| COMUNICAREA MANAGERIALA atétea obstacole pentru un demers global de obiectivare a logicilor economice, sociale, tehnice, juridice care determina aceastd emergentd a comunicarij. Pornind din acest punct, cum am putea s& dam seama de ansamblul modurilor secto riale de gestionare a forjei de munca, fara a recurge la simplificdri si far a considera ca fiind un adevar universal valabil un anume tip de companie sau un model intrinsec referitor la o forma speciala de productie? Comunicarea se caracterizeaz mai intéi ca un fenomen transversal: nece- sitatea sa se impune eu atita forta unei companii foarte mici care doreste sa se dezvolte si adopta in acest seop un mod de comunicare interna, conform logicii sale de productie si de distributie, ceea ce nu se intimpla in cazul unei compa- xii multinationale care trebuie nu doar 84 se preocupe de calitatea imaginii sale, ci si si dezvolte sisteme de comu- nicare interna din ce {n ce mai sofisticate, in scopul de a-si coordona toate ramificatile si de a dispune de o informare ascendenta fiabila, Comunicarea s-a impus, int-adevar, independent de pro- cesul de institut wre a noilor practici sociale si de transformarea raporturilor dintre salariati si angajatori. Ea s-a ancorat in mutatiile mur salariale, cuprinzénd in special terfializarea activitatilor, inerenta evolutiei econo- mice a productiei. Ba s-a sprijinit pe adaptarea organizatiilor Ja aceasta noua eerintd, din punct de vedere tehnic, dar si antropologie. Pe scurt, ansamblul acestor forme de organi- zare desemneaz un dispozitiv in cadrul caruia formele de putere care coordoneaza raporturile sociale fn cdmpul muncii soliita din ce in ce mai mult comunicarea, Analizarea gene- zei acestui dispozitiv consta, astfe care au stat la baza exploziei comunicanii, dincolo de diver- sitatea companiilor si eterogenitatea formelor de produetie. CAPITOLUL | Institutionalizarea comunicarii in companie demers sociologie centrat exclusiv pe organizatie. A ineerca sii restituim termenii fara a integra aici si reglarea externa rd a fine cont de carac- terul determinant al constréngerilor economice care influ- enteaza productia, se reduce la a face abstractie, in mod artificial de chiar obiectul analizei. Inseamna a uita de faptal nainte de a deveni un salariat, nu este o fiinta abstracta, ci un individ supus unor presiuni, in mod indiso- ciabil economice sau sociale, eare determina alienarea puterii sale de munca. Inseamna, de asemeni, a ignora o mare parte a determinantilor comportamentului sau de salariat, a re- surselor sale de a fi side a actiona, ea $i a motivelor pentru care i se subscrie ordinii de productie, adera la valorile pro- movate de cétre organele de conducere gi isi asuma discursul oficial al companiei, in aceeasi masura, a inteloge organizatia ca pe o entitate chisd si autosuficienta conduce la ignorarea imersiunii sale jn organizarea economied, in cadrul civeia, concurentul dintr-o competitie devine adesea un partener, datorita faptului cd