex de ca rac tere, ca re rep rez in tă ad aptă ri la via ta te-
restr ă . Unele reptile s-au ada pta t sec u nd ar la via ţa a cvatică.
Reptilele au o respiraţi e e xclu siv pulmona ră. Su n t ani male
potchtloter me.
In gen erat au 4 m embre pentada ctile, term ina te cu gheare.
Membrele su nt scurte, prinse pe la turil e corp u lu i, încâ t nu -l
pot rid ica de la pă m ânt d ecât foa rte pu ţ i n , de un de ş i den u-
mirea de reptile sau tâ râ toa re . La unele spec ii, membrel e su n t
ru dim en tare sau lip se sc (şerpi) .
Tegumen tul reptilelor este im pe r m eabil ş i foarte sărac în gl an-
de tcgumcntare (u scat ). Ca adaptare la via ţa terest r ă . p ă tura
ex ternă a epi dermei. cor noe s ă . fo rmea z ă u n s tra t gros ş i rezi s-
tent, a părând cor pul îm potr iva u scăc i u n ii şi loviturilor. Acest
stra t formează, la s u pra faţa corp u lui. gra nule, solz i im bn cati
de diferi te for me, sc u tu ri sa u p lăci. La unele re p tile, cu m su n t
broaş tele ţestoase şi crocod ilii, derma p roduce pl ăci oso ase, ca re
dublează scuturile cornoase, alcă tuind o ad e văra tă c uirasă , m a i
mult sa u m ai pu ţi n tare.
Din ca uza puternicei dezvoltă ri a stra tu lui cornos creşterea
anima lului es te tm piedica t ă. da r acest strat se desprinde pe rio-
dic prin n ăp ârli re fie su b for m a une i teci co ntinue nu mită ex-
uvie, ca la şerp i, fie sub formă d e petece mari ca la şo pârl e .
La b roaştel e ţestoase şi crocod ili s tra tul cornos nu n ăp ă r leştc.
Pigmen ţi i sun t produ şi ai piel ii ş i, în acest ca z, culoa re a co r pu -
lui nu se schi m bă în leg ă t u ră cu va riaţiile de cu loa re ale mediu-
lu i (şo pâ rlc, şerpi), sa u su nt l ocali za ţi În crorna tofori pu ş i în
legătură cu sis te m u l ne rvos, iar cu loa rea se sc him bă în co ncor-
da n ţă cu cea a m ediulu i (ca m e leon) .
La unele specii de reptile in ferioare ( Rhy"chocl.1'ha/ia), col oa -
na v erte brală es te for mată din vertcbre am ficelice, iar notocor -
d ul este persi stent. ca la peş ti. La rest ul re ptile lor act ua le n ot o-
cord u l d ispare la ad u lt, iar verte brele su nt, în gene ral. de tip
procelic . Ca p ul se a rti c u l ea z ă de col oa na ve rt ebra l ă p rintr-u n
sing ur cond il occipital.
Col oana vertebrală este împă rţită în 5 re giuni : cervlca l ă, dor-
sa l ă, lo m bar ă , sac ra l ă şi ca u d al ă. Numai la ofidieni, lip sind u-le
mem brele, colo ana vertebrală nu mai prez i n tă aceste re gi uni.
Regiunea cervtcal ă es te for mată d in mai multe ve rtebre m o-
bile. Pen tr u prima dată la rept ile se d iferenţi ază pr im ele d oua-
vertebre: a tla s şi a xis. Verte bra a tlas a re for ma unu i inel. iar a
doua, axis, prin in te rmediu l apofizei od ontoide, per m ite o mare
mo bilita te a ca p u lu i. Vertebrele regiu nii dorsale poa rtă coaste
bine d ezvolta te, ia r cele din regiunea lom ba ră v a ri a ză ca număr
şi sunt d isti ncte fa ţ ă de cele d orsa le. Regiu nea sacra lă, de ca re
sunt prim e m e mbrele posterio ar e, este a lcătu ită din 2 ve rtcbre
pre văz u te cu apof ize tra nsverse, d ezvolta te. N um ai la crocodi-
lieni sunt 3 vertebre sa cra le . Re giunea sa cra lă se contin uă cu
regiu nea ca u d al ă. La u ne le reptile ( şop ărle şi crocod ili) o parte
di n coas tele a nterioa re ale re giunii dorsa le se unesc între ele pe
linia median ă-ven tral ă . formând ste rn ul. Acestea se numesc
coas te adevă ra te, iar cele ră ma se libe re, coas te flo ta n te.
Ap ara tu l d igestiv al re pt ile lor este mai bine d ezvolta t decâ t
al a mfibienilo r. Dinţii se dez voltă pe m a xilare şi rna ndibul ă ,
iar la une le spec ii şi pe alte oas e ale ca vită ţii bu cale: vomer,
palatine, pterigoide. Toate reptilele a u d in ţi, afară de chelo n te-
ni, la ca re fălc ile su nt îm b răca te În teci cornoase, tăioase . Du pă
138
.
felul cum sunt p ri n şi pc fă lci, se deosebesc trei tipuri de d inţi :
acrodont. pleurodo nt ş i tecodont . La tipul acrodont, d i n ţi i sunt
fixa ţi chiar pe marginea d istală a fălci lor, formâ nd corp comun
cu acestea (u nele şo pâ r le Agamidae, Cha maeteonidoeş. La tipul
pleurodont, ei sun t s ituaţi în tr-u n şa nţ d e p e partea i n tern ă a
fălcilor şi s uda ţi d e acest ea (lg uanidae ş i unii ofidieni) . Tip ul
tec odont (crocodili) este ca racterizat prin d inţi fixaţi în a lveole
den tare, ca la mamifere . La re ptilele veninoase, o parte d in
dinţ i s un t p uşi În legătură cu gla n de le cu ve n in. Aceşti di nţi
au În lu ngul lor u n ca na l in te rn (vip era) sa u un şa n r (şarpe l e cu
ochela ri ) p r in ca re se sc u rge veninul.
Intestinu l re p tilelor este d i feren ţia t în intestin subţire şi in-
testin gros, ca re, co ntin u ând u -se cu rec tul. se deschi de Într-o
ci oacă în care se mai deschi d co nd uc te le urinare şi gen itale.
Din ca uz a adaptăr i i la v i aţa tcrestr ă , tcg u m c ntul reptilelo r
este pute rnic co rnificat, impermea bil, deci n u se m a i p oa te rea-
liza o res p i ra ţi e cu ta nec. plăm âni i sunt u nic e le organe d e resp i-
raţie, de aceea ş i d iferenţ i erea lor prin s u p ra fa ţa p ul mona ră d e
schi m b a ga zelor m ult mă rită fa ţă d e a ba tracie nilo r. Aparatul
respira tor înce pe cu ductele sa u fosele nazale şi co ntin uă cu
far ingele ş i lan ngele, traheea. bronhii ca re pătru nd în cei doi
p lă m âni. La rincocefali. pl ăm âni i au o a lcătui re m ai si m plă ca
la arnfibieni. La ofidieni. ca urm are a co r p u lu i îngust şi m ult
alung tt, funcţi o n ea ză num a i plă m â n u l d rept, iar ce l s tâ ng es te
foarte redus. Mecanismul res pira ţie i, exceptând che io nienii, es te
de osebit de ce l de la batracien i. Respiraţia se re a li zează prin
lă rgirea şi strâ m tarea cu tiei toracice, fap t ce a pa re pe ntru p ri-
m a dată în se ria ani m a l ă .
Apara tul circ u la to r este m a i bine dezvoltat decât la amfi-
bieni. La m ajorita tea r epti lelor in im a es te t rl ca me ral ă , fiind
împărţi tă în d ou ă at ri i (a u ricule) ş l u n ve ntric u l. ca la amfi-
bien i, dar la reptilele inferioa re în ventr icu l începe să se schiţeze
un m ic perete despărţitor, septum vcntncular, ca re la crocodi-
lieni se de fi ni ti vează , ini ma lo r fiind te t racamcrală . Există
două a rc uri aorti ce, care se d eschid se pa r a t în ven tr icu l. Cu
toate aceste mod ific ări. Ia re ptile, ci rc u la ţia sâ nge lu i ră mâ ne tot
închi să , d ublă şi necompl e t ă , ca la amfibieni.
Re p tilele sun t a nimale poichil oterme , ca re în zo na tempe -
ra tă hibernea ză .
A para tul excreto r este r e prezen tat p ri n meta nefros (2 ri-
n ichi). Cele d ouă ure te re se desch id în clo acă . Un ele reptile a u
şi o vezică u rinară, ca re se deschide to t În cio acă.
Trecerea rep tilelo r la via ţa t crcstr ă a d iferen ţi at şi mod ul d e
înmu l ţi re . Spre d eosebire de am fibien i, la reptil e fec u n daţ i a
es te internă , m a sculii avân d aparat co pula tor perec he la şopă rle
şi şerpi, nepe rec he la chelonie ni şi crocodilieni. Reptilele depun
o uăle pe u scat. în cu ibu ri, şi su n t clocire d e că ld u ra Soa re lui .
Ouăle, telolecrte, su nt p ro teja te d e o co aj ă ca lca roas ă sa u pe r-
ga men toasă . Ca urmare a d epuneri! ouă l e lor pe u scat, e m br io-
nul posedă o anexă, amniosul, în fo rmă de sac plin cu un lich id ,
ca re- I înconj ură , asigurându-i un mediu umed şi de pro tecţie
co n tra şoc u rilor. O altă anexă embrionară - alantoida - îi
asigură res p i ra ţ i a şi excre ţ i e .
Clasifica rea repttlelor cu pr ins e în aces t a tlas este următo a ­
rea: subciasa A napsida, cu sup raordinu l Cnelonia. cu ordinele Cryp-
todira şi Pleurodira şi subciasa Diapsida, avân d su pruordinul Pia-
giotremata. cu ordinele Rhync/ lOcephalia ş i Soua ma ta ş i eupm ordinul
Ardioeau ria, cu ordinul Crocodylia .
 Supraordinul Cllc10nia cu p rind e reptile terestre, d ulcicole ş i
marine, cunoscute su b numele de broaşte ţestoase . Corpul lor,
scurt şi lat , este aco perit c u un test format d in plăci comoase.
dubla te de p lăci osoase. Test ul se co mpune dintr-un scut dor-
sa l, bombat, cnraţmcm, ş i a ltu l ve nt ra l, p lat, ptastronut. '[estul are
o deschid ere a nterioar ă pri n ca re animalu l scoate ca pu l ş i mem-
brele a nte rioare, ş i alt a pos ter ioar ă p rin ca re ies membrele pos-
tenoare ş i coad a. La coloana vertebra lă numai regiunile cervi-
cală si COO,l Iă a u vcr tcb rc artic ulate mob il În tre ele. Coastele,
insera te Între vc rtebre, s u nt sud a te îm preună cu regi u nea dorsc-
lombar ă a co loa nei vertebrale, cu plăci le osoase ale ca ra pacei;
ste m u l li pseşte. Fălc i le, lips ite de d inţi, s unt aco pe rite cu teci
com oa se, form ănd un cioc cu marginile foarte ascuţi te (tă ioase) .
Broa ştele testoase terestre au ea ra pacea foa rt e bombată ş i
su d a tă puternic cu plastronuJ. Degetele s unt scurte şi terrni-
nate cu ghea re puternice. Aceste broaşte ţestoase se deplasează
foarte Încet (Teetudo).
Broa ştele ţestoa se dulcicole au carapacea p uţin bombată . ia r
picioa rele termina te c u d eget e lungi ş i prevăzute cu membra nă
interdi gitală . Ele Înoată foarte uşor, iar pe uscat se deplasează
mai repede dec ât cele terest re (Emys). La speciile marine cara-
pacea es te foarte puţin bombat ă ş i plăcile osoase sunt mai puţin
sud a te în tre ele (Eretlll~lIt'1ys), sa u partea osoasă este mult
redu să, ia r corpul acoperit c u o piele groasă şi î n tă ri tă cu za le
mici , comoase şi OSO.lSt'; picioarele s un t tra nsforma te în ade-
vă ra t e palete inot ătoarc (Dermocnelue),
Chelonierui s unt animale ovipare. În pe rioada d e rep roducere
temelele depu n, pc uscat, o uă c u coajă calca roasă , ascunzân-
du-le În pămân t afânat, iar cele ma rine, În nis ipul d e pe p l ajă .
B roaştele testoase marine s unt ma i mari decât cele de a pă dulce,
cea mai ma re, Dt'nI/tl(:1u'lys coriocea, ati ngând 2,.25 m lung ime şi
600 kg . De ase menea. există şi specii terestre uri aşe, Testudo ete-
phanfoţ'u t' di n insulele Gale pagos. de 2 m lungime ş i 250 kg.
Broaştele tes toase sun t an imale ca re trăi esc pe ste 1(X) d e a ni
ş i pot rezista vreme î nd el u ngat ă fără h ra nă .
Chclontc rm s u nt r ă sp ăn diti. În general, în zonele calde din
regiu nile tropica le ş i subtroptcale. Un număr restrân s de specii
au reuşi t să-şi l ă rgea sc ă aria d e răsp ân d i re ad apt ăndu -se şi la
regiuni d e cl i mă tcm pe rată . Aces tea se hră n esc n u mai în tim-
pu l verii, ia r iarna i n t ră În hiberna re (som n de iarnă).
Broa ştele testoase te rest re se h rănesc cu fructe, vierm i, in-
secte, mclci ctc., cele dulcicole vânează peştişori, mo rruoloci,
viermi, iar broa şte l e ţ estoa se ma rine se hră nesc cu alge, molu ş tc,
crustacei, pe şti etc.
Ordinul Cryptodira se ca rac ter izează prin chelo nieni. ca re îş i
retra g ca p u l în ţest pri n în doirea gâtulut în forma literei S, în
plan ve r tica l. Ca u rma re. ve rtebrele ce rv ical e su n t lip sit e de
apofiz e trensverse sa u prezint ă n umai rudimente. Ce n tura
pelvtană es te liberă , nes udat ă de carapace ş i plastro n.
Ordinul Pleurodira - chelonicni de a pă d ulce, la ca re retra-
gerea ca p u lu i se face la teral ; centura pelvi ană este co nc resc u t ă
cu carapacea . c//e1ys, Chelodina.
Ordinul RlIytlc1/(lCeJ,hafia este re prezenta t p rin re p tile primi-
tive, cu coloana vert ebra lă forma tă d in ve rt e bre amficeli ce şi
notocordul persistent ca la peşti ş i la unii a mf ibieni in fe riori.
Form ele tine re au dinti pe os u l vo mer, ca ş i a rnfibienit. O sul
pătrat es te s ud a t de cra n iu, ia r din ţii s unt de tip ec rod ont. Limba
nu este prot ractilă. A u s te rn ş i coaste abdominale. Plă m â n i i
sunt sla b d ez volta ţ i , iar bro flh iile n u păt ru nd în inter ioru l lor.
Organu l co p u la tor l i pseş te. In acest ordin există un singur gen
cu o specie, Sp11t'lUhtOll Il1mctatlls, ş i trei subspecii . Este un ani-
mal nocturn. EI stti in apă fie ascuns În vizu ini construite d e el ,
fie foloseşte drept adăpos t vizuin ile pă să rilor oceanice (albatroşi)
in compa n ia că rora duce o viată liniştită . Se hrăneşte cu melci,
viermi, insecte şi larvele lor.
Ordinul Sqllamatn (u,'idosall ria) este re prez entat în fau na
actuală prin două subordine: IAurtilia ş i Op1lidia.
SlIbordinul LAcertilia (Sauria) se cara c teriz ea ză prir}"reptile al
căror corp este acoperit cu granu le şi solzi mărunti. In general,
au 4 membre pt'ntadact ile ter m inate cu gheare. Ma xilarul este
st râ ns articulat cu crani ul. Dt~ asemenea . ma xila rul şi ma ndi-
bu larul au bra tele sud a te În pa rt ea med.io-a n te rioa ră . La spe·
cîile cu membre le bine dezvota te. in a lcă t u irea cen turii scapu-
Ia re intră ş i clavicu la. Majoritat ea speciilor s un t ovipare, n umai
o m ică parte s unt ovovivipa re (IAcerta t'il'ipara, Atlgui s fragilis)
sau chiar vivipa re, ca unele Scillcidae.
Saurien ii se hră nes c , de p r e fe rinţă , c u insecte şi vier m i.
A lte specii (lidodama) vânează şo pâ r l e şi r o z ă t oa r e m ici, ia r
altele mai ma r i, ca Varalms, atacă pu ii de cro cod ili, broa şt e
testoase e tc.
N umăr u l s pcc iilo r de şo pâ rl e se r i d ică as tăzi la circa 2000.
Şopăr ţele ,1U o l a rg ă ră spândi re, majorita tea trăi n d În zo na
i ntert ropicală . Duc o v i a ţă terest r ă . u rcâ nd până la 4000 m al-
titud ine ş i ajungând până la cercul polar. Unele duc o viaţă
arbo rlcolă (Draco <'OII11/s, Cuamaeteo t'u1garis) şi foa rte puţine se
tntălnesc În apropierea apelor (Varaflus_tli/oficu:;.), sa u d uc o
v iaţă sub te ra nă (A mI111i$vaena jilligi llosa). In general, ele preferă
loc urile lnsorite, aride, n isipoase e tc.
SIIbt/rdilllll OplJi,tia (Serpentee. ofidiam): sunt scuamate cu cor-
pu l m u lt alungit şi apod. care se dep lasea ză exclusiv prin târâre.
Dorsal. corpu l este acoperit c u so lzi m ărunti. iar ventral au un
s ingur rând de p laci co m oase până la orificiu l doacal. d e unde
se continuă cu u nu l sa u două ş iru ri până la ca pă t u l posterior.
H r ă nl nd u -sc. de regulă , cu animale mult mai volurninoase decât
corpul lor, ofidieni i prezintă o serie de adaptări în acest sens.
Astfel. ca vita tea bu cal ă es te mult dilatabil ă . Osul pătrat. prin
ca re se articulcază mandibula de neurocraruu, este lung şi foarte
mobil. Când gura este înc hisă, osul pătrat are o poziţie oblică,
iar când es te deschi să devine ve rt ical, aslgu r ă nd deschiderea
eno rm ă a gu rii. Mandibula este forma tă din ce le două jumătăţi ,
unite medio-anterior printr-un ligament elastic. a sigur ănd lăr­
girea gurii. Dintii s unt conici, foarte ascuţiţi şi curbaţl sp re fun-
d ul gu rii . Astfe l aj ută la introd ucerea p răzii in gu ră şi o opresc
să mai ia să a fa ră . Meca nismu l îngh iţiri i se reali zează prin
m işcări le alternative. d ina inte-Înapoi, ale celor două jumătăţi
alt' mandibu lei. Di n ţ i i su nt foarte nu meroş i gă sind u -se nu nu-
mai pc cele două fălci, ci şi pe oasele palatine, pte rigoide şi chia r
pe vome r. Şerp i i , î n ghiţind prada nemestecat ă . d inţii nu se rvesc
la masticatie. La şerp i i ne v enmoşi fălc i l e s unt lu ng i şi armate cu
nume roşi di nţi, iar la cei vcni no şi , el e su nt mai sc u rte ş i maxi-
laru l es te p revăz ut cu p uţini d inţi veni noşi can ic u laţi . De aseme-
nea, la aceste specii o serie de oase (păt ra t, p tcrigoide ş i maxi-
Iare) sunt articu lat e mobil între ele şi fu ncţi onează ca n işte pâ rgh ii
ca re, în momentul când gura se desch ide, ri d i că din ţ i i caniculaţi
pe rpendicular pe man dibul ă , ia r câ nd gura se Înch ide Îi culcă pt.'
bolta cav i tă ţ ii buca le, oricnt ân du -i cu vîrfurile sp re fundul gurii.
ln g hfţt rea un ei p răzi volummoasc es te înl esn ită şi de secreţiilc
a bundente ale glandelor sa livare. Pereţii csofagulu i ş i stomacu-
lui su nt foar te cla stici ş i pe rmit prăz i i volum moase să Înainteze
lent. Tot ca o ada pta re la î ng hiţirea unei pră zi intregi, volumi-
noase, s tc m ullt pseşte, u şur ăndu- se, as tfel, dilata rea sto macu lu i.
Şe rp i i se hră ne sc cu insec te, broaş te ş i ou ăl e lor, p ă sări,
marnifere . Unele s peci i (Natrix natrix) inghit pra da vie, ia r al-
tele n uma i d upă ce o o moa ră fie c u ve n in, prin rnu şc ă tu n
(Vipaa), flc p ri n t n c ol ă c t re ş i s t ră ngere a corp ul u i pâ nă la su-
foca re (PlftJWII , Boa) .
Marea 'majo rita te a şerpilo r su nt cvipa ri. dar s u nt ş i ovovivi-
pari (Vipera).
Ofid ienii , ca şi sa ur ieni i, s un t r ă sp ăndi ţ i În toa te regiunile
Globului. dar predomină in regiunile inte rt roplcale. Lipsesc În
regiunile polare. În Noua Zeela ndă. Ţara Foculu i şi alte câ teva
insule oceantce. Ei populeaza d iferi te biotopuri : păd urea, stepa.
d eşertul, apele d u lci ş i ma rine. Unii d uc o v i a ţă su b t e ra nă. iar
Naja nayll, Naja nigricotlis, Pelamys platurl/s,
alţii a rbo r icol ă .
Pytllol1 mo1l1rl1s. Boa colIstrictor, ElIlIectes mllri1ll1$, Natrix natrix.
Vipera Verlls. CnJtallls llOrridus etc.
Ordinul Crocody/ia este re prezentat p rin reptile acvatice uriaşe
al căror corp atinge, la unele specii. lu ngimea de 10 m. De forma
şopâr l el or mari, ei au corpu l acoperit cu plăci com oase. dublate
dorsal cu scu turi osoase, libere. Crocodili s un t reptilele cu orga·
nizarea cea mai evoluată. Ca rezulta t al adap tării la vi a ţa acva-
tică ci au corpul turtit dOTSO-ventral, iar coada comprimată late-
ral . fiind ceva m.li l un gă decât trunchiu l. Membrele anterioare
se terminti cu 5 degete, iar cele posterioare cu 4 degete unite
printr-o membrană interdigi tală . Orificii le nazale sunt plasate
d eas upra pă rţ ii terminale a bo tu lui. Cavita tea nazală este corn·
plet separată de cea buca lă prin bo lta pa la tină forma tă d in oasele
r ala tine şi pri nt r-o memb rană mu sculară situa tă la ma rgint'a
internă a bolţii pa lati nt', num i tă văl u l pa latin. Marginea interi-
oară a acestui văI ajunge până la ba za limbii, încât animalul
pt.l<l te rt..'Spira pri n nări. având gu ra d esch isă În a pă. Din ţ i i sunt
 conici, tecodonţi. Coloana vertebra lă est e alcătui tă d in verte bre
procelice. Plămânii, saculiformi, au pereţii foa rte mult cutati.
de tip alveolar, permiţând ră m ânerea sub a pă un timp mai
îndelungat. Inima este tetracamerală.
In mod obişnuit crocod ilii se hrănesc cu peşti, moluşte, vânea-
ză păsări de baltă, mamifere destul de ma ri şi, uneori, atacă chiar
omul. Ei urmăresc prada înotând încet pe sub apă şi se orientează
folosindu-se mai mult de văz şi de auz, decât de miros. Pe cât de
vioi sunt în apă, pe atât de greoi se deplasează pe uscat.
Pentru reproducere ies pe uscat unde femelele dep un, du pă
Împerechere, 20- 30 de ouă cu coajă tare, de mărimea ş i aspec-
tul ouălor de gâscă, într-o groapă săpată În pământ sau in nisip,
pe care le acoperă cu frunze. Rămâ n apoi lângă ou ă până apar
puii, spre a le păzi de duşmani. Anual o femelă depune de
2 - 3 ori până la 100 d e ouă, iar perioada de incubaţie durează
de la o lună şi j u mă tate până la două luni.
Cei mai înverşunaţi duşmani ai crocod ililor sunt veran ii,
care le fură o uăle şi a tacă p uii, precum ş i omul, care vânează
ad ul tii pe ntru pielea, carnea ş i ouăle lor.
Aria de răspândire a crocodililor este restrânsă În zonele
Întertropica le ale Globulu i. Ei tră iesc în grupuri mari, popu-
lând râuri şi fluvii lin curgătoare, lacuri, mlaştini, trecând une-
ori şi În apele mărilor, la gura fluviilor.
in zilele noastre trăiesc 25 spec ii de crocodili.
 SU PRAO RD. CH ELO N IA. Fam. Testud in id ae . 1. Testudo herman-
ni, broasca ţestoasă de uscat. Carepacea conve xă m ult În partea cen-
trală. Lungimea car apace! pâ n ă la 3Q cm, coada 6 cm; are până la 2 kg.
Tră ieşte până la 125 ani. Este răspă n d i tă În Europa Centra l ă şi Sudică,
nord ul Africii, Asia Mică . 2. Testudo elephantopu s, broasca ţes toasă
\ elefan t. Corpul, lung de 2 m ş i Înalt de 0,5 m, cântăreşte 250 kg.
Tră i eş te în Insulele Galapagos, Ma dagas car. Mau riti us etc. Eam.
Emyd idae. 3. Emys orbicularis, bro asca ţestoasă d e a pă. Carapacea este
mai pu ţin bom bat ă . Atinge lungimea d e 25-30 cm. Se hrăneş te cu
broaşte, tritoni, peştişori etc. Aria de ră spândire: no rdul Afr icii ş i
sudul Europe i. Fam. Chelydri dae. 4. Chelydra serpentina. broasca ţestoasă
aJigator. Lungim ea maximă este d e 1 rn, iar ma sa 20 kg. Se hrăneş te
cu; peşti, amfi bien i ş i m ol u ş te . Tră ieşte În apele dulci di n Ameri ca,
din sudul Ca nadei până la Ecuad or. Fam. Ch ely didae. 5. Chelys fim -
briatus, broa sca ţestoasă cu fra njuri. Are gâtu I lu ng şi neret ractil, Încât
cap ul nu in tră co mp let sub ca rapace. Ajunge la 80 cm lun gime şi
tră ieş te in părţile no rdi ce ale Americii d e Sud . 6. Che/odina kmgicoliis,
br oa sca ţestoasă aus traiiană . Are gât lu ng ca de şarpe . Ajunge la 20 -
30 cm lun gim e şi t răieşte În Au stralia, Noua C u tnce etc. Fa m. Ch el o-
niidae. 7. Chelonia mydas, bro asca ţes toasă de su pă. Plăci l e corno as e
ale ca ra pacei sunt a şeza te una lân gă alta. Talie mare: lu ngi me a d e
1,10 -1,40 m; câ n tăreş te în tre 200 - 450 kg. Este ră spând i tă În toa te
mările calde, tr opicale. 8. Eretmoche/ys imtmca ta, caretul, broasca ţes­
toa să de baga. Solzii de pe ca rapace su nt i rnbricaţi . Lu ngi m ea ca rapa-
cei 60 -90 cm. Se întâl neşte În toate mă ril e calde ale G lobul ui. Fam.
Dermoch el ydae. 9. Dennochel ys coriacea, broa sca ţes toasă pieloasă sau
lutul. So lzii corn oş i d e pe carapace au di spărut , tru nch iul fiind aco -
pe rit cu o p iele as pră, în d ermul că re ia se găsesc plăci poligona le,
for mâ nd o carapace secu n d ară. Atinge lungi mea de 1,5-2,25 m şi
500 - 600 kg. Este răsp ă n dită în toate mări le ca lde .
141
 ORD. RHY N COCEPH ALI A. Fam. Sphenodonidae, 1. Spllt'lItl<itJl/
punctatus, hateri a, tuata ra . Repttl ă p rim itivă, o fostlă vie. Co rp ul este
acoperit cu solzi mărunţi, ia r spatele im podobit cu o creastă franju-
rat3 . Are o lungime de 50 - 75 cm. iar aria ei de răspândire es te re-
str ânsă la câ teva ins ule mici din ju ru l Noti-Zeelande.
ORD. SQ UAMATA. Fam. Agamidae. 2. Dram odens, d ragonu l
zburător. Corpul, zvelt , prezintă pe latu ri o serie de coas te false, mobile,
orientate în afa ră ş i aco perite cu o i n doitu ră a pielii, formând două
paraşute. Ati nge lu ngimea de 20 cm. di n ca re 12 cm revi n coz ii. Este
r ă sp â nd it in Indonezia, Malaysia. Farn. C hamaeleo nldae. 3. Chame e-
Iro l'ulgaris, cameleonul co mu n. Speci alizat la viaţa a rbo ricol ă şi la
vânătoa rea de insecte, are co rp ul put ernic co mprimat lateral. iar d e-
getele p icioarelor ori entat e în dou ă laturi opuse, formând un cleşte cu
1~2
ca re se pri nde de ram uri. Îşi schimbă culoarea corpului potrivit cu
medi ul . Are lungimea de 20-30 em. Tră ieşte in nordul Africii, Asia
Mic ă şi sudul Spaniei. 4. Olamae/ro jad:~nii. Atinge 25 cm ş i t r ă ieş te
in Africa de Est. Fam. Sci nci d ae . 5. AblepIJarus kitaibelii, şopărla de
nisip . O şop â rl ă mică , de 9 - 11 cm, cu " membre scurte şi subţiri.
Trăieşte in Europa de Sud-Est, Asia M ică nordul peninsulei Arabice.
Fam . An guinid ae. 6. Angui s Jragilis, n ă p ărc ă . Este o şopâ r l ă fă ră
membre , serpent iformă , acoperită cu so lzi mici. Lungimea total ă
50-53 cm. Trăieşte în Europa ş i Asia Apuseană. Fam . Lacertt d ae.
7. lA cerM l'iridis, gu ş terul . Este cea mai m are şop ârlă de la noi, având
lungimea totală de 30-40 cm. di n care coada a re 20-26 cm. Trăieşte
până la 10 ani. Este ră spândită În Eu ropa Centra lă ş i de S ud, As ia
M tc ă . 8. La«rta ugilis, şopă rle cen uşie. Cea mai r ăsp ă ndt tă şop â rl ă de
 -. •
la noi. Mai mică decâ t guş teru l. ati nge 20-25 efi. Trăieşte în Europa
şi Asia. 9. LacrrtQ muraiie, şo p ă rl a de ziduri. Are lungimea de 15 - 25 cm
şi este ră s p ă ndită in Europa Cen trală şi Su d ică . 10. LacuM lepida,
şopărla ocelat ă .Este cea mai mare şopâ rlă, a vând 40 -60 em. Aria e i
.de răspândire este Europa d e Sud-Vest ş i Africa de Nord. Fam . Co rdy-
lidae. 11. Cordylus giganteus, şop â rla ur iaşă. Atinge lungimea tolală
de 40cm. Aria ci de ră spâ nd i re es te Af rica de Sud. Fam. G ek kon id ae .
12. Hemidactylus turcicus, deget cu di sc. Are deget ele l ătite numai în
jumătatea bazală. At inge o lungime până la 16 em. Tră ieş te pc lito ra -
lul M. Med ite ran e şi al Mării Roşii, pe stânci, pe ziduri vechi etc. unde
se caţără pe pereţi, di str u gâ nd un n u m ă r mare de muş te şi ,ţâ n ţa ri.
Fam. Agami dae. 13. O z/amydosau rtls king ii, şop â rl a gulerată . In jurul
gâtului are o cu tă a pielii, de forma un ui guler (a). Când este irita tă,
deschide gura iar cu ta se intinde (b). Lu ngimea co rp u lu i, 60- 90 cm .
Este ră spândită în no rd ul Au straliei şi Noua C ut nee. 14. M oloc1J
horridus, molohul, şo pâ rl a ţepoasă. Es te lung de 18 -22 c rn. Are ţepi
ma ri, ascu ţiţi. Tră i eşte în regiu nile d eşerttcc d in sudul ş i ves tu l Aus-
t ra liei. Fam. Iguanidae. 15. Igu ana tuwrculata, iguana verde. Pe partea
dorsa l ă , de la ceafă p ână la vâ rful cozii ş i pc g u ş ă. prez in tă o creastă
di nţa t ă. Ati nge lungi mea d e 1,5- 2 m . Est e răspândită în regiun ile
tro pica le ale Americii de Sud. 16. Basiliscu s amcricanus, şo pâr la c u coi f.
Duce o via ţă arboricolă, dar este şi un bu n înotător. At inge lu ngimea
d e 80 cm . Se întâl neşte numai în America Cen tra l ă (p an ama şi Cos ta
Rica ). 17. A mbl yrllYllcJzus cristatus, şop â rla cu c reas tă. Du ce o v iaţă
terestr ă , dar depinde şi de mare, fiind un bun înotător. Atinge lungimea
de 1,35 m şi trăieşte în Insulele Gala pagos.
143
 ---
O RD . SQUAMATA. Fam . Amphisbaenidae. 1. Amphisbot'1ltJ juli-
gînOSQ, şopâ rlă inelat ă . Cu corp ul ve nnifonn, cilindric, a tin ge lu ngi-
mea de 45 cm. Este ră spând it! în America tropicală.• Africii. şi Penin-
sula Iberică. Film. Helod erm ati dae. 2. Hetederma horridum. Im preuna
cu Helodnma suspectum , su nt singurele şopă rle ve ninoase. Are o lun-
gi me de 50 cm, dar poate a tinge c hia r 60 -75 efi. Trăieşte în pa rtea
centra lă il Mexiculu i, America Cen trală ş i d e S ud. Film . Varanidae.
3. Varanus niloticus. varan ul de N il. Şopâ rlă mare, atinge 2 ro lun-
gime. Vânează p ui de crocodili, broaşt e ţes toase tinere, păsări şi mami -
fere. Du ce o viaţă acva tlc ă in valea Nil ul ui şi toată Afri ca, in afa ra
144
-
--
pă rţii de nord-vest. .f. Varlmus IwmodoensÎs, varanul uriaş. Este un
varan imens, ajung ănd la 2- 3 m lungime şi 100 kg. Este răspândit in
ins ulele lndonezlei. Fam . Boidae. 5. PytJion m oturu s, şarpele tigru (şar­
pe le u riaş) . Este un şa rpe neveninos, constrictcr, se tnccl ăceşte în jurul
prăzii până o omoa ră prin s ugrumare, apoi o înghite întreagă . Atinge
lungi mea d e 4-6 m . Tră i eşte in sud ul şi sud-estu l Asiei. 6. Boo cani-
nil , şarpele car d e câ ine. Este un şarpe arbo n col , de cu loare ve rde,
lu ng de 3-4 m. Trăieşte in părţile nordice ale Americi i de Sud. 7. Eun«-
tt!S murinu s, anaconda. Duce o viaţă mai m ult acvatică. hr ărundu-se cu
peşti. Ati nge lungi mea de 5 - 10 m. Aria d e răspândire este Brazilia
 şi America Central ă . 8. Bila consfrictor, şarpele bea. Este cel ma i fru-
mos şarpe şi atinge 3-6 m lun gim e. Trăieşte din Mexic până in
Argentina. Fam . Colub ri d ae. 9. Natrix natrix , şarpele de casă. Corpul
are un colorit cenuş iu cu puncte negre. Se recu noaşte uşo r d u pă o
pată semilunară galbenă sa u albă, d e fiecare parte a ca pulu i. Ati nge
lungimea de cel mult 2 m . Este răspândit în într eaga Europa, iar spre
est, până în lran. 10. Natrix trssrlIata, şarpele de apă . Corpul are un
colorit galben-măsli nîu, cu pete mari, adeseori pătrate. Atinge lungimea
de 1,5-2 m. Trăieşte în sud u l şi cen tru l Europei, Asia Occidentală .
11. Eiaphe Iongissima, şarpele lui Eseulap. Are co rp ul zvelt, capul mic
şi îngust, iar coad a lungă şi sub ţire . Atinge lun gim ea d e 1,50-2 m.
Aria lu i de răs pâ n d ire es te în su dul ş t cen trul Europei, Asia Mică,
nordul Iran ului. 12. Elaplle auatuorlineata. şarpele dun gat. Se recunoaşte
deoarece are pe spatele cafeniu 4 dungi longitudinale, întunecate.
Lungimea totală este d e 1,80-2,60 m . Comun în Europa Sudică,
Crimeea, Caucaz. 13. Corone îta austriaca, şarpele de alu n . Şarpe neveni-
nos, dar foarte agresiv . Se rec unoaş te d upă două rând uri de pete
cafenii, dorsale. Talie mică, 60-75 cm . rar pâ nă la 1 m . Trăi eşte în
Europa.
145
 1

_-=0=-

~ .
<=""
• •
c

~.

,
O RD. SQUAMATA. Fam. Elapidae. 1. Naja naya, co bra indiană,
şarpele cu ochelari . Pe gă I are un d esen in formă de ochelari . Şarpe
foarte ve ni nos. Atinge lungimea de 1,40 - 1,80 ro şi trăieş te În su d-
estul Asiei. 2.. Naja nigricoflis. şa rpele scuipăto r cu gâ tui negru . Când
atad sau se apără s tropeşte cu o saliva foarte pu ternic otrăvi toare
care arde u nde atinge pielea . Lungimea t otal ă 1.50-2,20 m. Trăieşte
în Africa Cen tra lă şi de Sud. 3. M icru rus corallinus, şarpele coral. Are
corpul cilmdnc, lung de peste 1 ro şi v ă rga t cu inele roşii . galbene
negre . Veninul să u poate pa raliza prada, dar nu o moa ră omul. Trăieşte
in America de Sud, Antile. Fam . Hydrophiidae. 4. Pelamys JllatuTlIs,
şa r pel e marin, veni nos. Are regiunea ca u d a lă mult t urtită lateral, SC T-
-.
• -
•
vind u-i la lnot . Atinge lungimea de 1 m şi trăi eşte În Oc . Indian şi Oc.
Pacific. Fam . Viperidae. 5. Vipt'ra bt'rus. vipera neagră. n ăp â rca . Se
poa te recunoaşte d upă forma tri unghiulară a cap ul ui. că tre ceafă având
un d ese n in forma litere i V. ia r pe co rp o bandă d o rsal ă in ztgzag.
60 -80 cm . Este răspănd ită ap rOdpe in toa tă Europa. nord ul şi centru l
Asiei. 6. Vipt'ra a1'pis. vi pera espts. Talie mică . 60 - 80 cm. Trăieşte În
sudul şi ce ntru l Europei. 7. Vipt"ra ammodytes, vipera cu corn. Pe cap are
şi un dese n În forma litere i H. ia r pe corp o bandă do rsal ă, formată d in
romburi. în vâ rfu l botului are un corn moale. acoperit cu so lzi. Are
lungimea de 70-100 cm. Trăieş te În sud ul Eu ropei, Asia Mică. 8. Cro-
ta/us horridus, şa rpele cu clopoţei . Şa rpe veni nos, care v â nează noaptea,

146
.
 - -
-
•
- -...-. -
...,,::;;:::::-
~
~'-.'
-

• . ".

-.
patoTită unui o rga n termorece ptor, existent ina}nteil och ilor, cu care
poate percepe razele calorice emise de pra d ă . In vâ rful cozii poartă
nişte inele solzoase, care În timpul mişcării, lovindu-se intre e le, prod uc
un sunet. Şarpe de talie mare, 1,50-2 m, t răieşte În partea oriental ă
a Statelor Unite a le Americii.
ORD . CRO CO DYU A. Fam . Crocodylfd ae . 9. Crm:odylus nsicticus,
crocodilul de Nil. Partea dorsal ă il gatu lu i es te acoperită cu solzi netezi,
necarina ţi şi prezi n t ă 4 scuturi nucale mici. Falca i nferioară cu cel
mult 30 d i nţ i. Atinge lungimea de 6 m, iar o varieta te il sa d in Madagas-
car, 10 1Il. Este răs pâ ndi t În apele interne şi litoralul mărilor Africii.
Fam . Gavialidae. 10. GUl.'ialis xallxetiflls, gavialu l. Având botul lung,
-
su bţire,dllatat numai la vâ rf, este un mare văn ător de peşti . Lungimea
max imă este d e 6,5 m . Trăieş te În Iluviile: C ange, Brahmaputra, Indus
de. Fam. Alligatoridae. 11. Allig'lt'lr mis sissiJ'pil'l1sis, a liga to ru l. Are pc
rnandibul ă 40 de dinţi. Atinge lungimea de 4 -5 m. Se rec u noaşte
după bo t ul lu i scurt, turtit, ca de ştiucă. Este răspând it în apele d ulci
d in sud-estul Statelor Unite a le Americii ş i În special În fl uviul Mis-
<issippi. 12. Caimon latirostrie, cairnanu l. Are pe fata ventrală scu tu ri
osoase, care dublează pe cele ccmoasc, Io rm ă nd adevărate zale. Are
bot ul foarte scurt, trunc hia t la virf. Atinge lungimea de 3,5 rn. Aria lui
de răspândire este America de Sud .

147
...

