Anotimpurile

Miscarea de revolutie si inclinarea axei Pamintului fata de planul orbitei, precum si schimbarea unghiului
de incidenta al rezelor solare determina variatia cantitatii de radiatie solara, a duratei zilei s.a. In
consecinta, in zona climatica temperata, inclusiv pe teritoriulRepublicii Moldova, se evidintiaza patru
anotimpuri.
Tabel. Unii indicatori ai anotimpurilor.
Anotimpurile Temperatura medie Data medie de incepere Durata medie (zile)
diurnal a aerului
Toamna De la 15 °C pina la 0 N 12.09-13.09 75
°C S 22.09-23.09 80
Iarna Sub 0 °C N 27.11-28.11 103
S 11.12-13.12 78
Primavara De la 0 °C pina la 15 N 09.03-11.03 71
°C S 27.02-01.03 71
Vara N 19.05-21.05 116
S 08.05-10.05 136
1. Toamna este, poate, cel mai frumos anotimp in Moldova. Incepe cu treceerea temperaturii medii
diurne a aerului sub 15 °C.
Prima jumatate a toamnei se caracterizeaza prin dominarea unei vremi anticiclonice senine, calme si
insorite. In aceasta perioada se creaza conditii favorabile pentru coacerea culturilor tirzii si recoltarea
acestora (vita-de-vie, porumbul, sfecla de zahar s.a.). De asemenea, se seamana cerealele de toamna
(griul, orzul), care vegeteaza pina incepe iarna. Spre sfirsitul toamnei creste frecventa ciclonilor.
Uneori patrund mase de aer arctic, foarte rece, care provoaca scaderea temperaturii, inclusiv primele
ingheturi. Ingheturi timpurii de toamna se inregistreaza la inceputul lunii ictombrie, iar in unii ani, chiar la
sfirsitul lunii septembrie. Ele provoaca pagube apreciabile, afectind culturile agricole tirzii.
2. Iarna cuprinde perioada cind temperatura medie diurna coboara constant sub 0 °C. Temperaturile
medii ale lunilor de iarna sint negative, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu o tempetarua medie de -
4.7 °C in nord si -2.7 °C in sudur republicii. Adesea insa au loc invazii de mase de aer arctic sau
temperat-continental din interiorul Asiei, vinturile respective fiind numite crivat. Acestea provoaca
coborirea brusca a temperaturii aerului, pina la -20 °C, iar unele ierni si mai jos. In zilele foarte geroase,
vremea are caracteristi aniciclonice: presiune atmosferica ridicata, cer senin fara precipitatii, vint slab.
Uneori, iarna, patrund cicloni dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, sau Marea Neagra, care
schimba brusc vremea. Cerul este noros, cad precipitatii, vintul se intensifica, iar temperatura aerului
creste, atingind valori pozitive. Avest fenomen de incalzire se numeste moina.
Iarna precipitatiile cad, de regula, sub forma de zapada, insa sint frecvente lapovita si ploile. Stratul de
zapada este instabil. In sezonul rece al anului se manifesta fenomeme meteorologice de risc ca poleiul,
chiciura, ceata.
3. Primavara se stabileste dupa trecerea constanta a temperaturii medii diurne a aerului peste 0 °C si
este anotimpul cu cea mai scurta durata.
In aceasta perioada cresc treptat cantitatea radiatiei solare si temperatura aerului depaseste 5 °C,
creind conditii favorabile pentru semantaul cerealelor timpurii de primavara (griu, orz) urmate apoi de
sfecla-de-zahar, cartof s.a. Catre mijlocul lunii aprilie incepe vegetatia activa a vitei-de-vie, a pomulor
fructiferi, precum si a padurilor.
Primavara vremea este instabila, deseori cu vinturi puternice. Uneori patrund mase de aer arctic, care
provoaca scaderea brusca a temperatiroo si ingheturi tirzii.
4. Vara este anotimpul cu cea mai mare durata si incadreaza perioada cind temperatura medie diurna
depaseste constant 15 °C. Cresterea cantitatii de radiatie solara duce la cresterea temperaturii aerului.
Vara cade cea mai mare cantitate de precipitatii atmosferice — in medie de la 150 mm in partea de sud
pina la 210 mm cea de nord a tarii. Precipitatiile cad, de regula sub forma de averse (ploi torentiale),
insotite de descarcari electrice si vinturi puternice, iar uneori si grindina. Totusi vara se caracterizeaza
prin insuficienta de precipitatii atmosferice, din cauza evoporarii intense. Stabilirea vremii anticiclonice,
insotita de patrunderea aerului continental (temperaturii sau tropical), provoaca perioade secetoase si
foarte calde. Se manifasta frecvent seceta si suhoveiul. In medie, sint secetosi fiecare al treilea an in
sudul republicii si fiecare al cincilea in nord. In ultima perioada, cele mai puternice secete au avut loc in
anii 1994, 2000, 2007.
Astfel, clima Republicii Moldova se carecterizeaza prin succesiunea celor patru anotimpuri, generind o
ritmicitate anuala a proceselor si fenomelor naturale, in special a vegetatiei si lumii animale. Aceasta
ritmicitate influenteaza, de asemenea, traiul si activitatile omului, indeosebi agricultura, transporturile,
constructiile, si sectorul energetic.