impartaseste sensul si valorile jocului economic. Aceasta inscamna sj ignorarea transversalitati regulilor de drept si a raporturilor de forta care prezideaza emiterea lor, poi aplicarea sau non aplicarea lor. Cu alte cuvinte, o ana. 4 pur sociologica ar conduce Ja a rezuma comu diferite forme de negociere determinate de strate; rilor in eadrul vestrictiv al unui sistem inchis si autosuficient, fara a permite identificarea tipului de fenomen eiruia ar-younur» aepos gunzip © vara psu a0 0 vapbopanop 28 are (axoprafoxd ouste3a py, ange) ajpusyey «aay owed an mest ond io ara 9p ‘eer expt oanpoad op jpop yy (qeF0etpa eux 201s] azepan ap und up ase ap aeodsip un pyuzalax yusepout eareosony (augt"yavoneg) aweonag HY FeO w ao why» “Oxy, “or}earue8z0 Te joersqe mapeo WI BreLLAO} AO] wasTUTAL -Doy9p Bf oywumzax ‘oxayNd ap apteyepor Uy zeop Ezeozmdo 9 nt TERS wWuade undsyp axed ap ajasinsar ‘snd UW] “aqwurunsayap W}epar yseel as 198]99 WaFaLOpIO 3s axEa KI ap puttuzod (aayttIOUTO9a) 20} Isop anrutzad nex wsuy ‘voUNUE ap Agyooj09 AMUN | ‘Ugp asaraquT op sopLanoof e 18 aumneioe ap xoTforBoT wore! 18 vorozisos oyuisod leowayens waqreme)‘snds jopyry “omy 8098 apeo ut a0! wy ayeLpe USoAUT ap 1S osmnsaz ap oULIOF JojaAOFIP vorvanrUdor Bf omgLATHOD arBO 18 apes TBZTTBA afe aoyoquns 1S afeuayeur 1opyppuoD kaxeonpordas ef awamouoo arw (“otyarpaur ‘rerouted ‘rHjo08) aanodstp ap n[quresue twun e E]ueBseAuOD vauntfoe 1$ oundusosd 1g rmadred neqymypazep un-anty arse tequTTEDS op atyTox909 oyss mun eu qns opeRtfeuorter ay Bs od woysOoR roryo [RApeO UT a[eIDos LoTLAMAZOdeR MN|GUTBSHEE B wILIOTTD ‘arezqureB.10 0 axo0 [gy “eareUor}ouny pzvaquOUopBar Hare BOT ap 798 rman w 8 gounat ap ajatd raum eluaystxa zzop aud -nsaxd nu yrodes wouraurase uy “Tex w naqued younut ap EO vudord ozaqeie 16-85 1 ‘upuya Teas ME ‘omnqaN ox89 [09 1S sof uy ound fy oxeo od rnynyertceo nmpautrqur ated yountr op vito} rSnsuy 15-2 op voxomnd ourlop ovo Joo oxuTp azoynd op uodex mnun yosvaxoysnBou aqsaudxo vo ‘94B0} op oquTELt, ‘yndoouoo 9ys0 yursn urp wysaoy ‘feLropes [hyzoder uF BySstIOO Mepet royseow cmyandes Yo mmadey Bareyin Bf BoNpuOD BS dagnga.sy nu gout ap 10f94\ Erdnas ae arsind sp oqeleyar vy araoHLraysr rojsattete Boh “SUL OTHLIO UIpsO op oxfearesqo wnop ¥ o umoe auNduMT og StI tlayDINNNOD vaEVZMYNOLIMLUSNI HOUnU tAyZTURsO v axeztTo -orjax op ydtoutad wo 18 wrhenwas w ateyaudlreyu ap wI08eqe9 16 vo pawouorjouny zeIZox My Tezrfeue ojowayDS wINsEUI 99 uy 18 qpund 99 WY oUIpNy(}t09 no vfoAer te wy “VINE Uy AolLUWdtuoo Hara eadnse doNDeAd opus LO[}eoNduT v 1S aorSoqeays tazqteue HxeANyTp v atBojowos o sutadaxqut op ys auBUIRR] {yzKofesue 1 ax raquedti09 wat Hod quo8oqe9 aytumue axnyxyst09 af axea ad whup [908 naywad ‘Teroads uy ‘t$ so[UEduIo9 juny asauyya0u, ‘rma opumsunteou axyerp aja nzquad pouies oonpe ap waa! 9489 NUE 917D.00119 Injrilowoual InInaoyNE BE}CARUT axeO, “eILLOIIp umNoarwo aTeyOIdOqUT O 1S aUTUAIO}Ap Ys ‘BouDUIOSE 9p ‘oqeod [9 “ysu] ‘sorapeoe trxeySHotn9 apLmare9 ap