CLASA AVES (Păsări)
Pă sări le sun t vert ebra te tctra podc, homoote rmc (cu tempe-
ratura corpu lu i con stan tă), adaptate la zbor.
Membrele a nterioare su nt transforma te în aripi, ia r cele pos-
tenoarc ser vesc la mers, la s ta ţionat, iar la m ulte grupe de păsări
şi pentru îno t. Corp ul es te acoperit cu pene - formaţiu ni cor-
noase eptderrruce cu rol de p rotec ţie mecanică şi termică. Tota-
litatea lor formează penajul. O pa nă se co mpune d in tr-un ax
longitudinal, care are două părţi: u na bazală, goa lă în inter ior,
fixată in teg ument, nu mită calam us şi alta ex ternă, plină în in-
terior, rahisul. Pe rahis sunt inser a te, de o pa rt e şi de alta ,
două rân d uri de ti]e inguste numite barbe sa u ra mi . Barbele au
pe laturile lor , alte două râ nduri d e ti]e fine num ite barbu le sau
rad ii, iar aces tea sun t p revă zute pe laturi cu numeroase c ă rltgc
mi ci sau radiole. Pr in intermediu l acestor radiole barbulele
se unesc între ele for m ând o reţea d easă, ca re dă pcnci mai
mul tă rigidita te, un aspect u nitar de I a rn ă . Rahisul cu ba rbele şi
ba rbulele formează pa rtea I a tă a penei. steagu l sa u vexill um. Se
deosebesc tr ei cate gorii de pene: pe nele d e contur, penele fili-
forme ş i p uful. Penele de contur su nt penele vizibile care aco-
peră corpul. Din tre acestea s-a u d i feren ţia t unele cat egorii de
pene specializa te: remige, rectrice, tec trice , vibrize şi pene orn a-
mentale. Rem igele sunt penele mari ale aripilor, care servesc
pentru zbor. Rcctriccle su n t penele mari ale cozii, se rv ind d re pt
câ rmă. Tectricele su nt penele de contur, ca re acoperă arip a la
baza remigelor , iar vibrizele sun t pene cu aspect de peri, care se
găsesc la baza ciocului sau in jurul nărilor, la unele păsări ca:
r ăpitoarele de zi e tc. Penele de orn a ment a u lu ngimi, structuri şi
culori d iferite. Penele filiforme (filo pl ume) au o s tructu ră sim-
plă, fiind aşezate câte 1 - 10 la baza penelor de contur.
Intre penele de co ntur, la m ulte grupe d e pă sări, se găseşte
puful. ca re accent uează fu nc ţia te rrnoregulatoare a pe najului.
Puful a re rahisul foa rt e scurt, ba rbele şi barbulele lungi şi flex i-
bile, ia r rad iolele lip sesc, apărând ca un buchet moale.
Schim ba rea penelo r, că d erea pe nelor ve chi şi înlocu irea lor
cu altele noi se nu meş te năpâ rli re. Ea se petrece o d ată , de
do u ă ori sa u chia r d e trei ur i pe an . De regulă, n ă p âr l i rea se
face pe râ nd , puţine fiind păsările care îşi leapădă toat e penele
d eo d a tă . Pă să rile a u un colorit al pe na jului foart e variat, dese-
ori d e o rară frum useţe . Acest în ve li ş de pe ne u şo r, ca ş i forma
aerod i namică, su n t adap tă ri la zbor.
Tegumentul păsărilor este foar te su b ţire ş i lips it de glan de,
cu excepţia gla n dei u ro p igie ne , situa tă d easupra cozii. Secreţie
ei unsuroas ă es te răsp ândit ă de p asă re cu cioc u l printre pene,
făcâ nd u-l e moi şi u ns u roase. încâ t apa nu se prinde de ele
Această gl andă este mai dezvoltată la păsă rile acvatice ş i lipseşte
la cele d in ţinuturi secetoase: d ropie, s t ru ţ etc.
Scheletul păsă ril or prezintă o ser ie de trăsături caracteristice
ca adaptări la zbor ş i la me rsul biped . Ca racteristica esenţial ă
constă în fap tu l că oasele prezintă goluri p line cu aer. Cele mai
multe oase su nt în legătură cu p lămâ nii şi cu sacii aericnt. Pn eu-
maticit a tea este mai dezvoltată la păsă rile bune zburătoare ş i
este mai redusă la cele care zboară greu sa u ca re nu zboară
de loc, cum este s tru ţu l. Această s tructu ră, precum şi s u bţierea
pereţilor oaselor lungi, fără ca rezi s ten ţa lor să scad ă , contribu ie
mult la reducerea greu tăţii specifice a corpului . Craniul, com plet
osificat , cu oase subţiri, pneumatice, strâns sudate intre ele, are
o formă gl obu la ră ş i prezin tă dou ă fose orbita le lar gi. Fălcil e,
lipsite de dinţi şi îmbrăcate în tec i cornoase, formează cioc ul. Ca
148
. ------ - -'","-
şi la re p tile, craniul se articu leaz ă de pr ima vertebră cervical ă
(atla s) printr-un singu r condi l occipital. dar în aşa fel încât formea-
ză cu coloana vertebrală un unghi d re pt, si tuaţie corelată cu
staţionarea şi mer su l biped al păsări lor.
Coloana vertebra lă es te alcă tuită d in cele cinci regiu n i, cu
u rmă t oare l e ca rac te ris tici. Reg iu nea cc rv icală este forma tă din
11- 25 ver te bre, artic ulate foa rte m obil între ele , perm i ţâ nd
ca p ul ui mi şcări co mplexe. Regiu nea do rsal ă este alcătuită din-
tr-un nu măr va ria bil d e ve r tc bre (5 - 10) concrcscute între ele,
d â nd o m are rezis tenţă tru nchiulu i. De vertebrele d orsale se
arti culcaz ă coaste bine dezvo lta te, forma te di n două segmente
d intre care u nul vertebral şi altul s ternal, a r ticu la te mobil. în
unghi aproape d rep t, orientat c u vâ rf ul îna poi.
Această formă a coastelor permite cu tiei toracice să-ş i schimbe
volumul, prin depărtarea ş i apropierea s te m u lu i d e coloa na
vertebra lă, schimbare acţionată de m uşchii intercostall În tim-
pul respiraţiei, numai când pasărea nu zboa ră .
Pe marginea posterioară a segmentului vertebral. fiecare coastă
are câ te o ra mură orientată po ster ior, care se sprij ină pe coasta
imediat următoa re. Aceste ra muri, n um ite a pofize uncinee, dau
o ma re stabilitat e cutiei toractce. La majoritatea păsărilor s tcm u l
es te bine dezvolt at , având o creastă medlanventral ă puternică,
numită ca renă. ca re oferă o su prafaţă mare de i nserţie muşchilor
pectorab, m u şchii zborul ui . Păsările bu ne zb u ră toa re, ca şi cele
ce folos esc aripile la înot (pinguinii), a u carena bi ne dezvoltată
şi se numesc păsări ca re na te, în opoziţie cu păsă rile ca re n u
zboară şi car e În majori ta te a u stemul lips it de carenă - păsări
acarcnatc. Regiunea lombosecral ă este constitu i tă dintr-un sin-
gur os numit os ul sac rum sa u sinsacru. La for marea sa pa rticipă
10 -22 vert ebre, d in tre ca re 5 - 8 lombare, 2 sacrale şi câteva
caud ale . Astfel, s-a mărit m ult s uprafaţa de fixare a cen tur i!
pe lvicne. ca urmare a adapt ării păsărilor la mersul bi ped ş i la
a terizare. Regi unea cau dal ă are cîteva vcr te bre libe re, u rma te de
alte vertebre (4 - 6) terminale, su da te Între ele, ce formea ză un
os com p rima t la teral. aşezat a proape perpendicu lar pe co loa na
vertebrală , n u mit p igos til sa u urost iI. Ce ntu ra scapula r ă ş i
membrele an terioare, adapta te la z bo r prin transformarea lor în
a r ip i, a u suferit unele mod ifică ri s peci fice p ă s ă ril o r. As tfe l,
omopla tul . lung şi lăţit in formă de la mă de sabie, este a şezat in
lungul părţii d orsale, paralel cu coloana vertebrală. EI este un os
mobil, a vâ nd ca p ătu l dista l libe r, alunec ând u şor pe coaste.
Coracoidul, un os puternic s itua t ve ntral, cu orientare posteri-
oară, es te articulat seruimobil, cu ca pă tu l d istal de stern, iar cu
capătul proxima l unit fix cu omoplatul. Clavicula. os ventral
orientat anterior, est e subţire . Cele două cla vtculc au ca pe tele
distale s uda te Între ele , formând furca p ieptului, furculi ţa sau
i ad eş ul . Aceas ta întăreş te mult centu ra sca pu l a ră. fa ră a-i modi-
fica mob ilita tea în timpul zborului. La joncţiu nea extremităţilor
p roxtmale ale omopla tu lui ş i coracoid u lui se formează ca vita tea
glen oidă în care se artlc uleaz ă os ul h umerus. Scheletul membre-
lor an terioare este format din humerus, radiu s şi cu bitus, oase
bine dezvolta te şi alungite. Oasele ca rp iene sun t reduse la do uă ,
iar metacarptcncle la trei , de ca re se artic u l ează tot a tă tea deget e.
Degetele l şi 1II sun t scurte, red use la o s i ngură fa la ngă , iar al
Il-lea es te mai lu ng şi for mat d in do uă falange.
Centura pelviană şi scheletul mem brelor postcricare au sufe-
rit o se rie de mod ificări . Osul ilion, mult l ăţit şi alunglt anterior,
se sudea ză de osul sacrum , poste rior conc reşte parţial cu os ul
ischion, iar ventral cu p ubisul, foa rte su b ţi re şi orienta t cu ca pătu l
 distal înapoi, paralel cu ischio nul. La punctu l de a rt ic u l a ţie al
acestor oase se formează cavitatea cotii oidă. Membrele postc ri-
oare ale păsărilo r su nt adaptate la mers, sărit, alergat şi Înot.
Osul coapsei, fem urul, este foa rte dezvoltat şi îndreptat ob lic
înainte. EI se articulează cu capătu l proximal în cavita tea coti-
Ioid ă , iar cu cel distal de osul tibia. Peroneul es te puţin dez-
volta t, apărând ca un stilet scurt, fuzionat în parte cu tibia. O
parte d in oasele tarsiene sunt conc rescute cu tibia, iar altă pa rt e
cu oasele metararsicne. formând un singu r os alungi t, tarsometa-
tarsul (denumit în mod curent ta rs). De aces t os sunt articula te
falangel e bazalc ale degetelor. Majorita tea păsă r ilo r au patru
degete (1 - IV); la unele păsări d ispare şi dege tul L iar stru ţ u l are
numai două d egete (lll şi IV). Di spozi ţia degetel or este foarte
diferită, perm iţând cele mai variate tipuri de de plasare. Ele sunt:
anisodactile, când primul deget este orienta t poster ior, iar cele-
lalte tre i îna inte; zigodac nle când degetele Il şi III sunt orien ta te
înainte, iar I şi IV înapoi; hc tero dac nle cân d, pe lîngă degetu l I
îndreptat perma nent po sterior, se poa te înd repta poste rior şi al
II-lea; pamprodact ile, când toate cele patru degete sunt îndre ptat e
înainte. Degete le se ter mi nă cu gheare, acestea fiind groase şi
tocite la pă sări l e alerg ătoa re şi scurmă toa re, puternic tncovotate
şi ascuţite la vâr f la răpitoare, subţiri şi lu ngi la speciile arbori-
calc etc. Păsările de baltă au o membrană intcrdigital â, palmura,
prinsă fie separa t pe fiecare de get, fie intre degete. La păsările de
ţ ărm membrane interdigitală este red u să şi u n eş te nu mai la bază
degetel e III şi IV, iar la cele terestre lipseşte de obicei.
Muscula tu ra păsări l o r es te bine dez v oltată, p u ternică la cele
bune zburătoare, re marcându-se vol umul ş i forţa mu şc h i l or
pectorali. Aceş tia sunt i n scra ţi , pe de-o parte, pe centura scapu-
Ia ră şi stern, ia r pe de altă parte, pe humerus, prin contracţi i le
lor asigurăn d m işcă ril e de rid icare şi de cobor âre ale a ripilo r.
La păsăril e teres tre este dezvoltată m usculat ura p icioarelor.
Aparatul di gestiv al păsă rilor se caracterizează prin lipsa
d inţilor, p rezen ţa guş t i, la m ulte grupe compa rtirnen ta rea st o-
macului şi red ucerea in tes tinului gros. Ciocul v a ri ază ca formă
şi mărime În raport cu modul de h ră n i re : scurt şi conic (gra-
nivore], scurt şi s ubţire {insecti vore], curbat la vâ rf şi ascuţi t
(răpitoare), tur tit şi cu zimţi pe margini (raţe, gâ ş te) et c.
Lim ba păsă ri lo r este, în general , p uţ in musc uloa s ă şi aco-
perită cu un stra t cornos prevăzut cu papile. Ca formă, poate fi
subţire, lungă şi foarte mobil ă (ciocănitoare) , ca un jghcab
{colib-i). scurtă ş i tare (răpitoare), scu rtă ş i că rnoasă (pelicani)
sau d ez volta tă, moale ş i cărnoasă (raţă, gâscă). La papagali ş i
la unele păsărele (stu rzl. gaiţă) lim ba este mu scu l oas ă . bine
dez v o l ta tă, pe când la peleca niforme este rudimentară.
Stomacul păsărilor est e diferenţiat în : s tomac glandular (cu
pereţi s ubţiri şi numeroase glande) şi s to mac mu sculos, pipota
sau r ă nza . cu pereţii rn usc uloşi şi o crustă cheratinizată . La
extremitatea posterioară a in testin ul ui s ubţire se deschi d do uă
cecumuri lungi. Rectul, sc urt, se desch ide în cioacă, În care se
mai deschid două uretere şi cond uctele genita le. Pă săril e n u a u
vezică urinară, iar ur ina se eli mină p rin cioacă.
Aparatul respirator al păsări lor are o structură deoseb ită ,
expresie a adapt ări! la zbor a acestor ver tebra te. Ele se compun
din: că ile respiratorii (cavită ţil e nazale, trahee ş i bronhii), doi
plămâni şi sacii acncnt. Tra heea prezintă un laringe ru di men-
tar, iar la bifurcaţia celor d ouă bronhii, un organ fa na tor nu mit
sirinx (prop riu păsări lor) ca re posedă coarde vibratoare ce pro-
duc sunete . La unele păsări acest organ este însoţit şi d e u n
organ de rezona nţă provenit d in mod ifica rea, respectiv mă rirea
unor părţi ale că ilo r res pira torii. La păsările c ă nt ă toarc aparatul
fanator atinge cea mai perfecţionat ă structură şi fu nctie.
Pl ă mâ nii au aspect spongios, fiin d forma ţi d in tr-o reţea de
canalîcule cu diametre d in ce în ce mai fine , dar le lipsesc to tal
alveolele pulmonare. Prin tre canalicu le există o bo ga tă reţea d e
capilare sanguine, care asigură oxigenarea sângelui şi descă r-
! cerca sa de dio xidul de ca rbo n . P l ăm ân ii sunt în strâ nsă legă­
tură cu saci i aerieni, în n u mă r de 9, ce reprezi ntă d il a tăr i şi
prelungiri ale br on hiilor, de formă m e rnbra no as ă . situate în
cavitatea generală a co rp u lu i, printre d iferite organe intern e,
fiind pu şi În legă tu ră , p rin diverti c ule, chia r cu go lurile oaselor
pneumatice. Ei a u rol ul de a asig ura ventilarea plămânilor În
timpul zborului şi de a reduce greutatea specifică a corpul ui.
Ast fel, p rin ridicarea arip ilor, sacii aer-ierti se dila tă ş i ae rul
pătru n de În ei , trecâ nd prin pl ă mâni u nd e cedează o p arte d in
oxigen; prin lăsa rea aripilor sac ii aeri eni su nt comp rimaţi ş i
aerul d in ei es te elim ina t, trecâ nd din nou prin plămâni, cân d
I a s ă o altă pa rte de oxigen şi ia dioxidul de carbon.
Această respiraţie dubl ă este speci fică păsărilor .
In re pa us, ventilaţia plămânilor este asigurată prin mişcă­
riie cutiei toracice. d a tori t ă ridicări i şi coborârii sternului, acest
meca nism fii nd ajutat de conformaţi a coa stelor .
Aparatul circulator al păsărilor es te mult mai evol ua t, mai
per fecţion a t În compa raţ ie cu al reptilelor. Inima este sit u a tă
în centru l cavităţii toradce, aslgur ănd un echilibru cât ma i sta-
bil in timpul zborului. Ea este relativ ma~e şi tetr ac a m er al ă .
Păsă ri l e a u o ci rc ulaţie du blă şi completă . In general. mc tabo-
lismu l păsă ri lor este foarte ridicat ş i, ca urmare, temperatura
corp u lu i es te ridicată , de 42 -43°C, şi constantă.
Sistem ul ne r vos se carac ter izea ză printr-o s tr uctură mai
comp lexă decât la re ptile, re ma rc ân d u-se dezvoltarea emisfe-
rel or cere brale, a cere be lul ui, care con duce mi şc ăr il e compli-
ca te în timpul zborului şi a anumitor ccntri senzitivi şi motori.
D intre organele d e s i mţ, cel mai dezvoltat ş i perfecţionat
este ochiul, c unoscâ nd u-se faptul că păsăril e beneficiază de o
excepţio nală acu itate vizual ă . Globul ocular este aproape fix în
or bită, fapt co mpensat prin l ărgi rea câmp ulu i vizual şi prin
marea mobili tate a capulu i şi gâtului. Urec hea inte rnă are rol
a uditiv ş i static, prezent ând o s t ructură co mplexă, asemănă­
toare cu cea de la ma mi fe re; în schimb, organele tactile, gus ta-
tive şi olfactive sunt mai p uţin dezvoltate.
Aparatul genita l al masculilor este form a t din două testicule de
la ca re pornesc canalele de evacuare ale produselor sexuale, ce se
deschid în doac ă. Aparatul genital femel este, de regulă, impar,
fiind redus la un s ingur ovar (cel stâng). Ovarul şi oviductul drept
sunt red use. Oviductul prezintă În porţi unea posterioară nişte
glande spec ia le care secretă în jurul ou lui coaja calca roa să.
Majoritatea păsărilor su nt monogame, când un mascu l se
tm p erecheaz ă cu o singură femelă. Alte păsări sunt poligame,
a d ică un mascul fecu n d ea ză ma i m ul te feme ie. De reg ulă, În
cazu l p oli gamiei, masculul nu se î ngrijeşte de clocit ş i de creş­
te rea puilor.
Se cu nosc şi cazu r i de poliandrie, .c ând aceeaşi femelă se
împen.x . h ea z ă cu mai m ulţi masculi . In acest caz, de regulă,
mascu lii se ocupă de docil ş i de ingrijirea puilor.
Păsă rile s un t oviparc, fcm elc le depun ând ouă bogate în vite-
lu s nutr itiv (o u ă te lolecite) , acoperi te d e o coajă ta re, calca roasă .
Păsă rile c uibă resc, clocesc, h ră nesc şi îngrije sc puii. Ele î ş i con-
s tr u iesc sa u arnenajeaz ă cu iburi în care femelele depun ou ă l e
pe care, în general, le clocesc ambii părinţi, cu rânduI. Se Întâl-
nesc şi caz uri când cloceş te nu mai femela (găi na, cu rea et c.). iar
la alte specii numai rnasculul (nandu. em u. casuerul etc.). Există
ş i unele specii care nu-şi clocesc sin gu re ouă l e. A şa sun t gă i ni l e
de gu noi (Fam. Megapodidae) din ţi nu tu r i l e a ustralicne. Acestea
de p un ouă le În grămezile de vege tal e ca re, prin descompu-
ne re, prod uc căldura necesară incubaţie i. A lte păsăr i depun
ouăle în cuibul unor p ăs ă rele. pe seama căro ra Iasă clocirea şi
creşterea p uilor (parazntsm nid icol , de cuib ). Unii pui r ăm ăn
în cu ib unde părinţ i i le aduc hrana şi îi ingrijesc până când
sunt capabili de zbor (p u i nl di coli). alţii părăsesc cu ibul ime-
d iat d u p ă eclozlune. urmând părinţii ca re îi co nduc în c ă u ta rea
h ranei şi- i a pără de d uşmani (pui nidifugi) .
Păsă ri le sun t astăzi vertebratcle cu cea mai la rgă ră spândire
pe suprafa ţa G lobul ui . Aceas tă mare performanţă a fost po si-
bilă da to rită adapt ări! p ăsăr il o r la zb or, care le-a dat posibi-
lita tea de a se de p lasa u şor, pe d i s tanţe m a ri şi d e a înv inge
toa te obstacolele na tu ra le, p recu m ş i tc mpcraturii r id ica te şi
con stante, p ă tru n z â nd şi în ţin u tu rile cu cea mai a spră climă.
Odată cu această l a rgă răspân d i re, păsăr ile s-a u adaptat ş i la
cele m ai va r iate m edii d e viaţă , d iversific ând u-se, astfel, în mai
multe grupu ri ecologice: pă să ri acvatice, păsă r i de ţă rm, păsări
de s tepă şi deşert, păsări de tufiş ş i pădure etc.
Ele s-au adaptat şi la cele m ai d iferite regimuri de hrană :
insec tivore, gran ivore. frugivore. ca mivore. omnivore etc .
Păsă rile ca re se dep lasea ză toamna de la locul de cui b ă r i t la
cel de ie rn a t, cu o cli mă mai cal d ă şi hrana mai ab u nden tă,
tn torc ă d u -se prim ăvara Înapoi, se numesc păsări m igra toare.
Aceste păsări se împart în oaspeţi de v ară, oaspe ţ i de iarnă şi
păsări de pasaj . Mai puţine la n umăr s u n t acele păsări ca re
n u -ş i pă răsesc ţin uturile de c uibărit, n umite păsări seden tare.
Pă să ri l e actuale cu pr ind circa 8600 de specii, grupate În 28
de ordine (după E. M a y r ş i D. A m a d o n).
149
 Ordinul Struihionijormee es te reprezenta t, astăzi, printr-o sin-
gu ră specie: Struthio came ius. Fiin d o pasăre terestr ă, a da pta tă
la v iaţa d e stepă. în treaga sa structură oglin d eş te aces t mod de
v i a ţă. Stru ţu l a rc un corp ro bus t, gâ tui lu ng şi subţi re, iar capul
foar te mic în ra port cu tr unchiu l. Atât ga tu l cât ş i capul sunt
golaşe . Ar ipile au schelet normal. dar sunt nefu nct ionale. Oa -
sele pubiene, bine dezvolta te şi s udate pe lin ia medlo-ventral ă ,
formează simfiza pubian ă, caz u n ic la pă să ri . Picioarele, lungi,
sun t prevăzu te cu câte două deget e (III ş i IV) cu gheare scurte.
Red ucerea nu mărulu i d e degete este o adaptare la fugă . Struţii
tră iesc în cârdun, dar in perioada re producerii se separă in
perechi şi a mbele sex e p a rti ci pă la clocitul şi îngrijirea puilor.
Ord inul Rlleiformes cuprin de s t ruţ i i sud-americani, mai m ici
d ecât cei afr icani. Oasel e isc hion sunt uni te medio-ven tral
într-o si mfiză i schi a t i c ă , ia r p icioa rele a u câte trei degete. Astăzi
e xistă un si ng~r gen cu două specii: Rhea americana (nandu) şi
Rhea danoinii . In timpu l re pro d uce rii se for mează cete compuse
din câte un mascul şi 6-8 femeie (poligamie), ia r masculul
cloceşte şi îngrijeşte puii.
Ordinul Casuariiformes este re p rezentat prin casuari şi pă să­
rile emu din Australia . Aripile acestor păsări sunt a trofta tc, în
schim b pici oa re le s un t scur te, osoase ş i termina te cu trei degete
(cele an terioare) . Penele, foar te lu ngi şi subţi ri, sunt prevăzute
cu u n h ipora his dezvoltat. Rect rice le lipsesc. Ca şi la reiforme.
numai masculii clocesc şi îngrijesc puii. Din acest ordin face
pa rte genul Caeuariu s, cu şase specii ş i genul Dromiceius (Dro -
maius), cu o si ngu ră specie. Genu l Cosuarius se ca racte rizează
printr-o creastă cor noasă. în for mă de coif, situată în regiunea
frontală, iar capul ş i ju m ă ta tea superioară a gâ tului, viu colo-
rate, sunt lipsite de pene . Genul Dromiceius se deosebeşte de
casuar prin lipsa coifului , ca p ul şi gâ tui fiind acoperite cu p ene.
Ordinul A p terygiformes (păsările Kiwi) cu prinde un si ng ur gen
cu trei speci i, răspâ ndire în No ua Zeelandă . Sun t păsă r i noc-
turne, de m ărim ea u nei găini, cu gâtui scurt şi gros, ciocul
lung ş i u şo r cu rbat în jos, nările situa te la vâ rf, caz unic Între
păsări. Corpul este acoperit cu pene lungi, s ubţiri, cu aspect
filiform, ia r a ripile reduse sunt ascu nse între penele corp u lu i.
Picioarele sunt r ob ust e şi te r m inate cu câte patru degete.
Masculul cloceşte ouă le ş i creşte pu ii. Din acest ord in face parte
A pte ryx au stra/is (Kiw i) ca re, d in cauza vânatului excesiv, a
deve ni t as tăzi tot mai rară .
Ordinul Tinamiformes (giiilluşele de pampas) . Păsările di n acest
ordin au aspectul unor găin i mici, deplasându-se ma i mult prin
alerga re şi foart e p u ţin prin zbo r. Aripile lor sunt scurte, la te şi
rotunjite, iar coada scurtă . Nă rile, acoperite cu o piele moale,
su nt situa te in j umă ta tea di stal ă a ctocului. Numai masculi i sapă
cu ibu ri, clocesc ş i îngrijesc puii, iar feme lele contin uă să se Im-
perecheze cu a lţ i m asculi. O rd in ul es te re prezen ta t printr-o sin-
gură familie cu 9 genu ri şi 35 spec ii, r ă s p ăndi tc În p ampasunle
şi pădur il e A mericii, din Pa tagonia p â nă în Mexic. Eudrcmia.
Ordinul Splwnisciformes cu p rinde 17 specii de păsări marine
grupate într-o s ingură fa milie. Ele sunt p ăsări nezburătoere,
ada p ta te exclusiv la înot, cunoscute s ub numele de pingu ini
a nta rc tici. Corp ul lor este al ungit şi u şor tu rt it dorso-ventral.
Penele de pe trunch i sun t scurte, cu ra hisul fle xibil, de forma
unor solzi. Ele acoperă corp ul în mod uniform, ca o bl ană foa r te
deasă, fără să lase a p te rii. Ar ipile su nt sc urte, acoperite cu pene
asemănă toare celor de pe trunchi , iar piesele lor sc hele tlce sunt
aplatizate. As tfel, aripile sunt transforma te în l ope ţ i cu ca re
p ăsările înoa t ă su b a pă , p icioarel e fiind folos ite doar d re pt
câ r mă. Picioarel e, sc u rte, a u tarsul lăţit, cu oasele incom p let
su d a te, iar d ege tel e sun t orienta te înainte şi un ite pr in mem-
bran e in terdigi tal e co m p lete . Picioarele fiin d inserate pos te rior,
cor pu l ia o po z iţie vert ica lă în tim p ul staţion ării p e uscat, unde
pingu in ii se dep lasează p rin me rs, iar la nevoie se târ ăsc pe
bu rt ă cu ajutorul p icioa relor ş i ari p ilo r. Schelet u l este for ma t
d in oase ta ri , p line cu măduvă. Ste rn ul prez intă o ca renă bine
dez v olta tă . Pinguini i de pun u n ul sa u d ou ă ouă. Puii , de tip
nidi col, su nt a coperi ţi cu pu f negricios şi prezi ntă o de zvol tare
postembr i onar ă rel a tiv lentă. Pingu in ii t răiesc in colonii mari
(uneori ch iar un m ilion d e indivizi) pe coastele Antarctidei şi
insulelor vecine, pe coastele su d ice ale continentelor a us trale şi
a rhipelagu l Oalapagos, în lungul cure nţil or reci. De biologi a
acestor pă sări s-a preocupat ş i E m i i R a c o v i ţ ă obse rvâ n-
, O rdinul Falccmiformes cu p rin de pă săr il e răpitoa re de zi. Foarte
du-l e În timpul că lă to riei sp re Polul Sud, pe vasu l Bclgicc .
Ordinul Procellariifimnes cuprinde trei famili i cu circa 90 spec ii
de păsări marin e şi oceanice, pelagice, de larg, care vin la ţărm
150
numai î.n timpul cuibărirului. Ele a~ un cioc \ung.. comprimat
la teral ŞI prevăzut la vâ rf cu o muchie cornoasă , ascuţi.ta şi. mult
curbat ă. nările se deschid la capătul unor tubu ri cornoase, de
unde şi numele aces tor păsări de «tubinari». Poarte bune zbur ă­
toare, ele a u muşchi i pectorali şi carena foarte dezvoltat e, iar ari-
pile sunt lungi şi Îngu ste, aring ând. la unele specii o anvergură de
3,5 m. Sunt bune înotătoare, iar re pământ se d eplasează cu di-
ficultate. l şi aleg locul de cu ib ă ri t pc insulele st âncoasc, unde îşi
arnenajeaz ă cuib uri în crăpăturile stâ ncilor sa u pe pământ. De
regu lă , depun câte un singur ou . Pu ii sunt nidicoli. Aria lor de
răspâ ndire se intinde pes te toate oceanele lum ii, cele mai multe
specii fiind, însă, septentrionale. Procelariiformele a u diferite talii.
cea mai ma re sp ecie fiind albatrosul (Diomedea exutane).
Ordinul Podi cipe âij onnes (corcoâci i). Ace st ord in este re p re-
zentat printr-o singură familie cu circa 20 specii de p ăsă ri, ex-
clusiv acvatice, foa rte bu ne înotătoare şi scufu n d ătoa re, dar slab
zburătoare. Corpul lor este alungtt, com pri ma t dorsovcntral şi
acoperit cu pene dese, moi, rn ătăsoase şi unsurcase, strâns lipite
d e corp. Capu l şi ciocu l su nt u şor com pr ima tc la te ral. gâtul
relativ lung şi su bţire, picioarele situa te în apropierea extremitătii
posterioarc u şu rea ză mult inotul ş i scufundarea. Tarsul este
comprimat lateral, degetul posterior (1) mic, iar cele trei, anteri-
oare (II, 111, IV), su nt lu ngi ş i fiecare prevăzu"t cu câ te o mem-
b ra nă î notă toa re propr ie; ghearele s unt l ă ţi te. In tim pul cuibări­
tului, perechile î şi clădesc pe apă un cu ib plutitor şi umed din
p lante acvaticc în care dep un 3-8 ouă . Puii, nidifugi, părăsesc
imed iat cuibul ur mân d părinţii, alăt uri de care se depri nd să
inoat e şi să -şi ca u te hrana. Aria de ră spând ire cuprinde Glob ul,
cu exce pţ ia regiunilor arctice ş i anta rctlce.
U ri/UlUI Covuţ onnc« cuprmdc- o si ngu ră fa m ilie, cu un gen şi
patru specii de păsări acvatice. ca re a u multe caractere
adaptative foarte asemănătoare cu cele ale ordinul ui Podicipe-
diformes , constitu ind un exem p lu de conve rgenţă. Se deose besc
însă, de acestea p rin rec tricele no rmal conformate, da r scurte,
p rin palmura completă a degetelor anterioare ş i printr-o serie
de caractere anatomice. D in acest ord in fac p ar te cuju nâacii. Ei
trăiesc pe apele d u lci ş i lagunele din regiunil e a rctic e. ia r toam-
na migrează spre sud, petrcc ă nd ia rn a pe a pe le d in zo ne le tem-
perate. Depun două o uă, ia r puii sunt nidifugi. Veşmântul lor
ven tral se poate folos i ca o bl ană pentr u căptu ştrca hainelor.
Ordin u l Petecaniformes co nţine 5 fa m ilii d e păsă ri ma rine şi
de apă dulce, foa rte bune înotătoare, unele chia r scufund ătoare,
iar câ teva s unt z burătoare excelente. Do uă ca ractere le deo-
sebesc d e cel elalte pă sări : ciocu l lu ng şi p u ternic şi limba scurtă.
Tegumentul di ntre cele d o u ă ramu ri ale man d ibu lei este golaş
şi exte nsibil, a vâ n d ro lu l u nei p ungi care fol oseş te la străn­
ge rea hranct. Picioa rele sunt sc urte, cu ta rs ul comprimat late-
ral şi cele p a tr u dege te u nite printr-o palm u ră co m p l e tă, ceea
ce nu se mai întâlneşte la alte păsări. Gâtui este lun g, corpul
robust şi acoperit cu penaj d es ş i abunden t, ia r arip ile sunt
mari ş i p u te rni ce. Cu i băresc în desi ş ul b ălti lor, pe arbori, pe sol
sa u prin t re stânci, depun ând 1 -4 ouă. Pui i su n t ni d icoli.
necesit ând o îngrijire îndel u ngată din pa rtea p ărin ţ il o r, fiind
hrăniţi p ri n regurgita re. Pelecaniformele sunt păsări col o r uale.
r ă sp â n d i te aproape pe în treaga supra fa ţa a Globulu i.
Ordinul Calliformes (Calinacee) constituie un gru p omogen de
p ăsă ri fitofage de pădu re (arbortcole şi teric ole) sau de s tep ă.
Galiformele sunt păsări greoa ie, cu corpul robus t ş i acoperit cu
u n penaj d iver s colorat. Ciocul es te sc u rt, gros, ta re, cu maxi-
la ru l puţin curbat peste m andibul ă . Aripile sunt scurte şi rotun-
jite la vârf. Sun t păsări slab zburătoare. Picio a rele puternice se
te rmină cu câte patru degete prevăzute cu gheare lu ngi, groase
şi uşor cu rba te, adapta te la sc ur mat pă mântul în că u tarea
hra nei . Mascu lii a u adesea un pin ten tare pe tars. Guşa şi pipota
lo r sunt bine dezvoltate. Ma joritatea s pec iilor sunt poligame.
Pcmelclc depun mai multe ouă (chiar pâ nă la 15) pe care le
clocesc singure. Pu ii acoperi ţi cu p uf boga t şi d es sunt nidifugi.
Galifor mele sunt împă rţ i te în 57 fam ilii, cu sp ecii răspâ nd ite
pe in tregul G lob, cu exce pţia Antarcticii.
Din ga bformclc sălba tice s-a u obţin u t n umeroase rase domes-
tice, de o ma re i m por ta n ţă econo mică (găini, c urcanl, bibilici);
alte specii (faza n u l, p re pel ita. pot âm tch ea) se valorif ică pe ca lc
c i negetlcă.
bu ne zb u ră toa re, ele a u cor p ul robu st, pie p tul la t, musculos,
iar a ripil e lun gi. Cioc u l p ute rnic, t urtit lat eral , a re ma xila ru l
arcui t, cu vâ rfu l ascu ţit, mult curbat p este ma n dibu l ă . La baza
 maxilarului se afl ă o parte lipsită de pene, de cu loa re, În ge ne-
ral, gălbu te - cero ma - , în ca re se d esch id năril e . Picioarel e
au tarsul, de regulă, golaş, ter mina t cu p atru d ege te p rev ă zute
cu gheare pute rn ice, m ult curbat e şi ascuţ ite, adaptate la pr ins
şi sfăşia t prada. Văzul est e deosebit de bine dez vo lta t. Da tori tă
fap tului c ă se hrănesc c,u organis me a ni mal e, stomacu l tritu ra -
tor este slab dezvo ltat. In general, fakoniformele se h răn esc cu
p r ad ă vie. Unele v ânea ză mamifere mic i, alte le pă să ri, re p tile
şi chia r insecte, ia r alte le urmă resc şi prind p eşte. Un num ă r
mic de pă sări se hrănesc cu cadavre ş i ch iar cu fr uc te . Ră pi ­
toarelc de zi sunt mo nogame. In mo mentu l ccloziuni i pu ii su nt
acoperiţi cu un p uf des ş i văd . Ei sunt nidicoli, fiin d h ră ni ţi ş i
îngrijiţi de părinţi mai mult tim p. Aces t ord in cu p rinde ci rca
285 s pecii, r ăs p ă n d i tc pe în treaga s u p ra fa ţă a G lo bu lu i, cu
exce pţ ia An tarc ticii şi Polin eziei orientale.
Ordinul Ciconufonne« este reprezentat prin păsări ca re trăiesc
pe lâ ngă ape in ţinuturi mlăştlnoa se şi pe câmp ii joase ş i umed e,
mai rar aride . Ele prezintă , atât În organizare, câtşi în com po rta-
ment, nu meroase adaptări la aces t mod de v ia ţă . In general, sunt
păsări de talie ma re ş i mijlocie, cu gâ tu i lung şi flexibil şi ciocul
lung. Adapta te la deplasare în a pe puţin ad ă nci . p icioarele lor
sunt înalte, au regiunea i nferioară a tibiei ş i ta rsul com plet lipsite
de pene. Din această ca uză, păsă rile aces tui ord in a u mai fost
nu mite « picioroange "sau « catalige ». As tfel, ciconifo rmele se po t
deplasa prin ape pu ţin adanci, fără să-ş i ude penele. Picioarele se
termi nă cu câte 4 deget e lungi, libere (lipsite de palmură ) sa u
prevă zute cu o scurtă membrană, care u neşte numai la ba ză de-
getele fII ş i IV. Cu ibăresc În ju ru l ape lor, de regulă, in vegetaţia
pal u str ă , in copaci sau di rect pe sol. Unele cu i băresc În colonii
mari. Puii sunt nidicoli. Păsări l e din ordi n ul Ciconiiionuee sunt
repartizate in 4 familii, având o l argă ră spân dire pe a proa pe În-
treaga suprafa ţă a Globului, cu excepţ ia reg iu nilo r polare. Speciile
din ţinu turile temperate ş i reci pă răsesc, iarna, regiu nile de cu ibă ri t
migrănd in sudul zonelor tem pera te sa u în cele calde. Din aces t
ordin fac parte: berze le, stârcii, lop ă tarii e tc.
Ordinul Pnoenicopteriformee a rc o s i ngu ră fa milie cu 3 gen u ri
şi 6 specii de pă sări, cu nosc u te su b nu mel e de jl ami llgi. Ei se
ca rac terizează p rin picioare e xtre m de inalte, ta rsu l fii nd d e
trei ori mai lu ng dec ât fe m uru I. Au câ te 4 degete, d in tre ca re
cel posterior este foa rte scu rt, iar cel e trei a n ter ioa re s unt unite
prin membra nă i n terdi gi ta l ă . C ă t u l. foa rte lung şi flexibil, est e
alcătu it din 19 vertebre. ia r ciocu l scurt, În raport cu lungimea,
g ăt ulul . este înalt la ba z ă ş i d e la j u mă ta te cu rba t bru sc În jos.
Pe margine maxilarul are le me co m oase, cu ro l d e filtru , iar
limba este dezvo lta tă ş i acoperi tă cu pa p ile cornoase. Flamin gii
trăiesc, ca şi ciconiformele. pe malurile lac u ril or, lagunelor sa u
in locuri mlăştlnoa se, unde î şi ca u tă hra na . Pe ntru aceasta , ele
îşi intorc capu l cu vârfu l ciocul u i înd reptat înapoi, a şa încât,
maxilaru l ajunge sub mandibulă jos in apă ş i, asemenea ra telor.
fi ltrea ză rnălul , reţin ând org a nismele acvatice. Fla mingii s un t
păsă ri gregare care c ui băresc În colon ii, Îşi constr u iesc cu ib u l
din pămân t ş i resturi vege tale prin loc ur i cu ape mici . Cuib u-
nlc au forma tronconic ă de ci rca 40 - 50 c m înă lţim e. Pu ii s un t
nidifugi şi imed ia t după ecloziu ne in tră În apă , u rmându -şi
pă ri nţii. Aria de ră spând ire es te rcstr ă nsă În zo ne le tro pical e,
subtroptcale ş i în ţi nu t u r ile ma i cald e a le zo ne i te m perate,
exceptând Extremul Orient ş i Oc ea n ia.
Ordinul Aneenformee est e reprezentat prin cir ca 200 s pecii
de păsări î no tă toa re (raţc, gâ~te e tc. ). apar ţ inâ nd la d ou ă fa milii.
Corpul lor alungit es te rela tiv mare şi a parent greoi. Ca p ul es te
compri mat la ter al, ia r g âtu l lu ng. Ciocul d rept şi, În gene ral,
turti t dorso-ve ntral , este acope r it c u o memb rană co m oa s ă .
moale, cu exce pţ ia e x trem i tăţ i ! maxi larului, ca re se tn groa ş ă ca
o unghie cu rba tă pe ste capătul ter minal al ma ndibulei. Ma rgi-
nile ciocului su nt p revă zute cu la me corn oase tra nsversalc şi
paralele Între ele, de unde şi d enumirea aces tor păsări de «Ia me-
. Jirostre». Ele for mează un filtru p rin ca re h rana es te retinut ă ,
iar apa elimi n a tă . A u lim bă că rn oa să . Picioa rele, re lati v scurte,
au tarsul golaş, deget u l poste rior foa rte scu rt , iar cele an teri-
oare un ite pri ntr-o membrană i n terdi gita l ă . Penaju l este com -
pact, asp ru , iar puful ab undent. G landa u ro pi gian ă es te b in e
dez v oltată . Bune zbu rătoa re şi îno tă t oare, unele sunt ş i bune
scufun dă toa re. Cu i băresc în stu fă rişu ri le di n băl ţi ş i mlaştini.
Pu ii sunt nidifugi. Multe su nt p ă săr i migratoare, d a r unel e su nt
sed entare. Ans erif ormele po pulee z ă toate regiu n ile G lo bului,
cu exce pţi a Antarcticii. Atât speci ile domest ice (raţe, gâ şte) , câ t
ş i cele să l ba t ice a u o m are i m p o rt an t ă econo mică .
Ordinul Gruijorme« este cons tituit dintr-un grup eterogen de
pă sări , a parţi nând la 11 fami lii, circa 205 specii care tră iesc pe
maluri le apelor cu rgă toare şi stă tătoare, prin mlaştini, pe câm pii
umede, şesurl usca te şi prin păduri. C ru tformele se caracterizează
prin vertebrele d orsale nefu zionate, cecu m ul intestinal foa rte dez-
volta t, lipsa guş ti. iar degetul posterior lipseş te sa u es te foarte
scu rt şi inserat mai sus decâ t cele an terioa re. Unele, foarte bune
zburătoare, s unt migratoare (cocorii), având aripile bine dezvoltate
şi lu ngi. Altele se depl asea ză prin înot sa u aleargă cu m ultă rapi-
dita te p rin stu fă nşu n sau prin tufi şu n dese. Ca a da ptă ri, acestea
a u corpul co m prima t lateral, p icioa rele rela tiv înalt e, iar arip ile
scu rte şi rotunjite sa u chiar red use şi p u ţin a pte pentru zbor. în
ge ne ral, puii s unt nidifugi. Cru lformcle a u o l a rgă răs pâ nd i re
în regiunile tem pe rate şi tropicale ale G lobului.
O rdinul Charaârufonuee repre zintă un gru p d e păsăr i care
t răi esc obi şnuit în a propierea m ăril or, a a pelor dulci, p e tere-
nuri m l ă ştmoa sc ş i umede şi ch ia r În stereo Pri n fa ptul că
preferă loc ur ile ml ă ştin oa se şi teren urile măloa se, li s-a dat şi
d enumi rea d e " păsări Iimi col e » . In ge ne ra l. su nt pă sări zvelte,
cu ca p ro tund, cioc s u bţi re ş i lu ng, d re pt sa u c ur ba t, flexibil la
bază ş i î nt ărit în rest. Gâtu I este potr ivit de lung ş i gros. Ar ipile
s un t mari şi ascu ţ i te, fiind foart e bune z bură toa re cu exce p ţi a
jaca ni delor. Picioa rel e a u ta rsul in alt şi degetul posterior mic şi
inse ra t mai sus faţă de ce le an terioare, sau li pseşte. Ca radrii-
formele sunt şi b une aler ga toa re, iar unele specii bune tno t ă­
toa re, exceptân d s pec iile e ndem ice d in ins ulele mici care au
pierdut ca p acita tea de zbor. Cu i bă resc izolat, pe p ă m â n t , pe
fru n ze plutitoare ş i foa rte p u ţ i ne pe arbori. Puii s un t ni difug i.
O rd inul co nţine 10 fa m ilii, cu circa 200 specii, având o l a rgă
ră spâ ndire pe tot G lo bu l, in clusi v con tine n tu l A nt arctic.
O rdinul Columbiformee - poru mbeii ş i turturelcle - rep re-
zintă un gru p d e pă sări te r icole şi arbor-ico le, d e talie mijlocie
şi m ică, de la aceea a unei ciocâ rlii până la a u nei gă i ni .
Au corp ul ro b ust, acoperit cu pcne dese ş i pufoase la bază.
da r aspre spre vâ rf. Ciocu l es te alungt t, moal e la ba ză ş i acoperit
cu o pi eliţă în ca re se desch id nă ri l e . Un caz u nic la pă sări este
mod ul lor de a bea a pă. A fu nd ă cioc ul com plet în apă, nările se
închi d ş i sug apa . Carena es te bine dez voltată. Arip ile sun t lungi
ş i ascu ţite, ia r zboru l este iu te şi zgomotos. Pe păm ân t, mer g
păş i n d re ped e, cu pa şi m ă run ţi. Sunt pă să ri monoga me. Speciile
a rbo ricole Îşi instalea ză cu ibul în co paci sa u scorburi, cele de
s tâ ncă în crăpăturile ma i ma ri a le acestora . Depun 1 - 2 ouă .
Clocesc atâ t fe melelc, câ t şi masculii. Din ouă ies p ui gol aşi şi
orbi, care sunt hrăniţi ş i Îngrij iţi de părinţi pân a le cr esc penele
(pui n id icoli] . Caracterist ic este modul de hrăn i re al puilor. Ei
s unt hrăni ţ i de ambii părin ţi, la începu t cu o su bsta nţă l ăp toa s ă
«Ia pte de porum bel », ia r ma i tâ rziu cu o a lt ă s ubsta n ţă mai
con sis ten tă, ambele fiind secreţii ale guş ti. Ma i târziu sunt hrăniţi
cu se mi nţe, prin regurgit a rc. Spec iile ten cole depun ouăl e în
cu ibu ri făcu te pe sol ş i din o uă ies pu i nid ifu gi, acoperiţi cu puf.
O rdin ul Colu m bif ormcs cuprin de ci rca 300 spec ii, gru pate in
d ou ă familii, r ă s p ân di re pe întreaga s u pra fa ţă a G lobul ui.
O rdinu l Cuculiformes tcucii ~i fu raeii) cu pr ind e pă să ri arbori-
col e, cu gheare lungi, Incov oi a tc ş i ascu ţ i te, ta rsu l sc ur t ş i parţi a l
acoperit cu pene. Au degete d e tip zigodact il (degete le II şi III
înd re pta te înainte, iar l ş i IV îna po i). Corp u l alung tt es te aco-
pe ri t cu pene pu ţi n a bun den te, tari şi lipit e d e trunch i, ia r coa-
da, l ungă şi eta l a tă. Ar ip ile su nt lungi şi a scu ţ ite. La cele mai
multe s pecii pena jul es te intens ş i fru mos co lora t (M usopha-
gidae). Din acest ord in fac pa rte două fam ilii di stincte cu circa
150 s pecii, r ă sp ândt te în zo nele te mperate şi tropicale. Cele mai
m ulte s peci i c ui bă resc ş i î şi îngri jesc p uii nid icoli. Un nu mă r
ma i restrâns a u d e ve nit p arazite de cu ib, d epun ănd o u ă l e în
cu ibul altor pă sări ca re le clocesc şi îngrijesc puii.
O rdinul Psittaciformes cu p rinde un gru p omogen d e pă să ri
arbortcole, cu noscute sub numele de papagali. Mod ul de vi aţă
arboricol şi hrăni rea cu fructe ş i sem in ţe a pro d us modificări
im porta nte asupra cioc ulu i ş i picioarelor. Papagal i a u cioc gros,
scurt, p uternic, cu ma xilarul mult cu rba t, având la ba ză ceroma
în care se deschid năr ile. EI se l ea gă de os ul fron tal printr-o
a rticulaţie mobilă , ca re ii pe rm ite m işcăr i de r id ica re şi coborâre.
Mandibula es te scurtă, trunchiată ş i se poate mi şca d inainte
îna po i. Aceste mişcări ale ciocu lui, datorită şi unei mu scul aturt
pute rn ice, dau posib ilitat ea să Fie folos it ca un cleşte la sfă râ ­
ma rea înveliş u lu i tarc al fru ctelor şi se mi nţelo r, câ t şi la agăţa t
de ramuri în tim p ul dep l a sării p rin coroanele ar borilor . Lim ba
este groasă, m u sculoa s ă , servind la reţi nerea miezu lui d in semi n ţe
151
 şi la eliminarea tnvcl iş ul ui dur. Adaptate la căţ ă rat, pici oarele
sunt scurte, puternice, de tip zigod actil. Psitaciformele trăiesc,
de regul ă . în stoluri şi numai în timpul cuibăritului se separă în
perechi. Işi construiesc cuiburile in scorburi, iar din ouă ies pu i
golaşi, nidicoli. Papagalii sunt cău taţi ca pă sări d e colivie, unele
specii fiind ca pabile să imi te cu vin te. Se cu nosc circa 340 specii,
aparţinând la o s ingu ră familie, r ă sp ândire in zonele tr opicale,
câteva specii şi în zonele temperate.
Ordinul Strigiformes cons titu ie un gru p omogen de p ăsări
răpitoare d e noapte, ada p ta te Ia viaţa noct urnă . Corpul lor est e
aco pe rit cu pene moi, rnătă soa se, înfoiate şi n u fa c n ici cel mai
mic zgomot în zbor. Ca p ul, mare, este foarte mobil, orbitele,
de asemenea, mari, s unt orientate anterior ş i înconj ura te de o
rozetă de pe ne numită d isc facia l. A u si mţ u l ved erii foa r te bin e
dezvoltat. Retina prez intă o s tructură pa rticula ră, ca re permite
aces tor păsări veder ea nocturn ă . Ca nalul a uditiv e xte rn es te
lar g; acu itatea a u d itivă, extrem de fină, serveşte pă sărilor la
localizarea p răzii, ch iar înai n te de a o ză ri . Ciocul es te scu r t,
pute rn ic şi Încovo ia t. A r ipile la te, lungi ş i rotunjite la vârf, nu
produc zg omot în timpul zborului, ia r coada es te scu r tă. Pi-
cioarele sunt acoperite în intregime cu p ene, ia r ghe a rele mult
curbate şi a scu ţite ca la falc oniforme. Coloritu l penajului, în
general, es te mohorât. Spre deosebire de falc oniforme, str igi-
formele nu a u gu şă şi în gh it prada întreagă. Ele se hrănesc cu
roză toare mi ci: şoareci, şobo lani, păsări, inse cte et c. pe ca re le
v ân ează, de obicei, în timpul nopţii. Părţile nedigerabile su nt
regurgitate sub formă de cocol oaşe (ingluvii). Amenajea ză cu i-
bu ri prin scorbu ri d e copaci, crăpă tu ri mai mari ale st âncilor.
prin pod u rile caselor, pe sol sa u de pun ouăle in cu iburile p ă r ă ­
site de alte pă sări . Pu ii s un t ni di coli , cu d ezvoltare pos tcmbrio-
na ră înceată . Ordinul S trigiformes cup rin de o sin gură familie cu
circa 144 specii r ă sp ândi te pe întreg Globul. Sun t păsări folo -
sitoa re, prin consuma rea unui num ăr ma re d e roz ă toa re .
Ordinul Caprimutgiformee (mulge capre) c u pr inde pă sări arbo-
ricole noc tu rn e şi crep usc ula re. insectivore (o specie este fru -
glvor ă). Aceste p ăsă ri d e ta lie mijlocie, sa u mică, au corp u l
acope rit cu pe naj moale, de culoa rea scoa rţe i copacilor sa u a
fru nz elor u sca te. Oc hi i mari, îndreptaţi puţin înainte, cu p up i-
lele lar g d esc hise, s unt adapta ţi la ved erea în întuneric. Cioc u l
este scurt, în să deschiderea gu r ii este foarte mare. EI este în-
con jurat la ba ză cu peri aspri (vib riz e) ca re, in an samblu, formea-
ză un fel de pâlnie ce îi ajută la p rind er ea prăzi i din zbo r.
Aripile s un t m ari , ascuţi te, ia r coada lungă . Au zborul lini ştit,
ca al str ig ifor melor. Picioarele scu r te s un t anisodactile (3 de-
gete ind re p tate anterior ş i unul posterior) . Construiesc cu ibu ri
sim ple pe p ământ, iar Steatomie este s ingura p a săre ca re
cuibăreşte în peşteri. Puii sunt n id icoli .
Din acest ord in se cu nosc circa 95 specii grupate în 5 fam ilii,
r ă sp ând ite în zona temperată şi, mai ales, în cea tropi cal ă .
Ordinul Trogonifonn es (fragonii) conţine circa 34 specii de păsări
erboricole, grupa te într-o singură familie. De talie mică, corpul
lor este acoperit cu pene moi, de se, pufoase la bază, ciocul es te
scu rt, gros, adânc d es pica t la bază, înconjura t de peri aspri
(vibriz e), iar vâ rful mult curbat, în formă de cirlig. Aripile sun t
scurte şi rotunjite la vâ rf. Picioarele, scu rte şi sla be, sun t de tip
heterodactiL In ge ne ral, su nt solita re, excep ând perioada cu ibări­
tului când se grupea ză perechi, re trase în coroa na pădurilor foarte
dese. Cu i bă ri tu l a re loc în scorburtle copacilor, situa ţi la mare
înălţime, sa u în termitiere. Puii sun t nidicoli. Sunt r ă sp ănd tte în
regiunile tropicale ale Americii, Africii ş i în Asia d e Sud-Est.
Lipse sc total în Ocea nia şi Madaga sca r.
Ordinul Coraciiformes este u n gru p etero ge n de pă sări adap-
tat e la v iaţa arbori col ă . cu exce pţ ia u nor sp eci i ca re trăi esc în
stepe şi pustiuri. Se caracteri zează prin corp ş i ca p mare, cioc
pu ternic, uneori foa r te mare (pasări rinocer), p icioa re scu r te la
unele specii, degetele anterioare fiind u nite la ba ză . A u 13 sa u
15 verte bre cervicale, ia r corpul es te acoperit cu pene tari, puţin
numer oase şi viu colora te. Cu i băresc în scor buri, crăpă t u ri de
ma lu ri, or i în gale rii su bterane. Puii s un t nidicoli. Cele circa
195 specii su nt repartizate în 7 fa milii ş i au o largă răspâ nd ire
pe G lob, a ria lor cu pri nzând regiunile tro picale, subtro p icale ş i
temper ate ale Globu lu i, mai ales în em isfera e stică. Ordinul
cup rind e: dum br ă vencile, prigorille, p upezele et c.
O rdinu l Coliiformes (păsările ?oareci) cons titui e un gru p m ic de
păsări cu o singu ră familie, un singur gen ş i şase specii. Au
tali a unei mi erl c sa u a unui gra ngu r. Au co rp ul acoper it cu
pe ne m oi, filifo rme. Pe ca p au moţ în fo rmă de co if. Ciocul este
mic , conic ş i puţin cu rba t. Deşi aripil e su nt scurte ş i rotunjite
152
.
la vârf, zborul lor este rapid . Coada es te foarte l un gă ş i etaja t ă.
penele m ijlocii fiind mai lungi, iar spre margini se scu rtează
trepta t. Picioa rele su n t lun gi ş i ghearele asc uţite. Degetele
p ot fi îndre pta te, d u pă voie, toate Înainte, fie trei înai n te şi
unul înapoi, fie dou ă Îna in te ş i do uă îna p oi. Aceasta le permite
să se ca ţere în toate felurile. Coliiformele tră iesc În gr up ur i
m ici. Clădesc cuib ri din ierburi, rămurel e fragede ş i muşchi în
desi şul lia nelor. în ge neral. în apropie rea l oc u i nţel or de viespi,
ca re le p rotejează contra duşmanilor. Pu ii su nt nidicoli, dar
pără sesc cuibul inainte de a se dezvolta complet şi se ca ţără pe
ramuri ca şoareci i. D u pă asp ec tu l lor general, d ar mai a les pen-
tru că aleargă cu u şurinţă ş i cu corp ul uşor aplecat inainte,
asemene a şoa recilor, coliiformele p oa rtă nu mele popular de
" păsă ri ş oa rec i». Au o arie d e ră spâ ndi re restr â n s ă la s ilv oste pa
Africii, la s ud de Sahara, ocup ănd regiu nile cu tu fi ş uri sa u la
lizie ra pă du rilor .
Ordinul Apodiformes. în acest ordin sunt grupate do uă familii
cu circa 400 specii de pă sări , ex cepţiona le zburătoare, Iăs tu n i i
ş i colibrii, Ele se ca ra c teri zea ză prin aripi lu n gi, ascuţi te ş i z bor
rapid sa u st a ţ i on a r în aer, p ri n bătăi dese de aripi, ca re pot
ajunge până la 30-60 p c sec undă . Pe lâ ngă zborul pe loc, ele
mai pot zb ura lateral şi înapoi, caz unic la păsă ri. Ca adaptare
la acest mod de zbor, a ripile au oasele h umerus, cub itus ş i
radius sc urte, iar rnetacarple nele ş i fala ngele sun t lungi şi de z-
voita te. Sternul are care na foa rte înal tă , iar m u şc hii pe ctorali
foa rte dezvolta ţi. Penajul este vi u colo rat, la multe s pecii cu
iriza ţii .
Pici oa rele su n t subţ iri, sc u rte, având câ te p a tru de gete cu
gheare p utern ice de tip pamprod act il ş i a nisodactil . Perechile
î şi cons truiesc cui bul di n res turi vegetale. mu şchi, llcheni et c.,
iar unele specii folosesc chiar saliva lor, ca re se întăreş te În
contact cu aerul. Depun câ te do uă o uă; puii su nt ni di coli . Una
d in cel e două familii (A 1JOdidae) este foarte la rg r ă sp ăndtt ă pe
aproape întreg G lobu l. cu excep ţia zonelor polare şi ale vârfu-
rilor munţilor acoperiţi de zăpezi veşnice. Familia Troduli-
dae, ca re cupr in de co libri (ce le mai mi ci p ăsări de p e G lob), este
răsp ă nd t tă numa i în Am erica, pe un la rg areal, d in A laska până
în Ţara Foculu i.
Ordinul Piafo rmes cu p rin d e p ăsă ri aproape exclusiv arba-
ricole, a pa rţi nân d la 6 fa milii di stincte, printre care Fam ilia
Picidae (ciocănifo rile) . Ciocu l pi cidelor es te tare, d rept, ascuţi t,
conic. Cu el p oa te scobi lemn ul a rborilo r în că u tarea insec-
telor, sa u pentru a face scorbu ri. Limba es te cilindrică, lu ngă ş i
p rotractilă, cu vârful clei os, prevăz ut cu pe ri ţe poşl. Cu o astfel
de limbă ciocă n i tor i l e sc ot insectel e d e su b coaja copacilor.
Ar ip ile s un t scu r te, iar coad a are rectrtcele rig ide, se rvin d la
sp rijin pe trunch iu l copaci lor. Pici oarele s unt d e ti p zigodactil.
cu ghearele ascu ţite, servind păsăril or la agăţatu l ş i deplasarea
în lungul trunchiului arborilor. Cu rare exc epţii îşi sa pă cuiburi
în lemnul copacilor, depunând 3 -8 ouă. Pu ii su nt n id icoli.
Ci ocănitoriie sunt pă sări sedentare . Sunt in sec tivore, foar te utile
prin cons u marea unu i m a re n umăr d e dă unători ai păd uril or.
Ce le lalte familii ale ordinului nu su nt ag ă ţ ă toare, dintre ele
rernarcâdu-se iucanii prin ciocu l lor vo lu minos şi co lori tul in-
tens al penajului. Au o largă ră spândi re trop ical ă pe aproape
întreg G lobul, lips ind în A us tralia, M ada gascar ş i nume ro ase
in sule.
O rdin ul Passerif ormes (păsărelele) es te cel mai bogat în specii:
mai mult de jumătate din păsările act uale fac parte d in acest
ordin, care cuprin de cir ca 67 fa m ilii cu a pro ape 5 100 specii,
foarte bu ne zbu ră toa re. în ma rea lor m ajorita te sunt păsări arba-
ricole, c ă t ă ră toare ş i mai puţi ne de step ă. De talie m ică ş i mijlocie,
pasenformele reprezintă singu ru l ord in care nu are reprezen tanţi
deasupra mărilor şi ocea nelor, toate speciile fiin d de tip conti-
nental. Ciocul, de forme variate, În general es te mai scurt decât
ca pu l, cornos şi fără cerom ă. In ge neral. aripile sunt bine dez-
voltate, cu 10-11 remige pri mare, iar coada forma tă d in 10 rec-
trice. Regiunea cervicală es te a lcă tu ită d in 14 vertebre, iar
st ernul bine d ezvoltat. Mu ş chii sir in xu lu i su n t foa rte bi ne
dezvoltaţi, permi ţând acestor păsări emiterea unor melodii variate
şi com plexe. Ta rsul, golaş, es te acoperit În faţă cu scuturi cor-
noase. Degetele, d e tip a nfsodactil, sun t com p le t libe re, fără nici
u n fel de palmură . Gheara d egetului posteri or es te m ai l ungă
d ecât ghea rele degetelor an ter ioare. Hrana lor est e varia tă, unele
specii fiind insectivcre, altele graniv ore sa u omnivore . Co ns tru-
iesc cu iburile cu multă măiestrie . Puii a u de zvolt a re nidicolă .
Ari a de răspândire a pa se riformel or se în tind e pe în tre Clo-
bul, exceptând regiumle polare.
 ORD. STRUTHIONIFORMES. Fam. Struthionidae. 1. St ruthio
carne/us, stru ţ u l african. 200· em. Stepele şi semtdeşerturile din Africa
de Nord, de Est şi de Sud.
DRD. RH EIFORMES. Fam. Rhe idae. 2. Rhea americana, nandu,
struţul american. 150 cm . Stepele din estul Americii de Sud.
ORD. CASUARIIFO RMES. Fam. Cas u arii dae. 3. Casuarius cssua -
ril/S, caz ua r ul. 150 cm . Australia, Noua Cuinee şi ins ulele vecine. Fam.
Dromaeidae. 4. Dromaius (Dromiceius) nomeilOllandiae, emu. 170- 200 cm .
Stepele Australiei.
ORD. APTERYGIFORMES. Fam. Apterygida e. 5. Ap teryx aust ra-
lis, kiwi. 80 cm. Noua Zeelandă .
ORD. TI NAM IFORMES. Fam, T in amid ae. 6. Eudromia e1egans,
g ăinu şa de pampas cu crea s tă . 35 c m. Pa m pasu rile Americii de Sud.
ORD. SPHENIS CIFORMES. Fam. Spheniscidae . 7. PygosceIis
• Nu mă ru l ca re urm~ază după n umir~a populară reprezintă lungimea corpul ui, In
efi, măsuraU d e la vârful ciocului pănă la vărful cozii.
ade/iae, pinguinul adelte. 70 em. Coastele Anta rcticii. Formează
colo nii de s ute de m ii de ind ivi zi. 8. Splleniscus demersue, plnguinul cu
ochelari. 70 em. Coastele de su d ş i sud-vest ale Africii. 9. Spheniscus
mage/lanicu s, pinguinul lui Magellan, 70 em. Cuibăreşte pe coastele de
sud-ves t ale Americii de Sud, Ţara Focului ş i insulele Falkla nd (Mal.
vine). 10. Eudyptes crestatus , pi nguinul rnoţat. 65 em . Cu ibăreşte În
insulele Falkla nd şi o serie de insule subantare tice . 11. Spneniecue
mendiculus, pinguinul de Gala pagos. 50 cm. Ins ulele Galapagos. Sin-
g urul pinguin care trăieşte la Ecuator. 12. Eudyp tula minor, pinguinul
mic, 40 em. Es te cel mai mic pingu in . Coastele şi insulele din sudul
A ust raliei. 13. PygosceIis antarcti ca, pinguin ul antaretic, 72 efi.
Cuibăreşte -pe coa stele Antarcticii ş i mici le insule învecinate. 14. Apteno--
dytes patagonica, pinguinul regal. 100 em. Cu ibă reşte pe coastele Ţării
Focului, insulele Falkland, Georgia de Sud şi insulele subantareticc.
15. Aptenodytes fo rsteri, pinguinul imperial, 120 em. Este cel mai mare
p ing uin ş i trăieş te cel mai la su d, în Antaretica, a rie cireumpo lară.
153
 .--='
1
-,
ORD. PROC ELLARIIFO RMES. Fa m. D to mede tdae . 1. D;lllll",i,'a
l!xulans, albatrosul. 120 e m. Anvergura poate atinge 350 c m. Toate
ocea ncle, tntre 30"-60" latitudine sudică . Farn . Peleca noididae. 2. P"ll'-
eano;dl's magl'llani . 20 em. Coa stele strâmtorii lui Magellan, Insulele
mici din Oc. Atlantic şi De. Indian, între 35° _55° latitudine su dică.
Fam. Proce tla rt id ae. 3. A1acrolll'ctrs gigallti'lls, Iurtunarul uriaş. 80 c rn.
Antaretiea ş i nu meroase insu le di n mări le s udic e. 4. Puffili uS 1'uffiIllIS,
furtuna rul. 35 e m. At lant icul de Nord şi M. M ednera nă . La noi .lp .ue
rareori pe lito ral. 5. FIJll/1/1f11S glacial;;;, fu rtuna rul gheţuri lor. 50 cm.
Oceanu l Arctic şi no rdu l ocea nelo r Pacific şi Atla ntic. 6. Hlldr(lI~ltt'S
pl'illgicus, râ nd u nica fur t un ii. 15 efi . Cu ib ăreşte Pt' co as tele din es tu l
Atlanticulu i de Nord ş i nord -ves tul Meditcrunci.
O RD. PO DiCIPEOIFO RMES. Fam . Podi ciped idae. 7. Pod iceps ("risiI/-
tus, corcodelul mare . 48 cm . Em isfe ra estic ă: Eurasia, Africa, Australia,
Noua Zeelandă. La noi, oas pete de var ă. 8. H ~1io.1~ ruficollis, corcodolul
154
$ s2
16
,\
, ,
-
mic. 25 em . Cea mai mică s pecie de corcodet. Aproape aceeaşi arie de
răspândire ca a corcod elului mare (fără Australia şi Noua Zeelandă) .
ORD. G AVII FO RM ES. Fam. Gav iidae. 9. G1pia aretiea, cufundacu l
polar. 60- 70 cm Emisfera boreala . la nord de 50" latitudine nordică.
Pentru iernat coboară in zo nele te mpera te. La no i, oaspete de iarna.
O RD. PELECANIFORMES. Fa m. Petecan tdae. 10. PrleeaFl us (l I/O-
cretalus, pelicanul comun. 160-190 cm. Sud-estul Europei, sud-ves-
tu l şi ce ntrul A siei şi Africa la s ud de Ecu ator. La noi. oa spete d e va ră
În Delta Dunării . 11. Pelmmus (fiS/'US, pelicanul cret. 170-195 cm.
Din sud -est ul Europe! până in Asi" Ce ntrală. la m a migrează în
nordul Africii şi sudul Asiei. Cuibăreşte in Delt a Dună rii. 12. rdt'CllIIIIS
occidcntntie, pelica n ul brun (pelicanul am erican]. 135t'm. Coastele Ame-
ricilor. Fam. Pre gattd ae. 13. Frt'KI/II/ I/qllilll, Iregata . 1'10 cm . Este cea mai
ra pi dă pasă re mari nă . De. Atlantic. 14. Fregata mllgllifieells, frega ta
ma re . 100 cm. Coa stele şi insulele At lanticul ui tropical şi es tu l Ocea-
 I

-
• ,.
2 l( a )

-
,

19

.... ,
•
'. .... ...,..
..:") '

-
' .~

- ..,.... ~

~'"
- ,

I
! \ r,
.. / ;

.......
."
.
.
"
;'.,
,I
-. "'''''- - ~

nului Pacific. Pam. Phatacrocoractd ae. 15. Plralacrocorax mrbo, cormo-
ranul mar e. 80- 90 crn. Americ a d e Nord, C roenland a, Euro pa, Asia ,
Africa ş i Australia. Fam. Su ltd ae. 16. SuIa Plls sana, corbu l de mare alb.
90 em. Coastele Atlanticului de N o rd . 17. AII/linga anllhlga, a nhi nga
(pasarea cu gât de şa rpe). 70 -90 e m . Di n sud- es t ul S.U.A până În
nordu l Ar gentinei. Fam. Ph a etho ni d ae . 18. Pliaethon aethe reus,
Iaetonut cu cioc roşu. 100 em (penele cozii 50 em). Zonele tropica le şi
subtropicale ale oceanelor Pacific. Atlan tic ş i Indian.
O RD. GALLIFORMES. Fa m. M egapodiidae. 19. Leipoa oeellata.
60 crn. îşi depune ou ăle înt r-un muşuroi de 3-5 m d iametr u, co n-
struit de ea din nisip ş i plante În descompune re, ca re a re rol de incu -
bator. Vestu l şi Sudul Australtc t. Fam. Craci dae. 20. Crax ru bra,hoeo.
90 cm . Pa să re arbori colă . America Cen tra lă ş i de Sud, din Me xic
pâ nă la Ee uad o r. Fam. Phasia n idae. 21. Lagopus lagopus, c ocoşu l
po la r. 40 cm . Prezintă homocromie sezonter ă: iarna es te alb (a), iar
vara ş i toamna pe naju l devine br u n- roşcat-cenuş i u (b). Ţi nuturile
nordi ce ale regiu nii holarctic e. 22. Canadutee canadeueie. 40 cm. Ame-
rica d e N o rd (Ca nada şi nord -es tu l S.U .A.). 23. AIectoris graeca, pot âr-
nichea de s tâ n că. 35 efi . Munţi i l a n ţ u l u i Alpino-Carpalo-Himalaian.
La noi. foa rte rară in Ba na t. 24. Perdix pcrdix, po t ă rnkhea. 30 cm . Pasă re
seden ta ră În Europa ş i vest ul As iei. La noi, seden ta ră. 25. Tetras tes
bOlrasia, ieru nca. 36 c m. Păduri le dese ale Eurasiei. La noi sedentară,
in regiu nile p ăduroa se din Ca rpaţ i . 26. Tetrao urogallus, cocoşu l de
munte. 60 -85 cm. Pă d uri l e de co nife re ale Eurastci. La no i, sedentară
În Ca rpa ţi. 27. Lyrurus tetrix, cocoş u l de mest eacăn . 50 em . Păd uri le
din Europa. Asia Cent ra lă şi No rdică . La noi, sedenta r, rar în nor d ul
Carpaţilor. 28. Tumpannchus cnpido, cocoş u l de pre rtc . 45 cm . Vestu l
Americi i de No rd. 29. Cotum ix cetu mix, pre pelita, p itpalaeul. 20 em.
Eu ro pa, Asia, Afri ca . La noi, oa spete de vară. Sing ura pasăre m igra-
toa re d intr e galiformele din Iara noa stră.

155
 ORD. G ALLIFO RM ES. Fam. Pha sia n idae. 1. Colinus virginianus,
prepeliţa cu gâ tu i alb. 25 cm. C ârnp ille din es tul şi centru l Americii d e
Nor d, până la su dul Mexicului. 2. LopJlOrtry x caJijilrnica, prepel iţa de
California. 23 cm . Vest u l S.U.A. 3. ClJ rysolvphus amherstiae, faza nul
diamant. 170 cm. Din su d-est ul Tlbetului, până În nordul Birm aniei.
4. Tragopan satyra, cocoşu l satir. 60 cm. Nepal şi Bhu tan, În păd uri le
de m unte, până la limit a i nfe rioa ră a zăpezilor ete rne. 5. Pha sian us
colchicus, faza nu l. 90 cm, Ex istă peste 30 subspectl să l batice d e faz ani.
Origina r din nord-estul M ări i Negre şi Asia, de la Marea Cas ptc ă
până. în Japon ia, a fost ră spând i t d e om ca pasăre pen tru vânat în
întreaga Europa, America d e Nord, No ua Zeeland ă . 6. Ozryso lopJzus
pictus, fazanu l auriu. 150 cm . M un ţii din ce nt ru l Chinei. 7. Cros-
156
.
soptilon auritum, faz anul u rec h eat. 110 cm. M un ţii d in n ord-estul
Ch inei şi Tibet . 8. Lophu ra lIyc/item era (Gen naeus ny clitemerus),
fazan u l argintiu . 90 cm. Sud-estu l Chinei. 9. Symzaticus reeucei,
faza nu l rega l. 210 c m. Munţ ii d in no rdul ş i cen tr u l C h in e i.
10. A rgusiallus argus, fazanul argu s. 200 cm (din care coada 140 cm).
Din peninsula Malacca până in Kalimantan. 11, PUl'O cristatus, pă un u l
albas tr u . 95-150 crn. O riginar din Ind ia şi Sri Lanka, a fos t răspând it
apoi ca pa săre ornamentală În parcuri ş i grădini . 12. Afr vpavo congen-
sis, pă u nul d e Congo. Având coada sc u rtă, are nu mai 70 cm lun gime.
A fost d escoperit în anul 1936, În păd urile d in Zair. 13. Gal/u s gal1us,
gă i na ba n ki v ă . 75 cm . P ăd urile din Asia de Sud-Est (d in Ka şmir până
in sud ul Ch inei, Ind one zia, Filipi ne), Pol inezi a. Este principal ul
 stră moş al gă inil or domes tice. Rasele de găini domestice, foarte
numeroase şi larg răspă ndi te, se îm part, d upă cri teri ul gre ută ţii, in :
rase grele, mixte şi u şoare. Se mai pot îm pă rţi în ra se de carne, mixt e
şi rase ouă toa re, d u pă cu m exis tă şi rase d e orn ament, l u ptă toa re etc.
R A S E D E GĂ IN I D OM E STI C E : 14. Brehma, rasă
grea, pen tru carn e. 15. RJlOde-Island. 16. Plymouth şi 17. Sussex, rase mi xte,
pentru carne şi ouă . 18. Legnom şi 19. Ital ia n ă, rase u şoa re, pen tru ou ă.
20. Combatantă engleză, ra să lu ptătoare . 21. Găina de porţelan şi 22. Phânix,
rase de ornam en t. 23. Numida meleagrie. bibi lica. 55 cm. Origin ară d in
Africa şi Arabia de Sud, a fos t domesticită ş i răspândită În lumea
Întreagă . 24. Acrryllium vultu rimllll, bibilica vu ltur. 70 cm . Afr ica ori-
entală tropica lă. Fam. Meleagrididae. 25. Agriocharis ocel/ata, curcan ul
păun. 100 cm . Specie ceva mai mică decât cu rcanul co mun. Savanele
d in Yucatan, G uatem ala, Hond uras. 26. Meleagris gallopavo, curcan ul.
120 cm. Originar di n sud ul Am ericii de No rd , mai trăieşte şi astăz i
să lba tic în s udul S.U.A. şi În Me xic. Ca pasăre d omestic ă , curc anu l
este răspândi t in toa tă lumea. Fam. O p is th ocom id ae . 27. Opiunoco-
mus 1zoazin, hoazinul. 60 cm. Pasăre ar boncol ă , hoazinul se deosebeşte
de celelalte ga liforme prin aceea că fru nzele tari cu care se hrăneşte
n u su nt tritu rate în sto m ac, ci în guş ă. ca re este d eo sebit d e mare.
Ari pile puilor sunt Înzestrate cu câ te d ouă gh eare mobile cu ajutoru l
că ro ra se caţără pe cre ngi, atu nci când sunt in pericol. Cu vârsta,
ghearele arip ilor se reduc. Tră i eşte în pă d uri le tropicale mlăş tinoase
d in nordul şi ves tul Americii de Sud.
157
 ORD. FALCONlFOR~E S. Pam.Cathartidae. 1. Se rcorhamphue papa,
corido rul regal. 100 cm. In p ă d u ril e umede di n Am erica Cen trală şi
nord ul Am ericii d e Sud . 2. Vult ur grypIJus, condorul. 120 cm. An zii
Cordilieri, pâ nă la 3000-5000 m altitud ine. 3. Cat/lartrs au ra. vulturul
cu rcan. 80 cm. Din sud u l Canad ei, pâ nă in insu lele Falkland. Fam.
Sagittariidae . 4. Sagi tta rius serpentanus, pas ărea secretar, şerparu l di n
Africa. 150 cm , di n care coa d a ar e 70 cm. In stepele ş i savaoele Afri cii
la sud de Sahara. Pam, Pandionidae. 5. Pandion !la/iadus, uliganu l
pescar. 60 -65 cm. Răspândi t aproape În înt reaga lume. La noi. pasăre
de pasaj primăvara şi toamna, Înd eosebi în Dobro gea . Fam . Acctpttrt-
dae. 6. Aquila lldiaca , acvila de câ mp 78 -84 cm. Sudul Eu ro pei şi Asia
Centrală. La noi sedentară . 7. Ha/iad us lt'ucocep/lalu s, vu ltu ru l d e mare
cu cap alb . 100 em. America de Nord . 8. Hal iaş tu s albicil/a, cod alb ul.
158
.
80- 100 cm. Pasă re sedentară şi era tică în no rd ul ş i estul Euro pei,
C roe nlanda şi cea mai m are parte a Astet. La noi. rar în Del ta-Du n ă rii .
9. Aquila clTrysaNos, acv ila de m unte. 100 em. Este răspândi tă În
emisfera nordi că (la no rd de 25 0 lat. N). La noi pa să re seden tară, rară
in Carpaţi. 10. Gypai't us barbatus, zăganul, vultu ru l bărbos . 110 cm. Munţii
d in sudul Eu ro pei, es tul şi su dul Africii, Asia Vestică ş i Cen trală pâ nă
!n Tibe t. La noi, dis părut. 11. Haliaetu s oociţcr, acvil a strigă toare. 70 cm.
In lungul flu viilor, africane . 12. A egyp iu s monachue, vu lt urul pleş uv ,
negru . 112 em. Su dul Eu ropei, nordul Af ricii, Asia (di n Turcia până
în Chi na). 13. Gyps ful1'us, vu lturul pleş uv sur. 96 -104 em . Sudul
Eu ropei , Afric a Se ptcn trton al ă, sud -vestul Asiei ( pâ nă În In di a).
14 . N eaphron percnopterus , vu lturu l alb. 70 em. Tinerii au pen ajul
Înch is la cu loare (a), iar la adul ţi devi ne alb-cenuşi u (b). Din sudul
 ......= =-.-. _ -.;o.
Europei până în sud ul Africii şi sud -ves tu l Asiei. La noi, oaspete de
var ă, rar în Dobrogea. 15. Temthopius ecaudatu s, ulîul Gaukler. 55 efi.
Stepele şi savanele Africii . 16. Harpia (Thr rasaelus) /wrp yja, harpia. 80 -
95 efi. America de Sud şi Centrală . 17. Circus aeruginosus, heretele de
stuf. 48- 56 efi. Zona temperată a Europei şi Asiei. Pasăre migra-
toare. La noi , oa spete de va ră. 18. A ccipiter gen ti/is, uliul porumbar.
50-60 crn. Este răspândit În toa tă emisfera no rdică tem perat ă . La noi,
pasăre sed entară. 19. Bu/ro lagopus, şorecaru l Încălţa t. 52 - 60 efi. Pa să re
migratoare, cu ibă reşte În nordul Eu rasic t şi Americii de Nord. lama
ajunge şi la noi . 20. Milvu5 mitnus, gaia roş i e . 60 efi. Europa, Asia
Mică, nord-vestul Africi i. 21. Bu/ro buleo, şoreca ru l co m un. 50 cm.
Eurasia şi es tu l Afric ii. La noi, pasăre seden ta ră. 22. Accipifer tlisus,
uliul p ă sărar . 30 - 40 cm. Pa să re migratoare. Eu ro pa. Asia şi no rd ul
"--- ;
-
... . ~
Africii. Fa m. Falc onidae. 23. Fa lco peregrinue, şoi m u l că l ăto r. 4S em.
Aproape pe intre aga su p ra fa ţă a Pămâ n tu l ui . La no i, pa săre de pasaj,
rar clocitoare. 24. Falco cnerrug, şoi m u l dunărea n . 54 cm . Din sud-estul
Europei până in Extremul Orien t. La noi, oaspete de vară. 25. Falco
rnsticolus, şoim u l vâ nă toresc norvegian. 56 em . No rdul i nd epă rtat al
Eurastei, Islanda, Groenlanda ş i America de Nord . 26. Falco tinnun cu-
lus, vânturelu l roşu . 33 cm. Eu ropa, Asia şi o ma re parte a Africii. La
noi, În parte sedentar, in par te mig rator. 27. Falco subhuteo, şoi mul
r ândunelelor. 35 cm . Pasă re m igr a toa re. Europa, Asia, no rd ul Africii.
La noi, oaspete de va ră . 28. Polyborus c1Jeriway, ea raeara. 60 em . Am e-
rica Cent ra lă şi nordul Ame ricii de Sud.
159

ORD. CICO NII FO RM ES. Fa m. Arde idae. 1. Ardea cillerea. stâ rcut
cenuşiu, bătlanul . 90 em. Europa, Asia, Africa. Cui băreşte În no rdul
arealului ş i iernează in sud . Pasă re mi gra toa re . La noi este o aspete de
va ră în bă lţil e interioare şi în Delta Du nă rii. 2. A rdea pumurea, starcul
roşu. 80 efi. Aceeaşi ar ie geografică ca stârcul cenuşi u . Pasăre migra-
toare. La no i, oas pe te de vară. 3. Egretta alba tCasmerodius albusş, ogreta
mare. 90 efi. Areal vast în Eu rasia, Africa, Australia şi cele două Amerid.
La noi, oaspete d e vară in s ud-estulţării. 4. EgrettagarZl'tta, eg reta mică.
56 em. Sudul Eurasiei, Af rica , A us tra lia. La noi, frecventă în Delta
Dună rii ca oaspete de vară. 5. BII/mlclI;; ibie, stâ rcu l de cireadă. 50 CITI.
Su dul Spaniei, Africa, su du l Asiei şi, de cu rând, În America. La noi,
foa rte rar oaspete de va ră. 6. Bofallms slel/aris, buh aiul de ba ltă. 76 cm.
Eurasta de la Atlantic pâ nă la Ma rea Ja pon iei, nor dul şi sud ul Africii,
160
I
Australia. La no i, oaspete de vară şi sedentară. 7. Nyctimrax ngcticorex,
stâ rcu l de noa pte. 68 cm. Sudul ş i centrul Europe i, es tul ş i centrul Asiei,
Africa, America de No rd şi de Su d. La no i, oaspete de va ră în lu ncile
şi Delta Dună rii şi bălţile int e rioare. 8. Cochleariue cochlcarius, cioc de
luntre. 45-50 cm. Mlaşti nile d in America Cen trală şi d e Sud, înt re
Mexic, Peru şi Argentina. Eam . Scopid ae . 9. Scopu!' IImbretta, pasărea
fa ntomă. 50 cm. Sudul Peninsulei Arabice, Africa. Fam . Cico n iidae.
10. Balacniceps ro, Ab u- Markub. 150 cm. Mlaştinile africane, de la
Nilul superior pâ nă în Congo ş i Zambia. 11. Ciomia âCOllia, bar za al bă.
100 cm. Pa săre migratoare. Cuibăreşte în Europa şi Asia . Pentru iernat
berzelc di n Europa migrează În Africa, Pen ins ula Arabică şi chiar în
no rd -ves tul Ind iei, iar cele din Asia rn tgrea z ă în s udul co ntinentului. În
ţara noastră este oaspete de vară. 12. Ciclmia Iligra, ba rza neag ră. 95 em.
 17 18
'\
Aproape aceeaşi răspândire ca ba rza albă (li pseşte în vestul Europei),
lnsă este m ult mai ra ră . Cu i băreşte În păduri. La noi, oaspe te rar de
vară . 13. Leptoptiius cru men iţerus, marabu ul african. 120 em. Mlaş tini le
Africii tropicale. 14. Leptoptilus dubius, ma rabuu l as iatic. 135 efi. Ţă ri le
calde din Asia. 15. 1l1biru mycteria, jabiruul american. 140 em. Sud- estu l
S.u.A., până În Argentina. 16. EphippiorllY'lchus sroegalellsis, ja biru ul
african, barza cu şa. 150 em. Mlaş tini l e Africii. 17. Mycteria americana,
lantalul am erican. 120 em. Sud-estul S.U .A. până În Argentina . 18. Ibis
leueocephalu5, ta ntalu l asiatic. 100 em. Su dul As iei. 19. Anastomus
oscilans. 70 -80 em. Ind ia şi lndochina (cea m ai mică barză asi at ică) .
Fam. Th res k iornithid ae . 20. Ajaja ajaja, lopăt arul roz. 70-80 cm.
America, din sud-estul S.U .A., până in Argen tina . 21. Platalea Jeucorodia,
lop ărarul . 80 cm . Sudul Eurasiei, nordul Africii. în Iara noastră, oaspete
•
d e vară în Delta Dună ri i. 22. Plegadis falcinellus, ţig ă n u şul. 56 cm . Pasăre
migrat oa re, răspândi tă d iscontinu u în ţi n utu rile calde ale Pămâ ntul ui .
La noi, oaspete de vară in Delta Du nării. 23. Threekiomis aeihiapica,
ibisul. 70 cm. Pe lân gă ţărmuri şi ape dulci in Afri ca tropica l ă (la s ud
de Saha ra), Peninsu la Arabică, Madaga scar. Pasăre considera tă sfâ n tă
la vec hii eg ipteni.
O RD. PH OENICOP'TERIFORMES. Farn. Phoenicopreridae. 24. PJIOI;'-
nicopfems roller roscus, flam ingul ro z. 200 crn . Sud-v estul Euro pei, Asia
(zona M . Caspice, India) şi Africa . 25. Phoemcopterus ruber ruber, flamin-
gul roşu . 180 cm. No rdul Americii de Sud, insulele Annle şi Ga lapagos.
26. Plwenicopterus ruber chilensis, flamingul chilian . 150 cm . Lecurtle
an d fne, lag unele şi ţărmurile marine din Ame rica d e Sud, 27. Phoeni-
colIaias miilor, flamingul mic. 100 cm . Estul şi sudu l Africi i.
161

. '
.- --
o"
-- ' 00
o,J.;~ '.-.O>J
_...,..
ORD. ANSERIFO RMES. Fam . Anatidae. 1. Cygnu~ o1or, lebăda
...
cucuiată .150 c m . Regiunile temperate ale Eurasiei. Pasăre migratoare.
La noi , oaspete de va ră , clocind in Deha Dunării. 2. Cygnus cygnus,
lebăda de iarna . 150 cm . Regiunile nordice ale Eurasiei. temeau la
ţărmul Mării Nordului şi Mării Baltice. in Asia Centrală, China, Japonia.
La noi, pasăre de pasaj in Delta Dunării. 3. Cygnus metanocoriphu s,
lebăda cu gă t ul negru. 120 cm . Regiu nile sudice ale Americii de Sud.
4. Cygnu s atratus. lebăda neagră . 120 cm. Australia. 5. Anser aneer,
gâsca de va ră . 75 -90 cm. Pasăre migratoare. Nord ul şi estul Europei,
Asia. La no i, oa spete de va ră şi de pasaj. Gâsca de va ră este strămoşul
mu ltora dintre rasele de gâşte do mestice.
RASE D E GAŞ TE DO MEST ICE . 6 . RQ$Il Toulou$l'. 7. Rasa
Emden. 8. RaS4l Pomeran ă. 9. Rasa Chin ez ă (Cygnoplls cygnf>Îdes). 10. Anser
albifrons, gârliţa ma re. 75 crn. Tundrele Eurasiei şi Americii d e Nord .
162
2
~
' _._.,;. .
Pasă re migratoa re . La noi, de pasaj primăvara şi toamna. 11. Branta
ruficv llis, g ă sea cu gât roşu. 50 cm. Tundrele d in nordu l Siberiei. Pa săre
mig ratoare . Iarna coboară pe ţărmu rile M . Ca spice ş i M . N egre.
12. Branta canadensis, gâsc a de Canada. 90 -100 cm. America de N ord
şi in sul ele Măr ii Bering. 13. Anas p/atyrllyncllos, ra ţe ma re. 58 cm .
Eura sia şi America de Nord. lam a migrează spre s u d. La noi se
î ntâ lneşte în toată Iara .
R A S E DE RAŢE DO MESTICE . 1 4 . Rasa Pei in. 15. Rasa
ROllrn . 16. Rasa a/ergdtoare indiană. 17. Anas crecca, rata mică . 36 cm.
Cea mai mică re ţ ă d in Europa. C loceşte in Eu ropa Centrală şi de
Nord, Asia şi America de Nord. lama m igrează sp re sud. la noi.
oaspete de iarnă. 18. Anas euerqueâula, ra ţa c ă r ăi toare. 40 cm. Cloceşte
in zo na tempera tă a Eurasiei . Iernea z ă În re giu nea Medlteranei, es tul
Africii şi su dul As iei. La noi , oaspete d e va ră şi de pasaj. 19. A nas
 _ 24 ~
- -- --
-- ':=-.
cIypeata, ra ţa lingu rar. 50 em. Cloceşte in Eurasia ş i America de No rd.
Pasăre migrato are . La noi, oaspete de i a rnă şi de pasaj, rar clocttoare.
20. AythyafuJigula, fa ţa mo ţat ă . 45 cm . Pasăre migratoare. Cu ibăreşte
in Europa şi Asia, d incolo de 45 0 lat itudine nordic ă. I ernează în
jurul Medi te ra nei, d in Afric a până in Etiopia, in Ch ina, India,
Filipine. La noi, oaspete de ia rnă, indeosebi În Dobrogea . 21. Anas
ocuta, rata su ltţar. 55 cm. Pasă re migratoare. Europa Centrală şi de
Nord, Siberia, America de Nord. La noi, rar oaspete de vară, obişn ui t
de pasaj, primăvara şi toam na . 22. Netta ruţina, ra ţa cu ciuf. 55 efi .
Sud ul şi ves t u l Eu ropei, p ână în As ia Ce n tra lă . La no i, oa spe te de
v ară. 23. Tadorna tcderna, călifa ru l alb. 60 efi. Ves tul şi sudul Eu -
ropei, Asia C e nt r ală pâ nă În C h ina. La noi, oas p e te de va ră În
Dobrog ea . 24. Aiopodten aegyptiacus, gâsca de N il. 70 cm. Populează
Afric a, la su d de Sa ha ra şi Va lea N ilu lui. 25 . Aix ga/ericulata, raţa
m a n d a rin . 45 cm. Es tul As iei. 26. Aix sponsa, raţa de păd ure. 45 cm .
America de No rd (d in su dul Canadei p ână În Texas), Cuba . 27. 50ma-
teria moîiissimo, eiderul. 65 cm. Cl oceşte pe coas tele nor dice ale Eu-
ro pei, As iei şi Ameri cii de Nord . La noi, accidental iarn a. 28. Buce-
plia/a clangu/a, rata su nătoa re . 48 cm. Cuibă reşte în ţin u turile nord ice
ale Eurasiei şi Americ ii d e Nord. La noi, oaspete de iarnă. 29. Mergus
merganser, ferestraşul mare. 66 cm. Trăieşte În centr ul şi no rd ul Eu-
ropei, no rd u l As ie i ş i Am ericii de Nord . La no i, oaspete de i arnă .
30. Mergus serrator, feres traşul m o ţa t. 58 cm. No rd ul în de părtat al
Eurasiei şi Am eric ii de N ord, În Groenla nda până la 75" lat. N. La noi,
oaspete de i a rn ă . Fam. Anhimidae. 31. Giauna chavaria, curcanul de
m la şti nă . 85 cm. Prezintă câte doi p inteni la fieca re a ripă. Apele şi
pădurile m l ăştinoase d in no rd ul Americii de Sud.
163
-

