Prin maşină electrică se inţelege un ansamblu de corpuri solide ( armături pe

care deregulă sunt plasate infăşurări conductoare ) , in general relativ mobile ,

cuplate intre ele electric, magnetic , sau şi magnetic şi electric ; acest ansamblu
transformă energia electrică în energie mecanică , situaţie în care vorbim despre
motoare , sau invers , din energie mecanică în energie electrică , situaţie în care
vorbim despre generatoare sau (in cazul transformatorului spreexemplu din energie
electrică tot în energie electrică de altă formă sau parametri . )Pentru a restrânge
din generalitatea definiţiei de mai sus pe de o parte şi pentru a introducediferenţe
specifice semnificative pe de alta , vom apela la câteva criterii de clasificare
unanimacceptate de literatura tehnică , fără a emite însă pretenţii de exhaustivitate .

Criterii de clasificare
a) Dupa natura cuplajului distingem:-
maşini electrostatice, la care intervine doar cuplajul electric-maşini
magneto-electrice , la care intervine cuplajul magnetic , câmpul
magnetic fiindgenerat de magneţi permanenţi
maşini electromagnetice, cele mai răspândite in aplicaţiile obişnuite ,
la care intervinede asemenea cuplajul magnetic , câmpul magnetic
fiind generat însă în acest caz deelectromagneţi ; reamintim că
electromagnetul este în general un dispozitiv compusdintr-un circuit
magnetic înlănţuit cu un circuit electric în care polarizarea magnetică
amaterialului circuitului magnetic ( de mare permeabilitate magnetică )
este produsă decurenţii electrici ( de conducţie ) , care parcurg bobina
circuitului electric
b)După sensul de transformare a energiei avem
maşini generatoare al căror input energetic este energia mecanică , iar
output-ulenergetic este energia electrică-
maşini motoare, la care se inversează sensul de circulaţie a energiei
Obs: In general armăturile cuplate sunt relativ mobile ; la limită când
între cele două armăturinu avem mişcare relativă se vor obţine aşa
numitele:-

1
transformatoare, asimi
late maşinilor electrice şi care transformă energia electricăcaracterizată
de o anumită pereche curent/ tensiune tot în energie electrică de altă
perechecurent/tensiune , la aceeaşi frecventă ;c)
După natura curentului ce străbate înfăşurările armăturilor
maşini de curent alternativ-sincrone/asincrone (de inducţie ) cu sau
fără colector -monofazate/polifazate-
maşini de curent continuu

Masinile de curent continuu

Maşina de curent continuu este maşina electrică la care schimbul principal de
energie cu oreţea se face în curent continuu.Maşinile de curent continuu se
caracterizează prin faptul că în circuitul exterior trece curentcontinuu,iar tensiunile
electromotoare se induc numai prin mişcare. Ele pot fi cu colector (
redresor mecanic ) sau cu inele ( maşini unipolare ).Maşina de curent continuu este
utilizată atât în regim de motor cât şi în regim de generator;regimul de frână este
întâlnit numai incidental în funcţionarea maşinii de curent continuu.Maşinile de
curent continuu cu colector au fost primele generatoare industriale de
energieelectromagnetică realizate pe baza inducţiei electromagnetice. Apariţia
curentului alternativsinusoidal, în special al sistemului trifazat de producere,
transmitere şi distribuţie a energiei electrice,a restrâns mult domeniul de utilizare al
maşinilor de curent continuu. Se mai folosesc generatoare decurent continuu pentru
sudură, pentru autovehicule sau cu aplicaţii în electrochimie. Principalautilizare
actuală a maşinii de curent continuu este cea de motor electric, datorită
caracteristicilor electromecanice avantajoase pe care le prezintă. Motoarele de
curent continuu se folosesc întracţiunea electrică (tramvaie, troleibuze, locomotive
electrice) , în industria metalurgică şisiderurgică pentru acţionarea unor mecanisme
(laminoare, bluminguri, maşini de trefilat ) şi în generalîn acţionările care necesită
reglajul turaţiei în limite largi.La maşina de curent continuu câmpul magnetic
inductor este fix faţă de armătura inductoare,realizată ca stator