O09 fo Bs ans w are9 ‘orjaroay 109.0 WO Nes rmynsadons w azeredumno ap gutioy 0 80 yRyaxdaonur y ayeod ydny op areys Yysvaoy “Moynd-waqwWoo Jou B aIMINISUWO op ast ado EU. uud nes yazoquap pour Uy ezeozopromreyour as oreo “pum Wp endeos nated eympuos ap pryd ap jay um ammynystod wa ‘10 -eBowsur [2 ‘ploop axeo zoja9 [nora Wy axwanytp es BAIR PUT ‘wrep “p ‘qhwzcas0 oxdsop myngaope vzeq yIstOO wun UIP ‘Bysuo0w UT My “oULLarZO¥9 TowHOIOIDOS OTP LLOBoyRO FOUN EID sndns ‘gasape ‘0480 guEM wtp Bisaow yo adaosod v vxUy -oyoe mnyryutoureyxocwion # patpette o Blqisod 9yS9 Tew RNY ‘@xauoo tgheasasqo pop w wae ewdu09 us HeaRaTUMAOO B Blas “405 B] onpUo9 a} rou op s0,218 661 ‘Btoqparny 8 s01z0r ) 19kz01) “YE ap ABxfoAzap towoqorDNs ape e1pe we ae osvortaad xopEAMyxDAY w ara\soxdop 0 JOTLRULO]STHEN & Ws es vfuDsroWe ypUNdsex00 |-¥s va}! YIVRIBDVNWN VRNVDINAINOD 1 HL| | 16 | COMUNICAREA MANAGERIALA 1 buie sa adaugam, in sfarsit, c& incertitudinea se dovedeste a firaspandita foarte inegal. Cei care dispun de ea ca resursa strategied nu sunt decit foarte rar cei care apartin cate. goriilor de agenti dominati (mu resurse umane, respectiv cadre, constatam ca colebrele analize ale fenomenului birocratic dau, adeses, o impresie ingelatoare. Ele sugereard faptul cd ertitudinea le ofera beneficii inainte de toate acestor ‘supraestimeaza formele de incertitudine care se inrudese cu formele de contra-putere sau, si mai modest, cu unele mij Joace utilizate de salariati pentru a se face utili si necesari {in cadru companiilor care nu le acorda, adesea, decat-un loc sau o existenta precare. In acceasi mAsura, ele subestimeaza puterea managementului companiei de a produce, de a-si asuma side. gira arma strategicé pe care o constituie inoer- titudinea. in fine, ea consolideaza supozitia unui interes colectiv superior si, in consecin{, oculteaza realitatea insasi_ a faptului salari Cateva repere institutionale, In ciuda unei presupozitii larg raspandi manageriala, aparitia si dezvoltarea comunicar’ managementul companiei. Acestea fac trimitere la evolutia raporturilor sociale dintre salariati si angajatori, punctate prin reforme, In acest sens, a intelege emergenta comunicdrii prin intermediul evolutiei dreptului muneii ne eonduce 1a formularea ipotezei unei inst hutionalizari progresive a dia- Jogului social, garant al unei neutralizari relative a con- flictualitatii specifice faptului salarial Dac aceasta ipoteza se dovedeste a fi adevarata, la ‘modul general, ea trebuie ca, in acelasi timp, s& facd obiectul INSTITUTIONALIZAREA COMUNICARI 17 ‘nor precizari complementare, intruedt nu se refer la faptul cd se face o trecere mecanica dela o stare de afront salariati / regim de comunicare, Pentru a da un exem- plu coneret, trebuie s& intelegem acest proces sub diverse uri, reconstituindu-le: formalizarea creseénda a proce- care incadreaza diferite forme de negociere, grija de -iimpliea pe salariati, extinderea managementului partic pativ, definirea eategoriilor de actori