ORD . GRUIFO RMES. Fam. Cariamidae. 1. Canama criMata, pasă rea
seriema. 90 cm . America de Sud - in Pampas, din Brazilia până în
nordul Argentinei. Fam. Psop hii dae. 2. Peopnio leJiCoptera, pasărea
trompetă . 50 cm. America de Su d (pă d urile d in vestu l Amazoniei) .
Fam . G ruidae. 3. Grus grus, cocorul m are. 120 cm. Pasăre migratoare.
Cloceşte în nordul Eurasiei şi ternează În nordul Af ricii şi sudul Asiei.
La noi, pasăre de pasaj şi rar oaspete de vară. 4. Anthropoidcs virgo,
cocorul m ic. 96 cm . Stepele Eur asiei şi Afr icii de Nor d. le rneaz ă in
sudu l arealului. La noi, accidental de pasaj. 5. Grus calladmsis, cocoru l
canadian. 120 cm. Nord-estul Siber iei, America de No rd, Cu ba. 6. Grus
antigone, coco rul mare Antigona . 150 r m. Cel mai mare d intre cocon.
Ind ia de no rd. 7. Balearica paoonina. cocorul moţat. 105 cm. Afric a la
sud de Sahara. 8. A nthropoidce paraâisea, cocorul paradisului. 105 cm .
Africa de Su d . 9. Cru s americana, cocorul american. 125 em. Cloceşte
în nordul Canadei şi iemează În Texas. Fam. Turnicidae. 10. Pediono-
164
r; ---
-""
•
~"
mu s torquatlls, r risteiul l u ptă tor de stcp ă. 17 cm . Câmpille Australiei.
11. Tumix sylvatica :găinuşa alergătoare. 18 cm. Africa ş i sudul Asiei.
în Europa, în s udul Spaniei şi Sici lia. Fam . Heliornithidae. 12. Podica
senegalen sis, cristei ul în otător african. 56 em. Africa la su d de Sahara.
Fam . Aramidae. 13. AramllS guarau na, coc orul cârstei. 65 cm. America,
di n Honda până în no rdul Arge ntinei. Fa m. Eurypygida e. 14. Eury -
pyga helias, pasă rea soarelui. 50 cm. America Centrală şi de Sud. Fam.
Rh ynochetidae. 15. RhY'lOchetus [ubatue , kagu. 55 cm. Insula Noua
Caledonie d in De. Paci fic. Fam. Otididae. 16. Cnoriotis kori, dropia
uria şă . 130 em. Cea ma i m ar e d in tr e dropii. Est ul şi Su dul Africii.
17. Otis tardc, dropia. 105 cm. Stepele şi câ mpiile d in Europa Centrală
şi de Sud, Asia Cen tra lă şi Sudică, nordu l Africii. La noi, sedentară,
În stepe. 18. afis tetrax, spâreaciul. 45 cm. Pasăre migratoare, cu aproape
aceeaşi răs pâ nd ire ca d ropia. La no i, foarte rar ca specie de pasaj.
Fam. M esoenatidae. 19. MOIlias benschi, 36 cm. Su d-vestul insulei
 '\ladagascar. Fam. Rallldae, 20. Porume 111.1rzalla, cres tetu l pestriţ. 23 cm.
Pasăre migratoare. Europa, vestul Asiei până la lacul Bai kal. L1 noi,
oaspete de va ră. 21. Crex era , cris teiu l de câ mp. 27 cm . Europa, vestul
Asiei. La noi pasăre m igratoare, oaspete de vară şi d e pa sa j. 22. Por -
pllyriO porl'ilyrÎlJ, g ă inuşa p urp urie. 50 cm . Sudul Spaniei, Sa rdinia,
Africa, Asia de Sud -Est, Aust ra lia, Noua Zeelandă. 23. RaI/lis aqllafi-
CUS, cârstelul de baltă. 28 em. Pasă re se dentar-migratoare. Europa,
Africa de Nord ş i ma re par te di n Asia. La noi, sedentară ş i de pasaj.
2-1. Gallinula cntoropue, g ă inuşa de balt ă . 33 cm. Popu lează a p roa pe
toata lu mea, cu excepţia Oceaniei, Aus tral iei şi zo nelor circumpola re.
La noi. oaspe te de va ră. 25. FuUca atra, l i şi ţa . 38 cm. Europa, Asia .
Australia . La noi, pasăre sedentar-migratoare.
O RD. CHARAD Rllf O RM ES. fa m. Jaeanid ae. 26. jaealla spinoea,
jacana. 2-1 cm. Mexic, America Cen t ra lă. 27. Hydroplwsiallus chi rur-
gus. Iazanul de a pă . 53 em. Sud ul ş i estul Asiei . Fam. Thinocori dae.
28. Attagis gayi. 30 efi. Î n ălţi m i l e Anz ilor s udici, până la 3300 m. Fam .
Ch ionid idae. 29. C/liollis alba, cioc În teacă . 42 em. C u i bă reşte in An-
tarctica, pe coastele Ţării lu i Graham şi ins ulelor Orkncy şi Ceorgie.
Fam, Burhinidae. 30. Burhinus oedicnemus, pas ărea ogorului . 40 cm.
Europa Cent ral ă ş i Sudi că , regiunile tempe rate şi tro plrale ale As iei.
No rd u l Africii. I emoa z ă in sud u l arealului. La no i, oaspete de va ră .
Fam. G lare olidae . 31. GlamJla pm ticola, ciovlica rug inie. 23 em. Din
Europa Centrală ş i d e S ud , pâ nă În Asia Ce ntrală, no rdul Afr icii.
la noi, oaspete de va ră . 32. Ptutsianu s aegyp li us , pa sărea cr ocodilu-
lui . 22 cm . N ord -es tu l Africii . Farn. Dro madi dae . 33. D romas ar âeda ,
s t ă rcu t alergăt or. -W efi . Co as tele şi insu lele d in vestu l Oceanului
Indian. Fam. Cha ra dri idae. 34. Rostratula bengllalensis. sila ru! de au r.
23 em. Afriea la sud de Sa ha ra , As ia troptcal ă , Au stral ia.
165
 ORD. CHA RAD RIIFO RMES. Pam, Chara drtid ae. 1. Cnettuno Rrr-
garia, nagâţul de step ă . 30 em . Stepele din sud-vestul Rusiei şi Asiei
Cent rale. Iarna, migrează in nord-estul Africii ş i in sud-vestul Asiei.
2. Pluv iiliis apricarius, ploierul auri u. 30 em. Cloceşte în tundrclc Eura-
siei şi iemeaz ă În sudul Europei, nordul Africii şi sud-vestul Asiei. La
noi, ra r în pasaj . 3. Val/ el/us VaI/eI/ils, nagâţul. 32 cm. Eurasia ternperată.
La noi, oaspete de va ră . 4. Eudromias morinetlus, prund ăraşu! de munte.
22 em . Cloceşte in nord ul Eurasiei. I ernea z ă în nordul Africii, sudul
Asiei. La noi , specie de pasaj, rar clodtoare în golurile alpine. 5. Cnaraâ-
nus hiaticuia, prundăra şul gulcrat mare. 19 em . Cuibăreşte in nordul
Eurasiei, C rocnlenda, Ţa ra lui Baffin şi icrnează În Africa şi sud ul Asiei.
La noi, pasăre de pasaj . 6. Lnnosa limoeo, sitarul de mal. 40 em . Europa
şi ţi nu tu ril e temperate ale Asiei. I emea z ă În sudul arealulut şi nordul
Africii. L"\ noi, pasăre de pasaj. 7. Gallinago gal/inago , beca tina comună.
26 cm . Cea mai mare parte a Eurusiel, estul şi sudul Africii, cele două
Amertci. La noi, specie de pasaj, rar clccitoare. 8. N umcnius arounta.
cul icul mare. 65 crn. Cuibăreşte în ţinuturile nordice ale Eurasiei. Ier-
166
ncaz ă in Africa ş i India. La noi , rar oas pete de va ră, dar ma i des d e
pasaj. 9. Scolopax rust icola, sitarul de pădure. 35 cm. Eurasia. Cuibăreşte
în nordul arcalului şi ierna ză în su d . La noi, oaspete d e va ră şi de p asaj.
10. Puotnropu e Jobatus, notatiţa cu cioc su bţi re . 18 cm . C uibăreşte în
nordul Eurasiei şi Americii şi iemează în s ud . La noi, specie de pasaj.
11. Philomachu s pu gl/ax , băt ău şul. 30 cm. C u i bă reşte în nord u l Eurasiei
şi icrneaz ă În sudul acesteia şi nord u l Africii. La no i, specie de pasaj.
12. T ringa totmJUS, fluera rul cu p icioare roşii. 28 cm . Cuibăreşte in
Europa şi Asia septentrională . Iemează în nor dul Africii şi sudul Asiei. La
noi, oaspete de vară. 13. Rrcu n'irost ra auoseua, cioc-în tors . 45 cm. Eu-
ropa Centrală şi Sudică, regiunile centrale ale As iei. lcmcază în no rd -
vestu l Africii şi sudul Asiei. La no i, oaspete de vară. 14. Himnntopus
himantopus, cataliga , picioronguI. 38 cm. Su d ul Europei, Asia tem pe-
rată, America şi Australia. La noi, oaspete rar de va ră, În Dobrogea.
Fam. Haematopodidae. 15. Haematopus octrotcgue, scoicar uI. 43 cm .
Eu-ro p a, vestul Asiei, coastel e Am ericii, China, A frica de Su d,
Australia. La no i, oaspete de v ară . Pam. Lari d ae. 16. Larus argl!lltatus,
pcec ăru şu l argintiu . 65 em. R ă spâ ndit În e m isfera no rd ic ă . la noi .
sedenta r in Dobrogea. 17. Larve mari n";;. pescăru ş u l ne gru . 76 cm.
Coastele Atlan ticului de Nord. 18. Lams ridibu ndu s, pesc ăru şul r ăaă ­
tor . 40 em. Eur asia, in zona te mperat". 19. Stema hirunJo , ch ira d e
balt ă . 40 em . Em isfera nordică, În zona temperată . La noi, oaspe te d e
va ră. 20. O,lit:WnUls nignt, chi righiţa neagră . 24 cm. Sudul şi centrul
Europei, Asia de Vest, America de Nord . La noi, oaspete de va ră . 21.
Stercoranus pomarinul'. lupu l de mare. 53 em. Regiunile nordice ale
Eurasiei şi Americii de Nord . lama migrează s pre sud. La noi, oaspete rar
de iarn ă . Z2. Stercoranu s (CAt/Jaracta) skua, marele lup de mare . 60 cm .
Coastele nord-estice ale Ce. Atlantic. precum ş i ţinuturile antarct ice ş i
subantarctice. 23. Ry"c/w1's nigra, forfecarul negru. 60 cm. Coas tele
celor două Americi. Film. Alcidae. 24. Alca torJa, alea mică. 44 cm . Hain.'
de va ră (a), haină de i a rnă (b). Reg iun ile nordice ale De. Atla ntic. Iarna
migreaza spre s ud . 25. Fratercuta arctica, papaga lul de mare. 30 cm .
Ţărmurile s tă ncoa se d in nordul De . Atlantic ş i ve stul De. Înghe ţat .
26. Uria aalge, garia . 45 c m. No rd ul De. Atla ntic şi Pacific. 27. LunJa
cirrllata, lu nda m o ţat ă . 40 cm. Pen. Kamceatka, M. Beri ng şi nordul
De . Pacific.
ORD. COlUM BI FO RM ES. Fam. Col u mb idae. 28. 0Jlumba palum-
Ims. po ru mbelul gule ra t. 42 em . Eu ro pa, ves tul As iei, no rd-estul
Africii. La noi, oaspete de vară. 29. CoIumoo 1ivia, po ru mbelul de stâncă .
33 an. Pasă re sedentar ă. Eu ropa meri dional ă , Anglia, no rdul Africii
ş i ves tu l şi s ud ul As iei. 30. Str('ţltopelia decaocto, gugu şti ucul. 28 em.
Europa, sud ul As iei. La noi , sedenta r. 31. St r('ţltopefia t ur tu r, tu rtu riea.
28 em. Eu ro pa, nordul Africii, vest ul As iei. La noi, oaspete de va ră.
32. Gou ra victoria, goura (poru m be lu l e vanta i). 80 e m. Noua C ui nee.
Fam. Raphidae. 33. D id uncu /us st rigirostris, porum be lu l dinţa t din
Samoa. 33 c m . Ar hipeleagul polinezian. Fam. Pteroclidae. 34. Syr-
rlzaptes pomdoxus, găin uşe d e ste pă. 35 - 40 em. Stepele ş i deşerturile
Asiei Centrale. 35. Ptemeles alchata, găi nuşa eu suli ţ ă. 32 em. S udul
Europei Occidentale, nord ul Afri cii, Asia de Sud-Vest ş i Centrală.
167
 O RD. CUCU LIFO RMES. Fam. Musophagidae. 1. M uwphaga ros-
soc, pasărea bananier . 46 em. Pădurile umede din vestul Africii. 2. Tau-
mco corythaix, turaco cu coif. 40 cm . Sud-ves tu l Africi i. Fam. Cuc ul t-
da c. 3. Cucu/us canorus, cuc u l. 35 em. Eurasia şi nord-vestul Africi i.
Pas ăre mig ratoare, temeaz ă in Africa tropicală şi sudul Asiei. La noi,
oas pete de vară. 4. Crotopllaga uni, ani. 35 cm. Nord ul Americii de
Sud. 5. Guira guira, c uc ul g utra. 40 cm. America de Sud, de la Amazon
până în Uru guay. 6. Coccyzus amencanus, cucul cu ciocul galben . 28 efi .
America d e No rd, din sudul Ca nadei până În Mexic. la m a migrează
În America d e Sud. 7. Clamator glandarius, cucul gaiţă. 4() efi. Sudul
Euro pei, Orientul Mijlociu, no rd-vestu l Africii. 8. Centropus phasianus,
cucul fazan . 60 efi . Australia şi Noua Cutnee. 9. Geococcyx ealifor-
nionus, cucu l alergă tor. 58 -60 cm. Sud-vestu l S.U.A. şi Me xic.
ORD. PSflTACIFORMES. Fam. Psittacidae. 10. Am macaa, ara-
kanga . 85 cm . Din Mexic până în sudul Brazilie i. 11. A ra ararauna,
ararauna. 90 em. N ord ul Americ ii de Sud, Pa na ma. 12 A nodorhY'lcJms
168
•
hyacin t11in us, ara hia cint , a ra alba stră . 100 cm. Cel mai ma re pa pagal.
Braz ilia, la sud de Amazon . 13. Psittacus eri tllaeus, jaco. 35 em. Pă­
du rile Africii Centrale, între Gut neee, An gola, lacul Victo ria . 14. Ama-
zona aestiva, p apagalu l de Amazon. 35 cm. Nordul Americii de Sud .
15. Probosciger aterrimus, eaeaduul negru. 80 e m . Noua Guinee, nordul
Australiei. 16. Tncnogtoeeue hacmatodus, papagal cu lim ba in formă d e
pens ulă. 30 eID. Australia, Noua Guinee, in sulele Su la wesi şi Minda-
nao, Polinezia . 17. Melo psittacu s undu tatus, papagalul o nd u lat co m un.
18 - 20 cm . Zonele aride d in Aust ralia. 18. Cacatua leadbt>ateri, caca-
du ul tnca ştlor . 40 eID. Aus tralia . 19. Caeatua molueeensis, eacaduul cu
bonetă roş ie . 50 em. Ins. Maluku . 20. Cacat ua galerita, cac adu ul cu mot
galben. 50 cm . Australia, Noua Cutnee. 21. S t rigops habropti lus, kako-
ro (papagalul d e vizui nă, papagalul b u fni ţă) . 60 cm . Noua Zeelandă.
22 Pezoporus wal/ieus, papagalul terestru . 32 cm. Australia. 23. Nestor
lIotabilis, kea. 50 cm . No ua Zeela ndă .
30
ORD. STRIC IFORMES. Pam, Strigidae. 24. Tyto 0100, striga. 34 em.
Răspă ndită
aproape pe tol Globul. cu excep ţia regiunilor reci. L1 noi
sedenta ră, dar foarte rară. 25. Slrix aluro, huhurezul nuc. 42 cm. Eu -
ropa. no rd-ves tu l Africii, As ia Centrală, China de es t, Coreea. La no i.
sedent ar. 26. Nyctea scand Îaca, buha zăpezilor. 65 em. Are r ăspândi re
drcu m polară, in tundrele arcnce. lama mi grează spre sud . 27. Bubo
bubo. buha, bufniţă . 70 cm. Eurasia şi nordul Afri cii. 28. Otu!> ~.
ciuşul. 20 cm, Europa Cen tra lă şi Sudică, Asia la sud de 55° lat. N.
Africa. La noi , oaspete de va ră. 29. Athene noctua, cucuveaua. 25 em.
Europa Centrală şi Sudică, no rdul Af ricii , Penins ula Arabică , Asia
până la Amu r. La noi, sedentară. 30. Strix nebulm:a, hu hurezul bă rbos.
70 cm. Pădurile de con ifere din nor dul Eu rasiei şi Ame ricii de Nord.
31. Strix uralensis, hu hurezul mare. 60 cm. Europa Cen tra lă, regiu nile
no rdice ale Eurasiei. La noi, seden tar. 32. Asia otus, ciufu l d e pădu re .
35 cm . Europa, As ia, până În Ja ponia şi mare parte d in America d e
No rd. La noi, seden tar ş i oaspete d e i arnă . 33. Ketupa ceylom'llsis,
bu fniţa pco;car. 60 em. Ind ia ş i Asia d e Sud-Est. 34. A sio flamlllt'lls,
ciufu l d e câ m p . 38 efi. Ap roape toată emisfera nord ica, America de
Su d , ins ulele Hawai, Ga lapagos. La noi, oaspete de iarna, rar sedenta r.
35_Sprotyto cunicu/aria, bu fni ţa de vizuina. 23 eID. Di n s ud u l Canadei
p ănă in su d ul Americii de Sud. Cuibă reşte in vizuini .
ORD. CA PRIM ULG IFO RM ES. Fam. Aeg othelid ae. 36. Aegotheles
cristafa, eaprimulgul pitic australian. 22 eID. Australia. Fam. Podargidae.
37. PoJargus strigoieks, ea prim ulgul uriaş. 50 an. Australia, Tasmania.
Fam.. CaprimuJgidae. 38. Caprimulgus t'u1"OpQt'Us, ea p rimulgu l. 28 em.
Europa până În s ud ul Scandinaviei , Asia de Vest şi Centrala pănă in
China, n ord -ve stul A fri cii . La no i, oaspete de vara ş i d e p a sa j.
39 . Macropsali s CTraga, eap ri mu lgul cu lira . 80 crn. Sud ul Bra zil iei.
40. Macroliiptrryx longipennis, eaprimu lgu l cu pa vilio n. 67 eID. Africa
Centra lă d in Sen egal până in Uganda. 41. Semeicphorus texiilorius ,
ea p ri m u lg ul cu s teag u r i. 78 cm . S u d u l Af r ici i. Fam . Nyctibiidae .
42 . NyctibillS graI/dis. 50 - 55 cm , Din Pa nama până in Per u şi su dul
Braz iliei. Fam . St eatornithidae. 43 . Steaternis caripensis, g uac haro.
55 em. Colonii ma ri in cavemele d in nor d ul Americii de Sud.
169
 ORD. TROGO NIFORMES. Fam . Tro gonidae . 1. Pharemacn rus
mocinno, quelza lu l. 110 - 130 em. A merica Centrală, din sud ul Mexi -
cul ui până În Cos ta Rica. 2. Priotciue temnurus, tokoro ro, trogonul
cubanez . 25 cm . Cuba. 3. T rogon e1egans, trogonul. 30 cm. Mexic, su du l
S.U.A. 4. Apa /oderma na rina, trogonul narina. 28 cm . Africa, din
Libcrla şi Etiopia până în sud ul con tinentului.
O RD. CO RAC II FO RM ES. Fam . Corachdae. 5. l.rp tosomu s discolor,
du rnbrăvea nca kurol. 42 cm. Insu la Madagascar. 6. Coracias garrulus,
dumbrăveanca . 32 crn. Europa Cen t ra l ă şi Meridional ă , Asia de Vest.
La noi, oasp ete de va ră . 7. Atelomie piuoides. 30 em . Madagascar. Fam .
Akedinidae. 8. Tanys ip tera galatea, pesc ăru şul de m ătas e . 35 cm .
Noua Cuinee. Ins ulele Maluku . 9. Dan 'lo gigas, pesc ăru şu l v â nător ilor
(Kookagurra). 45 em. Aust ralia ş i Noua Cutnee. 10. Cery/e (Megaee-
ryl e) alcyo rl. 32 crn. Zon a tempe rată a Americii de N ord . 11. A /cedo
att l1is, pesc ăru şul a lbastru . 18 em. Europa, Africa, Asia, No ua
170
G u inee. Insu lele Sol omon. Fam . Meropidae. 12. Me rops apiaster, pri-
goarea. 25 em. Europa Central ă ş i de Su d, Asia de Ves t, Af rica. La no i.
oa spete de va ră . 13. Merops nubieus, p rigoarea stacojie. 35 cm. Africa
Cen tra lă, din Senega l până în Etiopia. Fa m. Momotidae. 14. Eumo-
mota superciliasa, dumbr ă veanca mo ţată. 35 em . America Centrală, din
su dul Mexicului până în Costa Rica. Fam. Todidae. 15. Tad us multi-
color. tod ul pestriţ. 10 cm. Cuba . Fam. Upu pid ae . 16. Upupa epops,
p upăza. 28 - 30 cm. Eurasia temperat ă , Africa. La noi, oa spete de va ră .
17 . Pnoenicutue purpllreu s. 40 -45 em . Africa la s ud de Sa hara . Fam.
Bu cerotidae. 18. A nthmcoceros malabaricu s. 80 em. Ind ia, Indochina .
19. Rhvticeros undulatus. 96 crn. ln doc hi na, Ind onezia . 20. 8 l1 ceros
rlnnoce ros, pa sărea rinoc er (Kalao) . 110 -120 em. Pen insu la Malaeca,
Insulele Sumatra, [aw a, Ka limantan. 21. Dichoceros (Buceros) bicornis,
pasărea rinocer cu două coarn e. 120 cm. Ind ia, Indochina şi Sumatra.
22. 8 ycan is tes brev is. 90 crn. Estu l Africi i, între Etio pi a ş i Za m bia.
23. Bucorous abyssinicus, pasărea rinocer cu un corn. 100 cm. Ss vanele
din Africa la s ud d e Sahara.
ORD . COl lIfO RMES. Fam. Co ttt dae. 201. Colius lrococe" halu s
pa sărea şoarece cu cap alb . J.l cm . Silvos te pe le Asiei Centrale .
ORD. APODIFORM ES. Fam . A podi dae. 25. Apus apus. l ăs tu n ul
mare . 18 cm. Euro pa. Asia şi no rd -vestul Africii. I emează În Africa
Centra lă . La noi, oaspete d e va ră . 26. Apus mrlba, d re pneaue alpină .
21 cm. Bazinul Mediteranei. As ia su d-vestică, India, Africa d e Sud şi
de Est . La noi, oas pe te de var ă . 1:7. Col/acalia e:.<cUlenla, salangana
străl ucitoare . 10 - 12 cm . As ia d e Su d , China , Ind onezi a, Poltnezta .
28. Hemiprocnt mys la«a, I ăstunu l de co pac. 30- 33 cm. Noua C u toee şi
insulele vecine, int re Maluku şi Solomon . Fam. Trochilidae. 29. Bois-
sonneaua jardini. colibri safir . 15 cm. America d e S ud, În vestu l An-
zilor , în Col umbia şi Ecua dor. 30. Eneifera ensi/era, colibriu l cioc d e
spad ă . 22 cm. Ameri ca d e Su d sept en t rională. 31. Eupesomena ma-
croure, co libri r ândunic ă . 11 cm. Bra zilia. 32. Hrlianthea bonapartti .
12 cm . Anzii Col umbieni. 33. Eutou res aquila. colibriul cioc de vul tur.
13 em . Am erica Cen trală şi d e Su d. di n Costa Rica pănă in Ecuado r.
34. Patago" a gigas. eo libriul u riaş. 23 cm. America d e Sud, in Anzi, din
Ecu ad or pa nă În Chile şi Argentina. 35. Cal/iphlox amethystina. 6 em.
America de Su d. 36. Orryso/ampis mosquitus. colibri topaz rubiniu. 9 cm.
N ordu l şi estul Americii de Su d . 37. Lophornis magnifica, u na m ărea ţ ă .
8 cm . Cen tru l ş i s ud ul Braziliei . 38. Sapplw 5ţ'Q rganura. 17 cm. Bolivia
şi no rdul Argcntinei. 39. LoJdigesia mirabilis. silfa minu nată. 12 cm.
M un ţ i i Anzi d in no rd ul Perului . 40. Tcpeze pel/a, eolibriul topaz . 9 em .
P ă d u rile d in nord u l Americ ii de Sud. 41. ArchilodlUs colu bris. 9 cm.
Din Flori da şi Texas pâ nă în s ud-estul Ca nadei ş i Lab rad or. Iernează
in Ame rica Cen t rală . 42. 5dasplwrus rufus. 9 crn. Ves tul Americii
de Nord .
171
 O RD. PICIFO RM ES. Fam . Bucconldae. 1. Cnetidoptera tt'tlt'b ro~a,
pasărea leneş ă . 15 cm. Nord- es tu l Americii de Sud . Fam. G al bu lid ae .
2. /acamerops aurea. 30 em . Din Costa Rica pâ nă in Brazilia . Fam . Ca p i-
tonidae. 3. Lybius biden tatus. 19 efi. Af rica estică ş i sudică. 4. Semner-
nie mmplmetinue, tueanul bă rbos . 21 em. Anzii Co lum biei şi Ecuadoru-
lui. Fam . Pici da e. 5. lyllx torquilla, ea p-in t o rt u ră. 18 em. Eu rasia, Afri-
ca de Nord. Iarn a migrează in Africa, la s ud de Sahara şi În s udul
As iei. La no i, oaspe te de vară. 6. Picus omdie, gh ionoaia ve rde. 33 cm.
Ţinuturile tempe ra te ale Eu ro pe i, Asia M ică, Iran . Est e o pasă re se-
dentară . 7. Picus cenus. ghionoaia sur ă . Eura sia . Sedentară. 8. Picoides
tridactglus, cioc ă nitoarea de mu nte. 25 em. Păd urile de conifere şi de
mesteacăn d in Europa, Asia şi America de N ord. Sedentară . 9. Del/-
drocopos major, cioc ă mtoarea mare. 25 em . Zo ne le temperate ale Eura-
siei, Sedentara. 10. Delldrocopos medius, cicc ă nitoa rea de stejar. 21 em .
Europa, Asia Mică şi Iran. Sedentară . 11. Dryoropus mertius. ciocă -
172
nitoarea neagră . 48 cm. Europa şi As ia, în zona l e mpe ra tă . Sedenta ră.
12. Dryocopus (Crop/rIot'1/s) pi/mtus, ciocăni toarea neagră moţa t ă. 45 cm.
Sud-es tu l S.U.A. 13. Cotaptes auratus, c ioc ă ni toa rea aurie. 30 efi. Zona
te mperat ă a Am ericii de No rd. 14. Centurus uropygia/is. 21-25 cm .
Ste pele aride din s ud-ves tu l S.U. A. ş i di n Mexic. 15. Campephitue prin-
cipa/is. 50 em. Pă du ril e mari d in s ud-estu l S.U. A. şi Cuba. 16. Melaner-
pes erythrocepllf/ /us, ciocănitoa rea cu ca p roşu . 24 em. Zona cen t rală şi
d e es t a Americii de Nord. Fam. Ramphastidae. 17. Rampllastos su/fu-
ratus, tucanul peşte. 57 cm . Americ a Centra lă şi de Sud. 18. Rampllas-
tos toca, toco sa u tuca n ul u riaş. 63 cm . America de Sud. 19. Rampltastos
clwieri, tu eanul lui Cuvier. 60 crn. America de Sud. 20. Pteroglossus
castanotis. 35 em. Pădu ri le Americii de Sud di n Colum bia pănă in
Peru şi nordul Argen tinei. Fam. Indicatorid ae. 21. Indicator indicator,
ind ica toru l de albine. 20 cm . Afriea la sud de Sahara.
ORD. PASSERI FORMES. Fam, Eurylaim idae . 22. Psariscmus dDl-
 .-
~.-=.
11:0,.'
::::""""'~
"" ~ ..
housiee, cioc la rg codat. 25 -27 cm. Sud-estul As iei şi no rd u l Indone
ziei. Fam. Rhinocry pti d ae. 23. R!linocryp ta lancea/ata, 20 cm . America
de Sud: Argentina, Paraguay. Fam . Co nopophagidae. 24. Conopoptm-
ga aurita. 10 crn. Cuyane . Pam. Form icarlldae. 25. îormiconvs analis,
18 cm. America Centrală şi d e Sud. 26. Thamnophitue âoliatus, fu rn ica-
rul inelat. 16 cm, Ame rica Ce ntrală ş i de Sud. 27. Taraba m ajor. 20 efi.
America, din Mexic pâ nă în Argentina. Fam. Fu rnariidae. 28. Fu ma-
rius rufus, pasărea olar. 20 cm . Stepele Braziliei şi Argentinei. 29. Campy-
lomamphus trodntiros tris, cioc de seceră. 24 cm, Din Panama păn ă în
nordul Argentinei. Fam. Pitti d ae . 30. Pitta brachyu ra. 18 cm. Sud- estu l
Asiei şi Aus tra lia. Fam . Phile pi tt idae. 31. Phitepitta castanca. 16 cm.
Madagascarul de Est. 32. Neodrepanis ccruscens. 10 cm. Madagascarul
de Est. Fam. Xentctda e. 33. A cant hisitta chioris, 8 em . Noua Zeelandă.
Fam. Tyra n nidae. 34. MlIscivora forfi cata, tiran ul cu coada tnfu rcat ă.
38 cm . Regiunea centrală şi d e sud a S.U .A. Ia rna migrează în Ame-
~- ..
rica Centra l ă. 35. OnycllOrllyncJllIs mexicenus, tiranul regal (tiranul
înco rona t). 17 cm. Din Mexic până în no rd ul A mericii de Sud. 36. Pi-
trll1glls eulphura tus, tiranul de pucioa să . 23 crn. Sa va n cl e din Tex as
pân ă în Bolivia şi Ar gentina . 37. Oxyrrmcus cristatus. 17 cm. P ă d u rile
dintre Costa Rica şi Parag ua y. 38. Purocephalus rubin ns, tiranul roş u .
13 eID. Din s ud ul S.U .A. până în Ch ile şi Argentina, arh. Galapagos.
Fam. Pip ridae. 39. Pipra mentalis. 10 eID. Din Mexic până În Ecuador.
Fam. Cotingidae. 40. RlIpicola rupicoia, cocoş u l d e s tâ ncă o ra nj. 30 eID.
Venez uela, G uyana, nor du l Brazil iei. 41. Ccphaiepterus onuuus, pa să rea
umbrelă. 40 crn . Am erica Cen t ra lă ş i de Sud . 42. Procnias tri ca rll n clI~
lat a. 29 cm. Nicaregua, Costa Rica , Pa na ma . Fa m. Phytotom id ae .
43. Phyt%ma rara, cosaşu l . 18 cm . Chile. Fam. Menuridae. 44. Menura
neiaehailandi ae, pasărea li ră . 95-100 cm . Sud -estu l Austra liei. Fam.
Atric hornithidae . 45 . Atrichornis rufeeccns . 18 cm . Coa stele Aus-
traliei d e Est.
J7J
 ORD. PASSERIFO RMES. Pam. Ala udidae . 1. Erem ophilo a/pes/ri s,
ciocă rlia u rech iat ă .
17 cm . Nordul Eu ra siei, Asia Centrală, America
de Nord şi no rdul Africii. La noi, oaspete de ia rnă şi rar clodtoa re.
2. Alauda arnensis, cioc ârl ie de câm p. 18 efi. Cea mai mare parte a
Eurasiei şi nordul Africii. La n oi, oaspete de v a ră şi sed entară . 3.
Galtrida crista/a, cioc ărlanul. 18 em. Eu rasia ş i Africa nordică . La noi,
sede n tară. Pam, Hirundinidae, 4. Hirundo rustica, rând unica. 20 em .
Mare parte d in Eu ra sia şi America de Nord. La no i, oa spete de vară.
5. Delichon urbica, Iăst unul de casă. 16 em. Pasă re migratoare, va ra în
Eu rasia, iarna în Africa şi su dul Asiei. 6. Ripa ria riparie. l ă st u nu l de
mal. 13 em. Eurasia, America de Nord. La n oi, oaspet e de v a ră. Pam ,
Pycnonotidae. 7. Pycnonotu s ţ ocos us . pasă rea cu urec he roşie. 20 em.
Ind ia ş i s ud-estu l As iei. Fam. Irenidae. 8. Irena puella, ur sit oa rea al-
bastră . 25 em. Ind ia estică, Sr i Lanka, Ind onezia, Filip ine. Fam.
Ca m pe p hagidae. 9. Campepha ga phoen icea. 20 em. Africa, la su d de
Sahara. Fam. Muscieapidae. 10. Muscicapa st riata, musearul sur.
15 cm. Europa, Asia p â n ă la Baikal , Africa. La noi, oaspete de va ră .
. 174
11 . Terpsiphe ne paradisi. 48 efi . Est ul şi su dul Asie i, Indonezia.
12 . Pachycephala pecforali s. 18 em. jawa, Australia şi unele insule ve-
cine. 13. Ficedula albicollis, m u scarul gulerat. 13 em. Europa Centrală
şi de Est, Asia Mică. La noi, pasăre de pasaj. 14. Rlzipidura Ieucoph rys.
21 em . Australia, Noua Guinee. 15. Timalia pi/eata. 18 efi. As ia de Sud-
Est. 16. Chamaea fasciata. 17 efi. Co astele pacifice ale S.U .A. 17. Poma-
tostomu s temporalis . 25 em. Estul Australiei. 18. Picathartes gym nocepha-
lus . 35 em. Africa d e Vest , tropica l ă . 19. Garrulax leucolophu s. 28 em .
As ia de Su d- Est. 20. Peîtomeum rufice ps. 17 cm . Ind ia, Indochina. 21.
Cin closoma cinnamomeum 23 cm. Australia. 22. Sylv ia com m un is, sil via
cap sur. 15 cm. Europa, vestul As iei. Iemeaz ă În Africa ş i s ud ul Asiei.
23. Acroceplmlus anmdinaceu s, Iăe a rul mare. 19 em. Centrul şi su dul
Europei, As ia Mică şi Centrală, no rd ul Africii. La no i, oaspete de vară .
24. Phylloscopus /rochil/u s, pitulicea fluier ă toare. 12 em . Cen trul şi nor -
d ul Europei, Siberia. La noi, pasăre de pasaj, rar d ocitoa re. 25. Hippolais
icterin a, fru nzăriţa galbenă. 13 em . Din Euro pa până în vestul Siberiei.
I emea z ă În Africa şi în s udul Asici. La noi, oaspete de va ră. 26. Po-
 Iioptila caeru/ea, 13 efi. Din su dul S.U.A. pâ nă În Guatema la. 27. Ortho-
tomus sutorius, pasărea croitor. 14 cm . India, sud -estu l Asiei. 28. Malu -
rus lamberti. 13 crn. Australia de sud-est. 29. Turd us merula, mierla
neagr ă . 25-28 cm. Euro pa, no rd-vestul Afr icii, zona centrală a Asiei.
la noi, sedentar-migratoare. 30. Turdus mig ratorius. 25 cm. America
de Nord. 31. Cenonthe oenanthe, piet ra rul SU f. 15 em. Euro pa, As ia,
nordul Africii, nordul Americii de Nord, Groenlanda. La noi, pasă re
de vară . 32. Pbeenicurus pnoenicurus, codroşul de pădure. 14 em. Eu ra-
sia până la Baikal, nord ul Afr icii. Pasă re m igratoa re, la noi oas pete de
vară. 33. Saxicola torquata, mărăc ina rul negru. 13 em . Europa, As ia şi
Africa. La noi, oaspete de vară. 34. Luscinia Iuscinia, p riv ighetoare a de
ză voi. 17 cm. Din estul Eu ropei Centrale până în vestul Asiei Cen-
trale. La noi, oaspete de vară. 35. Zeledonia connuua. 11 em . Costa Rica,
Gua tema la. 36. Erithaeus rubeeula, măeă leandru l. 14 cm . Eu rasia până
in s ud -vestul Siberiei, Africa de Nord-Vest. La noi, sedentară şi oas-
pet e de vară . 37. Enieurus maculafus. 28 cm. Sud-estul Asiei. 38. Mimus
polyglottos. 27 cm. America de Nord, Insu lele Baha mas şi Ant ilele
Mar i. 39. Troglodytes troglodytes, ochiu-boul ui. 12 em. Euro pa, As ia,
America de Nord, nord-vestul Africii. La no i, sedentar-migra toare.
40. Cinclus cinclus, mierla de apă, 18 c m. Eurasia. La noi, sedentară.
Fam. Prunellfdae. 41. PrunelJa eollan's, brumăriţa de stâ ncă. 18 em.
Regiunile muntoase d in sud ul Eu ro pei şi Asie i. La noi, seden tară.
Fam. Motac illidae. 42. M otacilla alba, cod oba tu ra albă. 18 crn. Ap roape
într eaga Eurasie, Maroc. La no i, oaspete de va ră. 43. Anthus trivialis,
f â şa de pădure, 15 efi. Europa, Asia. La noi, oaspete de vară . 44. Mae-
rOllyx eroceus. 20 em. Africa, la sud de Sahara. Fa m. Laniidae. 45. Lanius
senator, sfr âncioc ul cap roşu. 19 em. Euro pa Cent ra lă, ţările di n jurul
Mediteranei, Asia de Ves t. La noi, oaspete rar de va ră . 46. Lanius
excubitor, sfr ănciocul ma re. Z5 efi. Eurasia, nordul Africii şi America
de Nor d. La noi, se de n tar şi oaspe te de iarnă. 47. Tetopnorus quadrieo-
lor. 20 efi . Africa de Sud .
175
 O RD . PASSE RIFORMES . Fam. Prio no pidae. 1. Prionops a/bati.
21 em. Africa (Zai ru l de est). Fam. Va ngidae. 2. Leptopterus madagas-
earillus. 15 em. Din Madagascar pân ă în Insulele Comore. Pam . Arta-
midae. 3. Artamus superciliosus. 21 cm. Indonezia. Australia. Pam.
Bombycillidae. 4. Pl1ainopep/a niten s. 19 cm. Sud -ves tul S.U.A. şi Mexic.
5. Hypocolius empelinus. 22 cm. Peni nsula A rabică . 6. Du lus deminicus,
20 cm. H aiti . 7. Bombycilla garru/ us, mă I ăsa ru l. 20 em . Nordu l Eu rasiei
şi Americii d e Nord . La no i, uneori oas pete de ia rn ă. Fam . Certh iid ae.
8. Cer/hia familiaris, eojoaica d e păd u re . 13 cm. Zonele îm pă d u ri te d in
Eu ro pa, Asia şi America de Nord. La noi , sedentar ă . Fam. Sittidae.
9. Sitta eu roţee, ţ icleanu l . 15 em. Eu rasia, nord-vestul Afr icii. La no i,
pasăre sed e nta ră . 10. Hypositta coral/irost ris. 14 em. Madagasear.
11. Ticnoâroma muraria, f1u turaşul d e stâ ncă. 17 em . Zonel e de munte
din Euro pa şi Asia. La noi, sedenta r. 12. Si tta carotineneie. 14 em.
America d e Nord. Fam. Paridae. 13. Aegitha/iJS eaudatus, piţigu şul codat.
176
15 em. Eura sia. La noi, seden tar. 14. Remiz perldulinus, boicuş u l. Europa
şi Asia . La no i, pasăre sed en ta ră. 15. Parus cristat us, pi ţ igoiul moţat.
11 cm. Europ a ş i vestul Siberiei. La n oi. sedentar. 16. Pllrus major,
pi ţi goi ul mare . 15 r m. Euro pa, Asia, In donez ia. La noi. sed e n ta ră .
17. Parus coau/eus, pi ţ igo iu l albas tru. 12 em . Europa, Asia Mică, Iran,
nor d -vestu l Africii. La no i, sedentar. Pam. Zosterop idae. 18. Zosterops
tatcrotis. 12 em. Aus tra lia, Noua Zeelandă. până în arhipelagul Fid ji.
Fam . Vireon id ae. 19. Vi reo j1avif rons. 14 em. Estul Americi i de Nord.
Fam. Neetariniidae. 20. Nectari ma fam o..;a. 25 em. Su d -es tul şi nord-
ves tul Africi i. Fam. Dlcaeidae. 21. Dicaerum hirunâinaceum, 10 em.
Aust ralia. Fam. Meliphagidae. 22. Prosthemadera Ilot'aeseeialldiae,
pa să rea tu i. 28 em. Noua Zeelandă ş i câ teva in sule vec ine. 23. Promer-
ops cafer. 45 em. Su d ul Africii. Fam. Drepaniidae. 24. vestiena roccn-
ea, liwi. 15 em. Insu lele Haw ai. Pam. T hra upidae. 25. Coereba j1al'eola.
11 em. Mexic, America Cen tra lă şi d e Sud, pân ă în nordul Arge ntinei.
:!6. Catamblvrhlfn rlJus JiaJmta. 15 cm. America de Sud in Anzi, di n
r~zuda Până in Bolivia . '1:7. ~t'rllIlga pirta. 13 cm. Sudul Americii de
.\'ord şi America Centrala. 28. Vennirora corollllfa, dendroica. H cm .
America de Nord. 29. Piranga olil'deea. 18 cm. Estul Americ ii d e Nord
$i migrează În nord-vestul Americii de Sud . 30. Thraupis rpi scop us.
1~ C"Dl. America tropicela, înt re sud ul ~ Iexicului şi Brazilia. 31. Tanga -
rII chilnlsis. 15 cm. America de Sud, din Columbia pănă in Brazilia ~i
Bolivia. 32. Pyrrh ul"xia sinua ta. 20 cm. Sud-vestul S.U .A. Fam. Te rsi-
nldae. 33. Tf',s,ina oiridie. 16 cm. Pădurile din Panama până in Argen-
tina. Parn. Fringill idd e. 34. Em beri;:a ci tri" d la, pr esura galbena. 18 cm.
Euro pa, vestul Siberiei, Caucaz. 35. Plectrophenax nÎl'ali s, pa sărea
cmătu lui . 17 CID . Tund ra arcuca circumpola r ă. La n oi, oaspete de
iarnă. 36. Corcothrau ştes cvcro t/rraus fes, bot-grosul. 18 cm. Eu ropa,
Asia, Africa de Nord . La noi , sedentar. 37. Pyrrllllia pyrrhula, mu gu -
rarul. 16 crn . Ţi n u t u ri le tempe rate ale Eu rasiei. La noi, seden ta r ~i
oaspete de Iarnă . 38. Loxia curt'Îrostra, forfecu ţa . 17 cm . Eu ropa, Asia,
America de Nord , nordul Africii. La noi, sedentar-eratică in pădu rile
de conife re din Carpaţi. 39. Rid,ml,mdf'1la carJinalis. 20 cm. Din ves tu l
şi sud ul S.U .A. până in Honduras. 40. Cactoepiza pallida . 14 cm. Insule-
le Calapagos . 41. Emflf'ri:n melenoccphala, presura cap neg ru. 17 c m.
Sud-estul Europei, Asia Mic ă şi Centrată pănă la Volga inferioară ş i
Iran. la noi. rar clocitoare in Dobrogea . .u.. Fnngil1a roelebs, cinteza. 16
crn. Europa, vestul Asiei , nordul Africii. La noi, sedentar-migra toa re .
43. Carduelis curduelis, sticletele mare. 14 cm. Europa, vestul Asi ei,
nor d ul Africii, insulele Azore, Canare. La noi, sedentar. 44. Cardutlis
spinue, scanul. 12 cm. Eur asia, d in Irla nd a până in Japoni a. La noi,
sedentar-m igratoare şi oaspete de iarnă. Fam. lcteridae, 45. Icter us
galbula. 19 r in. Estul Americi i de Nord. lernea ză În America d e S ud .
';6. ZArl' ynâlUs u'dglen. 27 - 35 em. Intr e Me xic şi Ecu ador.
177
 O RD. PASSERIl-'O RM ES. Fam. Plocel d . H '. 1. Phiietairus soâus,
pasărea ţes ă tor . 14 CID. Sud -vestul Af ricii. 2. Dilll'l1Idlia dinemetli. 23
cm . Sudan, Etio pia, Kenva. 3. Qudl'll ouclca. 13 eID. Afric a, la sud de
Sahara, in stepe şi sava nc. 4, StcxallllYa peradisac«. 38 efi . Step ele şi
sava nele di n es tul şi su d u l Africii. 5. PIl1 Cl'flS I'lIiIippillll S. 15 CID. Asi a.
din Pakistan până in Suma tra. 6. Urat'~illtJIlI S bl'lIga/us. 12 c m . Afric a,
din Senegal până in Sudan. Etio pia. Kenya. Tanzania, Congo. 7. Pass.'r
âemesticus, vrabia de casă. 15 cm . Pa s ă re seden tar ă in Eurasta şi
nord u l Africi i. A fos t ach matizat ă in America de Nord ş i Aust ra lia.
8. PasSt' r moruanus, vra bia de câmp. 1-1 c m. Eurasia , jawa, Sumat ra ,
acltmatt zet ă În Ame rica de No rd , Au ..tral ia, No ua Zeeland ă . La noi,
sedentară . Fam. St u rnidae. 9. BupllQ){uS africal/Ils. 23 CID. Africa. Intre
Senegal şi Etiopia . 10. StII mus (Paslor) 1'I:_IIS, l ă custarul. 21 cm. Sud-
es t ul Europei şi s ud-ves tu l Asiei. La noi . o aspe te de vară in s ud-estu l
178
ţă rii. 11. StunlllS " u/garis, graurul. 22 cm. Eu ro pa, ves tu l Asiei. Acli-
matixa t in America d e Nord, s ud u l Africi i, Aus tra lia, Noua Zeela nd ă .
La noi, se de nta r, indeosebi in vestul ţării. 12. Gram/a rcii~io."I1. 33 COl.
lndla , s ud u l Ch in ei ş i vestu l lnd onczt cl. 13. Spreo supcrbus . 21 rrn.
Est ul Africii, din s udul Sudan ului şi Etiopiei p ă nă in Tanzarua.
Fa m. Oriolidae. 14. Oda/li.'; Ilrill/U S, grangurul. 23 COl. Europa Central ă
ş i d e Su d, Asia Ce n tral ă pân ă in Indi a. nor dul Africii. La noi. oa spete
de v a ră . 15. Sp1Jl'col1Jl'rl's j1(H 'il 'I·lItr;~ . 25-27 cm. Nordu l Australiei,
Noua Culnee. Fam. D icru rid ae. 16. D icr urus pa ra,fiS<'us, d rongo . 35 c rn
Sud-est ul Asiei, d in Ind ia ~ i Sn Lanka, până in [awa ş i Kaltmantan.
Fam. Co rvt dae. 17. Pinl pica, co tofa na. -15 em. Întreaga Eu ro pa. nord-
ves tu l Africii. cea mai ma re parte a Asiei, vest ul Amenctt de No rd .
Sed entar ă . 18_ Nucifraga carytlCatac/cs. alunarul. 34 COl. Eurasia (d in
s ud ul Norvegtet pân ă În Kamceatka. Japonia şi Assa m]. Sed en tar,
 uneori po pu laţia siberi an ă d evi ne eratică. 19. Cissa clnncnsis. 35 COl.
Sud-estul Asiei, di n Himala ya piin.' În Vietnam. Sumatra, Kaliman-
lan. 20. Cvonopica cyarw. 35 COl. Penins ula l bcri c ă şi Extre rnul Orient.
21 . Cyll1l11cittil cristata, gaiţa alba s tr ă . 30 c m. Es tu l Amerieii de Nord,
22. Garm llls xllltlt1arius, gaiţa. 35 COl , Eu ro pa, Asia , nordul Africii. La
noi, seden tar ă. 23. Corous moneduia, s tăncuţa. 33 COl. In treaga Europa,
Asia pâ nă in mijloc u l Siberiei şi no rd ul Ind iei. La noi, s ed e n t a ră.
2~ . Clln'IIS frugi/egus, cioara d e se man ătur ă. 47 Col. Euro pa ş i Asia
pân.'i la Am ur. La no i, seden ta ra . 25. C(lrl'US corone comi.l, cioara v â nătă .
~7 cm. Euro pa ş i As ia într e Elba ş i Enisei. La no i, sedenta ră . 26. Cor-
rus corex, co rbul. lH-66 e m . In cea mai ma re parte a emisferei bon....
ale. La noi , sedenta r. 27. P ",.II)(e.'i Illm.leri. 25 eID. Asia Centrală. de la
Ma ree Cas ptc ă la lacul Balhaş. Fam. Cracticidae. 28 . Craeticus torqua-
tus. 28 em. Au stralia şi Tasmania . Fa m. G ralli n idae. 29. Ccrromr met«-
norhamphus, 45 cm. S ud-es tu l Austra liei. 30. Grallirr a rYl/lw /ellea. 28 cm.
Aus tralia Fam. Ca llaeidae. 31. Hetera/oeha acutirostris, 50 cm . Nou a
Zeela ndă. Pa să re as t ăzi dispăr ută , prezenta un Interesant dim orfism
se xual, ciocul masculu lut fiind diferi t d e al fcm clei. Pam, Ptt lo nor-
hynchidae. 32. Ptilmwrlry"cJlIIs oiotaccus . 33 COl. Coastele es tice ale
Australi et . 33. Ch/amy,/afl muculata, 28-30 cm. Estul Aust ra lil'i. Fam.
Paradisaeidae. 34. Ptiloris magllifirus (Craspcâophora IIIt1X"ifica) . 33 cm ,
Noua Cu tnee ş i nordul Australiei. 35. Lopnonna slIpal'll, pasărea para-
di s gu lera t ă. 25 em . No ua G utnce. 36. Pamâisaea minor, pasărea para-
d is ga lbenă . 30 c m , Noua Cu tnee. 37. Paradisoea raXgialla. 45 CID. Noua
Cuinee. 38. Parotia ~fi/a !a, 30 eID. No ua Cuinee . 39. Cicilltlurus regius,
pasă rea paradis re gal ă. 1 ~ r m. Insu lele Aru din s ud u l Noii Gutnee.
40 . Paraâseaea rudo/ plri, pasă rea paradis albastră. 35 c m, N oua Guinee.
·11. Pteridof.'lIora alberti. 20 em. Noua Guinee.
179
 CLASA MAMMALIA (Mamifere)
Memiferele constituie o clasă cu organizare su perioa ra faţA
de celelalte animale vert ebrate. Ele formea ză un grup omogen
de vertebrate homeoterme, având corp ul mai mult sau mai
puţin protejat de un în veliş pilos. Printre ca racterele d e su pe-
rioritate, menţionăm : c ra niu l, alcătuit dintr-un număr red us de
oase, având doi condiH occipitali; mandibula, formată numai
dintr-un singur os - dentarul - ce se articu leaz ă direct c u cra-
niul, fă ră in te rmedi ul osu lui pătrat; în urechea medie se g ă sesc
trei osci oare: cioca nul, nic ova la şi scă n t a.
Mamlferele sunt animale viv tpe re . cu ex ce p ţia monotrcme-
lor , ş i îş i hrănesc pu ii cu la p te sec re ta t de glan del e mamare . Ele
su nt a nimale amniote şi ala n toi d iene.
Tegu me n tu l lor p rod uce numeroase formaţi uni cornoasc
(per ii, so lzii, ghearele, co p itele, coarnele şi u nghiile) şi gland u-
Iare (gla nd ele sebacee, sud ortpare şi mama re) . Din tr e p rod uc-
ţiunile comoase, caracteristic mamiferelor es te părul, care poate
fi rar sau des, aspru sau lănos. Unele mamifere au peri tepoşi
dar Ilexibili (coama porcului mistre ţ), ori s pi noşi, tepeni. rigizi,
cu m sunt cei de pe spatele arici u lu i sau a l porcului spin os
(His l rix). In sfârşit, o parte dintre mamifere su nt total lip site d e
pă r (cetacee) , ca rezultat a l e d a ptă rf lor la v iaţa e xcl us iv ecva-
tic ă . Unele marn ifere au pe corp formaţ iuni comoase d e as pec-
tul solzilor re ptilien i (Mmlis), sau plăci co rn oase dublate de
pl ă ci osoase care form ea ză o adevărată c u i ra să (Dasyp us).
Membrele mamiferel or au aceea şi s tr uc t u ră ca la toate ver-
tebratcle tetrapode. In ge neral. ele sunt conformate pe ntru mers .
Mod ifica rea membrelor la mamifere es te în core l a ţ ie cu mediul
şi cu modul în care se face d epla sarea . în legătu ră cu adapta rea
ma m iferelor la diferite medi i de v iaţă, aceste membre a u sufe-
rit o se rie de m odifică ri atâ t in ce p ri v eşte orienta rea, câ t şi
reduce rea sau spori rea n u măru l u i de oase . Astfel. Ia cel e ac-
vatice (cetacee) sunt scu rte. La sirenieni membrele posterioare
sunt orie ntate inapoi şi u nite cu regiunea ca u dală a corp u lu i,
alcătu ind inotătoarea posterioară. La pirupede degetele a u un
mare număr d e falange unite in patete î n o tă toa re. La chiro p-
tere, d rept rezultat al adap t ări! la zbor, membrele anterioare
s-au tra nsformat in arip i. Oasele lor s u nt lungi şi subţi ri , c u
deosebire metacarpiencle ş i fal an gele, ca re su nt unite p rintr-o
mem b ra nă numi t ă patagiu m . Această membrană. mai c up rinde
membrele posterioare şi coada .
Unele mamifere terestre (grad ien te) calcă pe toată s u p rafa ţa
tălpii, for m a t ă din metacarpicne. mctatars lene şi falange . Acest
tip de mers plann grad es te greoi. Mersul pl antigrad es te cel
ma i primitiv; d in el a u d eri vat diferitel e mod u ri de l ocomoţ i e
specia liza tă, ca : lccom oţi a prin salt, me rsu l d igi tigrad, l ocomo ţ i e
a rbori col ă şi cea biped ă . l ocomoţia hipogee e tc. Alte mamifere,
mai bu ne alerg ă toare şi săritoare, calcă n umai pe falangeţe dcgc....
telor, talpa fiind ri d icată . Este tip ul dlgitlgrad. Cele mai bune
alerg ă toare şi sărt toare ca lcă numai pe ultimele fala nge ale degc....
telor, îmbrăca te în co pite. Este tipu l unguligrad. Unde unguH-
grade calcă pe 4 şi 5 degete [proboscidieni], altele pe 3 degete
(rinocerii); o parte, pe do u ă degete, iar alt ă pa rte pe u n s ingu r
dege t (ecvide). Mamiferele ca re calcă pc unu sa u tr ei degete
( n u mă r im pa r) se numesc mesaxone sa u perisodacnle, ia r cele
ca re ca lcă pe un număr pa r se numesc paraxo/ll' sa u arliodactite,
Schel e tu l m a mi fe relo r se deosebeşte de al celorlalte vc rte-
brate te trapode pri n' m l cşora rea n um ă r ul ui oaselor, datorită
con top irii lor în co mplexe osoase.
Sch eletul capului se a rticul caz ă d e atlas prin 2 condil i cec i-
pitali . Coloana vertebra lă este diferenţiată in cele 5 regiuni carac-
teristice rcpnlelor ş i păsă rilor, cu următoarel e modificări. Regi u-
1 80 _~
nea cervicală este compu să din şa pte ve rtebre, oricât d e lung ar
fi gătul . Numai la leneş (Bradipus) se găsesc 9 vertebre cervi-
cale, iar la lamantin [Tridiechus] 6 ve rt ebre. Regiunea dorsală
are 9- 25 ve rtcbre, de ca re se e rticul ează coaste le. Pe partea
ventral ă . o parte din coast e se arti cu lează cu ste m u l, fonnând
coastele adev ă rate, iar altele, n u mite coaste fa lse, nu mai au
legă tu ri cu stemul . Regiunea lo m ba r ă es te forma t ă , de regulă,
d in 6- 7 ve rtebre mari. Reg iunea sa cra l ă, embrionar, a re numai
două ve rtcbre, număr care se păstrează. Ia ad u lţ ii mars uplale-
lor. La celela lte mamifere se mai adaugă, d in regi un ile lomba r ă
sau caudală. una sa u mai mul te vertebre . De ace as tă regiune se
lea gă osul ilion al cen turi ! pe lviene. Regi unea cau d a lă este al-
că tu ită d intr- un n umăr va riabil de ve r tebre.
Pe faţa vent ral ă a toracel ut se a flă st em ul. La talpid e, chirop-
te re etc., s tem u l prezint ă o creastă de care se prind mu şchii
pecrorali, foa r te dez voltaţi.
Centura sca p u lară prezintă urm ă toarele ca racte ris tici: osul
coracoid este redus şi fu zi onat cu omoplatul, formând a pofiza
coraco i dă: el r ăm âne dezvoltat ş i a rti cula t de stern numai la
monotreme. Cla vic ula nu există. Ia toate marrufer ele . Ea lipseşte
sa u es te mult redusă la alerg ă toare sau foarte bune î notă toare
(copi tate, pinipede, cetacee, camivcre] şi s-a p ă strat dezvoltată
la tipu ril e ca re execută cu membrele anterioare mişcări co m-
plexe.
La centu ra pelv ian ă osul ilion are o poz iţie an terioară faţă de
ischion şi pubis. Oasele publcne, situa te a ntero-ven tral. sunt
sudate intre ele pe linia mediană, formând simfiza pubien ă.
datori tă că reia centura pclvlan ă fo rmea ză un bazin închis. La
monotreme şi marsupiale se mai găsesc, in p lus, două oase
e pi p ubienc sa u oase ma rsupia le.
De o deose b ită im portanţă la mamifere este d entiţ ia. Ea este
heterodont ă , fiin d d iferen ţi at ă în : incisivi, ca n in i, premolari şi
molari. La majorita tea ma mife relor d i n ţ ii se inlocuiesc o s in-
gură dată . Denti ţie de lapte (d in tinereţe) este înlocuită cu
denti ţie definiti vă , care nu mai poate fi innoi tă . Denti ţie la ca re
a re loc acest schimb este de t:r. · difiodont, in opoziţie cu tipul
monofiodont, la care denti ţ ie e lapte n u se sc hi mbă niciodată
(marsup iale). Ornito rincu l adu lt, balena, tat uul n-a u d inţi; to tu şi,
şi la aces te mamifere se obse rv ă d i nţi în sta di ul e m brionar.
Forma, str uctura ş i numărul d i n ţi l o r s-a u modifica t în fu nc ţie
de Jegimul alimen ta r şi modu l de mişcare a l f ăl cil o r .
In cursul e voluţiei, pe coroana molarilor a u a părut formaţiuni
n umite tubcrcuh (cusptde) . După forma ş i ori enta rea tu bercu-
Iilor, se deosebesc mai multe tipuri de molari :
1. Tipul sccod on t: cu tubercuh ascu ţi ţi, tăioşt şi comp n mat i
lateral, aşeza ţ i pe u n singu r p la n lon gitudinal; este ca racteris tic
pentru carruvo re. 2. Tipul bu nodont: su pra fa ţa coroanei a re
pu ţ ini tuberculi scu rţ i, conici, rotunj iti sau asc uţiţi; este ca-
racte ristic pentru s uide, pri ma te etc. 3. Tip u l lofodont: tuber-
culii se com p ri m ă. de-a latul m ăselelor (in formă de lame) şi
su nt l ega ţi fri n creste tr a nsve rsa le (rozătoare, proboscidieni
etc.) . 4. Tipu selenodon t es te ca ract er iza t prin tubcrculi in formă
de crest e se milu na re o rientate longitu d ina l pe s u prafa ţa co-
roanei (ru meg ă toa re) .
O denti ţ ie co m pl etă are până la 44 de d i nţi, conform fo r-
mulei :
1 3 + 3 , C 1 + 1, Pm 4 + 4 , M 3 + 3
3 +3 1 +1 4 +4 3 +3
În timpul evol u ţi e i mamiferelor, numărul din ţ ilor s-a m ic-
şora t, î ns ă form a lor s-a complica t.
 Respiraţia mamiferelor este pulmonară.
Inima este Împărţită În două atrii şi două ventncule. Din ea
pleacă un singur arc aortic. cel stâng, iar sângele ar terial nu se
a mestecă cu cel venos, circulaţia fiind dublă şi completă.
Diafragma, dezvoltată, este ca un perete musculos. transver-
sal. Ea separă complet cavitatea toracică de cea abdominală.
Sistemu l nervos este mai bine dezvoltat, iar comportamentul
mai complex decât la toa te ve rtebratele. Emisferele cerebrale,
mult dezvoltate, au la marruferele inferioare (monotreme) su -
prafaţa netedă, iar la cele superioare, prin creşterea mare a
substa n ţei nervoase, aceasta s-a încreţit, determinănd o serie
de cute neregulate numite circumvoluţiuni cerebrale (giri). Ca
urmare a dezvoltării celor două emisfere cerebra le, au apărut
şi cele două formaţi un i de legătură di ntre ele: fornixul sau tr i-
gonul cerebral şi corpul calos . De asemenea, mezencefalul are
patru tuberculi (cvadngcmeni). care lipsesc la monotrerne.
Glandele genitale la mascul - testiculele - se deplasează spre
extremitatea poster ioară a corpului şi sunt aşezate într-o pungă
tegumentară. scrotum . Gla ndele genitale la femelă, ovarele,
rămăn in cavitatea abdominală. Ouăle mici, olig oleci te, su nt
retinute in uter pentru dezvoltare, excepţ ie fă câ nd monotr e-
mele, care depun ouă telolecite (sunt ovipare). Celelalte ma-
mifere sun t vivipare. Odată cu formarea embrionul ui, în uterul
matern apar şi anexele embrtonare: a mniosul şi ala ntoida.
Amniosul, sac uliform şi p lin cu lichid emniottc, Înconjoară
embrionul, protejându-l con tra şocuri lor. Alantoida face legă­
tura între embrion şi peretele uterul ui. Ext remitatea sa ter mi-
nală , mult lăţită şi fi x ată de peretele u teru lui, ia parte la forma-
rea placen tei ca re serveşte la nutriţia embrionului. Astfel, pla-
centa este o anexă embrionară formată din două părţi, de ori-
gine diferi tă : u na e mbrionară, reprezen ta tă prin vilozităţile co-
riale şi alta uterină, re p re z enta tă prin peretele utcrm d in dreptul
vilozităţilor coriale. La monotremc nu există placcn ta. ele fiind
nvipare, iar la m a rsu p talc placenta există, dar corionul nu for-
mează v i lozităţi. Legătu ra Între embrio n şi uterul m atern se
face numa i prin interm ediul vaselor de sânge. E xc epţ i e face
genul Perameles, care posedă un început d e place ntă.
Mamiferele au o l a rgă ră sp ândire geografică, fiind în tâlni te
pe întreg Globul, cu excepţ ia zo nelor in terioare ale Antarctidei.
xumai prototertenclc şi metatertcn elc au o răspând ire li mi tată
la Australia ş i regiunea neotropicală, dar p opu l ea z ă toate me-
diile de viaţă. Mar ea majorita te a ma miferelor su nt terestr e,
unele subtera ne (câ rti ţa) , altele su nt se miacvatice (focile, mor-
sele, castorii), altele acvatice (cetaceele), ia r altele zburătoare
(liliecii].
Mamiferele actua le, într-un număr de circa 4 500 specii, su nt
im părt ite în două s ubc lase: Prototheria şi Thcriu",
Subclasa Prototucria, pro toterlene. cuprinde un număr mic de
mamifere ovlpare. grupate în tr-u n singur ordi n, Monof remata,
reprezen tat prin d ou ă familii r ă s p â nd ire in Austra lia, Tasma-
nia şi Noua Gu inee.
Monotremele au m u lte caractere de reptile, d in care au evo-
luat, dar şi de ma mifere. Princip alele caractere reptihene su n t:
Ia centura sc ap u lară coracotdul es te liber, dezvolta t şi articu lat
cu un ca păt d e stern, iar la ce ntura pelviană e x istă un cpipubis:
emisferele cerebra le sunt lipsite de corpu l ca los, iar mezenccfa-
lui are numai doi tubcrcul t btgcmen f ap aratul genita l, la am-
bele sexe, se d esc h ide în cloacă. iar fem elele depun o uă; tem-
peratura co rp ului variază în tre limite ma ri.
Caracterele d e mamifer consta u În preze nţa în veliş ulu i de
păr, a gland elor seba cee, sud ori pare şi mama re etc., iar pu ii
sunt hrăn iţi cu lapte p rodus d e glandele marn arc: acestea nu
formea ză mam ele cu rnamelon, ci se desch id separat.
Subclasa Ttieria cuprinde mamifere lip site de cloacă şi ca re
nasc pui. Ea se împarte in două infraclase:
tnjradosa Metatheria este rep rezen t a tă prin marrufcre primi-
tive, vivipar e, gr upate într-un singur or d in, Marsupialia. Aces te
mamifere su n t ad ap tate la d iferi te med ii de v ia ţ ă: tere st ru,
arborlcol, su bteran ş i au alim entaţie foarte d iferi tă (ca rnivor ă.
insect i vo r ă. ornni vor ă . erbivoră etc.). Ca urmare, ele au talii ş i
înfăţişă ri d iferite. La centura scapulară. coracoid u l es te slab
dezvoltat. Oasele pubien e su n t p re vă zute cu epipu bise (rnarsu-
piale), care s usţ i n punga rnarsupial ă . Emi sferele cerebrale au
corpul calos foarte redus sa u lip seşte . Ma rsuplalele au o den-
tiţie com pl etă, monofiod ontă . Din ţ ii de lapte se pă strea ză ş i la
• Pentru clasificarea mamiferelor prezenta te in Atla". am adoptat sistemul
lui G. G. 5 i m p s o n, plasând, însă, o rdinul Primulr~ la sfârşit.
adult, cu excepţia ultimului premolar. Embrionul, cu mici
excepţii, nu se prinde de pereţi i uterului prin placcntă şi, d u pă
un timp scurt de dezvoltare În uter, aceasta se co ntinuă În
marsupiu situat pe faţa ventrală a abdomenulu i. Mar supialele
nu au o placentă propri u-zisă, exceptând genul Perameies.
Ma rsupialele au o ar ie de răspândire restrâ nsă la Australia
şi America.
Infraclasa Eutheria cuprinde 90% d in marruferele actuale. Ele
sunt mamifere evoluate, vivlpare, placentare . Osul coracoid ,
foarte redus, este sudat cu o moplatul. Emisfere le cerebrale au,
în genera l, circumvol uţiuni şi sunt legate prin corp ul calos.
Dent iţie difiodontă d iferă ca numă r şi î nfă ţ i şare de la ordin
la ordin, constituind un caracter esenţial în clasifica re. Embrio-
nul se fixează de pe reţii uteru lui printr-o placen tă bin e dez-
volta tă şi răm âne acolo până la completa d ezvoltare a puiului .
Cele peste 3000 de specii aparţin următoarelor ord ine:
Orâinut insectioom. In acest ord in se cupri nd mamiferele pla-
centare primitive. In genera l, insectivorele sunt de talie m ic ă:
SUf/CUS, Micronyx (are 4 c m lun gime şi 2 g) şi trăi esc Ît) diferite
medii de v iaţă: terestru, erborlccl. s ubteran, acvatic. Invelisul
corpului p rezi n tă o mare variabilitate. Unele specii (că rtiţa) au
o blană moale, catifelată, altele aspră şi rară (tenrecii) sau
spin oasă (aricii).
Craniul prezi ntă unele caractere de pri rnifivi tate, având ma-
sivul facia l alungit, turtit lateral şi lipsit de boltă curbată. De
asem enea , şi sistemul nervos p re zint ă caractere de primit ivi-
ta te, em isferele cerebrale neavând circ u mvol uţ iu n i şi neaco-
perind tuberculii cvadrigcmen t.
Dentiţie este ş i ea apropiată de tipul p rimi tiv tr itubercula t,
având tu be rcu li asc uţiţi carp servesc la perforat ş i m u şcat. La
ma joritatea speculor dentiţie es te comp letă, du pă formula" :
1 , C 1 , Pm 4 , M 3, iar la unele specii este inco~pletă (Eri-
3
3 1 4 3
naceus). Se hrănesc cu insecte, viermi, rnoluşte. şerpi ş i chiar cu
mici rozătoa re.
Pernelele sunt foar te fccundc. au 4-12 perech i de mamele
abdominale, iar p u ii (3-12) se nasc or bi şi golaş t .
Ord inu l insectivorc cuprinde p est e 200 de spe cii actu ale gru -
p ate în 8 fam ilii. In priv i nţa ar ici de răspând i re, majoritatea
ocupă zona tempcrată de no rd , altele sud u l Africii sau insu la
Ma dagascar. Lip sesc în America de Su d ş i Aus tra lia.
Ordin III Dermoptera este rep rezenta t, as tă zi, printr-un singur
gen cu do uă specii. Sunt euteriene erbi vore, erbo rtcol e, că ţără­
toare, ada ptate la un zbor p lanat, cu aj uto rul une i cu te a pielii
(pa teg tu) care se în tin de pe lat urile co rp u lu i, cuprinzând gatul,
membrele anterioare, poste rloare şi coada . Când animal u l în-
tind e p icioarele la tera l, această membrană se de schide ca o para-
şută . Pe p ăm â nt se deplasează greoi.
De rmopterele sun t ac tive n oaptea, cân d îşi cau tă hran a, iar
ziua stau asc unse p rintre ramurile arborilor, masca te d e mu şch i,
aşa Încâ t cu greu pot fi observate de d u şma ni , d atorită şi culo-
rii lor foarte asemănătoare cu a scoarţe i ar bo rilor.
H rana lor constă d in fru n ze, m ugu ri sau ra m uri fragede.
2 3
D ..
ennna are f or mu I a 12' elt ' p m 22 ' M 3' I nCISIVII
.... ..
supcnon
cani nii şi prim ii p remolari au coroana lăţită şi cres tată, iar in-
cisivii infe riori au o poz i ţ ie orizo nta lă şi sunt ad ânc cres ta ţi. cu
as pect pectinat. Molarii au coroana prevăzu tă cu mul ţi tuber-
cu ii (mul titubercu l aţi ) .
Pemelele au d ouă mamele pectorale ş i na sc câte un singu r pui .
Dennop terele su nt r ă sp ă nd t te În reg iu nea I ndo-Malayczta n ă.
Ordinul Chiroptera (dieir - mână, pteron - a ri pă). Ch trop terete
sunt ma mifcre zbu rătoare, d a to rită bătăil or u nei arip i membra-
noasc, patagiu, întinsă Înt re laturile cor pu lu i ş i membre.
Oasele s un t s u bţ i ri ş i uşoa re; cele de la craniu sun t sudate,
iar su turile sunt şterse, ca la păsări. Cuşc a toracică este rigi d ă,
ca urmare a s u dă ri i unor vertebre cervlcale, dorsale şi lombare,
şi a legăturii strânse d intre d avicu le ş i stern. Sternul prezintă
o ca renă de care se inseră muşchii pe ctorali foarte dezvo ltaţi,
care m işcă ari p ile. Oas ele .membrelor anterioare au toate seg-
mentele alungite, În specia l ant ebratul ş i degetele. Degetul 1
est e liber ş i prevă zut cu g hea ră; ce lelalte su nt foarte lungi şi
unite Între ele prin membrana pata gi al ă care se insera şi pe
bra ţ, a n tebra ţ, laturil e corp ul u i şi coa d ă. Astfel modificate,
membrele anterioare servesc la zbor.
* pentru o jumătate de maxilar
181
 Creierul ltliecilor mici are emisferele ce rebrale mici şi netede
(tip lisencefal), iar la cei mari au câ te un şa n ţ longitudin al.
Cerebelul liIiedlor est e foarte mare, coordonâ nd z bo rul, ca re
este m ai complicat decât m e rsu l. Cel mai d ezvoltat s i m ţ a l li-
liecilor este auzul, cu care se ori en tea ză uimitor de bin e.
Marea majo ritate a cht ro p tere lor se hrănesc cu in sec te , pe
care le prind din zbor; p utine specii sunt frug ivore (Pteropue),
hema to fage (Ueemoâu e), ca mivo re-r ă pi toa re ca re vânează lilieci
de tali e mică sau p ă s ă rele (Lyroderma Iyra) sa u ih tiofag e (Noe-
tilio leporinus). Denti ţ ie chi ro p ter elor este completă, d e tip in-
sectivor. cu inci sivii a scu ţit! ca acele, caninii ş i premolarii ascu-
ţiţi ş i cu rbati. iar molar ii, de tip bunodont, su nt p revăzuţi pe
fata s u per io a ră cu cr es te tă l oa se În for m ă d e W . N u mă ru l d in -
ţilor variază între 20 şi 38, d u pă urm ătoarele formu le dentare:
1 1 11 21 3 3
1"2 ' C I' Pm 2' MI ; 1 3 , C I' Pm 3' M 3
De şi chtropterele s un t mamlfere m ici, ele se re produc o sin-
gu ră dată pe an. Femelele nasc u n u l pân ă la doi pu i golaşi, cu
pleoapele lipite. Ei se caţă ră pe parte a ventra lă a m amei p ână
la mamele, d e ca re se p ri nd c u gu ra ş i se h ră n esc .
Od ată cu ve nirea frigului liliecii se adun ă in diferite ad ăpos­
turi, peşteri , cră p ă t u ri l e s tâ nci lor, in p oduri le şi bec iu rile case-
lor pă ră site sa u În sc orbu rile co pac ilor e tc. Acolo se adu n ă în
num ăr mare, a g ăţ ăndu -se cu ghea re le p icioarelor poster toa rc
de suport sa u unii de a l ţi i , a poi cad În som nu l de i a rn ă (hiber-
nal) până p rimăv ara , când îşi reiau acti vitatea .
Alte spec ii din ţin uturile re ci migrea ză în regiuni m ai ca lde.
Ordinul chiroptere cu pr ind e circa 970 de s pecii grupa te În
d ou ă s ubo r di ne: Megaclliroptera şi M icrodliropta a. In Europa
t ră i e sc numai t rei fa m ili i d e microchiropter e. ia r la noi nu-
mai două fam ilii : Rlunoiophidae ş i Vespcrtiliollidlle, cu 9 gen u ri şi
27 specii.
SI/ bord. Megaclliroptera cu pr ind e lilieci de talie mare, la ca re
membrele anterioare au câte două de ge te inde pen d en te, for-
ma te din câ te 3 falange şi ghea re. EI cu pr inde o si ng u ră familie
(Pteropidae], cu o a rie de ră spând ire ce cu pri nde regiun ile tro-
picale ale Africii, Ind o-Mal a yc zt ei ş i Au straliei. Mcga chiropte-
rele su n t, În general, frugl vore, alte s pecii se h rănesc cu flo ri,
cu p olen sau cu nectar. Speciile nectarivore a u li mbă l u ngă ,
protractilă .
Subord, Mi crochiroptera cuprinde lilieci de talie mică şi m ijlo -
cie, ale că ro r membre a nterioare au n um ai pr imul dege t liber,
alcătuit d in 1-2 fala ngc ş i gheară. Ele sun t, În general, msc ctt -
vore, vâ nâ nd insectele în ti mpu l zborului de sea ră . Microchi-
ropterele au o mare arie de ră spândi re, maj oritatea ocu pâ nd
re giun ea in tert ro pical ă : un n u măr ma i mic de spec ii ajung in
zonele te mperate. Faţă de p ri m u l meridian al globu lui te res tru,
megachiropterele oc upă emis fer a estic ă, iar mi cr cchiro pterelc
pe cea vestică .
Microchlropterele c up rind 800 de sp eci gru pa te în 15 familii .
Ordinul Edcntata. Edentatele s u nt mamife r e e uteriene c u
denti ţi e inco m pl e tă . La u nel e sp eci i d inţ ii lip se sc to tal. ia r la
alt ele ( leneş, ta tuu) ex i stă numa i mă sele l e, foa rte a semănă toa re
Între el e, fără ră dă c i nă , fără smalţ ş i nu se Înlocuies c.
Edentatele s un t co ns id er a te ca o ra mu ră veche, se pa ra tă d e
mult timp d in trunchiul evolutiv al m amiferel or ş i evoluţia lor
s-a continuat e xcl usiv În America de Sud, unde t r ăieş te a stăzi
marea lor majoritate. Această evol u ţ ie a a tin s apogeul în Te rtia r.
ia r astăzi se cunosc nu m ai trei fa m ilii. Ace stea sunt foa rte deo-
scbt tc între e le a tât ca Înfă ţ işare ş i mod de v iaţă, câ t ş i În pri vinţa
regimului ali mentar. Unel e s un t te restre (furnica rul) sa u s ub-
terane (ta tuul), iar altele arboricolc. Unele .a u co rpu l acoperit
cu păr, iar a ltele cu so lzi ş i plăci comoase. In priv inţa regi m u-
lui a limentar, o parte se hră n esc cu frunze ( l en eşu l ), a ltele su nt
insectivore (fu rnicarul), sa u tnsecti vo rc şi carnivore (ta tu u l).
Edentatele insectivore au limbă l ungă ş i cletoes ă cu ca re prind
furnicile sa u terrnitele, pe care le scot d in m uş uroaie cu ghe are le
picioarelor a nterioa re, ca re su n t lungi şi curba te ca n i ş te că ng i.
De regu lă, edcntatcle sun t animale noctu rne, fertndu-sc, astfel,
de duşmani i lor: puma, vu ltu rii etc.
Pemclele a u o perech e de m a m el e p ectoralc sa u abdominale
ş i numai ra reori in ghmalc. Ele na sc, de obicei, câ te un pu i, rar
doi. Ei s un t îngrijiţi de mamă câteva luni, apoi o părăsesc ş i
trăiesc solita ri. La alte speci i (tatu ul), femelele sapă vizui ni în
ca re î şi adă poste sc ş i îngrijesc pu ii, până dev in mari .
OrdinIII Phoiidota (Pangolini). Acest ordin este re p reze ntat
printr-un singur gen cu m ai m u lte specii de mamifere inse cti-
vore, care se hră nesc cu furnici şi tc rmtte, grupate într-o s in-
18 2
gură familie, M anidae. Cor p u l lor es te acoperit cu solzi m ari ,
comoşi, aşeza ţi ca olancle pe acoperiş. P ân tecele şi părţile in-
terne ale picioarelor sun t acoperite cu peri aspri. Ca p ul lor este
mic, cor p u l lung, terminat cu o coa dă mare, care dă animalului
as pec tu l unei şo părl e gigan tice., Botu l este mult alungit . ia r
maxilarele su nt lipsite de d i nţi. In sch im b, au limbă lu n gă ş i
cleioas ă . str â ngând ins ec te le cu ca re se h ră nesc.
Femela a re o pereche d e mamele abdomina le. Ea na şt e câ te
un sing u r p ui pe care-I poa rtă agă ţat p e p ântec e sa u c ă ţ ă ra t pe
spa te, la ba za cozii. Ca ş i edenta telc, folid otel e duc o via ţă
ac t ivă în timpul nopţii, cân d îşi ca u tă hrana . Ar ia lor d e ră spâ n­
dire est e Africa şi Asia m erid ion al ă : spec iile as ia tice au ure-
ch ile cu pa vilion, ca re lipseş te la cele africane.
OrdinIII Lagomorpha es te reprezentat de merrufere roz ă toare
de tali e mijl ocie , ca ra c te riz a te prin prezenţa a d ouă perechi de
in cisivi pe ma xil a r (duplicidentat e ) ş i o pe reche pe m a ndibulă .
itiv ă are f o r m u 1a: 1 2 C [) ,
D'enn"ţ ta d e fitruttv I 3 M 3 . To h'
r m --,
1 O 2 3 '
aceşti din ţi s un t li psiţ i
de rădă cină şi a u c reş te re cont i nu ă . In-
cisi vii s unt a co peri ţi cu s m a l ţ, m ai gros pe fala a n te rioară şi
m a i s u bţi re pe cea po ste rioară . Osul fibula est e di sta l fu zion at
c u tibia, iar cecu m -ul mtcsttnal a re un pliu (val v u I ă) spiral at.
Femela are 3- 5 perechi de mamele pectoralc şi abd om in al e, ş i
n a şte, d e o bicei, mai mulţi pu i.
Lagom o rfel e cu p rin d iepurii gru p a ţ i în d ouă famili i (OdlOtO-
ni âac ş i Lcporidac) , cu o la rgă răspân d ire în Eu ro pa ş i America.
Orâinut Rodcntia c up ri nd e ro zătoare de ta lie var ia tă . Numă­
rul spec iilo r este foa rte ma re, fiind adapta te la diferite medii de
v i a ţă. Unele s u nt arborico le (veve r iţ a, p âr şul ) . multe duc o
viaţă t ere stră (şobola n u l. ş oarccel c de câ mp) sa u s u b terană
(orbctele, porcu l s pi n os, p o pân dăul ) , ori s-a u adaptat la v iaţa
acvatic ă (castorul, nutria. bizamul et c.). Ele au pe fiecare falcă
câ te o perec he de inci sivi, cu s ma l ţ n um ai pe fa ţa anterioară.
Aceşti a s unt mari, În fo r m ă de d a lt ă ş i mult c u rb a t i poste-
rior. R ăd ăci na lo r este d esc h i să ş i creş t e rea c on t i n u ă. Mă selel e
su n t d e tip lofodon t, ia r formula dentară este următoarea :
11 ,C O. Pm 0- 2, M 3 . Această dentiţie este monofiodontă.
1 O 0- 2 3
Rozătoarele su nt marn ifere planttgradc, pentadactilc. Fibula
es te ra r s u d at ă d ista I cu tibia , ia r cec u m- u l in testina ! nu pre-
z i ntă p liu I În sp i ra l ă .
Pcmclclc a u numeroase mamele pe ctorale ş i abdominale, iar
gesta ţie este scurtă, 17- 130 de zile. Na sc nu m e ro ş i pu i (până la
18 la hâ rciog) . Uni i se na sc go l a ş i ş i o r bi, fiind apăra ţi ş i îngrijiţ i
de părinţi în cu ibu ri ( şoarcct) . al tii au corp u l acoperit cu păr,
v ă d ş i pot urma imediat părinţii (marmota, porcul sp inos e tc.) .
Su nt răs pâ n di te pe În treg Gl obul; e xistă, Însă , ş i s peci i cu
area l re st râns într-un singu r continent.
Acest ordin este î m părţ i t în 36 fa milii şi 33 subfamilii.
Ordinul Cetaeea. Cetaceele form ea ză un gr up de rna rnifere
e u te riene. ada p ta te complet la v ia ţ a acv a ttcă. Ele nu ies nicio-
da tă pe u scat ş i nu su n t în sta re să se depla seze într-un alt
medi u d ecât cel acva tic. Au corpu l p iscifo rm . hi drodinamic, iar
Înt re ca p ş i trunchi n u se observă u n gâ t di fere nţia t. Te gumen-
tu l este lipsit de pă r, cu ex cepţia unor părţi ale capului ş i la
subsuoar a membrelor, und e mai a par câ teva fire de păr. în
pielea lo r nu ex i stă nici g lande s udo rtpa re, nici sebacee, ci n um ai
dou ă gland e m ama re, În regiunea in ghi nal ă . Su b pi elea gola şă
se află un s tr a t de g ră sime ca re serveş te ca organ termotzolator
ş i, în a cela şi timp, scad e greutatea specifică a animalul u i.
Membrele anterioare s un t tr ansformate în lopeţi în otă t oa re,
iar cele posterioare su nt red u se sa u lipsesc. Coada musculoas ă .
li ps i t ă de sche let, este mult lăţită dorso-ventral. fo rmând o
puternică Înotătoare orizontal ă, bilobată .
Ca p ul, foarte mare (1/ 3 din lung imea tota l ă a co rp u lu i),
prezin tă urechi lip site de pavil loa nc. iar năr ile su nt p la sate pe
cre ştetul ca p u lu i.
Unele spec ii (de lfinu l ş i c aş alotul) au dinti d ez voltaţi (Oâon-
tocetu , de tip monofiodont, cu aspect ho modont, ş i su n t inapţi
pentru a mesteca hrana. La al te spec ii di nţ ii lipsesc com p let,
dar au formaţ iu ni cornoasc crescute pc ce r ul gurii, om olo age
crestelor palatine de la cele la lte mamifere. Acestea au fo rma
u no r beghcte nu mite fanoane. sunt lungi şi nu m e roase , atâr-
n ând pe s te mand ib ul ă. î m p re u nă cu limba fan oancle for m ea ză
u n d ispozitiv de filtrare, deoarec e ce taceel e nu mes tec ă hrana;
În schimb au stom ac foarte complicat , împărţi t În numeroase
com partim ente, cu pereţi g la nd ula r i.
.rl. Cl't.1Ct.·de au plămâni mari, iar unele specii a u camere ae-
n- nene ce comun i că cu cavita tea naza lă .
.te Cetcccele nasc un singur pui o dată pe an sa u ch iar la 2- 3
ui an i (balena). Puii sunt foarte mari, din primele zile de la naştere,
ar fiind capabili să inoate. Posibilitatea de a naşte p ui mari se da-
şi t o reş t e lipsei bazinului, prin dispariţia membrelor postenoare.
Ordinu l cetacee se impa rte in două su bo rd ine:
te Subordinul Oâontoceti se caracterizează prin prezenţa d i nţil o r
>e btne dezvolta ţ i şi prin lipsa Ianoanclor. Di nţii sunt homodon ţi.
l' de formă conică, la delfi n ajungând până la 260. Aparatul res-
t-
,- pirator comunică cu exteriorul printr- un singur orif iciu na zal.
Acest subordin este reprezentat prin şase fa mi lii.
Subordinul Mysticeti cuprinde balenele. cele mai mari a ni-
male actuale , a căror gură, li psi tă de d in ţ i , este prev ăzută cu
c numeroase fanoane, organe de filtrare în timpul hr ănirii . A u
i.
două orjficii nazale. Misticetele sunt grupate în do uă familii .
Ordinul Fissipeda (fisipede) reprezintă un grup de mamifere
:i terestre, majoritatea având reg im alimentar camivor, o mică
parte fiind omnivore. Denti ţia lor este de tip secodont. Incisivi i
i sun t mici şi, uneori, pot lipsi d e pe mandibul ă. iar caninii sunt
1 bine dezvol ta ţi ş i ascuţ i ţi, înd eoseb i la speciile p r ăd ă toare . Pre-
molarul al 4-11".1 de pe ma xilar şi primul molar de pe man-
dibulă sunt mai mari şi prevăzuţi cu cres te t ă i oa se. d ezvoltate.
Acestea sunt camastcrclc ş i gradul lor de dezvoltare este legat
de regim ul alimentar mai m ult sau mai pu ţin carnivor. Pe buza
superioară prezintă vibrize tactile. Majoritatea fisipedelor au
clavicula rudimen tară sau lipseşt e, cu excepţia felidelo r. la ca re
clavicula este bine dezvoltată. Sunt animale dtgitigrad e sa u plan-
tigrade. având membrele termina te cu 4-5 dege te. Acestea su nt
p revăzu te cu gh ea re, care, la unele specii, stau retrase în teci.
Fisipedele au glande ana le care produc u n miros caracteri stic.
Glandele ma mare su nt în n umăr mare, in tre 2-7 perec hi. În
general, p uii se nasc p l ă p ă nz i, la majorita tea cu ochii în chiş i,
iar corpu l lor es te acoperit cu puţin păr.
Fisiped ele sunt răspândite pe întreg Globul, exceptând An-
tarctica şi sunt adaptate la cele mai diferite condiţii de mediu.
Ordinul Fiseipeda se subdivi de în su prafa miliile: Canoidea ş i
Fetoidea.
Suprafami/ia Canoidea cupr inde ca m ivore cu picioare lungi,
termina te cu 4-5 degete, cu ghea re neretracttle . Sunt an imale
digitigrade şi plantigrade. Această su prafamilie se împarte în
patru familii: Canidae, tl rsidae, Procuonidae ş i Mu ste/idae.
Suprafamilia Feloidea cup rinde ca mivore cu picioarele mai
scurte, term ina te cu 4-5 degete, cu gheare retract ile. Aceas tă
suprafamilie con ţine trei fam ilii: Felidae, v ixeridae şi Hyacn idae.
Ordinul Pinnipe âia (pi nipede) cuprinde marnifere camivore,
adaptate la viaţa acvatică. Ele au ca p u l m ic, corp ul fusiform ş i
coada scurtă. Memb rele sunt scurte şi tr a n sfor ma te în lopeţi
care servesc la Înot. Memb rele an terioare sunt orientate la teral,
iar cele posterloare sunt îndreptate îna p oi, de o pa rte şi de alta
a cozii, servi ndu-Ie la înot ş i orie ntare.
Corpul este acoperit cu o blană deasă, lucioasă şi unsuroasă,
form ată din un ele fire mai lungi şi ra re, ş i altele sc urte şi dese.
Sub piele există un strat de grăsime ca re îndepli neşte fu nc ţi e
termoizo latoare. Ca adaptare la viaţa a cvat lc ă , unele s pecii pot
acumula reze rve de aer în saci subcuta naţi, care co mu nică c u
traheea. Pavilionul a uditiv es te m ic sa u lipseşte . Mi rosul este
bine dezvoltat, iar văz ul slab. Puii nou -născ uţi a u och ii d e sch i ş i
şi corpul acoperit cu blană boga tă .
Ordinul Pinnipedia este îm părţ it în tr ei familii. Ele populeaz ă
cele dou ă regiuni polare: Arctica ş i Antarctica.
Ordinul Tubuliden tata (tubulidentate). Acest ordin es te repre-
zentat de o grupă mică de mamifere din Africa. Ele a u înfăţi ­
şare deosebită: ca pu l alungtt, botul p relungit şi p revă zu t cu râ t
(rhinar iu) ca la suide, Î n să de fo r mă cilindrică; în vâ rfu l să u se
deschid năr ile . Urech ile sunt mari şi a u for m ă d e co rnet, gâtuI
este subţire, iar corp ul masiv şi acope r it cu pe ri rari şi su btiri.
Membrele se termină cu degete prevăzute cu gheare mari,
puternice, în formă d e co pite. Den ti ţ i a lor este foa rte carac te-
risti că . lncisiv ii, cani nii şi premolarn rămân m ici ş i asc u nşi în
gingii. Mola rii sunt singu rii dinţi fu ncţionali. Ei au o creştere
contin uă ş i în structura lor co n ţi n mai m ulte tuburi (de un de se
trage ş i de numirea ordinului) p line cu pulpă d en tară . Pe reţ ii
acestor tub uri su nt formaţi d in prisme hexagonale de dentină .
Dinţii nu au sm a l ţ, acesta fiind in locu it cu u n ciment. Toa te
speciile acestu i ordin se hr ănesc cu termite ş i furnici, pe care le
prind cu o limbă lungă şi cleloas ă , iar mu şuroatclc le strică cu
r âtul , ca şi porcul. Ordinul cu p rind e o singură s pecie, Oryder,
pus afe r, cu mai multe subspecii .
Ordin ul Hvracoidea (hi ra coidee) este reprezentat prin rnarn
tere mici, de mărimea unu i iepure. Membrele anterioare ~
termină cu 4 degete, iar cele posterioare n u mai cu 3 dege-
prevăzute cu câte o unghie groasă, cu as pec t de copită. Capi
este rotun d, iar corpul acoperit cu o blană deasă. Buza su p r
rioară est e despicată, urechile scurte, rotunde şi asc u nse în blan
iar coada scurtă . Dentiţie heterod ont ă , difiodontă, are incisi-
cu c reşte re con tin uă ş i molari l ofoselenod o n ţi . Au în total 34 c
diIn11,· con form formulei
ormu el d entare: l 1 , C O Pm 4 M 3
2 O' 4' 3
Hiracoid eele sunt anima le fitofagc ca re t r ă i esc în turm.
în regiu ni de scmid eşert ş i premontane d in Africa, precum
Asia Mică . Sunt animale care sar u şor, reu şind să facă saltu
de 3- 5 m. Pemelele au 1- 2 perechi d e ma mele inghinala ş i ner
2-3 pu i bine d e zvoltaţi.
Ordinul Protoeo âea {p ro boscidicni ] cu p r ind e u n gr u p c
animale care au av u t în trecut o mare răspândire. Astăzi, SUI
reprezentati printr-o s i ngu ră familie, cu două genuri.
Su n t animale u riaşe, masi ve, greoaie, cu mers le nt. N aSI
es te conc rescu t cu bu za su perioa ră ş i prelungit in form ă c
trom pă m obilă a c ă rei ba ză est e s u sţinu tă de un ca r tilagiu . ii
restul este constituit dintr-un ţesut dermo-muscular. In vâ rf
său se găsesc orificiile nazale ş i un orga n d igi tifo rm, sa u ca doc
buze cu ca re a nimalu l p r ind e hrana sa u obiec tele mi ci. Piele
este foa r te g roas ă şi aproape lipsită d e p ăr . U n smoc de pe
mari se găseşte în vâ rful cozii. Dentit ia este s i m plă , fiind aici
. 1 O 3 3
t urt ă după urmă toarea for mul ă de ntară : 1 ,C , Pm , M
O O 3 3
Incisi vi! s uperiori, în form ă de col ţi, a u creştere continuă ;
ajung la d imens iuni ma ri, fiind cu nosc u ţ i s ub n umele d e fild e:
sau defens e. Măse lele apar succesiv. La înce put a par pe fiecar
falcă câte două măsele mari, formate di n la me d isp u se trar u
ve rsal. un ite printr-un ciment ş i acope rit e cu s ma l ţ gros. P
măs ură ce se tocesc, ele su nt în locu ite p rintr-o deplasare a Ic
pe o d irecţ ie postere-anterioar ă. împi nse de altele ca re cr es
înapoia lor. Prima mă sea apare la 3 luni. Ea es te schimbată d
a doua ca re a pare la 3 ani, a treia apare la 5 a ni, a pa tr a I
10 ani, a cincea la 20 de an i, ia r a sasea la 30 de a ni.
Crani ul este forma t din oase groase, sp ongioase, pneu ma
tice. Co rpul se s p rijină pe patr u me mbre p utern ice, terminat.
cu 3-5 d ege te copitate. Elefantii ajung la maturitate se x u a lă 1;
14-15 ani ş i continuă să se reprod uc ă pâ nă la vâ rs ta de 80 dl
ani. Femela a rc do uă mamele pectorale ş i, de obicei, na şte UI
singur pui, d upă o ges taţ ie de 17-23 luni. Pui ul, la naş tere, an
circa 1 m înă lţime ş i 90 kg. Imed ia t d upă naş tere el poate să-ş
urmeze pări nţi i în dep la sare . Sing ura familie, Elephan t idae
cu p r ind e: Loxodonta africane ş i Loxodonta cuctou« d in Afr ica, Ş
Elcl'lIas indicus, di n India, Malacca, Su ma tra. Sr i Lanka .
O rdinul Sirenia (sirentcnt). Sirenienii su nt ma mife re ungu-
la te, adaptate excl us iv la v iaţa acva tic ă. une le marine, altele de
apă d u lce. Corp ul lor este lung de 1-4 m, fu siform şi aco perit
c u păr ra r. Membrele an terioare su nt transformate in înotă­
toa re, ia r ce le postenoare lipsesc. Ca pul mare şi rotund este
lega t d e corp p rintr- u n gât sc urt şi gros, puţin pronunţa t la
exterior, iar coada es te transformată într-o înotătoare lată , tur -
tită dorso-ventral (o rizo n ta lă ). Botul este sc ur t, ia r nările pla-
sa te în vâ rful lui. Den tiţia d i fiodontă es te incompletă la adulti,
deoarece la ei lip sesc canin ii, iar u ne ori chiar incisivii şi pre-
molarii (T richech ue), Sunt animale erbivore, cu mă sele de tip
bunodont.
Sirenienii trăiesc în regiunile literale ale apelor marine ş i ,
u neori, în v eci năta tea estuarelor şi la gurile fIuviiior pe cursul
cărora pot urca pâ nă la dista nţe destul de mari . De obicei, se
hră nesc c u alge marine sa u cu plante de pe ţărmurile fIuv iilor
ş i r âurilor pe care îna intează . Fe melele a u mamele pcc torale şi
n asc un singur p ui.
Ordi n ul cuprinde trei fa milii Triciiecliidae (Ma natidac), Du-
gongidae (Halicoridac) ş i Rllytinidae.
O rdinu l Perissodactyla (perisod actile, im paricopitat c) es te re-
p reze nta t prin ma mife re c rbtvore cop ita te, ungu ligrade, care
a u membrele term inate cu un numă r im par d e degete şi la care
axa d e simetr ie a picioru lui trece totdeauna prin degetul III
(mesaxone). Pe acest dege t se s prij i nă corpul foarte bine şi, ca
183
 urmare, el este cel mai dezvoltat. Ca pătul terminal al degetel or
este învelit cu o c opi tă groasă, puterni că.
În general, dentiţie este completă' 3
1 , e l rm 4 M 3
3 1 4 3
Mo lari i au coroana înaltă, con tu r tetraunghtula r, de tip lofo-
dant la ta pi r i şi rinoceri, şi selenolofod ont la ecvide. Stomacul
es te simplu, cecum-ul vo luminos iar intestinul foa rte lu ng . Fe-
melele a u d ou ă ma m ele inghinale ş i nasc o da tă p e a n câte un
pui, bine dezvolt at.
Perisodactilele actuale se clasifică în trei familii: Eouidoe, Tapi-
ridae şi Rninaceroti âae. r ă sp ândire in Africa, Eurasia ş i America,
iar mai tâ rziu ecv id ele au fost intro d use de om şi în Austra lia.
Ordinul Artiodactyla (paraxonia. paricopltete sa u a rtiod actile)
es te repre zentat prin mamifere cop ttatc (unguligrade), ale căror
membre se term i n ă cu degete perechi, iar a xa d e si metr ic a
p icioru lu i trece prin tre degetele III şi IV, care su n t cele mai
d ezvoltate şi pe ca re calcă animalu l. Unele specii au numai
d ouă dege te (Ill şi IV), iar altele 4 degete (IL III, IV şi V). De-
ge tu l r li pseşte totdeauna. In cazu l speciilor cu 4 degete, d e-
getele II şi V s unt mai red use şi aşezate înapoia degetelor III şi
IV. Me tacarpienele şi m eta tarsienel e dege telor dezvoltat e sunt
m ult alu ngite şi adesea unite între ele, iar celelalte su nt mult
red u se sau lipsesc.
Ma rea majoritate sunt animale te restre şi numai un număr,
restrâns sunt adaptate la via ţa acvatic ă sa u scmiacve ti că .
Ord in ul A rtiodactyla cuprinde două subordine : Suiformes (N on-
rum inan tia, suiforme sau nerumegătoare) şi Ruminantia (Se1e-
nodon ta. ru megă toa re sa u selenodonte).
Sub ordinul Suiform es reprezintă copttate a rtiodactile, nerume-
gătoare. cu stomacul simplu, denti ţie de tip bunodont ş i regimul
alimentar omnivor. O asele me taca r p ie ne ş i metatarsione sunt
se pa ra te intre ele, iar de get ele II şi V, dezvoltate.
Acest subord in es te reprezentat prin două familii, Su idae ş i
Hippopotamidae, adaptate la viaţa semiacvati c ă ş i acva t ică.
Subordinul Ruminantia c uprinde rumegătoare al c ăror stomac
es te împărţit in mai multe camere (trei camere la Trag ulidae şi
Camelidae) şi patru la celel alte rumegătoare . Dentiţia este de tip
se lenodon t şi regim u l ali mentar erbivor. Oasele metacarpiene
şi metatarsiene III ş i IV sunt dezvoltate ş i unite în lungul lor,
iar m etacarptenele şi meta ta rsienele II şi V, ca şi degetele res-
pective, sun t red use sa u lipsesc.
Majoritat ea speciilor acestui s ubord in su n t terestre şi pc ca p
au coarne, fo rmaţ iu n i tegu mentarc dezvoltate pe oasel e fron-
ta le, serv ind ca a r me de a tac şi apărare.
Acest subord in co nţine 7 fa milii.
O rdinul Primatee es te re p rezentat de un grup de mamifere
ada p tate p rimar la v iaţa arbon colă . Acest mod de v iaţă le-a
im prima t o se rie de caractere, care se păstrează şi la speciile
adap tate sec u ndar la v iaţa terestră . Astfel, u nul din ca ract erele
principal e de ada p tare la v iaţa a rbo ric olă constă în conformaţia
membrelor a nterioare la ca re cubitu su l şi radi usul s unt articu-
late mobil, încâ t pot fa ce şi mişcări de rotire în ju ru l a xului lor
(mişc ări de p rona ţte şi supinaţie) . Membrele devin organe pre-
he nsile. Ele su nt pentad actile, având d egetul mare opozabil.
De getele au vâ rfurile Iăţite şi prevăzute cu unghii la te. Excepţie
fac unele specii mai primitive, la care se Întâlnesc ş i gheare,
însă ş i în acest caz degetul mare are o unghie lăţită .
Prezen ţa claviculei permite membrelor an te rioare să e xecute
mi şc ări complexe, sa lturi cu prind erea de ramuri În timpul
deplasării prin coro a na a rbor ilor. In acest mod membrele ante-
rioare au d evenit org ane prehc nstle. Degetu l mare este opozabil
. ş i la membrele posterioare. De asemenea, ş i coad a unor mai-
mu ţe es te p rehensil ă.
Datorită v ieţ i i arboricole, trunchiul se scurtea ză şi ia o pozi ţie
d in ce în ce mai vert ica lă . Paralel cu acea stă schimbare s-a
modificat şi poziţia v iscerelor şi a ca p ul u i. Orbitele şi ochii s-au
a pro p ia t de planul sagita l ş i p riv esc înain te, ceea ce permite o
ved ere binocular ă . stereoscopică . De asemenea, fosa orbitală
este sepa rată d e cea tem porală p rin tr-u n in ci osos. Creşterea
vo lum ulu i encefalului şi a cu tie i craniene s-a făcut paralel ş i
constituie trăsătura pregna ntă a pri mat elor. Reducerea rine nce-
falu lu i şi de zvoltarea ne opaliumului, a capacităţii psihice, este
o altă ca racteris tică a lor.
M aimuţele a u o nutri ţie o mnivoră şi frugivor ă . Denti ţie lor
es te difiodon t ă , com p l etă, for mula denta ră variind cu treapta
de evoluţie.
184
.
Pemerer e au mamele pe ctorale. mai rar abdominale sau in-
ghi nale. De regu lă, a u o p erec he de m amele. In general, nasc
câte un pu i ca re es te în grijit de p ărinţi .
Primatele au o arie de răs pâ n d ire restr âns ă la zonele tropi-
cale, d e unde numai câ teva sp eci i de păşesc limita lor.
O rdin ul Primates se divid e în trei subo rd ine:
Subordinul Lemurnidea cupr inde un gru p de primare arbori-
cote p rimiti ve, d e talie mică ş i mijloc ie. Au ochi ma ri ş i bot
lung, acoperi t cu p ăr . Orbitel e su n t inc om p le t se para te de fo-
sc le temp orale, iar pa vilioanele ur echilor su nt or ien tate înainte.
Membrele posterioarc sunt mai lungi d ecât cele anter ioare, iar
al d oilea deget se ter mi nă tot deauna cu gheare, celelalte având
ungh ii.
Lem urie nii s un t a nim ale nocturne sa u crc p usc ulare. iar ca
regim d e hrană sun t insecti vore. frugivore sa u omnivore. Den-
ti ţia are for mula: I 2 , CI , rm 3 , M 3, foa rt e apropiată d e a
2 1 3 3
an tropoidelor.
Lem u rieni i trăi esc în insul a Medaga sce r, iar un ele specii în
es tu l Africii tro picale ş i în su d -es tu l As ie i. înce pâ n d din Ind ia
p ân ă în insulele Filipine şi Su la w es i. Se cun osc 50 d e spec ii,
repartizate în 5 fam ilii.
Subordinul Tareioidea est e reprezenta t în faun a ac t u ală prin-
tr-un singu r ge n cu câ teva s pecii noct u rn e d e talia unor şobo­
la n i sa u dihori . Ele au ca p mare, ro tu nd, botu l sc urt, urechi
mici ş i och i foarte mari, cu contur circul ar, mult apropia ţi între
ei ş i plasaţi în fa ţă . Picioarele posterioara s un t foarte lungi, iar
cele anterioare, scu r te. De ge tele sun t prev ă zute la vâ rf cu di-
l a t ă rl în formă de d isc ur i adezi vc ş i terminate cu unghii la te,
cu excepţia degetelor Il şi III de la membrele postertoare pre-
v ă zu te cu gheare ascuţite.
Tarsioideele se h rănesc cu fructe, insect e şi reptile mici. Ele
2 1 3 3 .
au formula dentară : l ,C , Pm , M . Măselele d e pe maxr-
1 1 3 3
Iar sun t mtubcr culate, ia r ce le de pe mandibulă sec od onte.
Femelele au 2 mamele pectorale şi 2 in ghinale. Ele nasc c âte
un pui, care la început este îngrij it şi hrănit de mamă .
Aria lor de răspând ire este rcstrânsă la insulele Filipine,
Su lawes i şi Indo-Malayeze. Tarsius.
S ubordin ul Simtoiâea (A ntropoides) cu p rin de cele mai e vo lu ate
primate şi omul. Sim ienii au ca p ul mare, faţa lipsită de păr, iar
fosa orbital ă es te com ple t sepa ra t ă de cea temporală . Emisfe-
rele cere brale, foarte dezvoltate, prez i n tă numeroase circ um-
vol uţiuni şi a cope ră cerebelul. Musculatura feţei este mult dez-
v o lta tă şi, prin contra cţie, dă expresia fe ţei .
Dimensiunile lor va ria z ă foa rte mult, de la fo rme m ici câ t o
v e ve ri ţă ş i 1/2 kg (Hapa le), p â n ă la în ă lţimea de 1,80 m şi
250 kg (Gorilla). Multe a u coadă dez voltată ş i prehensilă (url ă­
torul) sa u n eprehe nsilă (Cercopitiiecue), iar unele o au scurtă
(Man d riIlus) sa u li p seşte (Pan troglodyfes).
Majoritatea su n t arboricole ş i se h r ă nesc cu fr uct e, iar altele
au regim om nivor. For m ula den tară este:
I ~ C ! Pm 2- 3 M 2 - 3 = 36 -32.
2' t ' 2 -3 ' 2- 3
Subordinul sim ieni este d ivizat în superfamtliile: Platyrrllina,
r ă sp ândit ă numai în America Cen tra l ă ş i de Sud, şi Catarrnina,
care populea ză regiuni din Afr ica ş i Eurasia .
Superfamtlia Pla turrtuna cuprinde maimuţe ca re a u se ptul
in te m azal mult îngroşat, d in care cauză orif iciile naza le au o
orientare laterală. Dege tul mare este puţin opozabil, iar coada,
formată din cel puţ in 14 ve rte bre. este prehensilă la majorita-
tea . Form u la denta ră cu p rin de 32 de dinţi 1 , C 1 . Pm 3 , M 2 .
2
2 1 3 2
Cele mai multe sp ecii sun t arborlcole, numai o mică parte a
devenit terestr ă .
Su perfamitia Catarrtun a cuprinde maimuţe cu septumul nazal
s u bţi re, n ăril e apropiate ş i îndreptate în ainte. Coada este mai
scurtă sa u rud imenta ră ş i nep rchen s l l ă . Degetul mare este
opozabil. N u m ă ru l dinţilor es te m ai red us, formula d entară
2
cuprinzând 32 de d inti : 1 , C 1 , POl 2, M 3 . Cel e mai multe
. 2 1 2 3
specii sun t arboricolc, nu mai o mic ă parte au devenit te restre,
fiind patrupede sau bi pede. Această s u pe rfa milie se subd iv ide
în 4 familii actuale. În acest gru p int ră ş i omu l.
 ORD. MONOTREMATA. Fam. O rnithorhym:h idae. 1. O m itlJllrllyn -
chus mwtinus, omitorincul. 45*+15** cm. Trăieşte În s ud-es tu l Au s-
traliei ş i Tasmania. Fam . T ac hyglos sidae. 2. Tachyglo sslIs arull'lJ!IIS,
cchldna . 50 cm . Este comu nă în reg iunile muntoase din estul Au s-
truliei, Tasmania ş i Noua C uinee. 3. Z II:.; lossus bruyni nignlll cll1l'lItus,
echidna cu ciocul lung. 80+40 cm. Are ciocul de d o u ă or i mai lung
dec ât restu l ca pulu i. Trăieşte În regiun ile stancoase din Noua C u ln ee.
ORD. MA RS UPI ALIA. Fam. D idelp hidae. 4. Diâelphis moreupialie ,
opossum . 50+30 cm. Trăieşt e din America d e No rd, până În no rd ul
Argentinei . 5. Metachirus nudim w fat us. 30 +35 cm. Trăi eş te d in N ica ra-
gua, până in sud ul Argentinei. 6. Chironec tes minimus, vtdra ma rsu -
prală. -W+40 crn. Trăieşte din s ud-estu l Mexicului. până in Bolivia ş i
nordul Argentinei, Este sing urul marsupial acva tic. Fa m. Dasyurt dae,
7. Dl1syuP"U s mI1Cll/<lfus, dihorul marsupial. 55+45 cm. An imal camivor
şi nocturn, trăieşte în Australia şi Ta srnania. 8. Thyla cin us cy noctT J1a-
fus, lup ul marsuplal. 1l0+50+SO-* nn. Odinioară tră ia şi în Aust ral ia.
dar a fost exterrninat , deoa rece ataca oile şi alt e an im ale domestice.
Astăzi se întâlneşte tot ma i rar în munţi i d in estul Tasma n iei. Este cel
mai mare d intre ma rsupialele carn tvore. 9. Sarcophilus hcrrisii, diavo-
lul marsupia l. 60+30 em . T răieş te numai în Tas mania. 10. A nte chino-
mys laniger, şoarecele ma rs u pial. 9+12 cm. Are picioarele postcrioare
alungite. Se hrăn eş t e cu Insec te. Trăieşte în partea de s ud-es t a Aus-
traliei. Fam. Myrmecobiidae. 11. Myrmecobiu s fa sciatlls, furnicarul mar-
s up ial. 25+18 em . Ca nic i un alt marsu pial, are 52 de dinti, deşi ani-
malul este insectivor, h r ă ru n d u -sc, de preferinţă, cu termite, pe care
le ca pt u rează cu lim ba l un g ă . su bţire şi cl ctoasă. Se Î n tâ l neşte rar În
s ud -ves tu l Austra liei. Fam. Notoryctidae. 12. NtJitJryetrs fyJn,lops, cârtiţa
eu pungă . 19+2,5 em . Este un marsupial su bteran , t răind În regiunile
nisipoase di n Aust ra lia Cen trală.
• I n gi..... '" corpu l ui
- l ngi"",'" co7i i.
- in.\lfimt"<1l rorpolu; 1.. ...mMi.
185
 ORD . MARSUPI ALlA. Fam. Peram elid ae. 1. M acrolil' 1llgotis,
iepu re le ma rsupial. 40+ 25 efi. Duce o via ţ ă noctum ă in m un ţi i d in
sud-vestu l Australiei, În viz ui ni pe ca re le sa pă în sol şi În care se
refu giază repede. Ia cea mai mică primejdi e . 2. Chaeropus OIslanolis.
25+10 cm. Foarte rar in Aust rali a Cent ral ă . Fa m . Ca e no testfd ae.
3. Cat'7lo1estes obscuruli. 13+10 cm. Animal nocturn. trăieş te in Mu nţi i
Anzi din Ecuador. Farn. Ph alan geridae. -1. PIUll ong f!T maeulatu s, cus-
cusui pă ta t, vanga lu l. 60+50 r m. Trăieşte in No ua Cuinee, no rdul
Austra liei ş i insulele vecine . Este una dintre cele mai frumoase specii
ale familiei. Duc e o viaţ:i a rboricolă noc l u rnă . Are m i şcări len te ş i se
hr ăneş te cu fr unze, l ă s t a ri tineri şi fr ucte. 5. Schoinobatrs ro tons .
48+48 cm. Este un marsu pi al zbu rător, uria ş. ce t răieşte În p ăd u rile d e
mu n te d in estu l Australi ei. 6. Pctaurus au.,tra!is, veveriţe m a rsu pială.
30+45 cm . Estul Au straliei ş i N o ua C u tnee . Are o coadă stufoasă şi o
membrană si tua tă pe lat u rile corpulu i, între membre le anterioa re ş i
posterloa re, servindu-i la z bo r. 7. PJmscolarctos cÎrrcrt'Us, coa la, u rsu leţu l
186
cu pu ngă . 80 c m. Ani ma l a rbortcol noctu rn , tr ăieşte in păd uri le di n
estu l Aus tra liei. Se deplasează len t pe ramu rile inalte ale eucali pţilc r,
c u ale că ror fru nze se hrăneşte. 8. Tncnoeurue f'u/pt'Cula, vu lpea ma r-
su pială . 58+38 cm. Se găseşte in Au stralia şi Tasm ania ş i a fos t adi-
matiza t ă in Noua Zeel andă . Du ce o via ţă arboricol ă, noctu rnă. Se
hr ă neşte cu vegetate, dar şi cu a nim ale mici . 9. TarsilXS spenserae.
m a rsu pialu l cu tromp ă . 7+9 COl . Se Jnt ălneş te in s udu l şi su d -ves tu l
Australiei. Su ge necta rul d in flori cu o li mbă extensibilă , l u ngă, p ro-
tracfil ă , ingh iţi nd, în acel a şi timp, şi insecte. Fam . Phascol o myidae
(Vo m ba tidae) . 10. Pllase%mys (VombQ tu s) ursinu s, urs u l ma rsupial.
100 cm. Populea ză su dul Au straliei şi Tasm an ia. Î şi sa pă ga lerii lu ngi
sub p ă m â n t . Pu nga mars upială !it' deschide po ste rio r, ca la toa te m a rsu-
pi alele s ă p ă toa re . Fam. Macropodidae. 11. A cpy rylllllllS ruţescens, can-
gu rul şobolan roş u. 52+38 cm . Tră ieş t e în Aus t ralia şi Tasmania. Specie
terestr ă , îşi sa pă vizu ini în ca re î şi cons tru ieşte cu iburi că p tuş i te cu
iar bă. 12. Setlmyx brachyllrus, ca ng u ru l cu coadă sc u rtă . 65+25 efi . Se
întâlneşte in sud -ves tu l Australiei. Este o s pec ie z velt ă , de talie
13, Dendrolagus bem letf ian us, cangu rul de cop ac. 70+65 cm. Trăieşte
În
Australia ş i No ua Cumee. Se caţără pc copaci unde Î şi cau tă hrana.
Dacă este urmărit, se refugi ază tot pe copaci. 14. Petrogale xanthopus,
cangurul cu picioare ga lbene sau cangurul cu coada inelat ă. 70+75 cm.
Se întâlneş t e in regiu nile muntoase d in es tul Au straliei. Sa re cu
uşurinţă pe stânci, iar câteodată se caţă ră pe copaci . 15. Ma cropu s
(Protemnodon) agil is, ca ng urul rapid. 90+85 cm. Este o specie care
trăieşte În nordul Australiei şi Noua Guinee. 16. M acroplls giganfells,
cangur ul mare. 180+110 cm. Trăieşte pe lntinscle câm pii din sudul
Austra liei. Acest marsupial poate face salturi îna lte de tre i metri ş i
lung! de şa p te metri. 17. Ma cropu s ruţu e, cangurul ur iaş roşu . 180+
11O cm. Tră ieşte pe câm piile d in sud-vestul Aust ral iei. Este cel mai
mare dintre toa te ma rsuptalele.
O RD. l NSECTIV O RA. Fam . Chrysoch lori da e. ]8. CIJrysoclJloris
aurea. 13 cm. Trăi eş te În Africa Iropica lă. Este u n insecti vor subteran,
mică . având degetele pre văz u te cu gheare puternice, cu care sa pă. Fam .
SoIenodontidae. ]9. Sotenodon paradoxus. 28+24 cm. Trăieşte numai În
Haiti. Se serveşte de botul lung În formă de trompă şi de coada cu
so lzi, pentr u a cău ta insecte. Fam. Ten reci dae. 20. Tenrec ecaudatlls,
tenrecu . 40 cm. Se întâlneş te În pă durile d in Madagascar. Insectivor
noctu rn , îşi face galerii În pămâ nt. Fam. Potamogalidae. 2] . Pota-
mogale tle/ox. 35+30 cm. T răieşte pe lângă r ău ri le şi fluvi ile din Africa
Occiden ta lă şi se hrăneşte cu cru stacee. Fam. Erinaceidae. 22. Erina-
ceus eurepaeus , arici ul. 28+2,5 cm . Este răspândit În Europa, cu excepţia
reg iunilor nordice, şi Asia . Tră ieşte în pă d uri, pa rcuri, grădini. Ziua
st ă asc uns, iar sea ra iese după h rană: vie rm i, insecte, melci etc.
23. Pam echinue aeth iopicus, ariciul de d eşert. 26+2 cm. Tră ieş te În regiu-
nile aride din no rdu l Af ricii şi O rientul Apropiat.
187
 ORD. l NS EcrIVORA. Parn. Soricidae. 1. Nl'omys fodiens, ch t ţca ­
nul d e ap ă . 10+7 cm . Tr ă i eşte in centr ul şi sud u l Europei, ia r în ASÎ<l,
din sud u l Sibe riei, până în Sahalln . Este cel mai mare sorlcid eu ro-
pean. 2. Sorex oraneus, c hi ţcanul de ogor. 8+4, 5 cm. Acest mic insec-
tivor are o larg ă arie de răspâ ndire in Eurasia. Se întâlneş te, mai a les,
În livezile ş i f âne ţele d in apropiere a apelo r. 3. CrocÎdu ra rlIssula,
chiţc anu l de casă . 8+4,5 cm. Trăie şte În ce n trul şi s ud ul Europei, Af-
rica de No rd, Asia Mic ă şi sudul C hi nei, până În Ja ponia. Se înt âlneşt e
in terenurile c ultiva te de unde, u neo ri, păt runde în case, g raj d uri,
ha mba re e tc. 4. Crocidura leucodon, ch iţca n ul de câ m p. 8+4 c m. Aria
lu i d e ră sp ăndt re es te Europa ş i ves tul Asiei. Pam, Ta lp idae. S. Ttllpa
europaea. că rt i ţa sa u so bol ul. 14+2,5 c m . Este r ă sp ăndit ă În Eu ropa,
Asia Centrală şi Nord ică. In Alpi ajunge pană la a ltit udinea de 2 000 rn.
Sapă ga lerii subte ra ne , că ută n d u- şi h ra na . 6. Condylura cri stattl .
28+8 cm. Prezi nta pe bo t a pend ici te g ume nta ri. Este răspandită in
188
vest ul Ame ricii de No rd. 7. Deslllana mescha ta, desmanul . 20+20 cm .
Trăieşte din sud-estu l Europei, pan ă in vestul Sibe rie i. Fam. Ma cro-
ce lididae. 8. Petrodromus sultoni, şo bo l a n u l cu tro m pă. 17+1 3 cm. Este
răs pâ n d it in regiunile mu ntoase din s ud u l Afr icii.
ORD. DERMOPTERA, Fam. Cyn oce p ha li da e. 9. CYlloct'ţ'hal us lIO-
111/15, colugo. 40 cm. Ră spândit În pădurile din Ind on ezia, este un animal
a rbo rlcol, erbivor, cu a cti vit at e mai ales noctum ă . O membrană te-
g u m en t a ră (patagiu), ca re u n eşte membrele cu capul şi coa da, per·
m ite a n imalulu i să pla neze ca o para şută , de la un a rbo re la a lt ul, pe
di sta n ţe apreclebtle, 60-70 m .
ORD. C H IROrTERA. Fam. rteropidae. 10. Pteropus vampy ru5,
kalongul. 40+11 COl. Est e cel mai mare liliac , cu a nvergura de 120cm.
Ziua d oa rme În a rbori, ag~ţa l c u ca pul În ;OS, fo rmând co lo nii mari.
Seara se d epla sea ză În plantdţii situate, uneori, la mare depărtare.
pentru a se hrăni c u fru cte. Se în t â lneşte în regiunile tro picale d in
Asia (Indochina, Indonezia, Filipine) . 11. Cy rrol'terus sphinx. 9-12 em .
Animal frugivor, populea z ă regiunile tropicale d in Asia : India, Indo-
nezia, până in Filipine. Fam. Rhi nulo p hidae. 12. Rhinoi cphus [errum
eoumum, liliacu l cu nasul potcoa vă. 6+3 cm . Posedă apcndici na zali
foarte dezvoltaţi, ca o potcoa vă de cal. Populea z ă s ud ul Europei ş i
Asiei, nordul Africii. Fam. Ph yllostomatidae. 13. Plryl1ostomlls hasta-
tus. 11 em. R ă sp ăndirea lui este lim i tată la America tropica l ă . Este un
liliac omnivor. 14. Ghlssopllaga sericma, va m pi ru l cu lim ba l u n gă .
5+1 cm. Tr ăieşte În America tropicală . Es te un liliac nectarivor, care,
În căutarea hranei, polen izează diferite plante. Fam. Desm od onti d ae.
15. Desmo âus rotund us, vam pirul mar e. 17 em . Se Întâlneşte în Ame-
rica, din Mexic pân ă in Bolivta ş i Paraguay. Desmodontidele su nt
singurele mamifere hematofage. Fam. Vespertilionidae. 16. Myotis
lucifugus. 7+5 cm. Se poate întâlni în America de Nord. 17. Myotis
myatis, liliacul cu urechi de ş oa rece . Este ce l mai mare liliac din
Europa. T ră ieşte in Europa Centrală ş i S u d ic ă, iar sp re es t până în
Ch ina. 18. M yotis becl/steilli, liliacul lui Bcchstcin. 5+4 cm . Se întâ l neşte
în Europa Centra lă ş i Sudică. 19. Nyct alus /l(l{; tula, liliacul de sea ră .
7+5 em. Zboa ră repede ş i la tn ălt im e, prinz ănd insecte mari (că ră busi ] .
T ră ieş te in Euro pa Cen t ra l ă. 20. Pipistrellus pipis trellus, liliacul pitic,
4+3 cm. Are un areal larg, di n ve stul Europei pâ nă aproape de volga.
iar s pre su d până la M. M ed t te ra n ă . Est e comu n şi la noi. 21. Eptt'sicus
serotinus. serotm ul. 7+5 cm . Se întâlneş te in Europa, Asia ş i nordul
Africii. 22. Barbastdla barbastellus, liliacul cu urechi laic. 5+5 em. Are
urechile s ud ate la bază , una de alta . Trăie şte aproape in intreaga
Eu ro pă, in s ud-es tul Asiei, in nordul Af ricii. 23. Plecatu s IlUri/lIs, lilia-
cu l u rechiat. 5+5 cm. Pop uleaza Eurasia, d in Ir land a pân ă în Japonia,
iar s pre sud până în nordul Afr icii. Fam. Molossidae. 24. Ta âariâa
1t'lIiotis, liliacu l buld og . 9+6 cm . Populează Europa Su dică (din Spania
până in Grecia) şi sud -ves tu l Asiei.
.....
 O RD . EDENT ATA. Eam. M yrmeeophagid ae. 1. Cy c/opes didllc-
tylu s, furni carul p itic. 22+18 cm . Ani mal exclusiv noct urn, arboncol,
cu coa da p rehenstl ă. est e răs pâ nd it în pădur ile d in C uyanc, Ve ne -
zu ela , Co lumbia. 2. Tamanâ ua tetradactyla, ta ma ndua, fu rn ica ru l mi c.
60+ 40 COl. De preferin ţ ă se h răneş te c u fu rnici şi tcrm tte . An imal
nocturn, cu coada p rehensţl ă, a tât teri col câ t ş i a rboricol, t ră ieşt e în
p ădu rile din Me xic până în Argentina şi Par aguay . 3. Myrmecopllaga
t ridactyla , furn icarul mare. 130+ 70 C ol. Când doarme, se acope ră cu
coada. Trăieş te În pă durile ş i savanelc Ame ricii d e Su d, la nord de
Arge ntina. Fam . Bradypodidae. 4. Bradypus tridactylus, l eneşu l cu trei
degete. 50+4 COl . Pe când cele m ai mu lte m amife re au 7 vertebre
cervicale, leneşul a re Între 6 ş i 10 (de o bicei 9). Contra r celor lalte
mamifere, perii de pe corpul leneşului su nt oricnta ţi di nspre partea
vent rală spre cea dorsală , deoarece animalul stă co nti nuu agăţat cu
sp inarea ş i cap ul în jos. As tfel, apa de ploa ie se scurge u şor. Trăieş te
o
in pă d uri l e di n zo na t ro pica lă a Americii d e S ud ş i Centrale. 5. 010...
l'Ii!f1U S didactylu5, una ul sa u leneşu l c u dou ă dege te. 70 C ol . De regu l ă,
a re 6 ve rte brc cervicale. Trăieş te in păduri le vi rgme di n America
Ce n trală ş i ţinu turile tro p icale ale Americii de Su d. Fam. Dasypo-
didae. 6. Priodontes giganteus, la tu ul u ria ş. 100+75 COl. Trăieş te În nordul
Americii d e Su d, Guya na, Brazilia, Arge ntina. 7. Tolypell tes mataco,
ta tu ul sfer ic. 38+7 Col. De frică îşi poate încolăc i corp u l, d evenind o
sfer ă. Tră i eş te în America de Sud , d in Bolivia, Pareguay, pân ă in
Pat agoni a. 8. C111amypllOrus trun catus (Cll/amyd ap/wra trUllcata), şca re­
cele cu brâie. 12+4 CUl. D uce un fel de v i a ţ ă asemăn ătoare cu c ârtita.
Tră i eşte in vestul Argen linei. 9. LJasYl' lIs IllWem cillct us, tat uul cu 9
br ăie. 40+40 Col . Es te cel mai prolific reprezen ta nt al famil iei ş i ar e cel
mai vast areal de răspândire, ce se intinde în America, din Texas până
În Argen tina. 10. Chnetophractu s pil/osus, ta tuul cu peri ţcpoşt . 26 +24 cm .
Tră ieşte în pa mpasurile Arge nti nei.
 ORD. PHOLI DOT A. Fam . Manid ae. 11. M anislQngicauJa !a (lt'tra-
dacry/a'. pangolinu l cu coad a lungA. 45-85 cm. Dorsa l. co rp ul este
acoperit de solzi comoşi. In caz de pericol se strânge ghem. Se int âl-
reşte in Africa Occidental ă . 12. Ma nis pmtaJacty/a, pangolinul indian.
60+70 cm. Este r ă sp ândit În Ind ia, Sri Lmka şi sud u l Chinei.
ORD. LAGO MORPHA . Fam. Och olonidae. 13. Odiotona princeps,
iepurele ş uieră tor. 21 cm. Este răspâ nd it in munţii din vestul Ame ricii
de Nord. 14. Oclw!olla a/pina, iepu rele ş u icră tor d in AlIa i. 25 cm. Este
localizat in Mu n ţii Alla i d in Asia. f am . Leporidae. 15. Lcpu« eu ro-
pal'lIs, iepurele de câmp. 65+8 em. Este r ă sp ân dit în Europa şi Asia
Occiden tală . 16. u'ţm s timiJlIs, iepurele z ă pczilor. 65+6 eID. Are o largă
arie de răspâ nd ire în nor du l Eu rusici. O subspccic trăieş te ş i În Alpi.
Aceast ă su bs pecie arc haină de i arnă (a) şi h a i nă de v a r ă (b). 17. Lcpue
ealif omicus, iepurele de Californ ia. 65+6 cm . America de No rd, sud ul
S.U.A. şi Mexic, În zo ne deşeruce ş i semldeşertice. 18. Sylvilagus j10-
ridmlus, iepurele cod iţă de bumbac . 45+7 cm. Este a semănăto r cu
iepurele d e v izu ină de la no i. Trăieşte in sud ul Am ericii de Nord .
19. Prollo/agu s crassîcaudatus, Iepurele roşu cu coa da groasă. 49+6 cm.
Se Int ălncşte în sud u l Africii. 20. Oryeto/agus cunicu/us. iepurele d e
viz u ină, lapinul. 42+6 cm. Preferă terenurile nisipoase. unde îşi sa pă
galerii lun gi, cu numeroase ieşiri . Tr ăieşte in Europa Central ă şi d e
Sud, prl"CUm şi in nordul Africii. Iep u rel e de vi zuin ă domes tic,
nu m it ş i iepur e de casă, prezin t ă nu me roase rase, d intre care. ma i
importante. su nt; 21. Rasa A "go ra, cu pă ru l lu ng. 10-20 cm; 22. Rasa
Vieneză alba~lră, bun a lergător, cu blana foar te d ea s ă : 23. Rasa Bam'c,
cu ur ech i foarte lungi ş i bl a nă deasă: 24. Rasa Olandez ă, foar te bun de
carne; 25. Rasa Bă/ţată; 26. RII....1 Uria~ul belgian atinge 10 kg .
19 1
 O RD . ROD ENTI A. Pam. Sciu ri da e. 1. G/allemll.'!s {'o/al/s, sapanul.
15+10 cm. Ziua doarme aşa de adânc, încât,l uat în mână, n u se t rezeş te.
Se lnt ălneşte in p ă d u r i le din vestul Americii de Nord . 2. Petaurista
petau rista, taguan ul. 60+60 120 cm. Poat e parcurge în zbo r pl anat
60 m. Trăieşt e pe arbo rii cei mai înalţi din In d ia şi Sr i Lanka. 3. Sciu -
rus vu lgaris, veveriţa . 25+20 cm ş i 250-400 g. Se recunoa şte uşor după
coada sa lungă şi smocurile de pe ri de la ureche. Trăieşte pe arbori,
din Eu ropa Centrală până în Asia, peste Ca ucaz. Urali, sudul Siberiei
pâ nă in China. La noi, in pădurile de foioase şi de co nifere. 4. Sciurus
(a raiil/cl/sis, veveriţa d in Car ottna. 25+20 CITI. Tră ieşte in es tul Ame-
ricii de Nord . A fost in trodusă şi În Europa, unde s-a inm u l ţi t m ult,
Îndeosebi în Anglia, Scoţia, Irla nda . 5. Sciurus (CaJlosciurus) prevoeti.
veveriţe lui I'revost. 25+25 CIn. As ia Orientală . 6. Rntufll indice, veveri ţe
uriaşă i nd iană . 50+45 CIn. Regi unea ln d o- M al a yezian ă . 7. Eutamias
(Tamias) sibiricus, buru nducul. 16+10 CITI. Trăieşte Într -o mică parte
di n estul Euro pei, între M. A ibă şi Urali, nordul As iei. 8. Cite/lus
. 192
(Spenlwpllillls ) tateratis . 20+10 cm. îşi sa pă galerii asemăn ătoare cu ale
popâ ndău lui. Trăieş te la poalele m u nţ il o r în vestul Americii de Nord,
d in Canad a până În California. 9. Citel/lIs citt'llus, pop ând ăul . 21+7 cm.
In fieca re a n îşi sapă o nouă galerie in pământ p ân ă la adâncimea de
1 ITI . Trăie şte in stepele din Eu ropa Ce ntrală şi Estică, până În Asia
Ce ntra lă. La noi, in s te pel e din toa t ă Ia ra, c u excep ţia Transilva-
niei. 10. Cite l/lIs (S pcrmo philust t riden'mli l/eat us, popândăul dunga!.
19 +10 c m . Trăieşte in preriile Americii de No rd. 11 . CYI/omys ludoL'icia-
nu», câ inele prenilor. 35 +7 cm. Este un ul din cele m a i r ăspândire ani -
m a le În prertile d in apropierea Munţilor Stânroşi, din sudul Canadei
pâ nă în Me xic . 12. Marmota marmota, marmota a lp i nă. 50+13 116 cm.
Aria de răs pândire, mult mai Î n t i ns ă odinioa ră, este restr ă nsa astăzi
la cele mai Îna lte piscuri stâ ncoase din Alpi, Pirine i ş i din estul Asiei.
13. Marmota bobac, bobacul. 56+ 10 1 20 cm. Se jntăln eş te În stepele di n
estul şi sud-estul Europei, până În estul Asiei. 14. Marm ota ftaoiuentris,
mar mo ta cu burta galbenă. 56+10 120 cm . Tră ieş te in Munţii S tă ncoş i
din America de Nord. 15. Xerus erytllropus. 28+26 efi. Seamănă cu
veverita, dar are o blană mai rară şi coa dă ma i p uţin stufoasă . Trăieşte
În ju m ă ta tea s u d ică
a Africii. Fa m. An omaluridae. 16. Anomalurus
frllscri, veverita cu coada stufoasă. 28+23 efi. Trăieşte în Africa - Zair.
Fam. Ped etida e. 17. Pedetes caffer, iepurele să ri to r. 45+40 efi. Poate
face salturi d e 2-3 fi , ch iar de 6-10 m În ca z de pericol. Se î ntâ lneşte
in deşe rtu rlle şi stepele din s ud ul Africii, din Ken ya p ân ă În Afric a
Austral ă . Fam . Ceomy ld ae. 18. Geomys bursarius, gofer, şobol a n u l cu
buzunare. 27+6 efi. Ii vine numele de la buzunarele obrajilor, ascm ă ­
nătoare cu ale h ărciogului. Trăieş te in America de Nord . Fam. H ete-
romyidae. 19. Dipodomys speclabî/îs, şoa recele să ritor cu bu zunare.
15+20 cm. Se Întâlneşte pe coastele am eri cane, sc ă ld a te de Go lfstream,
şi spre ves t până în Ca lifornia şi Mex ic. Fam. Cas tori dae. 20. Castor
fibtr, castorul , biberu l. 95+35.1. 30 crn. Se deosebeş te de celela lte roză­
toare prin coa da plata , aco perita cu solzi. Eu rasia şi Am erica de Nord .
F.1m. Cricetidae. 21. Crin'tus crict'tus, h ărciogul . hamsterul, c ă ţel u l
pământului. 30+4 cm. Tr ăieşte În câ m piile cerealicre a le Eu ropei
temperate ş i ale Asiei. 22. MCSl.lCrict'tus auratus, h ărclogul mic auriu.
16+5 em. Sud-estul Europei ş i partea europeană a Rusiei. 23, u.'pllimnys
imheusi , 30+10 em . Estul Afr icii (Kenya, Etiopia) . 24. u.'/I/ /l/US lcmmus,
lemingul mare. 15+2 CID. Regiunile arctice ţ;i sub-arctice ale Scan-
dina viei, Finland ei ş i nord-vestul Rusiei. 25. Dicrostllnyx tllrquatu s.
15+2cID . Trăieşte În nord ul Eurasiei. 26. Onda/ra zibeihica, bi zamul.
35+25 cm. Originar d in Am erica d e Nord, a fost co loniza t ş i in Eu-
ropa. 27. A rvicola lerresl ris, şobola n ul de apă. 18+10 CID. Se întâlneşte
in Eu rasia. 28. M icrolu s artsalis, şoa recel e de câ m p. 11+3 cm . Este
răspândit in Eu ropa Centrală şi Asia. 29. Gerbillus gerbillus, gerbilu l.
9+11 cm. Trăi eşte in zo nele deşerti ce şi semideşert ice d in nordul
Africii. Fam. Spal acidae. 30. Spa/ax micropnthalmu s, orbetele, ţ ă ncul
pămâ ntului. 20-30 cm. Aria de răs pâ nd ire es te largă : Europa Cen-
tra l ă , Peninsula Balca nic ă , su d ul Rus iei, stepele Asiei Ce ntrale .
193
 O RD . RODENTI A. Fam. Muridae. 1. Crateromys schandenbergi.
36+41 em . Est e un rozător arbo ricol şi tră ieşte În in sulele Filipine.
2. Ratfus norvegicus, şobolanu l cenuşiu, guzganul, şobol an u l că lăto r.
24+ 20 em . O rigin ar din Ch ina, s-a ră spândit în toată lumea prin in -
termediul va poar elor. 3. Ratt us rattus, şobolanul negru, şobolanul de
casă . 20+24 cm. O riginar di n su d -estul Asiei, s-a răspândi t in lu mea
întreagă 4. M us muscu lus, şoarecele d e casă. 10+10 cm. Este ră spândit
pe Întreg G lobul. 5. Micromy s minuius, şoarecele pi tic. 7+7 cm. N ecu-
noscut În Norvegia şi Sued ia, este co mun în tot restu l Europei şi in
Asia, d in Anglia până la Oc. Pacific. 6. Apodemus sylvaticus, şoarecele
de pădure. 10+10 em. Tră ieşte În Eu ropa şi Asia Centrală . 7. Criceto-
mys gambianus. 35+35 cm. Trăieşte În Africa tropicală . Fam. Gliridae.
8. Glis glis, p ă rşul mare. 17+13 em. Necunosc ut în Scandinavia, es te
răspân d it în Europa Meridională şi Europa Orientală, in su d-vestu l
Asiei, di n Spani a până în Iran. 9. Dryomys niiedula, p â rşul cu coad a
194
s t u foasă. 12+11 em . Se în tâlneş te din sud-est ul Europei până În
Caucaz, Asia Mic ă şi Iran . 10. Eliomys ouercinus, pârşul de stejar.
16+14 em . Preferă pă du ri le de foioase sau d e esenţe amestecate, gră­
din ile şi parcu ril e. Tră ieşte În Eu ropa, ves tul Asiei şi nord-ves tul
Africii. 11. M uscardinus anelianarius, p ă rşul de al un. 8+8 em. Este răs­
pâ ndi t in Eu ropa şi vestul As iei. Fam . D ipodidae. 12. Jaculus jaculus,
şoarecele săritor de pusti u. 17+21em. Ani mal nocturn, grardvor, trăieşte
în Sahara şi d eşe rt u rile Penins ulei Arabice. Fam. Zapodi d ae. 13. Ze-
pus hudsonius, şoarece le săritor de p rerie. 9+14 em . Anim al noct urn,
tră ieşte În Am er ica de Nord. 14. Sicista hctulina, şoarecele săritor de
pădure, şoerecele de mestea că n, du ngat. 8+11 cm . Trăi eşte În Europa,
d in Scandinavia până in Urali. Fam. Hystricidae . 15. Atherurus afri-
canus, porcul spinos pensulat afric an . 40+20 em . Este răspândit în
Africa, la su d d e Sahara. 16. Hvstrix cnsfafa, porcul s pinos meditera-
nean. 65+11 em . Es te răspândit pe coastele Meditcranei. Lipseşte în
 Spania ş i Franţa . Fam. Erethizontidae . 17. Coendou prehem;i/is, porcul
spinos cu coada prehenstl ă , cuand u. 65+45 cm. Trăieşte in păduri le
Americii de Sud, între Amazon şi Bolivia. 18. Erettuzon dorsatum , u r -
sonul. 60+20 cm . Trăieşte in pădurile din America de Nord, din Mexic
până în Alaska şi Labrador. Fam. Caviidae. 19. GwiI1 porcel/us, co-
baiul. 25+30 cm. Trăieşte în Am erica Cen trală şi de Sud. 20. Dolichotis
patl1gonum, ie purele d e Patagonia . 50+5 cm. Se întâlneşte in zonele
aride, a proa pe deşertke, d in centru l şi sud ul Argentinei. Pam . Hydro-
chce ridae. 21. Hv ârocnoene hydrochoeris, porcul de apă, ca pibara.
100+120 cm. Es te cel mai mare rozăto r d in lume. Trăi eşte în cete, În
ml aşti n ile şi În lu ngul cu rs urilor de apă din America de Sud, în es tu l
Anzilor. Fam. Di nomyidae. 22. Dinomvs Iwn icki, pac karana. 70+30 cm.
Anima l nocturn, trăieşte in pădurile de pe pantele Anzilor, in zona
fluviilor O rinoeo şi Am a zon . Fam. D as yproctidae. 23. Dl1syp roctl1
I1guti, egu n sau iepurele a uri u. 45+2 em . Se î n tâ lneşte in pă d urile di n
Bazinu l Am azo nului. 24. Cuniculus paca, paca de şes. 70 cm. Este ră s­
pând it din Mexic, pâ nă în Paraguay. Fam . Chi nchillidae. 25. Chin-
chilia laniger, ~inşila mică . 25+13 cm. Originară din America de S ud;
Peru, Bolivia, Chile, a proape nu mai există in s tare săl ba tică. 26. La-
gostomus maximu s. 60+20 cm. Tră ieş te în pampasurile Americii de Sud.
Fam. Capromyidae. 27. Myoca:>ror coypus, nu tria. 45+45 cm. Trăieşte
pe ma rginea lacurilor şi a cursurilor de apă, bogate in plante acvatice,
in p ar tea s udică a Americi i de Sud. Pen tr u bl an ă a fost răs pâ ndi tă in
Europa , Asia şi America d e Nord. Fam. Petromyidae. 28. Pelromys
typicus, şoarecele de s tâ ncă. 20+18 cm. Trăie ş te în s udul şi vestu l
Africii. Fam. Bathyergidae . 29. Hctcrocephalus 8/llber, ş o a rec e l e câ r-
tiţă, şoereccle să pă tor de plajă . 9+4 efi. Trăi eşt e În Etiopia. Fam,
Cte nodactyl id ae. 30. Ctenodllctylu$ gundi, g undi. 20+2 efi . Trăi eşte in
no rd ul Africii.
195
 O RD. CETACE EA. Pam. Plata nistidae. 1. Platanista )?llIl)?t'!ica,
delfinul de Gange, delfinul de fluviu. 2,5 m. T ră i eşte în fluv nle: Ind us,
Cange şi Brah ma putra. 2. Lipotes oexiilijcr, ddfinul cu steag alb. 2,5 m .
Trăieşte in lacul Tung- ting În C h ina. 3. Inia geoffroyensis. 2,5 m.
Se întâ lneş te În fluviile Orinoco şi Amazon, foarte departe de mare.
Fam . Zi ph ii d ae. 4. Hiperoodon ampul/lltus, doling, d elfinul raţă. 9 m .
Aria lu i de răspândire cupri nde partea nordică a Oc. Atlantic şi ac.
Arctic, până la M. Aibă. lam a coboa ră pâ nă În zonele ecua to riale.
5. Zipl1ius caniroetns, delfin ul lui Cuvter. 8 m. Este o specie semnalată
în aproape toate mările, d ar ra ră . 6, Mesop/odoll bidclls. 6 m . Se întâ lneşte
în part ea nord ică a Oc. Atlantic, dar pătrunde şi În M. M cd tt eran ă
lângă coastele Franţei. Fam. Ph yseterid ae. 7. Pllyseter catodtm, caşalotul.
12-20 m . Este cel ma i m are reprezentant al subordinului. Formează
cârd uri mici in toate mări le trop icale şi subtropicale ale lu mi i. Fam .
196
Monodontidae. 8. săonodon mcnoceros, nar val ul. 6 m. Pe maxilar are
un di nte lung de 2-3 m, ră suci t ca un burghiu . Tr ăi eş te in mă rile
arcticc, ma i ales in juru l Groenlandei, ajungând şi pe coastele Scan-
di na viei şi Angliei. 9. Dt'lp!Jillapteflls lelt(as, be luga, d elfinul alb. 6 m .
Nu p rezin tă î not ătoa re dorsa l ă . Aria lu i d e răspând ire es te în mă rile
di n jurul Pol ulu i No rd, la lim ita bancht zolor. Fam. Delphinidae.
10. Stenciia mCflIlcoalba. 2,5 m . Tră ieşte în toal e occancle şi mă ri le lu-
mii. 11. Sola/ia jIuviatilis. 1,6 m . Trăi eşte in fluv iile Am az on şi Orinoco
d in Ame rica de Su d. 12. Deiphinue delphis, ddfinul comun. 2,5 m .
Tră ieşte în câ rduri, urmă ri nd vapoarcle. Dese ori sare afară d in apă.
Este frecvent in măril e cal de şi tempera te d in in treaga lum e. 13. Tu r-
siops truncatus, de lfin ul ma re săritor. 3,7 m . Trăie şte În cârd u ri în toate
măril e lumii , în afară d e cele reci. 14. Lagenorllync/ws acu tus. 2,7 m.
Este com u n în Oc. Atlan tic. 15. Orcinus cret, orca , d d finu l u ci ga ş .
 Masculul atinge lun gimea d e 10 m, iar femela până la 5 m . A tacă
îndeosebi Ioctle. Tră ieşte În toate oceanele din zonele po lare, pâ nă la
tropice. 16. Grampus grise us. 3,7-4,5 m. A fost sem na lat În toate mările
lumii. 17. Globicep/mla meiaena, delfinul cu cap rotund, grtnd elu l. del-
finul pilot. 8 m. Trăieşte În cârduri în mările reci din extremul nord ,
dar şi În mă rile temperate al e cel or dou ă emisfere. Pam. Ph ocaenidae.
18. Phoceena phocam a, marsuinul, porcul de mare. 1,8 m . Se întâl neşte
În regiunile de coastă ale De. Atlantic, M. Mediterană, M. Nea g ră şi
coastele de est ale De. Paci fic. Pam. Eschrichtiida e (Rhachianect idae).
19. Escllriclltiu s gibbosus (Racl!ianectes glauflIs) , ba lena cen uş ie, cu co-
coaşă . 15 m. Trăieşte în nordul De. Pacific . Vara se hră neşte În nord ul
De. Pacific, ia r în lunile de i a rnă migrează spre s ud, până in dreptul
Califom iei şi Ccreei de Sud . Fam. Balaenop ter tdae. 20. Balaenoptera
musculus, balena albastră . Este cea mai mare dint re toate ceta ceele şi
d intre toa te mamiferele actuale. 33 m ş i 130 t. Poate Înota cu o v i teză
d e 30-40 km pe o ră. Trăieşte În mă ri l e arcnce şi antarcttce. 21. Balae-
nopte ra pllysalu s, balena nordică cu Înot ăt oare. Este cea mai zv eltă
d intre balenc, d eşi atinge lun gimea de 27 m şi greu ta tea de 70 t. Se
întâlneşte În toate cceanele arcttce şi antarctice . 22. Megaptera notae-
angliae, balan a cu cocoaşă. 17 m. Este ră spâ n d i tă În toate oceanele,
dar a devenit foa rte rară . Fam. Balaenidae. 23. Balaena mysticet us,
bale na de Groe nlanda. 21 m . Trăieşte în cele ma i nordice regiuni ale
De. Arctic şi ale De. Pa cific. 24. Eubalaena glacialis, balen a de culoa re
desch i să . 20 m şi 100 t. T răieşte În apele reci şi temperate ale oceane-
lor, a tât În emisfera nordică, cât şi În cea sud ică . Toţi rep re ze n ta n ţii
familiei Balaen optertdae su nt a men inţaţi cu d is pariţ ia, dat orită vână­
rii excesive. In prezent, pc p lan inte rna ţional, s-au lua t m ăsuri de
protecţie, În ve derea s upravieţu irii IOL
107
 ORD. FISSIPED A. Fam. Ca nid ae. 1. Canie Iupus, lupul. 120+
50 .185 crn . Are o largă arie de răspândire in emisfera nordică: Eura-
sia şi America de Nord, până in Plorida şi centrul Mexicului. 2, Ccnis
lairans, coiotul, lupul preriilor. 100 +45.160 cm. Pu ţ in mai mic ca
lupul, trăieşte în America de Nord, din Alaska până în Costa Rica.
3. Canis mesometcs, şacalul cu spatele negru sau cu şabracă. 80+
30 .150 cm. Biotopul lui îl constituie stepele şi pădurile din Africa
Orientală, din Nubia până în sudul Africii. 4. Ca/lis dÎlIgo, câinele
dingo. 90+40.160 cm. Este singurul carnivor din Australia. Ca/lis fa-
miliarie, câ inele domestic. Este cel mai vechi animal domestic. S-a
ră spâ n d i t, odat ă cu omul, pe intreaga suprafaţă a Globului. Câinele
domestic prezintă numeroase rase: 5. Rasa Dog xerman. 6. Rasa Ogar
rusesc (barzoi). 7. Ra."a Boxa. 8. Rasa Bu/dog. 9. Rasa cioMnesc genllan
(câinele lup). 10. RaslJ cioMnesc scoţian (Collie). 11. Rasa St . Bcmarâ.
198
12. RaM de vâ nătoa re Pointer. 13. RlJsa de viÎnătoare Cocker splJniol. 14. Rasa
Shih-t zu (Shitzll). 15 . Rasa Teckel. 16. Rasa Spit z. 17. vutpes (Canis)
oulpcs. vulpea roşie. 80+50 .140 cm. Populeaza cea mai mare parte din
emisfera nordică: Europa, Asia, nordul Africii şi America de Nord .
18. A/opex !agopus, vulpea polară. 60+35.130 crn . Blana ei este în in-
tregime albă ia rn a şi brună sau cenuşie-albastră vara. Trăieşte ÎŢI ţinu­
turile circumpolare din emisfera nordică, în zonele de tundră. In tim-
pul iernii arctice pătrunde şi in zona de taiga. 19 . Nyctereutes procyo-
noides, enotul, câinele jder, bursucul cu barbă. 60+15.l25 cm. Este
frecvent în Ja po nia, in nordul Ch inei. Pentru blana sa, a fost introdus
în Ru sia de unde a trecut în Finlanda ş i Suedia. Este un element nou
şi in fauna noastră. 20. Fcnnccus zcrâa, fenccul, vulpea dcşertului.
45+20 .l 20 cm. Este unul din cele mai frumoase animale din deşcrturi.
Trăieşte in pustiurile din nordul Africii şi în Peninsula Arabica.
 21. CllryS<lCyml brarllyllnl s, lu p ul cu coamă . 90+40 .175 cm. Se în tâ l neş te
În savanele Americii de Sud: Brazilia, Pa ra gua y, nord ul Argentinei.
22. Lycatlll pictus, câinele h ienă, câinele sălba t ic african. 100+40 .1 70 crn.
Cutreieră în ha ite savanele africane, la sudul Saharei. Fam. Urs idae.
23. Ursll s arc/os, ursul bru n . 250+8 .1 120 cm . Este cel mai m are ca r-
nivor din Europa . Biotopul lui este reprezentat p rin regiunile păd u ­
roase, muntoase, din Eurasia şi America de Nord . A fost complet
exterrmnat in unele ţări di n Europa Cen t ra lă ş i Anglia. La no i, se
întâlneşte de-a lungul arcul ui carpa tic. 24. Ursus americallus, u rsu l
negru , ba ribal. 180 .1 100 cm. Tră ieş te în pădu ri le foarte d ese di n Ame-
rica de Nord. 25. Ursus mmlurcttlS) mentimus, ursul polar , ursul a lb.
250+18.1.140 cm. Este unul dint re cele ma i mari ca rru vo re. Pe câ nd
ursul brun com un cântă reş te 200-300 kg. u rsul polar poate atinge
pes te 500 kg. Este depăşit d oar d e u rs ul brun di n insula Kod iak,
consid erat a fi cel mai mare carn ivor d in lu me. Trăieşte peghe ţurile
d in ju rul ins ulelcr arctlcc ş i pe coastele mărilor arctice. In timpul
iernii po ate fi întâlnit ş i În tun dr ă. Blocurile de gheaţă îl vehiculeaz ă ,
uneori, până În Island a ş i coaste le nordice ale Norvegtei. 26. Se/e-
narctos thibetanus, u rsul negru d in Tlbet , ursul asiatic gulerat .
190 .1 85 cm. Tră ieşte în Asia , între Afg anistan şi penins ula Coreea.
27. Me1urslls ursinu s, ur sul buzat. 170+10.185 em. Se t n t ă l neş t e În
jungte le Ind iei până la poalele H imalayei ş i în Sri Lanka . 28. Helarctos
malayanus, u rsul malayez, urs ul coco lierilor. 140 .1 70 cm. Este ce l mai
mi c din tre urşi , dar ce l mai bun căţă ră t or. Este r ă sp â nd it in Ind o-
ch ina şi Ind onezia . 29. Tr/?marctO$ oma tus, u rsul negru cu ochelari.
170+7 .175 cm. N u mele provine de la o dun g ă desch i să s i t u a tă în
jurul ochilor , ca o pereche de oc he la ri. Trăieş te în America d e S ud, în
M un ţii Anzi.
199
 O RD . FISS IPEDA. Fam . Procyoni d ae. 1. Procvon lolor, ursuleţul
spăl ător. 65+4O.l 30 cm. Tră ieşte în pad urile de pe l ăngă cursul ape-
lor din America de Nord şi Centrala, d in Canada păn ă în Brazilia.
2. BassariSOl Sastu tu,s, basariscul. cazamizh. 57+38.l 25 cm . Se întâlneşte
În sud-vestul Statelor Unite ale Am ericii şi În Mexic. 3. Potos fIavus,
kinkajuul. 45+45 .l20 cm . Este un ani m al nocturn, cu coad a prehen-
sila, răspândit În America Central ă şi nordul Americii de Sud. 4. Nasua
narica, coati, ursul cu tromp ă , 65+6O.l 30 cm . Are un nas alungit şi
mobil , ca o trompă , terminat printr-un rât. Trăieşte in grup in Mexic,
America Centrală şi America de Sud, pănă in Peru. 5. Ailurus julg('ns,
micul panda. 65+50 .l 35 cm. Ziua s tă printre stânci sau pe arbori şi
ca u tă hrana noaptea pe sol. Se hrăneşte cu vegetale. Tr ăieşte în As ia
(Himalaya şi vestul Ch inei), Între 2000 şi 4000 m alti tudine . 6. Ailu-
ropoda mtlanoleu ca, marele pa nd a, ursul de bambus. 150 cm . Trăieşte
în pădurile de bambus, În tre 1 800-4 250 m altitudine din estul Tibe-
tul ui şi su d-vestu l Chinei. Fam. Mustelidae. 7. Mu stela llit'tllis, nevă s­
tu ica mica. 2O+6 .l8 cm. Trăieşte În Europa, Asia, nordul Africii. 8. M U$-
tela ('"nil/l'a, hermel ina. 3O+10.l1O cm. Se recunoaşte uşor d upă vâr-
ful cozii, negru. Se în tâ lneş te În Europa Centrala şi Septentrională ,
Asia, la nord de H im alaya, America de Nord. Ajunge şi În Grcen-
landa . 9. M ustela (Putorius) putonue, dihorul. 40+15 .l15 cm. Este un
anima l co mu n in Eu ropa, cu excepţia Irland ei, a unei părţi din Anglia
ş i Scotia. Se ma i î nt â l neş te în Asia şi nordul Africii. 10. Mu sttla
(Putorius) nigripes, dihorul cu labe negre. 45+15 .l 17 cm . Trăieşte În
America de Nord . 11. Mu stda (Lutrrola) lutrrola, nu rca . 40+15 .l 15 an.
Se Întâlneşte În regiunile mlă şti noa se din centrul şi nord ul Eurasici .
in numeroase ţă ri se creşte pentru bla nă. 12. Martes martes, jderu l
de păd ure. 5O+30.l25 cm. Trăieşte În marile regi uni forestiere din
Eu ro pa , din no rdu l ş i centrul Asiei . 13. Martt's foina, pietrarul.
50+25 .l 25 cm. Distru ge mu lţi şoarect şi şobolani . Trăieşte in Eurasia .
Lipseşte in Angl ia. No rvegia ş i Suedia. 14. Cu/o gulo, jderul Il ărn ăn ­
zilă, mancacicsul. 85+20 1. 45 crn. Este un mustelid greoi, răs pândi t in
nordu l Eurasiei şi a l Americii de No rd. 15. Mi'llit'Ora CQpt'tlsis. vie-
zurele melivor. 8(}+30 1. 40 cm. Se găseşte ap roape în toată Africa, la
sud de Saha ra şi in sudul Asiei. 16. Ml'lt-s mt'1t'5, bursucul, viezurele.
8Q+20.130 em. Se î ntâlneşte in cea mai mare parte a Europei. cu
exceptia nor dul ui Sca ndinaviei şi până departe in Asia. 17. Taxidea
tarus, bursucul ame rica n. 70+181.30 cm. Tră ieşte În Am eri ca Ce n-
tra lă şi Amer ica de No rd. 18. MepiJitis "'<7'lritis, skonks ul. 35+45.1
15 cm. Ataca t, rid i că coada pe spate. intoa rce spatele şi a ru ncă d in
glandele anale u n lichid cu miros neplăcut . 19. 1ctollYx st rÎatus (Zanîta
~I riata), zo rila. 35+30.1 15 cm. Trăieşte În Africa, la sud de Sa ha ra.
20. Lutr« lutra, vtdra, lut rn. 100+50 1. 35 cm. Este u n anima l nocturn.
Se hrăneşte cu peşt e . Ada p ta tă la v iaţa ac va tic ă , tră ieşte in Întreaga
E uro pă, cu excepţia lrlc nd ei. lnsulelor Balea re, Co rsica şi Sa rdinia. Se
ma i I n tă lneş te În Asia şi nordul Africi i. 21. Eflllydra /ufris, ca lanu l,
vid ra marină. 130+35 cm. Trăieş te pe coastele de nord a le De. Paci fic.
d in Kamceat ka p ă n ă În Ca lifornia. Fam. Viverri dae. 22. eerlt'tta
grnt'tta, geneta. 50+51. 20 efi . Se l nt âlneşte in sud-vestul Europei (su-
dul Fran tei, Peninsula l beric ă ), pn'Ulm şi in savarele din nordul Africii.
23. Vil't'rra zibt'tlla. civeta a sia tic ă . 80+45.138 cm. Trăieşte in sudul
Asiei (In d ia. Chi na). 24. Arc/iclis binturong. 95+90 1. 50 cm. Tr ă ieşte
În sud-estul As iei. 25. Paradoxurus hermephroditus, 50+010.120 cm.
Tr ă ieşte in sud-estul Asie i (In dia. Malaysia, China). 26. Hl'~ tl's
ichneumon, ihnc um onul, ma ngusta, şobolanul fa rao nilor. 55 +451.
zn cm. Trăieşte in su du l Eu ro pei ş i Africa . 27. Suricato suricaia, m an-
gus ta v ărgat ă . 32+28 1. 10 cm. Este r ă sp ănd i tă în sud u l Africi i. 28. Crvp-
toprocta lam, fosa . 80+80 1. 45 cr n. T r ăi eşte În insul a Mad agasca r,
fiin d cel mai mare carn ivor din i ns u lă .
201
 O RD. FIS SIP EDA. Fam. Hyaenidae. 1. Hyaena hyaena, hiena văr­
ga tă .
1OO+40..L 75 cm. Cu mirosul fin, descoperă cadavrele animalelor
cu care se hrăneşte. Aria de răspândire este largă: nord ul Africii şi
sudul Asiei, de la M. Mediterană la golful Bengal. 2. Hyaena brunnea,
hiena brună . 1OO+40 ..L 75 cm . Se deosebeş te de celelalte hiene prin
coama lungă ş i aspră de pe spate. Trăieşte in savanele di n sudul
Africii. 3. (racuta cracula, h ien a p ătată. 130+35..L 80 cm. Se întâlneşte
În Africa, la sud de Sahara, atât în zo nele de şes, cât şi În cele mun-
toase , unde se ridică până la altitudinea de 4 0CKl m. 4. Protdes crista-
tus, lupul de păm ân t. 80+30 ..L 65 cm. Trăieşte în sudul şi estul Africii.
Fam. Peltdae. 5. Fdis (Lynx) lyllx, râsul. 100+25 ..L 65 em. Este un ani-
mal nocturn, singuratic, răs pând i t în pădurile m untoase di n Europa,
Asia Occidentală până în Tibet şi Ame rica de Nord. 6. Felie caracal,
caracalul, râsul de p us tiu. 80+30 ..L45 cm . Ev ită total pădurile. Este
202
răspândi t În Africa şi stepele din sud-vestul Asiei. 7. Petie (Lepfailurus)
semn/, scrva lu l. 1OO+35 ..L 50 cm. Carnivo r n octu rn . Ziua stă ascuns şi
doarme. Se Întâlneşte În savane şi regiuni muntoase in Africa, la sud
de Sahara . 8. Felis (Puma) concotor, puma, leul argintiu, cuguar.
135+75.175 cm. Este cel mai mare reprezentant al ge nul ui Fetis.
Tră ieşte atâ t În păduri u mede, u nde poate sări di n arbore În arbore
pentru a vâ na maimuţe, cât ş i În câmpiile cu ierburi Înalte sau În
munţi. Este răspândit În America de No rd, Centrală şi de Sud. 9. Fetis
(Leopardus) pardalis, ocelotuL 1OO+40..L 50 cm . Se caţără cu uşu rinţă pe
arbori unde vânează maimuţe şi păsări. Este ră spând i t di n Texas şi
Mexic, până în sudul Bra ziliei şi nordul Argentinei. 10. Fd is (Herpai-
lurus) ţ agu a ron âi, iagu aru nd i. 70+5 ..L 35 crn. în Ame rica, din Texas
până În Argenti na. 11. Fdis bengalensis, pisica leopard . 80+35 .140 em.
Tră ieş te În sud-estul Asiei. 12. Fdi s (Otocolobus) manul, manunul.