2
 ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Maşina de curent continuu se compune, ca orice maşină electrică din două părţi
principale :- statorul - partea fixă care este inductorul şi- rotorul - partea mobilă şi
care reprezintă indusul maşinii.Statorul cuprinde carcasa cu scuturile portlagăr şi
sistemul inductor cu poli aparenţi. Rotoruleste realizat ca indus al maşinii şi este
prevăzut cu colector

Figura 2a. Secţiune longitudinală printr-o maşină de curent continuu

Pn=85kW, Un=110V, n=600rot/min :1-carcasa, 6-scut parte tracţiune, 7-scut parte

opusă tracţiune, 8-ansamblu port - perie,9-conductă flexibilă spre cutia de borne,
10-cutia de borne, 11-pachet de tole rotor,12-ansamblu bobinaj rotor, 13-ansamblu
colector, 14-arbore, 15-ansamblu lagăr rulment parte tracţiune, 16-ansamblu
rulment parte opusă tracţiune, 17-ungător cu bilă, 18-sector pentru vaselină, 19-
ansamblu ventilator, 20-jaluzea, 21-ramă cu plasă, 22-şurub de punerela pământ,
23-inele de ridicare

3
 Domenii de utilizare
Motoarele de curent continuu se folosesc in diferitesisteme de actionare electrica
cu turatie variabila si cuplumare la pornire (laminoare, masini unelte, masini
deextractie miniera, electrocar, tranvai si locomotive electrice)

Pornirea motorului de
currentcontinu
Motoarele de curent continuu au in
momentul pornirii un curent deosebit de
mare in raport cu curentul nominal.
Soculde curent din momentul pornirii
este periculos, desi este descurta durata,
acest soc este periculos uneori pentru
reteauaelectrica care nu poate sa suporte
si este totdeauna periculos pentru
motorul insusi.Socul de cuplu este la
randul lui periculos, fiindca el
este preluat de catre elementele
cinematice intermediare dintremotor
si instalatia antrenata.Pentru a evita
aceste neplaceri se utilizeaza
reostatespeciale de pornire conectate in
serie cu motorul, care au orezistenta
variabila in trepte sau continuu, in asa fel incatsocul de curent la pornire sa fie
micsorat la o valoareacceptabila atat pentru comutatie cat si pentru
obtinereacuplului de pornire. Aceasta rezistenta se micsoreaza treptat pana la 0,
dupa ce motorul sa pus in miscare si pe masura ceel se accelereaza, curentul scade

PRINCIPIU DE FUNCȚIONARE
Când curentul trece prin rotorul unui motor de curent continuu,
este generat un câmp magnetic care genereaza o forta
electromagnetica, si ca rezultat rotorul se roteste.
Rotatia rotorului induce o tensiune în bobinajul rotorului. Acesta
tensiune indusa are sens opus tensiunii aplicate rotorului. În timp
ce motorul se roteste mai rapid, tensiunea rezultata este aproape
egala cu cea indusa.
4
Viteza motorului va ramâne constanta atât timp cât asupra motorului nu actioneaza
nici o sarcina, Când asupra rotorului se aplica o sarcina, tensiunea va fi redusa, dar
motorul va absorbii un curent mai mare pentru a efectua lucru mecanic.

Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, trebuiesc

folosite dispozitive speciale pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Când
rotorul se afla în repaus, el, efectiv, nu are nici o rezistenta, si daca
tensiunea normala este aplicata, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria
periile colectoare sau motorul.

Mijloacele obisnuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a

unei rezistente, la început, împreuna cu rotorul, pentru a limita curentul pâna când
motorul începe sa dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde viteza,
rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.

Viteza cu care un motor cu curent continuu functioneaza, depinde de puterea

câmpului magnetic care actioneaza asupra rotorului, cât si de curentul rotorului. Cu
cât este mai puternic câmpul magnetic, cu atât este mai mica rata rotatiei necesare
sa creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat.

Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlata prin
variatia câmpului curentului.

