n neobignuit sa vorbim ie ca gi cand ar mitat,,vor Identificarea intaritorilor trebuie sd se mai degraba metoi ~ Antecedentul trebuie si existe sarcini de rutina; de asemenea, trebuie stabilite si prezentate angajatilor (practice, asociate comportamentul dorit); ~ Angajatii trebuie s& primeasea feed-back in le nivelul de performanta atins: e preferabil . iar termenii in care se re psihice simelectuale timp in realizarea sare fivitatea gi susceptib it dezvoltate (iar feed-back-ul jportamentele dorite, atunci cand apar (0 imbui © propunere sau solutie la problem interior, etc) trebuie asociate constant cu intértorii stabilii la nivelul sarcinii, Teoria lui Hofstede -palierul culturii nationale Observatiile de mi tip de cultura natio de ce anumite modele manage seiizute in cadrul cultui 1 se manifest numai la nivel social ci se difu est-europene. Valo Aubrey Daniels, op ei COMUNICARE $1 CULTURA ORGANIZATIONALA | 165 op ‘are meritul de a sistematiza a istenja unor diferente intre 30 ‘rument concret de adaptare al mode- in cazul organiz: ale sau al aborare transnational care implic& si orga- nizatii In cazul particular ‘omportamentale, teoria Hofstede poate ajuta ca orientare pentru identificarca fritorilor, precum si pentru realizarea conexiunit intaritori- consecinte (creeaz un fundament pentru comuni- carea interna). in continuare se vor aminti dimensiuni al teoriei lui Hofstede, intrucat in ciuda notorietati e multe ori intelese gresit. Cele patru jerul culturii nafionale sunt putere (PDI ~ power distance index) masura_in_care membrii_mai_putin areal i se asteapta ca puterea s& fie distribuita inegal. Inegalitatea e definita mai degraba de jos in sus decdt 's in jos (masura in care actorii sociali simt e& pot inter- veni in luarea deciziilor politice). ’. Individualism- colectivism (indice individualism IDV): masura_in care indivizii_sunt integrati_ in grupurile sociale. La extrema jindividualista’jexist’ societati in care legitu- be: fiecare trebuie s& aia grija de ‘nsusi gi de familia-nucleu (Sof-sotie si copii). La extrema Golectvisis" Exist societal Tn care indivizii sume infegratt de ia nastere in grupuri puternice, coezive, adesea familii extinse (cu unchi, matusi si bunici) care continua s& protejeze vidul si la maturitate. Termenul ,colectivism” nu are un sens politic: se refera la grup nu la stat. stede* 7 Geert Hofstede, Managementul structurilor multicw tware-ul géndirii, Bucuresti, Editara Economic’, 2007, 'S www geert-hofstede.com, mai 2007.t COMUNICARE $1 CULTURA ORGANIZATIONALA | 167 Coeficienti pentru palierul national romanesti in urma cercetirilor re: Jofstede in majoritatea tari ‘urmatorii coeficientii pentru palierul culturii nationale pentru A fata. de putere este mare: firme) nu simt c& au le de a schimba ceva in au un nivel scdzut atat in ceea ce itica precum si la luarea det initiativa si de participare romani (prin translafie ang puterea efectiva de a schimba lucru -ompetitive dar nu la fel de mult ca barbatii. fare a incertitudinii (UAI — uncertaint i }: se refera la nivelul de toleranta al unei soci titi fata de incertitudine si ambiguitate. Indica masura”it societatii respective se simt confortabil/incon- jara/firma, gi prin urm: iveste participarea p i, un nivel seazut de | in situatii nestructurate, necunoscute, de cele obignuite, Societatile cu nivel inalt.de evitare . IDV: 30. Colectivism dezvolat: aseensiunea Tn firme oe se bazeaza pe apartenenta la grupuri, pe exploatarea puterii cca Je informatie si de relatie in dauna puterii de expert ce genereaza o slaba orient ali, Adesea in firme care se afirma prin c ‘ind modelului occidental se formatie si de 1a nivel exterior fiind promovate si egalitatea de sanse. Aceste persistent asupra performantet lor competenti, care asisti. la incipii de grup si de relatit si f obiective. (conservatoare) cauti