Professional Documents
Culture Documents
· PROOEDURILOR HIDROTERAPIOE
, '.e �so�nelor care suportă greu sudaţia, în con
.
lier bm(1, !J se aplică (după acestea) o spăla1re
tinuarea băilor calde sau (băi de l umină, aburi, împachetări etc.), în ime diata vecinătate a cele i
pent�u to�zarea vaselor, şi abia după ac
completă, sau duş rt precedente ; o cameră pentru băi complete (medicinale, cu bule de gaz etc.).
easta, în'!pach etarea u s:;�
pleta, dupa care se efectue ază procedura c�:� o -cameră de odiiihnă.
f) I r .
finală de răci· re. Incăperea destinată hidroterapiei propriu zise poate fi unică pentru pa
ă 1 r r u
l erape�ti; î� :�: �:�· fe\ �� ;;.��:��;/i, �;
i vilioanele mici, sau formată din mai multe compartimente (fig. 6). Trebuie
;n p;�: �;'r:� p�::�;::e:x:[::ti�::; avut în vedere ca duşurile (mai ales duşul f ulger) să ntt stropească şi alţi
te�peratura, durata şi r:apiditatea aplic
! ăr ii, presiunea şi manip ulaţ[ileţ m bolnavi.
t �:
�ani�e �ecesare). !ntens1tatea excita[iil o
cu cit simptom I b I · �, t mai acce
tate agitaţii et: � �c1 a;li�e prea sla?
r trebuie să .fie cu atît mai. . :
mica,
ntuate (dureri, t umefieri, subfebrili
La camerele pentru băi se ce r 8 m2 pentru fiecare baie instalată şi la
cele pentru băile Hauffe, 7 m2 •
produc efecte te r.a . euhce. Cel e prea tari
e nu acţionează nociv, dar
nici n u Sala de duşuri t re b uie să fie mai mult lungă decit Iată, cu o distanţă
a reactiei cu i-1 r f
pot duce bolnavul în faza negativă minimă de 3-3,5 m între duşul f ulger şi bolnav. Pentru fiecare du ş e n evoie
nevoia' c: med�:�! :� :�m���::� :�l: ��;
el ogice �enerale şi locale. De aci de 3-4 m2 de suprafaţă. La camerele pentrn împachetări se calcu lează cite
care ) şi apoi la cîteva zile.
a la prtm ele pr oceduri (de încer- 3,5-4 m2 pentru fiecare pat de 0,8 m2, iar pentru camerele de odihn ă (dotat e
cu paturi şi fotolii) se socoteşte cite 4,5 m2 de pat şi 2 m2 pentru fotoliu.
funcf���a;:! ��:: j:1�:t
u ral e p rivind pav il ionu
l ori sălil.e de hldrotler
a,pie şi D uşumeaua sălii treb uie să fie din mozaic de culoare deschisă, cu o
a
mare pantă de înclinaţie spre scu rgere şi acoperită cu grătall"e de lemn. Pe
După ·cum vom vedea un însemna
t număr de procedeu. ri, ca: afu reţii trebuie acoperiţi c u faianţă albă pînă la minimum 1,80-2 m şi restul
ziunile parţiale , c·ompresele'. unele
c·alaplasme, friicţiunile pairţiale etc., te ncuielii să fie vopsit în ulei alb.
nu
nece:ită pentru efectuare inst Iluminatul , c·a şi ventilaţia şi. încălzirea-sălilor, treb uie să fie o preocu·
alaţii
speciale. Ele se pot aplica în orice
con pare deosebită. Lumina are o acţiune deosebită asup,ra psihic ului bolnav'lor
di(ii, la spital sau la domiciliul boln
a şi aceasta înrîur eşte în mod deosebit eV'oluţia ri eacţnilor somat!ice. Una din - ·
vilor, de ,personalul sanitar mediu sau lre gre şelile frecvente comise este situarea secţiilo'r de hidroterapie în sub
chiar de bolnavii înşişi, după o instru soluri. Lumina trebuie să fie naturală n u numai penbru influenţarea favo
ire sumară prealabilă. rabilă a psihicului bolnavului, dar şi pentr u ca personalul să poată observa
Alte proceduri ca: duşurile fric reacţiil e dermo-vasculare produse. Suprafaţa ferestrelor trebuie să cuprindă
1
ţiunile complete, duş-masajul e t�.• ne cel puţin 1/5 din cea a podelei.
cesită instalaţii speciale ·şi personal Temperatura încăperilor este de asemenea esenţială pentr u aplicare a
specializat. dozată a excitaţiilor termice as up,ra pielii. Temperatura aerului nu trebuie
Un pavilion tŢiodern de hidrotera să aibă nici o acţi une excitantă asupra bolnavului. In sala de dezbrăcat şi
pi� �rebuie să fie o clădire separată, odihnă, ea trebuie să fie în jurul a 2O0c, iar în cele de hidroterapie de
on situată în vecinătatea staţionarului 220.230_ Este dar că în fiecare încăpere treb,uie să existe termometre de
şi legată, de acesta printr un coridor. cameră.
'1.· ;.'
0
Nu e bin_,e să_ se situeze sub staţionar, Ventilaţia încăperilor de hidroterapie are importanţă mare, pentru că
pentru ca p,rm defectele instalaţiilor umiditatea lor influenţează termocond uctibilitatea aerului, care schimbă în
de cond ucere a apei şi a celor de ven tregul regim al procedurilor. Vaporii de apă din atmosfera încă'perilor se pot
tilaţie se crează condiţii de microcli- condensa pe tavan şi apoi să cadă pe bolnavi, exercitînd o puternică excita
mat nefavorabil staţionarelor. ţie. Umid'itatea încăperilor pentru hidroterapie nu trebuie· să treacă de 75%.
·.· :
Flg. a.
...... !i
,.
Interior dintr-o sală de hidroterapie. , El; trebuie să c uprin dă ce] pu !'! Alimentarea qi apă. rece şi fierbinte a hidroterapiilor constituie pro·
ţin:
• •
0 mcapere pent� u dezbrăca
vaz_uta cu cabm e ; o sala pentru procedurile hidro
v V
( _-
alt"a sa I·a pentru termoterap
1t; '·' blema cea mai importantă. In primul rînd e nevoie să stea la dispoziţie o
cantitate suficientă de apă la presiune constantă de 2-3 atmosfere, alît pen
tru apa caldă, cît şi pentru cea rece, penbru a asigura debit constant bate-
f:
t