CLASIFICAREA
Masinile electrice de curent continuu ca şi cele de curent alternativ sunt
reversibile, putând funcţiona ca generatoare sau ca motoare după cum sunt
antrenate sau antrenează mecanisme

a) motor de cc cu excitație derivație, b) motor de cc cu excitație paralel, c)

motor de cc cu excitație serie, d) motor de cc cu excitație mixtă
5
Atât la generatoare cât şi la motoare, după felul excitaţiei distingem: maşini cu
excitaţie derivaţie (paralel), serie sau mixtă (compound).
În comparaţie cu motoarele asincrone, ele permit reglajul turaţiei în limite largi şi
în mod continuu.

Motoarele cu excitaţie derivaţie sunt folosite la acţionarea maşinilor unelte grele,

alimentarea acestora făcânduse de la o sursă de tensiune constantă sau având
numai înfăşurarea de excitaţie la tensiune constantă, iar indusul alimentat de la o
sursă de tensiune variabilă (motoare cu excitaţia alimentată separat).

Motoarele cu excitaţie serie sunt folosite în tracţiunea electrică, la acţionarea

tramvaielor, troleibuzelor, electrocarelor, la demararea motoarelor autovehiculelor
şi la unele macarale. Ele au caracteristică mecanică moale (viteza scade mult la
creşterea cuplului de sarcină), au cuplu mare la pornire, suportă mai bine
suprasarcinile şi nu sunt sensibile la căderile mari de tensiune.

Motoarele cu excitaţie mixtă se utilizează la acţionările mecanismelor cu regim

variabil, cu număr mare de conectări şi frânare dinamică la oprire. Caracteristicile
lor sunt intermediare în raport cu cele ale motoarelor derivaţie şi
Mașină de curent alternativ
Masinile electrice de curent alternativ, se împart în functie de
principiul de functionare în doua clase principale:
 masini asincrone;
 masini sincrone. La baza functionarii masinilor electrice se
afla legea inductiei electromagnetice. Pentru a crea conditii
de existenta acestei legi, în masinile electrice trebuie sa
existe miezuri magnetice si înfasurari. În general, masinile
electrice rotative sunt realizate din doua parti principale
numite armaturi, între care exista o viteza relativa de
rotatie. Aceste armaturi sunt realizate din miezuri
feromagnetice pe care exista înfasurari. Una dintre armaturi
este fixa si se numeste stator, iar cealalta aflata în miscare
de rotatie se numeste rotor
6
  rolurile putând fi inversate în functie de solutia constructiva
aleasa.
În ambele armaturi circula curenti prin înfasurari, care creeaza
câmpuri magnetice printr-un anumit procedeu. Câmpurile
magnetice create în cele doua armaturi se compun într-un câmp
unic rezultant pe care îl gasim în întrefierul masinii.
Câmpurile magnetice produse sunt variabile în timp (deoarece
curentii care le creeaza sunt alternativi, deci, variabili în timp),
si produc fluxuri magnetice variabile prin întrefier. Aceste
fluxuri magnetice strabat înfasurari electrice si induc în acestea
tensiuni electromotoare. Totodata, între fluxul magnetic al unei
înfasurari si curentul electric din cealalta înfasurare apar
interactiuni electromagnetice care dau nastere la cupluri
electromagnetice între armaturi.

Masina asincroana
Masina asincrona este cea mai raspândita masina electrica. Ea se întâlneste pe
scara larga înactionarile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, îndeosebi în
regimul de motor trifazat,pentru actionarea masinilor unelte, a pompelor, a
compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelorelectrice, a podurilor rulante, a
aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc. Motoarele asincrone se construiesc pentru
o gama foarte larga de puteri (de la ordinulunitatilor de W pâna la ordinul zecilor de MW),
pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii(3 kV, 6 kV sau 10 kV) si având turatia
sincrona la frecventa f = Hz50 egala în mod uzual cu n =500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000
rot/min, în functie de numarul de perechi de poli

Principalele avantaje ale motoarelor asincrone fata de alte tipuri de motoare

electrice sunt

1 Simplitate constructiva;

2 Pret de cost redus; 7

3 Siguranta mare în exploatare;

5 Performante tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);

6Stabilitate în functionare, exploatare, manevrare si întretinere simpla

7 Aimentare direct de la reteaua trifazata de c.a

Dintre principalele dezavantaje putem enumera:

1 Soc mare de curent la pornire;

2 Factor de putere relativ scazut;

3 Caracteristica mecanica dura;

Regimul de generator al masinii asincrone este mai rar folosit datorita puterii
reactive (demagnetizare) relativ mare pe care masina trebuie s-o ia de la retea.În
actionarile electrice, în cazuri speciale, masina asincrona poate functiona pentru
scurtadurata si în regimul de frâna electrica.

