110 | COMUNICAREA MANAGERIALA modul operator al ideologiei manageriale. Aceasta nu se rezuma la impunerea de reprezentari care mu corespund ‘trun mod special pra conducere, carora le confera o dubla legitimitate conduedtorii care dispun, astfel, de o imagine care da actiuni lor si a necesitatii sal trebuie sa adere la reprezentarea pozitiva a schimbarii, cu teama de a intra intr-o situatie conflictuala si de a fi per- cepute ca elemente conservatoare, putin sensibile la pro: gresul gi la interesul superior al companici. CAPITOLUL AL IV-LEA Autoritatea conduitei ind iduale La sférsitul anilor °70, crearea directiilor comunicarii releva in acelagi timp preocuparea de a proiecia mai bine imaginea firmelor si dorinta de a se adresa salariatilor in forme noi. Aflate la jumatates distantei dintre departa- mente gi servicii de comunicare. Ele s-au emancipat pro- sgesiv de sub tutela departamentelor mentionate, pentru a-si construi propria legitimitate. Aceasta constatare impune ‘complementare: aceasta aparitie corespunde structurilor de conducere a eompaniilor. Dezvoltarea rapida a functici gi a puternicei vieibilitati sociale a meseriei de direom!* nu reprezinta deca partea comerciala sau de serviciu. Creditul agricol numara in jur de 400 de salariati care se ocupa de comunicare, EDF 350 si Renault 650 (Marion, 1998, p. 7). Doar din punctul de cadres (4 000 exemplar) Ii se adauga o publieatie telematiea ce este consultata in fiecare zi de 70% din cei 22 000 de colaboratori, ca si difuzarea regulata a mesajelor conducerii ~ Director de comunicare. (a, trad.)9 18 axBoyaS aoYUMNUL JOTLAEIdoySe apundsarca arw9 9} ofa}usjadioo ap axjoury, WL Teun nu ‘TezkpeIads yuNs LZaTTISTIOD Hn 409 Uy "WaLoyUT oavD UL owHLAHIE op Inynt iuoyoeaw9 1S 89 [ap PL “PULLIN Ip v0}3908 vurasout ap 18 vorgrt9r writzod ap ‘so|gtaoqnoo|eqUT ap axjoury Uy voyde oT ys ONS YS aINqex} THuBYNstOD ‘ejUETeOxXa ap aqeinos eutiow pyarzardax ro you “ayeacape troyuozoadoa 1oun vaawayfear najuad apadax tyeroasde ay ys tomNa9|L9}4t ou [by BS UH ‘o[eI90ds greoopnl op YerloedeD wSODOU 9 yeu wanysod 0 VIE fos qns nvys oreo Bap ELE 0 Bysadat w; Hounysip afaznuo 1S Snds aysa nu a9 vado [apse puBAayar ap 9[ ato ad appiuréouno pamsuny ur wand ys anutxod af Ye caasayU ByEENAL LLo~sap aputdop o4v9 9p doTfOqUITS req By BIS BULIN Ip RIseaDy “asoygeounND — axoundnsaad —yparqns op c isajoud wluafeaxa ap ajapout ‘aysiu vo tindoosod troasop quns rusyNsUOD Gao YR “2q81t nd tounge yugd BIooBou v ap 18 oy8oatad 20 Boao Ut JopohUt nuquag “xo wamns BxEy LORY ajtueur wep safe Luu! ‘YJuBy[NsuOD :oxwUT TEU oyEyTUDZOIO oO tL 1 aTyNGIAIGNI 1aLINANOD valVuRIOLNY 08 9 “ywuouvisiod anvjdope 9p wots una pues “uote -ouay ys008 op wUEA}S 2459 NU arAI|ISUOD Ap JOFOLATOS vaste} -foazoq“womouay ysaoe ‘opted axeur ut “word ,mnjrquato" eudnse oyexe ‘oxwarue310 op outsog.r0flOU voxwansepsap 1S AoW EHANIOe [w ter} mynquatIOp vaxeyfoAza(] TAO}ORy FLOAT aula advoude ws vaLapulyxo “oyoqo 'Baq8o ap 18 oyeATION Op ajaxeoyoas ap axfouny uy ‘oytz9xtp auLoy youIGuN wyzodduod os v ap {upoUL Jojp}uasixo v ax9ySON9 FIswooR voUEy “TTETIO9 oun v 18 ep ‘(Kozy nes HHuoN}o) auBosI0d Joye vhuratad uy euunW nw “eoduioD as ¥ ap 1S Y v ap LOf [npout v] axeoqt19j0r tojo}uasTxo v axoySexo o no wuNAyWOD as Jo[ eaye}ANOL Uy “soTteLIepes whyyLE -ofeu wayde oyeod as tue 8 axapur}xa pisBaoy ‘M9 HAD Ul axwoyLL9j04 zopEFoyeNs vadnse autayx0 TUNG ¥ ayerEdas nes ofTqnIOSIPUE fohuONgUE B “LID “funoa v axezieus9}x9 ap [npes8 uIp Bino9p axed oyojuos 2p ‘wouowioss ap “gzeajnunstp wa (aLLIN}xa) rErBDKENUHOO aTe sitioumnast uy Homoystreay [MU Te 9 Uy 99 UID Bsap—aAop 9 (ouraqu FuryoqUNIHOD ape OqUM}) TeyReTES axwO UY BaNsEET rediod [ryoqunaoD (n[qureste yzvornaNsys YO BI9p 0 ysoUtOD Bo “purer [Rue we reIoyNe oyred wt aSopaaop as wustayKa axeoTUTUIOD / ULLaY i axeoyunUIOd oro BrOUTISIC| “xOT vaLeAI[BaL wy [eNA ound 18 yomndax pout wy amatzyuon axed ‘eeuropES 1 prepojoy asourrd “unzeo aque wy ‘axe9 ayeHFORGd 9p LOTT} Woe oosop outAor wreaNgnd woysae woxwzAfeAL LOE aneqduraxo ®P 000 0OT ap fem um axe sony yneuoy wy] “areydutaKe efeduue FrEUNsep ‘operaUOS HABOMpUOD v aLp}0"7 7 18 oxe[duroxa 9p 000 gzi Ut wreznyip aysa an aa D7 “ACH PT “eaTUONDe[a so[IABesaW [rIpaWLAey YIMRBDYNVIN VRIVIINDWOD 1 ZLLm4 COMUNICAREA MANAGERIALA camuri, Aceste consi rile si normele sociale pe care alti agenti le percep in mod intuitiv. Extinderea domeniutui practi locuri, mijloace, obiecte Extinderea practicilor de comunieare aduce 0 confirmare a cunostintelor, a competentelor, dar mai ales a modului de afi, ca sd reludm o tipologie frecventa. Aceast categorizare permite urmarirea gindirii manageriale, dar nu trebuie 8 conducd la ignorarea cheltuielilor care se stau la baza utilizanii, Daca distinctia competenté teoreticd / competentar practica / bune maniere structurea2s sistemele de reprezen- tare ale actorilor, ea se bazeaz nu numai pe fundamente clare si precise, dar si pe presupozitii care pun mai mult in lumina aceste sisteme de reprezentare decat realitatea. EP. Le Goff observa, in mod pertinent, eX ,notiunea con- fuza de cbune maniere» induce o apropiere psihologizanta si moralizanta in termeni de comportamente adecvate care permit manipularile cele mai grosolane” (Le Goff, 1999, p. 14). intotdeauna tripla distinctie competenta teoreticé / competenté practicé / bune maniere produce efecte reale asupra practicilor, pentru ca ele conduc la anumite opera- ti petentelor si, in acest sens, conditioneaza diviziunea social 8 muneii. Tmportanta crescuta acordat modului dea se comporta releva influenta comuniearii din perspectiva stapanirii afeo- , a controlului de sine, a interiorizarii dispozitiilor ). Aceste calitati sunt asteptate sau orice caz, fiecare dintre ei trebuie st raspunda acestor noi AUTORITATEA CONDUITE! INDIVIDUALE 1115, exigente, subordonandu-si comportamenti stau la baza modul ns, influenta bunelor co interiorul noilor forme de organizare a munci. Ea transpare Ja suprafaa, de-a lungul unei determinari, care se concen: treaza pe modul fn care aceste bune conduite se manifesta, semnifica si functioneaza pentru cei care le domina, ea si pentru cei care cunt deposedati de ele. intr-um mare numar de de gara si de aerogara, r de inchis le productie nu permitea acestor noi caracteristici ire persoane sa se exprime deplin. Aceste locuri s-au impus progresiv ea niste spat in inte- riorul cdrora logicile distincte (Bourdieu, 1985) ale excelentei manageriale pot si se desfasoare. Ele se dovedese diferite din doua puncte de vedere: mai intéi, pentru ca a avea accos Ta acestea inseamna sai faci deja parte dintre cei care nu sunt limita inte-un spatiu productiv inchis, datorita functiei lor; poi, pentru ca ele sunt locuri distinse prin excelenta, adica acolo unde toti se disting. ‘Marketing-ul diferitilor prestatori de serviciu vizavi de companii se concentreaza, de altfel, in jurul acestor logici de diferentiere. Companiile aeriene isi manifesta preocu- parea de a oferi clientilor lor servicii pe masura asteptarilor To, aie enna freaga ecoooiniea mile aventaje care reprezint comne de recunoastere intre initiati. In inte interesul pentru o asemenea procedura deeurge din tripla satisfactie care rezulta astfel pentru cl de avantaje pe masura calitafii sale; din punct de social, el este recunoscut de cei din exterior pentru calitateaoxny [204 uN-UT YoruedutoD [e [waIHID [O34 a} PY] “eoiBaqens sojrrjeuaoput vorwaryoue qetos ‘ad @ySamnzyst09 Bs. LODKA ae vdrype op junds mun voxezrumeUIp nes varvaLD ‘LeteserE Wy asopazouy cofeqtwaT O4L70FIp pjuIzord roruedwoo wIBoTES eatjeuy wap [ndoos no ‘yeyozt ‘soxny jaqoy wn-sxUT axeonpUCD 9p mpnyayttuoo varrunay “aunduut w wp ojftu uM ‘vauouIasE op ‘ammnsuco verequiryas req “estidoad vasezipeut0} vf axope vs vurunzoyop [-e Naytad qerees ad voswaumn|qnU [t Bs alngaxy awa ‘oIpny Loaun ‘zoyEquITIDS JojoeAwO UN ae nyfis vauowose tnun warezt{way “Bsro0[00 axwaTTLqout op onurewrp foun vorezeued 18 ajeuor}aoxa reyengts tou waxweTD nuqtod tourjns wore ep ound ysoon ur ‘1S mpmytiout Wwaao sopaatppargo [nant wy JopHULTETES waxTUNAL ap ‘njduIaxa 9p ‘equoa ayso ‘ouNYoe-oreiwAUt op ofETBUTUTOS nugUEg, “uopijasad Dango wy eperroseueu fonoed op oxsztpesouad wseaoe aBayajuy v nzjUad Myeotdxo ATLA aqestaL y 0q “torfonposd noo] no wiodex Witunaw 0 ‘zvo eauo uy ‘nes [ysOsUoD “wopstury ‘voxe[ozE soya od undurr usduroo ur 90 me aed aquOUITUaAa 9yS00y ‘9 “oreduton ap jBxtoD tHyMIayTEHOD ae ruNTUNaL ‘axsonp “too ap juntunas ‘9soz3u09 naquod ‘oxemIAY op ores nuqued so[4iaia9 tera}s019 apundeve vypowr 18 ampott oyLATTED ap AO[EMIPIOY B axINjona BISEIDY “SasBu09 op vpes vy yUKd oopta [eLroyeut poydurts ey ap ‘operoods quaurediya ap 16 naw “Turas ap tYPs no aynzpAaad 9505 ne oxeo opLMM|D}OY asvoxIUINU “ulewraSoueur ayer tquioos ap autoy Low 0ys908 waxop -Upx ‘diuyy \ejeow uy “yoaYax asatpoqoq To[o}ax erinfoA, ringer & yorBo[ 0 vasqor gueuZopred oreoy soyeND[eo-oLDTHE mun w nes oyeyTTs9 BUNg ap [AOU eoTTOMETS «3 ep @ringznes ap Heepow coun uossop apundsazoo eatorey aye TeUorouny eyse=oy “OYNd afomnqUAE IS yBo ‘auTap o Arvo 4 | TIVNaWIGNI aLINANOD vaLyLIOLNY apundsaro9 area ‘oye DEIYe 0 aquqttepow ap ouISeuN o visayox zon] ap oyUOUMAYSU Op yoop ‘aqeoms ap vqerSop reur equoa apse YOR EIT ‘ooTKIyO] ruorsayoad “8s BayELTEpOU -ouooo vs vazeynd 18 yeo ‘non ap equauMaysUT na AT wpayor 1a ‘pur umd uy Tapes uf aupsyfrumwas aa ‘eat ‘erqour epauecyoloy, unstp ariouny tSeo908 asour dopa aeNTAN Jof seyoECO pads pou ur ‘8 aoruyp} eyorgo oosTEARp ‘pow :8y}00e UT Joy LO[PeLTeLes BraO af axe ad Fay vu ut xojafeyuMAT wareayTwax UE ¥ISUOD axed ‘DarTpUT a}.TeO} oringizjox ap pow myseow yoojrod paur[d os oxerorjeuag aya educa ‘aysaatad 9] 29 waa0 uy “(990 Ja}OY ap axoUted ‘or}vo0y 9p aqnorgaa ‘aqme panaoqz) BmNyeH UT afe]HEAR axeroKFatIag soyTuvdios soplerrepes [2x0 & uy ¥ySUOO ‘ouaLroR apt -wio9 naquod ‘oreo yortioudda aqepLoTlIOD Op oF UN WASTE appuvoszad axutad vorpe ‘207009 nnaquod ourt}jnu urp 20z] 98 « ap tnddoos no ureBox8 us aqwaLA JojouwoTes vareUaAdoyy uns tao afeItRAs BI SOIoE BATE BS ‘vouamase ap ‘ayeod yrquatf ‘zor nsttex ap axouy Uy “AO Pio Lraw 9p sof vayetyEo axdsep auwosiad ap arent aunt mun vorsusosuy sare Te rep ‘reqWOUTENS nyorAsas tun voreayyiyn quod ‘20] s0pefeSaq opaseye ‘exeo OqLIA;TP LO[NO 9p Trey fot Tes sopIuDTS ouNdord aouD4y-ny “[ORISy _osero}glB9 axed Lo} efeBU wyy B] ro}UOUO,EdE ‘ararhuaraytp ap oppo] eaayar “yidy uy ester BS Jue re IuALTD @ vowgUIOSE 0 1S oxoInd ap oreo outas o7[8 18 B35, mysaoe oymsad 0A, MaNwrONT oENANae O nes oyUMYOdUIT Wh orpe ‘oworsoe apttur quexdayy pour Ws Pury YIVRIOVNYA VaYYDINAIOD 1 911118 | COMUNICAREA MANAGERIALA face sA se simta bine pe cei care nu au nici obiceiul, nici posibilitatea de a frecventa acest gen de locuri in cadrul lor profesionale, Altfel spus, este vorba de plasarea ea consolideaz dominarea social pe care ei o suporta pentru ca stapanesc foarte rar codurile sociale in uz.in acest: gen de locuri mai aparte; prin caracterul sau exceptional, ea tinde sa transforme sejurul lor de lucru intr-un fel de week-end mai mult sau mai putin festiv, pe durata caruia calitatea neobigmuita a odihnei, a vinurilor, din doua puncte de veder a atentiei personalului din hotel contribuie la indepartarea reprezentantului sindical cu preoeupari mediocre. Totusi, in urma reprezinta chiar motivul pre- le. Pe scurt, strategia care cuprinde acest gen de practici functioneaza in dowd registre diferite, dar conver- gente in ceea ce priveste efectele lor: consolidarea ineg resurselor cu scopul modifiearii echilibrului raport tarea unei forme particulare de complicitate, care consti in instaurarea unei relatii care acorda o gratificatie in mod special pentru acesti actor ‘Aceste forme de sociabilitate releva consolidarea logicilor tive specifice dinamicii relatiilor puterii in interioral drilor de cuvdnt in cadrul gedintelor sata dejunurilor care fi reunesc pe