80+35 .140 cm. Trăieşte În stepele din sud -estu l Siberi ei, Asiei Cen-
tr ale, Mo ngoliei ş i Chinei. 13. Fetis sill't's tris , pisica să l ba tică .
85+35 .L 40 crn. Trăieşte ma i ales în pă duri de munte în Eurasia ş i
Afric a. Se consi deră că pisica d omes t ică ar avea ca principal s tră moş
o subspecie nord-afrtca nă a pisicii să lbatice . FeIis catus, pisica domcs-
tică, are numero ase rase, din tre care ci tă m : 14. Rasa s ia meză . 15. Rasa
birmană. 16. Rasa persană ll/bastTii. 17. RaS<! pe rse nă aibă . 18. Neofrlis
(Pantllera) nebulosa. 100+90.1 50 efi. Este r ă s p ândi t ă În sud-estul Asiei.
19. Panthem lro. leul . 24O+90 .L100 cm . Tră ieş t e În savane, În Africa, la
sud de Sahara. Odinioară trăia şi in sud-es tul Europei, în nord ul Afridi
şi sud-vestul Asie i. Din subspecta a siatică mai supravieţu ieşte ast ăzi
un număr red us de animale in vestul Indiei [Pen. Kathiava r). 20. Pan·
thera tigris. tigrul. 280+100-1105 cm . Tigrul de Uss uri este ce l mai
mare reprezentant al speciei, iar cel indon ezian este ce l mai m ic.
II .J
Arealul tigrulu i se întind e în Asia, d in s udul Caucazului pâ nă în
China şi d in su d-estu l Siberiei pâ nă În su dul Ind iei ş i Ind onezia.
Lipseş t e În Sri Lanka şi Kalimantan . 21. Panthere IHlcill, irb isul, leo-
pardul zăpez iJor. 140+90 1 60 cm. Ad aptat unui climat rece, irbisul
trăieşte În Himal aya, Tibet, Mongolia şi s udul Siberiei, numai la mare
altitudine. Iarna coboa ră la 2000-3000 m. 22. Panthe ra OIICII, jaguaru!.
180+90 1- 85 cm. Este ce l mai ma re feJid american, Trăieşte În pădurile
umede di n America tropical ă , di n Mexic până În no rd ul Argentinei.
23. Pentnera pardus, pantera, tecpa rdul. 150+100 1-70 cm. Are un va st
area l de ră spând ire în Afric a ş i Asia , ocupând ari a tigrului şi a leului,
ş i În plus o parte din Asia M ică şi Sri Lanka. 24. A cinonyx jubalus,
ghe pa rd ul. 140+75 1-90 cm . Spre deosebire de ce lelalte felide, ghearele
sa le nu sunt retracrile. Trăieşte in savanele şi terenurile deschise din
Africa ş i sud-estul Asiei. Este ce l mai iute mamifer la fugă .
203

O RD. PINNIPEDIA. Fam. O tariidae. 1. Callominue u rsinus, ursul de
mare. 230-250 cm. Masculiî cântăresc 200-250 kg, iar femelele numai
50- 60 kg. Trăieşte în cârduri mari în nordul De . Pacific. Pentru reprodu-
cere se adună mai ale s sp re insulele Aleutine, Pribilov. 2. Eumefop ias
juba fa, leul de mare. 370-400 cm. Este răspândit pe coasta nord ame-
ricană a Oc. Pacific, din Ala ska până în California ş i pe coastele Asiei
până în Japonia. 3. Otaria buronia, foca cu coamă . 250-300 cm . Se întâl-
neşte d e-a lungul coastelor Americii de Sud şi ale insulelor vecine. Pe
coasta răsăriteană urcă până la estuarul La Plata. Tră ieşte şi pe coas-
tele Insulelor Falkland. Fa m. O d obenidae. 4. Odobcll us rosmar us.
mor se . 450 cm ş i 1000-1500 kg. Are o răspândire circumpolară în
emisfera nordică . Exi stă două s ubspecii: una in Oc. Atlantic, alta în
Oc. Pacific. Fam. Ph ocidae. 5. Co stophora cristata, foca cu creastă .
280- 300 cm . La m ascul, cavitatea nazală se poate umfla, ca un balon.
Trăi eşte in p artea nord ică a Oc. Atlant ic şi în Oc. Arctic , venind rar
204
1
spre coaste. 6. Pagophilus (Phoca) groen /andi cus, foca d e Groen landa.
220 cm . Se poate scufunda până la ad ânci mea de 250 m şi să rămâ nă
sub apă 30 minute. Este o focă arcti c ă ce tră i eşte departe de coaste, p e
gheţurile p lu titoare ale ocea nelor. 7. M onachus monachus , vaca de mare,
foca cu burtă albă . 300 cm . Tră ieşte în M. Mediterană, M. Nea gră şi
coastele atlantice ale Africii de Nord. 8. PIJOca vitulilla, viţelu l de m are.
180- 200 cm. Foca adultă cântă reşte 70- 100 kg şi consu mă 5 kg de peşte
pe zi. Esle răs pândită pe coas tele nord ice ale Oc . Atlantic şi Oc. Pa -
cific. 9. Halichoerus gryp us, foca cenuşi e. 250 cm. Trăieşte in Oc. Atlan-
tic, din Marea Britanie până în Oroen landa, precum ş i in M. Nordul ui
şi M . Baltică. 10. Leplonyc1lO fes wcddelli, foca lu i Weddel. 250 em . Este
cea mai meridională focă, comună în Antare tica . 11. Hydrurga lepto-
ny x, leopardul de mare. 350-400 cm . Vâ nează p ingu in i, foci şi peşte .
Se întâlneşte pe gheţurile p lutitoare din Antarc tica şi, uneo ri, spre nord
până În sudul Au straliei şi N ou a Zeeland ă. 12. Ldx don carcinophaea.
250 cm. St> hrăne şte cu crabi. Trăieşte În Antarctica. iar iarna mi gn.'tlz.\
spre sud ul Aus t ra lie i. 13. Mi rolmga mlXlIstirostris , foca cu tro m pă , ele-
lantul de mare, nord ic. Act' 580-60 0 c m ş i câ n tăreşte 3 000 kg. Este cea
mai mare dintre foci. Se tnr âlneş te în nordul ac. Pa cific.
O RD. TUBULI D EN T AT A. Fam. O ryctero pod id ae. 14. Oryctm1pJls
afer, po rcul fu rnica r. 120+ 60 1- 60 cm. Urechile au o lungime de peste
16 em. Se hrăneşte c u temute şi furnici. Trăieşte În stepele Afr icii. la
sud de Sa ha ra.
O RD. HYRACOIDEA. Fam. Procavi td a e. 15. ProCil1'ia capt'Ilsis,
procavia, da ma nul de s tâ ncă. 55 +0 1- 20 em . T ră ieş te în colonii în estul
Africii , la s ud d e Sahara, pa nă la a ltit udinea de 3000 m . 16. Dendro-
hyrax arrore-us, damanul arboricol. 60+31- 20 cm. Este r ă sp ândi t in
pădurile Africii, la sud de Sahara şi În ţinuturile Xi lului.
O RD . PROBQSCID EA. Fam. Elephantidae. 17. Eler/las maximu s,
elefarau! asiatic, eletantul indian. Atinge lungimea de 7 m, di n care
tro mpa măsoară 2 m, iar coa d a 1,5 m. Înălţimea la g roa bă n este de
3 rn , Se Î ntâl neşte în s ud u l şi sud- est ul Asiei, atât În stare să l ba t ică , cât
ş i ca ani ma l domestic. 18. l.oxedenta aţricana aţri cana, elefantul african
de s tep ă . înă l ţi m ea la greab ăn este de 3,70 m. Trăieştt' in Africa. la
sud de Sahara.
ORD. SIRENIA. Pam. T rich e chidae (Manatida e). 19. Tricncchu s
mana/us, lamantin ul. 500-600 em şi 300-400 kg. Trăieşte în a pe le d in
lu ngu l coas telo r F1oride i, Go lfulu i Me xic şi nord -estu l Ame ricii de
Sud, p recum şi în Mare a Ca ra fbelor. Fam. Dugongida e (H alieoridae ).
20. Dugollg dugollg, du go ngul . 300-400 eID ş i 200-300 kg. T ră ieşte În
a prop iere a coastetor Ce. Indian, din Madagescar pâ nă in Austra lia şi
Noua C uinee. Fam. Rh yti n id ae. 21. R/lytinia gigas (slt'fkri), vaca de
mare. r.,Q CID. A fost descoperită În a nu l 1741 În M. Bcnng, lângă
peninsula Kamcea t ka, şi extermi na t ă până În a nu l 1768.
205
 O RD. PERISSODACfYLA. Pam , Eq ui d ae", 1. Eouus cabal/us prze -
wa/skii, ca lu l sălbatic asi atic (de stepă). I nă lţ i mea la greabăn - 135 em.
Trăiesc în nu mă r mic în stepele d eşcrt ice ale Mongolîei şi no rd-vestul
Chinei. 2. Equus cabal/us gm elini, calu l p rim itiv sălbatic european, tar-
panul. înălţimea la greab ăn -135 cm. Tră i a în stepele din sudul Rusie i,
încă pr in anu l 1870. Equus cabalJus cabal/us este de numirea ş tiinţifică
a calului domes tie. Om ul a creat num er oa se ras e, care d i fe ră intre ele
prin talie, greutate, aptitudini etc. Astfel, există rase uşoare (pe ntr u
călărie sa u t racţi une u şoa ră), cu m su nt: 3. Rasa pur sânge arab. 155 em.
• La an'asl" familie S<.' indid numai in <'l lliml'a la gr l'ab<'ln.
""---"06, _
4 . Rasa pur sânge engle z. 165 cm. 5, Trăpaş. 165 cm. 6. Lipiţan. 155 cm:
rase grele: 7, ca l pentru tra c ţi u ne grea, pâ nă la 200 em la greab ă n: cai
pitici. 8. P(lUey de Slret/and. 100 em. 9. Ecuu s hemionus kiang, kia ngul.
130 crn. Trăieş te in cete mici prin Asia Centra lă şi Ttbet . 10. Equus
hemionus hemianus, kula nu l. 120 cm . Iarna face mig raţii În ce te ma ri.
Tră i eş te În su dul Siberiei, stepele Mon goliei, nord -vest u l Chinei şi
Stepa Turanului. 11. Equu s hemicnus Ollager, onagru l. 110 cm, Este
răspândi t în su d-ves tul Asie i. 12. Equus asinus nubianus (africanus),
măga ru l sălbatic nubian . 115 em . Trăieşte în no rd ul Africi i. 13. Equus
asinus somaiensie, m ă gar u l să l batic somalian. 120 em . Trăieşte În
Africa (Somalia, ţărm ul Mării Roşii) . Equus asinu s âemesticus, măgarul
dornestic. Deşi faţă de cal are ma i pu ţi n e rase, prezintă, totuşi, o ma re
variabil itate ca talie (de la 100 până la 155 cm ), colorit şi aptitudini.
Suportă greu umidilalea şi frigu l. Din această ca u ză, cei ma i frumoşi
asini se găsesc în Siria, Iran, Egipt, Europa Meri dtonală. Se întâlnesc
mai rar în Rusia, în partea centra l ă a Europei ş i chiar în ţările no rdice.
}4. Măgarul domestic comun. 100 cm. 15. Măga ru l domestic de Poitou.
Inăl ţi mea la g reabăn este de 155 cm. Masculii su nt folosiţi la obţi nerea
une i rase de catâ ri foar te apreciaţi . Trăieşte in Franţa . 16. Catârul este
un hibr id rezultat din încrucişarea d intre m ă gar ş i i a pă . Se remarcă
prin rez istenţa fi zică d eosebită şi c um pătare in privinţa hranei.
17. Equus grevyi, zebra lu i Crcvyi. Având înălţim ea greabăn u lu i de
155 cm, este cea mai mare dintre toate zeb rele. Trăieşte în nord-estu l
Africii, îndeosebi in Etiopia şi Somalia. 18. Equus zebra, zebra de m unt e.
Este ceva mai mică decâ t precedenta, având înălţimea la g ree bă n de
125- 130 cm . Trăieşte in sudul Africii. 19. Equus quagga granti, zebra
lu i C rant . înăl ţimea la greabăn este de 130 cm. Se Întâlneşte în Africa
Orienta lă: Tanzan ia şi Ken ya . 20. Equus quagga 'antiouorum (Chap-
manni), zebra lui Chapmann. Ati nge în ă l ţ i mea d e 130 cm . Este o
zebră fr u moa să, da t o rită culorii cefe nl c-gă l b u t c ş i dungilor late ,
negre, stră lucitoare. 21. Equus quagga burchelli, zeb ra lui Burchell. Are
aceeaşi înălţime ca precedenta. Este o specie, probabil, exterminată
încă din an u l 1910. 22. Equu s quagga quagga, zeb ra quagga. Ating e
înălţi mea de 140 cm , Trăia în Africa Merldională. Este o subspecte
exterminată de Buri, În secolul trecut. Ultim ul exemplar sălbatic a fost
vâ nat în anu l 1858.
207
 ORD. PER ISSODACTYLA. Fam. Tapiridae. 1. Tapiru c illdieu ~,
tapirul vărgat. 240+8 .1105 cm şi 1 500 kg . Este un animal nocturn,
prad ă uşoară pen tru tigru. Trăieşte in Asia de Sud-Est (Myanmar,
Thailanda, Sumatra). 2. Tapifll ~ terre~tri~, tapirul Americii de Su d.
200+10.1100 cm. T răieşte numai în păduri, În apropierea apelor, În
America Centrală ş i nord-es tul Americii de Su d. Fam . Rhinocero ti da e.
3. Rlri'lOceros unicarnis, rinoco rul indian. 340 +601. 180 em şi 2000 kg.
Cornul este mai lung şi mai ascuţit la masc ul decâ t la femelă. Nu se
ma i întâlneşte decât În câm piile din Nepal şi Assa m . Este pe ca le de
dispariţie completă. 4. Didamoceros (Iricerorhinusş eumatrensis, rino-
cerul de Sumatra. 200+50.1140 cm. Este una din cele mai m ici specii
de rinocer. Arealullui este Ind ochi na, Sumatra, Kali mantan. 5. Diceros
bicornis, rinoceru l africa n . 340+60 .1 160 cm . Pri mul corn este mai lung
şi poate atinge 70-80 cm. excepţional chiar du blu . Tră ieşte În savane ţe
~2 08 _
din Africa, la su d de Sahara. 6. Ceratotlrerium simum, rinocerul alb.
400 +60.1200 em. Este cel mai mare mamifer terestru, după elefant.
Cornul poate ajunge la lungimea de 150 cm. Astăz i este foarte rar în
Africa Centrală, fiind pe cale de extincţ ie.
O RD . ARTIODACTYLA. Fam. Suidae. 7. Hvlochocru« mcincrtz-
Irageni, po rcul de pădure. 200+30 .1 100 cm ş i 200 kg . Este g igantul
pădurilor africane. Este ră s pâ nd it în Africa Centrală. 8. SIIS ec roţa,
m istreţul. 175+25 1. 90 cm şi 150-200 kg. Îşi caută h rana scara şi noap~
tca. Areal larg În Eurasia şi nordul Af ric ii. SIIS ecrofo domestica, porcul
do mes tic, are ca str ămoş mist re ţul. Rasete create de om su n t nume-
roase. 9. Marele alb (LargI' white) şi 10. Landmce su nt două rase euro-
pene, d int re cele ma i r ăspândttc pe Glob, cu ro l ameliorator impor-
tant în for marea celor mai multe rase noi. 11. Poland- Chilia şi 12. Duroc
sunt rase d in S.U.A., folosite in p rod u c ţie ş i pentr u ameliorarea altor
 rase. 13. Potamocnoerus porcus. porcul de râu . 130+25 .l 75 cm. Trăieşte
în Africa, În pădu rile mlăştlnoase de la sud de Sahara . 14. Pilaw -
cnoerus acthiopicus, porcul alergător. 15O+45.l 75 em. Trăieşte în sa -
venele Africii, la sud de Sahara. 15. Babyru ssa babyrussa, babirusa.
110+20 .l 80 CITI. Animal nocturn, trăieşte În p ă du ril e ml ă ştinoase d in
insulele Sulawesi ş i În cele mai occidentale din tre insulele Malu ku.
Fam.Tayas suidae. 16. Tayassu tajaeu, porcul ornb ilicat, pecari cu gu ler .
90+2 .140 em. Trăieşte din su dul Americii de Nord, până in Pata-
gonia. Fam . Hippopotamidae. 17. Choeropsis liberiensls, hipopotamul
pitic. 160+15 .175 cm. Trăieşte in unele păduri d in Africa Occide n tală,
la nord de ECU<l tOL 18. HipPoplltamu s amphibius, h ipopotamul. 400+
50 .1155 cm şi 2000-2500 kg. Se miii î n tâlneş te încă in ap roape toate
fluviile şi Iacunle Africii tropicale şi ecuatorlale. Fam. Came li d ae.
19. Cametus dromcdarius, dromaderul sau cămila cu o si ngură cocoaşă.
300+55 .1255 cm . Specie existentă n u ma i În stare do mestică, este
r ăspăndită in toate zo nele deşertice de pe Clob . 20. Came/u s bactria-
nu s; căm ila cu două cocoaşe. 350+55 .l210 cm. In stare să lba tică, sub-
specia C.b.ferus se mai Î ntâlneş te nu mai În zona fron tierei dintre China
şi Mongolia. 21, Lama huanachus, h ua naeo. 200+25 .1 110 em . Tr ă ieşte
În America de Sud, la sud de Peru , până la altitudinea de 3 900 m .
22. l.Ama (Vieuglla) vieugna, vicunia. 175+20 .l80 efi. Animal rar, tră ieşte
in America de Su d, pe platou rile Anzilo r, in tre 3600-4800 fi , din
Eeuador pâ nă in nord-estul Argentinei. 23, Lama pocos. alpaca. 200+
25 .L 90 efi. Este o rasă do mestică, obţinu tă din huanaco şi vicunia. in
America de Sud. 24. Lama glama, lama. 240+25 .l 120 efi. Este u n an i-
mal domestic, p rovenit d in hua naeo.
209
 ORD. ARTIODACTYLA. Fam . Tragu ltdae. 1. H vemoecnu e aqllati-
cerbul rnoscat piti c, cerbul moscat de apă. 85+8 1. 40 cm . T ră i eş te
CIIS ,
pe malurile râurilor ş i lacurilor tm p ă d u ri te d in Africa Occidentală,
tropical ă , d in Senegal pâ nă la fluviul Co ngo. Fam. Cervlda e. 2. Mosâllls
lIIosclliferus, moscul, cerbu l rnosca t. 90+5 1.60 cm. Este răspândit În
pădur ile mu ntoase di n Asia Centrală şi d e Nord-Est, din Himalaya
pâna în Ind ochina . 3. MlIIlfÎaCll s munriak, m untiacul indian. 100+
161.60 cm. Trăieşte În sud-estul As iei. 4. Hydrof'otrs inermis, căprioa ra
de apă, ch i neză . 100+8 1. 55 cm . Tră i eşte În ierburile Înalte din luncilc
fluviilor din China O rienta l ă şi Peni nsu la Coreea. 5. Mazama (Plldu)
pudu, cerbul chilian. 90 135 cm. Este cel ma i mic d int re cerbii ame-
ricani. Tră ieşte in Munţ ii Anzi, din Chile, În păduri dese, cu cli mat
ploios. 6. OdocoiJells hemionus, cerbul catâr, cerbul cu ur echi mari.
205+35 1. 110 cm. Po pulează re giu nile ncîmp ăduntc ale Americii de
210
N ord, di n Canada până in Mexic. 7. Capreolus cal'reol lls, căp rioara.
130+2175 cm. Tră i eş te in cea ma i mare parte a Eu rasi ei. 8. Alces a/ct'S,
clanu l. 300+10 1. 230 cm. Este cel miii mare din tre Cervide. R ăs p ân­
direa lu i este c i rc u m pola ră . în nordul Eura stct şi Americii de Nord . In
n u m ă r ma re, se găsesc În Sued ia ş i N orvegia. 9. Rangif er tamndus,
re nul. 220+151. 140 cm . Este singurul cerv ld la ca re şi feme la poa rtă
coarne. T răieşte in tere nu ri deschise in nordul Eu ras iei şi Americii de
Nord. 10. Cerous elaphus , cerbul roşu, cerbul nobil. 230+15 1. 150 cm.
Este una di n cele mai imp tm ătoare jsp cci i de cerb. Este ră spândit
aproape in într eaga E u ropă, fiind co m un in Europa Cen tral ă şi in
Asia. 11. Cernus elaphus canadensis, cerbul wa piti. 250+151. 170 cm.
Este răspândit În nordu l Am ericii de Nord. 12. Dama dalila, dam a,
ccrbul lop ăter . 160+20 1. 100 cm. Este frecventă în t oa tă Europa, cu
excepţia celor mai nordice regiuni. 13. Axi." axis, cerbul axi s. 150+

I
, ,-
. = :-
20.l90 cm. Est e unul d in cei mai fru m oş i cer bi in ce pr i veşte culoa-
rea. Trăieş te În pă d u rile şi jungla di n su dul Indi ei ş i În Sri Lanka.
Fam. Giraff id ae. 14. Giraffa cumelopa rdalis, gira fa. 500+110.1 300 cm ş i
600 o:;m, până la vâ rful cormţelor. Tră ieşte În sava ne ie Afr icii, la sud
de Saha ra, di n Nigeria pâ nă la fl uvi ul Orange. În zo na nord ică a
arealulu i trăieşte subs pecia. G. c. relieu lata, girafa c u reţea, re pre zen-
ta t ă in imaginea de pe p la nşă. 15. Oknpio jO/lIlstoni, okapi. 210+
60 1 170 crn. Trăieşte în pădu ri le ecu a tonalc di n Afric a (Co ngo) . Fam.
Antilocapridae. ]6. A nli/ampra ame ricana, an tilopa a me ricană, pron-
ghornul. 140+20 ..L 95 em. T răieşte in pre riile şi semi d eşer tu nfe d in
vestu l Ame ricii de No rd, d in Ca nada pâ nă in nordu l Me xicului. Fam.
Bovidae. 17. Ofl'otragus orcotraglls. 100+ 8.1. 57 em . Trăieşte în s ud-
estul Africii. 18. Sy lvimpra (Ceplla/op/ms) gnmmia. a nt ilopa mo ţat ă .
100+131.56 cm. Este r ă sp ă ndi t ă în sudul Africii. 19. Boselal"ms trago-
200'
21
..
camelus, a ntilopa n ilga u . 210+601- 140 em. Trăieşte în Ind ia. 20. Tragc-
/al'/lIIs strepeiccroe, a n tilo pa ku d u, marele kud u . 240 + 60 .1. 140 cm.
Este ră s p ăndit ă În s ud u l Africii. 21. Tallrotraglls oryx, antilo pa e lan .
33{)+70 1- 170 c m . Trăieşte În s ud u l Africii (Tanza nia, An gol a, p â n ă la
d eşertul Kalahari). Pe platourile din Kilimandja ro ati nge altitudinea
de 4500 m. 22. Tctraccrus ouadncornis . antilopa c u patru coarne.
120+ 13 1- 65 r m. T răieşte în Ind ia. 23. Alcelaphus buselaphus. buba lul,
a ntilo pa -vacă. 230+551- 180 em . Tră ieşte în savanele d in Afric a, la
nord de Ecua to r. 24. Damatiecus korrigum, korigum, anlilopa-Iiră.
200+50 .1. 125 r m. Tră ieşte În sava nele din est ul Afri cii Centra le. 25. Con-
nochaetes taurinus, gnu ul d unga t. 250+65 .1. 140 cm. Se în tâ lneşte in
sava nele Afr icii O rien ta le, la no rd d e flu viul Vaal , până În KiIi-
ma ndja ro .
211
 ORD. ARTlODACTYLA. Fam. Bovidae. 1. Hippotragus equillus,
an tilopa cal. 225+75 .1 150 cm. In general, coarnele at ing lu ngimea de
60 cm, d ar uneo ri pot depăşi 90 cm. Arealul este reprezentat de sa-
vanelc mă răcinoase ale Africii O ccid e ntal e, in tr e Saha ra şi fluviul
Orange. 2. Hippotragus niger, antilopa cal, neagră. 225+75.1140 em. Se
întâlneşte În regiu nile m untoase din Africa Orientală (Tanzanîa) şi
Meridională. 3. Oryx gaze/Ia, gemsbokul. be tsa s ud-africană. 220+
40 .1 130 cm. Trăieşte În zo nele sc mtdeşenice din s ud -vest ul Africii.
4. Oryx algazel, a ntilopa spadă. 210+40.1110 cm . Trăieşte în regiun ile
subdeşertice şi deşe rnce din nordul Afr icii (Sahara şi Sahel). 5. Addax
nasomaculatus, antilopa me ndes . 180+30.1 105 cm. Trăi eşte în regiu-
ne a cea m ai secetoasă a Africii, În Sahara. 6. Kobus ellipsiprymnus,
antilopa de apă cu coarnele elipsoidale. 230+50.1150 c rn. Tră i eş te
în sud-estul Africii. 7. Kobus (Adenota) kob, antilopa d e mlaştină.
150+30 .1 90 cm . Se întâ lneşte În Africa Occiden tală, la sud d e Sa hara.
8. Redunca rcdunca, ţa pul de mlaştină . 130+15.180 cm. Arealul lu i este
tot Afric a, la su d de Sa ha ra. 9. Antilope ceroicapra, a ntilopa eervica pra.
130+15.180 em. Populează regiu n ile d eschise şi joase ale In diei.
10. Antidorcas mareupistis, antilopa săritoare. 130+20 .1 85 cm. Po p u-
leaz ă Africa, ineă in număr destul de mare, la sud de Zambezi, dar
mai m ult În stare semi-sălba tică. 11. Aepyceros meiampue, lm pala. a n-
tilo pa cu călcă tle ne gr e. 150+40 1..90 cm. Are coa rnele colţuroase in
formă de liră. Populează Africa, la su d de Angola şi Kenya. 12. Litha-
craniue waIleri, gazele girafă. 140+25 .1100 crn. Este răspândită în es-
tul Afr icii Centrale şi d e Nord. 11. Gazella subguttu rosa, gazela cu
guşă. 115+20 1.. 75 crn. Are ca areal de răspândire: Asia Centrală şi
 Nord ic ă (in stepele dinspre Tlbet, din nordul Chinei, ca ş i cele din
Sibe ria Orientală , 14. Ga:t'//Q thomsoni, gazeta lui Thomson. 115+
15.170 cm. Trăieşte in stepele din estul Afri cii Centrale. 15. Ga:t>lIa
granti, gazda lui Grant. 130+20.1 95 cm. Populează stepe le orien tale
ale Africii Centrale, de la lacul Turkana până. Ia ugogo. 16. Gaul1a
âama, gazeta dama. 140+20 .111 0 cm. Populează regiunile semiaride
din sudul Saharei. 17. Saiga ta/arica, antilopa saiga. 125+10 .1 80 efi.
Trăieşte in Eura sta , Între Volga ş i Mongolia. 18. Pantlwlops Iwdgsoni,
chiru, antilopa di n Tlbet . 130+10 .190 cm. Are o blană lănoasă groasă
şi trăieşte in Ttbet şi munţ i i din vestul acestui podi ş, pană la altitudini
de 4 CXJO-5 CXJO fi . 19. Orcamll~ americanus, capra zăpezilor . 140+
10 .1100 cm . Populeaza munţii d in nord-vestul Americii de X ord , din
Alaska până În Montana . 20. Rupicepra rupicapra, ca pra neagră . 110+
8.1 100 cm. Po puleaza insular m unţi înalţi d in Eu ropa (Pirinei, Alpi.
Ca rpaţi etc.). Se găseş te şi in Ca ucaz. La noi tră ieşte in ce le de câte 6-
30 in d ivizi pe vă rfu rtle cele mai înalte şi pr ăp ă sttoasc ale Ca rpaţilo r
Meri d ionali (Retezat, Parâng, Făgăraş, Bucegi ). 21. Ht'mitragus jemla-
Iricw:, tahrul. 170+10 .11 00 cm. Popu ţea z ă inăltimile m ed ii di n Hima-
laya. 22. CnI"a ibt-x ibex, ca pra Alpi lor. 155+15 .11 00 COl. Trăieşte În
regi un ile înalte a le Alpilor. 23. CApra ibex cylindricornis, turul. 145+
15 .1 80 cm. Trăieşt e in M-lii Caucaz. 24. Capra falcom:ri. 140+15 .1
100 cm. Trăi eşte in s ud-vestul Asie i. 25. CApra aegagflls, capra săl ba ­
tic" . 150+12 .195 cm. Este st ră moşul cap rei domestice. Populea ză Asia
Occid entală şi in sula Cre ta, la peste 1 500 m altitud ine. 26. Capre
hircus, ca r ra domestică. Este r ă sp ă nd tt ă P" tot G lobul, fiind unul d in
cele ma i vech i ani ma le d ornesnctte d e om şi avâ nd numeroase rase.
213
 '1,.
ORD. ART IODACTYLA. Fam. Bovidae. 1. Pseudois llayaur, na-
hurui tibcta n. 150+15 .190 cm . Se g ăseş te în I-limalaya, Tlbe t, vestu l
Mongoliei ş i Chi nei . 2. A m mo/ragus ţ eruia, oa ia cu c oa mă. 160+
20.1 100 em . Tră i eş te in m u n ţ i i Afri cii de Nor d, din Atla s p â nă in
Sudan . 3. Ovis am mon am mon, arga luJ. 2UO+I0 .l 125 em. Es te cea mai
mare ov ln ă săl ba t ic ă . Populeaza m unţii Asiei Centrale , până în Kam -
cea tka. 4, Dt' is am mon musimon, m ufl onul, oaia săl ba ti că european ă .
200+10 .170 cm . Trăieşte în es tul ş i s ud ul Europei. 5, O v is anmllJll
canadensi s, bighomul. 170+10 .1 105. Şe î n t âlneş te rar in m un ţii d in
ves tul Americii de Nord , di n Alas ka pâ nă in nordul Mexicului. Dt'is
eries, oaia domestică, cu numeroa se rase: 6. Rasa Merinos, cu lâ nă fină .
7. Rasa SoutIJdown . cu lână semifină . 8. Rasa Ţurcon ă, cu lână groasă .
9. Rasa x:arakuI, cu lână ond ul a tă , crescută m ai mult pentr u pielicele.
10. Oaia de Somalia , oa ia cu coada grasă. T răieşte În Africa. Oi cu
214
.«1
-
coada g ra să ma i e xistă şi În s ud u l Eu ro pe i ş i Asia Occiden tală.
11. Dt,i OOs moecnatu s, bou l mascat. 240+10.1 120 cm. Se găsea, i n i ţi a l,
nu ma i în tund ra Ame ricii d e No rd ş i în Groenlanda . In prezent, se
în cea rcă acli rnati zar ea lui in No rvegia şi in zo nele d e tu n d ră ale As iei.
12. Budorcas tax icolor. 220+15 .11 30 cm. Populeaza su d- es tu l Asiei -
China ş i Myanmar. 13. A lloa depressico rnis, anca, bivolul ca p ră sau
bivolul de Celebes. 170+30 .1 100 em . Este cel m ai m ic d intre vitele
corn ute ş i tră ieş te în ins. Su lawes i (Cele bes). 14. Bubulus bllbulis, bi-
vo lu l ind ian, ami. 300 +80 .1 180 em. Es te stră moşul bivolulu i domes -
tic. Tră ieşte in re giu niie m l ă şt i noa se din s ud-estul Asit'i ş i Indonezia.
15. Bubalus (Syn cerus) caffrr, bivolul african. 280+80 .11 75 cm. Pop u-
lează Af rica, la s ud d e Sahara . 16. Bos (Bibos) jlll'llnicus, bantengul .
250+85.1 165 cm. Este socotit cel mai frumos d intre bo vtdele să l ba tice.
Populează atât pădurile ml ă ştmoase, cât şi ţinuturile uscate din Ind ia,
 lndochina şi Indonezia. Se găseşte atât în stare să lbatică, cât şi ca
.animal domestic. 17. Sos (Bibos) gaurus, geurul. 300+851. 200 cm. Are
il cocoaşă lungă pe spate. Trăieşte in munţii păduroşi d in Indi a şi
Indochina, urcând pâ nă la 2000 m altitudine. 18. Bos (Bibos) gaurus
frontali s, gayalul, bivolul cu fru ntea ma re. 280+80 .1170 cm. Se consi-
deră a fi forma domestică a gauru lut. Populează regiunile muntoase
din India şi Indochina. 19. Bison bison bison, bizonul. 300+65 .1190 cm.
Este uria şul mamiferelor sălbatice nord-americane şi singurul bovid
sălbatic din America. in trec ut popula imensele prerii ale Americii de
Nord. Astăzi mai trăieşte in cete mici În rezerva ţii. 20. Bieon bison
bonasue, zimbrul. 300+65.1 190 cm. Animal de pădure, zim bru l era
răspândit inainte vreme în pădurile Europei Centrale ş i Orientale, la
nord de lanţul Alpino-Carpatic. La noi , ultimul exemplar a fost vânat
în 1790. Astăzi, se mai întâlneşt e În număr mic În unele rezerva ţii
naturale di n Polonia, Rusi a şi la noi , precum şi în unele grăd ini zoo-
logice. 21. Bos (Poepliagu s) muru s, yak ul. 350+75 .1 195 cm. Se mai
gă seşte În stare să lba tică pe platourile În alt e ale Tibe tului, între
4000-6000 m altitudine. Domesticit, yak ul este folosit ca animal de
povară, de şa, p recum şi ca producător de carne şi lapte. Bos tavrus,
boul domestic, este răspândit a stăzi pe toate con tinentele, în zonele
care permit creşterea lui. De-a lu ngul timpului, omul a creat ne-
numărate rase spec ializate in producţia de carne, lapte, precum şi
rase mixte: 22. Rasa Ostfri za, producătoare de lapte; 23. Rasa Sim-
mental, producătoa re de la p te ş i carn e (mixtă); 24. Rasa Hereţor â.
producătoare de carne. 25. Boe indicus, zebu. Originar din Asia şi
Africa, a fost introdus şi în America. 26. Watllssi, rasă rustică, este
crescu tă de indigenii din Africa Centrală . Are cele mai ma ri coarne
dintre bovide.
 ORD . r RIM AT ES. Fam . Tupa idae. 1. Tupaia tan a, tana. 20+20 em.
An imal di urn, se hrăneş te cu insecte. Aria d e r ă sp â nd i re cu prinde :
Sumatra şi Kalima ntan. Fam . Lemu ridae. 2. Lemur mita, kata. 40+50 cm.
Tră ieşte În păd ur ile din Madaga scar. 3. Lemur macaco, makiul de
mlaştină. 55+55 em. Sexele se deosebesc p rin coloraţie: maseulul es te
negr u, iar femela roşi atică sau bru nă . Tră i eşte în păd uri le di n no rd-
ves tu l Madagasearului. 4. Lemur variegatus, vari. 60+60 em . Este ce l
mai mare repreze nt ant al fam iliei. Ar ia d e ră s pâ nd i re este restrânsă in
p ă d uril e d in nord-es tul Ma dagasear u lu i. 5. Clleirogaleu s medius,
ma kiu l cu coad a groa să . 20+22 em. Tră ieşte în pă d u ri l e din Madagas-
car. 6. Microeebus mu rmus, makiul şoarece. 15+15 cm. Es te cel mai mic
dintre prim ate. Tră i eşte tot În Madagascar. Fam. Indrtdae. 7. Indris
inâris, indri, endrina, ba bakota. 90+3 em . Este cea mai mare dintre
toate semimai m uţele. Se î ntâ lneşte În m u nţ ii vulcanici di n nord-estul
. 216
Madagascarului. 8. Propithecus rer reauxi coonereti. sif aka lui Verrea ux.
80+50 em. Duce o viaţă a rborico lă , h r ănind u -se cu fru cte, numai pe
coasta vestică a Madagascarului. 9. Propştncc ue diadema, sifaka cu d ia-
dem ă. 80+50 cm . Tră ieşte numai În ju mătatea estică a insulei Mada-
gascar. Fam. Dau b ento nll dae. 10. Daubenton ia mada)ţasca riellsis, ai-ai.
45+5 5 em. Este un anim al nocturn, rar în pă d u r i l e di n estul ş i nord-
es tul Madagasearu lu i. Fam. Lort stdae . 11. Nycticebus wuca ng , lonsul
greoi. 35+2 efi . Este un animal leneş, se mi şcă greoi, exclusi v arbo ri-
col şi nocturn. Are o l a rgă arie de răspândire d in n ord u l Indiei până
în Kalimanta n. 12. Lons tardigrad us, loris ul zv elt. 25 cm . N u are coad ă .
Se în t âlneş te în Sri Lanka şi sudul Indiei. 13. Peroâictiu s polto , pata.
39+10 em. Arealu llui es te res trâns în Africa Cen t ra lă (Con go ). 14. Ga-
lago crossicaudatus; galago mare . 38+41 cm. Stepele şi sav anele d in
Africa Centrală, la s ud de Sahar a, pân ă în sud- es tul co ntinentulu i.
 15. Ca/ago scnegalensis, galago de Senegal. 20+25 cm. Ca aspect şi
mărime seamănă cu o veveriţă . Este răspândit în întreaga Africă, la
sud de Sahara. Fam. Tarsiidae. 16. Tarsius tarsius, makiul fantomă.
16+23 cm. Are oasele tarsiene foa rte dez voltate, de unde ş i denumi-
rea. Duce o vi aţă noctumă , arboricolă, În Indonezia şi Filipine. Fam.
Hapali dae (CaJl ithriehidae). 17. Hara/ e (Callitllrix) ţ accnus, saguinul,
maimuţa cu moţ alb, uistiti. 25+30 em . Are sm ocu ri d e peri la urechi.
Este r ăspăndit ă În Brazilia . 18. Tamarinu s (Sagu inlls) imperator. tama-
rinul. 20+30 cm. Poa te emite sunete asemănătoare c u ale păsărilor.
Trăieşte În ţinuturile Amazonului s u pe r io r (Ikazili a şi estu l Co-
lumbiei). 19. Leontoreblls (Leontidells) ro::alia, maim uţica le u roşcată .
3O+35em. Este r ă spăndit ă in păd u ri l e Ama zo n ului. Fam. Ce b id ae.
20. Aotes trit'irigatlls, mirikina, maimuţa de noa pte, com u nă. 35+50 em.
Aria de răspândire cuprinde America de Su d: Gu yanele ş i regiunea
Amazonului s uperio r. 21, A /ouat/a senirul us, maimuţa url ă toa re roşie.
65+70 em. Emi te sunete put ernice ce se aud la dis tanţe mari . Trăieşte
in America d e Sud (C uyane, Venezuela, Columbia). 22. Cebus capll-
ci'llIs, m aim u ţa eapujină. 45+65 efi. Este răspândită În păd uril e fără
t ufi şuri di n: Nicaragua, Costa Rica, Pa na m a, Columbia, Gu yane.
23. Saimiri sciureus, saimiri, mai muţa cap de mort. 30+50 efi. Nu are
coadă pre hensilă . Trăi eşte În păd u r ile de pe malurile flu viilor din
Guyane. 24 . Ateles geoffroyi, mai muţa ag ăţ ătoare a lui Geoffroy.
65+65 em. Se În tâ l n eşte În America Ce ntrală ş i no rdu l Americii de
Sud . 25. Lagotllrix lagotltric1Ja, ma i m u ţa lâ n oa să ce n uş ie. 70+75 em .
Este rea mai ma re maimuţă din America. Tră ieşte În America de Sud,
la nord de Amazo n.
217
 ORD. PRIMATES. Fam. Ce rcop lthecidae. 1. Colobus al'yssinicus,
maimuţa mătăsoasă . 75+100 cm. Biotopul ei îl formează pădurile Africii
Orientale, până la 2000-3000 m altitudine. 2. Cercopithecue (Erythro-
cebus) patos, maimuţa husar. 60+60 em. Maimuţă terestră, trăieşte în
savanele din vestul, centrul şi o parte din estul Africii. 3. CI'fC()pifllI'CU S
aethiops. maimuţa de savane. 55+75 cm. Are o largă arie de răspândire
in silvostepa din Africa de la sud de Sahara, până În sudul continen-
tului. 4. Ccrcopithecus diana, pisica de mare, diana. 55+75 cm. Ca
înfăţişare, ii sunt caracteristice: barba, favoriţii şi sprâncenele, toale
albe. Trăieşte în pădurile Africii Occidentale. 5. Crrcopitht'cus albogu-
laris, kima, maimuţa cu gâtui alb. 55+75 cm. Biotopul său îl constituie
pădurile umede din Kilimandjaro, Africa Orienta lă şi de Sud. 6. Cy-
nopithecus niger (Macaca nigra), macacul negru, pa vianul cu moţ .
65+6 cm. Este o formă de trecere de la me caci la paviani. Trăieşte in
218
insula Sulawesi, sud-estul Asiei, in Ind ia, Tibct, China. 7. Macaca
mulaUa, maimuţa Resus. 60+30 em. Când este iritată, faţa şi ca loz'i t ă ţile
fesiere devin roşii. Este răspă ndit ă în nordul In di ei, H im aIaya, Kaşmir,
sudul Chinei. în munţi atinge altitudinea de 2 000-3 000 m . 8. Mamm
si/enus, maimuţa cu coadă de leu. 75+30 cm. Vârful cozii se termină
cu un pămătuf de peri. Este cea mai frumoasă specie a genului. Trăieşte
in pădurile de pe coastele de vest ale In d ici şi în Sri Lanka. 9. Nasalis
/arvlltus, kahanul, maimuţa cu nas. 70+80 cm. Trăieşte în Kalimantan.
10. Presbytis mlel/us, langurul, maimuţa hulman. 75+100 cm. Popu-
lează pădurile din sudul In d iei. 11. Papio cunocephalus, babuinul.
70+30 cm. Trăieşte in Africa Orientală. 12. Papia (Tncropunecuet gelada,
maimuţa gelada. 90+55 cm. Biotopul ei este re prezentat prin munţi
înalţi şi s tâncoşi din Etiopia. 13. Papio mandrillus (Mandrillu s sphinx),
mandrilul. 100+4 em. Din tre toate mamiferele, mandrilul are faţa
 colora tă cu cele mai vii culori. Tră i eşte in vestul Africi i, În p ă d u rile
din Niger ia şi Congo. ] 4. Papia (Colllopithecu s) /wmlldryas, hamad rras.
pavianul cu ma nt ie. 80+60 cm. Trăieşte în cete de 150-300 indivizi în
munţ i, între 1 000- 2 000 m altitudine, da r un eori coboară până la
nivelu l măr ii. Este răs pâ n d it În no rd-es tu l Africii (Senegal, Etiop ia),
aţungăn d pâ nă În s udul Pen ins ulei Arabice. 15. Papio (Mmrdrillw,) leu -
copnoeus, mai muţa dril. 90+10 cm. Tră ieşte în C uineea. Pam. Pongt dae.
16. Hylobate s Iar, larul . gibonul cu mâi ni albe. 70 cm. Ca toţi gi bon ii,
este o maimuţă arborkolă care nu pă răseşte niciodată pădurea. Tr ă i eşt e
În Ca mbodgia. Tha ilanda, Myanm a r, Peni ns ula Mala cca şi ins ula
Sumatra . ]7. Hylobates leucisCII s, w owo, gibonul ar ginti u. 70 cm , Are
o coroană de pe ri albi În jurul fe ţei negre. T ră i eş te în insula Kaliman-
tan. ] 8. SYlllplJalaliRus symfactyl l1s, siamangul. gibonul mare. 80 cm.
Este ce l mai ma re d intre gi bon i şi populcaz ă pădurile muntoase din
Su ma tr a. 19. POl/RO ry~ mae ll s . orangutanul . 150-190 cm. Mascu lul
poate atinge 70- 100 kg. To at ă v ia ţa (l petrece in cop aci. de unde nu
coboară decât pe ntru a se ad ăpa . Blotopul lui îl fo rmează pădurile
vtrgtnc din Sumatra şi Kalimantan. 20. Goril/a goril/a, go rila. 180-
2.00 cm. Masc ulul es te mult mai mare dec ât femela. Anvergura br aţe­
lor atinge 3 m . iar ma sa c orpora lă 250 kg_ Există d ou ă su bspccn de
« gorîla de şes »: una d in p ăduri le di n Ca mcrun , Cabon, Co ngo. alt a
în nord-estul R.O. Congo. iar snbs pec ia « gortla de munte » es te loca -
liza tă în munţii din vest ul lacului Kiwu . 21. raII frog/odytl' s, cirn-
pcnzcul. 120- 170 cm Masa 50- 75 kg . Biotopul lui este reprezen tat
prin p ă d u rile virgint-', d e-a lu ngul r â ur-ilor, unde găseş te hrana pre-
fera t ă : nu ci de kola , ban an e, fru cte de cacao, d in Cutneca păn ă la
lacu l Victoria.
 COLORAŢ lI ADAPTATIVE Ş I ASEMĂNĂRI
PROTECTO ARE
1 Form a ex tern ă ş i colora ţie s pecifică a animalelor su nt rezu l-
tente ale coord onă n t întregii lor organ izaţi i . Ele dob ândesc toată
• valoa rea unor se m nale de recunoa ştere În tre indivizii acel eiaşi
specii sa u in raporturile de pradă or i agresor cu biocenoza din
care fac parte. Bineînţeles că, la înfă ţ i şarea optică, se pot adăuga
caractere de identificare ce se ad resează celorlalte s i mţuri de
care dispun animalele.
Cazuri extreme ale evoluţiei morfologice su nt fie concord a nta
izbitoare dintre înfăţişarea animalului ş i biotopul să u, fie apariţia
unor caractere În măsură să provoace reacţii d e spaimă sau
respingere la sp ecii conlocuitoare agresive; fie, in sfârşit, imi-
tarea unor tipuri îndepărtate În clasificare, dar mult mai bine
, asigurate faţă de duşmani, sa u p u tâ nd fi e xploatate în acelaşi
mediu. Atlasul oferă e xe m ple sugestive în toate aceste privinţe
şi legenda figu r ilor red ă amănunţit p r incip alele mod al ităţi
• întâlnite în natură .
Semnificaţia adaptatlv ă , a vantajoasă, a potri virilor observate
pare incontestabilă ş i cunoscuţ i protagonişti ai d arvin ism u lu i
(H . W . B at e s , A. R . W a Il a c e, F r . M ti I I e r,
E . B . P oul ton e tc.) le-au promova t într-u n capitol desti-
nat să ilu streze efi ci en ţa se lecţiei naturale. In realitate, ele re-
prezintă efecte morfogenetice implic ând o coordonare com plexă,
intrând in cadrul fenomenelor mai generale de convergenţă
care sun t greu explicabile prin in sum area u nor mici variaţii
dezordonate. De aceea, o r i guro asă analiză ştiinţifică, ferită de
a ntropomorfism. este c hema tă s ă contribuie la elucid a rea aces-
tor pasionante aspecte ale evoluţiei vieţuitoarelor.
C ARACTERISTI CILE FAUN EI ABISALE
Urmând districtului litoral, zo na abisală coboară de la 250 m
până la o adâncime de peste 10000 m şi ajunge să c uprindă,
astfel, aproape 9/10 d in masa a pe lor oceanlce. Totu şi, fauna
abisală apare extrem de sa r ă cit ă faţă de cea litora l ă din ca re
provine, d in ca uz a co n d i ţi i l or de viaţă defavorabile ca re se ac-
centuează cu adâncimea. întunericul împiedică fotosinteza ş i,
în lipsa producătorilor primari, nu ex istă animale erbivore, ci
numai camivore ce se consu mă între ele sa u unele specii care
se hrănesc cu resturile organice căz u te de la su pra fa ţă , ori cu
mâlul de pe fund prel ucrat de bacterii ch imi osinte tiza toa re.
r Ceilalţi factori tind spre uniformizare: absenţa curenţilor ş i a
valurilor, salinitate constantă, temperaturi scăzute în jur d e 2°C
ş i presiuni hidrostatice con sid erab ile de s ute de e tmosfere.
Aduse brusc la su p ra fa ţă, animalele abisale nu pot com pe nsa
decomprcsiunea ş i mor cu visce rele i eş i te din corp ul lor d ilatat.
Aceste condiţii speciale d etermi nă izolarea popu laţiilor abi-
sale mai mult decât a celor lite ral e, ceea ce a permis conserva-
rea unor remarca bile tipuri primitive, rel icte: molu ştclc Nau ti-
tus. Pleurotomaria ş i Neopilina, brahiopode ca Lingula, crinolde
pedunculate şi, mai ales, pogo nofore. Pe de altă parte, re prezen-
tanţii principalelor grupe nectonice marine, cefalopodele ş i
peştii, au urmat d i recţii extraordinare de evoluţie, dobândind
organe lumin oa se (fotofori), och i proeminenţi, telescoplci. pre-
lungi ri senzoriale ş i guri enorm că sca te. Descoperirea acestor
confo rmaţii ciudate a constituit atracţia expediţiilor oceanogra-
fice în treprinse la începutu l secolului de faimosu l Institut de la
Monaco şi de exploratori germani. Analizând mecanismele pro-
ducerii luminii, cercetătorii italieni au arătat că, la mai mult
specii, efectele fot ogene se datoresc unor bacterii sim biotic
localiza te în organele lu mi noase.
In general, fasci culele luminoase emise pot varia ca intens]
tate şi cu loare, schtmbând u-se de la viole t la purpuriu, de l
roşu la p ortocaliu, de la albă strui la verd e sa u la arglntic
Cu loa rea corpului poate fi uniform ro şi e, a lbas tră inchis sar
neagră. Pigment! ca melanina sa u guanina sun t produ şi de ex
cre ţ le, ac umulaţi sub influenţa metabolismului scăzut al ani
malelor abisale. Aceleaşi condiţii res pect ive de întunecime, tem
peratură glacială, carenţă a lime ntară ş i d ecalclflcare au putu
fav oriza dezvo ltarea caracterelor di sa rmonice proprii for mele
abisale. Pe l ângă exemplele demonstrative indicate în planşe
din bentosul ab isal mai fac parte s pongien s i l ic icş i sticloşi
alcionari, go rgonarl. anttpata ri, meduze corona te, echinolde
asteroide. holoturoide, crustacei şi p icnogonizi giga nţ i (Bathy
nom us etc.].
V ITEZA D E DE PLASARE
Ş I LO N G EVITATEA ANIMALELOR
Mi şcarea es te o în su şire fundamentală a organism elor vii. L
nivel celu la r se observă curen ţi cito plasmatici, formarea pseu
dopodelor, mişcări flagelare ş i cilia re, care se produc nu numa
la microorganisme animale, dar ş i la cele vegeta le (Euglena
Vo/vox etc .). Sta rea pl u r icelulară ajunge să despartă plante}
sedentare şi autotrofe de animalele mobile ş i heterotrote. Ii
evolu ţia metazoarelor. modalităţile primitive d e mişcare s-at
res trâ ns la unele categorii celula re (le ucoc ite, s perma tozoizi etc.
sau joacă rol în nu triţie microfag ă a unor gru pur i sedentar-
(spongteri, bivalve, ascidii ctc.) . Dar, de la celenterate înainte
se dezvoltă motilitatea musc ulară prin perfec ţionarea structu
ral ă şi fu ncţ i ona l ă a ţes u tu l u i muscular, ca re devine sinciţial Ş
str ia t la cele două cu lm i ale filogen iei a n imale, insectele ş i ver
te bratele. Mi şcărilor ancvoioase ale întregului corp, de t ârăn
pe uscat sa u de şe rp u ire în apă , le urmează vâslitul apendice
lor sa u locomo ţia membrelo r. Depla săr ile cele mai rapide Sl
rea lizea ză prin zborul păsărilor sa u al insectelor . Me rsul P'
uscat se accelerează în salt ş i fugă, care dobândesc o mar.
importanţă în co mpeti ţ i a dintre ca rnivore şi pradă, astfel ci
performanţele la al ergat ş i zbor con tribu ie la menţ inerea echil i
brelor biocenotice ş i pot fi reglate de selecţ ia nat urală.
Recordul locomotlei îl deţine frega te, cu u n z bo r de 360 km / h
după ca re urmează l ă st u n u l sa u drepneaua (Apus), cu pesti
310 km /h ş i rândunica, putând a tin ge 240 krn / h . Vite zele des
crescătoare la zbor, cursă ş i înot s unt a ră ta te în legend ele p la nşe
care figureaz ă spec iile respective.
Proces ul de in d ivid ualizare pro gresi vă a organismelor plu rt
celulare face ca ele să fie muritoare, iar durata medie a vieţi
de vine o caracteristi că a speciei în funcţ ie d e parti cula rit ă ţile
organice ş i de condiţiile de ex i s ten ţă . I m b ă tr â nirea pune ca pă
ciclu lui ontogenetic, p rin predominan ţa ireversibilităţii proce
selor şi diferenţierilor celu lare. In tr-u n grup de specii înrudite
durata variabilă a vieţii a re o dependenţă genetică. Ge r ia trie
u m a nă poate beneficia de pe urma cunoaşterii co m pa ra te"
longevităţii În seria vertebratelor. Pe l ân gă exemplele planşei
tre b u ie înscrise la recorduri d e longe vitate papagalii, croc o
dUH şi p e şt ii ca stiuca ş i mor-unul, care ating 15 0 ş i chiar
peste 200 de a ni . Dintre nevertebrate, racit şi lipitorile pot tr ă i
20-30 d e ani.
221
 C O LO R A ŢII ADAPTATlVE . Homocromia es te mijlocul de
protecţie natu rală a animalelor , ca re c oncordă, în col ora ţie, dese n şi
form a corpului cu mediul a m biant. Ea poa te fi pe rma nentă, câ nd a ni-
malul es te homocrom cu su bs tra tu l tot tim pul v ie ţi i şi sch i m bă toa re,
când c uloa re a animalul u i se m od ific ă oda tă cu aceea a med iu lu i.
Ho mocro mia permanentă este d e mai multe fel uri: a. C ol oraţie cri p-
tic ă (a nim alul are culoa rea mediului În ca re tr ă ieşte) : 1. Thalarctos
maritimus; 2. Nyctea scarl diaea, b u fniţa po lară . 3. Oxybt'lis sp . b. Um bra
eriptică (bip ola rita te pig men tară dorso ventral ă . foa rle frecventă la
peşt i) : 4. TIIlII1I1 US thymlU s. c. Co l o ra ţ t a de dezagregare (a ni mal u l ar e
d ungi sa u pete pe co r p, ca re îi şterg co nturul. fiind g re u observ a t):
5. Pantnera pardus, leo pard; 6. Cnactodon auriga. d. Homoero m ia co-
piantă (animalu l imit ă nu nu ma i culoa rea ş i desenul, ci ch iar forma
222
s ubs tra t ului, homomorfie, iar prin at itu d ine se ob ţine o a semănare
pân ă la co nfu nd a rea cu anumit e el e m ente ale med iului : fru nze,
cre ngi, flori): 7. Au los fomus macutatus; 8. Histrio hist no; 9. Cauthigoeter
margaritatus; 10. A morpha (S merinth us} poputi: 11. Catocata nupta;
12. Ex tatasoma goliath. 13 . Boarmia roboraria. 14 . TIly sa llia agrippina;
15. Caprimu lgus europaeus; 16. tdotomantis diabolica; 17. Vanessa pll/y-
cl1/oros. Homocromia sc h i mbă toare (cu loa rea de protecţie a anim a-
lulu i se schimb ă dup ă medi u). Poate fi sezonier ă (câ nd a nimal ul are
o c uloare va ra şi a h a ia rna), sau oca zională, 18. Lagopus lagopus (câ nd
a nimalul Îşi schim bă coloritul d e protecţie du pă med iul În ca re se afl ă
la u n mo ment da t): 19. Chamaeleo isabeltinus. Cnlo raţ t a de avertizare
(an imalu l are cul o ri vii ca re a trag a tenţia, dar es te ocolit de du şmani,
avâ nd p ut ernice a rme de a pă ra re : 20. Deilephila (Ce1erio) euphorbiae;
 21. Salamandra salama nd ra; 22. Dendrobates pumilis; 23. Pterois ootuans.
Colora ţia d e in timid are (la colo raţia cri ptică sa u la cea de av e rtiza re
se adau gă pete sa u dese ne ca re si mu lează och i de a nimal p r ă d ător,
cap de şarpe e tc.. cee a ce î nspăi mântă pe atac an t şi p rin d eclanşarea
retlexului de apă ra re se î n depărtează: 24. rallusia sp.; 25. Automeris
memusae.
MIMETISMUL (un animal fă ră mijloace de apărare a re cu loa rea ş i
înfăţişarea alt ui a care a re mij loa ce de protec ţie) . Mimet ism ul se pre-
zintă sub mai multe for me: a . Mimetismul protector (model ul. A, es te
o specie a rma t ă sa u neco mestibil ă cu o coloraţ i e de avertizare, în tim p
ce imita torul, B, es te o s pecie ncarmat ă şi comes tibilă): 26. A. M icru rus
fuII>iU S, şa rpe-co ral, ve ninos; 26. B. Lemp ropettis doliata alllluiata, şa rpe
la fel colorat, neveninos; 27. A. Cotopteron bifasciatum, coleopter, 27. B.
Piemie Iyeoides, lep id op ter; 28. A. Pcpeie s p ., vies pe; 28. B. Mydas sp .,
mu scă . 29. A. Danaida (Dallais) cllrysippus, flu tu re ; 29. B. Hvpolimnas
missipus. flu ture; 30. A. Lyeare/l cleote«, fluture; 30. B. Diemorphia astylhr
m ides, flut ure. b. M imetismul agresiv (m od elu l, A, este p rad a, iar
imitatoru l, B, este a gresorul. care astfe l se poate ap ro p ia nes tingherit
de p ra dă ) ; 31. A. Ueuii tonpce, coleopter; 31. B. Elytroleptes ignitus,
coleopte r. c. Mimetismul p ar azitar (mod elul, A, este specia parazi-
ta tă , ia r imitatorul, B, este specia parazi tă) : 32. A. Eutacma fal/ax, bo n-
da r; 32. B. MaIlophora tibiahs, mu scă ră pit oa re [imită bo nda r ul În al
cărui c uib Îşi depune o uăle).
223
 ANIMALE DIN ADÂNCUL MĂRILOR Ş I O CEANELOR. Co n-
diţiilede vi a ţă d in ad ăncul m ărilor şi oceanelor s unt uniforme şi puţin
variabile. Aici domneşte frigu l, Int uner icu l (intrerupt d e luminiscen ţa
animalelor abi sa le) ş i lin i ştea depli nă . Animalele din acea st ă zonă
prezintă multe ca racte re ada ptative: bioluminiscen ţa, ochi telescopici,
organe tactile dezvoltate, cu lori tnchtse sa u vii etc. In acea stă pla nşă
se pot vedea câ te va animale abi sale, cu adapt ările lor. 1. Ste moptyx
diap/uma . 6 cm. 2000 m". Es te un peşte cu 100- 150 fotofori (org a ne
luminoase); 2. A rgyropelecus affinis, 10 cm . 2000 m . Peşte cu ochi tele-
scoptci ce privesc în s us; 3. A rchiteuthis pnnceps, 17 m . 2 ()()(J m. Este
un calmar gigantic; 4. Plly setrr wtOdOIl, caşa lot ul. 20 m . 1 500 m . Deşi
nu es te un a nimal abisal , poate ajunge la ad âncimi de peste 1 500 rn,
în căutarea hr a nei preferate (cefa lopode ma ri); 5. Regalecus glesna, peş te
în formă de cordea. 5-6 m. 2 (J()() m; 6. M yetop1Jum pu ne/a lum, peşte
lanternă. 8 cm. 1 000 m; 7. Crammatostomias flagcll ibarba, peş te r ăpitor.
--
21 crn. 1 000 m; 8. Linoph ryne a roo riţe ra, peş te teleos teen . 20 cm. 2 600 m .
9. Seccopharvnx s p., peşte teleostean. 180 cm. 2 500 m; 10. A toIle sp.,
meduza de adâ ncime. 8 cm. 2000 m; 11. A ean t1Jeriryra sp. , c rustace u .
10 cm. 4 000 m; 12. PJlOrostomia s g uemt'i, peşte luminos. 20 cm . 1 000 m;
13. Chrasmoâon niger, peşte ca rn ivor. 25 c m . 3 000 m . Poate înghiţi
peşti mai mari decât corp ul lui, datorită s tom ac ului dilatabil: 14. Lyco-
teuthis diodema, cefa lo pod . 8 cm. 3000 m. Are 24 fotofori; 15. OlaulÎo-
du s slvani, peşte viperă. 30 cm . 2800 m, A prig răpi tor abisal; 16. CÎr-
rothauma sp., cefalo po d . 15 c m . 3 000 m . 17. Cri n de mare, abisal.
60 c m. 8 000 ro; 18. Vaml'yrotlleul liÎ5 infemalis, cefalo pod a bisa l. 22 cm.
3 ()()(J ro; 19. M ala. osfeus indicus , peşte r ă pi to r . 20 cm . 4000 m; 20. Eu-
rypllaryllx pelecanoidcs, peşte cu guşă d e pclican. 60 cm. 2000 m; 21. BCII-
thosauru s s p . 30 cm. 3000 m; 22. Colosselldeis s p . 6800 01; 23. Kaemph e-
ria, păianjen de ma re . 4000 m .
 VIT EZA DE DEP LASA RE Ş I LO N G EV IT ATE A UNOR ANI-
MALE. În această planşă prezentăm an imale din unele med ii, a că ror
vi teză de deplasar e (ex pri ma tă în km/oră) est e c unosc u tă. La acestea
ad ăugăm şi longevitatea u nor an imale. 1. Hirun do ru stica. 160 km yh.
8-10 an i; 2. Aquila chrysaitos. 140 km / h . 60- 80 ani ; 3. Falco peregri-
nus. 90 km / h . 90 ani; 4. Corvu s corax. 90 krn/h. 70 ani ; 5. Ciconia
cicorlia. 80 km / h. 24 an i; 6. Stumus vulgaris. 70- 80 krn/ h . 3 ani; 7. Aci-
Ilollyx jubatus. 112 km /h; 8. An titocapra ame ricana. 95 km / h; 9. Antidor-
cas mareupiolis. 95 km /h; 10. GazeI/a thomsoni. RO km / h; 11. Panthe ra
leo. 75- 80 km /h. 25- 30 ani ; 12. Lepus europm'us. 70 km /h. 8- 10 ani;
13. Equus cabal/lIs cabal/lIs. 70 km /h. 30 ani, excepţional 60 ani ; 14. Cer-
I' US elaphue. 70 km /h. 25-30 an i; 15. Ma croplls rufu s. 70 krn/h. 13 ani;
16 , St rutl lio came/us. 70 km /h. 40- 50 ani; 17. Equus qllagga granti.
65 km /h. 30 ani ; 18. Canis familiaris. 60 km /h. 10- 12 ani; 19. Dtceros
bicomis. 50 kmyh. 40 ani; 20. Giraffa camelopordalis tippe/skirclli. 50 km / h.
28 ani ; 21. Canis lup us. 45 km /h. 16 an i; 22. Laxodcuia africana. 40 krn / h.
50-70 ani; 23. Testu de elephan tcpus. 0,4 km /h. 100- 200 ani; 24. Istio-
pnorue sp. 95 krn / h, 25. XiplJias gladius. 80 krn/ h; 26. Carcharinus sp.
45- 55 km /h; 27. Detpninue sp. 45 kmyh. 30 ani. 28. Salmo salar. 45 km / h .
80 an i; 29. Bolaenomera museu/us. 40 km /b. 20- 30 ani; 30. Anguila
anguila. 12 km /h. 10- 12 ani.
215
 INDEX
A A/o".U. seni,·u/us 217
Abat"' rh1hppii UN
Avlep""'"' k,I.,/J<lIi 142
Abra",i. 113
Ab•• ",j , b.o"'a 121
tlb,•••, 8'05.,.la1;0/0 105
Abu Markuh 160
ilCII,,!h.,". 62, 77
ilc.nllteph~r• • P. 224
Acanihisliia ehlom 173
Acantlwbdella 68
A,"n/lwbdellid. 68
AC."llw<ephara 61, b6
Aeon/lutaro.' "'.,Imi 55
Aeo,,/h"'e'.' ",.",,,,ill.l um 13, 35
A"mlhoura.' rolllomajtt n" 13, J6
Aco.,hodts \'."Ii. I r, 26
a.:.nloidc 1
Ac_nl!lOmll.. da slie. (ile_n lho-
"'tltt'" pdl.âd"m! n
Ac.,It!lundiu 131
ac.renale ]018
""a,i 69, ro,
')3
Aca'"' 'Ir. "'3
Acelpil" 8"'lil;,
159
A(c~"ler ni,"'
15'1
Ampl/rldllf 158
Ac".lhe"um md,i"",,, 14,
• Arertn'"",id"" 9ll
""" rtntomoiJ' a 72
A.cfftnhmWn quud"u", 72. 9H
A,horonll.,alropo. 105
J\,-mony' IU"aIU' 20)
tI.,1"'''O<' 113
11."1"'"51" g uJdrM,j aedli 118
AClpt"... . n"diVtn'rI.l1~
i\"'J"''''''' 'uth"," , 118
1\c'l"'"5I" slell.,u, l1S
/lnpm.".I"'i" 11B
tl np""smdoe 11B
tl n penseriformes 113, 11B
"cor lo 6~
tlrr#n l~ 6\, 110
.... cndid~ r \IY
Ac",ceph.Qlu. ~'ulidlll~ce~, 114
Aero,pirifr' PQr~dQn < \O, 21
Acrow"'fr' pm'",,,,'~ , 10, 21
Acro/rtt~ gemm.9, 18
Acrr~ lh" m t,ulturmun, 151
Act~,onel1~ gi:.~nt'Q
A<'I,",~ 64
tlcli"'Q rqulIlQ 80
Mt,marr~ M, 1>0
Arlino",~ a'trr~canlhi"n
tIr/lnomiridia 6J
Mţinopierygi~ 113
Acimopod. 62
Arimo'phurriulti ~'ch)wmi 11
.cuI da mare 123
acvila de câmr H8
acvIla de munte lS1l
ac"il~ 'Irig~to~r~ 158
AJ.",,,. M
Mu""i~ ,ondârttl 80
MJu n~wmacu1Mu' 212
Mrnol~ hlb 212
Adtp""j'
Algit"" ()Ş "caudo/~ s 116
Aegathrles rml,la 169
ArgathrliJ"" 169
Aeg'IPi"' monQeh".; 158, 229
A",lis 61
A"P~ceros mrla"'pus 212
A<piţprvmll u< rufţ<c""
Arsrhna :.'alldlS 73, 98
AmhmJ.e 98
Mq";p<'Ci"" '<;m' 36
Afr<'p,t", "ItIgrn,' _< 156
AgamtJ., 138. 142. 143
Age1cmdo< 92
ItgNa la" IOS
Agn~t1ia 61. Il 1
agnate 8, 11, 10, Il
Agno,ius 1'i,iformr, 9, 16
AlI"orh.", oceUalo 157
Agri,," 71
Agrl.On m;",m~m ~8
Af,,~nidu \III
If- li 216
Ail~rcpod~ ""I~n~lruc~
A,lwrwl f.4lgen' 200
Atx S'.lmew1.t. 163
AIX 'p<Jn<ll 163
AJoja aloja 161
Aloud. arv<'nsi, 114
AI."didae 174
JIb<>ln.>,u l 150, 15-t
411>11;\<1106
ale. mic! 1&7
Aleo lorda 167
Aludinida( 170
Aletdo al/hi. 170
Altt/aphu f bulltlophus 211
Ale., .I.u 210
Alct. lo/'fron. 59
Alen p.rma/us 15
Alcidae 167
Ah-y,,". ria &-t ill
Alc~om"m d'g'ta/.m 81
Alt r/om g'a"o 155
Aleu rodm. 74
Altonh an 8
ahgatm ul 147
AlfoJerma"!f_'<.u5 ""nli"i"ew.< 93
A/f'S"ior. m,,",,."I'1'''''.' '' 147
Alltg.tond.e 147
A I101hrom6ium .rg"' /eocinctum 93
AIO<CCOtlo &5
Aloptx /og"l'' '' 198
Alop'a' v"I~, 116
A1,'podrtn o'liypliacu' 163
A/o", 113
Alo'" hs~leri 11 ~ AMip.thes 64 A,-dl", 72. 9S So on bm'" huo" 215
~nl"z,,,,re9, 10 A.«'II"" Jlquatic"', 9S Re''''' m'l1" 1><,,,,,.. 2) 5
alpaca 209 An lrop"ides l f14 A.,i" jlamme"" 1119 Ri.llm <'1<""1"''-'''< 4S
Aflicamr/u. ah". 51 An"ra 134 A.' io 0IuS 169 RL<1!I1 prisc .... 4'
alunarul 17B ~ ()ure 13, 134 A.,/Imal 4 bi\ol ul.tncaI\ 214
Alyl.-s ob'Ietricon' . 137 AoI" Irit'iriga l'" 217 Â.'I'idobo'hA'11 6S bi"<ll ul C8pTt 214
i\m.lihewl marx."I"tw< 12, 31 AI'% drr",. monn . 170 Âspid<,b' ''Mhi. 67 b;,ol ul cu fruntea rn"", 21 5
A n'.zona .est,,'. 168 Ap" I" " lr1> 106 Â.' pidou ' o" p"'.m'Jl!wm S3 b;"o lul de Cdebe . 2 14
JmblipooJe 14 Apho"i pl". 107 Â.''P,dochi,,-,ta 76 b;, ,,I" 1 indian 214
Am b1_""mm. clypeolal"m 93 Aphtd,dae 100 Aspidogtl>ler 6S biamul 182
Amhrypl,,'" maaopler '" 11, 26 Aphtd,na 7 ~ _4."ac,d"" 9~ biwnul215
Ambly,hynch", crlSlol". 143 Aphl< 74 As',"'us 72 BI...". ",je~taliJ 73. 9<J
Amb1,i,roma tigrinum 136 Apl".< ntoli 100 ASII1''''''- us""'·. . 9S 81alla"·u n, 9\1
A mby""moiiJ", 136 AI,h,odit. ocule. la bll. M Â."e"l1.< 7S BI""i<1.<9\1
.mlibieni 8. 10, 11. 12 Aph,op!wra 'p uma'ia 100 .4,,·',"lus gll1d"l'-" 108 /loa 14<1
amfio"ul 110 Apido, 101 A., 'e' /as ",,,,,,,", 108 H"" " ," 'n. 14<l
Am ia colllQ 1 19 Apt"'r"'"' r~ysi4 "W' 12, 33 A."ero.-del1 61, 75.108 B"" co,wriclar 139, 145
am ib<> dizenteriei 11 Api,74 ast<1'Oide< 10 B,"" "''-a robw'''''·Q 222
Amii d., 119 AI'I.o'p /,or. 61, 66 A."e1O'de.' calvcull1YU ~ I bobar;ul l92
A miifor m(~ 113 Apl~st. 67 A.'lmpec l~n 7S Boidl1' 14<1
A mm~n' tina 12 Apry.<i" o o" oph"b. 79 ,4'·'''-'1'''<:1'''' Jlum"'i . c"s 10~ boie"Oul 1/6
Amm"l'hil4 ..,buloS4 101 ApOdo 76. 134 At/<1I1i., K"vi 16 ~ Bo"'/>i"" l34
a moe b<> 62 r'opo<ril. 74 4tc1,s Iţ~off"-'.''' 217 Bo",b/"" bantN"" 134
Amoc&" proieu' 11 APo<k'mw< 'J/Ilialic,,~ 19 -1 Ald ,,,·,,is pi t/OJd~_, 110 So",N"" Wl,iegaUJ 134
Amoc&mo 62, 11 Apodu/ar 152, 171 AI, ,,w..,,I"I" 6S &' mhu., sp- 8l, 101
Amoeba'l'"ridia 62
amonili 8
r'opodifi"me. 152, 171
Apt'''o croio'g i 106
ale,;n a 125
Alh,'n. ",,,,IU ~ 1119
RO"'b.~l·ld", !OS
Bomh;,.,-I/Jl gl1' I1<b<., 176
J,non()iclc~ 10, It, 12, 13, 14 A I'I'<'"dt.." I. "o 110 AIM'I,,/d~ .. 125 /lomb"ci/lidae 176
Amorpho popull 222 Ap '"wd~t .. for>l"i 153 Alh ~ri "" m,,,:hl!l1 p'Hllica 12S R",,,6>:< "''''.- 78. 105
15, n AmphiMo 61, 111, 123, 134 AI""noJy'" I"'/ogon"o 153 Alh"",,.,.,· ~f;-" ..."us I 'N bonda",183
AmphdinoiJeo 65
Am /,hin," ,o &1, 66
Amph':oxi/i:mn" 115
Apleryg,d., 153
ApttryX'forme> 150, 153
Aplerygola 12
AIOI/" <r, 224
.4"l1dle. 'p_ 12
Alri<'h"m ltida'? 173
Bt",dlil1 jiJllgi'lOSa 67, 85
Sos g""1'ItS 215
Bo.<ga"",..!"'", 'aliJ 215
Aml,)"poJo 12 95 a pt<'n gole 11 Africho",i; "'J~sce", 173 Ro.< Indk ,.. 21S
A mphlSb•."o /u li:.; n~,. 13.'l. 144 Apleryx ."'I 'aJis 150, 153 ..11')1'" 9 B<» jI1Y1Jnic..., 214
Amphi.batn iaa, 144 Apu . ~l'.ws 171 AtI<1dd<w 105.1 06 B"'m,,00215
Ampluuma mran.' 13S Apu' I1"n"l's) c""crifo'mi. 71, 94 Au<'t1/11 mo_<q""".'i.< l2. 33 Bospn -'n (ge"iux 45
Am phiumidar 135 Ap'" mel1>4 171 Awll1co<w as i"dwc"1< 12, 30 Bos ' UUI'ltS 215
Am puli"op'i' ero'''' iino 77 Aqutlo e!" y' ait us 1511 Aul,,>!"mus ml"'utl1lUS 222 B,,-,clul'h,., lraJ:""a"'c/"'· 211
~nac,mdJ 144 AquII. hei,.,.. 158 Aw.-ehl164 8IJIJlurus slelil"l< 160
Anodo,o diluvii 15 na alba ' lr A lf>fl Aw,eli... • "ritl1 xo bolgrO>ull77
A nonC"l ."'rmrn';. 43 Ara .roro""o I I>!! ,ja!<>"' eris ",~musae 223 Bmh/doe 127
An.p,ido 133. 138 ara'auna 168 A,·" l4, 1 4~ B"lryilid"" 115
A norc'<". lo/....pt.lus 10, 22 Jfa hiadnt 168 A"irlJIJl etmlJlrl. 12 &'1')11.. 110
A" o' ac"lo 163 ar~kJng. If>fl ""·" -..Iaria ~\'icularl<J 70. 92 Bl!tryli",< "'Mosseri 115
A"., dypeMa 162 Ara m.,.o 168 Â"i,-..l<mi<1.,· 92 bo ~ 1de ba l tă 102
An., p·t ,n 162 At",'h"id'l 61 , 62, 70, 92 Axi. lUis 210 bou l oome,lic 215
An•• qurrqurdu/o 162 J ,~hnidl' 68. 69 AxolalllJ6 boul ml\SCU1 214
A"o' platy' hyneho. 162 A ,,,midar 16; A:rynrJluj a,'tOll1rill 7~ BOlldae 15. 211, 212. 2 14
A" •.<iom" , ••eita", 161 A,. m~' gw"roWllo 16i A-'r"c/l" polrl"'.IJ~·' 79 Bm,·hi<1. nio ren'" 129
A nalid. " 162 Aronto JiJl,temJl 92 AYlhya fultl?"/11 16l R~h Wn"' u~~a rl. 8 3
13 Anax iml'<"alvr 9!1 A" "'a lobalo 93 R" ,,:h/ol!Oda 74, 85
A"ch,th"rlwm IS, 43 Arg~op, 93 br.hioptJ<k~ , 9. 10. I I, 12, 13, 14,
A"cIl!. gl.ndif",mi~ 15 Arancar 69, 70, 92 B 6l , ~~
AnC!I1. ,,~ gla"difr,rm ts 40 Ar."ridat 92, 93 Rra..hl"-,,,,,,,,--, I I, IJ
77 ;I" cvlocrr•• "1. 1/"''',,; 13, 35 A rattrus di~dem~/ws 10. 92 b<>bai;:ota 21 s R,.,,,..hlasJlul'ltS-jrausi n
anghi.la mare 122 A 'anru' marmor"". 93 babiru... 209 B'l1t:hiolt'lllhis ""tl1ml 91
Ang"lll. 113, 122 A r!>aci. 1h babui:uul 2 18 Rr"chiO/,'''lidcle 9 1
A"guill4 ougutll. 1;!1. Arca 67 B~byru>.>. bubrru"11209
A"g~illid.e 122 Arca dil" t'ii 15 BI1c1l1J'd... e 'i9 ~~~~~:~;:'1ra 113
A uS'ulllifi.>rm.. 113, 122 Areello 112 BClCill,..· 73 Rraeh)'ura 72
A"t Ul md"r 142 Ar",l1o "i.l~ori. n
A re...le> s-'g~ n ta gole.tus 12. 30
Bilcillus ",,-,ii 9<J
Bl1cwliles 13
B' Jld}podidtt, 190
Bmthpus I ~O
A" t WI' fraglll' tJ9, 142
AnhmlJdae 163 A",hatg c>SIIur'" 11 Bal"e,,", ",-,~Iit"'!us 197 Br.JyJ"tS tr!d<k'lylus 190
Anh.inga .nhinga 155 Archo.ocyothws min!"''''''i' Il! B"I.nid"e 94 IJrl1"chi...'a 70
. rlhm ~a 155 Archoeogo,tcrop<Jdo 7, 86 Bal.noglo.,_,,,.,' ell1".g""u., 76 B...",·hwbdd la p"'I1.,iw 6~
~m 16f1 Anho"'pteri"" ,"""n" 13, 52 Balano"'''' ph" 71 Bran..hiop<><111 7 I
~rlj .od~ctil e
14'1 Arc/ulro m'l """'.,," 34 S..I"nliJi"'" roIi 7~ BmnchiopoJlda 71, 94
A rr/ul.gos~wrn, deeheni 11 B.lanus 71 lJr;m rh.-" podldil<' 94
A"i"''''Y.'ia 6 7 8H, 'J(I
A n "eli~. 61, ~7, 611, 8~ A rchelon tschy r()ş U, 37 B...I"nus ,-",p""vIsus 94 BtClChioleulhis velami 91
An"" 214 A rchionne/ido 68 S"we"lreţM rex 160 /lra"l'hipus ".I:" alis 7L 94
A"oo dep"";comi' 214 Archidi.codan merid;o"alis 15. H B"I""nid", 197 B'I1",·hiaslv"'. la",',,,I"'"ItI 110. 115
A" odo' !'y"d ou< hyoci"tl,i nu< 1bll A rehilo.'/i us rol" b,i, 171 IJat<1e,,"pl..r"da~ 197 Bm"chiastom"lae 115
Arehileul/,;. pri""ep.< 224 B~I,,~rI()p ler~ "' ",n dus 197 Bran<'hiwru 71. 94
A" N O"l o 67 Bl1ll1enoptN Qp!rp./i., 197
Anodonto ."'Ip'ea 8'" AreNa <.ja 105 R'aMa cu""densis I h2
186 A'lanta/w nd., 193 A'c/l,"i, 1>ihl"'o,,t 201 bal.... IS.1 B,"ml1 l1<ji<olli.<161
Anom.lu,,, , fr."ri 193 A reli,d", 105 H"leuriea poVoMtna 164 brio"'a'" 9. I I
anomodollte 11 A,dea ci""•• 160 balena alba'trA 19 7 b"'asca,·u w"m . 1311
A" ,''''u'o 72
A"o phr1" 78
Ardra 1'''7'"''.
A rd..dae 1<0
160
bale" a c enuşi e Cu c",oajă )'/ 7
halena :U <>T d ic ă CII in otă l oare 1'/7
o"-"l""a cu llh~a,e l3 &
b'oa""a de Tac"'''' e n il
A nopl. 61. 65 A",,;colo grub"i 68, 8.t balena cu COCOlIp 197 broaso:;a d< lac mică 136
A norlo,herium 14 argalul 214 bal<!la de <uloat< .te>ch,-.l 197 broasca d. pănlânl brună 137
Anor1ura 13. 100 A ,S'""o" to 67 b. I<'Ila d<: G roenlan.da 1'/7 1""'>ca fă, a h rnbă 136
Anoslr.co 71, 94 Argonaulo ar:." 91 HI1IIM~j ac" le,,"" 13 1 Let'o"'a mamolj 13 7
Itn"r .lbifro"" 162 A'lono"tidar 91 B"li.,le.' v<lul. 131 b",. "o , iii" a.,ă brună LH
A n", ' . n"'" }62 Arg"lidae ~4 Bal""hilh..' I"m l4 b' ''''>ca "iiu a-.l verde 137
A",,,ifr,,me; 162 A'l"I~, n banleng 214
Bl1rbu_< 112, IlJ
~"",,,,,a ro, ie de mume 136
Anted,inoml/' lo"ig.r 185 A'l ul", pugell",si' 94 b..'....4 ' .... şi. de pădure Il6
Anledo" liS A'l""all u8 orgu< 156 Bam us /Jarbus 121
B"tbus lel' a;oWl 129
b,,,,,<c~ l borAtUllrC dill ]a-,."137
,.ţliledo" ~ilid. 109 A~opt lo""i~ 93 b,,,,, ,,,, 1"",,,,>1 .1;g'lO r .4 1
Anten"l .. 10, n ' A- r"nrlq .qu.tico 92 B,..·i1i.«'" Jlmeri, ~ " ".< 143 h"' .': <a leW",;;I "u'trali.n.! 141
200 A"t/whot/iriwm r:Qrn ~ S!;rr?'. ~ A- r"l"'l~ eu . Qi<:"i ş '224 ba'lanul 160 t><.'a ,, ~ lest va.să de ba"" 14 1
Anth.,,~m " , p~morn", lG4 A- o,ci 8 '- W' " -- BdeltoslO"'• • ,,,,,/1
III broa.",a I<" toa;;l cu fnmj,,; 141
A"iho'"" 61, bi, 80 -- ull<iQCia!id~ s Barh)'nomus 22r broasca les"'a;;! d. apă 141
A,,'hrocoaros m.robpj riew'
AnihrofOlheri~m mog"um ~,4Q
1" t\ rIJo',owriOi 1~ , 1lS
Ali'!,,,l!! qrl~ .to r~m sa
B<km"iUlJa macronl1tl1 37, 131
Bd,''''~ ''I..s ·(Hiba/ilm haSIJlII<,' 12.
broasca 1""00'" e1~fant 141
broa,ca lc<toaoj piei""", 141
A"thropo;de. 14 " 13. n ' d O' "
bro"",o l~'t"'tsa de supă 141
allC!lllj'
Authrop<J,:dfS I'.,odisea 164 arldul ~. dţgel1}87 BdlnY>ph()~ ~ ~roosca !""'oa-.l de o,",'" 141, 22 8,
Anth'op<Jtdrs ""go 164 Arter,le> b"uic./u; 1'2, 31 Bd/'c'4ilernws "a/o/"I-'" ~ ,,;2:29 ,"''' ~ .. " , ,
Anl,do"o' maF5up,.Ii, 212 Arion 67 Be/oslo"';i in<1'cum l QA 8"",,1_, pal/ife",," 18.22
A"I!lus 'rlVtoli" 175
AtllilOf.pto amer'e." .. 24
Arion .'er
8l:I
Arion ,,,fus 88
BdeleoslOmJludl1< III
Bele,,""'ynchus . p. SI
aro;,(MUNI1IS jJ ,',
8r<»"o.<...
.
"n..,137eUe"us 52
Itnl,locap"d.e 211 arOl 214' Belo", l13 brotăcelul
""t, lopa " mcrk"n~ 211 Artomws ,' '' per,'iliu_' u' 17& Br/omph",-m", 113, 12.J brurnărila de stinca 17S
Antt;"I'a cero;c~I"a 212 Ar/om,da'17ţ> Bd"g .. 196 BrytJZOI1 74, 75
amilopa e.1212 Artem", soim. n. 94 B~", bex'1', 101 B"hal,.<214
.ntllop~ cal, ncagră 212 Arltm{;d.e 94 • Bm >eo l-'d1ll6S. 81
Baycif",mes OI B"bul"" bubuli\" 1
antllopa e~ eăldiele oegre 212 ArtioJacl'llo 208. 210 , 212 B"OOI",<'-l1ffer 14
amilopa cu palru enam l' 211 ar/iodarll1e 15. lSO. 184 8 e1}a P B"bo bl<bo 169
antilopa de apa cu el>,lflle!1' ~hr- A.rlhrop"da 61. 68, 69; 9"-}li7 Beryx S)p,pe' 55 bubu1itel~ de mat< 94. ~S
so idale 212 A rtic"lalo 7~, 79 _. Bet/Jl spl..nd<,~s 129 B"hlllcu.'· ihi_. 11>0
~nlil"pa de mia\lin~ 212 .rt ku la l~ 9 BCII<Ja I-WIiCOS. 57 bubun ua 103
antilopa elan 21 arlropode 8, 9, 10, 11 bjban~lll;, 124 Rwcci" um &7
~nlllof'" RuoJ" 2\1 Aroirolo le""tr;. 193 biberul193 Hwcc'''um ""dat"m 87
~nt,lop l· li,~ 211 A ...ph." . ''''pon,'', 9, 19 bi llhomul 214 172
BW i:CO ~itla e
antilof'" mend<'S 212 ASC4'" lwmbriro,d", 66, 83 b,Eiili.a 157 B"cephal... cla".>:"la 16 3
antllopa molată 211 Asro,idi"idr. 83 bibilica yulrur 157 B"cuQS rhi"o.-ero. 170
antilopa nilgau 211 A saUo p,im~,di.li , 63, 79 BibosgJluru" 215 B"ceros Neonis 170
antilopa <aig. 213 Ase/itlmi" I/it, 65 Bibos gaatll.< !","'I... liJ 21 5 B"... "'tidl1e 170
an lilo pa . :m loa re 212 Asâdirur. 61 BiOOs jal--'''Icu.r 214 Bueor\1" ~by..i"iI:Jo.>· 171
~ n ti lopa ,pa dă 212 Aseid;idae 115 Bi'?/::1tJ c""rulI1RS ~8 Bwlon:as taxirolar 214
4n tilopa din Tiber 213 Aseo" 63 Birg'" 72 b"fllija 1b9
anhlopa val'ă 211 A <colhoroâJa 71 Birgrrs lalro % bLltililo pe"a' 169
A"til"'thor1o 64 AseJliljM'95 . /li,."",. <Ieg...n., 9 botilila de vizuină 169
23 1
 caprlm ~11l"1 cu liri II>'< Ceironlh..., ."""Iu,' 8 1 cioara , . Mll 17'1 condorul 15H
'-. prl mu lgu ) CU""viII"" Il>'! cerit"".., 12 cioc i" leacl IM co nd orul regal 15/1
capnmulgu l 1""< ~u-<Ir~h"" 11>9 Cm litilU'lduj."'c",... IS. 4 1 cioc, înl<m I M C"ndvlo,'h.o 14
capri mulgul CII,5lngUn HW Cn'ilhi"'" gigun_ I ~. J8 cioc lan< codal I n C""of,'...... m.'olo 11111
capnmulgul unq )611 C....ulti""'pic:"' ''' 1~. 4 1 cioc de 1.."... 160 Congr, """P 122
CIII"'", ,,/gt<t ~. 11>9. 222 CI'TU/tiJI"'nJ>W",_lS. ~1 cioc de KCeri 17l C....grrio ..-roui", 15. ~ 1
C~)Td<w l "'5 Cm ' lti" ... .Jn'affWli 14, )8 ciocani....... aurie 172 Congrrio """"1oPidt'w 15. 42
C~102.1 {lol ci<J<jnilOOlml cu cap 172
CertJU<r (Qml/iaro 171> Congrrw "'.....". 15, ~2
G"ahu 74 Cni/fiiJar 176 ci<J<jni"*CI de m 172 Con~l22
C<In>6od- """"", 102 ~ 1110. 182. 1'Il> ciocini"*CI de ttejar 172 Con"d~ . ~Jt-... :lS
Ctu<Jboo .......-dlano. 102 Cn.orm 1'Il> aodnJ-..a maRO 172 CJnwct1rvrItt ... Iun 9, 111
Cm-abu" lhocr..-J ............. 1001 =-ide IS eiodn~"""'I72

.........
C_~IOoI

~'"
,," Cen>Jtw210
C
C
doIpIlou I ~ . 2 10
~~210
ciocinill<W'ea .....,. ....,..a 172
ciocirlanuI I 74
ciocioiia de cimp 174
Con....."..,... '."""'" 211
~giJMl73
CorwpopIMp . .. ,,111 173
Con... <+rM.. . frl
carxalip 91 C /II~ IS . .w. S_ ciocioiia lIfCCbcaIl 174 Con.., .......-..nI. 67, frl
caracudo 121
c~m
C_~ .w CM-.11O Con". ,....dm>J", 15, .al)
CanR<....
~ _ _ ..., ~ 12'1
I29 CtryIr III<:>- 170
C"""""M
CM-. iIIInlMIIJu I lS
C~I IS
Con"""",. «MWI,,'. 65
GJpr/sllll 110
C~M cio','loca 1'Uţm . 16~ C<oţttpodo zt. \14
C-.iI<l.-...... 121 C.rs~61,6S,8.2 C _ " " " ' 8 - 1S9
C~116 copila le 180
6S. RI
C <':f1l<f ........... C_~K6
CoU<'iIrKf.-.--.9S CirripNh.. 71. 94 ~"""""'~.~is101
~"""",, 103
Gvrltan_ III
Guc/tari".... tl~ 111>
C~92
C/tam:lpM:f C>:ul<PO<Ift. 1K6
O""'''''''''''"" 22~
OlUl eirrdtu 192
CaJ>IOOlI>nl' ...1....... 102
cora bia pottu ghO'1J! 80
C'mmidllt 170
Card"J_ 90 C~a"';111"222 Ci"", Ia1<Talu 1'12
c Card"""'! C~ "'P'-"ra'l<S I lO Cirul /riJft?tfl/ill;"llI.' 192 ea"uliJo""'" 152. 170
Ctudiola ront""''I'i<u 4tI Ca,ocUls S.""/'" 170
Cardiola j .. ,,,.,,,p14
4fI C~ 111"'''''''.'''''''.' 130
(.~ .trio/ll,' I .W
ciuful de câmp 11>'1
ciuful de pădu re 1b'l ea,.I1I"'" ..'" "'~, M . 111
Caroitai o" ,mlf"" 15 cor bu l d O' ma T<' al b 155
Clw<'tfl<b", ,ri{a.w;"llI.' D U cmşul 16~ eorcode; 150
C"rdila pianlc"" " 14. ) ~ Clweloc1mr" da. 130 ci,"m asialic! 20 1
Ca rd l" ", 1>7 Chudolţ<l.'''''' lt",no.1 ~ 4 Cla"'alnr ll/and" r!o,,' I I> ~ corcod elul m are 154
Card;"", <'du-l e H'I Chael" lI"a, ha ~ 1. 11>. 10'1 Clad"'cile< li>mal... 12•.111 cn rcodel ul m le 154
Callii umJjI /.mi IS• .flJ Corea,.x mrl.,,,,,I'O"'I'I,,,., 179
Chael"phra c"'-' "m".'''' 1'l() Cladoara 71
C" riMria 1>7 Chae'''n'''o.' M Cladodos 11 Core"/",,, cordi..o 'Xl
Camud;; nm/ueli" 177 Chaooa chovaria 1~3 d canul121 Cor d. iles prin cipali.' 4'1
Card""li.' ,'P '" U' 177 Cordi,,!,'i., i,,<.'• •"'lo 14, 3'1
caretul1 41
CarciJarod" " ""7«'/',.)'''' 14, 39
Chomaea.fi"'âa la I N
Chomaâoo Isu/>l'l/im.. 222
Cho",af'/eo jad'''''';i 1~ 2
CI.rida.. 104
CI,,,,,o ",,,,/1010 79 Cordol's •• 'rnd., 'Il!
C" , doltll • ." " onno l.I... 9!1
Canamid.Je 164 C/oeutI dipl""'", 9~
Cordvlldllt 143
C""""''' e';S/<;'<I 1f>4
C<U)bika 64
Cho",,,,,/eo "'//Itlrl.. 13q. 142
Cho",,,,,/.,.,,,,Jae 142
CItaradnUJae 16S. IN>
C/"b",,,,dae 93
CIlopea Il. 113 Om{vl ... Xi~..
Corrg,muI 120
",ru. 143
C",1orfiNT I'lJ C/"Pftl c"'''''''' 3'1 Ca...-gan 1"""",,,. 120
Cltarodrii{onll"" IS I. 11lS, IN> C/"Pftlito",,1!'" 1111
C... toridac l'l l
ca.kK1Ol 152. 19)
C4ar<odri.... 1t;"1i<...14 IM C~lI11 ea,;. ""gu/..'. 131
CIltno/ioJID sloa"i 224 Chqwi~ 113. 119 Cariu 74
C,,-.nifr-n 1$0. ISJ C1I<>irogaktu -.Jr1<S 2 16 Cori".. dn<ripn 100
sa. Ch_ldIIhJa.. 1(1. 23
C4-'''' al""";'" I
casuarul l:!ll. I SJ
1SJ
CWi"""" q-...'w""'" C~1"t....f'T 76 ean:.,dot 100
chct:alul....,., 12S Ch7'ftDln'aI_ 1~.413 cormora "ul maR' 155
C~ISJ ~61.b'l.72
caşalorull83. l\lt>. 214 Ch,-.lrDIMa 76 Comirot.pongio t>3
Clwijfn'~ 70 C_0di4s....... ~ 12, 32 coma .... POrei fi{]
auliga 166
~':4
C",Itann
CalAour..Ut lSH
~207
~m
1SH
CV6Itoo< .............. I lO
CIwi~.......m- 172
G\thtiIod 139
G\thtiIod looIg;noUu 141
OIthtioIIH. 13R. 141
~ ...dD I4 1
"'""
~' ""
.
C""""'" 61. 63. 64. 6S. lIl3
alOda riDdunic.. 10$
,
<:obaiuI 19S
eoro....l. 64
Grnmrl'" .....,..... 145
coropisnita 'J9
Cormitn"" 73
~,dM101
C<UonIIo:l /nWIII 1O!t ~ 12:! C.. ,.;",w 7~
~1 4 1
C........w
c........'"
""'*'
221
132. 1J4, 13S. I~
aom...JMJ- 141
CJoehJn>-r-01l_141
Cd><... _
coln iDd~ 14(>
lll C.".;,JoI
e"""şu1 'J9.
a>rl'I""" 101
173
Omlltigasln ~ _ 212 C0cnJi4 6.2. 78 G>«<i~ j"JUnJI""I"", 55
CMI._l~1
C".... ~.... I~S a.eh.,. U'I C""""" 74 c...si.w 105
Gn~ 195 a.eh"'fi_ 141
Cl>CeiNIJ4 74
C..m-/JQ~ IOJ
c....". ""' 105
că.Iu!'ăn1a 9'1 a.e",n,(;iQe.sriom I~ 2'l <vşul<1ul V i 7'1
cJJulUl do lt'IAtC 11J, 12) Cocein<4IiJlN 103 rotdrul agri }.uhll 105
C"henus ia grqlaria IN> CDa)C=1<S ......-nea".... lfoll
<OIn ula CII o " nguri ~ zoY Ova.<J<WJo<I ~ 22 ~ CoclJean,,-. c:o<'./ea';l<S 11-0
o,''''gidM' 173
dmila CU doul ~ 2~ C1IliJo-lias "igra 167 G>Iridllt 127
cipri""", 210 Ckilopoda 61. 72, '17
Coc}",r v"'nioi 1~
Cocro.<teIUli«ipH'II.' 10. 23
cou... ~ 127
ciprioara do _pa 2 10 ch,," "ra 113 Calo "''', ""'omi" 155
căpuşa 93 Cocc",h",usr... ron'<>lh"'''./r,' 171 « >jo l.a na 1 ~
căpuşa de lWmnl q3
Ch'''''''''''' ..."".•,""" .. 117 cocorul american 164
Ch,"'a""o1ae 117 Ca rv ,J~ I ~
cărăbu~ " 1 103 cocorul canadi.n IM CaI1'U ea'"" 1 7~
Clo"' a""'/""'"", 11 7 cocorul că "'le i lM
că ră b u~u l nwmor.l W 3 C" ,ochillo 10ll;fler 195 Corvo ~ con"'r ",mi", 17'1
căle l u l fra, inulu; 103 cocorul ma'" 1M C" rv o, fmlli1,g~, 17'1
Chiochil/1Joe 19.\ cocorul mare A "li ~, "'a lM
căle lul p ăma "lu lu i 1'1.1 Chi" nidld<le 1b5 Corv" , mont'd~I" 17'1
dmd. dmgu 1q8 cocoru l mic 164 Cr"~ro>';,i.,.. 101
Chi""", alba 1b5 cocorul mo(al 1M
cii"" le d<>~lic Iq8 cbira de ballă 167 cl abul ch in.·"....: %
cii"" le de mare 11~ cocarul paradisului IM
cbirighi(a neagra 1~ 7 erabul cocolieril or %
d inele h,enl 1'1'1 coc~ul de """ te"" ln I~~. 224
era bul de bu zundf '15
cii""l e jdel" 1 9~ m. 1__ 17'
C"hi ropll!raeJ ...illi...""
Chironed cocoşul de mumr 155
cocoşul de stânci oranj 17J
el abul de ni. ip '15
ci inele pl'eriilor 192 chlroptere IIlO era bul d e , Unca %
câ,nele .. n... ", african IW CIt;rolheri" ... ." 12, 28 cocoşul de P'''''''
cocoşul polar ISS
ISS CrQcidllt 155
~ iul de baiI' IM aUmt/ie""", bar/hl SO CnlCricioUlt 179
ciniţa 1 8 ~
cocosul... llf 1StI
chiru 213 cOOobalUla .Ibi 17S C'IUIi"". ""qu..'''' 17'1
cârtiţa ",,"P ~~
Cebuo cu
_ _ 1217 OI"", rltyoJu lofo. !iti CoJonoc:l4J"" ,, "",/>1'11.._ 77 C"",soltldllt '15
chiteaool ik api IU CoJ<-J«'8" bolry..... 77 C""'8"" et""lI"" 95
c"ep 118 chl\CUlulde cal I~_ Cnll'uol.. 11 0
CO<h-oşuI de ~ 17~
eelenter>o'" 8, 9. 10. 11. Il. Il chi\canul de O@:OI' IIllI cr apul 11 3, 121
C~lh"""'I~R
Clfn1O~m dti1canuJ de cimp IIllI cr a pol go la} 121
C~dt~128
ee~10 ~ -.;data 11'l crapo l OgIind.a
cd>id4or 217 C~~ IS.It>. ~S.Sl C....._,... C7V"121
_ _ 15
C...,.""...,.....-.IM
C....- ~paI<S 112
C..",.won.. polftma 112
aJ-n""""-'.. . .
~a->I"l90