Elementele constructive ale masini asincrone.

Masinile asincrone se executa în doua forme constructive:

1 masina asincrona cu rotorul bobinat (cu inele);

2 masina asincrona cu rotorul în scurtcircuit (în colivie).

Statoarele în ambele cazuri sunt identice.

Statorul masinii asincrone

Statorul masinii asincrone joaca rolul de inductor. În stator se obtine un câmp
magnetic învârtitor, pe cale electrica, cu ajutorul unei înfasurari trifazate parcurse de
curenti alternativitrifazati, înfasurare asezata în crestaturi.Din punct de vedere
constructiv, statorul are forma unui cilindru gol realizat din tole de otelelectrotehnic
de 0,5 mm grosime, izolate între ele cu lac izolant sau oxizi ceramici.Crestaturile se obtin prin
stantarea tolelor înainte de împachetarea miezului si pot fisemiînchise sau deschise.
Crestaturile semiînchise (figura 3.1, a) prezinta avantajul unui flux dedispersie mai
redus, dar înfasurarea trebuie realizata din conductor rotund si introdusa fir cu fir,neputând fi
realizata afara pe sablon. Crestaturile semiînchise se utilizeaza la masini de puteri
mici.Crestaturile deschise (figura 3.1, b) permit realizarea înfasurarii afara pe
sablon dar prezinta un fluxde dispersie mai mare. Se utilizeaza la masini de puteri mari.

8
Figura 3.1
Figura 3.2
Înfasurarea statorului se realizeaza de cele mai multe ori în doua straturi si cu pas
scurtat.Înfasurarile într-un singur strat se utilizeaza numai la masinile de putere mica.

Rotorul masinii asincrone

Rotorul masinii asincrone joaca rolul de indus având forma unui cilindru plin realizat dintole din
otel electrotehnic de 0,5 mm, izolate sau neizolate. La periferia rotorului se afla
crestaturirealizate tot prin stantare, în care se introduce înfasurarea rotorica.Daca masina
asincrona este cu rotorul bobinat, atunci înfasurarea rotorica este de tipul înfasurarilor de c.a.
trifazate, cu pas diametral, într-un strat sau în doua straturi. Crestaturile în acestcaz
sunt semiînchise având de obicei forma de para (figura 3.2).Daca masina este cu rotorul în
scurtcircuit, atunci înfasurarea rotorica este de tipul colivie
realizata prin turnare din bare de Cu sau Al scurtcircuitate la capete de doua inele
din acelasimaterial (figura 3.4). Turnarea coliviei se face prin injectie direct în
crestaturile rotorice, acesteafiind de data aceasta închise sau semiînchise (figura 3.5, a). La
masini de puteri mai mari pentrureducerea curentului de pornire se folosesc colivii cu
bare înalte (figura 3.5, b) sau duble colivii(figura 3.5, c). Colivia superioara S
are sectiunea mai mica si deci rezistenta ohmica mai mare darreactanta este mai mica. Ea joaca
rolul de înfasurare de pornire limitând curentul de pornire careavând frecventa relativ
mare nu permite fluxului magnetic inductor sa patrunda în adâncimearotorului pâna la
colivia inferioara. Odata masina pornita frecventa curentului rotoric scade
(f2=s.f1 ) fluxul inductor patrunde mai adânc în rotor îmbratisând colivia I care având
sectiuneamai mare va avea rezistenta ohmica mai mica, reactanta relativ mare iar curentul va
circulapreponderent prin ea. Din acest motiv se mai numeste si colivie de lucru.

9
Figura 3.4 Figura 3.5

În cazul masinii cu rotorul bobinat, capetele înfasurarii rotorice sunt scoase în exterior cuajutorul
unor contacte alunecatoare compuse din trei inele de bronz solidare cu rotorul pe carealuneca
perii din bronz grafitat fixate si izolate fata de carcasa masinii (figura 3.3).Ventilatia înfasurarii
statorice se realizeaza de obicei la puteri mici si medii cu ajutorulventilatorului axial montat
pe axul masinii (figura 3.3), iar ventilatia înfasurarii rotorice serealizeaza cu ajutorul
aripioarelor de pe inelele de scurtcircuitare care se toarna odata cu colivia.

10
 Carcasa masinii asincrone

Carcasa se executa din aluminiu sau fonta prin turnare. Carcasa poarta talpile de
fixare alemasinii, inelul de ridicare, cutia de borne, placuta indicatoare si scuturile
frontale. În scuturi semonteaza lagarele (rulmentii) pe care se sprijina axul masinii
(figura 3.3).La masina asincrona cu inele, unul din scuturile frontale sustine
portperiile, împreuna cuperiile de contact si dispozitivul de ridicare a periilor si
scurtcircuitare a inelelor (daca exista).Carcasa sustine miezul statorului împreuna
cu înfasurarea sa si asigura posibilitatea decentrare fata de rotor

Principiul de functionare al motorului asincron

Motorul asincron trifazat primeste energie electrica de la reteaua de c.a. prin

conectareastatorului la aceasta, energie pe care o converteste în energie mecanica
furnizata la axul rotorului.Sistemul de curenti trifazati simetrici absorbiti de stator
de la retea produce un câmp magnetic învârtitor care pentru armonicafundamentala
are forma: B1=B1m . cos(p.α-ω.t)

12
 Motorul sincron

Maşina de curent alternativ la care turaţia motorului este egală cu cea a

câmpului învârtitor, indiferent de sarcină, se numeşte maşină sincronă.

Parti componente

Statorul Care la masina sincrona are rol de indus esterealizat dintr-un miez
magnetic pe care sunt dispuse infasurari.Infasuraraea statorului este in general tr

Rotorul

La masina sincrona are rol de inductor. Este echipat cu o înfăşurare de excitaţie

alimentată încurent continuu Există două variante constructive de rotor:

1.cu poli aparenţi

13
2.cu poli înecaţi

Construcţia maşinilor sincrone. Construcţii de bază. Datele nominale.

1 – carcasă; 2 – miezul magnetic statoric; 3 – înfăşurarea statorului;4 – polii

inductorului; 5 – ventilator; 6 – inele de contact; 7 – lagăre;

8 – suporţii lagărelor; 9 – arbore

14
 Pornirea motorului sincron

este o problemă mai dificilă decât la celelalte tipuride motoare electrice, deoarece
el nu are cuplu propriu de pornire. Doar la învârtirearotorului la turaţia de
sincronism, în acelaşi sens cu câmpul învîrtitor statoric, maşinadezvoltă
cuplu electromagnetic.

Domenii de utilizare
Maşinile (motoarele) sincrone pot funcţiona în regim de generator, de motor şi într-
unregim de compensator de putere reactivă (compensator sincron).

Generatoarele sincrone constituie surse de curent alternativ de frecvenţăindustrială

din centralele electrice.Motoarele sincrone se folosesc la puteri de 100KW, în locul
motoarelor asincrone,pentru funcţionarea la un factor de putere dorit sau
chiar pentru compensarea factoruluide putere al reţelelor. Ca motoare mai mici se
utilizează acolo unde se impune o turaţiesincronă

15
 BIBLIOGRAFIE
https://ru.scribd.com/doc/30769982/Masina-Asincrona
https://ru.scribd.com/document/80369549/Motorul-sincron
https://ru.scribd.com/document/47464911/MOTORUL-DE-
CURENT-CONTINUU
https://www.google.com/search?rlz=1C1GYPO_ruMD763MD763&
biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=xWpWWpuCMIqQ6QTg
6JbgCQ&q=rotorul+cu+poli+%C3%AEneca%C5%A3i++motorul
ui+sincron&oq=rotorul+cu+poli+%C3%AEneca%C5%A3i++moto
rului+sincron&gs_l=psy-
ab.3...63911.65520.0.66485.2.2.0.0.0.0.133.265.0j2.2.0....0...1c.1.64.ps
y-ab..0.0.0....0.Y4PM2JjE4Jw#imgrc=8QtlIhj4HrCTYM: