CAUZA ANALFABETISMULUI FUNCTIONAL

Analfabetismul functional a aparut in Romania ca urmare a metodelor de predare in

sistemul de invatamant, axat pe memorare in defavoarea intelegerii informatiilor prezentate de
programele didactice. Din aceasta cauza, elevii nu sunt capabili sa isi dezvolte vocabularul,
comunicarea verbala si nonverbala, precum si a gandirii logice.
Prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, președintele Societății Române de Fizică și membru
corespondent al Academiei Române, afirmă că:
"Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea
materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui
sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica."
Analfabetismul functional se poate corela si cu dificultati de invatare a cititului. In general
insa, copiii pot citi corect un text, dar cand vine vorba de a-l explica, nu pot sa o faca prea
bine. In Romania, in 2006, procentul elevilor in varsta de 15 ani analfabeti functional a atins
un prag ingrijorator de 40%, conform raportului PISA - Programul pentru evaluarea
internationala a elevilor. De asemenea mai bine de trei sferturi dintre somerii din mediul rural
sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare
și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor
aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute
pe piata muncii.

Putem regasi mai jos cateva exemple ale analfabetismului functional:

- Copiii reusesc sa citeasca un text destul de dificil, dar nu sunt capabili sa extraga intelesul unor
cuvinte pe care le intalnesc.
- Cunosc teoria referitoare la ce inseamna de exemplu o eclipsa insa atunci cand o vad, nu pot
explica fenomenul.
- Nu raspund corect la intrebari referitoare la mesajul textului citit.
- Cand li se cere sa reformuleze ce au invatat, fie le este imposibil, fie ofera variante incorecte ale
mesajului textului.

Ce masuri pot fi luate pentru a preveni analfabetismul functional?

1. Stimularea interesului copiilor pentru lectura.
2. Incurajarea copiilor de a folosi cuvintele noi invatate in contextele potrivite. Atunci cand
descopera semnificatia unui cuvant nou, ofera-i si exemple de situatii in care il poate folosi si
intreaba-l pe copil in ce alte contexte poate fi utilizata notiunea respectiva.
3. Realizarea de exercitii care sa imbunatateasca vocabularul copiilor, comunicarea verbala si cea
nonverbala.
4. Incurajarea gandirii logice de la cele mai mici varste, prin adresarea de intrebari care sa il ajute pe
copil sa se gandesca la cauzele fenomenelor, la modul de aparitie al acestora sau la situatiile in care
anumite reguli se aplica sau nu.
5. Plasarea accentului pe ceea ce copilul poate sa reproduca cu propriile cuvinte sau sa utilizeze
ceea ce a memorat mecanic.
6. Evaluarea elevilor bazata pe testarea abilitatii lor de a pune in practica informatiile invatate, nu
doar pe testarea capacitatii lor de reproducere a informatiilor invatate.
7. Discutii aplicative cu elevii prin care acestia sa inteleaga “de ce” invata ceea ce li se preda, care
este scopul, sensul si cum anume le vor fi utile aceste informatii.

Analfabetismul functional este o problema globala, fiind intalnit in tari din toata lumea. Lipsa unor
masuri care sa stopeze sau sa diminueze acest fenomen poate duce la probleme sociale majore in
viitor, deoarece analfabetismul functional poate afecta serios viata persoanelor, limitand potentialul
lor de dezvoltare.
Secolul 21 este caracterizat prin trecerea de la o societate industrială la o “societate a
cunoaşterii”. Aşa numita “up-skilling” (actualizarea permanentă a competenţelor/ deprinderilor) a
angajaţilor şi necesitatea unui nivel de calificare cât mai ridicat sunt evidente în întreaga Europă. În
acest context, adulţii tineri din zilele noastre dar şi cei din viitor, vor avea nevoie de un standard
ridicat al educaţiei de bază pentru a le permite accesul pe piaţa muncii şi participarea la procesul de
învăţare continuă. Adulţii tineri ce părăsesc devreme şcoala sau cei fără o calificare de bază
generează un nivel ridicat al şomajului şi al excluziunii sociale în întreaga Europă. Experienţele
anterioare negative de învăţare pe care aceştia le au, fac ca acest grup să fie foarte greu de integrat
în programele de educaţie şi formare profesională, contribuind astfel la consolidarea pe mai departe
a analfabetismului funcţional şi a excluderii sociale, probleme cu care aceşti tineri se confruntă
adesea.