care se ocupd de nego- reducerea potentialé a riscurilor de contestare side conflicte, rationalizarea gestionarii informationale in cadrul companiei, ete. ‘Trebuie, mai ales, ca acest proces sa fie contextualizat, din perspectiva situatiei economice si sociale in eares-a der. woltat. Se intémpla intotdeauna ca aceste locuri de expri- mare gi de negociere s& se raporteze la institutionalizarea a ceea ce este negociat, cum ar fi: munca fin schimbul sala- Hiului gi, prin extensie, conditiile de munca pentru unii si productivitatea pentru ceilalti, Daca obiectul negocierii, fie ca este individuala sau colectiva, raspunde uneilogici econo- mice, dinamica sa releva dintr-o relatie de putere. Asadar, pornind de aici, ce semnifica acest proces de insti- tutionalizare care a cuprins raporturile durabile de forte, inerente relatiei salariale? sii se puna in acord eu diferite fenomene total discordante, cuin ar fi seAderea procentelor de parti- cipare la alegeri a reprezentantilor personalului, reculul sindicalizarii, disparitia discursurilor critice, sentimentul ariati, acela de a i si luati in considerare, nu i de catre repre- zentantii cu o legitimitate adesea contestata, ete,” Analiza ar necesita lungi dezvoltari, in scopul de a obser- ‘va resorturile unei evoluti ale cérei diferite fatete, intrevazute in precedent, incurajeaza caracterul paradoxal. Necesitatea_c2ANpAOO WrapeBeU weNOUUFeT + ‘a0y10y19 smut 8 areyuazerder op zoqe}ueysur vaxepyosuca + ‘vounm ap mewaraoToo wranTsuoger + opivtaeyes sopnydoxp wong 18 voampiqeysox — :qjuedutoo ty ofeta0s tanyrodes fou azarhoryze as YS MqaN) Te iayerjuasa axe nayed wattyop 1g “(¢-¥ “dd ‘gg6T ‘xnomny) 1U)njosa eyseoe ez¥asuepuod xnomny [nyzoder ‘ ptueduios ur que}yje0 fou foun wxiurede wy OUT, [njowaseUEM 1S vereoRUMETOD “qeAMp Pou! UI ‘punoosE ‘nupyo ysov uf oywaourord guns axodojo}ur vung “vareut og [nsofeI(] Tortedutoo opuopeA vj waswIapE ET axeOYLE -2yax Tou LoowULa) wrfLLEde sonpeT} aTeqUTYDS Wyse—Oy (og “4 “ggg ‘121[2M) ,{LaotMUOD wUASEpered BT aaTTANA AOL} -ujea eurdtpured" vy ap varsoauy eouew e “pLET Ut ‘aTMdY ‘njnpoo wuaLtojat go yRyEE w JayTeAA “p ‘aXBOTUNUIOD 9p 10} -soaip ap TeLrasoUn Tyatfeuorseyoad wHEDIpap ws wzI[UUL LT] “qergorumitios BoomeateHOHMINSUP wysvave e vdorred arvo LrequITYDS aye 1S pawasen a3 ‘gpvorrad FIswase Uy “Og6T eyemp audsap ypneaty [nysodes ‘gu6T UH gounUE ap [erred nureaford ardsap sean] pmasodes ‘g76T tx wavxoduroy vou oadsap oysnog fnyrodes ‘g/gT Ut Yount ap ro{z0} wozesyyd aadsop xoustyy tnazodex ‘97,61 ut yoruvdusoo wutrojos oucisop ‘nearpng nyiodes ‘gz gt ur Hezipeeds 1oporesONY apouKa|goud axdsap ayourepeg myzodes pavons as aperoyo apa -awodey “hngdnooaad tou s0ysooe wluaduowe Boayo: “LOVNY taxeary ‘aya ‘iophenrepes w amardan Bqeys ‘eustorttosqe ‘onaa8 coprrraduon eyunazuon os axvo no artropoue donqis sown wey oogy v op [ndoos ur ‘roptTEdato9 qeuxpeD UE aftinos xojunyiodeav 1¢ rounu voxwztu¥B.i0 BxopIstONDA B op vayzyisavau aunduur as yeuoryed naueg “gmmadns ap epeottod 6 ‘arapan ap ayound ryurzaatlar Ql, HY ‘oqueyd ap axmaunistp (aurTes op 90g ap [nae teu no apqueduica naquad) oyefeuoure Teroeds ZopANOOT ¥ 1S 61 1 gYDINNINOD VaNVZNVNOLLNLUSNI (pe) atgeueas vf ap ayLanpsooe ead atayour as azeo néeaorroumnte ajuoos egos agdure op ypeoted oayseouna wus ‘396y Yeu ¢ Jo[.noued ¥ orjezodsip w axound ‘{esye :tlundioaxip [v a¥jd titing ednp “ounye wugd oyex0[0) hes astzraquT “ArwoTUNHTOD 9p tonpesd Tou nemiAsur 28 yo jradyy ‘dwn wejaoe uy ‘voy 1po9 ofa] wiswaoy “exEUOLSAB-00 op wsHTeoIpUIS uN op ord -oade 08 vadiny op nutst{vorputg “20] foriqzod w ounPKayUT oop 1 vytosur o oxinjoao pyswaoe ‘porutoutod9 vera wt ouNTiON op 18 fox}u09 op zoj mmnduryo v trpuyXe foun [nstES Ut ‘fero0s SUwA Un Yzvar}StBAIUY aatyeyuazardar apayeorpULs wR ‘S80K9 aoLIO ByLA w naytad ‘Tuowose ap ‘18 aquaqey HeTEMy=r UCD wrdnse aNuasadd euOroe v ap ‘OrEy -soquod ap ojauiso} ware w ap [ndoos UE “rEPD HeoyIMApE Housyred axjuy E[e[90s vaxo[sofiou ad riezeq ‘apeUIqeIS ap vvarwoxo pUgata ‘s[earpurs woo 18 vpeuosyed woo ‘oqo FoatTo9 aoqo}tOA wrsoadxo vo ‘FoxTTaAEIGOEM PIeTUUE O-1}UL “pyeyoudzour ‘tuowase op “y vod vosoqseouns9y "S109 -tunut (uxgostun w axtzaon9 0 vo aryvadsax‘opeorpUts tr}wIaOgy B 5 29 (9961 four wp reyaadl.saqtt xj aybod “aruredutoo ap HieBojep) oan maazardar afursysur ope no axjeredwion ut “varpe} oxoyseoundar vyswony ‘Tore tuo [HapRO UT TTEIPYO oTMao[TAyUT ap ayEITTEO UE ,aATIE UO -oudo.* iojpzeatputs voroysvounsas yaouaTeW HEsre[as 9p 0g op yur reur no apyeztee8.0 wt apeorpurs tantjaas mans ‘g961 atmquioo9p LZ UIP ZLTT-89 “IU WoR9] “olfouar wl op soyEMproDe woxeNeANUOD wy “ZOTRURIN THAAD Ap OTCOUID “ andaStnyard a3 nove sore9 fe tou outay zecky "a ‘epeoued o ‘vanyesof ap qaurOU un arnyTsHI09 99, Lays ‘ozaouyy Whyyofo0s ofe axv0}096 Oye TeyWaurEpUNT opoROUIOTD MyLYSoE Le naytIDd ‘ofUOUE -out aes afp[udioutid quns area qanos ad ‘ezpoaad w ay RISO YIVROWNYW VRWOININOD 1 BL Aare | | |20 | COMUNICAREA MANAGERIALA Legile Auroux (in speci in 28 octom. brie 1982 referitoare la dezvoltarea ins lor reprezen: tative pentru personal si legile nr. 82-689 din 4 august 1982 si mr. 82-957 din 13 noiembrie 1982) au perfectionat acest ritelor categorii de reprezentanti ai personalului, atributiile lor gi, respectiv, puterea lor. Ble au definit, de asemeni termenii negocierii colective, modalitatile de gestionare a conflictelor de muneé, extinderea puterii de reglementare sidisciplinare a ang in fine, ele au extins si delimitat dreptul de expresie al salariatilor. Aceste aspecte diferite au facut chiectul unei codificari precise gi riguroase, contri- buind la delimitarea puterilor, atributillor, activitatilor, ete Institutionalizarea comunicirii are asifel doua asp. ‘ogestionare mai rationala a conflictualitatii inerente relatiei salariale gi, in corelatie, definirea legala a practicilor de comunicare care le permit sindicatelor s4 se pozitioneze in calitate de actori ai negocierii sociale in cea ce-i priveste pe salariati si pe angajatori. in mod simbolic, aceste legi vehiculeazi imaginea unui progres social, att in sensul unei unei afirmari a salaziatilor si a reprezentantilor lor la viata de companie. Logica acestei institutionalizari nu se rezuma, in mod evident, la simbolistica progresista care a cuprins-o, Retrospectiv, aceasta ar insemna sa incercdm chiar a sub- scrie la o lecturd marxist4, in termeni de ideologie, care ne-ar conduce la a face din dreptul muncii un fel de camera obscura, transcriind realitatea raporturilor sociale sub 0 forma inversata, O analiza mai precis a acestei contradictii (aparente) intre un drept al muncii cu orientare progresista gi o degra- dare a libertatii de expresie gi a traiului cotidian, pentru un numér important de salariati trebuie si se plaseze la nivelul a doud imperative: o viziune mai putin mecanista —_—___— Z INSTITUTIONALIZAREA COMUNICARI 1 21 si externe companiilor. O institugionalizare in contextul sau Nu suntem siguri de faptul ed evolutile legislatiei sunt, contradicfie cu cele ale sociale din cadrul compani putem da seama de faptul cé intarirea 4 dreptului de exprimare al salariatilor nu se opune neutra- lizarii formelor de exprimare necanalizate. Nu li se opune nici evolutiilor managementului si cu atét mai putin unor fenomene cum ar fi extinderea precaritatii pentru anumite categorii de salariati, stoparea cresterii salariilor, licentele din motive economice, ete. De la legea din 27 decembrie 1968 si pana la legile Aubry, referitoare la amenajarea si reducerea timpului de munca, aceste evolutii par a fi fost prezidate de o aceeasi lo ajustarea dreptului muncii la transformarile economice ale ‘organizatiilor si nevoile sociale care decurg de aici, Inter- pretarea legilor Auroux in termeni de ruptura, din prisima unei simbol si ignore faptul ca, in 1975, xaport a jaloanele esentiale ale acestei evolutii. Acesta preconiza in special cd ,i se reou- noaste o facultate de expresie fiecdrui salariat” si et consolideazi competentele comitetului de comp: scopul de ,a transforma viata cotidiana in. companie (Sudreau, 1975, pp. 86, 87, 45). Aceasta evolutie raspundea nor agteptari sociale puternice care determinasera eveni- mentele din primavara anului 1968. Aceasta avea drept fundament voina patronului de a produce evolutia orga- nizdvii interne a compat lor printr-o mai mare im thu trebuie s& conduca la minimizarea evolutiilor legislative9p 92 op jenus mmnzeuMe v ByETBer woreNuTUN odnx aay ox89 18 tTuodep tox} JofoUIKyIN epeorsod od apuTur as avo puoy ap wareastur YAROTTUNIAS 276 ‘AepNOLgTEd Uy “osoounun area LopreTe(es 2[e epenptarpur apeyrnpuos 18 999 ‘(qedoo nuetad EqrE Bs poop yureo aTeD | TpEUI foysIYA w Mes AOPMAS wTeAMp INU areoy iSunjaad v ap wiutsop vf sunfe &-s) aarjoajoo ojoquout -eyroduioo pinseu (Se900e Ur JeANIONS Ty BA “THUTETES B01L0 naqued ayeyperiuayod 18 feos quoztz0 wo 8 “youn ap 29f tn ap yeanid y v ap nqdvy vy zwop pyoumeas puryou ‘mnjnfeLos vjuayedxe ysuy ‘oymsgu apjueieds ef 1 wedurye aonpe auwo Bf aqeatad a[tjata e] ameoqLiayar DysHEs EISTKA NY ‘onaead qyoud axtoas¥o un Yur}go BS wapLULIad 2f nu ‘area arjents o na neyunasto9 as esooe Tyo No “eAeP TEU EYE no ay us vaqnd soperaeyes [e exsardxe op mymdeap vareut “Aye "quowout 38008 rp pugdaouy “wsu[9 op ojasoroqUr od 18 aqeuorsajord apeipyuapt od opezaq ‘juwano ap oa ap oxvoKL -aytte a[autLso} ap Lrepasodap tau aNjefaxo9 ‘zoypueduI09 ope axeojpaurp afoaytutoo argo ap trEOIUNIHOD v LBUMse Youn po opryption w hayttad Suny azipeure ey ureBnves ws ctesos0u ays0 nr mynfewos vosOpUNXO WUC PerpRZOx Ne ar ‘a[etIOR -euvUl fozniw9 HejOAap TwuL ToZ90 B axBLOL|DOIOs Op XS 1O}E}OLA “Byes B Bao uy azaund ap afasavord ef a ozayuoD pmquoWaBeUEPy aoqe=oRe TMYIN gus ,aKeUOK}oe ap {8 areuz0y op themtanoe pugundosd ‘eoxeomna ep yeBasipE BI Hueystoo op ayauIqeo so;uMUE ofofnov[g “vonoRId UY owaroRoods ‘oxeoLo4xo KySUOD BE YBMOAT ys BITZ NU By “prpenop axeoytrea o ad wavozug os oreo torteunzoyur e porn -21}s axeUoys98 o [FSW YyOAZap waxeoMptIaD ‘[NyOX 9yL910KO jad af axe axyesaud 0 ap UoAsap undstp axed woo op [erated mynrentutod fe 18 armedato9 ap 09 {8 wqurour exONG [Nap WT ‘TedW eur eur afeo UP ‘mmtoorrp anygo op ayexedo sordoyenys opxaBiore ‘utind teu E% | tRYDINNINDD VaavZrWNOLLNLUSN ypye no 8 Pormeduico wareuONsed wl axsoyLtepex oorE opoyood +88 "Jeraape no ‘eynostp ¥ nayHEd weeseoaU vorEand Ne nou aqtreduros ap inpagayrtuoo riaqurout ‘ap Wa-TWd 8 “asepy sortunyjoortp nisoesir|qo pow ty ouLAdT of atLAaX af aorusONODD orfeurzoyur vostupdys YO aySvoundar v nayued eyueduI09 ap rexyuso [ryaqtHoD 1S attteduio9 ap NyeqTUIOD ezapUEATOAT as BS aIOAaU YY BIR] ‘oyuOUTEfeTaM 1038098 voqUITTEDL vliygou e way wysHade 1S (pE6r ‘HoUeG) fereduioo pUTDxo yrnzodxo 0 Bf aBmnoad wf ap voqwytiqisod ap “ryAape-s3Uy ‘andsrp orweduos, ep mynoytuos taquiayy “erreduroo ‘ap oxuroucoe mnynyorruioo nv-o] xnomy o[S| ‘orwoUode feat Bl ‘ane ad exemOyUT vy [aydoap yroust yo [nydey runurase raysaow UIRTOaIGO T-eS ‘voynd wry {10f [nfeyueae Ut JeuM[D ysad8 azateB WS 18 aze0x0 ys PAMSyU Ut 0} Ne “yorUFOUODD BxfELUO;U puTTEAES OTE ‘eaoysaae taynd wazeprfostoa 18 ep ‘oTLeLTEpeS [NZeD UL ‘aqequmaesur op 7eystOD yeuNTD Mtn woxeet9 Top nu staLTEd 1b ejeNqENX op ayeurre foun voLepUNXa vo UITAUTUTEAL ‘Bs Tes900U O89 TEU aTeC) “FTES auworLINUIOD ap afaULOg 1 feuLeyes prods asouyap as aaxo B| ap puruiod aroynd Op read yzva}uanygt pet90s [raxaqtOD ‘ydey ap “vO UrOTUET|NS ys quEyodur 9 uapraa nzony Un vjuAUE ¥ ap [NOS NO sroprtredanoo at3}x 18 ouxaqur ‘ouowouoy oye asvoxournu To Hodes Uy pour uy vend ay Bs atngany arinjoaa wsuaoy “OTe soponoerd je axezijeuor}es ap [npexB 1S wayar ou ov BL LOyE}eLIeTes jnyyoud “apErTALDe ap ropaxeoyDas ‘IOpTUNduTOD ‘aUILIZUT ap arjouny uy wyehrenu agen atieaLATye wISEIOY sojtuedtoo jrapeo Wp TyoTUMUICD woyEyTwAX 8 arsaxdxe ap mmymdoap e epparioy voswurays oxurp ypuvosez9 vhueystp cy * doy op “wistoo trotperqtoa raysaoe w arheorytxa wy imroctex frxpeo uy PEpUBMODAL aUAATN "GLEL YivaigovNvW vaVOINAINOD | tz