C'IrJon--..I,_ 62 190
C.,..,..,., ~ 19S
C~ 'Il>
C--rr,.... ,~ 2~
C",.trnJm!l'" sdoor,,~ 1\14
Crtt nohro 155
~u bbmt'!uu 1(Jq C~~ 1'6 Crm%io II!pi"" 112
CquN-..wu88 ~~""' I90 c:re<>d""te U
C~ly.rlh~7
~1~ 1.1I3. 116 """""~
cc;oaiea de pidllre 176 <:n>sleful pestri t 165
~ 9. ~
Cq>ItaJsz."u CTl'\.t'l.a ('<'flu~W '15
C~7 1
Co4lpln iMITG..... 173
~63 Cokps Iti"'" 78 cn>Veta de n " i r 'l'5
C~1 10 a..... , C~U.I 04 Criati4at 1'13
C~ ~ 76 a..-.o pMt.rja 10. 2 1 CoIia:l ..... a- 106 Criah<. e"m... 1'13
c~ ,.......", 2 1 1 CIIanons Roril M Cria/olfr.'l" ţIlmlU..". 1\14
C~ 6 1 . lofo.67. 90 Chor.s" .u 10. 2~ col ibliulcioc de - U 171
C~ ontQft<S In C1"p,~""", """"I"'IIU 171
colibri cioc de ....rJur17 1 erin de ma1'\', abi ....1 224
C,;lIoi<k>r 15, 10'1
colibri nÎn<b1Jd 171
Cn''''''''''_ P''''Il''''....... 1011 C/try'Wloplt1<S ...."""""" 1StI col Jl..-i ...fl< 171 Crio<>'...., r"""';ci t:l. 35
CC'tJIIf/1ydJot' 103, 104 C/trywloph.... pic:IK' 1StI col ihri topaz 171 C';""",otit du...,li 13, 35
CC'tJIIf/>l'" <V'f'dq 103 C/try..omrloJa.. 103. 104 col.bri topaz m iniu 171 C.irllXtll f'-"td~. 7lJ
Cn'flliln noJ. Il. 28 Chn ..~, ,,,, 62 Cn</. tdlQ ",,,ar:.> 75, 85
C. ratlln; trl N>do. , 12, 2'1 col,briul ~ 171
Chn ""X;"" brahi~",., l'l~ C.,jii&u 171 cri s lei u l d e eIImp 165
cerat;lOidtt 12 C/tYysochl"ro1o.. 181 cri , td u l inol .alor afr ica n 1M
Coliijor"'e,. IS2. 111
cern.lili 11, 12 Chrysochloru a ~"" I ~ 1 Cal", .... vi'Xlnlonu.' 1~6 cri' le iu l lu pU lor de > 1.' pă 1M
Ceralodijo",n• ., 12~ Chry'''''w:o''' (. "Ii,,, ,,, 107 Caii" , leococel'h"lo.' 17 1 C""" d u•• 1,.. cod"I! Illl1
Ceralnl,hr}'. ,."mUla 1.1~ c'cada 74. 100
Ceralm@""' ,'p . 13. 34 Ocadairax,oi 1(X) ~~;;f:W;,'-vm"rl'h" q7 Crocid..," '"",ola 11111
Cr",·od~ll. 133, 1311, 147
ccrbul axi. 2 10 OmdoplebeJolOO Col/ocalia e,\"'u/ema 111 c",«xI ilu l dt· Nil 147
cerbul catar 2 10 Omd,Joe 100 Colossendels ' p, 221, 224 Croc:od,I". n,lolic,,$ 147
cerbu l ch ilion 2 10
cerbu l cu urto bi mari 2 10
Oead",0 74
C/dnJelo h}bl'!da 102 Col/oZ<Jo'" 'n."". 71
Calob"--'i ab,~s ini....., 21~
Crocula croc..la 202
CTOCul.. $pt l.", 15
cerbullopatar 2 10 CiciJlJe/~ 102 colorai'" adapali' l 222 croilorul 104
cerl>ul rrJOOClll 2 10 Cicill ......... "'Iri"" 179 ~ol"'nlia cripld 222 cro ilOru l fagulu; 103
cerl>ul""""'al de apl 2 10 ciclopu l 'l4
Cicol>.. c:icol>ia 160 coloraI" de deLll~ 222 emiloru l ma re 103
cerbul ~ pilic 2 10 coloraI" de avr'"l ''''' 222 emitoru l vies pe 103
cabul nobil 2 10 Ciroftia Jtig,... 160
CICOIl.idae 160
CoIt>odo oond.... 7~ Croswptm,X'" 114
cabul roşu 210 C~14~ C"'" _ ,.... P"Pp"s'" 10ll
cabul "'''Pili 2 10 Ci<:'<lIIiif<>ntin 160 colugo 18_
CiJl>;U Il. 76 C"""""liIOll .""Iu'" 156
C~ l00 Cohortba livia 167 Crotdu. "'-'rrId... 139, 1....
Odl1rlu_'" 12. 32
C_ '1wriJ<Io! 2 1R CiJanJiJftl 76. 10ll Cohortba""'-"'u 167 Crotapi>orgll ."i 16l'1
C.......". ttlbopJ.ui.o 2 18
O:iata 63 c""-hitl- 167 Cf1I1'tloMr 61. 68. 70. 'H . 95, 96
C_ ""'1t"".,218 CJi<lploonI 61. 63. 78 ~~ IS I.167 Cryplobronu:hiJM 135
C Aoornu ....... 2 18 C-nJiJa 109 Cryploard. 7 ~
C........,.,,,
C~pal<U211

C-.......~.8 1
~21 '1
C~ .....
CUochd
'···_
••,.",_._.
eu.ch:.
17S
'U ~.T.; ~~
CMdUfrn:t 61.'&6-
Cryp"""""'-d,,,,,
CtyplopiJM '17
Ctyp""'rocto IÎ'ro" 201
ez
~'ftlnCI8 1 C__ Amn .." 71
Cftnvr'lrMo M ci<:ca de .....-.... I'N Ctypl<JJi.... 133, 138. 139

232
 Cryp1"P' hor/...._," W
("ploii/hu' fIOId!!"" 9. 19
Ct sna 61,15. 81
O "";""'. typ"' 10. 21
OeM<l.lctyhd... 195
O ....od.ctylu' sund; 195
CIl'1l""Iw•• 81
rua ndu 195
("""",<'d"",,, bol
cucul 151, 168
rurul a1us1tor 11'>8
cucul cu "ocul galben 168
cucul fa""n 168
cucul ga iţ;! 168
cucul ,Kuira 168
C",,,llil... 168
CUrlIJiformrs 151. 168
C"eulfllttJ er._,,,,tin" 14. 38
Cu""I", amoros 168
C"'umari. 76
Cucu maria pl"n" 109
Cu'"""'n. I"colo. \0'9
ruc uveaua 169
C"ler piplt1lS 74, 107
C"h<iJ". 107
culieul ma re 166
cufundacul pola r 154
um/CIII", pac_ 195
CuP"""""""' er.""' 10, 22
curcanul 157
curcanul de mlaştină 163
curcanul paun 157
C.""I'onJdJ,e W4
<"Emaia de piatr;! 89
cus<u;u! p Ata l 186
CyQ"fQ M"
C~,,"oci.tt. eri,I.I. 179
L\",n"P'CQ "'""" 179
C""thOcn'n'f,. lo"gim"""' 46
Cy.lhoph~lI"m hrxogo"um 10. 21
evbila... 126
Cycadroid" 'r. 53
C~,loI"l'S 13
Cydoloou, ,truhri Il, 26
Clţflophyllideu 65, 82
CVdop,d"" 94
Cyrlop"'dil 71, 94
Cycl"P' 71, 94
CIţfI"P' fi-'cw, 94
Clţfloslom.la 61, 111, 115
CVg""' altotu' 162
Cygnu, eyg"u, 162
C~g""' melanocotiphu' 162
C'IK""' %r 162
Cyg,wpus cygnvid" 162
Cy"'p,daf rm
CV'''!" l"erl:l<<fol" 101
Cy"""p olod"" 1 ~
Cy"ocepholu, ~o an' 188
Cytlomvs l"devinan", 192
Cjmopf<,,,,, 'phmr 189
Cy"oplll"ew, "'g" 218
~ri":.I~'" 116
~""iJa<' 119, 120, 122, 129
Cypr",formts In 120, 122, 129
C)/l",noJon lI3
CvprinoilOrllijarmt< 113. 129
Cyi"" 7t
cypri' replo'" 94
cvp"""' 112, 113
y.p'in".• ,o'J'.io 120
Cyr",. ,u"riformi.• 14
Cyl""r"" 5/'"",wlcalo 14
CVlher"" mea,sala 14
CyrtO«'ra.' m"'ehi.«",i 9, 20, 46
Cysllphyllum <'<'Sieulo'u'" 46
Cy'loflagdlola 62, 77
D Discog ossidi>, 137
V"",lo gjgo, 170
VIUMoprerjda<' 127
VlUlylopleru' o"e"lali, 127
V.lma",lma """al... 9, 19
V""",210
V.ma d.ma 210
V.".,li,cu.. 10m g " m 211
damanul arburic"l 205
damanul de stăneă 205
vo".iJo chTlf:,ippu, 223
Von.i.• chTlf"'ppu, 223
V"""ello I"mmt/i 12, 29
Vllphn'. 7t
VoPh"j. pulex 94
V...volld"" 117
V"'''oli, .l'asljnaea 117
V...iIpodlda<' 190
V"yProcla agutl 195
Do"vprocltJar 195
V'''vpu.. 180
V.,,;,.pu; MI'01rincr~, 190
Do.Y""Ja<' 185
V.'it"r".' mu,"lotu5 185
Do"!>mlo"iu mado!asea rmsis 216
Do"bmlon"dae 21
/Heap<>d. 67, 71, 91, 95, 96
/Hell",d"" 99
/HeI,,,,, ""r"'ci"""" Y9
v..ltphilu ,~phor/rjae 223
v..".,I""ri"m 'p, 43
Dti"olht""m g'.8ante~m 43, 56
v..".,!h",um g'gunt'''''mum 56
J.I!mu! comull lS3, 196
J.Ujnu! alb 196
deUinul cu cap rolund 197
delfinul cu 'teag alb 196
d.l hnul de flUVIU 196
delfinul de Gallge 196
delfmulluj Cuv,.... 196
deUjnul mare s.ărHor 1%
delfinul pilOI 197
delfillu! raţl 196
delf;nu l u ci ga ş 196
Drl,dum uth,ea 174
V<,lphinllf'leTu, I.ucu, 196
Drlphinida<' 1%
Vrlphinu. delphi. 196
Imidrobults pwml/t. 223
Dr"droe<>tl"m luct.um 82
VendTochirotu 76, 109
ImiJroropos major 172
Vmdrompos m<'di" .. 172
delldroi~a In
Dendrolujlu,. h"""tl/iunu, 187
Dmdropn,vll,a romigua 81
Delldr"""mu rud,un. 7S
Drnt.liwm vulg." 67
Dtrmany",~ .. :.:al/'Mi2t' 93
Der",uplrr" 73, 99
D~mochdvs 139
V<'Tmoch.rys conac,," 139, 141
Vmll<p!era 181, 188
Derorh"loc .... 71
Drrochrilocuri. h,pjcws 94
V<"hal{l'5'/<''' d<,,J,i,l{<'>l 13
Drsm."" mo.<:Iral'- 188
des manul 188
O"modontidu 189
Vr ..modu.. 182
Drs",odu, TOI~ndu, lS9
Dt'Smo"'Y"Tju 115
v...1""".. Io",j" 61, 65
Djuntenura 70
Djup,;du 133, 138
dia volu l marsupial 185
D,""th"ocq/,al~, latus 83
D,hTunchiaiu 67, st
Vjeoeidlle 176
Vjea""'" hi"'ndin.Cl'Um 176
ma'." arirlinum 12, 13, 33
DiCl'rornin~5 m,rl:y 15, 44
PIC.rom,"u' ..hl"tT",uchtri 15
Dicerominu, ..w"'al ....n 'j.. 2~
Pietros hiromis 208, 225
Viclwctros hiromis 170
Dicro;t,onyr lor'lualu5 193
D,rrwndar 178
Die"'rus p"radi!'l:us 178
Virtvemem" jlu/Jellifi>r",r 9
D'ctQpod'um t,,,lohum 77
Djcynodon {rIlC.", 11, 27
DjdllCna ,uMunn"a 15, 42
ViJ..,.",,,,,,,,,,, swmatrttlsi, 208
Didelphi s 14
Didelphidae 185
Diddphi, marswp,ulis 185
D,dwncwlw, ,tTjg"".I'" 167
Dlgmeu 65, 82
dihorul 200
djhorul Cu la],., lIel" 200
dihorul marsupial , 85
Dmem'U,u djn"",rllll78
Dinoara.. miTahili, 14, 40
Di"oflag./Iula 62
P,nomyjdaf 195
DmomY5 h,.nk1i 195
djllosauriem 12, 14
Djodon 113
D,odon hV<t,,'r 124
D,(ldo"lJdar 124
Djo_deu rx wlun5 150, 154
Djomedtjdilr 154
Diolocu,dia 67
D'fhvllideo 65
D'phyllol>othrjwm lulum 65, 82
D'pl.wra dd'''yi 10, 22
D'Plodoc~s longw5 13, 34, 52
D'plog'.ptw. palm.us 9, 19
D'plcl"".. T05<lr 101
D'Plopoda 61, n. 96
D'plostr.cu 71, 94
V'plurll 74, 98
D'Pnromonid.... 128
D'pno' 10, 11, 12, 113, 114
DiJ'od,dlU' 194
Dipo<Wmy, ,pecluhilj,; 193
D'pnoniJarlOi
D'pnon Pin, 101
DlproloJ<m au.!ruli. 15, .J..I
D'ptera 74, 106
D'~lcl"'u 14
Dlsco""ntlwt 80
di.ooonte 9, 14
DOlI g"'nan 198
Dclîihol' .. palagonu>n 195
dohnR 196
Dc!ychQ50>na lon!?i•.•ima 49
DMiar luâdu 15, 41
Dc<iniu m",oti,a 15, 41
D<>ul'i/I,iuTU' mummil1u/wm 13, 35
DroUO ""'an, 139, 142
Druc~ncwl~, meai"'n,i. 83
dragonII], dracul ti.. 11'1'11'<' 125
dragonul zburător 142
Dms,""," poI~morpl,a 15, 42
Drepanj,d", 176
drepneaua alpină In
dn,maderul 209
Dromudid", 165
D... m"" ardeolo 165
DTomaiu, n""".t!wllundjar 150, 153
Dromiu "ulguri. 95
Dro", ...jdi>e 153
Dmmimu, n""""hoIlandi"" 150, 153
Dromiid... 95
d ro ngo l 78
drop,,, 148, 16'1
drupia unaş.l 164
Dryocopu. mUTIi~, 172
Dryocopu. pjlealw. 172
D,y.,m-y' mtedula 194
Dugt'S'a gonouphula 82
Dwsong ,<Iugon!? 205
Dugong,d... IlQ, 20S
'"IOnl:ul 205
D~ u. a,mliniCw' 176
du m brăveanca 170
dumbrăveanca kurol 170
dum brăve.anca moţată 170
Dwmo'tlma ,adiun$ 12, 31
D~,,,, 208
Du""liu ''''erici 13, 35
Dyn ,u't.. M'c~l.. 102
Dwt's<:ldae 102
Dytisc~, IrUl,sjnolis 102
E ETlfth",O'hu, pata. 218
[ea ,dina 75
[cuwdill. 132, 134
ECMneida<' 127
uheneifoTm.. 114
Echen<,i. naucrure.. 114, 127 D'nrria minuw 12, 29 ţ'n!g,,'idae 154
",hjdna 185 Eulutlaena glodo/i., 197 frigana 101
",hjdna cu ciocul IUllg 185 Ew:on'da 71 F";ngilla rorlrbs 177
EchinooolhTiwm a!fine 65 EuJOIllo"'yum III Fn'nl:illidae 177
Echjnoeoecu, gronulosus 82 ",,,,:nin oidrr 12 f","zăril'! galbenă 174
[chjnode...... 66 Eudmmio elega"-, 150, 153 Fulleoall'll IM
[ch,nodermata 61, 75, 108 EudmmiQ5",orlrn>lI", 166 Ful",,,,,,,-, gltUialu 1S4
echi nod erm~ 8-14 Eudo.ptes aeslo'..." 153 Fuol{ia b4
[chino,a,.o 61, 76, 100 EuJ:,ptulo ",inor 15J Fungia ,agarleiformis 81
echi""jdee 10, 15 EuglelUl77 Furnortidoe 113
[ehinolumpu. Idtini 14 , 39 euglena ,'erde 77 Fwrnarius ",fu., 173
[ehlnorhynchu, 66 Euglena yiridi,. 77 fum,c.rul 1H2
[chino,plwtrit.. uw'untium 9,19 ElIglrnoidra 62, 77 fumjcarul illela' 173
Echmolhu"a 76 E"laema fall(rt 223 fumicarul mare 190
[ch;nws 76 Eulo",dlihronchia", 67, ~9, 90 furnjc.rul maIsupi. 1185
[ehinu.. ",~I.ntu.' 109 EultWwpiasjubata 204 funllcarul m'c 190
[chiuri"" 61, 67, 85 EUIrW"'OIa s"P'rcilio.<a 170 !\unicarul p,'ic 190
Ecloprocta 74 Eu"'xles mwrin'" 139, 144 furtullarul 154
ecvide 14, 15, 184 E"'-''''Plwl", JWn'agulalU.' 9, JO. 24 furtunarul gb4urilor 154
Edmlola 182, 190 Ewpagu""-' 12 fummarul uriaş 1S4
ed .. nul" lb E"fJ<lgurt<s I><>rnhatrfu, gO Fw,','w/irn>1I0 10
[grrua alb. lbO
[!iTma "a'uttu lbO
E"P'IO"'elUl""'eroul'll 171 Fu;',wlinidue II
FlISSUli"" cy/ind,.,'ca 10. 25
E"J'hau>iacea 71, 95
egl'<'ta mal'<' 160 E"J'lectella ,,-'pergillu'" 63, 79 Fu"",' kmgoe,,,,, 14. 38
~fd"=~~1'î6t 160
EWr)'Ulae 75. JOg F"",,-, longiro.<lri. 15, 40
Ew..,u,,,,,, ornalo 100
Eim.ria pa{oTa". 78 Ew'yg/lS1er ",au""-' 74, 100 G
elanul J5, 1 10 Ewn,phurifIXpel..:anoidrs 224
Elaph' longL..i"," 145
Elupltt qwuloTlm.ulu 145 ElUYP'eriJo 69
Godidae 124
Gad,{ormes IlJ, 124
EWr)pterw;fiseheTi 9, 20, 46
Elopid"" 146 Ewrypygo hdi/lS 1b4 GaJus IlJ
n051poda 76 GaJ", ",arrhlUl 124
Ewryp)'/:;/kJe 1b4
ElosmobTanehiu 113 ga'a roşie 159
ela.mobranhji 9, 10 E",corpl'" 70 ga'la 179
E"scoryi"" carp<llnicus 92
Ela.mi>5llu"'; platy~ru.' 54 ga'la alha.lr! 119
Eu>pong'ao/ficlnallJ 63, 79 Galog" era.'.'icoudaft4 216
EI.""", 67 ElIJpI1""-'sidM 93
e1efanlul african de 'tepă 205 galag" m"", 216
Ew'ami"" .,ibiril:l<." 192
elefalltul a,ialic 205 Galol:G ~r"egok"SlJ 216
elefantul de mare, nordic 20S Ew,/wria 181 galago de Senegal 217
EUlo",op<is ""10,,,191
.. Iefantul indian 205 Gall>ultJ"" 172
Elqmanl,d/lt 183, 205 Ewwu,",.' a<Juila 171 Gal"""es ara"eoides 70
EJwcrtidoe 123
EI<'pha. ant'quu' 44 (",Ierida c"-<lo'o 174
Elipltu, mdjcw. 183 E~",-"tus 113 Gahnac« 150
El<'ph,.. mta""diw' 15, 44 Erocetas voItla'" 123 Gaa,/ormes ISO, 155. 156
EJwgyI'll eolU"'N 13
Eltpha .. ma.tlmu. 205 GalUnogogom"ogo 166
Eltp/I<l.. mrTid,,,,,al, .. 15, 44 uog)T</ cowloni 13. 35 Goa,,,ula chloropus 16S
Er"gl'ra yirg"la 12, 33
EI....I"',.,ozoo 64, 75 Goli... gall... 156
Ellomy> querclnu,; 194 Erla'a"»na golimh 222 Gam6u;ia 113, 124
EIIjp.soctphalu. hojfi 9, 18 Ga",6u;ia attinis 124
F Ga",,,,o,,,,-,72
[l~trol<'pl ... 'gnjtw .' 22ţ
[rit!>friza ot"n<'ll. 177 g""o;'i II
Em!>frizu mrlunoc",halu In f""tollul cu cioc roşu 155 aria Ib7
Embwi"'" 73 Falconi/kJe 159
Falco clwm<g 159
~;o,,,rrocan'ht1 CI'TV;'pino 93
e m u 153 G""'eropoda 66, 67, 86, 88
Fakonifor",,, 150, 158
Emydjdar 141 gasleropode 9, 10, 11, 12, 13, 14
Em1f" 139 Falro pereg,.,'nus 159 GQ5te>mIti/"""es In, 123
Emir.; orbi",lari.• 141 Falco ",,-"icol.... 159 Go.,'fero.>leidae 123
Falco .'whrn.teo 159
EncTinw.' liliiformj. 12, 28 G"",<'I'll>Wl/S In
[nCl'l'n~rus p~nc/lltu. 46 Falco rinnun",lus 159 G""tr""'",,-' al:l</ta"'" 12J
E"docrTQ.long,..jm~m 9, 19 Fa,.cit>lo hpptJtiC/J 65, H2 G"m<la, Iruc"lophu" 174
~ndnna 216 Fal'O.'uPS gorlondica 9, 20, 47 G"m<I"" glandariws 179
Engruuli. 113 laz.anul 15b Ga."retpaclw q...rct}Olia 106
faz.anul argill';u 156 Ga,<lr<>'riclw 61, 66
Engruw/t. ""'.ss;dw/w. ponlil:l<5 119
faz""ul argu' 156
EmcwTw' mocwlulw. 175
Enoplu 61. 65 fazanul aunu 156
gaurul21 5
Gavio orc-tica 1S4
enoiul 198 fazanul de apă lM Govio/idoe 147
En'(It"a ',nsirtTo 171 fazanul do.ma nl 15b Gaviolu gongelll:l<s 147
En ......n5l' W faz.anul ....gal 156 g.v,aluI147
Enlomorlta h;slmvlica 77 fazallullHrthia' 15b Gavi;d", 154
Enltrobiu. ",rmie~luri. 83 tIL", de pădu.... 175
Fe/Uloe IH3, 201, 202
Gavii{"rmes 150, 154
EnltmpnruMu 61, 7b GazrÎla dama 213
En!amo.tTueu n Fe/u b<'n/:ale"-';' 202
Felu caTQeal 202
gazda giroJă 212
[nl"proctu 66 Gazrlla grami 213
["Iu""u ""Tmjc~lul. 88 Fe/u ca'''' 202 gazela cu gu~ 212
Eosrntom<>idea 73 Felu C/mcolor 202 gazda I"i {inm' 213
Eosrntom"n 73 Felu Jogl4lron<ii 202 gaz-claluj Thomson 213
Epej,u diudrmoto 70, 92 Felu Iynr 202 Gazella ,u/>guu"""a 212
EpMlola semmipaTa 78 Felu "'''''u/202 Gazeaa Ih"""",,1 213
Ephemm, t'Ulgala 73, 98 Friu ptJrdalis 202 8·y·lu1215
EpMmerid"" 98 Fdi.<sprlar... 15 Il.ăma b""kj,l 15b
Ephemempt"a 69, 73. 98 Fe/i., ,<erva l 202 Căln' de l'Oft.l"" 1n
Fe/i., ,ih'e,'fnS 203
EphippjoT!Jynehu...nrgulen.j. 161 gl;nuşa al..-găt<>are 16'1
IOp,ft/toe"u, hjmammalwm 13, 33 Feloidea 183 gă inu\<, eu ' uli tă 167
Ep"""nlhu. 64 renecul 198 gljllllŞa de haltă 165
Epl/'Sic~, serotinws 189 Feni'C1lS zard;) 198 glj llu~k de pa:mpa.' 150
Eqwel/'S lancrolalws 131 Feneslella retifarm'-, 11,27 gă j nu\" de pamp.. cu "'easIă 153
Eq",dIU 184, 206 fereSlrnşul mare 163 gămuşapu'Pune 16S
Equw, 43 fere.traşul moţat 163
găj nuşade "epă 167
Equu, a,inw' dam... tjcu,; 206 Ficedul" "Ibieollu 174 glrgălIl'! boboc,lor de mar 104
Equu. a..;nu,; n~hian~. 206 Filuria ","'ine"-.i., 83 gândacul bondoc 104
Equu. a,;;nws somoltn,;'. 206 Filihra"dia b7 gând.>culde bălegar 103
[quu~ roball~, 45 fil""erntitac"" 12 g.indacul de bucătărie 99
[q~~. c.b.Il~~ culutUw, 206 filoxern 100 gândacu l de COlorado J03
EqUU5 cuba/lw, fes,jlj, 45 Fi"lhriofimhria 87 gândacul de !ljnă 104
EqUU5 ""bollw. gme/t", 206 FIss'~ 198,200,202,204 gâlldacul de """datir 130
Equu. cab.Uws pTU1<'aldil 206 Flssurella 67 gâlldacul GOI..1 102
Equu. g"''Y' 207 Fis.urella I!",... ·ti H6 gândacul grop<lf 102
[q~u. h<'mwnw" hemi<>nu' 206 Hogrlla'o er. 62, 77 gândac,,' luj HCf<Oule 102
Eq~~. hl'mionu; .,ang 206 flammgul chili"" Ibl gâmlac ul morar 104
[qu~ s hl'mionw$ onugrr 206 fl"", illgul mic 161 gândacul roşu.1 plopului 104
Eq~~, q~uggu quugga 207 f1amillgu! ,,~u 161 gândac,,1 vârtrj 102
f.q~u. q~uggu unllq~or.um 207 tlam;lIjul roz 161 gârljl'! mare 162
f.q~u, q~uggu I>w'cMII, 207 Flosl:I< on'a n'''ge''S 66, 83 gâsca cu gâl roşu 162
Equu, quogga gTan/l 207 fluerarul cu pjc,"".... roşu 166 gâ.><a de Canada 162
Equu' z"'Ta 207 Fluslrafoliacea 75, 85
gâsca de Nil 162
Era arhaică 8 fluturele cap <k mort 105 gâsca de vt.rl 162
Era m~zozoică 11, 28, 30, 32 fluturele <k măla.<e 105
gâş<e 151
lir a r>e<>zo ;că 14 , 38, 40, 42, 44 tlu'lH<lŞul de .!<lnca 176
foca celluşje 204 G ·arc-in,-d'"95
Er a pal<'Ozoică 8, 18, 20, 22, 24, 26 G ·orc-in"'" q=lrat.... 95
Era prot.. rozoică 8 foca cu burta aiba 204
foca cenuşie 204 GrH""Ulor 143
Emtloph,la alpest,.,.. 174 gem.hokul 212
ET/'S,ăa.93 foca cu coamă 204 g~ nela 20 1
ET/'SU' cinna!>fTinu; 93 foca cu crea,ta 204
Generra grn~"a 201
E....th;umtid"" 194 f,..,a cu trompă 204 Geoco<xyx C/Jlifomian"-'J 168
E"th;ztm do"",l~m 195 foc. de G.ocnl""da 204 Geocoridae 74
[rttmOCMlyS 139 foca lui WedJel 204 G"""'-o glg<l5 63, 79
ETttmoc-hel1f" jmbricatu 141 Focl<ku! 204 G""",elrida. 105
ETinuceidai 187 Fom",inifr", 62, 77 Gr",nyidar 193
[rjnuC<'u' 181 Forcipula",75,10H Geamy, rn.rsoriw 193
[TinaC<'us turopaews 187 Fo'f=lo owri",laria 73, 99 Grollemenes 6S
ETiOCMiT .. n....i~ 96 F",r""lidae 99 Grophilidae 91
ETiophp viii. 70 forfecarul 103 Geoph ilo"",.-pho 72, 97
ETi.•tali. lenax 107 f",fecarul neg'" 167 Geophilu> 72
[Titlutl:l<' Tw!>fl:l<lu 175 forf..,uta 171 Geopnilu> l""giCOTTli.. 91
E".ntiu 68, !l4 F"""ica 14 G<>otrupr.• ,' ''rcorari,,-, 1OJ
EI'f'i/ja d,,,,;t. 15 f<>Sa 201 gnbilul 193
E"I"Ps meguctp/l<llu5 48 F"""i,'arias a""lis 113 Gtrbillas grrbillas 193
FI"",ica,.,'idoe 173 &rvileia s'>ciolls 12, 28
E.chnchlnd... 197 Fratercula arc-lico 167 ghepardul 203
[5Ch,iehli~. gjbh<>su. 197 f"'gata 1S4, 221 ghidrjnul l13,123
[wcifi!rm.. 113 Frego'a aqwila 154 gh,ocul86
E50fldar 120 f....g al. ma.... 154 ghlOnoaJO ~erd~ 172
Esor luciu, 113, 121} Frega<a magnifice"" 154 gh,""oa,a.W'! 112
233
Giaroia iMes" M li.< 77 Hc'p"mTnrs ",goli. 37, 55 IchM'u"'''nid"" 101 LagomorrM 182. 191 Lim"""" 't.~noli. 87
gibonul argintiu 219 Hcleralocha acoll",.lm 179 khn..umonul 201 LoX"T'u , /agopo.155, 222 L'''' "a li, Mirotica 85
gl00nul cu mâIni albe 219 lIetel'OCcplwlu'flaber 195 [Chil/omis ..iclor 14, 37, 55 Log"'lo"'u' mox"nu, 195 Limo,", li"",,,, 166
gl00n"I mare 219 heleTOdonle 1 Id,'hv<""'o'os quadtisd_;<os 13, 34, 53 Log" lh ," ~ lagolhric"" 217 LI",,,/u. p"i'll'he"'o, lE . 92
G ig" IrIOC)p 'i..71 H'I"",m yi<ia f 193 Ichth'yosl,g. '1', 10, 23 lama 209 U ", ,,lu' sI' . 12
(; iganlo." mm 69 H,lerlm' ''r a 74 IclI'"dac 177 Lo"'a gla"' a 209 Lmc k,. 1"",lgola 108
Giganiopro.iIlN"" gig"nl<'u .< 10, 24 Hdm 'f lera 74, 100 /clcru$ galbula In Lo"'a huoMarhu' 209 1.i n. os 65
gtrafa211 Hflero>lcg,oa 15 lcloMVx slrialu, 201 Lama poco, 209 Ungu.Ma 68
C""O(l ('a",e/op'mJali.• 21 1 Hnaco'o/l'a 64 Idolo",oMI" d,a""iica 222 Lamo vico ~" . 209 L'''guMu/idtl 61. Nl
G,'"ffa c<lm e/op".w.. li.< IWi,...la 'a 211 h~~acorali 12,. 13 /dot,. 72 lamanhno.il 205 U " gu/a 9, 221
girat,. cu rejea 211 Hrxag()naria n,.xagooo", 10, 21 i~pur~l~ a uriu 195 Lamblia 1"1"II,,o/i, 77 U ogula u"g" i' 75, 85
GjmffiJae 211 H"xaiJoda 61. 72 iepurele codi\,!, d e bumbac 191 Lo",,,lIibra,,chi. 61. 66. 67.l:1l:I. 90 U ngulclla d",',...t, 9, 18
m"reoIid;,~ 165 Hibol,lc; "a<lalu' 12,.33 lep uTele de (a h/omla 191 lamclibr.nhi.t~ 9, 15 Lin"phryn. a,borifrra 224
e/a"rom".' ""lan.' 192 hidra d~ a pă duk~ 80 l~pu rdc d.. dimp 191 Lomc1!i.abc//a zach,i 76 Lm opm duclus coro 10
Glin'Jae 194 Hld ropolr< mc"'''s 210 iepurele de Patagon iA 195 Um:.ila 106 linu l 121
Cii, glis 194 h,droz<>.lrt' 9. 10 l~pur~l~ de vizu'nă 191 La"'"a ' '' ' f 'dala 14. 39 lipanul 113. 120
Clobia phal" _ 1 _ 197 Hid""g. Icplao.vx 204 iepur~le maNupial 186 La", ,,idat 16 Iipitool'<'a 85
GI"higeriM bul/aide. 77 hi,'na brună 202 wpurel~ roşu cu roadă gro,,-sA 19 1 Lamprop"'I;' dvJial. onno/a/a 223 hp,to,uea maTiI\ă 85
Globula,ia e'a.' _'ali"" 14. .19 hi.. na p~ t al~ 202 ic pu rdc ,arilor 193 Lo"'pv"dac 102 LlpolfX ,',xll/ifr' 196
Globula"a palula 14, 38 hi.. na vărl\ală 202 iepu rele şu e ră lo r 191 Lampy'" oocl,luca 102 Ii~i!a 165
Glomffidae % . 9 7 Hild""t ,•• 1>ifrcm. 12. 31 l~purcle şuerăl"T dm Ailai 191 Land'a Cl' 208 Lltlrobiid"" 72, 97
Glome..u ""''K''''''a 97 him~ra 117 icpurele ză~zilor 191 langurul218 U lhOOiom0'1,ha 72, 97
GIOJsworis 67 Hiperoodlm . mpulla' as 1% ieru""a 155 la ngu sta 95 Lilho/Jio, 72
G/",_,wo,i.< mric/(uw 87 Hw"limn•• mi.,ppo,' 223 igu ana 143 /...miJa, 175 Lilh<>bius fi"Ji Ctl'o.• 97
Glm.<ophaga .<oricina 1~9 hipopotamul 209 Iguooa '~Nrcalala 143 Lo"io. fxcubitor 175 UlhocroM'''' u'ollcri 212
GlyplodOfl eia"'"", 15 h'popotamul pitic 209 iguana verde 143 LoMio. ""'aiOT 175 Ullwdido c 96
Gnarhoi><klliJa 68. 85
Gnar/i<>phau.' ia 72
H'pp.'wn 15, 43 /guaoiJaf 138. 143 ~~':'116t,208 Lillwphaga 67
H'J'p.non g'.ol, 56 Iga.nodoM Mrni"arlrn, is 13, 37 larul 219 LiI/wvhaga Itthophag. 89
Gna/hop"""';" z""" 95 II'rr. stcria' pl!rygiah. 1011 lOda '.""ioides 85 Uluilc_, Iil"u ' '1, 1'1
Gna/lio'''" ",,,la 111 H'ppoc.mpa s 113 il..Ana 103 La",s a'g enlalu ' 166 liwi 176
gnuul dunfa l 211 H'ppocampas gu l/ ulatas 123 lIIa""a . obltll'g.los 9, 19 Lara' ma""u' 167 Labadon ca,cj"" piloga 204
Goh,i,uU' 26 H'ppola,~ icle"" . 174 imJ"'-la 212 Loru' ridibundo. 167 Loc"s l. ",,'gro' ''rio 73. 99
Go lti,,-, mei"no."o,"u.' 126 In. chi, io 106 Lo","c'" 110 Locusta vtr, dd"SI ", a 99
H'Pl"'P"t.mid"" 184. 209 Losi'xampid"" 104. 106
gof... NJ 1I'J'T">pO t. ",,,s ompi"b 'u' 209 I"a tli culola 75 Loddigesia mi rabili, 171
lă sl u n ul 221
G"lialha,' me/eal(n's 102 H'ppop"lo"'us maior 16, H , 56 /"di cal"ridaf 172 1" la hu 1 128
C"",,,,,"u m,' ",,,,d'.<o~i 9. 20 Uslun ul d.. casă 174
H'Plool'.gu ' rqo' no' 212 I"dicolor i"dicalor 172 Usl un ul d,' "'rac 171 Loliginida.. 91
GOfIClwrp: rhamni l OIi
GMiopltyU..", pyramWale Q. 20. 46
JI'PI"'''.gu' n'ger 212.
H'J'Pu ,":us """u NC." nu'" 13
i Mdi'alN ul dc albi"c 172
indri 216
U . tun ul d.. mal 174 "" '1" v ol;:aris 67, 91
101' tarul -161
Gon ia lilc> creni<ln '" 10, 25 Ustunul d.. mar~ 171
H'ppu"l"" g05<l"'''lSlS 36 l" d, l, indris 216. 227 Loli",., ia eholo"' M"" 114, 128 Lo p hd ia prolif..ra 81
G<miioiJro 8,1 Jltrad,nt . 61, ee. 115 inelarull04 LaI,<U/cc!,', 92 Lophwdao 14
Cordia," aqaali,'1lS M . 83 h"Ki",;u I193 infuzori 12 Lalrodcc!as I"dc,'im~ullalas 92 u 'fhiidM 128
~mar"a M, 8 1 hâKiogu l mi, auriu 193 ingerul de mar.. 116 Lophliformc. 114
lebăda cocotata 162
Gorg<maria ....r.......,.a 64, 8 1
Gorg<mocrpJwlu. 75
HI", do &Il
Hi", do mrdirin.li, ~5
/n ,a ge<>ffroym sl~ 1%
Inocrram ~s 13
I~Noda cu gMul
Icbăda d~ 'amă 16
""!tU 162 Lophi""' ys 'mh ou,i 193
Loph,u' 114
'''''W'''acep/lah.. a...'iClt. IO ~ Jlit u"di " id"" 174 I" """r."," s labi.lu , 13. 36 lebăda n..agră 162 Lop/tIUS p'scotoriu, 128
gorila 184. 219 Hi,undo ""I'ca 174 {"'>aramus lamareki 13 Lfb"t,', rcl"ulola 129 l.ophogtlslrido, 95
Gorillagorilla 219 Hi5ln -;d ." 104 i",,,,~r,'mi 14
Le':"""ra' opalina'" 12, 32 Laphoph<>raltl 61, 74. 85
gour.> 167 Hisler qoad'i",ac"lalu' 104 1""" lr."cI'I'ia sr-. 11 Le,,,,,,, oCl'nala 155 l.ophopodo 75
Go~ra ';CI''''0 167
GrllCt<lo I'<'lig,,«o 178
/I'slt'" 1,"'''0
hoa~jou l 157
222 1" «<l a 72. 9iI
in"",le 11
lemingul mare 193 Lor hatmo ' ol"'tba 179
u",m as Jtm m as 193 Loph"rni" ",o;:hifk a 171
Gradicnria 134 horo 155 In5<'c/i' '''ra i ei. 1~7. 1~~ u",u' colla 216 Lopl,orty~ cafifo' ''''. 156
Grallmido~ 179 /lac"'csi" soei"l" 12. 28 imt'gripale"-le 14 La,'ho.p"o bi"nclo 47
u m a' m.eace 216
Gral/ilUl cyono/euco 179 Ho/ac~ nl!ou,' lri col", 130 Ipl'i(l,d".. vodaliriu , 105 u m a' Nrie~a ru' 216 Lophuro "vclhe"'era 156
Gra"''''ot<>sw",iaJ j1ogd li/larba 224 Ho/cchfl'U' 12 irbi'ul 2ID I..mu ri..", f1'>4 La"ca la 66
Grampu. gri..,cll!i 197
grangurull 7S
Holmi;, kJrrolJi 18 I" oa 1''''11.
t,cnuf"" 174
174 u",u 'vid,. 14, 184 La,,:, lardigrado, 216
Lamlda. n6
Ho/oecn tnd"" 131 l ene şul ,u două degete 190
Graph"mia "'oculalo 107 Holoanlrus rabrum 131 Irrrgu/aria 75, 109 leneşul cu lrei degele 190 lOIisul greoi 216
Graph"""mo /io""h'm 1()() /I"I"""Pil"i!" 113 /'u , g'cg."u' 15 u,mloubu s '05<I1'a -217 lori.ul zvclt 216
Grapsid"c% H'>/op' y,-h,u' f/emi"g i 10, 23 I""slr. ... Mrnard. "a 12, 32 1LoMlidcos ro", lio 217 IOla 113
g"'P~'::nf:~5'1lS % Holosl", 12. 113
Holr>tricha 63. 711
Ischlochilonin. 86
lsoca,dia 89
leopard ul 203, 222
leopardul dt' m"-,,, 204
la I. Iota 124
Laxia co",im, lra In
G':Jjilhid~s 'p. Il 1/"/,, lha,i. 76 lsocri"ida 109 u OI"',du' I"'rd~lis 202 Loxodcmta africa/lll a.fr:i9!IUl43, 183. 205
G ida~ 164 H% lurido" 9 /",'poda 72, 95 Lq>adld"" 94 Laxod,mla cyd %. 183
G ,lormes 15 1, 164 H%ll,u'oid... 61. 76. 109 /"'I""a 73. 99 Uradom"rph~ 71 Locam d"" 1114
C;"'" amcri<'olUJ 1M Ho"'o ' ido' 96 Isl!ovhor", '1" 225 tipa, 71 Locanus «''''o. 104
G"", anlig<>1UJ 164 homarul 96 luliJ"" % tipa, .oalifr.ra '14 L" cl'm aria.qoad'icom is 64. 80
G""' g""' IM Homar", 72 lu lifor", ia 96 Lq>idoa nl m ldra 76 Lucili. scnca rtl 107
(jrJ'phaca o"",ata 12, 31 /lo",oru' go","'or'" % lulas I"",,'ris 72, % 14>idocvdiMa 15 Ludwigia ",orchi,ooa, 12, 32
gua<haro169 Hoo",,,,do, l l> hod" ric,,,,,, 70. 93 14>,.do.f""dron ac"l'alu", 49 L"",b"cu s Nl
gugulliucul167 Homo "'picn' 59 h<U/idoc 93 14>,d" plera 74, 104. 106 Lumhric" , Icr""tri., B4
G,,"a guiro 168 homocromia 222 Ur ,dos.a oria 139 Lu"da eir m ala 167
G"/o K" I() 201
gundi 19S
homocTomia copiaolă 222 J Ur ,d"""..., p~r.d<>Ia 114. 128
Lip id,,' os noropl.,", 13. 34. 52
lunda mo!ală 167
h"mocT<'mia ~Tman~ntă 222 {o"i," "'yclcrio 161
lupul 198
gU2ganull94 ho mocromia ""himbătoar~ 222 Uri.ma ,.oce/'. "" a 73, 98 lup ul alb indor 104
Gvmnophlooo 132, 134, 136 lIomoo'u'o 74 . lablt u ul aftlcan 161 !.ip " m. !id"" 98 lupu l cu coamă 198
0 pai''''> ""r/la'''-' 158 Homaplera 74. 100 (ilbiruul a m ~r ica n 161 Uri""' t<ifi? r"'., 113 lupul de ma l'<' 167
0p1d"l a gal""t" 47 H"p/ oca'ida 71 jo'·.mcrop' Oorta 172 !.ip '''''' '<ld"" 119 lupul de pămănt 202
vq" jUlvu, 158 aca na 165 Lepi""" 'u . 05f'US 113. 119
G.rmcNa.' nod"""m 1O, 22
Ho",don,. horrida 27
h uanaeo 209 l Ocao. 'pin""" 165
{oca",do' 165
Upo"do, 182, 191
14>la,la'''' sen'al 202
lupul "'a"upi al 185
lupul p l'<'riilor 198
Hurho hue/,o 120 Lu"'''''o lascmia 175
H
Hoc",owpadid"e 166
huhUl'<'2ul bărbo. 169
huh Ul'<'~ul mare 169 la'" 168
.oc%s iaculos 194
a",u or ul 203
14>linol.r'" dfC"",liMcala 103
I,4lco<iac!olid", 136
Lip loliNa 71
lutr. 201
lu tul 141
Hoe",owp ... o.<I",leg...' 166
!loc","'pond,,, 62, 78
!faliue"'" olMdl/" 158
huhur~zul mi, l/iS
H oS/! 113
lIu'o I,oS/! 118
l OP'X "'" f"su, 73
I'l " rul d,' p ,ldure 2(l(!
Urlodora hialina 94
Lip l" dor. kl"dli, 94
Lulra lulra 201
L" l rrola lulreola 200
LVbi", bid,nlal", 172
der u l flama n zilă 201 Leplon~cI,olc. wcdddli 204
Holiai'lus Ie"roaphol", 1 5 ~
Holiai''''-. w>cifcr 15~
Holich""",,, gnp"-' 204
Hyo"". br~ n n fo 202
H~."" o hy""oa 202
I{~.rnld"" lSJ, 202
I yn x to' q",II. 172 Url"f,la"a tmnd/ans 65. 82
Leplo CI'' ' . /'. rlt ifor",i. 13
Ly".o" I'idus 199
Lyc<>rta dwbca 223
LJ/co" larm lula 92
Holicoridoc 183, 205 /-fy. rnod<>n 1~ K Leplol"er~, "' adag•.5<'a" oo. 176
L!lc"" dar 92
/foliati.' 67 H"ol,a 67 Leph""II~s c"'mmite,u' 161 L!lml/'col/"d., 91
kak o p" l (,l,1 Leplol"lIu s dub,u, 161
/folioll.' gig"'''co ~6 /-f".lo"''''o "Malo/icu", 93 ka gu 164 L!lCf)I, u rhi-'. diodemo 91, 224
ifol ocJ"'"hio papil/",," 115 f fv./o"cn'a ,i,boldi 79 14>loso",as d"color 170 LJ/g,ooplm. sp, 49
ka han ul 218 14>loslta"a 71. 95
!lol,'siln ca/t'oolario 9, 20 ff~bolit'" 5<'",i""sla lu, 52 kal a" 170 L!lnI IV"x 202
ha,;,odriaJ 2 19 H~dra l~ ridis 8()
Lipo s califo""cu_' 191 Lyogripha... arcoala 12,. 31
ka lon)\u l 188 Ur0' ,,~ rol"'fUS 191, 225
!I"milc" 'V/undus 13, 35 I fvdrac/i"ia ,,,hi M" la 8() ka ta 116 Lvrool'r"'a Iy'. 182
ham, ia 1l3. 119 ff~d,oidc. 8()
Leţ'o, 1'0IIdu,.191
ke a 168 Lepos v."obll15 15. 16, 59 Lyrur"" lelri x 155
hamSler 19.\ /-f"d'o/t<;tt< 'pcI.~ic" , 154 Ly , ' ro. auro, 1.l oro,'ris 12, 2K
llapale 18-1 KRlol'" C<'l{IOrlCM.is 169 Lâhrus al"er os 103
H"d'o/J,a I/l t'cI[~ 15. 41 kiangu l 206 u ocandra aspera 63 Lyl"""ras i" r"".5<' 12. 31
Hapale j acchu, 217 ff~dl'OCn"""" hidr<",h""ris 1'15 L!ltto wsiCOlona 103
Hapal,dac 2 17 /-fvdro<:/tacrid"" 195
kinkaJu ul 200 uo,.;,,,,,, aphal"s nI
Hoplolhrip_. 73 Ki""mvne/,. 61, 66 U OCO" 63
!laph'p'm'dia 63
/-fvd"",,,roli,,o M Kirch""I"'nfTia pi"oa la !li) lt'u l 203 M
Hvdr oc"nd"" 74 kiw i 150, 153 leu l a Tgin liu 202 Macac. ",alaUa 218
Harpe. 10 H vd,.tlldfa M
Horpia IwrpJjo 159 Hydrol'hi/ida, 102 Ko/Ju s rI/ip,ipry"' o ~, 212 l~ul de TIUl'<' 204 Macaca Migra 218
I/arpoccra.< murt'h "''''ac lJ . 32 Ko/Ju' ko/J 212 l~ul furnicilor 101 Moca,'a silmus 218
HVdrou, p'uas 102
lIarţJoCera.< ",di"os 12, 31 /-fydrow o 61 , 64. so KOl'1I""i. mirabilis 70 Urt'l'. icrra' l"ra"'p/o' 13. 36
L,o.' 13
maca,ul negru 218
lIalluia 13, 142 Hv la 134 k<XIkagu rra 170 mAd lean JruI 175
IIclarct,,, "'ala "Jn"" 199 Korigum 211 libdula 911 Machairodas 15, 16
IIdianllw" b<HiatJartci 171 Hvla a''''''''o 137 libdula ""'ag/ă 98
HV/,Ja, 137 k ula nu l 206 Mac/tairodus OI'gantl'c",n 15. 43. 56
1/d ,,"Clla olwia a8 ffydropha'ian u' cI"rorga .' 165 kima 218 L'M//o/a .1'1'''''' '''' 73, 911 Moa obio,o s 68
1/di ro.,t:-'la picta 88 J{vdrophiid"" U6 L,./>rllola quad""'a",,Iala 911 MlICl'OCd,did"" 188
Hdiamc/ra gl<t<.-ialts 109 HVcmosco_, oquolicu s 210 L L,brllo/ida, 98 Mac"""",halit... mO"'X"Phalu' 12. 32
Hdlarm/hld",' 164 Hv/o/t<;'es 10F 219 lk u ridu l 102 Maa <>cn,.ira ka"OII'fr" 96
Hdu67 Labid05<lu'''' ha",al" , 1 1, 27 Ur'" I"'il"" 223
J{v/,,/t<; 'e, leu ci""~ ,, 219 IAbirinlodonji 12 MO' tr>dip " ' iI .I,mgil"" " i' 169
Z~':J::::::/;::;!JJ"", 144 Hv/ o<:h"" ,u, "' t'inerldlog"oi 208 liliacul buldog 189 Macmn eclrs glganl" " . 154
Labrid"" 131 lihacul cu nasul polCO"-vă 189
Hclotk""o "U'p<'CI"'" 144 /-fv"'''no/"" ," naMa 82 Lac/'rla .gili, 142 lihacul CU urechi de ŞO<lT<"Ce 189 Mocron!lx. C"""uS 175
IIc""lcrmo,idoe 144 Hymco"plaa. 74. 101 Lacedo l<7'i.fa 143 lili.1CUI cu ur<'C hi la l~ 189 M.cropoil,da' 186
Hcmid,,,nJ,,,,, 76 /-fwrma"tg"'a 62 Laccrlo muralt, 143 1i1i,l<:ul d~ ,,'ară 189 Ma,-rop"""s c",ag' o 169
Ifemiddari.., 12 f fVI">roliu$ a"'l"'li"u , 176 Lamla vi ridis 142 liliacul lui Bechs te in 1 ~9 Ma,·ropu' "g,lI s 187
!le",idocn1u, "' ...io<' 143 /-fYI"",ma ""' alli""" ", 176 Lacerla vi" il"" a 139 iiHarul pilic 189 Mocropu ' g,~aol'os 1~7
lle"'ipraC"" ",," 'ocea 171 ffJ/raeodon 14 La"" hd", 142 hl iacul u ,",,,,hiat IIl9 Macrop" s '''JUs 187 .
!I''''iple''' 74
!lcmi/mifUSjc",lahicos 213
ffvram idca 183. 205
HI/ramll''''um 43
Lacl'ttilia 139 U",a ~i)!a"lea 12, 31 Maaoscal'h,'rs
Ma",,"1S lal:"l" 1U
!fi"''''13
I,,' h,'rda 126 L,ma h,oo, 89
IIcniochus afumin~IUS 130 [{y'omlhaium V<'Mlicolu", 14 lacarul m a'" 174 Uma ,triata 12. 28 Mac,"'a 71
heretele d<: 'lUf 159 I-fV't"âd"" 194 I:'CUSid ,ălloIoa l'<' 99 Umax 67 M o,"ra cot olli M. 90
h<:ringulll3. ll9 Hy"" x crislala 194 lăcusta italiAnă 99 U"' ax ma~iOlU' ll8 Maclra podolica 15, 41
h<m><lma 200 I:'cusla v~rdc 99 Iima~ul d.. pivnil"" M.clnda , 90
H=icia .. nguin()icnta 108 Iăcustarul 178 limba de maT<" 1 7 Mad '''P''ra' ia M. 81
lI",pailo,m j~l.:u~mnJi 202 iag uar u ndi 202 Lag," " 62 Iim br k ul 83 m ăga TUI dom""tk 206
Ilcrp<'stc.< lCnneUmlm 201 Ib" Iro("O<'''Phala ' 161 Log'n. hl,.pida 77 Umn""a 67, 114 măgarul domesti, comun 207
/lcrpoMelio 68 ,bi.u l 161 Log""om yocho, ac"t" , 196 U",naca ",i""la 82 măga rul d<>mes!tc de Poitou 207

234

mipnll dJt.l: ;;;;;;;,;-,.
mlprul silh.l
1/ /1""/'" iţI "
m.'"'"", •
ma,mUIa ap do m<lI1 •
"""ma,," <,"",,\mi ~I"
ma''''''1a tu <:.-lI «
leu
mallftUll <li Ib '
"'''''nuli
","'mn Jl&> '18
b : J•
ma"''''11 do noaplc 21-
"...'mul& de .., ..... 218
1fIa1muI& dnl 219
mo'lIIulo golodo 21K
ma,mula hWman 2 1~
""',.....\> h...... •
","llIIn!" lin
IIWIIIUIa ><>&>li 2 18
""" ""'1 K<:>u. 21~
Jllaimula uri!,,,..,., ro '.
""'Imnl''''' J<IJ ro ~ 217
Ilu/u "1'"
J/uful- \1(>
mak'u l cu <<>ada gr<>a'
m...b ul do m ~,, 1W 2J6
mal",,1 rl"'omi 2 17
mal,,,1 ~""'. 217
.Ifu/o",,,,,,,,, ~ tT<. ln<I 1<15
Ifu/an,wu:r indinlS 224
Ifalacv"'QcQ 71. 95
malaroslraC<', 71
Jf"/,,, Il
Ifu/""", /amherti J7S
'.tul/eu>al"'", 89
Iiallophaga n
lful/opllO rtl IlNDI" 22J
mamom; ru i JOJ
lII.mire", 9, IL 11.1~
110",,,,,,/,,, 6 1, 111, 180
lfammll a NXi(},wid", 36
.\fa", ,,, " (~ ,,, (E/<,p/ulS) pn'mi!:""",,
15. 16. SS
MalUJtidae 183, 205
,1/an<iil>ulaw61 69,70
mandrilul 218
JlaMnllus 184
.lfaM,,/Iu< Iew::~ 219
JfaM" lIw ' ph,,,,, li S
mangu.".201
mangu'", drgată 201
Manida e 182, W I
\fani.' 180
Ifani, longlCGUJUIa 191
.Ifani.< ~n U1dlU'r...ia 191
maou"u1202
Mama birosrru 117
1l0nfiroc~nlS in/limt'su ...- 10. 2J
.l loOfidae 99
Mao"'. ,,'bgia.1a 9'1
MaOfodeo 73, 9'1
"",,abuul africa" 161
rn.val>uul ", iaue 161
mărk , narul negru 175
matele kudu 211
ma'ele lup de mare 167
"",,e le pa"da 200
matlllOla 182
m.arrnora alpina 192. 221\
\tarmota bob"" 15. 192
Jlarmotajlovi",mri.< 192
matmOla cu buna galben1 192
110,,"010 marmOlo 192
Ifo""piolio I ~O , 185, 1S6
=,"uI 197
maf';upiai< I I , 14
Mar"","e. 13
""",upialul cu t ro m pă Ig 6
Mam. joil1f1 200
.Ilo"'''' mone.' 200
MosrigllJftO<'ba as~ro 77
Moslodonarwrn".,,'" 43
,1l0Sfodon IMgirosrri.< 43
.llasUJ<iv",Ia"n<!! gigllnrrus 12. 29, 51
"","odon(, 15
.l1""amo vuau 210
mati."",,1 176
mincăcio.ul 20 1
V «ochi",-' sp. 53
Me<:o!lfmidae 98
Mrroprffl174, 101
Medlicorlio IlrhiJ:o" mo II, 26
""'"" ,
Medusile~ 9
Megod,iropwro 182
.llegolobalrod,us """"i"'.... 134, 135
Megoloplffl174. 101
MrgaJodan seutol,,-, 12. 30
Meg"nroro Il, 4~
Megunyellţ>hones 71
Mego".l'Clipha n e~ nOl'W'gi<lt'a 95
.llegapodiwae 155
Megoprffl1nQv<le'mgliiu' 1'17
.llegorlly<.<o gol/i,'1<S 101
.llegolhm·umomer-;(:a"um 15, 44
.ll.-goleuthis gigantew 12
Melonerpe, errthmcephalu., 1
Mewomo populi 104
melcul copac,lor 88
mdcul de 11\'ad;j 88
mekul d<: mâl 87
...Ieulde purpunl87
melcul gol~ negru 88
melcul golaş ro şu 88
.lleleltlt"didtre 157
.lleleogrls gol/or"" 157
Melesmeles 20
JfeI"lo ert:""U1 39
.lleliU11f1 ringen.s 66. g3
.lld ipMgid"" 176
Jfd!iwra eape...-u. 201
Meloe ,'-0Ia<'f'US 103
Me/oUloe 103
.lleloi<mlho 74
MeloI(If1~omdolonmal02
llelcmet;hi"u.s muinpoTU' 10.24
MelOf'-'lOa('1<S a nd></(J",-, 168
MelUFlLf a'fin"" 199
!>fenuro nOI'Oe IwllanJiae 173
Metlurwae 173
Meplriti5 mephilis 201
Mergus m~'8a rlSer 163
.llergusser-ro"" 163
Iferopidae 170
,
m
M,n
Ma li li ~ mouroe 101
Mu liliid"e 101
Mvr'l, ri" omeric""~ 161
,""l{",pil.lis olll"'1''' 106
.""y",pJw" 69
Polaeolox"dO', .nliqum 15, 16, 44
I'olo,'o"'a,'odon s/', 14, 43
Pol"ro"iscus frei,lebeni 11, 27
It
41, 51\
<r 57
Mvelop!llIm 1'"ndlll"m 224
A-fvda, sp, 223
o Pola""loplras /,l'II",IIC"' 57
Polorol/I", ,,m mog"" '" 14, ,'\<1
II :u.s o~roru , 19.1 MVgllle o"ieal", io 70, 92 oai.> cu coam~ 214 P"llIIu"doe '15
\f Ja, IM .'>-fvoc~'lo.' a'vpu' 1'15
.'>-fl/Op!lo"o a;,lol. 12, 28
oaia domes liea 214
oaia cu coada g ras.ll 214
ralin~rus. "alx"ri' 95
I'olrlgrodl 6'1, 70
m.>pOdo 67, 1>6
oala salt"'tica. eurof"',ma 214 PolaJin" pi"iparo 86
\t, as_
Il "PP'" 14
If opIodlln biden.s 196
.h...."b<7x, 65
Me=h,,"-,' ""di,,,,,,J"'''-I 1~S
M""ph""o [{"Idfu"i 12, 29
M If"l'!wrio A'ef''' 1';''i 12, 30
M,,"'p!lOri~ o.ulgori" 12, 28
.'>-fvoIL' bec!l,lelll' 189
00010' "P!'lIm" 9, 19
",' elotul 202
ochi u·boulu i 175
1'011/11"'.. osmellae 79
pam prodact il.. 149
1'." Im{\ lod~l" lM, 219
,lfelo""".., 75 Mvoli.< Il<eifugu .< 1H9 Ocholo"o olpi"a 191 /'on,/io",d. ' 158
II<1o<n """ no/>Jb:, 109 M voll'< rnVOI" UN Och"IOI'" p';'ICep; 191 l'andiO/, I,oli"dus 158
V_therio 181 Mv"~,, iJ~ fo""'~Io f\.I Oclwlomdoe 182. 191 Pondinus imperolor '11
,""""",,""" 14 M l/rlOPodo 72 Oct"""allia 64 pangolin ul 182
le 217 ,\f,1a;:oo61,6.1 My'met'lum gonnel/i 93 Oclopoda 67, 91 pangohnul cu coada lungii 191
11I""'''ef'cvr''ngwm''m 1.1 , .16 Mvr m" oI>llI' f""ci~/u, 185 Orlapodldae 91 pangohnul Ind' an 191
,V,C,",I " cvr/e,·tuJilUlntm 1J MI/"n"o~IIJae 185 Octopu, 67 ran'oehrhu, lu be rr u l . I ~ ,< 44
tfiaOOra('hi., pelikoni 49 Myrmec"1'irog" I,id"dyl~ 190 Oc/"I'a' ,'"Iilori' 91 /'on"'7'. communis 74, 101
.Il,,'''''e6"-,m"nn"" 2 16 Mvrm fC<rpl, oglâof 190 Ocypc',lidor 95 Ponorpidoe 101
Mimxhiroplera 182 .'>-furmelron 74 OJ"-henldoe 2tJ.J panl"'. 203
.llicrommala 1"OSt'a .i rUlissima 9) Aritrme/ron fi:'rm ...."rias 10 1 Oda!o<'nus ro''''arus 2tJ.J, 207 P""lh"o 11'0 203
6 ,lliel"/)M>~ m"'ulus 194 Mv'melromd•• 101 Od"",ileu, hemio"a; 210 r.nlt",o lIebal,,,,,, 203
.lfi",,,nr~ I ~I
MI/'idoc"" 72, 95 Od<malo 73, 98 Panllrero tJn"a 203
,llieroiporidia 63, 78 Mv;i.' 72 Odonloceti 183 Pa"ltlfrO pardu, 203, 222
Microlu' on u l,.' 193 A-fV' I. cocorido 71, 94 Oeno>l lhe '!t'n~nlk 175 PonltlCro 1':<:rIS 203
Mi"'"-n<!! rorolli"".' 1411 Mu'lieeli 183 o fid icni 14, 139 Ponlhero U"Cla 203
Mlcrurn:J'ju/>'i"s rn Myhlu, 67 Ok.pioj·oh">t""i 211 /'o"'h"lops 1I0,IIISOJIi 213
mic"1pand. 200 MVlilus edulis 89 o kal'i 11 Pon'''poJa 61, 69
m,dla ~9 Mvli1u, "i,iJis 89 Olen,l1us kjeralfi 8, 9, 18 papaga lul bufnil~ 16l>
midia wrde g9 p,'pagalul cu h mba in /orml d..
MI/x'nid.e 111, 11 5 Ole"u,' I""'cola$ 9, 18
mierl. <le apă 175 Olixochael. 61, 68, 84 p<>nsulă 168
MI/xine glutinoso 111, 115
mierl. """lfă 175 Myxi mfi>rm<,> 111, 11 5 Olynlha, 79 papagal ul J .. Amuon 168
m,h.lfUl I 4 Ompilv," " 'ublllroinotu"' 9, 20, 46 papagal ul d .. mde" 167
M,vzo>lonlld~ 61, 68
....Ii!>'" mii...., 159 onagr u! 206 pa paga lul de v' z umJ 1(,;;
mimerismul 223 Onaol,o zibeltlieo 193 P" l'aga lul onJu lat "" mu n 168
mime,ismul proleclor 22.1 N papagalul I,·,<'SITU 168
mlmcusmul 'gre""r 223
On'sc'Omorpho 96
nag.llul 166 Onl,,"us 72 Pop"nocero, mull"l"olum 11, 27
mLmC1l'mul parazitar 223 Pop,.lwmdae 105, 106
nagâţul de Slepa 166 Onaphis conehilega 84
,llim,,-'polyglot"« 115 Pop,lro mocho,'" 105
nMlMrul 106 O>lvchoriwnc/'us ",o,e."~,, 173
Mindel15 nahuru l tib<' lan 214 On~coplro'ra 61. &8, 92
1'.1'111.. porad,se" 106
Miexen 15 Noj. v s « 139 , 146 Opalmldo 112 PO/'111O podaliri", 105
.Ihogyp'iru1 15 No!o ",gricolli, 13'1, 146 Oi'/"d,o 139 Pop,lw 1'''""'"' 105
mlrikina 217
na ndu 150, 153 Ophwmoslnx """al""" 1(18 Pop,Uif"o ~,d ...." 88
miriopodc 6 ~ 1'01'10 cVnocepholu, 2111
Mirou"gaangusliro."ris 205 napa/c a 142 Opllwlrix fragilis 1(18 /'01'10 g'elart> 218
Mi.'gurn,,-' 113 narvalul 1% OphlOTO 75 /'01'10 homod"l'" 219
,1/i.'J:Umu.'Jo.,-,,'li.' 122 Nosoli, 10n'.Ius 218 Ophlura albida 1(18 /'01'10 leucop!l'oeus 219
mi'""lul 2()~ naskornul 104 Ophl""Jo 75, 1(18 1'''1'10 ",,,"drili", 218
Mitra "l'i'Col"'/i., ~7 N•.,,"o " ',culll l" H7 Ophi"rmdro 61, 75, 10S P"'''cenl ",I", JI1',du" 109
Milro f'Opali.' ~7 N",'u" ,," ,ic" 200 OpJ/"'>Ies 69, 7U P",,,,laC!l" ,,",d,i 15, 42
Milro pli<'alo 87 Nolie. 13 O/,"I!lo~Tonfh,ot" 67 P"r",li.'I'o mi",,, 179
Mi,osll"l1<S eomali<lnu.' 12. 50 NOIie. polul" 14, as Opi.lluxom,d"" 157 P"mdi,'I'o rollllio"o 179
Nol,e. vllellus 86 0i''''11ux"",~, heazm 157
:~:.b:ruz;lîi ~3 Noii", ze~ris 86 Op"'lhaporo 68, 84
/'a,.d","" ruJ(1II'11I 179
par.d'<e,dae 179
Moen-'herillm 'p. 14.40,43 NOIri>: 139 Opi.,thoteuthidae 91 Poraerhinu, aelhi"I';CII.' 187
mo i. 11.1 ,,"'"Ins notris 145 Op"'tl'ole"t/lIs 01''1''" 91 PorodosM'" hrrmapJ""dilu, 201
M"ia moia 124 N.I,is l<'>selOlo 145 opo"um 185 Po" h'l'pu , 15
molelul 104 N" "p.h u'71 OPJ't'lio "i.'md<'> 13, 35 P"'oli lh"drs C"m l«/'otic" %
M"lid" e 124 N"ulllldoe 91 Oppello leIlUllob.I", 13, 33 Po,.m.rcium CO"d" IlIm 7S
moli negru 129 Nouliloi<k~ 91 orangutanul 219 I'o'.'i rifo"'''''; 70
MoiliNlSia splrenops i 29 na ul il ul 91 o/bef..l.. 182, 193 Paro'p"'frr cu/trii"X"Iu, 10, 22
Moilaseo 61, 66. 86, 90 N.ulilus 12, 67, 221 Oru,loi,/" medio. 13 Pa'.xonr 11:\0, lM
Moloch homdus 143 Noulilus pompilia' 91 Orbilolino Irnlieulor;, 13, 35 p"Telo"",url<S /rai,,"i 24
molohul143 Nebol,. 71 orea 1% I'"rei",<ou'u, serrid"", 11
M,," m idoe 1 ~9 Ne!>all" uipes 95 O râ>lu' ,,"ca 196 /'oridor 176
M<>ifl'ldia 76 NfcrOpho"", germonieus 102 Ord,,,,,cian 9 p"rkinsonia I,arki",oni 12, 32
M"lpadonia76 Necrapho'a' ''<'51',110 102 Oreamllos .m"iea>lu' 213 ParnoSlu' "POllo 105
moluşle 9. 14 Nee/onnlo fom""" 176 Orrolragus orl'OlT.xa' 211 Poroll. sefilola 179
Momolidae 170 Necl.rmi,Jae 176 Orwlidae 178 P.,~.' ""'r"leu, 176
Mu"""hus m"",,ehus 204 Nr"'OIhrlminlht< 61, 65, 66, 83 Onolu, ""iolu, 178
Omithischia 13
1'."", cn,'.Iu' 176
Mu"ios IwflS,'hi 164 Nemol,>cero 74 1'0'"' moj'" 176
Murw<-e1i5 li""mo 65 N'motodo 61, 66, 83 Omithorllv"chidoe 185 p .'Mea bi>nanier 1&8
Mum,Ja" """',,"'ni,. 1% Nemolomorp!lo 61, 66, 83 O",i lhorh''1~chlls 01101;""0' 185
om , lo nncu l 185
p asArea ('T()(od , lulm 165
Monooo"lid"" 1911 Nrmerles 65 pasă rN cN,lor 175
monofiodo nle 180 Nrmerl,ni 61, 65 O,oo;pp"s 14 pas.llTea cu urt>Ch.. roşie 174
M,,,,og<'''ru 65, 82 Nroc",,'oda' jo"I"i 114, 128 Orlhel/io c""sor;no 107 pastirN lanlom~ 16(1
M" m>go"""'a 83 Nrod'epoms rorusco."s 173 Orl/", colligrammo 9, 1'1 pas.lrea len<'Ş;\ 172
Monogroptu., 'p . 47 N"'S0."eropod" 67, 86, 87 Orlh" lenl'eulons 9, lS pas.1....a lira 173
M" "OgroplUS I'riOO"" 20 Neafrlrs 1ft'r,l<loso 203 Orllli, siria Iola 10, 22 p asAr..a oJ';orului 165
Monograptus lu""'eulal"" 20 N,lYrIIys {oJi"", 1AA Orilloc"os 9, 10, 12 pasAr..a ofaT 173
Mu"upiocvphoro 6 1, 66 N."I ,i"',{ilh<'> mi" imus 13 Orliloce/os a~~alolllm 46 p asAr~ . "ma lu lu; 177
Mv""pi"" ", l3 Nraphron perenoplerus 158 O,llIoce/os lim;du'" 9, 20 pas.\rea para d,s alba'lla 179
Mom'p" eumemidae 128 Nrapllina 67, 221 O,I/",/amas ,ar"rius 175 pastlrea p4radis galb..na 179
.\t""",i.•.,alinaria 12, 30 N_".,riJ,. 61 Orllwptero 73, 98 pas.lrea paradis gu lerala 179
M"""'oco,uio 67 Nepo 74 O"",io lenlieul"ri, 9, 18 p as.lrca paradis "1\ala 179
M'ml!l1"emOIO Igl, 185 Nepo t'lnereo 100 Orl/ct~ropoJidoe 205 pasărea rinocer 170
mOllolreme II. 181 Nepid", 100 Ori/cteropus offrr 183 pasarea rinocer cu doua <"'a me 1iO
""'.... 204 Ner'" pei. Xieo 68, S4 Orl/ct" n,,"'cor"' '' 104 p .sa ....a rlnOC<'r cu un COrn 171
morua 124 Ne,..." Vire", 84 O'y f lolog lls c"" icalus 191 p . ,al'<'a """r..lat 158
morunul 118 N~rilft''' 13 O'yx olgo:el 212 pas;l,-"a ,..,riema 164
!>froehw' """,chiferos 210 Nenneo lu/vreul"", 33, 53 0"lX 1I0ullo 212 pasA ....a "",,,"Iu, lM
","""u121O Nrril"P'is roslalo 12, 29 (),:Ieichly" 10, 12, 13, 61, 1\3 pas.l"·. ŞO<lf'-"'e cu cap alb 171
M",= i/la olbo 175 111""'0' nolob,li$ 168 (),:Irac"'n 113 pasăft'a tromp<'U 164
Mot= illidoe 175 Net/a ,afina 163 (),:Irocion l~odncornis 124 pas.'lr<>a lu i 176
mrean. 113, 121 nevaslulCa mică 200
(),:Irocwtli o, 124 pasa rea ' esli lm 17H
m"ilonu l 214 lIIipl,orglls 72 Oslrocodo 71, '14 pa';\Tea um br d â 173
Magi/ll3 Oslm, 67 Po,,..r d""'esticus 178
nl..-t rul 118 0'1"'0 bell"".citlo 14, 38
MugiNd"" 125 /'o,,.,r ",,,nlonu, 178
Mugil up/Ullu.' 125 Nocli/io Urorin", 182 0$1"''' "o",is~im" 15
lIIoclihlC~ milions 77
P"f,..'I'riformes 151, 172. 174, 175
mugumru l 177 0'1...." lome/I"", 89 176, 178
Mullidae 125 Nocluidoe 106 O'II'OI'I'is II), 23 Pologotlo lIigo' 171
Mullu. 113 Nodosorio S()/ul~ 77 Olario bYTonio 204
M,'ho,"uru,' 12
Polella 6T
Mul/".. barball<' 125 Olori,Joe 204 Polell. gr""u/oris 86
n mulge capre 152
N on,ami~ onlio H14
Nosemo ""m /n;ci, 78
Olidl doc 164 Poumpiido 61, 72. 97
Marlel/" suprorlW5'1~erlSi5 10, 25 Olis lo,d" 164 Pou"'l",d,,u,e 'fi
M""li" eu.. manti" k 210 nota ti!a cu cioc s ubţift' 166 Otis lelro.. 164
N",hosoaru. m",,",lis 28 Pou'''P a , 72
mUIlhacul indiaJI 210 Oloc""" woodu'Ordi 1:7 Pou'apa, Slivaliea, . 97
Muroena helena 122 Nalonrclo 74 Olocolobus monul 202 pavla nu! Cu ma nhe 21\1
Mar""rlid"" 122 Noloneclo 1I1.ueo 100 Olus <caps 169 pa-'ianul cu moI 118
Ma,...JI seJllilis 81 M>1'meclidae 100 Ov,OOs moscholus 15, 214 1'0"" ensl.lus 1 56
Mu,..... lenaispina 87 N"lorycles ItI/'hiops 185 O1:'i•• rit< 214 p.l d uchd e de cap 100
Muri,/ac 194 Noloryetld"e 185 Ovi• • "'m"n . m"'on 214 p.lduehel.. de co r p 100
Mu.. muscuiu., 194 N" tas.ho co 71, '14 o,'i, " mmon c"n"d.~,i, 214 păduchele co mun al gai nllor 93
Mu.' cu aalumnali.' 107 Nabecal.ri. 15 Ovi, ammon mllsimo," 214 paduehd.. la I 100
M""ca dmrtestica 101 Nacifrago coryocalocl<'> 178 Ox,belis sI'. 222 pad uch..le mArului 100
muscarul guleral174 N~J06S o~i urul 83 paia nl"nul cu cruce 91
muscarul 'Uf 174 Nadibranehio 67, 87 aSI/chila, drop.rn.lJi 88 paia nl" n cu tormă de furnică 93
Mu.scicapa 'In'ara 174 Namenius orqualo 166 OSI/rancus e,.,>tMus 173 paianl"nul d e cas.\ 92
Mu.' eieapid". 174 Nam id. me/""gn$ 157 OXl{I< ' US wTmiel<lor;, 83 pai a n!en ul d .. m a... %
Mu.<cardinu.s ovellanarius 1'14 Nam" I,les sp . S8 Oxyl<widro 83 pai a nl ~nul lup 92
Mas,'wlle 107 N~ m~I , I<,> ", ,10'" 14 pală nud a 126
Masci""ra forl"ll:o la 173 nurca 200 p pas.\rde 1 52
Maseh, I""I. 12 nutria 195 pasăn m 'graloare 14\1
Mu.sopil<lg" ro>s"" 168 N~clolus noclulo 189
N'ycl"" ,;,:ondioco 169, 222
pac a de şes 195
paekaraM 195
paMTI scdentarc 149
M wp il<lgid<le 151,168 p~s.\ri şoar<'<'i 152
M , le/(J enn inM 200 Nyelrre.~I'" procyo"oides 198 Pochl(eryhola {VeI",.I;, 174 păs trăvul argi n tiu 120
MU-'lela lu,realo 200 N~cliblldo e 169 pllchVdl"".' 13 pă s tră v ul cu rcubeu 120
Mu.f1danigripe.' 2( ~) N'ychbil<,< groll<ii$ 169 Pocllylilu" mig'olorius 99 păstravul d .. munl .. 120
Musrelani",lis 200 N,r.cl'eebu, coueollg 216 pOII"PhUII, gwenl."dir~, 204 pastrul\a 118
.11...",10 l"'/(,rius 200 .... yclicoros nyrhco'ox lW Pol."hmus elegon, 10, 24 paunuT albaslru 156
lIuslelidoe 183. 200 .""mph.lid"" 106 Palorolodl<s sp. 57 păunul de Congo 156
235
ra~ul lM2
[ldrşul ou """da , tuf"", J 194
pa rşul <kal u n 1'14
p<lrşul de "ejar 194
pjrşu l mare 194
pccar; Cuguler 209
Pecten 13
Pec'en g iga.' 15, 40
PeCien """,imus 89
Pectin ibran('hiu 67
l'edinidae 13
Pec/l",,.,,lus 67
Pecrunculus pilOJ"s 15
Peaunt:"lus ohoWlIUS 14, 39
Pedel idQe 193
Pedete.' caffer 193
Pediallina ech inmu M
Pediculidmi 100
Pedieulus huma~us capilis 73. 100
P.di"ulr" hu"","'" ,-o_poris 100
Pedionomus to"l " "'''' 164
Pcdipalp' 69, 70
Pelugw- 64
Pelul(ia "<x/il""" ~o
Pelagolhuria 76
Pelamys plai""" 139, 146
Pdecaniforme!J ISO, 154
Peiemnwe 154
Pdc('unQide .' ", agel/an i 154
Pelecunw crisp a,' 154
Pelewm" occidentulis 154
Pelec,,"'" onoct'Olaiu< 154. 229
pelicanul brun 154
p<lica nul comun IS4
pelica nul creţ 154
Pel/om."", ",jia!" 174
Pelmawzoa61, 75
Pelobales filscw. \37
Pelub<./jdae 137
PeltlK'eras bjmammalum 13, B
Penmll"/u'w. 64. SI
Pennarulu phosphon'a 64, 8 1
P"macrinas 12, 13
Pemamems ga/eolo 47
PenU1mems sieberi !O
Pemastomi<k1 6 ~
Penln'mlle s flon'ahs !O, 24
Pemearida71. 72
Pamechina,. ae lhiopi"'s 187
Pemmei<'.'; 181
Pem melidae 186
Pm:a 113, 124
Perea /lu\'iarili., 124
Pe.." dae 124
Perei/ormes ,lI3, 124, 126 , 129
Pmfupmiu 155
Pe",g..indla pen'gri"" 13
Perioada camh,iomi 8, 18
Perioada carbom/e,,, !O, 24
Perioada CN!laticJ 13, 35, 36, 44
Perioada mutemarli 15
Perioada dcwmia mi !O, 21. 22
Perioadaju"'-'icli 12, 30, 32, 34
Pe'llxuJa neogenli 15,42
Perioada ordOl'icianii R, 19
Perioadapal<,ogenli 14, 38, 40
P<'riM<k1 permiona Il, 26
PetiMda siloriona 9, 20
Perioada triasicli 12 , 28, 30
Penpalidue 92
Pmparu., (:apen,'is M , ~2
Penphvlla 64
Perisphinc:les lioiani 12 , 33
PeriSllxwc:lyla 206 , 20R
Pm'lrlcha 63, 78
Perla abdominalis 73, 9~
P<"lid"e 98
P<'rodidicos po iiO 216
PeFilymhia ",,,,'u ln',' 100
pescArul UI albaslru 170
p<>căT1,Işul arglnllU 166
pe""'ruşul d. mătasă 170
pescăruşul n.gru 167
pescăruşu,1 vânillorilor 170
peşleie arICi 113, 124
pellele b IJute rie 131
peşleiecalman 113, 119
pelleie cavaler, 131
[>tllele =ba1\v 130
[>tl!ele c u cApă ,tru 131
peş tele cu ~ a m ură 130
peş tele de nămol 119
peş tele doctor 13 1
peş te le fluture cu pa\nl ochi 130
pelteJe. jleam antan 113, 124
pe~t el e l mpă ra tul ul 130
peşte lo lună 113, 124
~telo l upră1<)f 129
~telo pensa 130
~telo roşu ca focul 130
pellele spadă 126
pellele und,ţar 128
pe,lele venlUZil 127
pel !e1e ,b"rălor 113, 123
peş t ole ,burăl"T e~ropea n 127
peş tl~nJ1 argml m 9 R
peş u teleosteem 8
P<'tauru!; "lISlr"lis 186
Petaurista pelaari.,Ul 192
Pteranodon ingc",' 13
P<'trogale ~antlw p"-, 1R7
Petromyidae 195
Pelrom;'S t;picus 195
Pel>omyzM ma'inus Ill, 115
PeI>om;zonidae IlI, us
Pelrom,wni/orm<'s I II, 115
Pervinqaieria inf/ ala 13, 35
Pc;opoms wallim" loR
Phoevp< 9, ]O
Phocochocms aelhlop;ms 209
Phaelhan aellreN!1IS I SS
Phai ,hanidae 155
Phainopepla ni'e "" 176
Phoilx rocoraâdae 154, 155
Phalacrocora>; car/>o 155
Piullan;wr maculam' 1~6
PhalMgeridoe 186
Phola" g;dae 70
Phulangium opilio 70
PhalaropllS lobm as 166
Phollium (Ca.....,'; sa"'m m 40
Phal/u.,ia mamm ilala 115
I'ha"''''nonia 75, 10~
236
Phori"l?obddlido 68
Phm'Omachms moeinno 270
Phasionidae 155. 156
Plu1.<ionu.' <vlt'hi,'us 156
Pha.,miJa 73, 99
Pha,'rolaretm eineN!u' 1R6
Phasrolom>,idac 1 ~6
Phasc:alomys ursin,,-' 186
Phlebobranchiata 115
Phenocodus pr;moe'..... 14 . 39
PhilepitI<J c:aslaneo 173
Philepit/ idoe 173
Philerairos SOt'ius 118
Philhr.'ia gcm m ulif..ro 10,24
Phd oma chu" p ug'uu 166
Phoca groen/and i(:"-'204
Phoca viru.lina204
PhoconUl phocoeM 197
Phocue mdae 197
Phoei dae 204
Phoeniconoia.< mlO'" 161
Phoenicopleridoc 161
Phoen icop'<,rifilrm<,s 15 1, 161
Phoe"i,'oplems rober raseus 161
Phomi,'oplems rube r ruber 161
Phoen icopleros robe , ,'hile"sis 161
Phoe nic,du" parp area.. 170
Phoe>licurn' phoenicuros 175
Pholadidac 90
Plw lodamYll murch isoni 12, 32
Plwlas d" ct;'lus 90
Pholid"la 182, 191
Phonix 157
Pharo nida 61, 74, ~5
Phomnis htl'pocrepi' 75, ~ 5
PhamslOmias gaenwi 224
Phmtmoceras broderi pi 46
Ph,yganea 74
Phryganeu grwuJis 101
Ph>}ganerJae 101
Phthirius pubis 100
Phveoduros eques 123
Phylac/olae m"'o 75
Phylla(:ancthu, imperiali , lOR
Phylliidae 99
Phviliam 73
Phyll ium biOt'uialam 99
PhylllK'a ,ido 71
PhylllK'eras heteroph<'ilam 12, 31
Phyllogmpu<.< Ilpas \1, 19
Phyllop'aix eq ues 123
Phy lio.<col' u., tmchill,,-, 174
Phylio."omauJae lS9
Phvilostamos ha'ta"',' l S9
Ph. -iloxera 74
Phylioxern wtSlaMx 101'1
Phlio.<en'do<, 100
Physa gigant<'" 14, 3R
Phymlia phy.<alis ~O
Phv"cter catodo n 1 ~ 6, :":" 4
PhV' e1",,,j ae 1~6
Phy<ophn,.a hyJrrwa lica RO
Phytoma,<ligina 6 2
Ph}tamonadina 62
Phytotomo rara 173
Phyt ulomidae 173
Pica pieo 178
Pieatha"'<,s gym~Ot 'eph al" .. 174
Pieidae 152, 172
Picifi>rme.' 152, 172
~ciorongul 166
A'::.~d;~:;:/(M'iu, 172
Pieus >'iridis 172
Pierid= 106
Pieris brassi,'at' 106
pien.rul 'ur 175
Pilema p"lmo 80
PinaClK.'€ras melemiehi 12, 30
pingu in; 150 , 153
pingu ;nu l adeli< 153
pmgumul antarc nc 15 3
pLngumul cu ochelari 153
ping"In,,1d e Ga lapa go , 153
p mgumul lmpenal l B
pm g um ull"i Ma gellan 153
pmg~Itl ~1 m'c 153
p;ngui nul mOţa l 153
pltlgultlul p'l'C 153
pingu inu l,..,g311 53
pm1pede IRO, I R3
PlOnipedia 183, 204
Piona cocc:int'o 93
Pion ia l;wiMS 223
Prpapipa 136
Ptp'dac 136
Pipi"lrdlu" pr/,wrd ius 1 ~9
Pipram<'ntah, 173
Pipndae 173
P"anga olivacoa 177
PlSle. de mare 117
pm ca de mare, dIana 2 i 8
pi' ica leopatd 202
p;' ioa ,ălbatlcă 203
Ptsces 112
Pisc!rola 6 8
Pi..devla geomelro 85
P'i angus sulphu mlllS 173
Pma b>'G(:h\'u >'G 173
Piltidoe 173
p iligo ;ul .lbaslru 176
ptllgom l codat 176
p'l 'goml maro 176
piligol" l mo!"l 176
P/ae o<la.< giga .. 50
Piag ion" ',,-' an:ual u,' 103
Plogiorrc mata 133, 1 3 ~
Pkmnaria 62
Pumaria olpino 82
Planipennia 74, 10 1
/'iano mi,, 67
Planorbis """"""-" S7
PlosmJJdium malariae 7~
Plataleo leucarodia 161, 222
Plotallh/a gallg<,/i,'a I q6
Platani,.I,du<' 196
Plalhel m inth<,s 61, 65, 82
Platypo ecila.< moe ulalas 129
PlatlTrhiru1 184
Plaiysomus gih/Jmu ,' 11, 27
pl ă"ca 113, 121
Pkroptt'ra n, 98
PIe<'Ota,. aueilas 189
Pleclroplu'nlll IIivalis 177 Proc>l,as lricoronculola 173 Ramph a.<tid"e 172
PlesaJ" /alctt>ella, 161 Procasles coriaceus 104 Rampho ,<lo" ct<Vieri 172
Pleslopara 68, 84 P'OCl(on 1010' 200 Raml'ha.<t"S"'''ifumla.< 172
Plesiasaurus bradril'lf!riSi us 13, 34, 53 P.-oiyonidae 200. Rampha,'to.< 'oco 172
I'I"u"lealliha, pa ralltlu, 11, 27 Prodadu, co'a 25 RaITa 134
Plr"robmn,h,,~ 67 ProJacl", lto,rid"s 11. 2 7 Rono agi/i, 82
PleuroJira 133, 138, 13 9 Proet"s 10 Ranadalmatina 136
Ple"roJycliam problemalicam 10, 21 ProSMalhodes ocaleolus 131 Rana e«'olt'II'" 136
Pleuroll'eete, 114 Promemp, co/" 176 Rana r'dibu nda 136
Ple"rolleetes flesas 127 p ro n il!'0 rnu [ 211 RaM te"'IN"ario R2, 13h
Plruro~eci , dae 12 7 p"",,'lhecus dtademo 216 Ranat,.a lineori" 100
PlruroMeciiformc< 113 , 127 Propithe<:us verrea u xi coquereli 216 Rangi/er /ilralT""s 15, 16, 5Q, 210
PI"urolomnriactf' 12 Propltop'lheeus 14 Ra",dae 136
Pleura/ama , ia 12 P",.",b,o~eil," lo 67 Rapanl1 WnoS" 87
P/e"roloma,ia bilorquala 12. 31 ProsoJ acno eaphrosinae 15, 42 RaphidaR 167
Pleuroloma,ia (Raphistoma) qaalle-
"a lo 47 pro50I""O 68 Raphidia ""Iala 74, 101
P liocen 15 Proslhemodero trOf'aeseelolldi ae 176 Rophidtdoe 101
Proleles crislala, 202 Raphidiop 'em 74, 10 1
P/iohippa, 15
ProlmrnoJ"~ agili, 187 Ra.<"iles lin'lat'i 9, 20
P/t""',lhecas 15
Ploee, dae 178 p role u l 135 rala carilil".re 162
Ploceas phil ippinas 178 Prole"s 134 ralacuci uf163
p lOler u[ a uriu 166 Proleus angai~eus 135 rap do păd ure 163
Plavia", apricarius 166 Proloci/iola 62 ra!" lingurar 162
Pluv'"IIus aef(1(phu, 165 Prolomolladiuo 62 , 77 rap mandarin 163
plo~nila de a mp 100 Prola pterus anneclelts 114. 1211 ra!" more 162
Plymoalh 157 Proloslomia 61, 65 rata mică 162
PoJors,dae 169 Prololheria 181 ra ta m"!"IA 163
PoJo'S'" slri:{oides 169 1',,>10''''''61, 62
prot ozoa re 10 , 12
rala 'uli ţa! 163
raţa ,u n ăwa rc 163
Pod,cep, crisfala, 154
PoJ'e,?," r"ficolllS 154 Prolala illiesiillam 84 R",,,/,, indica 192
PoJ'Clped ,dae 154 p",la'a zz.
98 Rotta.< norvcgiros 194
PoJ'C1p,d'formes 150, 154 prund ăr asu l d e m unte 166 Rattu., ,.a"'" 1~4
P<dram"-, 10rquMus 11'>4 prund <'ira~u l gulerat m a re 166 râma 84
PoJo"', pand"i 179 Pnmel/o oollons 175 cin d ~ nica 174
PoJ"c""a 94 Pm>lel/idae 175 râ nd ~nica de ma re 126
PoJ u,a aquolica n. 9H Psari"'mus daahousiae 172 , 173 râ nd ~ nica furtunii 154
PoJaFldae 9S pseudois Mauou, 214 teCh;nu l alba stru 116
Poeeilia ,elicalala 129 Pse"domOMOhs darai 12, 2 9 rech inu l .il>can 116
Poeeilia sphen ops 129 P""dophyllideo 65 , 82 , 83 rech inul vulpe 116
Poeeiliid"" 124, 1 2q Pseadoscorpia"e' 69, 7() R<'ro"'im<tra owt.<etto 166
Poephaga s m"lus 215 P.,iloceros planorb,; 12, 31 ReJunca red" aco 212
Po:{on""h o'a 61, 76, 109 Pstlaltio Vtfllt 15, 42 RedaviidM 100
Poli<les gallic", 101 P,ilu"i" ,,,b'ec"rou s 15, 41 R<,galewsjlc,'na 224
Polirrrtilii eaera l..a 175 P,illocidoe 168 Rcgul""a 5, lOR
P"l ul><"u, cheriJ.,,,,u 159 P'itlacifi"mes 168 Rem;z ".'ndalina,' 176
poruc./j, comuta 82 Pslllaca, erilhocus 168 renu l 15, 210
poryceli, ni:{'a 82 repedea 102
p",l"s ehiti"oidc" 1(19
Par~c/,aela 68, 84 Rep lilia 6 1, III, 132,138
Poli/rlad,da 65, 82 P",lus sl"amai'" 109
Ps<~,hia eucoplera 164 Rcqa irnia a mman ia 13
Polymos/igina 62 , 77
Pwp!lII doe 164 RluJhdiloidea 83
Polypha:{o 74
Polyph,na 1:110
Poluplacop WrO 61, 66
103
P",pha, 73
Ps ulJiMa 74
Rhabd,>coela 65
Rilaht1op le" m norm "ni 76
Pleria ma'garilifera 90 Rhocopho-idae 137
PO~lIl'leriiJae 128
Plera""d"" sI' . 37 RhalY)phoyo.< reimmn1ti 137
Pol.i{plerifa,mes 11 4.128
Pol~pler", bichlr 114, 128 PleranoJon mgens 14 , 54 RhMI,,,'icula contor/a 29
Polit>tQ"'u'" "' iegem"'''''' 65, 82 Plerospi s 'os;raia, 10 Rhampho-hy",'''-, ph,'lIarn, 13, 52
Po,ha,'o>liha' oMM"la'" 130 Plerlchl",' mlileri 10. 2J Rheaamerit-"na 150 , 153
Po"'aco"ih", i"'pe'a tor 130 Plffid<~;)"". alberli 179 Rhea da"""mi 150
P"ma,a" tha. pa,,, 130 plerigote 11 Rhei,/"e 153
P"'natoslomus iempololi, 174 Plerygalas ba.fJoloen,i, 9, 20, 46 Rheij" m lc'< 150, 153
Pomera,," 161 Pterocle, aichala 167 RhinchobiidlidO- 68, 85
Poney de She tland 206 Plerododyl", 'peclobili, 13, 34, 52 Rhino,,,,mli<u" IR4, 208
Pang,Jae 219 Pelrodromas ,,,!lam 188 Rhill'>c<,m< Irp iorhinu., 15
' ""!O pygmoeus 219
POtr elia medilera"," 94
Pleroglossus CO,IOMOlis 172
Plerots vol,lall' 130. 223
Rilrm>c'erns men:'ki 15, 16
Rhino,'<"'o'" tiehorhin", 15, 16, 45, 5~
Potrlellidoe 94 PIer<'Phyllunt , calore 129 Rhino<'cm' unimmis 208
P"n toMello maricalo 85 Plerophullum Idgen 51 Rhiaoeo,is O-M"lotus 100
p ,,,,,iaM 15 p/erc'P,a.e 182 RhinOC)')'f'la ianuolata 173
popândilul 192 Pleropado 67 RhinlK'r.plidae 173
popâ ndii ul d u n g a l 192 Plrrol'US 182 RhilTolophidae 1~2 , 1R~
porc,,1 alergiltor 209 Pier""", vampym .. 188 Rhin oloph" ../etrOm equinum 1 ~ 9
porcul d e a pă 19 5
p"reul de pJldu re 208
Ptr ' ugota zz.
,73 Rh'p ,dum Im('oph"',, 174
Rhi:oc<,phala 71, 95
Pili ons magnificas 179
porcul d.· râu 209 PW,mor!ly>lc!l,doe 179 RhizommtigilT" 62, 77
porcul domt'Stic 208 PI.l o"orhunc/tas VlOlace"s 179 Rhi:opodn 62
p orcul fu rnIcar 205 Rh' oo." oma 64
Pad" p"a" 210
porc ul oml:>,lical 209 P"ffi~as I'affinas 154 Rhizosto"' o polmo RO
porcul spi n os 182 Rhizo,<tomeac 64 , RO
Palex ,"'tan,; 24, 107
p"TruJ 'l""'* cu coada ~ilă 195 Pulicida, 107 Rh" d" <'s m'o<' 101
porcul spinos mediteranean 194 Palmollalo 67 Rhyrn:occpl1aiia 13.1, 13~ . 139, 142
porcul spinos pCllSul a t . fr ican 194 p u ma 20 2 Rhrnch o"ella 9
POrifera 1>1, 63, 65, 7R Pama COl,c% r 202 Rh)'n(:hnnella comtnvsa 13
porumf:>t'l 151
p upăt,a 170 Rhynch o"dl" c"boid<'s 10,22
poru mbelul f:u le r a t 16 7 RhytU'haneila lamno.'a 12,33
puricele co m un 107
poru mbelul al' s t ăncă 16 7 p uricele de b a lt il 94 RhynlK'h"el i,jae 164
p"ru mbelul d i n ţa ! de Sa m o a 167
Pa lori"s Itigrires 200 Rhyn,,,,ha<'lu"J,,batu, l 64
porumbelul (' v.nlai 16 7 Pa larius p"ior'as 200 Rhyticem" "rul"loIUS 170
Porphyrw porph.Vrio 165
PycnOllOltdae 174 RhWinia gigas 205
PorillO"S n Pyc>loMo l"s JOCOS"S 174 Rhilinidae 184,205
Porlanidae 95. 96
Pygope (Terebra lalo! dipltya 12, 33 Rhich",orul<'IIocardinal", 177
Porlullus 72 Pygoseeli s odelia, 153 Richth"j enia l"wN!nâ"n" 11,26
P"rlan'" h"lstllu~ 95 Pygoscel1s au;oreit"O 153 Riâ n,,/ei 69, 70
Po,i<i;mia becheri 10, 25
Py ,dlia cadav",,,o 1()7 rinoceri 1S4
Polomobiu ,' fI"l'ialilis 95 Pu",cepilola' robi>las 173 rinoccru l afri can 208
Palamoc/wems po'ca' 208 rinoceTUlalb 2 0 ~
Py'osoma 110
Poiamosale velox 187 rinocen d de Su man . 208
POi.mogolidar 187 PlIra.",ma mloMicum 115
Pyrosomida 115 rinocerul ind ian 2 ()~
Polamo" 72
Polos flo ,'us 200. P'rterltorlwridlu 100 Riparia , ipa,i" 174
Py ltoriloris oplem " 100 ri, ul202
PolenoM trepl"'" 63, 78
P'rt /t"lo pyrrhala 177 Tâ'ul de pusli ~ 202
ptJ tâ rn ic h ea 155 Rodemio 182, 192, 194
potâ rnichea dc stâncă 15 5 Pyrrhaloxia ","aola 177
ryerhala ,a,heulo 15, 4 0 R" man i'c.' .,im ionescui 12, 30
poto 216
P,a ua diph ",s 80 Pvlh on sI" 56 ro;ioara 122
Pyl!um m olam" nq, 14 4 Rost rat ula henghalm,is IOS
p repelil a 15 5
p re p e h la cu gâ t aiI:> 156 ryurida, 115 "" ilto" re 15, 182
rumegă'oore 184
prel?"lila de Califo rnia 156
Presbyl!s roldlus 218 Q Rammantio 184
Rup icoprn mp;cClp'" 213
p resura ca l negr u 177 Qadea qad..a 178
Rapicola rupic ol" 173
presura I':a benă 177
P,.,ap uliJii 61, 66
Q"""'s s p , 57 nlsali 98
Q" etza/ l 70 Ryn<'hol" nigm 167
Priapulus eaad atu, 66
p ri go. rc a 170 R 5
p r ig oa re a s tacojie 170
p rigorii 152 racul de râu 95 Saaogla,','o" kawal ewdyi 109
p ri mate 14, 15 racul /~n t"mă 95 Scu..capharynx 'p , 224
r ac ul Iă cu s U 95 Sw:culino 7 1
I'rimOle, 184, 218
P,,:odonles gigallleas 190 rilcănc1 ul 137 Sm:mlina carcin i 95
Rocilia1lecles glou"'s 197 Sa cc'ulinidae 95
P"''''rrr1dae 176
P"onor' oJberlt 176 Rachianeclidae 197 Saga peJ" 9 ~
P"onas coriari", 104 Tăch ita ru l 105 Sag a'tia pa m .l'il"·O 80
P,i<>lt/a' tem"'<ru.' 170 riidaşca 104 SagilI<J 76
P ,i,lis 113 Tad i"l a r i 8, 12 Sogi tta hexaptem 109
P,islidaf 116 Rofi"esq";"o altemalo 9, 19 S<'l':ittarias serpemariu.' 15R
P,islis pri'lis 116 ră gacea 104 sa guinul217
pnvighe t<>area d e zilvoi 175 ROi a ela,'ola 117 Saguino s impera lor 2 17
ProbosCldea 15, 18 3, 205 RajiJa e 117 Sa'Ka tata n'ca 213
probosciger oIerrim", 168 Roii formrs 113. 116 sa im iri 217
Proeellomd"" 154 Rollidae 165 Sarm'ri .'c!Urr!"-< 217
Procelloriiformes 154 Rol/", oq" oIicu' 165 S31ama ndra 134, 136
 S.I•..,."Jr. «llamand ... 136, 223 .'iJphonaptera 74, 107 SI"SidlU' 168 T.rsi., 184 I,,,p"<!o"' ar"'oralo ll7
..Iamand r. uriaşă 135 Siphon()(:t1/1ina sp. 79 St"gi[ormr< 152, 168 T. rsiu. I.rs;u' 217 torpila el«tri că m.m"'mtil 117
Sal"nl.nari d"" 135, 136 Sip hon0l" .nnula' • ., 136 S trigOI" hahr0l"r/., 168 T. rsio;ae. 184 1i!u,mi~ II
S"li,,, ti. 134 S,,,,,nculida 1>1. 1>7 StFlngocrphalu< hur ti"i 10, 22 tatulll182,190 Toxaster rompl~nam., 13, 3S
S.lmQ 112
SIllmoni<iae 121)
Slpr.nculus
Side"", 131>
ro""''''' 1>7 Stri>: .luCi> 168
Sin>: ",bul""" 169
ta tuul CU 9 brAi.. 190
tatu u l cu peTi lepo~i 190
Tr""heu'a 70
TrlXhi"idilR 125
$.31"'0 goi,dnrTi irideus 120 Sil'l!tl 134 Slri>: u, .len<i, 169 ta lu ulofcnc 190 Tr.c him... drac" 125
SIllmo sai. , 120 Sirl'n la'-'er!i"" 135 Slm",hu, XiX. ' 81> lal u ul uriaş 190 TrochlUUS "",-hlUUS "It'dilerr."....' 125
SIllmo I, ulla fario 120 Sirenia 183. 205 SlronKYlocnllrolu< d,or/lochims;, 108 r."'"tr.llu, 0"1>: 211 Tr.chodi", ", iro bili" 54
",I.n~."" 'trAlucitoare 171 Sin 'nid<u 135 st mo-gnilul 121> tA"n "l ma'" 107 Tra,'hlKeras a"" 12. 29
SolplZ l 10 .irtnien i 18l Slrulhio c.melu. 150, 153 TlUide. IlUU' 201 Tragelapb,,-, srrep.,keros 211
Sa/pa fi<,ifonn;s 115 Sirex 74 StTutl,iom imu< .llu' 13 TlUod' um di,hchum 57 Tral:01"'" sat"..~ 156
SalpiJlIl' 115 Sirex gig,,-, IOI Slr.lhio"id.. 153 TlUcdon t.67 Tr.gu/idae 184, 210
S.m, . cy nliQ 106 Sirk id.e 101 Strul"ioll;form" 150, 153 T.y a,<suil/a, 209
,itanll de aur 165 Trema"'-'IOS _ " " 19'1
Sond", 112, ll3 <lm lu l 1411, 153 Tay.:<su lajaeu 209 Tremalodal>l,M.~2
Sond" luoo,xrcQ 125 sitanll de mal 166 Tecl,bT.neh,~ 67
,itanll de padure 166 st rulul a frica n 153 Tria<:<ochdis sI'. 12.51
S.pplw. sparga"u ,. 171 T.llen.,;~ do",,,tie. 92
strulul "merica n lS3 TrilU""'~ 63, 79
s.rroJrna 61, 62, -n Sirta camline""" 176 Si umidu, 178 T<K""."o ferrugine. 92
Trice"'t<>p" pror>"" Il. l7
S"coph,/u, /'."',ii
18S
Sarroples ,cah", 70, 93
S':tta e"''''paea 176
S II/Id. e 176 St"mus TOstUS 178
Teleo<h (J3
Telli". "iha. 90 Trich<'Chidue 183. 205
,kunksul201 Slumu< (.uIX.';.' 178 relli". pl.n.'. 1 5 Tn'dwr:hu.,mana'...' 205
SII,euptifontu's 70 SIyIOCld.ris .!fini, 108 Tricbei:hus 180. 183
5orrorhQrnplu" para 158
S4.eo>p.",d,. 62
Sm",nlhus 10. Il, 12. 13. 14
:"""'·nlhu, populi 222 StyloJocn. lui"""15
Slylo"''''.lopIIor. 67, B8
Tellmid.e 90
Trlcp/wru< ~ulUirirolor 175 Triehinella .' p irali., ~3
Tri('ho,-,ephal... dispar 83
s"rda ,.rda 126 S",rlado ~ 15 Telo'.uru" s p . n, 34
Sm i ~ I h u ru, 72 Stylo ",chi. my lzlus 78 Telo'poFldi. e2 Trichode.' ap"mu.' 104
..rdea u. 11.\ 119 Slyr.c""".'u' .iberl""i, 13, 54 Trichogu.'"fer I..,ri 129
Sorai". 113 sobolul I ~ ~ Tem"ocephala minor 65
I So ,Ii,"a pile/Ul, Ii", 119 Sola"er 75 Suelori. 1>3, 78 Tem,,{)(.. ,Jraltd~ 65 Trichogasler .u",~"~nus 129
Suid.e 134, 208 Tn·choglos.,"-, hue"'atl>d... 168
50,.,",. pyn 105 Solasler papposus 108
Sol,,, Jl 4 Suifvrm" 134
Tmeb"o",d<u- 104
Tenebrio moli/o, 104 Trichu",,,,,as "'gi"alis 77
Sau". 139 Soleu ",lea 127 S u r~ "'", .no 155 lenia din..lui 82 Tr,chul' ter~ 74.101
"'"richt!'y' sp 51 S<>i<'idae 127 Su lld., 155 Tert'rodlU' 187 Trkho.'urus vulp"''Ula 186
So."'ch,. 13
S4.icolo lor9.010 175 Sole" emis 90 su ma lr anul 129 T,n'ec te~ud.lu, 187 Tnehuroidc~ 83
Sc:.1. scalan, !l6 SoI""i.uw9O Suncu, 181 Tml.cul.l~ 74 TriehurU m'chiu," ~3
Seop/riles 8,,,i/zi 13 SolnwJ"" parudoxllS 187 Syc."dr. '~ph."u, 63 Tent.cul(l!:r.65 TriclaJidn 65, 82
Sol",wdun!idae 187 Syco" 63 Tenlredo 74 Trid.cn~ g'g~ .' 'KI
S" p1wpMa 61, 66. 67 Solenog,'-"ra 66 Sycon eil;.I.'" 63, 79 Teedo.'.u, "e[o"escui 15, 4 1 TridlXn" ;qllUmilS~ Q()
S."raOiU, dae 102 Solijugue 69. 70 Ter••atlu, harpyj. 159 Tn·da<:nW~c 90
Sc.rab""", 74 Syrosto"'" (fu'u') hulhi[or",i. 14, 38
Sonw len·a moll"'.,i",. 16l Sylvr. COmmun.. 174 Ter.'hopiu. ecoudalu. lS9 Triglalurtnul 126
5<>1'.0"".' SaUr 103 >oomuI113 .1 22 Terebra .,ubulato 87
",.r. l><-ul , f"nt 103 SYlvie~pT. XTi"''''i. 211 Triglidoe 126
somonu l 120 Symph.t.n[{u.' .yna.cf.ylu, 219 Ttrebronli.73 Trigonia ('''Slalo 12. 32
S<Ofdin;us rrythmphllu>lmu, 122 Sorlcldae I 8~ T."h'. lul . g,."di' 14, 38
IU liul 177 Syml'hllt~ 74 Trigoni. ".vl., 12. 32
S,hi" ""r. , rn;S50urif'l.«' 10. 25
Sore:< ara"""'· 188 Sy"'ph.vio 61, -a 97 Tercb r.tul. 11",.".
Terebr.tul. h~, 01. 10, 24
30
12, Tri/obiw ",orphu 61, 69
So"'liall.vialilis 1% S.ymphyplron. 72 Tri/o""",I"" angusliMIlS 15.42. 43.
Sdd"""bochia inflata lJ, 35 SPadel{a 76 Tereb ,o'ulo vi/rea 7S, 85
Syll.I". 76
Srldothriml•• n!!ulola 12
Sd" zopho' i. ,I"alul. 10, 22
.1palaf:idn e 193
Sv<>11U micmphlhalm"-, 193
Sy"c.,,'d. 71, 95
Synce'u' c.ffer 214
T",h,otul. t'ulg. ,I, 12
ţ:rr::.:ţid~~I!j.;·,'to'1re dc dup""'; 99
"
Tring~ 'afanus 166
Trmudeu., goldjit., .,i 9
Sc/w;"obalrs t'ola,,, 186
". ""

~
Srlm"'gerin. p' incep' 11 .'""'.""
tun;:us 71>
Syng".lh,d.e 123
Syn[{n.I"ifo'mes 123 T''P'iphone p.rlUii'; 174
T,iticiles sp. 10,25
Trlap$ eanc rijimtti.' 94
SrhY'op"yiJ"m ",buI05U" % erechinllS grun.larls 109 Trr.m. "irid;, In
Syng".lhu' 123 tril",, "1 Jl5
Sr,,,,","'" 131 eropltryrJ "'.gna
78 Syn[{n.tI,u, 'yphl....rg~"'.tu' 123
Tr"inid.e In
"i'o"ul anguilă 135
Sci"ti"'" 139, 142 erularl~ I>o",hi 83 T"I...e. 62, n
Sti. rido, 192 · heâ,iae 101 Sypho"opllOr. 64 T"lic. rdi,," 75 tritonu l cu crea'til Il5
50"," , c.rol;" m , i, 192 SyT"'.t ' CU ' rl'fl'"i 156 n ilOnul de munte 135
· hecO/here; f1u" i," ""is 178 T"lud;"id"" 141
.>ri",", prt'OO' l; 192 · heni.•ciform,,· 150. 153 Syrpllld"e 107
S;mh.pl~. p.T.de>:U' 167
Tr<lud<> 139 Tn·turus 134
Tn·turis alpe.''''-' 135
Sr'" rli' v"lg.", 192 Spheniscidae 153 T",tud<> el,X.'" 93
S<OlC" de I.c 89 S""enis<'''-'demers ... 153 r"tudo elepiumlopu' 13 9, 141 Tn·'uru., '-'rUlU"'" 135
scoic. dc marl':.!rit" r 90 Svheni$ctL' m.gdla ~ictL, 153 ş T"t"de herm.n", 141, 229 Tn·'urus ""Ig~ri. 135
scoic. de rilu 90 Tmehilidae 152. 171

scoic. mancatoare de piatra 89
sco'ca ral u ~A 94
scoica sfredelil"'''e 90
Sro/iopi.nts cr." ipe.' 97
Sro/'opi." id"" 97
~
" .e",,=, mertdiculllS 153 ~ 'M~'C e le de cas~ 194 Tr lh y<fi mbri. 87
"''''g,,u,e 105 ,:",,,,,,,,,,Ie de m ""t~ac~o 194 Trlr.rerus qulUirieorn;' 211 Tt'l>ch"'rod"lrn« 15,41
.vma II I şoa reeel e de p~ dure 194 T<lr.br.nchl.l. 67, 90 Troglody'e.' 'rogloJ.u$ 175
,m~ zig~",a 113 ş<",,,,,,,lc do' st~nc~ 195 T<lrllO ur<>:{allu. 155 Trogon elegallS 170
.,m,.uw 116 şoar"""le d rtila 195 Telra<>donfifcrm.. l13, 131 Trogonidne 170
· enodomdu~ 142 ş'l arec:e1 e pili e 194 T<I,.lcphoJoll lonlliro",I, 43 Tm/:<mifor",es 152. 170
tm g<>ni 152, 170

Sro/opox 'u '!' coi. 1M
Srolop<"d,o 72
Sroloprndr. g'gan!•• 97
Srolopend,. 010"; 1."' 97
Sro/opend'id.e 97
Srolopmdromorpha 72, 97
'"'"'"
'Fhm adon pu"etutus 139. 142 şoar"""le sJ. p~ tor de p la ja 195 T<I,op"'umo,,~ 70
,'jperrn"""rI,,-,lmeruljj 192 T",.poda61, 111, 132 tfogonul 170
şoa recel., sâritor cu buzuna rc 193
,'!f"""'o"",lus.",decemli""""", 192 T<I'.pod,/z 70 lrogon ul cubanez 170
şoa....,.,le sJ.ri tor de pădure 194
SpeoP."o cu",e~luri~ 16'1 TetT.rhvnchld•• 1>5 lrogOflUI narina 170
ş'>an;a,I., sâ TitOT d" preTie 194
Tetr.rh'vnchu, 8raâli, 65 T",,,,bicul~ autu mn~li., 93
Ir'j i'r9 -s, '""
şoa 'ee ..le sJ.ri to , de fu.t iu 194
Telr., I" bon~sr. 155 Tromhidiit/M 93

Srolo"'.rli' sp . S4
S",..ber 'com!>'u' 121>
Scz>mbridll<' 126
S"'plilholm" ' 114
Scop"ti'oimu' marolieu' 127
Scop,dae 11>11
Scop"' umb reU. 11>0
S""""e",d.. 130
S""P'c m.u'u, 92
Sccrpio"" />9, 92
S' crplo" ,d.. 92
srorpionul de apa 100
srorpionul zb urător 101
scrumbi" "lb.-IrA 113, 126
scrumbi" de DunM c 119
5""1,11. ,"bro!."dal. 15, 40
S, .lrllerida' 100
S,.I<li"m polJifr , u.. 9, 10, 22
S'ul'8"". 72
1
,nfer ala lllS 11. 27
irifier cullrij~g~"" 10. 22
,.ri[.. mill'l"ensis 10. 25
"if" parudox ... !O, 21
~prrifer P""'U<'I"'-S 10, 21
Stirifer ' upra"'o''Iue"",i, 1O. 25
.\p" ifer tl>m~ce"" i" 1O. 24
Splri[er""m~uili 10, 22
.<;piri[eridae 11, 12
.<;p ,robrachi~ gr~nd... 71>. 109
.<;piro;:r~pht$ .' p" II. IIZ. n/i ~ 4
.<;piro lrlch ~ 63. 78
' rcaciul 164
E ruf.'lidue 90
· p",ulyl ... relli'" 90
.'f!>',rtdy lu., ,'pirlO."" Il, 36
Sp''''giari~ 63
'5pongitl~ liUU," i, 63. 79
Spo"'z"" f,1. 1>2. 7 ~
şo bola nul dl~ tor 19
şobol" n ul cen uşiu 194
şobolanul cu buzunare 193
şobol"nul cu trom\'â. 188
şobolanul d c ap~ 193
şo bola n u l d e casJ. 194
ş<l bolanul fara o nilor 2(1}
şobolanul ""gru 194
\I()im u l ,AI~ t()r lS9, 222
şoimul d un.l rean 159
şoi m u l rAnd u nelelo r 159
şoi m ul vă nător ese nmv~gi an 159
şopârla ccnuşie 142
şoparla cu co il 143
şop.\rla eu ert'aoM 143
şopârla de nisip 142
şop ar la d.. z id uri 143
şnp.i rla gul~Ta t~ 143
şop.;rla m<'!aM 144
T,I'«:<01Ii. 63, 78 Tmmhidijorme., 70
Tettigoni. 73 Trombi,liu", hol,,'mceum 70
Tell!pia viridi«im. 99
Tropiles .,u.!>bul/.ru., 12, 30
Telllgoniidll<' 99 Tn'J'O""'onw gamhiellSe 77
n ,.t. 'ct"s m.ritimu, 19'1, 222 luatara 142
Th. lo"-'i"ola nucle.la n Tu.bi{n 68
Th.li~ee. 1>1, 110, 115 Tubife>: tuhij,,>: M
Tham.wpl,i.lu, doli.,u< 173 Tuhipora m... k~ 65. 81
Thre.mCf'bm. 62, n Tu.hulidentota 1~3, 205
Th.eosmili. tricJwlom. 12, 32
Tuhulif",a 73
Th" yphonu, dor;.' 70
t",: anul lui Cuvicr 172
Ther"l"Ihecu< gel.do 21 8
h>ca" ul peş te 172
Thia,o p''''''tanll.',im. 87
Thi"o«,;d"" 165
Thor.cic. 71, 94
n ".u p,d.e 171>
lucanul uri,* 172
Tudicul~ ",-"icula 40
Tunlcm~ 110
Tupai. rana 216
T/". up" epISC"l'U' In
Thecdoscu,. <trpha",.scui 41 Tupaidae 211>
Th",k,."'",s II<'lhioplC. 161 tu'a co c~ coif 168

5 ""1'<''''''''
Srull8"e'. colropl'.!. 97 şoparla ocelată 143 Thre,k'o"ulhldll<' 161 luracul 151
178 Turhelluriu 61. 65. 82
Stul lgerell. 'm".cul.la 72, 97 ymgrap'lIS ',,"ieul.l'" 9 şop.irla l" poasJ. 143 Th,ipsiJ~e 100
SC"!'Km dae97 ""Ud.e 111> şop ",la un. ş ~ 143, 159 Th"p' 73, 100 Turl>o recl«"".IU$ 12
SC"!'geromorpha 72, 97 SqllUlus JJ 3 şoree aru l comun 113, 159 Th" p< I"hari 100 Tuniu.' merula 175
S<whozoa 6L 64, 80 SquulllS ~cu",hiln 116 şor""" rul IncăI l<lI 159 11Iu""iJae 121> ' T"n/lIS "' igralOrlllS 175
SederiI. ,;. 68, Bol Sq""mut~ 133, n s. 139, 146 ~tiuca 12lJ n,u""u, 111, 11 2 Tumieidue 164
Selochiijormes 113 Squa"'ilUJ .,~"",,'ilUJ 111> Thu""u" Ilry""u" 126, 222 TumIT $J'h'trtiC(J 164
Selo,p" c'" ' ruf,,, 171 Squu"" "'oo., III> T 11I"I~crn., CI/"'?"'Ph.lu. 185 Turrtlites cate".m., 13, 35
SeI'''."lo'
Stlmod"" l. 184
1",1"1.,,.,
199 St.ph"/i"u$ 74
T.ba"id•• l 07
Tt,y",o llid., 1 20 TumteU. cammunis S6
S'.uro"'ed... ae 64. 80 Thy ",.II., 113 Tumlell. turTi. 15.40
Srma..,Mome"" 64, BO s!a,'rid ul 125 T.ban.s """in., 107 11Iymollu.' thy",./Iu, t2lJ TuniOf'-,""nca"'" 196
Srmeiopho'u' ,,,xill.ri., 169 stănc uţa 179
Tachi"id/U' Hit> 11Iy",ni• • grrpp,n. 222 tunurele 151
St """"Otk' "'rgerl 51 ,târcul alergător 165 T. eh yx los.' idnr 185 n'lfl'.nopW,d.e 95 lUrturica 167
Se","""", '.m p" . M''' .' 172 ' lân:ul cen uşIU 160 r.ch"8''''''u, .c.leolu" 185 Thy, .n"I"". 73, 100 tUNI 2 13
S"JImou"O sI' . 11 ,lâreul de Clreadli 160 r.aarJda Im iolil 189 Thy".n" r. 73, 98 Tj1mUJuru.«p 13,37. 55
S"P'a 67, 91 ,lâreul de noapte 160 T. do"'. Illdo", . 11>3 TI.r. pili.l. IlO TjmparwlonllS mmg~ rltIKt'ltm 14,39
Stpl<l o!fieinoli< 91 , hlreul nryu 11>0 rll<'ni. n.n. 82 Tichedrom. mu ,.rio 171> Tl'rtlllJlid~e 173
~Id",, 91 SIe.t om i> 152 r""nia wlium 65, 82 h!\ TU l 203
t. ~uan u I1 92
tyrurw.suuru$" .. 13, 54
~,oI. oI'. 91 St",,'ornls c~npelUis 169 r,mali. 1',1•• 1. 174 r:"lo~ lw 168
Sep'cl. rondel.li 91 S'e~tom irhidue 169 tlhru l 213 T",.", id., 153
Sepwhdae 91 r.lp. euml'. .... 188
~t,b'.. ,"c",.67
Se~u";o g'\ . " I'" 57
steaua de mare 108
Steganura pamdi" ae. 17 ~
Slegodo" sp. 43
r . lpid/U' l llO, Ul8
t"Dland ua 190
TIn.",iro'm" 150, 153
Tinc. /i"c. 121 T
ţapul de m la ş ti nă212
Tipul. muima 107
...rotinu1 89 Slegos~uru., srenap.' 53 T.",.ndu. Ietr.d.rI~l. 190 T'pul. "igT. 74 Iăncul păm;in tului 193
~Ies 139 Stei",mopod.75 tamarinul 217 TIp . lzdll<' 107 [ăn13NI 107
Serp.lo ''''rm'cul.'i5 68, M Sle"e/ta ca.."leo"lba 196 r""'.rin u' imp"alor 217 !lranul cu coad a In fu rc ată 173 licle. nul 176
Se"a!o cmlhiu", st" . Uu'" 14, 38 S,""od, c"," IlJba,. 11, 25, 48 Tami., " bi"eu' 192 tir anul de pu doa sâ 173 l;gâJl uş ul1 61
....v"luI202 Ste"'or p.,(\,morph... 78 (a na 216 tiran"l lnc oronat 173 iigilmrul ,*i de vi" 104
Setcp/ulxa pict. In Stepharroceras hump/llUslwll"" 12. 32 r.n8.'. chilm<is 1n tir anul regal 173 lipom1113,222
Stl""y>: h,.chl.ru, 186 Ste""r.rillS ponwn·nu.' 167 T.mchlyl albo"u"', 129 "r"no l roşu 173
,frăndocul cap roşu 175 Stew,,,,riu.'.,/rua 167 tcnn'(u 187 TIr"li", ea" '. nu' 12, 29 U
ol,ănc i ocu; mare 175 S"rna hi,.,,,,do 167 tantalul am""ic"n 161 Ti'soli. """, lai 13, 31>
siamangul 219 t.ntaiul .sialk 161 Uc~ "'f"U 95
"icletele de mare 177 Tit.nos"'u"'s 13
S,boglmum 76 S'iloctll.",l/e-s sp, 5I r.nu,i. sp. 223 Tilha"ollterium 'p. 14 /Ji" 'acri,,... B
Sim l. helulm. 194 Stirodonta 76 T."Y"plera S.I. t.... 170 uliul Gaukler 159
toc o 172
,ifaka lui V errea,,~ 216 Siolidob",nchialu 115 Tope:;.srrx·"u. 15 uliul p ă.'<ănIr 159
ToJ id"" 170
silaka Cu di.dcmâ 216 S'vmalOooda 71. 95 T. p",dlU' 184, 208 todul pe stri l 170 uliganul pe"'.r 1 5 ~
Sigill.ri.l'/'g"", 49 Slomo<:!ic"'/ala 61, 76, !09 tapirul Am.. ricii de Su d 208 Todul mu lt,rolor 170 uliul porumbar 159
.ma minunaU 171 Slenwptyx diapl"",a 224 tapirul vAr,ga l 208 tok Oro TO 170 Unei"$ gryph..., 10,21
SlIvh ,d"" 102 Streb/ile' le~uiloba, ... 13. n T. p''''' mdicu, 2 08 rcl'fl"'ules ",,,toeo 190 U~io 67
Siruru, ]] 3 Strep5ipteru 74 T. p"u , ler ,... 1'" 208 tori uI 113,126 Uni" pi<:lOn<'" 90
S;lur"s gl."I. 122 Streptopdi" d"'""do lf,7 T. r.ba ",.jor 173 T"l'a4• re ll. ] 71 U" iosubawvus 15,41
Sj'~)~d;;' ~~ sur 174 Streplopdiu tu"''' 11>7
,md,. 89
Ta,d'gr.d. 61, 68 To"'oc"'•.' ."mfle:< 10, 22 U~i(",idae 90
Ur"<'8inlhllS i>engalu< J1g
T.,,"i/IU' 217 T0'l"'di"idlU' 1 7
Siph~n .n th lU' 80 striga 1 6 ~ TO'l"'do 113, 117 Ur~"i~ crot's.... 106
T""ip" 'prn.,",' 186

237
U,aniid." 106
UranQ5cvpiJIU! 126
V veverila J in Cami;"a 192
veveril a lui Pr(>v"" 192
,,<~ bi~ .1,. r~să 178
vrabia de c.imr 178
z
UranosC<JI'''' ,caher 126 v.". de ma re 204 v everiţ ~ ma ," up i~I ă l U> vulpea d"')ert ulu; 198 '"110<>'" "'''''' "'gmaru/e"',,, 185
Upupa tpOp< 170 "ac a dom nul u i 100 vev e r iţ a ur ia ~ i nd ia nă 192 >'ulp<>a de ma re 117 w ami/alnle.• "p. 14
Upup,do' 170 Vac';";/,, $0'."'''''.';' 36 Virut". viruglla 209 vul f"'''- m"-rsupială 186 w"d,dae III
U""/,,,., !mrki 108 V./""ClfllnlU' ."nul.lu5 15 vieunia 209 vu lpea pol"-ră 198 wndus romulu.. 131
ure<:h~a <1~ ma re 86 Vampirotheur/,;d"" 91 vi d r~ 201 vu lpt,~ "'I'i.. 198 Z<1ndoJon 'p, 50
ureehclni la 97, 9'1 Vampi"'tio'u/i,. i,drm~li, n , 224 vid r. m ~rsu pială 185 Vu lp<" ,'ulpt" 1'18 Z<1phre,,'oides romi,..,I" 10. 124
Uria ..,I~, 167 v~m plTul ~u hmb.l lu ngă 1~'1 vid ra mar ină 201 vu ltur ul alb 158 7..,pJtrenris ,'"micul. 10. 124
ur lJl orul 184 v ~m plTul mue 1 ~'1 vu lturul bar bos 158 Z<1p<xIidae 194
vierm ele de g ă lbea ză ~2 Z<1pu., hud",,,,,,, 194
Um,"ru , Xiga, 101 V~nrll u.' vanrllu, 166 vu lturu l rurcan 158
viesp<>a m~ re dt, lemn 101
Uroclwrdala 6, 110, 115 Va".-,;"" a,,/lOp. 106 vie2ure le 201 vu lturul de ""'-re cu ca p alb 158 w ,hy" chus ""lleri 177
Uroclu>,dvlus <eal.ri, 49 Va"....., io 106 Vultur I?rypl,us 158 zăl),1an ul 113, I )
viezurel e melivor 201 cirnbro 215
Uroja'lm". lamellosa 93 Vall"'''' r;lychloros 222 vi?"ra 13'1. 146 vu lturtil pleşu v negru 158
Urs,dllt 199
u.s inul d~ piatră 109
vangalu 1U
Vangi""e 176
V'per••
V,,.,,.~ ~SI'15 146
",,,,od,,,,,,,
t 46 vulturul pl"')u v "ur 158 7.ana rnăre'(ă l71
zebta 129
ursitoarea a lbastr a 174 Vanlllidae 144 V'p<"~ b<'"," 146
w zebra
7ebra
lui Hun:hell 207
lui Chapmann 207
ur. " nul 195 v~ranu l de Nil 144 vipt'Ta cu cum 146 W~lu>si 215
urs u l~lu l cu p ungă 186 varanu l uri a ~ 144 zebra lu, (i....Il! 207
urs u leţul spălA tor 200 vi?"ra nea "ră 146 WilliamS01l;a 'p, 53 zebra lui Gre>)"; 207
urs ul alb 199
Var."u' lw mod"" nsi, 144 V'J'fndiU' 146 WI,,'a/hrrium mir.bili, 14. 40 lebra de m"nle 207
Var."u' nilotieu., 144 VorrollJdiU' 176 Wortllfni~ soIiI.r;. 12. 30 zebra 4uagga 207
Ursu, americ"""' 199 van 216 "' owo 219
Urs", arc/os 199 V,,,,o jl Ot'ofroll.< 176 z"hrQ.'''''U1 ""Iife",,,, 131
v ăd uva neagră 92 Vlrg./'/es Vlrg.ru' 12, 33
urs ul ~"iatic guler"l 199
ursu l brun 199 Vrlrlla ,,.,lrlIa 80 vilelul. de mar e 204 x z"brina âlindn·ca 88
zebu 215
ursul buzat 1'19 Vrnrri~ardia pla"ico"a 14, 311 VlVrmdo' 183, 201, 204 Xellicidoe 173 z,,1~m;a rortm,,'a 175
ursul de bam bus 200 Venus x~lIin. 89 Vi~,<,rro zib<'tha 201 X'TU>' erytl"QPu~ 193 Zâll"'ia num'-,m"lis 12,.10
ursul cocotier 199 VtTrt:illum cy'wm"rium 64 Vh,ipa'u" ","i"",u, 86 X'phl1dlll' 126 zglhoaca 127
u"u l de mar e 204 V(1mr/u .' gig.' 86 Vimpa'"' bifi'rri"o!u, 15 X;J'!t'as gladius 126, 225 Z,pJti/dllC 1%
urs ul rnalav~z 199 V' rmit><" . coroio.r. 177 V'mp.'u' ma"''''olu' 15. 42 X'p ilodo" 14 ZipJtiu,,· <"",'im.n,;s 196
Ur<u, mari/im"5 199 V"'mxi. Ill'rophoba 79 V""l"'ru' 'u"'~IlU' 15, 42 X'piwphOTUS hellrri 129 :w..ntha,1a 64
ursul m~rs u pi ~ 1 1 M V'rtr/Jrar. 61, 110, 115 viza 118 X'phophoTU' m~cul. tu, 129 Zo."""'-'igina 62
urs ul n"gru 199 V.."" 74 V""'''''t:idae II'l6 Xipho'UT. 69 Lm"p'c'" 7.1
ursul negru cu oche lari 199 V..pid.r 10 1 V"",bol", "rsillu' 11'l6 zorila 201
un;ul ~~Iru din Tib<1 199 Ve<l'<'rfiIiOllid•• 182, 189 V"rliC<'lI~ 78 y 70<;11_ ,lriala 2UI
urs ul poar 199 vever ila 182, 192 Varli,dl. Ilfbulifrm 78 yarul 215
Urs", ;ptJaeu, 15, 45, 59 veverila cu c""da s l ufoasă 193 Vo/vor 221 Yung;. ~ur."/ia,,a 82

SUMAR CONTENTS
Prefa ţă . 5 Preface , 5

1. Elem en te de p ale oz oologte s t rati grafidi 6 1 . El em ents of S tr a tigraphic Paleozoology . 6

Evoluţia organismelor ani malr în erele geologia . 8 Evol uliol1 of A nimal O rgal1 i~ms During tire Geological Periods , 8
Preca m bri a n ul , . 8 Prec a m bria n , . 8
Era paleozolcă . 8 Paleozoic , , . 8
Er a mezozoică 11 M ezozoic . 8
Era neozoic ă , 14 Neozoic " .. 11
Pla n şe . 17 P la tes . 17

2. Zoologie s is t e m a t icA . so 2. Syste m a ric Z ool ogy 60

Sistematira "I'l'l'rtebralelor . 62 Inoertebrate Sy~ lem~lics . 62
Subregnul Protozoa . 62 Subkingdom Protozoa . 62
Subregnul M etaz"" . 63 Subk ingdom Mcta zoa ... 63
Pla n şe ••, . 77 Plates . 77
Sistem aticil c"rdlltelor , . 110 Systemlltics of Churdata . 110
Supraclasa Pisces ( Peşti ) . 112 Superclass Pisces (F ishes) . 112
Planşe , 115 Plaies . 115
Su p r acl asa Tetrapoâa . 132 Superclass Tetrapoda . 132
Clasa Amphibia (Amfibieni) 134 Class Amphibia (A m p h ibia ns) . 134
Planşe . 135 Platcs , 135
Clasa Reptilia {Re ptile) .. 138 Class Rcpt ttia (Rc ptiles } 138
Planşe . .. 141 Plates . 141
Clasa Ave. (Pă să ri) . 148 Class Aves (Bi rd s) . 148
Planşe , 153 Pl a res . 153
Clasa Mammalia (Mamifere) .. 180 Class M a m m a li a [Mam m als) .. 180
Planşc ,.... . . 185 Pla tes . 185

3. Asp ecte di n via ţa animalelor , 220 3. A specte of Animal Li fe . 220

C o lo ra li i adaptative şi asemăn ări protectoa re . 221 Adaptati ve Colorattons and Protecttng Rcsemblances . 221
Caracteristicile faunei abisale. 221 Characteristics of the Decp Sea Fauna . 221
Viteza de deplasare şi lo n ge vita te a anima lelor 221 Loco mol ion Speed and Longevity in Anima ls . 221
Ve rtebra te ameninţate cu dispariţia 226 Vertebrates Menaced w ith Exti nction . 226
Animale ocroti te in Ro m â n ia . 228 Protected Anim al Sp....c ie,; in Romania. 228

Bibliografie seiectivă , , . 230 Sdective Bibliography ..

Index .. 231 Index . 231