s8 minimizeze po: inor astfel de rin norme stricte special la nivel sim credinta in Adevarul absolut. Yn acest tip de socie sunt naturi emotionale si mai degraba ext vel scazut de evitare ai ‘sunt mai toleranti fata de opit nuiti; se conduc dupa mai p i s permit ial, onala ca apartin fenomen, in care puterea de accentuat pe fund: membrii societatii mai pot oan ie latine europene, se observa din ee eevciate itul Hofstede, sunt mai ine} accentuind diferentele e. Orientarea pe termen lung & tiony. pentru: ~orrentarea pe lung” valorile asociate i iar pentru ..orientarea pe respectul pentru traditie ea dimen- ¢ valori precum castigul mat jegiat ate, deci o frec- competitia (competitia pentru resurse | venti mare a confictelor). : 0. Consecvatorismul este promuntat, dect rezis- tena la Schimbare este mare, i 2007. aa Taupanwwegeerthoftede com/botstede_ dimensions pip, mai168 | ADELA ROGOJINARU COMUNICARE $I CULTURA ORGANIZATIONALA | 169 e.LTO-:Nu aie esa oe eee acon ue de a abandon: upet “ind se intalnese obstacole de orice tip (lipsa de infe sau de cooperare). a valoare, este bine s& se ci companiilor in detrimentuil compet ¢. Consecvenja asocierii comportamentelor cu recompen- fe cooperarea in inte- famente - consecinfe, managerii je sa respecte regulile si con: formulate pentru tfel_angajajii nu vor acorda ritor. momentul Recomandari pentru managementul performant firmele romanesti le motivatoare joneze. preformant e important care ofera informal je si cu privire Jean Claude, Psihologia comunicarii ‘metode, Polirom, lagi, 2002 Daniels, Aubrey, Managementul performantei- ‘ de obtinere a rezultatelor maxime de la anga) Bucuresti, 2007 Hofstede, Geert, Managementul structurilor rale ~ software-ul gdndirii, Edivura Economica, 1996 lacob Dumitru, Cismaru Diana- Maria, Organizatia inte- Teorii_ si rategii Polirom, pentru prever icultu- rea dezvoltar tea de sistem deschis pentru igentd, zece feme de managementul organizatiilor, comuni- gaat sa fie selectati pe baza abilitat care.ro, Bucuresti 2003 si experientei, nu pe baza background-ului social. De asemenea Manolescu, A.. Managementul resurselor umane, Bucu- pentru prevenirea conflictelor datorate resti, Editura Economica, 2001170 | ADELA ROGOJINARU Mucchiel! Armand Coli Alex, Information et communication inten . Paris, 2001, 2005 Peters, T. J; Waterman, RH, In S cel Harper &Row, New York, Pee Pierce, W.David, Cheney, Carl D., Behavior Analysis Learning, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 200: | Sainsaulieu, Renaud, Sociologie de organisation et Ventreprise, Presse de Science Politiques et Dalloz, Paris, | http/www-geert-hofstede, mai 2007 http://psychology.about.com/gi/dynamic/offsite.htm?zi=1 | MANAGEMENTUL REPUTATIEL Rosemarie Haines Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, hike Bucuresti Facultatea de Administratie Publica rh2006ro@yahoo.com 1-0 viziune integratoare, organizatia poate fi conce- ee puta ca un grup uman, formal si durabil, cu un patrimoniu futohton, supus unei autoritati continue si care produce bunuri sau servicii apeland la calculul economic’. Incluzand notiunea grup uman, aceasta definitie ne obliga si ne completém n evident multiplele interac are cu mediul inconjurator, organi ymplex care evolueazé in contextul i sociale gi care are nevoie sa fie recunoscuta si pe considera organizatia ca un loc de intersectare a unui interior cu un exte- it decat un sistem, in care se intretaie multe fluxt jonal si cel financiar. Din necesitatea de a-si gestiona aceste fluxuri, organizatia jemporana este obligati si-si redefineasca limitele, nive- lele de interventie. ca si teritor ‘Mai mult ca oricdnd, astazi, este necesarao redefinirea lega- turii dintre sfera privata si sfera pul a fost abordata de Jurgen Habermas” si Primul recompune 0 actiune Aceast& problematica Jean