salariati demonstreaza pana la ce punct frontierele simbolice care divizeaza grupu- rile sociale in companii, departe de a disparea, cum sugerau anumite semne aparente, s-au mentinut, s-au transformat, ba chiar s-au intirit, faeand parte din conduita oamenilor. Terarhia sociala in interiorul companiilor mici sau mari nu se releva sub forma unui paternalism binevoitor sau sub forma unei condescendente nepreficute. Ba se mentine, dar solicité o alta gramaticd eare este in concordanta cu dowa principii: eficacitate in conduita salariatilor si iluzia de a conferi acestora un statut de actori autonomi. Existenta unei asemenea structuri ierarhice ii corespunde in mod deosebit AUTORITATEA CONDUITE! INDIVIDUALE | unei logici de difwzare a normelor de comportament exprimare, adiea a bunei conduite, care pleaca di companiei pentru a ajunge la baza. Acest fenomen evocd logica piramidala a procesului de civilizare ai de difwzare a normelor d raportul natura / cultura. El se dovedeste a ‘modalitatilor de infruntare intre agentii social de reprezentari si de atitudini specifie clasei lor sociale sau, si mai simply, specifice grupului lor profesional. Altfel spus, este necesara substituirea opozitiei natura / cultura cu cea cultura J cultura. Este important, de asemenea, sa subliniem faptul c& difuzarea acestor moduri de a fi se contureaza pe un sistem de constrangeri care impune salariatilor exigente care le sunt strdine initial. Modelul de difwzare a normelor impus de Bliag presupune o adeziune, ba chiar o atragere a bazei pentru normele de excelenta specific elitei. Se presupune, de asemenea, c& aceasta el mod contra dictoriu, sa generelizeze propriul satu mod de viata gi sa igi afirme diferenta. Insa, influenta competentelor profesionale releva un proces de impunere care nu vizeaza 0 forma de progres satt de elevare morala a tuturor salariatilor, ci 0 reproducere a raportului cocial inegal unei adaptari a fortei ‘de munca detinatori Cultura de companie si aculturatia manageriala Impunerea normelgr de comportament nu rezulta dintr-o june voluntarista. prin cultura de companie. jeriorul su diverse forme prim sens, cultura acopera ansamblul trasaturilor identitare care sunt caracteristice unei clase sociale sau unui grup mare de oameni, eare au in comun acelasi valori, acelasi fel de a fi, de a consuma, de a trai gi(ren our oruopey ap oxwedeweg g ag 8 e8eeI9 1 vo wag Uy wurtad yjurzeado pporputs Jox}t09 nayorso ydwos axeo xO -nuax ap 18 axenyeae op WaySTS mun e ByarOUCD voreZT|LOY ‘aOTHeLTEEs waxNON|MUT H)[OAzap ¥ ap tLIEOMpuOD vorednocasd qwop wAdjor Uy “ouNaL o-UY Mes qLIASOM Uy “EANZ—I0D ouoyst o-jUE voUYStz0 ae IST NU oTUedwoD ap wiyND “ny}iosuoo mun wut Ur ggBT UL vIvALD aFwIaID08 HISEIOE nua “(6-92 "dd 'p6BT “Yeu “2yLAOIOGT) suoRPDoRUNUAWUOD Cinouapy woreda -ramyna w Viseeoe pavaxsnyy 4ueaajax uyind ren “nyduraxa ye U “aUIpr0 koDe e{ arexope ap ‘ats aps103 r}oopos sutzupes [e arqUtion Jo] [apex op axfouny ut ‘réréuy a ap io[tinpadoud @ areprfosuod 0 ad 18 x ju09 FONTOqurIs iswaoy TBo[oo no odes uy oNyLaUT teUT soy90 ro eLLETES vorvogtye.8 ayuriad ‘auntias op AO[aurysts eurIDy qs yw2I[eI -sqour “TRoyoquTS oxeo Wi TuIpsO OT qeIHIeA Tau wad ayorpum ovo oxnaoword op WAHT WoIsIS uN 7ByOA “zap ® san3Knog eruedwop “terwedutoo aftioyeA vl soqEheut 8 B HONIBUIDISIS vaLRLapE BUITTEIOIp ¥ ap varednooa1d soye rout “1§ ourouMN soasMsax wareTON|saB Ur ‘arfesue ¥| sO[HEprpueD wrfosfas UE oyostHax as BINyIND wISLIOy “gorqnd wxoys 9p ojoourp oqueduron op Tumyno werapuyKe A|au aTUrey ap Joy BABA od 1S ZoTTOUILO vayERTBAOUI od snd aquadoy “yueugaxd pour uy undurt as aqoodse vaaqer, no w apeLresetreM trezeTey TOU RUgsU roys998 BTR oULOF apEANIBOLTEO TeUL LO[—d [we AMSA: hoqqey un Brayo (09-99 ‘dd ‘Zagr ‘YoH NOD eT “a ‘Ta: 9p q(S@n8Knog yetueduioy vareyUoZoAd “yuHUAT sozoqUE UR vosope wuwax azeo arodlo anseoe yesap 3[NUU Tey “TOTEFeLTEPES vorvordur 18 wozeanour ‘texerepe varwutuRayap “eat 121} TIVNaWONI IaLINaNOD vaiVLIsOLNY nuqued oyeztyn ay ys epqndassns ‘yueduo9 youn aoytoads axeqrjuapt sojequouray9 jnyqurestee ad ¥IEXE "ULE 0 yzwanowoad pms enLey.C wofeuET Lo}UIPRyESIoxs JOANyM joarqo un vo 18 ueBo[s ap faJ un wo aunduny as axed UIOD ap Banyno “ansy “BuGISod UAT YoOGuNS axerndreeUE ‘ap puluoy aouio evo uy ryteduoa HieUApL RALE[AL iup ou] BINy [no ouMos Ys Apu arwipauT WIENaDE “HORSTIMA aUNIZIA © ap wesAqNA “TIMYINO w BlEyTOUMIRSU TwUN ams 0 aids areoounye 0 18 4ep ‘ypmys aseoraunt yex0uOR 2 peojod piswaoy -a[bo0s fepzo TaxyouI0 qwexeM “uRyuods uoutouay op [oF un no wUNEapyoqUY ayopnaMy os wanyono ‘oqes JoysomTuDM vayDySIOAIp UZ “pZT[ETD op ypoIGO uN eo ‘ary 90s wowtoUuey um vd ounye UBM eyuazod as azeo nypno ware}gauy uy eimydns 0 yewoysreU axwZi[ey ArommnsUT BISvADY “(pEET ‘NOTMESUTES ‘yoI0Kg) TEmNAIND be F[RitoUMAASUY arE}ZAuT 0 o4foszop YS pu IWouOSUuEUE 9p auti9y ayfou “xaqu09 ysooe UY “arwzyftaio op ountstu.ap no BYNSAAUL asa wrUadOg juOpLp aySEBaL un BAd|aL rdimoo e ayemngyno fuNIsuoUTp Toun vorey90I9 -younuir ap sojoan20[00 oye 18 yeiquapr pzvammanys pxnyyno wIseaDR vO Yex]S ustueg °y ‘axeyuaza.dau ap aja ayes aay AOTEAMYEHO] vosEanx9 B op puYDAE (6961 ‘auxeqiy,@) efeuorieu opt soytoeds oxequoz axdox ap xojauTo} Sts [e 18 rOTLOTBa [e pUUTTIADap RIByweAw puTUMY vf YseT Ys vINGaN ‘aqeILIOINE vt PIELOdes Torhep—X ‘oto ‘Tevods pour uy 45 (sop ap ape, ‘nmuy apres “ehuRg) jet00s op ojjapou puyreduiog “youn at Ov [RyMOUNEYTOdOD urULEDOP wsNyIND 7a [NSU UT YO “woUaUTOSE Op "Pex}SHO ‘d Joy juade uidnse aoxBoyo1p0s-oyes 8 18 oreuosapoad soqojuaredaton saryoodstad wp “epeuOTsa] (pRsy “ose y] vzv} 9p [nooq ‘peuoreu YIVRIIDVNWA VaAYDINANOD 1 OzE122. | COMUNICAREA MANAGERIALA parte a acestui edificiu. A doua parte se axeazii pe val afirma fapt, la mol 8 facere a clientilor, adicd a vanzAii, Aceasta culturt a calitatii de serviciu nu prezinta suficienta originalitate, pentru ca ea se poate aplica mecanic cricérei companii ea last sa se intrevada in mod clar earaeterul su artificial. Acesta forme de cultura, Cultura de companie releva o gestionare a simbolicului, care urmareste indeplinirea obiectivelor manageriale. Dar este adevarat cio companie nu poate edifica singura exnihilo o cultura in totalitate artificial4, In primal rand, ‘mpune céutarea un trasdturi adecvate intre aspectele principale ale companiei si imaginea pe care ea doreste sé © promoveze prin intermediul comunicarii, Bsentialul consta in acceptarea de eatre salariati a culturii care li se impune. Supunerea lor se dovedeste dependenta de propria lor traiectorie sociala si profesionala. 0 putemica aculturatie prealabila, in special tebnicd, reprezinta a posteriori un factor de rezistenta al oricdrei forme de cultura, impusd ca supraimpresie, Pentru acest motiv, aculturatia manageriald se axeazé pe dou im- perative: depasirea formelor de aculturatie primar cu scopul dea se evita contradictille si rezistentele care decurg de aici; prezentarea intx-o forma care facliteazé asentimentul si care se fondeazé, la final, pe valori gi sisteme de reprezentare preexiste in analiza sa despre productia erei industriale, Marx subliniaza faptul c& disparitia meseriei a rezultat din meca- nizarea si din finalizarea procesului de disociere intre munca manuala gi pute | t | AUTORITATEA CONDUIT! INDIVIDUALE 1123 capitolele XIV gi XV). Din aceasta cauza, exploatares fortei nnea din punet de vedere tehnic gi economic a solicitat lominarii promovat de management 1 cere 0 subordonare a conduitelor individuale care nu se mai limiteazi la aceste aspecte corpo- rale, dar tind s& cuprinda modurile de a fi gi de a conduce ale salariatilor, adica aderarea lor Ia aceasta noua ordine de productie, Constrangerea nu releva, prin urmare, onece- sitate imediata inerenta procesului de fabricare, suprave- gherii sau randamentului inregistrat. Ba este interiorizata de salariati sub efectul aculturatiei lor. Privita din aceasta perspectiva, aculturatia releva un ‘deal de guvernare a salariatilor care urmareste depasirea i le, prin deter- 1a ordinea mana- Ba trece apoi prin formarea in cadrul sistemului scolar care predispuine individu! la 0 conformare la normele mediului profesional caruia ii este predestinat, Sistemul contribuie astfel la reproducerea corpurilor profo- ale care prezinta 0 identitate proprie. Daca gcolile de urmé s-a extins foarte mult spre ansamblul formatiilor profe- sionale care au cuprins necesitatea de a insoti dobandirea de competente tehnice prin ciale, care reprezinta garantii ale acomoda viitorul sau mediu profesional. Consolidarea procedurilor de selectie se bazeaza din ce {nce mai mult pe criterii care vizeaza desavarsirea acomo- profesional. Un rol special revine formarii profesionale continue, ver ‘Nu numai salariatii in fn ordinea comunicationala, dar, uneori, formarea profesionala continua reprezinta, pentru initiatorii ozitiil individului euANjeULIOU [HyBaPE BonpOAUT axea ‘mnsOVEEIEUT Te exepan ap [njound e] exeyat o8 nuatrd :yzwoptfosuoo as 18 yzwayaq™uI0D 88 axe9 J2OI90A top ap arfouny Uy axeULLIOY ap LOTSEAS [nupeD uy undue 98 18 ezeeznpp as ausou aysooy deat pads ‘approos Jojauzou pnysoyo quis waKozrTvod os \AIput zojayuoUe,tOduTOD w oatzeUZOU o donpoxd a8 9[89 vIsvooe ag “jedaxpUT nes HqIA aIqaT] a9 vo9D e ‘amepatoo ‘i$ nony op orfengrs uy ung TwauTe}IOdu09 un ay, ps omqan 90 vo09 v Batoy ans a¥o9p [pe a !ILAX9 zBAap PuvztoLeyTT ‘opeLoSeuEM IOpasyeIAdWY yrvaW0;KoD 98 arvULIO] UY NztAIpUT emg [MIpoUIZEyUT ULad oxhemngnoe Joja{mMpuod v axeuOpzOqns 0 ‘outage op “yordu, Bq "HNsmostp ¥| vasesepe feumMU ap ous qtaptp ep BrEAOMOId mn[NpEIIOs wareUONSeR “pARpOL 98 oxe9 Bl [euoLsoyoxd mmnrpowt soyroeds efa}uosxo Wp Ainoap autioM 9yseoy ~tOTLIOFwHH UE vORNS BBA tCIGD Mooun ‘osndunt ‘osrurstresy ‘aye[nomyon quns aperoos auLx0K 18 a mn oysa8 apes Uy vs atonoead vy ozayvoyar es onrnired mnjox 9p IANNIYStOo zOETRSOr qTINsUy a8 af vo mdey vox yTOef‘eaysa0e no JO[LUO}oe weuweLLBTTEUNG,‘apeUOISOpOI sopEems vorsjnas ‘aseosoume juns ali ueaL "Roe Uy “pyo arwauya op renga ‘oxyuoo ap trpuepde ‘orqnd uy yueAnd uo Isay Sua, “IUUNLUAOVOp- LUNN Faun [NIpRO [B poanyyna mpmjueroyooo vaxeanszur voundoxd ouaioyy, s@t_ 1 svnGiAGNt LINANOD vaLVLNOINY ‘suas ysaot Wf LOTENIOr HErvoERTpOO waroadsad wp BywATTEULAOG “ppewos varaiugnysti09 By ruosred rumidupe votequou Hiodxo eaape-1 ‘ap oop “e-re}paur ap yous Toysaae B Yor|aI0=} 2 ovetea ‘QL6T ‘ouasopy) taurezp~ yo ‘aoryned -exoy uindoos uy oyesoqeye [erituy “siGoHepod quounsxysut sorjazd un wo oundurt 9s fox ap oof ‘axjow ysooe na}UOg ‘euo|seyoad nes NYpaUH UEp L0jo9 aonsuaypeaes axtpuys ap sojaurarps ‘ropI0yen “TuararRyzoduToD ap sojauzoU BULLOJtIOD BA aS 1 ‘TenIDeTauT axepaA ap yond UIP GULIOF BA Os NU axeULLOy UE [NpLATpUT ‘ABKOOX snostp m-qurad ayezqexpaur jums nu axes ajunsouno ap axrpwreqop op joutiog exBapaud & ap ‘fapise “1S ajusouns peoap [nut reut “gjuaqeduroa o eonpe & ardsep wqzon ays0 “INOS Og ‘Teytsroattn 1 reyoos mmyUBUTE GANT aye 9[09 op 1op5 pow wy SuNstp a8 atv axequOMIa|S ‘eaaqyo od ezeazeq as woyso0e ‘arentio} ap zoqonaWAd ByuLALd Uy a[utroSeueur TaxSopoapr pundsarod area apeo ap oqerdoudy ‘elepoyoy osapanop 03 awa rh]aro0s ape 1S mmo ape TidaDt409 ang vy nv ofums oysaoe ‘orBojoyrsd wip ayeattap 09a] -aoygoads aysuiaypeawa wyutzaud area ‘axe -ofaurom v are}gaut ap wreBoq B1z240 ‘YounUE w axoonpuod op oyentqepour emrzopsuean & ap TRyBMONTEd whuyoA uted yyVALL oped ‘gg, tae Ednp ap wangounfuoo ur anpoad 98 OL, HUE und yordxa as apeufeuem tarjemynoe [e Jor sey ayeuorie>qunw0> jeieau je 1013aA ‘pnunuod ejeuoysayoid vareULO4 yotueduroo [rouaquT uyepunsyed v op voyey[epour uoweseueW ap auLI0y 1ojFou YIVRBOVNWH VaEVDININOD 1 ¥ZL126 | COMUNICAREA MANAGERIALA sub forma de sfatw al doilea dee elor de cate cerute de propriul saw me Utilizarea freeventa a f , de preconizari, de suge ige din interiorizarea, apoi di a fi, Autoscopia, care const in confruntarea actorul propria sa imagine, nu se rezuma numai la 0 luare la cu- in urma a defectelor gi a ealitatilor sale. vitate, Hle se referd la elocinta, ritmul si claritatea sa gi, de asemenea, la dispozitiile corpului, la gestica, la fizic ete. Chiar aceste criterii functioneaza ca niste norme care nu Daca initiatorul priveste din exterior intr-un mod susceptibil de a propune o evaluare a prestatiei sale, actorul, care devine spectator al propriei persoane, aplica aceste norme. Reactiile indivivilor, uneori puternice, reliefeaza dificultatea lor de a se recunoaste in imaginea pe care si-o creeaza ei insisi; acestea nu corespund intotdeauna idealului social in functie de care se evalueaza. tii au observat de mult timp acest fenomen de respingere de caitre clasele populare a acelora care, din cauza defectelor lor de elocinta si a felului lor de a fi, lasa totusi sii transpara o origine sociala identicd cu a lor. Acceptarea si identificarea cu imaginea de sine nu se realizeaza decit daca se dovedeste satisfacatoare in mod narcisist, altfel spus i care stigmate de origine sociala depreciativa zibile, Indivizii se evalueaza conform nor- nu sunt prea melor de exprimare care corespund claselor dominante ideale, aplicd lui (Bautier, 1994). Initiatorul iluzie prin introducerea unui punct de vedere aparent neutru AUTORITATEA CONDUITE! INDIVIDUALE 1127 prestatia, Aceasta ocultare induce opinia ca raportarea la sine gi raportarea I de vedere sociel: transformat in spectator d in mad pro- gresiv o forma, Ea conditioneazé normalizarea de sine care se realizeaz prin efortul de a adeeva expresia orald si cor- porala cu um ideal de exeelenta care se confunda cu normele sociale 5 lingvistice ale claselor dominante. Nhuzia spe acestui gen de practicd decurge, in a rénd, din igno- rarea resorturilor psihologice ale raportarilor la sine. A face din aceasta raportare o materie maleabila dupa bunul plac trimite la ocultarea relevarii structurarii subiectivitatii. Astfel se ignora faptul ca aceasta maleabilitate a rapor- tarii la sine nu este delimitata in mod universal, dar variaza puternic in functie de origine sociala, de varsta si de sex. Initiatori stiu din experienta 8 aceste exerciti de sutoscopie nu sunt traite fn acelasi fel de publicul alcatuit din tineri studenti gi de publicul format din adulti socializati din punct de vedere profesional. Hi stiu, de asemenea, c& acest gen de exercitiu provoaca react studiu si de originea sociala a publicului, Cu cat nivel scolar / profesional este mai ridicat, cu atat indiviaii dispun de capacitatea de a intretine un raport Aproape experimental cu imagines despre i, permitandu-si sa se implice in acest gen de exercitiu. Altfel spus, concentrarea asupra propriei persoane, care fi corespunde organizarii expresi- vitdtii orale si corporale, se realizeazé cu atat de mult eficacitate incdt i funotie de originoa gi de pozitia Jor sociala, sunt p si se considere punete de refe- istanta psilfologica fafa de imaginea de sine care itd acest gen de exercitiu pentru a se dovedi eficace constituio, prin urmare, un factor determinant, determinat, in punet de vedere sociologic. Exista alte practici de formare care prelungese aceasta manageriala, Printre acestea, je referitoare la afirmarea de sine sau assertivenessola} & B89 ap aoryisd sojauaMHOUEY HuIpz0 varexedas reedop ¥ op viuuop o ad vzvozeq a8 torfiojousd woreyoazaq (ee “d ‘e96r ‘uoxasseg ‘uopazoquieyy, ‘nopamog) “.gunadxs 0] avo ad ojmhque 18 ormeideyse nies qurtsa yaTYTUOO o|LTEAS “yoreoU corfpeystqesuy nes cerloejsties» asauyop areo 18 yyefedure yuns area uy aanoarqo zope (NqUMOUTEA}OR UT xopZARpUN aTETBWUOZ ‘eudax ozardayinrid ys “eyioyjduat 20] viojouroyside ap oxjowny Ur ‘pu aperoos Faropoyysd are aarsepo aorya4 ‘tzo9sap ede aavo eauaporunutcan aye 18 atazdion.sedn ap atodoput pout uy :j9x38e euinzas os anFojoroos ap ang %] HXBON| Toye nepMUIO] 0 axe od yorUIOANd voRED ‘WIBEUVBIMA pUIIOy 0 qNs JOT Raxenfax puvytONy ‘oxodo Joysa08 & Banas auvznytp o RBa}TEIeS apo yeo no ‘yTLZOdUTT feur 79,8 no Jus TH_sodnsard oysooy “ULMarT exeq PI neys oxvo opirzodnsod ozoqnuatstp vs iu Tory w wan no ByUaTEATYDA ay Ys oreo YoYTIUINS FaEq O opeqtaUtsodxo tardopoytsd 1reytoo ¥ ap warednaoazd myo 10} BVO} MIMI “(pgB] “WLALIT) aonoeud opurednooasd 9 weANUL aT ENPATPUL for}EanpoUr e 1S MNT Hoqureutp o[tMosay watpeuE B Ap BhiLAOp ‘TeLSMpUT [nrpoUE G1 JopeLrePes varenanIonpond Bf axworayar JopLAEGS ~epnppad “ejuangur is vaxaquarps puratsd ouroygoud ad wos, Woy “IAI eUOMINAASUE FoUOIASE ToUN PAyDATGO ‘woULTOD 1] ‘eouy 8s osndstpard naa aja ‘apadse xoyumnus wiucatad aYo0p apEILO vqABaP PEN Oda pro wt ayezzpGour Jopp}unE! vouLIO vy NES oreo odasaid tojaedioutad 18 azvoyepUoy zojazUoMD|O woI0S -Spoiuy nx}ued raxSojoussd ajasins rey Bs omngaxy, 2an9 ofUtEas ay3008 ap yRaomoad ase: asndo axaqnd ap aurz0y toxyous0 8 18 9} routtazay9p Taxe9 aad as 9j odd ,vorezido| at 9[99 a[a}tIpa10 ¥pyostoD v ap fnosit nd tudo doujerjas 8 ap Ao] wo} my_oEdeo ‘o[e\D0s apa}urTs auclsap 621 | 3TYNQINGNI IaLINGNOD vaLVIRIOLNV ajunsouno ourjnd no oyqnd un-xyud ours s0yso00 voIE, -dlopox yzwanttony areo tmtttoo [Hsttas Bl BRETOTYEpUOAE woxET ope Sroproverirar aye apeuorsepord 18 ofe100s apfonstioyoersa ‘orjonpoad op toptaniso9 w eseomstx aunNsa8 o vordurt axe 18 aytieanoucd to4z0j asndns ‘{np2y 10} op euusTHRazO ouTiUOD area ‘Qay Iaoyes voyeDEdO zap TRdroULAd Uy BqIOA O7S—{ ‘qeIDYTUTNS ap Twopr umaxa wn no waNyBHAT wIVy “OTOH THEE op rid ‘areuum upd ‘gardxe as z0j (nsacong “ase nydarts Wand gums nu puyo tounge ‘opemyvorua 18 osnpar a4TvOF 28 ayesutaT vo9 op 18 vpouoriowanen warsue op rediourd uy Bqz0s O75 “quyoTemoo v B}uMyS op [oj tm vo YTBaso:S Up uNdUT os axe ‘attain sofajugs [2 atutapeoe jnduteo ur aqesoUa wa,SEounD spuudna eg “edun{ 2950 Oat ‘zeo}0y a8 avo -nyynse wy saje eur arnqurquoo aes axezi ap atlauny ur saupmins eidepe 15-2 op tndoos ni: 9sxonrp wf puoriowar v ap Inmnpout exdnse azaxytIOTOD a8 BS ‘aus ap arent re anrtrgdeys o gar}qo Bs mymprarpar aysurtad f Topdioupad w nes ropNBar wareieAUy go BIApISUOD og 2yR0) uy aLqeoT{de Jus axeo "YINpUOD op afouTroU BI aTENp “JAIPUT LofaywouEyrodwio9 wareMIOFtOD nzqUad warednooard ‘vaysooe wyeoy no “eredsuBsy Bs BSE A[RULIOG LO}SADR v BUILD eapeyreueg ‘(9g-ga “dd “Teer ‘wrAyeyg) ,°"* aIstTweX pANsUE (Brow ys ‘sey oy nu ys BuMIWos! joazap ws "("") a1 ys ure tas an Bs Bay erty Inds Bs TNS ws BTUTHOSKA ‘NEN MHEpaMT 0 wood © ¥ npys axwo sojLiaundnsaid & warqwayfuuias axadaarad o yxayo YIVREIOVNYN VRIVINWOD 1 @zL130. | COMUNICAREA MANAGERIALA menelor sociale, Aceasta vointa di nagtere presupunerii ca individului cu mediul sau. Un asemenea demers nu © wiile individualismului gi ale robinsonadelor care le ‘nsotese, nici chstacolele holismului care, in acest.caz, confer si in mod tuiese. Importanta acordata grupului prin psihologia sociala se putea explica prin preocuparea acesteia de a imita rigoarea stiintelor experimentale, fie cu riscul de a produce rezultate golite de orice semnificatie socinld, fie de a reproduce cu simplitate céteva adevaruri ale sensului comun. Dar re- Tuarea acestor studii in cadrul FPC se explica prin alte motive. Proximitatea aparenta cu experientele traite in mod direct reprezinta primul element; participantii at ia ca ceea ce le este prezentat corespunde cu cea in fiecare zi. In plus, acest gen de reprezentari ale grupului se aflé in concordanta cu existenta imediata, fara reflectie, a actorilor; acestia din urma percep grupul ca pe 0 realitate care are, pentru ea insasi, forta evidentei. Reprezentarile grupului si ale individului sunt in concor- danta cu presupozitiile ideologice solicitate de FPC. Ele sunt totodata in acord cu trajul cel mai naiv al actorilor si cu dorin{a celor care vor si impund sistemele de reprezentare in conformitate cu interesul conducerilor de companie. ‘Comunicare si competenta Locul acordat comunicarii in cadrul invaarii releva importanta crescuta a competentelor referitoare la modurile dea fi, dea se comporta, de a se exprima, Salariatii trebuie s& manifeste un ansamblu de dispozitii si de calitati care sf le permita s& indeplineasea noi exi acopera diferite categorii de bune con iciu. Insa doar aceasta ipoteza nu este su lutia patronatului, caracterizata prin slabirea patronatului patrimonial in profitul celui managerial implica formarea ‘unor elite conducatoare mai omogene. impartasirea aceleiagi urmarea de cursuri scolare lare sau identice consolideaza normele de comportament ale acestor elite. Prin urmare, ele impun gi generalizeaza propriul lor model de excelenta. Dar aceasta din urma forma de explicare nu ne mai permite s& ne dim seama de faptul cf toti sala- viata lor profesional, sunt determinati si ct functiilimitate de incadrare sau de coordonare urmeaza un invatamént in domer iu] comuni- nutin, iau cunostinta de exigentele de comu- nicare. Rezulté ci aceasta extindere releva o evolutic generala a modului de munca gi.a formelor de constrangore sociala in interiorul sav. ‘area acestor competenje de comunicare mu trebuie sf disimuleze neclaritatile si imprecizia definitiilor propuse, Exist dou moduri de a le invat care exista dej din perspectiva realizar lor concrete. Vizind acomodarea nevoilor pe termen mediu cu resursele disponibile, GPEC it atentia acordata comunicérii sub forma Se impun aici elementele informal contractului, eal 5 Nu lipsese, de altfel, teoriile care fondeazi GPEC pe dife- rentierea formelor de competente (Bernaud, 1999). Derivate ine, eft si9190s JO[LIA}LO [MpamOIUE UAL JoUUETES YNTEAD varoIpoH} vl amgtx}woo [a “wayLOD MICE “ayR) ved 0 vy danpod 08 nu yDajop 3s09¥ “wIEPOTD swag ‘a[B1008 Tzoderp op waxeouUap! Bf weKO} LN ‘aqouotseyouct ap HO] mmNINIw;S wa} Brqute UUM fapyse yOHExD as a9} -odwto 1038008 & YqUIS areZITEULLOg “azeN[BAa Uy AuST0U Pou wy uusroyu a9; oyuOUIOTO eysaDe TEP “BaRElEX vO}E, “laNjoalqo ozayuE.TeS YS avo YeNTTEpoU ay[NU ayT8OF BISTXO ‘nu yo reumnu nu Zozapaa ap ayound Pop wh tun pasjex tal [Sejaow ap afeuosiod rug Insts “ep wo wULIO ormmo9 9o}aqeduI09 “yxo}tOD S008 LY u0}00 axyeo op rrezryradad 0480 2] oxeo aattioqeays rarjauny w 18 (oye} UI) daxjovad JOT WeyeUOTIezado war}oodstod wp UeyNUL axopoa op ound qnutdoxd aurndturt eytod 18 jwaanaR v youHOqES vosoonpuOD Bf ‘HoUNU vaswZTttEBIO ¥] arwoILL9jex aTHaBoT voskauedyys YS ouPMI aszns—x Op [rawourestdap 8 atmndnsaid gagH Teun voreméysaq, ss snd [ape ‘uneivanyp aye ap asnd 1008 18 ooTuIOUOD9 ofTaS9TB ap Bley vasoundo ayutLad amwo arapofiew ap taynd Yun varoUT}qO nxqUad doyfrur uN [ese aurAep eg “[EqeyUOD nupstBox un vo [9j VI “TBHIZoLIOs EpBAop o aonpe ‘ngs NUISTPEULIOY ulad ‘axe ALBULL}LB9] ap Teuowsepod yuown.sysu! un ByUYZamdar Ogg’ ‘axionpoad ap AOTLOSAATp vB 1S YC voLoynd wsuypeqeNuGD e HIIUEg ‘JOT iraoqovieo oxopoa Hungysa8 gg gp fargouo v axeoyde JONI 1LINGNOD valWLRoLny od ‘onan wad “ezeeytury axlorpexyuce BysBaOy ut opduys naqued “oferiuase 10] xofayueyedw09 do pour um-qur PrETwoTdxo oY YS ap wane ‘joxd op Jeatu un no wetrypes nagueg “oreyTUMT Lord D asapaaop 03 jddoput yod 9f axe ad opmiouny ‘ornnares ‘opruusren :saxoytt 1 TROT aSOLETBYS NU OED tou THxpeD ty JOT BaxELTOSU ‘asugxysar ayrwoy ery ‘@sUyAysoX rou djuayaduroa ap undstp azea ‘rhetioydyp wrind re copes Nantied “Dd JareaTO voremsyysap Bj Brojor 96 otiompUNLOD TTY “ndoquns op JOLAequTIDS 18 eye xoeLTeA ysndns ayo areo ‘pyeatid aruedaros o-nyur eydurgyuy as timo ‘du ariqers aanaaye ap oundsyp azea ‘oyqnd dy ap wuedwoo rau Mupro uy yreuor}eredo snyd uy aySopanop a8 Deg tot wares joazap ‘ends [apyTy “wHewatoR o[e ayuaRdayy opErequAIOS op Lop eUTeTes # aperoos thr ETIqour varenyuta.98 op ‘s9n0 aM} ap ayer apaoruzaynd ap aysaao] as ‘Qgfd’) Iysoe wzEq Bl BIS Av areziqeuories op [npeopy “Jeatid inqnzoy9es aostraywErED ‘ott oun JOjSsIMsaL TEUOT|Sos OTDACIYDY ap tawaTA aTRADIpwU AO] BARE UY BISKION QED MerIOAZap aypoads [xopETeg ane afuioradwoo Joyumere Te [qeztsasuT [raayoere0 ‘orenTeAd op sopEMpanosd B vymoUod worenTear UT InIENTGTE !oyeZDaMd so}eyWOUE snaysUt vfuasqe Y Te uM ‘oUtEMTN Zoppsmnsar B dxeUOTISOR ap [muouyredap vf ap wsuorseyoad qeTBIU Ne-of aw ad sopojuoyadutoo v aremnseur ap aoTuyoy oumayqord jrqeyraout pour uy JeamE[e Ne-s { Mfuajaduos op Tea HUNTON, “DyED oyuEpTp snpe ne-s ajopow z0ysaoe wanUyETUY ery Ne apeuDsrad ajurayadunoo Spmype oder & varBUONSe Bl axeortTeyar ‘oTeyo0s ofuoIad enowoyred 18 ooray aiuayeduron ‘opetxozUOS oft} rheuazopUt B areTEN ap artiyyppede vy awotxopo1 ‘aantudo. ajuajadios :aquedmos Wp x0ja9 40] aleyeaqde wprfar ¥ ap 18 soy eAYoU exDard ap ndoos no viuoiod ‘woo ap Tojody) undosd ojapout ofoqLioytp ‘oLHojoyssd wp YIVROVNVIN VRIVIINNOD 1 ZEL134 | COMUNICAREA MANAGERIALA negate. Rvaluatorul pare cd apreciaza gradul de acomodare salariatului si calitatile cerute de functia ¢. Aceasti apreciere este cu atdt mai uutin vieibi pe Limita acestor competente conditioneaza desfagurarea ‘unui joc social in interiorul caruia judecattile respective ale unor actori asupra celorlalti joaca un rol din ce in ce mai important, Acest fenomen se altura depasirii unei logici a trimiténd la un model de organizare relativ stabil. El se substituie unei logiei de evaluare axate asupra indi- vidului, a performantelor gi ealitatilor sale, asupra dinilor si a potentelor sale. Ea se supune unei le: astfel, retributia mancii se refer& mai putin la functia indeplinita si la ealitatile cerute de decait la disporitiile potentiale al izare crescAnda a remuneratiei sia majoritatii formelor de retributie a muneii are drept consecinfa aparitia unui criteriu cu atét mai vag eu cat in el se suprapun calitati tehnice si psihologice: profesiona- lismul (Bustache, 1996, p. 129). ‘Actorul intretine, in consecinta un raport de permanent autoevaluare, deoarece competenta nu decurge din achizi tionarea unei competent, ci integreaza elementele infor: male, referitoare la personalitatea sila felurile de a fi. Acest raport de autoevaluare este cu atat mai pregnant pentru agentii sociali cu cit acestia stiu cd prin actiunea si prin persoana lor se incadreazi intr-un spatiu de munca in interiorul cdruia se supun in permanenta judecatilor de evaluare, Aceste evolutii eoncretizeaza vointa patronatulu in 1998, un raport al Medef continea aceasta serie de afirmatii: ,Competenta reprezinta 0 combinatie de cu- nostinte, de competente, de experienta si conduite Ea const in realizarea ca concreta in situatii profesionale incepand cu eare poate fi validata (...) Brigenta actual de polivalenta, de adaptabilitate, de reactie, determina com- AUTORITATEA CONDUITE! INDIVIDUALE 1135, paniile sa iasa din sistemul taylorian de adaptare a profe- Tocul de munea pentru a tinde eatre o organizare Aceasta ia in calcul competente profesionale indu-le gi credndwle pe cele care i care sunt necesare maine ate in eeea ce priveste sbuie s& isi organizeze portofoliul de competente sau sa si-] aproprie suficient pentru e-] putea completa si pentru a se implica in obtinerea noilor com- petente si pentru a lua parte Ia invafarea care urmeaza” eynnud, 2001, pp, 918) lipsa criteriilor explicite care pot distinge aceste competente comunicationale, se impun criteriile informal Ele se bazeaza pe elemente acceptate de toti agenti supusi gi conditionati de aceeasi inginerie sociela (Villette, 1992), Cresterea rolului jucat chiar de aceste competente prelungeste logicile de evolutie sociala. Daca aceste logici trimit fn principal la preocuparea managementului de a ipune o forma de aculturatie de natura si neutralizeze sionala, Diferentele sociale tind 84 se estompeze pentru cineva din exterior. Regulile care contribuie la per- o slaba pentru cei care nu sunt initiati. Logicile de diferentiore ierarhica se estompeaza sub efectul muneii de eufemizare care nu apare niciodata atét de clara ca in tacticile de tutuire dintre conducitori si angajati sau in stilul relaxat, cool, specific unor medi, gum sunt cele de start-up. Aparenta abolire a distantei sociale care se manifesta prin tutuire ascunde in fapt caracterul tranzitiv al relatiei pentru conso- lidarea caracterului inegalitar. Influenta acestor competente comunicationale decurge in parte din caracterul lor implicit gi din consecintele practice ale acestei absente de explicitare. Actorii intra intr-un jocaed] wep ‘ayuo3iaatp piuarede ut ‘osaooxd enop ad ‘dug op ‘vzwazeq e8 ofsuor}earunuioa soja}uayaduon wasapuryxg| |TONpLATpUL BOpaduIOD ap 18 eVwETEG 81008 ap [wapt vo waxeotuNTO9 ap TAvZLA aTerD0s sopLIMy LOGE TeaMBguodei w 18 JoqLEINWAp ¥ azlUYapad ap axeDsrU o “pop “wzeayorfax oympuoo aung zOysooe wjuaNyUl ‘axdxo [nyox}Uod “ejous no arKoyjox Prysoder 207e vanugdyys) eympuoo sung ays09v v| oanjefar ofajuesixa 8 Caretta ap afepads ousoy foun varouye ‘voyeyToU nyotteAy) asoxoyToUNUT BIeLA ap [Npour By oNp “woo avo aquidioutsd youre} no woutse} uroundo ys jLqIsod JV ‘9[eueseuvur opoyens ep wyzaouord pwo9 ating foun wox#o] oop sxOALKEN 48908 Op UrBAyS TeU red nu oqut 1g "sraaqun ySaae ep otuos eye ery “ULEAIS 289 90 ¥o09 vy as-npuByodes ‘arjtzodo Ld “aysouyap 08 eg "euntzdxa v op ‘woopnt v op ‘adaaxad as v ep ‘rpugd v ap pores POsvaroyOUNU BALIN yf ejuouaTEdy (Ge 4 “eg6r ‘naqnesuEg) royeaUMsar w nex aASA [RysOx xO] voured utp aura 99 ¥aa9 nes YoHoUNUT nuttad aysa 39 ¥980 ung 9389 :pse[a ap [neroqLAD op arfouny uy uoUreo op aqwerTsuE 40a uLen vf Sunfe area emypno 1S BorBMLAOGUT SY (7) Moud » treagquapt foun 1 ‘Stoatun msa9e soytoads apeyrTqeTOos ap sofauLI0} Te 18 noo ypUNaE TOE: q yensqns s0oy ar woyeWHOfeUt ap asyyedut ‘ounuoo a}uaciodxa foun oye aqtouropo wjutzardas ‘nes [repou no [MwIUOD [B}O} adnan 8 wry edyos oqeod as nu avo ap [e008 unsap mun wayeynoud 18 xep “eevarouad 0 axe ad huutayns i$ younar vrexnp ap Bsnpur EPEUAUT BaxejapoUl YO UIE [ “ype08 BU TSsBOoN Hf PjuoMnreds ap IMuaUAUDS voydxo 8 nuquag “SaxoyfounUT they UApT ToyseNe oyLIMNyWOD asvinyos naynesureg °y ‘ponD.) nb grrMWapyT “es vayLE: umn] 19989d8 fofINpoAd Te arApan ap [Ayo reads pour 41 | FIVNGIAIONI BLINGNOD VaivLINOINY aarjwagruutes ‘oxey Uap! LNqysET} oyuINUL operULLANS ay vs \skad” UIp auaZOUIO Ke ayvayfttN A120} (UI UIE}IAa US aesaQaU aySa IEC] “apEs oye macys 8 mynsop ‘ngexorounT Tuy doNSHDTOEID quoureyrodwoo op o[ouKoW By WHOFaR ou YS qwaTyNS 2489 “qrpmuroysttexy aysao" [Noe UI EN] v NAAKAg “TeeZT[eUASMpUT ‘oqemos euopt rordord & pred gyre o wT MxhUNO quoxour ‘oyoqmis [Njord yoseayyTd ES rinesard yee asay jut nes aoigojoursd apoowysqo ways ‘sunt}ezado ap u98 ys008 BeeaztTwar ‘aTeOTSEFOA xo] roqIOYErENy & 1S B[EIDOS oy TUVSe10 BETOVEp oY ‘ax BIOOR od Woop ToUOT}KoTENEIOD axapaa op qound wip Huayadwioo puny vo aurfax Ba WE NU 90 armors ap armrepour o dey ap wrurzardar ayeyoudo waswaay “warqo rdazp ours od as-npugny ‘tapout vidnse ‘wuorjoe v op oqepoedea waurourose 0 ap [e1D0s azapan ap yound vorfduag nut wa wo [nstes uy ‘eanyeu pou uy wire. 9489 axloedsonut ap wpeaop wisEaoy [ye as puyD punye ‘o[Us rApHOUOs.od wednse YY 2p pour wadnse YoUNUT 0 azaztTeed as Bs YBOUT [ARISE Spargo wo rsnsty aurs ad eny a8 ¥ ap waEyUleo ap FUNdsIp BS \qau wa Tg “BaNSODe ap atiouny ur payToUTEOdOO ozaqnpouT nngax voswaugdeys ys a}oauT Bs Inga GA ruorfeoruntaog tmwapt aT B[eTI0s apajttasrxe yoswaU opty BS FOIA WED ‘prAIpur azeoay ‘arlemsyuo Wseoe Up ojtaadro ap gandnsar aysardlxe ‘opsuorworumutos appitouttoprod ad eavaxe as guLIN Up Esso “arenTeAIOINE op ywoder WH [2 axe ap wioUN e eyLALeULIad arenpead ap YIVRIBOYNYMI V3EYDINNNOD 1 9EL138 | COMUNICAREA MANAGERIALA sn mod intrinsec. Primul se refers la omogenizarea diferitelor i profesionsie, la consolidarea de identitati segmentare specifice acestor medii, Ia influenta constrangerilor nor- trebuie si le respecte la munca si, zze in conduita lor. Al doilea se si verticala care evi- dentiaaa segmentarea crescéinda a acestor universuri Diferentierea orizontala decurge din dive sectoarelor de activitate, din absenta autonomi ‘a lumilor sociale, din specializarea lor din perspectiva tebnica siculturala. Diferentierea verticala decurge din prelungirea relatiilor de interdependenta (in interiorul acelei sau intre o companie si angajatii sii), digresiuni crescande din perspectiva schimbului de cunostinte sau a redistribuirii produselor de munca. Omogenizarea si diferentierea contribuie, deci, la acceasi care reflecta influenta logicilor de selectare a sitatile productiei. Aceste logici selective se bazeaza pe cele de reproductie sociala, fondate pe sistemul scolar si le prelungese. Ele se exercita in mod special din perspectiva strategiilor de cariera, a mobilitatii sociale cazul angajatilor. Omogenizaren si iferenirea sebazeas pe eal de le, colectivelor de munca in detrimentul celor mai vechi ritati, organice, bazate pe criterii de clasa, de profesie, de sare, Fiecare individ intretine un raport cu grupul wa mai putin apartenenta fondata pe o identitate social gi pe o comunitate de intevese decdt pe implicarea punctuald in functie de stratogi pe termen seurt. Nu numai aceste evolutii se dovedese legate de schim- barile de organizare, dar Ja transformarea sensului raportului de muneé pentru salariati, Simultan, in aceasta configurafie, competentele de comunicare, solicitate AUTORITATEA CONDUITE! INDIVIDUALE 1139 de organizare au, un rol determinant pentru actori. Ele le permit si dispund de o capacitate de a face fata situatiilor de munca in interiorul earora ei treb ish adapt oncordanta cu solicitarile variabile. le evolutie profesionala, sociala. In plus, daca aceasta 1 se alla in acord cu stapinirea competent comunicat) de sine, aptitudinea de a se conduce pe sine insugi condi- tioneaza accesul la pozitii ierarhice dominante. Selectiile succesive care se reslizeaza de la sistemul scolar pana la al promovarea interna, se realizeazA in functie de crite céror caracter neclar decurge din caracterul implicit tui gen de competenta, ‘In conditiile in care presupune actiunea initials a siste- mului educativ, recrutarea raméne unul dintre pivotii acestor logici selective, la fel ca si procesele de omogenizare si de di- ferentiore, ,Perioada actuala, observa F, Eymard-Duvernay si. Marchal, este marcata de difwzarea noilor conventii de competenta ac ra posturilor de munca nu mai constituie © baza principala a evolutiei. O nowd gramatica a compe- tentelor tinde sa se substituie celei care prevaleazi, Ea induce o discriminare mai puterniea intre indivizi. Catego- riile colective care definesc individul sunt de fapt readuse fn discutie: se inceared conturarea lor pentru perceperea competentelor individuale. In plus, se dezvoltd o concepti determinista a competentei: in loc 88 se formeze de-a hu unei vieti active, competenta reprezinta un potent nascut pentru o persoana” (Fymard-Duvernay, Marcha 1997,p. 18) + -Acest lung citat este o constatare. Competentele sanctio- nate printr-o diploma geolaré sau prin recunoasterea c carilor tehnice joaca intotdeauna un rol primordial. Insa, in evolutia pietei de hucru care se caracterizea7A printr-o ridicare a nivelului de invatare si printr-um dezechilibru intre oferta si cerere, competentele comunicationale sunt, de asemenea,BIOIHD TRIOLIEUL UE oFeWANE |p sOpoxuoeS whuaystKa josaxaqut atyoajoo pour uy eoaqod nu ¥ op [ndoos na ‘y[nur wosd aowout o[ nU Ys Sax 0 409 wonped voUDLIOSY “(geyUDAX [ROTA To ING Tenue EZTES UIP %EE aTPoUL UE) JuorpLE MINysoo BILIOWEP asunxe uring TediouLd quamouoo urs.reMy Bq ‘pyUOMUCD ‘aquedutod 0 touraque Wosyed vo aAK axeon|ptoD tp yueosiod © vo quoazagy ap [n3sop warasqo eywod as ‘eaLraltase ac] yswaoe ‘eau besoqit no varUOUTS Pjuayadmiod o yjnunadu Henares seo sate ap AyRITOYTOs ajurjgouns puwae Span pow ur yeuorexodo ‘rhemioy wep Hhetrees UE}ap Huor snouo9 YySeo8 ZoANOU ayjneH teu UMP Lo; MITACAT w Hosp Joyfiuatnouon jnoysayay* uy Loasop ,eevouea™ ojoyoUIquo BUDO TUWed “aoquresopta LETS UnduMT apg “twound oid oun vorwuozerd naquad axosIp tO] BarE}DE}UOD Uy ode ‘Yerypes rhuvsoxoyut eur roj90 wateoyUOpT WH NeySHOD BANDE aremDaK ap allorsed “areopirwa" ad oyezug, ‘PeB{OLyoUad axed ap apetoos sup [e [esoUes mnsoxoyUT yavoyMTETED “UouIAD} vy 8 a saraqtr OBySHBS [OPE OF ep “quiTyos ep ajeutioy wroayD [NAOLLOyUL UE ayeZnpTEAOK KAM eM Nes warp ap axtqasoop axdg tour ‘vou Bf Sorjard [ns0v0e aut}go w op jndoos no xojapaiax Jopasinsad woreatqiqout najuad zypBaad Sojaz zorvonpuod uy yeutaopsitE.} [1Oasap ‘TerTTUTE, jatesnyue und quougord pout wy oan younut ap Ems0q ap 3 tUp “FrewuLa}ap eyeIp ad JowsItoo mun aug od 2084 08 woe seyO “axefedie ao1L0 Bl yUaX jou uN 4409 pout UL | 3TVnaWaNI aLINGNOS valvuOINY queprodur jor un ‘eouaurose op ‘gouor ofp “Torus 241003 9 tuo uy vaxeyn9a1 ¥{ aMpttoD a4~}do09 ap aTLOrSo] va un yowof gleto0s 18 worjeadoad oye yu ip oor 1S fone aEAASTIp 19 fnfedroutid tioasap v poplar 8 Toru apTTeduIOD 18 Yor savy aqyuedutog naquad suunze9 aytzaytp afiqysod uns “ap ta pout uy “,aiadvo ap Loruga ap ayauiqea Bf vaxaSun9e 18 vareydods od queuSord pour uy ezvozeq os oxeynuDaI Op ‘ayempaoaad ‘hawyngap op tanysod naqued 16 wo fay ef ‘opeOMTTED res yu TeUE LIMYSod Mad your BzaLorfoRNy eprpuRD NES FYNV Bl woLaBMoAL aULIAyU] ad ‘estos esead wy queer unjunue weg ‘oqeyTDLfOs 9418} ano} UI Nes OVEN -wsuodsar ap tmysod ods aye|uoKIO jus 4yO No aw TwU anpoad as nu ayo eur ys omgaxy, “"Y v 9p [nIog “r}ess94t09 UH BaTypOAUEZDp ‘Teuorsayoud mpsraaqun voro|svouna uns uunD aqUOWKOTO VI OP pugoopd ygoap ‘oud n ayenyeaa ty yod nu eferefio aysa0e 8 areidzps ap ayeypedeo viseoay “aatynjoaa ajursouno ef 18 ORLA UITYDS [eI90s nepott un By axwydupe op ws worEyLoRdED op 4uoo puryar yorpe ‘sndnsaad perjutayod tn ap ‘288 taluaradutoo waeq ad qeyn.o—L urd Yeu 980 7 ‘un go mudvy gzvaxolins antstmureut ‘aoqno,g) aqpptpouosiad pr3199249 ap atfoun| wt wavouor}oo|as ¥o ‘Popse ‘vaxsounsas wooapay, sonsHCnog rayndrud [rapes Uy atu sojsunser waxuyjoazep naquiad [nUo}—NC, yun I -nqeu o[eipos prays ad 1Sysuy Ba BrEpUO ‘axEI008 Tar}a9q -98 varEIgnp B] omnquUD oxo atioajas op aopLMpooosd Te ayes ap pse ‘rediatran ‘ortmpeaosd 1 off viuarede 29 UL 20 utp BAat}UapEna ase oTeytA anol ap OjsoUK EURUELOSED pugrayLIO uiaap a}ttoyodutoo oysooe ‘[iqestedunoo foaru tm WT ‘axendaR ap o[oiso] wy quaropuodaud jor un aoeof ys aqeUIULLE}ap YIVRAOVNWIN VRRWOINAIOD | ObL142 | COMUNICAREA MANAGERIALA companiile concurente prezinta functii, mese1 pe sectoare, la marjele companiilor. Comunicarea apare, deci, in acelasi timp, sub forma unui ane a muncii i sub forma unei chei de jor sociale. Diviziunea mun- i, de competente, de tatea si in capacitatea vizilor de a comunica, adicd de a se afla in relate la locul de munca. In acest sens, daca aceasta comunicare are puncte comune cu un principiu care prezideaza destinele profe- sionale, acest lucru se intampla pentru cé ea fiecare individ, cu un ansamblu de dispozi a face apoi carierd. $i, daca ea reprezinta, in mod egal, 0 cheie de bolta a reconfigurarii raporturilor sociale, aceasta se intmplA pentru ca determing repartizarea fortei de munca in functie de noile necesitati sociale si economice. CAPITOLUL AL V-LEA Comunicarea conform normelor Calitatea caracterizeaza fn intregime diseursul mana gerial. Un lexic nou si invadator acopert acest fenomen: management prin calitate, calitate totalé, asigurarea de calitate, calificare, norme de calitate, referinta de calitate, preturi de non calitate etc. Prin amploarea sa, acest fenomen compromite orice ineereare de definire elementara. El nu poate fi retinut pentru un nou efect de moda. Nu trimite calitatea la noi modele de organizare a muncii?.,. la noi forme de rationalizare a acestei Ja munca in dimen- siunile sale sociale gi antropologic la redefinires rela. tiilor care privese mai multe companii? Daca se referd mai putin la caracteristicile produselor manufacturale decat la conformitatea sistemelor de producie cu normele de organizare a muncii, fenomenul califate releva, inainte de rice, logicile comunicationale. Mai multe constatari ne permit s& sprijinim aceasta afirmatie: ~ pentru o companie, afi califieat reprezinta o modalitate de a-ti valoriza propria imagine fata de partenerii sai si de arti credibiliza oferta in edutarea de noi ~in interior, demersurile de calitate se refera inainte de orice la relatiile intre actori, Ia formele de cooperare intre acestia, la transmiterpa informatiei; ndui pe actori in formalizarea procedurilor, ele impun o transformare a raportului lor de munea, a modului in eare traiese, gdndesc gi vorbesc; —calitatea apare, de asemenea, ea un instrument puternie de conducere a salariatilor care structureaza céimpul lor de informare si ii determina #8 actioneze dupa reguli comune.qseoy ‘Seoons axeur peur [ao ynosouNs v TerUodep voIyE[ED ‘Terptow toqzes vapop [2 vdng “whuA FIUUardar YONTY ‘ayeroose axqutow Lv} op gg arquiow Lav) op op op nt uyexpumnu Qs] ‘eaauian ¥| BieEqeIg “atonpoud op xojatALoW vorounduiy uted ‘orjonzysuovex ut Lo]. ywpzooe nxoynt YoYLMOA v Op BiULIOP BAofar axBaLo YISwAOY “| uLIOU BA[ogZap Bap a7TUP, LO}aIEIg PLUpUDIG uoTJEzTULBIQ. [BuO “FOqUT) OS WD vs ‘gyGL UL YOqZHT BAND yeIpoUNT “ULSEZO eT UP BUOYS! exdsUE Is “aO[HURdWCD IQuESUE Bf BSUNXa 18 ByvaoWOrd wZy}se vo oYS0 UM vse “wAyEINED ozeouey owizou s0[aur spd exjueds euuuayap # nuqued yoy aids oozeorus as OLY ‘seated wreogyea foun w saoons aret wavy varesuey van “mMroqzyat [NITSIy}s wT “(900g ‘Koysog) ‘vor|seuop waays pottod ap peas qrumue un neuozond axvo osofeuaut J0f>IR HusonpoxU! eotL0 ap oquteur vapundses axed! seooud un maysU yo wyuse Koypog “y atinqoaa eyseaoe pave uy “uN vorsur waxede 1oqzer vdnp IGE ‘BEET ALqUIOLOU UE a83q ap yaxoop mun nqaaIq0 29H & naquad gg, xopue uy aumndutas gapr wyseace "IEC “ese “uayTn 9989 oxeayt[BO op dfauuz0U enJoAZap B ap Baap] “101 nd JOjasnpord woxUpTutzoFU09 18 arfonpoxd ap ojoUL yeduioo waiayseu9 Y2voZIA xv ‘gpeLsnpur ind ad vasq a8 vg “Og6T Huw aids arom YON TY lovee ‘3x0 vortex) “aLL0}St ¥A]E O ore wISRADR “y/eLESNpUL voxEZ 99 wo09 Uy “HOUN yUNEZEAIp [myDRJE qus jajumadwoo v 1$ coptrasain terpuLUItS & ‘eSuny preamp ad “equzaudas as rpeyte9 Touroqqoud vasiéedop ‘nqurano oye ng “woLIRy ey BAN|PEANUTENT ‘loge ysoae Bo mydey aysa ‘oyw2 94 foxodo woRWIT[B ap Woop apuidap nu faUuay fun [e es S¥L_ 1 YOTENON NYOINOD VIEVIINNWOD qoqaaq mun [nuTEpes o9 quoMoW wap “urpBd ou vs oMgoxy avo ap apofoostad axqunp nun yo elop wrUE|qNs LOE, “AN ‘anbynuays uornstuend.0,p sadiouyig woxeson| UL “areoursyue (uIBuO ERP Jojo v voxepavard uLAd oud UE YordKO os {Jo fusaoons yo aumndnsasd ayvod as woep xeIyD ‘ypodse voHOZ} Te-8p tye [exluase pout uy ezeaémIE a8 OST 1OLAWIYEIE 8 1S oneqi[eo op Jo[NsIoWap Insta Uy THRIETE wHIO}ST Le, ‘ajound ayrumue uy opfoutod od axes orto, tEIOST BADTO uttI0 roxy aysooy “ayMILANDL Op JO] fusO}D9s tye axKOELO “IO StLOUIP [HyquUTEstEE UY “altURUIOD a7BO} | was ystroynsea ya, attzquBALO ap aopow aye.mTA ‘ape yums area ‘rofouLIOU wareyfoazap ‘OU UE ‘oreyTTAEIEd OD ap i ayeyunoas op riuexw8 oonpe & op [ndoos no ¥feLASNpUt arjonpoad ap apeutzou wioqu(o ¥ op vlutzop ‘vaxez ca agsa area ‘eiuaumuisad o18 Xl yse00U HPyI[e9 ezoUDS oxdsap axoundxa () qearenje> 29 20 “GIG “A ‘000g ‘WAG Wo[qTadstpy) 09 ap aporaras eyoraxe yod oqusaynd Tew INU 3459 FUBIPHOD OT eevauroand area aptaeytazardax axdsop usxourop ap ua mysooe Bjuonyfu yo axed as tu ‘Tedroutad naqjou yrutzasdax wysaoe 12t ‘oyred Bye ap ad “psu ‘ons ysaoe UL apez4|E}N ayaUINoOp azaroqe[a YS NES exEuaZoId viswooe vy adored ys thexaut woasap quns axeorunutod uy Insiqepeds 14 ‘nsDNy ysooe oT odvonTed ys xoyTHOUTBO woxOULA ‘woo Yorvaout 9s ‘auytlozoxd ap runttnax yaaZIUEBI0 93 ‘9[eS ajaanyoaiqo § [nsi9Ur 8 :eyeaqqaroads woxeoytmnut0 up ayred o vuneapiowuy wiuardar aja wo naqted ‘sized 0 op ad ‘gidurguy o8 wysuooe ‘opouorlearttaBa0 ciayoqunuI09 nqaruoutop (oy231{80 ap) tnsxourap aysaoe wnguye tou BOR" Jepse areUUUED Rsvede FRUNpeAd LoXog WO|AIoM SI YIVREOVNYAL YauYDINNNOD | beh146 | COMUNICAREA MANAGERIALA primul rand prin alaturarea a doi le de productie care rezulta din trans- fenomen se exp] fact punert american. Sub impulsul unor initiatori cur este W.E, Deming s-au dezvoltat metodele care vizeaza reducerea cos non calitate, bazate pe participarea salariatilor § iorarea continua a productiei. Aceste metode au reprezentat, succesul calitatii 4 la japonaise. K. Ishikawa o defines ca pe,un sistem de mijloace concepute pentru a produce in mod economic marfa sau serviciile ci convine exigent in ani ’80, in Franta, in momentul in care calitatea @ ‘nceput sa se impund, anumite persoane au denuntat o noua moda a cdrei disparifie rapida o preziceau, Este adevarat ‘ed cercurile de calitate au disparut, mu fara a lasa nigte urme, ce mai pot fi inca identificate in anumite practici parti- cipative. Dupa incheierea prime’ etape de admiratic gerata pentru calitate, aceasta din urma reaparea la sf {SO 9000 pe care se sprijina lle Asigurarii calitatii (Ansamblu de actiuni prestabilite si sistematice necesare pentru a acorda incre- derea adecvata in faptul cd un produs sau un serviciu va satisface exigentele date referitoare la calitate”, in confor- mitate cu norma NF X 60-120: 1987). {n aceasta relansare, un rol primordial la avut AFAQ. infiintata in 1988, AFA rezulta din dorintele convergente ale unor actori cum sunt AFNOR, mari cumparatori Renault, EDF, France Telecom, IBM, Peugeot, Posta) si organisme de control tehnic (Veritas, Laboratorul National de Experimente). Vocatia sa initiald consta in promovarea califioatii companiilor prin aplicarea normelor ISO ale seriei 9000, incepand cu sfarsitul anilor 70, tari eum sunt Canada le Nord lansaserA acest sistem care consté persoana tert pentru califieare, APAQ, eu ei cinci sute de auditori ai sAi, a beneficiat de un evasi monopol referitor la COMUNICAREA CONFORM NORMELOR | 147 rul companiilor care ficate sau care A ficarea a inceput sa crea: n-mod expon 1994, AFAQ indica faptul ea efectuase 2400 de cal re, Apoi, numarul calificarilor nu cfindu-se tuturor sectoarelar momentul in care intra in vigoare referenti al normelor ISO 9000, AFAQ singura numara peste 1500 di ‘ofera in prezent vieile, induednd prin insisi concurenta lor © mai mare flexibilitate, gi chiar o anumita toleranta in eliberarea pretioaselor calificari Cum se explicé admiratia actual exageraté pentru domersurile de calitate? Citiva factori pot oferi un rasy In primul rand, amploarea acestui fenomen, ireductibil la un simplu efect, se atageaza actiunii convergente a puterilor publicului gi a marilor grupuri industriale cu scopul de a promova calitatea. In spatele acestei denumiri generice uteri publice, apar diferti actori, La scara supranational, CEE a impins spre mijlocul anilor '80 generalizarea normelor ISO, scopul crearii unui spatiu cultural european, adick generalizarea normelor de productie, omogenizarea sistemelor gi, astfel, fa iferitelor forme de cooperare intre companii membre. Pe plan national, calitatea a beneficiat de sprijinul Ministerului Economie, Finantelor si Industriei, un a vvarat intermediar al interesului marilor gruputi industriale, Socretarul de stat al Industriei, Christian Pierret, prefata astfel Ghidul calitatii pentru PME-PML: ,Se conteaz pe zace mii de entitati care, datorita calificdri sistemului de asi- gurare a calitatii in functie de normele 9000, pot demonstra astiizi clientilor acestora si celor care le d tudinea lor de a stapéni calitatea produselor sia serviciilor lor. Daca imaginea calitatii franceze a inregistrat 0 ame-[eo ap siawiep mun wareuTULADIO( "wrolTeo op uBoqeNys opnradaxd rurltads yod 184 waysaau axKo to pupdaouy ‘arequityos op ontroynd xorA9] un Bo oxede vayey Tnpow op ooourp ‘resope-auy ours appre nayttad -rewioa podused ap [oy un vo wyurzand as ameoy[ED “UEd -tnoo aye teu soated oreo sopE aK HAeATLGNIS Te petiuese queunaysur un pyuyzardes vo yo nzjuad yuso}xo axvotU ‘wud oey.annonpord uy jniysvo ‘vououTase op ‘opturtad wo ‘a7, [v9 wow ap AOLLANYS00 ape BL oMgENUIOD Bo HORCT “we vs qjednoooad euneaproqur ‘uedwoa ap 4 sougstyes vo ‘oyuLano oy[e nd “erjonpord eaeararqe axE9 x -Bufeuorjounysip wareynduie uted zopecropes 804 vorey[oazop ‘kouaulase op ‘ayuied vy “Dre ap ByNzax area sopaSueNsu09 & 18 xopLMpaooad wareztpeunsoy ad oyuzE4 ‘uauraSeuew op outoysts z0TOU woreyjoazap eqtutsod vayent{ED ‘pays nud Uy -apsintsd 9420} 9p 1S apeurLPUI 9yv0} op aqmureduion ap henpEO [Nsaoons wora LOVES FTW recur apurgnyeaa up rex apte9f aso.or sof orfourysrp varede yo wooup) ervoytfeo w gorpe ‘wouts04 eT mmHsoooNs wrfuEES nur Tour 18 aysar0 aqwod yumns yyseade ‘WSomndnos LeU Moo No ayBIUNAFUOD ‘ToruE Te aystuRMULOD NAyUDg (@2 "A ‘g661 xequtep) oweossed ep gor ap urjnd reut op yuedwoo naqwod qwLyfes ad roueys 9p 909 OOT No oMpoUE Hy Upaoxo tp.8 ep ‘TheLIEpes ap QOS ap anu Tew Na 9 iquesue 8 1S jo “ToURYy a OOO OOT # OOO DE ANUY roredaxoD voy Op orjouny uy zutaea 90 eo FELUNU NU PeOIpLE LAOasAP GbL 1 -YOTSIION WYOINOD Va¥V>INAWOD vordxe arvoryes ards vorteduroo eprys & ap tndoos JOeuETs TepZTIGoU viuEyIOduT 18 HENydoFo Unga axes founur varsojdeary of vazeyjoazap wi foowysqo UN FeyLIZ -aadad v nt ayeyt[e9 ap OpNssoMp fe ARIURUY [MiARg ‘9yex}490 rorjonpoad afojuo3exo no pjiquyeduioo ‘oreaonyead op tranpoxd Jou waratmdsrp aqtutzad wyseaoe ‘snds [apy “aperTUAOFTOD Uuou ap nes apeqtfED WOU ap a[LENys0o aytAa aS ¥S IEDM [ayISe ‘equiop ojosnposd op wosoundstp ‘eouotuose op ‘eynuttod egy ‘orvuorztaords wr pangdna op mynostx voroundxo way ‘OTL -noos B auNMIsed ap TOPLANYSOO varasUyrS—x JapIsE aTuLIod voreyTeg ‘sns ty Sol ap ayexy arionpord ap apritptio9 arazot409— azapan ap ound wp ayeuraop wzojaae yUNdu ys ywoLeOKTY ne Wueduoo oysoor ‘exeayrqes ap tahuaSrxe [e 18 eyeatTeo op Jojtinsxowp frypouxoyuT uiad “y.4n98 og “axedtnoo op oft hear a -es aqednooard ‘nuedutos aftreur apttudno wayaqtqeo Yeaouord w ate LOWe ap aLOFayE wUIE[A, ‘jyoad op ‘wiursestioo uy “8 eye EALae ap BIUeYOdW BSINS O naytied yeyuozoddor ¥ 99 wood 8 woreAoMIONd Bf Janse pur “tywoo “porord now ysaoe oxds opeuoArayLE NU o7T20] YB) THgZ{uwB.0 [NIAUTOD Uy axaTESKIOD ap ajaraUHD Jojoustussio wreps UW] “WHerTEs Baxeaowioxd * uy qeoridur ne-s Yoaud wowe HV “OZ, torrue Inyndoout [9p avs rexgauo wpvotrad ur aqrUyap ‘opeHEEE apaATDaIqo no quowloSeuvan op sojewioysis w 1 YounuT v arearuesio op ‘urzoy ou soys208 eareAoUUOLK Bf Lo 18 MaLTUOD & LYNY (eiajaxd ‘ggg ‘Sun InstoD JaSND “A Trgaoreure ynsaoord Ut TWM-AWd OP exeur Teun rgUMM un eunsepiorut aSene v ruyuad [3 adutauoo va 8 nqued KO YuINS aT BIS 9 ap szeUtop Un-naT yeleBuE nw-s sopTMEdUOD varsIOfoM go Nad vidurgur os wyswooe ‘ue turn Asoo UE YorUADyNE arwzOY YIVREOVAWN VRVOINAIIOD 1 Be i150 | COMUNICAREA MANAGERIALA izarea unei configuratii unitare cu seopul de Formalizarea procedurilor Aceasti hegemonic a calitatii a provocat diferite eritii, eo pertinenta variabila, Demersurile de calitate ar fi uneori angajate sub efectul conformismului referitor la companie. Forta opiniei, fondata pe zelul inifiatorilor acestor demerstri ji va conduce astfel pe coducatorii de companie la pre- ocuparea pentru calitate firé sf misoare intotdeauna exact gradul de necesitate sau riscurile economice la care se expun cefectelor contra- lansate orbeste in importanta prefurilor de non calitate. Dar evaluarea rapor- ‘tului dintre prefurile de calitate si cele de non calitate se dovedeste deseori de o fiabilitate indoielnica, in functie de diversitatea tipurilor de preturi susceptible sa intre in acest gen de decont. Ba se sprijina pe dificultatea logica de a compara realitatea cu simple seenarii, daca nu este artificial si iei drept punet de plecare stimularile aleatoare sau modelele simplificatoare, Exemplele de studii sisten releva importanta preturilor calitatii sunt foarte rare, ca sa ‘nu spunem inexistente. Pentru micile companii, constranse st adopte un sistem contraproductiy, in ciuda ameliorérilor care pot fi aduse de formalizarea procedurilor, se dovedeste mai plauzibila ipoteza conform c&reia preturile de calitate Je pot invinge pe cele de non calitate. Intr-adevén, calitatea reprezinta un factor de determinare a rigiditatii organizarii, Formalizarea procedurilor determing pierderea capacitatii de reactie fata de companie, Ins, pentru PME-PMI, mai mult decét pentru companii foarte mici, reactia 1a cererile clientilor gi la evolutiile pietelor determina deseori succesu! gi esecul lor economic. In pl tice si aprofundate care COMUNICAREA CONFORM NORMELOR | 1 Ja. costuri adauga apoi timpului Aceasta deten consecinte, Poate rezult ridicate de realizare concreta a calitatii, se ‘osturile indirecte, introduse de prelungirea {n mod imutil al anumitor proceduri. Mai grav, remulta uneori diferite ordine generate in mod paradoxal de contradietia intr regulile cae trebuie se urmate pont stisTacorea In consecinta, salaviatii trebuie ed adopte o atitudine care const fie in simularea respectarii regutilo Ja exigeniele productiei. In ambele cazur, solutia se dove- deste nesatisfacatoare pentru acestia din punct de vedere moral. Ea plaseaza saleriatii intr-o situatie de dezorganizare, i mici si mijloci, calitatea reprezinta, de altfel, o modalitate utilizata cu scopul de a se dezvolta un manage- ment paradoxal care const: plasarea sal: ului intr-o situatie in care el incalea regulile care {i sunt impuse. ani, de asemenea, plecarile solicitate, ba chiar oncedierile de care au tendinta de a incdlea ordinele care, de fapt, sunt imposibil de respectat. In funoie de marile insatisfactii pe care le resimt salariatii din acest mediu, este necesar riscul de a introduce un turn over puternie, o lipsé crescdnda de im) care si noi tactici de rezistenta. Din alte puncte de vedere, calitatea se inrudeste cu revi- gorarea taylorism-ului, in special in functie de modalitatea de a obtine timp neproductiv, in functie de deposedarea‘HOMt|eo fauna wasoU|go “wawioy vf 'ezvaztA nu ares aqEyTvo ap LINsLOWp UL ¥zuaf sulle as “souSoqerys nes aorurouose sojostjom waneo UIP “(qheaystaqumpe “00 zion) 10] RAILS PyLIO;EP OY, redwoo ay ‘eyeidepeau aepas 1S arvoqBugaysu0 woud tpanop ne-8 are 0006 OST aT!L199120 eT waxoRmaax BIEy o307 -I[eo v] 89008 voae v ap waywaTTeqisod vw 4100} zope WHO BxQJO da]apypONA {8 rOAIpONA viuLsE}—A ap a[oWOIsIE “Le ‘Tansy ‘ol oppristimpoe.m e] vaxeayijeo wydepe v ap [ndoos to ‘vjuLejer ap weysts sj jntadosd qeypoazop ne-18 apeyIA “ov 9p axeoypas o}ruINUY “aArFwULLON wULLOFOX op oUIO}sIS ap ayeyistaatp o vystxe ‘xeaape-«qu] “QS] ajawz0U ap ojooutp apunxe 98 soumpasord warwztpediaos yo myduy woruyyqns wareztpeUA0} "OBO fax 99 “yoy op ars WysNADN Op AvztA, “p}9 yatuzouov9 viuopuadap 9p wroy spout yoy" exyuy yhANJ ap JO|LINyZodeA wE|npoAS ‘corjonpoad oye oynoseio sojojuadjxa ypundsex ys wo ad BurULTa}Op TL azw rosucyaysUOd :ayoodse roysa9R voRTITTOLoU 1 ormdsuen azeo tuoynd voreyuazasdar yyoop vadnype oT sta nu ‘oyziHP99 ap opooU “prnead ayseoR 20] 98) uyoxomnd op whumyuoo you sove yeur xep "wxan] v 2 pour tou wzearoquya as 29 xopruntsturosd opoyeds ty ‘ xqeo (yuotasete audsap Poansqe urjnd reut nes ynax yews mpnsmasrp opoyeds uy “goNOUAM UL-vo wuyzandar 99 wooo odaoued a8 & Brey TieIT[Eo vauesuldsax B[ ‘Aap -B-19u ‘sonpuno va vg “pre}uEME 18No} omgaN MEULY, “@1G"d “G96T ‘tOkog woraTadseyy) ,royRHTY um yyULeoLdon ‘vuurvos m BULLO Qs 1BO9P [ApITE ¥ISIXa AE yo Brznjauoo ey Bune axed ‘azer1fo aadsap jp oxsvou arrerdoxy* rorznouoo wawoywHUN By JOKE, woqisdsqyy y ad snpuoo ne-| LEP ayuauraye ays20y "wyteHON two9 0 Bs apury ‘sty ano spodse mysoou oyyy ESL | YOTSAION WYOINOD VaeVIINANOD ‘aseonsoajop winjosqs rune’ o w 8 jor Tep “wogprad & © ap yerapreuoo y oyvod gruy tnsnpord vo Toydey wort nna ‘siowlop mun [rapes uy ByeAouord “yeyTeo varEyedsaL feu NN HUY MINsnposd v qBo9p axjonposd ap inqnseooad 8 equiiap Teur 1S ojeuy J0[e9 v IY.ep axeTpamzeyUT z0[a} ceds varenquadoe Ur uqeasop Tour yystIOD azea [nxopwred op yyuazondar ays0 howe v voRD ap JuoUTOTA TYR wP) JojuoPe afasarequt azacud ws 98] area wh10} ap oder ayeneo ap ojuasixe sou apareds up optmase & reystico axed ‘eyCoaDaUy OpLTeAtrap axjuEp [NUN ZeAXSHeL TM[dwoxg “osord v pxwoLIo3[n Da}DFifIgD;UOU! BoLysTIES ¥ Op [ndoos no aytzaztp asard arjonpoxd ap ound tox} e] azazaty Bs HHoaun eingaxy {qno4 ‘po qnadey waxasqo [x “(966T ‘AMANEN) BISKaIE No HANIEBOT ay] oftasTxo ozoptacad ws OSU dey ‘TENT vamtradooR ns ‘ozeo azequour op zoqtandtrey ryqusuodsex axds qeseidop 2s arazonjand ap sojaqtaureyredap wanejoamp ehuroa aundutt Bap arannd eisva98 ‘sTIqowoIne ap BENSNpWT Uy “eo mde poratios O[LANON ‘gf ZO} sorphalesue voywstTeo ouduur v op aupro nep area Joao vayeytoedeo Ur EySUOD MeyTTeD Te eadINs ap Huo}ouy axyut uC TAL AJL a|LT}ELaL uy ososeSox 08 of HOIm[eBue / HuyepEs aptivyex eT sop ‘ppmTe op ‘oonpox 05 nu MerTTEo Te WasouO zoIDWIO IsOOY “arwztuedr0 uy ODT BIStKS 9x89 THPITTBIOATT aqforut aug teu yosvactedyys Bs waynd 104 To Yo waapt LO LOT -onnooprarur pugraBns ‘gpei0} wayert(e9 wld puyuauTadetceAt pugaotord eresoqe[oo ur ezasony Ws Zon pug foUnNe [eEDYeUNOD Jo] [ANPoTGO No eMYRBoT Ur epeosuT os MU LIAO TUE -fhstog “petraseueur wud eyseaoe od ‘Tedoutad ut ‘ezzezeq, (dure YIVWIOVNVW VaEVOINAWOD 1 ZSL154 1 COMUNICAREA MANAGERIALA {n acest cuz, demersul de calitate se reduce la ameliorarea functionarii interne a organizatiei si, mai ales, la incercarea de a transforma echilibr intr-un sens care sa fie demersu instrumentelor, metoc similare celor care se ut vizeaza calificarea. Normele ISO se impun ca find cele mai vizibile fapt, cele mai raspandite: ele se aplicé in acelasi timp mari companii si companiilor mici si mijlocii, ba chiar si companiilor foarte mici. In acest fel, o companie eum este Renault aliseaza calificarea sa ISO la fel ca un artizan. In cadrul sistemului referential din 1994, fuseser& propuse trei niveluri de calificare. Diferenta esentiala intre aceste sisteme, valabile pana in 2003, consta in extinderea lor: ISO 9001 cuprindea activitatile de concepere, de dezvoltare, de productie, instalare si prestatii asociate; ISO 9002, care cuprindea productia, instalatia si ceea ee ise mai ataseaza, in sfargit, ISO 9003 se limita la controlul si la verificarea finala. Daca ISO 9002 a reprezentat in jur de 75% din califi- rebuie s& finem cont totusi de o variabila care deter- mina alegerea normei, si anume: marimea unei companii. Intr-adevar, companiile, care detineau intre 60 si 300 de salariafi, au recurs foarte mult la ISO 9002. in opozitie cu companiile foarte mici, care detinea intre 1 si 19 salariati, 180 9003 a primat. In privinta marilor companii, cu peste 800 de salariati, acestea au optat cel mai adesea pentru o calificare bazata pe ISO 9001. Nivelul sistemului de refe- rrinté 2000, care se substituie celui din 1994, suprima aceasta distinctie, pentru a se concentra din nou asupra ISO 9001, revaauta si verificata. Aceasta evolutie se caract« portanta acordata orientari managerialea calitai, Ex marcheaza o noua schimbare care departeaza calitatea produsului, pentru a o atasa siste- urajat ea implica realizarea concreta a si a procedurilor identice sau jeaz in cadrul demersurilor care COMUNICAREA CONFORM NORMELOR | 155 mului de management (AFNOR, 2001). Ea releva mai ales care calificarea sau sa fie ealificate. O privire mai rauvoitoare ar interpreta aceasta evolutie ca pe o noua normativa, susceptibila de a aduce initiatorilor calita- ‘Verificarea operat asupra [SO 9001 si rectificdrile aduse acesteia implici trei tipuri de consecinte in functie de situatia ;portante, pe care vor trebui sa le faca companiile deja calificate in 9002 si 9009 pentru pastrarea calificarii; angajamentul total al majoritatea activitatilor companiei de la concepere pana la momentul de dupa vanzare. Ka trebuie, de asemenea, si se caracterizeze in mod obieetiv printr-o crestere a calitatii care 8a poata face obiectul unei evaluari in asa fel incit si ge- nereze, apoi, masuri de corijare. asupra aspectelor care sunt susceptibile de ameliorarea si formularea regulilor care au drept scop obtinerea calitatii, Astfel, vor fi definiti indicatorii (de fabricare, de rectificare, de tratare returnare, de satisfacere, de difuzare Ia prejuri (de a volum. Toate cadrul unui demers de ameliorare a e: apare, sub acest aspect, ca 0 forma a dorintei de re a organizarii. Este vorba, de exemplu, de incercarea de a ajunge la faptul ca toate serviciile sau toate unitatile deoes naquag “Gd ‘e661 ‘UUeD) abIt09 WBE 9s awa yuOsiad eoLI0 BALAUASAP PRqMOTI* ‘wu9}No 18 LAO} M}URTTa BOUNUOPL BTwHTEO ap o[e7TE9 [ASV unj-juayp Tox}efax myayopout wzuq od yoUNUT y odes voreitiofeur eANONUNS ¥ Ap YohULIOp “va 9B TUM pyeyNZas Nd a]Linpez wma 18 vo “puLtayx9 woo 1S yULtagUT voTROTUNUIOD axqUTP odo vatisydap wy] InqfrytOO wa areD greuOr}eorUNLKO viuoredsuex op [eopt ap Jaz mun apundser wayeq{ED ‘oqeyanonposd op 18 ayeIeo ap oLroreut Ut LopaUaBIxa © oreoIptr o ‘eueres naquod vo quapiao rgpouoBcuuUT JOU or}eoyTeUTeS o axe aquuioD o-jur aur Ys quay ad wuIMLOFP Lv op vjuLop ‘pues voLIOP [e UY “(GEET ‘addno) ayuLRIquOxa aja}uostxo ap nes rap o[B apenquona a[ttieLtea ap whey ysmnsex 0 ruedoo 10}{nur reUH wareuopIOoD PaBOnYIORy wiUEDJor ap aw9}sIS vouowasT soUN’ wjuEystKD BOR “guazedsureay fajise aySapoaop a8 ammo ronteduion © aioloiau ap whepedes vasmso10 Pyisy ‘atnrjoazrod ap ‘axeoatt 9p “tust[auorsojord ap xpeaop o no yupunasT as we -yULID]RD srworunwtod ap yuoumNaysut un wo ByuLZexd 9s vaEIH|E ‘puLgL [narud wy “umsony oyfnur you pagfax oy}yzodoad eurTTA, “(89d “2661 sways, nin [nsooow ayuued je ueaqunutoo wrjoun.y yzord 4OUN JE NIPTyS HE) £81 | YOTAMION WYOINOD V3EVIINNIWOD phyoxe ea aueo “ayjonposd varesosoru Baey 8 VaIVANE}SUL BUSH wa va “HSIEIS Up aE -oxjaumystp 29tt0 “orty09 ook10 opnjoxo wa axeo roXUNIO B oqverqvapt o,te0y wr}doou0a foun apundso.oo xe vA “LOLA joxo9 qWoap zeaape-zyur eas Je wOIEWTED “Fwrr[exouoS joxju0a op 1 yjuored “suey op ofenyt 0 18 «ep Tour HayZuEsz0 v orvayfeuor}ex op BUIOA 0 PISTKO ‘apL}0} THEHTED MmMIwapr ojazeds UL BIEIO} eo21UNWOD Nes BaIeWIe> ‘quwoaur nyquiesue un nejuad 98 YouNW ap Moo] Bf Mou exuEAzoqUT ‘oxieansyUOD ap wo8 qs008 Uy "vI0}S008 vULZOFUOD a8 v Op MIpHTsao—U téndns (uLIEpES nuued yedUENSHOD You ap snds [apys ‘uO u ap Barssoqsfo Lad BISepIUEUT 95 JoLMpsdard voreatTCUL “of ‘ywIT[BD 9p oF ‘wrequozaad 9489 tno “paaaquoUiae 08 BS 9p Vous [apise ayeTw ap 40} InN} entre vanTTqeys B18 earadaou09 wy apsueduroD Fyfe axeD azuq Bzeanqung Og] aaryeuow piUTEFaE ap afauaysTg “(Le6T -oxd treitTeo woxoUr}go nayKod otteduKoD ap ayeny afetouas ‘auosep area Jwournoop") o7eTI[ED ap jeNtTEUE ruinuap 9980 a9 wooo uy KasoLIOsteN Uf fod ‘syeWLmn JOT waxeyordxe uy wysu0D oxwo “yarxoTfor YoUNUE 0 ap FIEOSUE ‘489 goTEMpadord [8 foxtO9 op 1S axBsoTJOUE ap LOUNIA, “tryentteo ayotuadixa op quoo gun} ¥s ThetTeyes ad ouuEop ep ‘Aer TEU ag BS BISEADE TOU fay WEE Uy CHUTE oxottioa axapan ap jound wIp myn 2 op ‘wawaurase ap ‘ec\EOA YIVRISDVNVW VVIINANOD 1 9SE158 1 COMUNICAREA MANAGERIALA {foe responebil po actor, adioa de oifac of ectioneze j rational mod posibil fata de organizarea formal Calitatea nu ar fi putut beneficia de o primire favorabila din partea salariatilor daca nu regisea la ci editeva ecouri. Pare intotdeauna surprinzator si-i auzi pe salariati c& atribuie comunicarii statutul de Cauzd, care permite expli carea tuturor laturilor negative si tuturor disfunction tilor organizavii. Este suficient, inty-adevar, sti intrebi cova despre o amume problema pentru a-i auzi imediat spundnd ch este vorba despre o problema de comunicare. Ce indica ‘n acest caz eemnificantul comunicare? Se poate presupune imediat ca este vorba despre un simplu instrument de limbaj de eufemizare: a vorbi despre problemele de comunicare ne permite s& nu spunem ca relatiile conflictuale exista intre salariati sau c& lipsa de rigoare in executarea anumitor sarcini determina disfunctionalitati. Dar un asemenea instrument nu este neutru. El sugereazé faptul c& aceasta comunicare se inrudeste totodata cu un fel de stare sociala perfecta si cu o modalitatea care permite remedierea oricarei nereguli raportate la insdgi aceasta stare. Aceste presupozitii izarea calitatii pentru ca ele se regisese sinonime cu perfectiunea si, cu aceasta finalitate, de indrep- tare a tuturor disfunctionalitatilor raportate edtre seopul urmait, In acest cadru se desfagoard practici de comunicare care acopera diferitele etape ale demersurilor de calita nosticul de fezabilitate; definirea cimpului de a alegerea norm ducerii; form COMUNICAREA CONFORM NORMELOR | 159 bilizarea salayiatilor; compunerea grupurilor de proiecte; identificarea tate si bilantul non testul siste intr-un studiu de sinteza editat de AFNOR, C. Cerkevie reliefa caracterul coextensiv al comuniedrii in raport cu calitatea. Apropiata ca sens de cea manageriala, conceptia comunicdirii se baza pe norma ISO 9004-2 (6.3.2.3): ,Perso- nalul organismului de servieiu in special cel care trateaza fn mod direct eu cel care este sa fi dobindit calitatile si competentele necesare in comunicare (...) Mun in echipa, cum cunt rouniunilé de ameliorarea a calitati poate fi un mijloc eficace de ameliorare 2 comunicarii intre ‘membrii personalului si favorizarea unei atitudini coope- rative si participative in rezolvarea problemelor (...). Toate nivelurile ierarhice trebuie sa-si manifeste o aptitudine pentru comunicarea din interiorul orgs jului de serviciu. Existenta unui sistem de informare potrivit reprezinta un instrument esential pentru o bund comunicare si pentru realizarea serviciului” (Cerkevic, 195, p. 7). Etapele deter- rina interventia practicilor de comunicare sub diferite forme. generalizarii practic referinta normative inorice companie, recursul la un demers de-alitate care saz calificarea implica o transformare a raportului de sscriere a procedurilor urmate gi din ex} regulilor inainte de ® fi aplicate in executarea diferitelor sarcini. Standardizarea limbajului pe care o induce extin- derea normelor ISO se explica prin dowa fenomene corelate: introducerea unui lexi strain de cel al companiei si munca tare a limbaj consultantilor in cad: schimbarii conduc Ja difuzareaiqvsuodsex wo ozautuesep IE BS epuLy sorpur ap jnuiaysis are ad mpmquase yyndeat a8 visvaay “prposers ap 10 ‘ayeytfeuorjounysip op uquoA 2480 nu ‘ayeyUUeju0 wou ap [nzE9 UT “yIqusuodsor YexoprstO uae rimur reur nes jun ¥] farfinpoad ye quowou mxe20y aati9yod ut ‘sav0rd inys008 atuSuo prqisod erzpoord axeur reut waa no woyNUEpt v ap [dos no axvoLiqes op mmsooord vaxetn op [eriEUT UquOA wa Yor “arinjoaa BIseaoe UY aLOsU as VaLWDYLIDA ‘TopLOLAIOS Te [0 W [eLNSNpUY NINEWOP UIP Ysndsuer], “youu op [Hoo] B| Buorjon v op zo¢ATTEpoUr e x opeNpLATpUL ojaypuoD Rarwimjonys yrvezta are |ZoFUYTISUOD ap aUIOISIS BALOSEE “Sop 98 aUII[eo ap amMosaN soja|uaBIKS |RIquIESEE Uy areynduy ‘are3y jesuodsas “ejur9joy mrovad paso cons oreo axaynd ap outoy soqlou woxemnsyssop wt pPUUsTULEEUK EzapLIOS yosad wreazeg 2s aio ad upyuazaidax ap opoutoysts vl orBope o wUDIOS vy uadeueu artesnypoe ap [yn WounsysME un yyUtZaLdaL innlequny vorezprepuerg "Yo ango wexsoreott UL vuNeap JO} RzvaaryoUTy 98 2]9 ‘roUEAD} v] ‘yo Tuqued yout BLAdoud ardsop aoxBoqeays wyeuzzoyur aueind eur yeo puwsmarp ‘Injaxd azoatTeurUTW Ys NBO wAsooe ‘MoO! ayf ko eTSaIcU wp BS Hednooary Heueyes oxy op axemutstp j axepnmrs ap Noe) ‘aearou98 YS yyoop ayvod nu at}eansiyuD9 vouoUIEsE C, ‘oLZayTO [Oxo InuiN [TV—IqO 99%5 grvOd BS vIO}S900 vamoyde 9 nayued arsoyeBugestiog sojourx04 vases0qz|9 rode ‘oy nonoead PB BoseISEOUTIIO UT BAMSBUL oxo THysae FUMNS TaUTIsTD ‘eeu op oder moun wjuaystxe waa[ar yjdurpyur 93 99 wood st93 op 191 1 YOTAWYON WYOINOD VaeW>INNWOD voav y ‘YojwoytTYs nes yuByNsuOD “yrEFE UIP ouTArOyUT amv ‘wamna waatatad 15 1 ‘areonpuoo ap yea Mynx} waKeZN -suroysis 18 voxepurjxo teu oumdneard nu wareztfeULIOg, ‘aonpuod B najtiod afaxpea vavaztTM axe ad gemma op mnt suoder un yosvTen vs ap thepasodap [2309 a [eo ap optmszom “9p puaaud unto vse 10} aundstrey oHIUTEs nag ToyIpesuos osoxoqut wud opezrqwar Fequary op owaoy enop orjnostp Ut donpe axe arunMLI0yor op areqeays aof un yar|dutt ep ‘atinds as ao waa0 w wor ‘axg00.9 PIseaoy "Tenzn poo uN-~zyUr 1qIOA 7 TeXRr 20 vae0 ‘afetos apoutiow 16 atsaxdx ap afourzou dry 1Sepa98 ur epadsox aso ‘poo nou uN-n}UL adtwoude fequir] ap yuts0g 0 EL ap ‘stI98 BT [O10 VL ap Wa.L0004I, (g66t ‘oess1a], o(f “faze ‘Koys09) astios torsaxdxa ayEtsa}49 aysouydoput oxo (equa un-aUY ‘outAep <0 vos unds ws QyoUy [ose ‘ArKOYOr WO un wytsaooU Ja “huIDasUO9 Uy ‘argye wo SLASHED Y oyeod nu 1S thuase aru puryuods aeuaps0c9 ap afeutiog uxp oBmoap oawo “eyRAtaC addeoutte ‘yleoo] axezt{yn 0 wosape waaTar teeMTeI0 [aLeqUIT] cuony sa0e srs ap voaE w op yduy [ngduNs ap exayEp a0vy 98 90 Bo9d suI9s ap FoAw Y “YOUN ap rpmuodes B efeompet Teur arewojsuwr} 0 sompaxqur eq “TeutxopMT pour um-T}UT an$.as aa waao w wareyfortdxa wy [oT “Teo aunds as a9 waa9 e vaxaLIostes? by [Oru BUINZAL as NU arEZTTSULIOG ap way ‘THeEREyes op TeodoIw. Ojo -9ytp aoyfoods ‘ounds v op ayeuopt opyenfepour puryord ady ‘mIDtAras yeu wavovoaye ‘pur eaLlOp Te Uy “IS a9t YIVRISOYNWA VIVOINAIWOD 1 O91162 | COMUNICAREA MANAGERIALA Aceasta schema nu este neutra nici in presupozitiile sale, catii, Exista doud presuporitii. Prima decurge lealizarea procesului productiv. Orice disfunctiune, orice sabilitate. Pe de o parte, sistemul cuprinde un fel de stare de perfectionare si, pe de alta parte, orice neregul se rapor- teaza la o sursi individuala si umana. A doua presupune trimiterea Ja moralizarea muncii. Idea de greseald care decurge din aplicarea verificarii in interiorul demersurilor de calitate releva dorinta de a-1 face responsabil pe agent pentru a-] transforma in subiectul unor acte de care este obligat sa raspunda. Areferi o asemenea actiune la un agent in cadrul unui sistem de control permanent inseamna al situa in mod mecanie pe cel care actioneaza in situatia de a comite 0 ‘gregeald care poate fi sanctionata. Aceasti logica de ai face se bazeaza pe relatiile de putere, care indeparteaza verificarea unei logici de calitate pentru ao ataga unei logici de dominare. Ea implica trei tipuri de consecinte: realizavea conereta de nol instrumente de control de natura si satisfacd exigentele de verificare; 0 transfor- mare psihologicd a raportului fata de muned eare decurge din aceasta moralizare de a actiona; desfasurarea noilor tactici de reaistenta. Exemplul referintelor de calitate utilizate in analizarea dosarelor administrative ilustreaza acest fapt. La o prima vedere se pare ci Ref.Q se limiteaza la indicarea prin scrisori sau prin cifre a agentilor care luasera parte la realizarea unui document oarecare, Ele prezinta cel putin doua inte rese: a aduce clientilor sau utilizatorilor interni garantia fapta cé documentul a fost conceput, elaborat, realizat, controlat gi validat de diferiti agenti insareinati cu functii specifice in eadrul acestui proces; a materializa existen{a unei diviziuni a muncii codificate, rationale, in aga fel inedt sii se garanteze o calitate optimala a produselor. COMUNICAREA CONFORM NORMELOR | 163 Aceastai functionare ideala a Ref Q nu lasi 4 se intrevada in faptul ca dificultatea procedurii fi conduee pe agenti la incerearea de a 0 ocoli pe aceasta sau de a nu respecta decdt exigentele specifice ficcdrei etape. in cazul in care documentul nu se dovedeste conform calitatii asteptate, greseala tinde sa fie imputata unuia dintre agentii care interveniserd, dar nu fara un anume caracter arbitra. Ultima referinta care atesta validarea documentului inain- tea comunicdrii sale desemneaza un actor care ocupA 0 pozitie ierarhica dominanta. Validarea presupune, prin urmare, faptul ca, dupa verificarea persoanei abilitate sa-1 valideze, documentul sa fie judecat in conformitate cu exi- gentele de calitate. Insa, daca documentul prezinta defecte care exist ined din etapele anterioare elaborarii sale, (conce- ariabil, agentul care validase documentul va incerca sd situeze greseala (sau greselile) inaintea interventici sale. Altfel trebui sa sponsabilitate, dar mai ales pentru cd nu dispune de mijloace strategice pentru a-icontesta atribuirea, Imputarea se realizeaza, deci, conform unei logic ierarhice care releva arbitrarul inerent aplicarii acestui gen de procedura. Ea manifesta in princi- pal, dorinta manageriala de a-i face pe salariati a fie instrumentelor manageriale ale calitatii nu se o singura verificare. Preoeuparea de a-i face responsabili pe salariati cu scopul de a obtine de la ei nu doar 0 productivitate optima, ci si o implicare intelectuala ‘mai mare in munca lor, a incurajat deavoltarea autocontro- lului Guran, 1983, pp. 109-111), Intr-un studiu consacrat mea sistem in interiorul[89 vorvansitee 18 nquowodeuvur yzwauot}epuco oxe9 wana euLioN "yHPUTUUZa}Sp VoRDEAd axyeNyES O VT AOYLIOFOA ‘AL eungou jnutjuod [qe UN eA varoundoxd ¥] FemeuunT as PlULIOFOX op ejauoysig “jomtp port UL aftq -uoqdv ounzou nets vfurroyex op ouroysis ‘any ap ‘yqurzexdan venseay “a79 AO[LMNIO}s [e [oX}UCD ap nes ouMN|s3 op ‘oxo “ley ap guLIOU “ezeq ap vuLIOU “ypegatH ap yULIOU ‘oqe;ETeO ap PULIOW RUIN a9 KaeD AIS “BAISNIXa aUILON You w ‘puioytun w yorteoou vareoqde ud sue Y oyWod NUE AN|DATGO vouowiase Up “THeRtTeo ofojuosxo oovysi4es oxeD TUNE v un v BjaoWod waxentTwax aweZtA vaTOaITOLILLON, nqnuy}ion aafar nu aqe}T[29 ap Jo[LINSJ9NIap }uaso “9006 OST PiULTeyer 9p ejeuraysts ap wiyj vuliou ap unqroA you “eMLLOU ap nunrjow v oyeynsiqure varyfox o your wIstxG ‘oNpuod [Foxe {oje0 [nsox9qUT no aye} ULTOFUOD UF BUOr}oN e NayUOM qwaNyN:AS 4a jOMIS NAPE UN-UE aLLOSUE 98 o[es (9 “wHuLLop aaxt0 ap wtvas SUE NU ZOUOIUE BIVI_ BPRULLE -asLI9s0u ‘onpuoo afgdourrg (@p a ‘gee ‘ueypoure) oyerinay onagp tne yo Be *_uoed nes fruadoxd a1 *-auumnse 918 9s rode Inqaxy Joa a199 ad sopLaBUENS 1 oydqansand wy auEzOyStCEN 98 ys LEOIOR od Eur ¥isuoo meyTea mymyUoUTasecreM [NYEApE ansodnstt 0-8 rroypuRI you yay we Hy YoULTOA 218 TuoBugAysu09 v TeySUy TEMMEE voxwALIO;SUEA) eayeo wavazqcepere axe euoseuMar redioutig “OAEANS -u09 ap aucaqsis Wy mjmquade vasmnyis yucuLIO.9p [nIOxIED -onne waneorgian ‘Wee wareand|se YOUN ap [MIO] | ayeie> ud jmuawebeuey ‘ar@u peut ayspadop as ‘sayeyTqesuodsar ownse 1 Ys gay «Ufo o4¥ S91 1 YOTANYON IOINOD vasvIINNWOD ony Q -oxyuoo japuryxe wasefemnauy utd ‘07e} “ua ssieytyeuy epqnp foun opundsys aio axaonpuo op quotATAySUL uM qwoop BAdDITE wyLZaxcar ‘hu ‘Tuvoguion wanjodsiad mp “wayPTED “THINIoNToV!e}ME quvaormoumasur sotads TopapextOD w aamuydeRS ap vedi] up 1 “vyoqdxo elULIOp o-sHUIp eyfrax nu fexopEred Unpio UNE jRyMoUDBeUEYY “RIMUsTANEE oxeMIs o-HUE anos os vs ws orjeuists pow ut aqumpoodad erpedsou nu Bs wwayst pootqo pout ut aysoodsax y iod nut unzva aytuunue uy (9g “a ‘6661 oy) ,ptemoe appa oueMt roy UOHIO aye HHpex|UED aqueiBeyp feu sooo voreNSTHNUpE | whua|SH aad ‘oyoyunxoad op vorexpeow uid 1§ o}wedo wad syen~edo op tanta trum v aNMUSION gISeAOY “ey aouo vyezreaynau ayy ws WOU [a Be ay ‘oywuorjuot ay BS waxy aP-mpuEydoxpi coriounysrp ope treanduay op 1oLIHOT voxwONlap yeEAZTA ey ‘umoguioa optdputad romp ower} rrynfoedo waren) oxvorpoRstyesou JOppTeATN pagfeuoriounystp rau Jnzvo uw gaansax 20u0 ap theatad jus area ap Bxgy apeIedD ap rontaur mun vazeonposyuax aoxoout es rwade od purars9) “op 1 oyryaysnt je ‘ayduags teu ‘nes zojtunefoUES jasRy {oUt ap Jo] oof vy IUNAFL Os aw No ByaUUaLGOAE 320) sreyqouoriounystp 18 oparoajop ayeor pury>rpu ‘9[sI01 ahuaK edsueny yaidiourd aydea0e YS 2 “ostoo wy “pyeTe> w oquarTeR 1 yor{dd 95 ato [oxquoD ap soLmpaooxd ye OWE ut LOW -aodv pareutioysten ty xBa9pe-nhuy FSW [MYON WOLYY (14 ‘ga6t Hoy) ,yertmagtoa ne-s axvo no xo; caine ygo9p NE NU PUIED166 | COMUNICAREA MANAGERIALA © munca directa eu o logicd disciplinara. Ea impune muncitarului acea disciplina solicitata de exigentele productiei. Aceasta disciplina se ‘exercita asupra corpului, 2 gesturilor de indeplinit, a opera- tiunilor de respectat. Ha vizeazi de asemenea, determinarea reprezentarilor lor de informatii. Ceea ce ‘modifica calitatea in mod esential in logicile diseiplinare care au caracterizat munca prescrisa, consta in logica de elabo- rare a normelor, in conditiile lor de exercitare si, prin extin- dere, conducerea salariatilor. Norma raméne transcendent: mod partial, in raport snsul in care muncitorul conformeze conduits la ceea ce prescrie ea, Dar claborarea sa nu mai decurge din ingeniczitate, din calcul sidin unica dorinta a directorilor de productie, Ka releva'o dubla preocupare: definirea normei plecdnd de la prac a si asocierea actorilor la definirea acest borairea normei vizeaza cresterea eficientei tii productiei si a producti- care structureaza practicile si o mai mare operationalitate a acestora {in organizarea tayloriand, definirea muncii prescrise variaza in functie de specificitatea posturilor ocupate gi, mai ive ale productiei. Cu alte cuvinte, era yorba de fixarea unei cantitati de munca ideale care corespunde unei productivitati optime a salariatului, pentru 2.0 impune apoi ca norma majoritatii salariatilor eare ocupa posturi similare. In acest ca2, norma se impunea salariatului ea o constréngere pur exterioara pe care el nu o putea satisface, cu pretul renuntérii Ia o participare activa din i ta pe calitate, definirea partea sa, In organizarea muneii se bazeaza pe principit diferite. Nu mai este vorba COMUNICAREA CONFORM NORMELOR 1 167 despre a porni de Ja un ideal de productie sau de proc rparea pentru elaborarea de cdtre r practied, a normelor de tatea. Munca de indeplinit in cadrul demersului de ealitate va consta in strdngerea experientei muncitorilor fn aga fel incat si determine sa spuna cum este posibila productia in cele mai bune conditii, pentru a le cere apoi sa se conformeze la ceea ee ns rau impinsi si defineasca gi sa recumoasea drept ideal. {in acest gen de domers, elaborarea normei reprezinta 0 etapa esentiala pentru ca ea vizeaza aderarea salariatilor la organizarea de calitate pe eare trebuie apois8 0 reslizeze de subiecti supusi actiunii reglementatoare a normei. Definirea normei corespunde codificarii modalitatii optime dea actiona in eadrul procesului productiv. De aceea, norma conserva un caractor preseriptiv, constrangator, chiar daci ea nu mai este straina celor care o aplica si se aplica. Realizarea sa coneretA tinde, in mod paradoxal, sa restriinga nai mult autonomia lasata actorilor. Normele astfel borate amenajeazd pentru agent un ciimp de actiune in interiorul caruia nu trebuie numai sa se conformeze la ceca ce este prescris, dar si sA actioneze drept actor al norma- lizarii, adicd sé vegheze la aplicarea lor. Formalizarea preocuparilor si a procedurilor se bazeazat pe elaborarea normelor care vizeaza codificarea a ceca ce este de facut, indepartind ceea ce nu este de facut. Codifi- carea functioneaza, tleci, ca un instrument util al norma- lizarii practicilor in sensul in care actiunile ulterioare trebuie sii se conformeze cu ceea ce stabileste ea, Agentul care nu, respecta codificarea gresoste. comoditate; fie, intr-adevar, trebuie $A 0 ocoleasea pentruop wroqu werd od wequiyog “nove pay oupwes neaynd nO ouaqur runustimoad 18 tafteptaa w Bao} nsw v SANOSIp 1 BULLY qns PyeZryLp Sanfepur ysoy B vOPOTTED “HUEdHOD apunyed v ap (ndoas no ‘uvi04 feo wn jo WIp 2003 w naquod Memeo msmosyp vewradorde wy avo whnyusUt ap 18 LoIOE 9p tpawstyfozosd oo4z0 ap ayuren apundses “ig aye Bluey uy ‘nuedwioo uy vs vorwenyY ‘Mwaosgo ayfnuu TEU aundur ‘ueinp “yy “p18 Sumwag “gy (og, Hue wr yeyfoAzop ‘oqeayeo ap onsqeys [nyoxjuoa naquad) UeMayg "Y “M TO} ‘rHEUT w| oFTUAEN) auIB IO muTzo & fequIT] IMsBDE BjuaNyUT ‘061-09 X JIN foutxou mgt09) voqwnTeD axquy erourystp ATUL woyey[wo wou <(Lg6T “0G1-09 X AN Foutz0U uHLo;UOD) ,eNzVAadd aawzATN ap 10[a4 -Lafixa vasoaejsns uou" vy gzveuder as 329)9p Un “(LEG ‘OB1-09 X IN TowoU wxop09) sTfonau aaeysnyas & op Kaye ITIqIS fart nes awurtadxa {re by pumas as nut azeo axvarpeutaoy op 3aoyo mun yDaTqo ‘ont ap nowy ne wh 129 foyroads Toruyo, truouzoy, pqpaxd afou yurlluds 98 areo ad omnuazasdar op awaysis topou varemeystt peeaata oreo ryeyiTwO MNNE[NqBDOA voumNIstEdCD jad soe Ie waayar 98 axJeanyfnoe wISUDOY “opEHTTVO Op IAS Forap [Rxpso Uy TLrBAK||qOUE [= AxyBafOo [ruenoWeD ad vouBUE ‘982 ap ‘wzwapuoy as By “ezwaULIN [f a1vo ad aywyT[wo oadsap (equyune}paur od ‘pugs qnumad ur “ezvazeq a8 axteanynoe eyseeoy “Tonoead rou 18 wrpyuozaddos tou oundant 9] v niaued daqur soyaoe vadnse BareZI[.qoU uy pystOD ndoog “ayeytTZD uy axezrfeuLEOU BansuLs 1109 ap va.vzIuDBuo aysarenst 98 Baao 8 [nupeo Ur ayeanSeysap oxoBUBISUOD ap oyoULIOT 0p] reuu wunzas as nu 691 | YOTEMON WYOINOD VaeV>INNWOD sorta ‘oypydonse rojeyeynzas woroUr}go tt mnytIEAE "B]STIOD WA LOH eqtonied 120 yore} ysmnser emMBuTg ‘TantfoutEs KOSTA MU 8 ap ndoos no piUaTEA PuaMeMiZad ap LUIS foun waxoUTjax]UN yeLt eyes aqui yorjdury axea ‘faxjuoooyne od x peur [njox0o ad wrepugy ‘20 “aowotjo Tour sojypner v 18 soqeanpodead vosteyT0 Ixo ¥| tod aonpuod rv najtod ‘Tu1oLes tSveTeoR BavoNjDaya area uojoe rhuaptp vy axeoytzoyor optand opmreuizopur purus -Agjuoo vroysaoe varasUrysysar Ut BSD Ba {Ia}xe LOpUTEY|NS -uoo erjuaaroqUr yo naqued BANE[aY op WaT}xe aySapaaop os vajeyoedy “Whetea ape radtrezysu09 9 Wenaqy oun v soya ad vareandise wadnse nuqueg “thezia Joye a[oBoy cwdsusy oto Wy oroMOSou 9p 99| un gyuzoidar youn 9p xopandnas qnsoiseyUE UE prenpoye areziqemuuoy ap vounat ap ayuoure Uy “royeTEKHOD [eaoutoyu uy azoynd 9p ayetejas osauyapac as Braago [nant Uy das s0jouts0U vaswaoqe[y “wreuorfones ye 0p Teuorsayord ppsasex8 op mynxaeIw B oxoySvounded ov] ‘AXwaIpwor op 229 uy ‘uOULI, Bp ‘iS eaysnu ep tode ‘mnpnyecreyes exdnse yeyDTaKa josuo9 0 ef “ezey patad o-nur “aanputod wa. stp aunyjoues o varafeBue nu fouLIOW 8 aKEOpEDTT o Bf areoyaayas e[easaxs ‘wosope Tour [ap “gleasar8 o puryaopar wo quae mun gyeéordar y oyeod oxeoqeouy dots wINALO [ROLE -oqu ut anrzodstp weyooe ut pzvaxSoqut 08 apo zeq]“youNuT 9p yawn too Man Te Nvs sOETOAUT MmIMpUOUMEINBax Raped UE pis ypu vo roox0 SepooH Ne Nt ow op spoon InjoryuoD e ayrumug ur “wont ronpoud op opeanooigo yuydopuy v YIVRIDVNVWV VRIVOINAINOD 1 891170 | COMUINICAREA MANAGERIALA incadrare si consultanti, acest discurs va detine succesul pe Ea determina o reforma a sistemelor de reprezentari prin intermediul carora agentii percep si profeseazi. Aceasta reforma mai formare a raportului omului ew munca. Aculturatia referitoare la calitate vizeaza sail transforme pe salariat in propriul sau patron: acela prin care se exercita constringerile produetiei, altfel spus, cel pentru care, alienarea raportului cu practica sa se adaugi la deposedarea fortei de munca. In cadrul organizarii muneii, noile forme de putere care fnsotese extinderea comunicdrii se fnrudese cu aceste mijloace, in serviciul logiilor de productie, utilizate cu seopul dea extrage din forta de munca un maxim de valoare in plus. BIBLIOGRAFIE Avertisment semeut* ined ele reterige teoretice; ile descriptive, bogate tn instruc ‘ABNOR, Quaté et stées de management BO $000, HFNOR, 200 ‘Andolatto, D., Labbé, D., Sociologie des sndicats La Découverte, 2000, # 1, La recompostion du selait”, Le monde ct travail, sub ooidonarea ui Keigoat. J, Boutet,H. aot 0. Linnen, La Découvert, 1998. Anonyme, .La Participation Outre a or ‘Auer, P.. Riegler, CH, Le Posttyierime. Lenteprise comme lieu ‘apprentssage du changement orgerisationnel, ANACT, 1990. Auroux, J. Les droits des travaileus, La Documentation francase, 1982. ‘dOrgerisation, 1991 Bartoli, M., Diagnostic crenteprise. économique 4 éoreuve dy social, InterEitions, 1994, # Bautier, R, apres 2 rain P. 1994, + ent. fcalisaion de novels preiques ‘managésiales’,Réseaux, CNET, 1998, rr. 91. 8 Michun, S., Trouvé, P.,.Gestion des hommes & formation s petites entreprises’, Etudes / CEREO, 1999, rw. 72