Frangois Lyotard ymunicationala fondata pe o Mesure des resot Economica, p. 6, 1985. Cerf, 1987 si La pénsee pos 3 Frangois Lyotard, La con Minuit, Pars, 1979 Paris, Armand Col oderne, Editions Desia ll 172 | ADELA ROGOJINARU infelegere reciproca si a cu descomp slat e, eveniment major in instaurarea soc: ice. Trecerea de la opinia pul Progresiv, publ in publ id decat semnul major aparitia si prezenta din |, care utiizeaza pul pare a fiunsemn care traduce face parte din pol reaziio doza de civism, dov sitatea recompuner tive de la soc du vide, P iid COMUNICARE $! CULTURA ORGANIZAT! rat post-mediatica®. Aceasta expresie nu trebuie ci ca o nofiune care semni si viata privata je pe aceasta bari pat 0 mediere de tip ceptie si se intretaie, sa-si sci permutare, perturband raporturile clasice é ate. Acest nou spatiu se defineste osneah ogie, intre natura umand $i lema acum a unui nou raport ins on i tehnica, si anume, problema utilizarii creative sau mata lor de informare. Reconstructia unui spatiu pul diatied presupune, printre alte le contemporane nu mai pot fi orga tat de proclamat, ese in gic. Orga vviu, paradigma biologica insist exteriorul. Indiferent de nivelul de obseat, fa organism, infelegerea unui mediu vsitie in_considerare deschiderea informational, jeu ci are nivel primeste informatiile din exterior. In orci jpar formatiuni regulate autonome care se subext ansamblului printr-un mecanism de reglare la un anunasel de organizare, mai complex. Fiecare nivel de organiza mecanisme prin care se deschide, prin care se prods nai care permit autotransformarea, fiecare nivel menfiniaies in acelasi timp, intr-un cadru mai larg. Pentru ca ficcaesi!st se poati integra de a manierd functionala ansambiuli. ie siifie informat despre finalitatea ansamblului pentrucagisi participe activ la realizarea acestei finalitati. Alegerans- punde unei actiuni in care se angajeaz& partile ca rigusto formatie externa care s permitd organismul igure un echilibru in raport cu mediul Extrapolind, vom transfera acest model organizational, in acest caz fiind vorba de a primi si devia 8 Felix Guatari, Pour une éthi vergences franca-japonaises”, 1991 complex 1e des médias; coll on 74 ADE174 | ADELA ROGOJINARU aes Partenerilor, pentru asigura coerenta ac eGR CENT ase ceceatralizare, de delogare, Comimearerie teste tee ie penitent ae oe scrie in paradigma biologica feicsey oo aa "i latiei uni¢ irectionale a informa- Betas mee, eStUne © dub circulate retroactiv: de la sata organism si dela organism la cella. Comparaia cu Q logist permite punerea in evidenta a importantei informatiei pentru dezvoltarea unui mediu, f&cdnd posibila o mai buna descriere a societitii informationale in care crearea bogitiei rezida din ce in ce mai mult in schimbul de date, de informatii si de cunoaster Henri Laborit? face distinctia intre ceea ce el numeste infor- matie-structura si informatie-circulanta, afirmand ca orice organism este inchis asupra planului siu informatie-stru turd, protejandu-si identitatea si conservindu-si_ teri plecand de la un nivel de organizare. Astfel, problema const in a articula o informatie-structura la o inform: A deschide informatia-structura inseat vel de organizare superior, ceea ce perm bari introduse de informatia-cireulanta, fara mu formatia-structura si informatia-circulanta repre: doua regimuri diferite. Primul, opereazi o punere in forma a organismului, acest tip de informatie fiind lent presupunand ‘© mare perioada de timp (codul genetic). Al doilea este scurt rapid. O asemenea abordare are meritul de a nu opune in mod simplistnotiunea de deschidere si cea de inchidere si de a arata cio organizatie depinde foarte mult de cantitatea si de natura informatiei pe care este capabild si 0 trateze. Informatia~ culant& serveste organismului pentru ca acesta sd actioneze mai eficient asupra mediului inconjurator si pentru a ameliora informatia-structura. Aceste doua finalitati functionale sunt complementare. Prima opereaza, asupra bazei unui program cea de-a doua nu este predeterminata de 0 programare sau planificare, ea transformand, reciclind, introducand elemente pie > Henri Laborit, La nouvelle grille, Paris, Laffont, 1974. COMUNICARE $1 CULTURA ORGANIZATIONALA | 175 noi pentru a imbogati organismul asupra cary permitindu-i sa achizitioneze proprietat Distinctia operat de Laborit pune in evident doua tipuri de retroactiune: prima este negativa deoarece echilibrul cre in ceea ce priveste informatia-structura reduce tensiunile prin stergerea diferentelor, alteritatea fiind indepartata; a doua retroactiune este pozitiva, fiind centraté pe informatia-cir- culanta si situandu-se la originea unei transformari a orga- nizarii. In primul tip de retroactiune, organismul se inchide asupra informa sesizeze legaturile de dependenta intre intern gi extern. in cel de-al doilea tip de retroacfiune, organismul isi deplaseaza limitele catre exterior si se deschide catre alte nivele de organizare pentru a intro- duce mutatia sau evolutia. Informatia-circulanta joaca aici un I fundamental: ea influenteaz4 noua reglementare ce va fi structurd. stimuleazi informatia-circulant ate inchisa si imu (ceea ce Karl Popper numea societate deschisa deschiderea catre informatie, ‘Comunicarea deschisi priv perspectiva reface Aturii sociale (coeziunii sociale), relatia ire sfera institu- tionala, sfera privata si sfera publica. Problema democratiei contemporane consta in a rearticula trecerea de la starea de i re presupune o reevaluare a soci- eta ie. Sub ‘intre individ si cetatean, noti- unea de actor social care se prefigureaza (actorii sociali re zindu-se prin participare act tatea si creativitatea) reuneste sfera pri se angajeaza intr-un proces de transformare a societal Comunicarea deschisa are ca obiectiv major sa determine convergenta dintre interesul organizatiei si aspiratiile colecti- ( unde se exercit’ atat 0 ers pluralist se face prin ati de Epoca Luminilor. 10 Karl Popper, Societatea deschisa si dust manitas, 1993 Bucuresti, Hu-176 | ADELA ROGOJINARU COMUNICARE $1 CULTURA ORGANIZATIONALA | 177 solidaritate interna, cat io solidaritate externa. Comunicarea deschisA incearca sa structureze in mod coerent toate nivelele, atat cele interne, cat gi cele externe ale identitatii organiza Pentru a analiza diferitele planuri ale comunicarii, conceptul de comunicare corporativa propune o grila descriptiva care reuneste trei reprinderea, marca si insttutia’. La un prim nivel, intreprinderea constituie 0 entitate a realitatii economice care cuprinde un ansamblu de mijloace materiale, umane si financiare, deci are o organizare prop! Pe plan economic, fundamentul discursului antreprenorial se sprijina pe notiunea de eficienta (rationalizarea instrumental acelor de productie) si pe cea de finalitate (realizarea relului economic i se suprapune un plan rul dreptului le, de leg parte din infor idustriale. Cele trei entitafi: intreprinderea, ia sunt trei paliere care se suprapun; faptul ¢& ‘4 una din aceste axe comunicatio- Cultura unei organizs uneori inconstiente si reguli empirice care se regasesc in isto- ricul organizatiei si in viziunea sa despre lume. Putem afirma ipreuna cu Franck Cormerais si Alain Milon! ¢& notiunea. ura incarneaza_valorile si credingele i desemneazi F pe care, intr-o forma de civilizatie data, in urmare, dimensitnea socio- 8 un complex sau un agregat care explici atitudinile grupului si microcomportamentele individuale. Cultura corespunde unui proces dinamic care ermite infelegerea logicii puterilor in intreprindere, rezisten- ‘adeziunea personalu Comunicarea de marci rizeaza rezultatul produ mareii gi s tatea sa constind in a prescrie ati ite de cumpirare. Ea se adreseaz’ dorintei re 0 component’ i ‘Comunicarea institutionala se refe si colective ale intreprinderii. Este vorba nu numai de uri numai prin existenta mitu- r, riturilor, tabu-urilor sau eroilor este insuficient. Peste acest decupaj static se suprapune o viziune dinamica prin care ccultura este conceputa ca o rejea de reprezentiri mentale ce produc un discurs despre societate si despre lume, ancorat intr-un imaginar colecti. e plan extern, comunicarea institutional afirma specifi- ae ee citatea culturala a intreprinderii si manifesta functiile sale de Ne een ee eos. ardin palatial eee interes general pe plan comunitar. Privilegiind interactiunea Cea dimensiunea colectiva a itreprindei re inure inter exter, comunicarea deschishasigud ofunctie vand necesitatea de a actiona-pentru interesul general ce depaseste strict dimensiunea sa economi de intreprindere este centrata pe discursul si caracterizeaza intreprinderea pre- de marca s-a dezvoltat in sec. al etatea de consum. Comunicarea institutionala est 1 Franck Cormerais, tions Liaisons, p.50, 1994. specified culturii, dovada a coerentei si legitimitatii organi- in acest sens, efectele comunicarii institutionale sunt importante si interesante, pentru urmatoarele motive: 6. Comunicarea institutionala faciliteaza lizibilitatea orga- nizatiei, ceea ce nu trebuie confundat cu vizibilitatea. izibili- ea este marca unei inserieri in circuitul social si un element distinctiv, in raport cu politica de imagine. De asemenea, apanajul lon, La communi tion ouverte, 12 Idem, p. 54178 | ADELA ROGOJINARU igecaaeee nea ee tintelor interne si Jn Preseombortamental individual, fra le condition ateplaee nte® rourilorpresupun luarea in considera SP* esi fiecruia, att pe plan cogitv cat safety . institutional reprezinta si un factor coeziune social, ea reunind indivizii in jurul unor valor ee f ee interese comune. In concluzie, com rea istitutionala permite organizatici si se situeze 1 mediul imonjurator. 8. Canunicarea deschisd afirma dimensiunea sociocult rald a orgnizafiei in plan extern si intern, valorizdnd dezvol tarea sodala si asigurand coerenta actiunilor, con: acelasi timp, un liant intre actorii soci Actor organizatiei sunt legati de o relatie sociald directa Coordonmea partenerilor deschide cimpul intervent nilor de @municare interna, dar si campul actiunilor comut nale indreptate catre partenerii externi. Relatia poate fi definita prin contact si proximitate, angajament interpersonal, propritt nodelului conversational. La sfirgitul sec. al XX-lea si inceputul sec. al XX-leay mondialimrea economiei a facut din informatie si din comus nicare un factor de productie; organizatiile castigatoare sunt acelea cae investesc; mai mult in cercetare si exploatarea: sistemelar de informare. Succesul organizatiilor nu va mai fi fondat aumai pe inovarea tehnologica sau pe noi strategil comerciae, dar si pe utilizarea judicioasa a informatiei si a comuniciii. i 4 Cunogterea mediului inconjurator si a celorlalti actori ai pietei saua concurentiloreste 0 conditie sine qua non a reusitei: ‘care au contribuit la schimbarile contempo- te 1. mordializarea schimburilor si a piefelor (strategiile concurenfale au facut s& dispara frontierele geogratice): 2. intemationalizarea concurentei; ie 5 3. atonizarea pietelor (fintele sunt acum mat bine definite pentru a popune produse perfect adaptate); 73 Fraek Cormerais, Alain Milon, op cit, p. 56. COMUNICARE $I CULTURA ORGANIZATIONALA | 179 4, dezvoltarea tehnologica (internationalizarea tehnologiei de varf care provoaca o delocalizare crescdnda a activitatilor de cercetare, dezvoltare) 5. cregterea ponderii inovarii intr 6. replierea pe sine a organizatiilor este un non sens; orga- nizatiile trebuie, voluntar sau nu, si colaboreze. in acest context socio-economic este necesar si plasim studiul diverselo ni care existd intre functiile tradi- lume edt mai competitivas x si functiilor specifice ale comunicarea deschisa si pe integreze. in literatura de specialitate se vehiculeaza, astazi, termenul de concurent engineering, care traduce ideea de punere in comun a actiunilor, in vederea realizarii unui proiect. Conceptul poate tate a retelelor si sistemelor, in realitate, aceasta insemnand o strénsa colabo- i, in scopul realizarii unui parale- au in secvente. reze retelele de strumentele d i procedurilor de lucru. Interesul organizatiei este ca toti actorii sa cunoascd foarte bine organi- zatia, in asa fel incat fiecare sa stie ce face celdlalt: este vorba despre transparenta retelelor si a intregii ,esaturi” de profun- zime a organiz: lucru in vederea armoni icational se regleaz intre diferitii parteneri O prima dificultate rezida in imposibilitatea organizatiei de a informa simultan toti actorii despre modifi- clrile aduse proiectului de ctre unul sau altul dintre ei. Infor- matica nu este suficienté, de aceea crearea unui sistem de informare trebuie sa se inscrie intr-un plan mai larg, social Organizatia din zilele noastre adopt noi tehnici de manage- ment si de comunicare, capabile si asigure integrarea coerenta a diferitelor functii si sarcini ale actorilor in proiectul organi- Zatiei. Integrarea se va face tindnd cont de mediul inconju- ‘ator, informand toti actorii care au incidenta asupra propriului proiect, totul intr-un climat social de adeziune personala. eellic i cee ee eS 180 | ADELA ROGOJINARU in aceasta perspectiva, comunicarea deschisi are urt uunificator. Cele patru mari perioade ale comunicarii exter se grupeaza in jurul nofiunii de comunicare deschisa, Permite punerea in relatie a aspectului comercial gi a cel ambiental al comunicarii externe. Comunicarea deschisa isi propune s& gestioneze func} diferitilor actori ai piefei in idea de a conserva rolul ti tional al comui externe, dar pundnd accent pe deseli derea citre exterior si refuzand 0 modelizare inchisa si limi tata. Tratamentul informatiei, gradul sau de intrepatrunderea retelelor, cea mai buna ge lului uman rman condi le pentru supravietuir oricarei organizat Cunoasterea realititii unei organizatii depinde de tran: renta sa. Sistemele sale de informare vor promova, vor exp! si vor permite reflexia asupra pol Fiecare organiz functie de profilu care, organizatia tificare a publicur zatiei. Inainte de puner de comunicare este necesard o estimare a interactiunilor intre diferitele niveley interne si externe, care vor fi atinse de comuni avea surprize in faza evaluarii rezul carii nu se poate verifica decat prin e ia intern-ex- tern, fird de care atingerea obi ea planului de co atitudinile si opiniile diferitelor p COMUNICARE $1 CULTURA ORGANIZATIONALA | 181 deschisa propune patru axe prin care se misoar& gradul de satisfactie a opiniei: se rcaltatea sstemelor de informare tilzate de organizaties sistemele de informare indicd cum gi prin ce mijloace sunt informate publicurile. Transparenta organizafiei depinde de fluiditatea informatie, de credibilitatea sa, de polivalenta sa. 2. valorile proiectate de organizajie care reprezinta sistemul su de referinta 3. vizibilitatea organizafiei si pozitionarea sa in raport cu concurenfa. Imaginea de marca, criteriul de socializare, coerenta, respectarea angajamentelor, diverse atribute distinc tive sunt tot atitea trasituri ale capitalului de imagine. 4. relatia dinire stilul de management si efectele induse in ceea ce priveste coerenta actiunii comunicationale, atat pe plan intern, dar si pe plan extern. Capitalul de incredere al unei organizatii depinde de gradul su de deschidere. planul de comunicare favorizénd adeziunea publicurilor fafa de obiectivele organizatiei; in schimb, orga- nizatia trebuie sa aib& capacitatea de a-si gestiona imaginea. jar pentru aceasta se impune cunoasterea mediilor in care ea actioneaza, Astazi, este necesar ca prine fie respectate in institutiile publice, capitalul de ineredere al tunei organizatii publice depinznd de gradul sau de deschidere side gradul de adeziune a publicurilor fata de obiectivele sale. In toate farile a fost constientizat faptul c& este necesara construirea unei identitati corporative care s& permita poziti- onarea intreprinderii, a organizatiei, in general, in termeni de imagine. Se pare c& valorile spre care tind intreprinderile sunt identice in majoritatea tarilor: calitate, inovarea si servirea clientului'*, in ceea ce priveste tintele (publicurile), astazi, se observa o redistribuire a prioritajilor cAtre intern, c&tre presa si citre client. Efortul se concentreaz pe coerenta intre mesajul intern si mesajul extern (comunicarea interna si comunicarea externa), si pe dezvoltarea unor noi tehnici de comunicare. 14 Dir, Jacques Bourdonais, , Le Vade Mecom, Paris, Bordas, p.31, 1990, 1 8 2| 187 adul de nizatie; nde de 182 | ADELAROGOJINARU Directiile de reflectie pentru comunicarea corporati ontemporantar putes fi rezumate asl formarea personalului specializat in comunicare; oferind manage! actiuni intreprinse de orgar ~ elaborarea unui plan de comunicare de ot iararea optima a i publice (nationale $i ple rocesul de management. cexigente privind Ue relatii publce. Acestor noi interne, cum ar fine comunicare interna. 4 ‘Administraia va trebu obiective impertante, ri, darse va avea i ‘comunicarea externa; echilibrul intrecomunicare: COMUNICARE $i CULTURA ORGANIZATIONALA | 183 doar transmiterea de infor- i — comunicarea nu va insemna a $i ascultarea, deci va constitui un schimb i . opini ae | capitalul uman. i ppropune prezent de organizatie publi ‘acest fel sugestii atat pentru special din administratia public’. | unui model de ‘cat si pentru. strategii de comunicare Exemplul 1, Construirea un -cand de la diagnosticarea imaginii ins _ neperformant’l, MONO) npatic (atagamentulsentimes (orice, continuita Monopolul se pare ci functionare. ~ Schimbarea pare putin serviciu il exclude din sectorul privat. \ tal rezid’ i= - = 186 184 | ADELA ROGOJINARU din politica regional ocale este depend rea guvernamentala, comunicarea locala este are intaietate: tica de comunicare preconizata se bazeaza pe ideea de schimbare brusca, de ruptura Printr-o politic’ de comunicare globala coerent& se vor schimba fundamentele culturi ionale, imaginea Este timpul de a aborda comunicarea dintr-o alt perspec- va si pe termen lung, Schimbati-va odata cu Postal : si tanh Regula nr. 2: Construirea unei imagini puternice punind in valoare institutia Consiliului Judetean Pasi: Studiu de imagine - national, international, Stabilirea unei axe de comunicare fundamentatd pe punk tele forte ale regiunii si scotand in evidenta competentele Consiliului Judetean (stabilite de lege, dar facute cunoscute) ~ Cheia succesului ciului Pul Coerenta discursy creativitate le comunicare reunit: i axe voltarea individual: . cercetarea si formarea continua reprezinta mai jizarea discursului Exigentele strategiei de comunicare ins coerenta mesajelor, a) educat 4] mult de 30% din bugetul regiunii; - efortul pe termen lung, b) regiunea X este o regiune a schimbarii (amenajarea teri- - adaptarea mijloacelor la obiective, 4 ~ masurarea sistematica a rezultatelor. ©} ‘oriului si dezvoltarea transporturilor). : ©) calitatea vieti Exemplul 2: Comunicarea colectivitatilor locale Consiliul Judetean in Romania — responsabil de imaginea judetului, a regiunii in Crearea unei noi identitati vizuale, in jurul a doua axe: un logotip + panouri amplasate pretutindeni nivel extern, not forte. Prin ce se ? Cum se pozitioneaza? {La scari locala: publicitate de proximitate, Regula nr. ge 0 regiune de o al | Limitele actuale: