Accident vascular cerebral ischemia cerebrală remedii Sorin Nicola

Fiecare al șaptelea deces este produs de un accident vascular cerebral

(AVC). Mii de români zac paralizați de pe urma AVC. După cancer și SIDA, este una
dintre cele mai de temut și mai invalidante boli care afectează lumea civilizată.
Mai mult de jumătate din cei care au suferit un AVC mor în primele șase luni după
aceea, iar o treime din totalul supraviețuitorilor necesită îngrijiri zilnice pentru tot
restul vieții. 10% dintre supraviețuitori își petrec restul vieții în instituții de
îngrijire specializate. Accidentele vasculare cerebrale deseori sunt cauzate de
ateroscleroză. Blocarea completă a arterei creierului duce la moartea oricărui
țesut al creierului (din lipsă de oxigen) care depindea de acea arteră. Aceasta este
moartea țesutului cerebral care se numește accident cerebral vascular. Deși toată
lumea știe că accidentele cerebrale vasculare în general duc la paralizia parțială a
corpului, ele mai pot cauza și alte dificultăți. De exemplu, ele pot cauza orbirea,
dificultăți în vorbire sau auzire și probleme severe de personalitate sau memorie.
Problemele reale care au loc depind de partea vătămată a creierului. Riscul
atacului cerebral crește proporțional cu nivelul global al colesterolului și, în
special, cu cel al colesterolului de tip LDL. Trigliceridele au sporit la rândul lor
riscul atacului cerebral. Pe de altă parte, nivelul ridicat al colesterolului HDL
benefic a redus riscul atacului cerebral și al atacului de cord.
Produsele animale sunt principalele surse de colesterol (carnea, lactatele,
ouăle). Studiați pentru mai multe detalii capitolul: „Ateroscleroză; Arterioscleroză;
hipercolesterolemie”.

Zonele aspre, rugoase, de pe suprafața internă a peretelui arterial devin

adevărate răsadnițe pentru formarea de cheaguri și plăci ateromatoase. Atunci
când obstrucția devine completă, se spune că artera s-a trombozat. Uneori,
fragmente de plăci ateromatoase sau de cheaguri se desprind din alte părți ale
sistemului circulator și călătoresc o dată cu sângele, ajungând în arterele mai mici
din creier, pe care le obstruează.
Aceste fragmente se numesc emboli. Aproximativ 85% din totalul AVC sunt
produse prin obstrucția trombotică sau embolică a arterelor cerebrale. Restul
accidentelor vasculare sunt produse de hemoragii. Cea mai mare parte a acestora
sunt legate de coexistența unor valori nepermis de mari ale tensiunii arteriale,
care forțează sângele să iasă prin fisurile din pereții arteriali. Un mic număr de
hemoragii sunt produse de anevrisme. Acestea sunt niște defecte de structură ale
pereților arteriali, sub forma unor zone dilatate, baloniforme, care cu timpul devin

1
din ce în ce mai subțiri și în cele din urmă se rup. Și într-un caz, și în celălalt,
rezultatul este sângerarea în țesutul nervos.

Adoptați o alimentație săracă în grăsimi și colesterol și bogată în fibre. S-a

arătat că reducerea aportului de grăsimi sub 20% din totalul caloriilor consumate
într-o zi protejează stratul intern arterial față de ateroscleroză. Conform
afirmațiilor doctorului A. L. Fleishman în American Journal of Clinical Nutrition,
margarina crește riscul ca un cheag de sânge să blocheze o arteră (tromboză).
Margarina este un produs foarte nociv și periculos. Consumul de acizi grași trans
din alimentele procesate ca margarina, gogoșile și cartofii prăjiți de tip fast-food
pot induce deteriorarea vaselor sanguine pentru circulația sângelui în creier.
Eliminați din alimentație sau consumați cât mai rarproduse lactate.
Majoritatea acestora sunt bogate în colesterol și grăsime, contribuind la formarea
plăcii ateromatoase din interiorul vaselor de sânge.
Consumul excesiv de sare poate mări tensiunea arterială și riscul atacului
cerebral la mulți oameni. Dacă sunteți supraponderal, riscul este sporit.
Concentrația înaltă de sodiu face că vasele sanguine din creier să fie mai
permeabile și mai vulnerabile la fisurare, consecința fiind vărsarea sângelui în
creier. În nordul Japoniei și în districtul Evans din Georgia SUA, cele două locuri
din lume unde se consumă cantitatea cea mai mare de sare din lume pe cap de
locuitor, excesul de sare se asociază cu ratele ridicate de deces prin accident
vascular cerebral. Învățați-vă să folosiți mult mai puțină sare sau chiar eliminați-o,
cel puțin o perioadă de timp. În regiunile lumii în care ingestia de sare este
redusă, hipertensiunea este practic necunoscută. Înlocuiți sarea cu plante
aromatice: cimbru, busuioc, oregano, mărar, leuștean, schinduf, etc.
Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea și
distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteina din alimentele
bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea
și fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporește de trei
ori riscul atacului cerebral și de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile
cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile
ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal
și la depresie. Absența acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze
necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumați deci alimente bogate în
acid folic: suc de portocale, legume, verdețuri, migdale, avocado.
Renunți la fumat! Fumatul contractă vasele de sânge. Fiecare al șaselea
deces produs prin AVC este direct legat de fumat.
Verificați-vă regulat valorile tensiunii arteriale.Hipertensiunea nu dă nici un
simptom, strecurându-se astfel pe nesimțite în viața unei persoane. Nu uitați că
hipertensiunea crește cu 800% riscul de a suferi un AVC. Chiar și creșterile ușoare
ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral. Pentru mai
multe detalii, studiați suplimentar capitolul „Hipertensiunea arterială”.

2
 Normalizați-vă greutatea corporală. Obezitatea favorizează aterosleroza,
hipertensiunea și majoritatea formelor de diabet, toate predispunând la
accidente cerebrale.

Noi dovezi uimitoare arată că practicarea moderat intensă de exerciții

fizice reduce riscul atacului cerebral cu uimitoarea cifră de 50%. Aceasta
înseamnă o oră pe zi de mers vioi, 5-6 zile pe săptămână. Cercetătorii cred că
activitatea fizică descurajează formarea cheagurilor de sânge, reduce tensiunea
arterială și greutatea, toți aceștia fiind factori legați de favorizarea producerii
atacului cerebral. Adoptați un program regulat de exerciții fizice actual, în funcție
de toleranța individuală.

Clima rece determină îngroșarea sângelui, mărind posibilitatea formării de

cheaguri și determină creșterea tensiunii arteriale. Îmbrăcați bine extremitățile, în
așa fel încât să le simțiți puțin calde.

Miniatacurile cerebrale și inflamarea vaselor cerebral sunt implicate

în Alzheimer. Unul sau două atacuri cerebrale minore în părțile strategice ale
creierului sporesc riscul demenței de tipul Alzheimer de peste 20 de ori.

Când nivelul stresului este ridicat se eliberează adrenalină, cortizon și alți

hormoni. Hormonii aceștia cresc presiunea sângelui și oxidarea grăsimilor în
sânge. Chiar și o depresie ușoară va duce la creșterea hormonilor de stres și face
sângele mai vâscos și mai predispus să formeze cheaguri. Schimbați-vă
mentalitatea și stilul de viață tracasant. Eliberați-vă de emoțiile negative
(supărare, îngrijorare, tristețe, nemulțumire, frică etc. care vă pot distruge.
Învățați să vă predați viața, îngrijorările și toate problemele ce vă strivesc unui
Dumnezeu care vă iubește și care are soluții pentru tot ce va frământă. Încredeți-
vă în El, altfel veți capota! Studiați Biblia și învățați să vă rugați.

Faza acută
Faza acută reprezintă o urgență medicală și are nevoie de servicii
competente ale camerei de urgență.
Ce poate fi făcut până bolnavul ajunge la spital este să aplicați comprese de
apă rece (mai bine pungă cu gheață) pe cap pentru a combate posibila hemoragie
cerebrală. Desfaceți hainele din jurul gâtului, pentru relaxarea căilor respiratorii. Å
¢ineți capul ridicat. Încălziți mâinile și picioarele (puneți o buiotă cu apă caldă sau
băgați-i picioarele într-un lighean cu apă caldă). Păstrați extremitățile calde. Pe
deasupra, dați-i câte 20 de picături de tinctură de Arnică, de trei ori pe zi, timp de
10 zile și pulbere de Traista ciobanului (antihemoragică), 1-2 linguri luate o dată
în criză, apoi zilele următoare câte 1 linguriță pulbere de 3 ori pe zi

3
 Recomandări de tratament:
Fructele și legumele vă pot feri de atacuri de cord sau de accidente
vasculare cerebrale, ori chiar ajută la „degajarea” arterelor după un atac de cord,
susțin mulți cercetători. Un studiu făcut la Harvard a arătat că femeile care au
mâncat un morcov pe zi, au fost cu 68% mai puțin predispuse la atacuri cerebrale,
decât cele care au mâncat morcovi doar o dată pe lună! Și spanacul este extrem
de eficient în combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume în
combaterea atacului cerebral este antioxidantul beta-caroten. Imaginați-vă cum s-
ar comporta organismul dacă ați folosi numai fructe și legume crude,
suplimentate de sucuri naturale! Organismul s-ar reface uimitor de repede și
sănătatea dvs. ar înflori.

În cazul în care ați avut deja un atac cerebral, după ce ați ieșit din starea
acută (o situație care are nevoie de terapie intensivă și de specialitate), cea mai
bună soluție pentru recuperare este adoptarea unui regim vegetarian bazat pe
fructe, legume și verdețuri crude, care va debuta cu o cură de sucuri (7-21 de
zile). Paleta diversă de sucuri cu efecte valoroase ce le puteți folosi în această
perioadă o veți găsi la capitolul „Cardiopatia ischemică; angina pectorală”. În
această perioadă (7-21 zile), este bine că dimineața, bolnavul să facă o clismă cu 1
litru de ceai călduț de mușețel.

După aceea, continuați cura adăugând salatele de crudități și alte preparate

ale bucătăriei fără foc. Ideal ar fi o perioadă de 3-6 luni. Este benefic un program
regulat de mese. Două mese pe zi este cel mai bun program și nimic între mese,
iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 16 (mai ales dacă persoana este
supraponderală). Înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un
pahar de suc (urzică, păpădie, orz verde, lămâie, grape-fruit, țelină, fructe de
sezon, etc.). Se pot consuma fulgi și germeni de cereale, iar din semințe și
oleaginoase, cantități potrivite: semințe de floarea-soarelui, susan, dovleac, nuci,
migdale (nepreparate termic).

Alte recomandări dietetice:

S-a dovedit că vitamina E este esențială pentru funcționarea neurologică
normală. Datorită capacității vitaminei E de a restaura parțial sănătatea carotidei,
nu ne surprinde să găsim dovezi că vitamina E previne atacurile cerebrale.
Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele oleaginoase (nuci, alune și
migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate și
nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, semințe încolțite.

Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor

cerebrovasculare și a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un

4
antioxidant; ea înlesnește transmiterea mesajelor în creier. Consumați alimente
bogate în vitamina C: măceșe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici,
broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză,
roșii, mazăre, fragi.

Cercetarea științifică a descoperit că vitaminele A și C, luate împreună cu o

substanță naturală numită rutină, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina
se găsește în lămâie. Este un exemplu din clasa de substanțe cunoscute ca
bioflavonoide, care se găsesc în pulpa acestui fruct. Consumați lămâi, grape-fruit
și alte citrice cu tot cu pulpa. De asemenea, cantități considerabile ale acestui
aminoacid (rutină) se găsesc și în polen

– Pătrunjelul și citricele conțin o grupă de substanțe numite cumarine care

împiedică apariția trombușilor (cheagurilor sanguine). Consumați aceste alimente
din belșug.

– Ceapa previne formarea de cheaguri, fluidifică sângele și ajută la reglarea

tensiunii arteriale. Folosiți-o din belșug
– Alcina-un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze mușchiul cardiac.
În acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a
alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul
conține și niște substanțe numite sufide care au capacitatea de a scădea
tensiunea arterială și a preveni formarea de cheaguri (trombuși).

– în recuperare după infarct sau după accident vascular se

folosește mierea ca aliment în primele zile. Ea conține nu doar vitamine, minerale
și enzime, ci și calorii foarte ușor asimilabile, care trec ușor din tubul digestiv în
circulația sanguină, fară a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului
și așa slăbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un
accident vascular în urma căruia se confruntă cu o paralizie mai mult sau mai
puțin gravă mierea aduce o binefacere extraordinară. Se consumă zilnic 1-6
linguri.

– Consumați pulbere din semințe de in (3 lingurițe zilnic) sau 2 linguri de

ulei de in, fiind o sursă alimentară bogată de acizi grași omega-3, care au efecte
pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.

– Riscul de accident vascular cerebral de orice cauză poate fi redus prin

consumarea zilnică a 5-7 nuci sau a unei jumătăți de ceașcă de fasole soia gătită.

5
 – Cura cu grâu încolțit: consumați 3-4 linguri de grâu încolțit în cure de 15-
20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteți consuma în salatele de fructe și legume
sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.

– Preparat format dintr-o linguriță de pulbere de cătină, una de măceșe,

una de polen și una de miere, Se iau 4-3 lingurițe pe zi din această combinație.
Persoane care au avut fragilitate capilară pronunțată au eliminat acest neajuns
după două luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienții care
aveau sechele după accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul
acestui remediu. Polenul conține un aminoacid numit rutina, care are un efect de
tonifiere a vaselor de sânge. Măceșul este cea mai bogată plantă în vitamina C din
flora europeană, care întărește rezistența peretelui vascular pentru a nu se rupe.
Cătina este, de asemenea, foarte bogată m vitamina C și un tonifiant general.

– Consumați semințe de dovleac, de floarea-soarelui, semințe de in,

migdale și nuci – alimente care sunt sănătoase reconstituente în cazul acestei boli.
– Pulbere de semințe de Schinduf – se consumă 1 linguriță de pulbere de 4-
5 ori pe zi. Semințele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajută la
creșterea forței și masei musculare), stimulează procesele de regenerare din
organism sunt un puternic stimulent neuromuscular, măresc capacitatea de efort,
reglează asimilația nutrienților și pot fi folosite în subponderalitate, deficiențe de
asimilație, diferite forme de anemie, atrofie musculară, convalescentă,
anorexie. .

– Cura cu drojdie de bere (sub formă de fulgi nutriționali – se găsesc la

Plafar sau magazine naturiste) reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la
valorile normale tensiunea arterială, favorizează activitatea miocardului și
îmbunătățește funcțiile cerebrale. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte
2-3 lingurițe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate.

– Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a

descoperit că Adoxynolul (AND)

– un extract din semințe de struguri ce conține cel mai puternic

bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat și formarea celulelor
spongioase. În urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai
bună protecție împotriva aterosclerozei. AND fortifică vasele de sânge și le
împiedică să plesnească, aceasta fund adeseori cauza pentru cheagurile
provocatoare de atacuri cerebrale. Folosiți 4 picături, de 3 ori pe zi.

Obs: în capitolul „Rețete ce pot fi practicate în perioada curelor cu

alimentație crudivoră” (a doua secțiune a cărții) veți găsi o paletă largă de

6
preparate ce le puteți folosi în timpul tratamentului, bineînțeles, ținând cont de
indicațiile și contraindicațiile legate de afecțiunea dumneavoastră. Folosiți, în mod
special, rețete ce conțin ingrediente cu potențial terapeutic pentru afecțiunea de
care suferiți.

– Ginkgo biloba poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac

cerebral. Astfel, Ginkgo grăbește îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic
și produce inflamații),blocând moartea celulelor din hipotalamus. Ginkgo mărește
circulația sângelui și a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozității sângelui.
De asemenea, intensifică metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la
menținerea și întinerirea memoriei. Puteți să folosiți planta sub formă de infuzie
(beți 2 căni pe zi), dar cel mai eficient este să o folosiți sub formă de pulbere
(folosiți pentru aceasta râșnita de cafea), administrând sublingual (încercați să
păstrați pulberea 10 minute sub limbă) 1 linguriță de 4 ori pe zi, cură timp de 3
luni.

– Amestecați în proporții egale următoarele plante: Păducel, Talpa gâștei și

Valeriană (rădăcină). Se face infuzie din 1-2 lingurițe de plante la o cană de apă.
Se beau 1-2 căni pe zi în mai multe reprize. Păducelul are o acțiune hipotensivă,
vasodilatatoare și sedativă asupra sistemului nervos central. Talpă gâștei are
efecte anticoagulante și poate fi folosită împotriva formării cheagurilor de sânge
în interiorul vaselor sanguine. Tot talpa gâștei acționează ca un calmant nervos
intervenind favorabil în înlăturarea stărilor de excitație cerebrală. Valeriana
asigură șed: sistemului nervos și cardiac, micșorează stările de excitație
(spasticitate) și are și efect hipotensiv.

– Extract glicerohidroalcoolic 1DH din muguri de Anin negru (Alnus

glutinosa – sinonim Arin negru) – Se administrează 1 doză de 1,5 ml în puțină apă
de izvor (sau apă plată), de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor. Acest
extract are efecte vasoreglatoare (tonifiant, previne și diluează apariția
cheagurilor, antiinflamator, ameliorează circulația encefalică și miocardică.

– Vin medicinal: la 2 litri vin alb natural, adăugați 100 g vâsc măcinat (în
râșnița de cafea) 200 ml suc ceapă, 200 g usturoi pisat, 200 g miere de albine
polifloră naturală. Se pune totul într-un borcan (cu capac) de 3-5 litri, la
temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestecă zilnic cu o lingură de lemn.
După 14 zile, se strecoară și se trage în sticle închise la culoare. Se păstrează la
frigider. Se consumă câte 2 linguri, de trei ori pe zi înainte cu 30 de minute de
masă. Are efecte remarcabile.

– Casca de argilă: Lutul (argila) se colectează din zone mai puțin poluate, de
la o adânc de peste 50 cm sau dintr-un mal în care se evidențiază un strat de

7
argilă. Se utilizează indiferent de culoare (roșu, brun, galben, negru, etc.) numai
lutul păstos, care la urmezire cu apă lasă, la frecare între degete, senzația de
unsuros. Pentru acest procedeu, lutul se înmoaie cu apă călduță, lăsându-l 1-2
ore. Apoi se omogenizează până la consistența paste (să fie ca smântâna), după
care se aplică pe pielea capului (este indicat că pacientul să se tundă foarte scurt
sau „la piele”) un strat de argilă de 1,5 cm grosime care se întinde uniform. Se
acoperă capul cu o pânză moale de bumbac, apoi cu o căciulă moale și
călduroasă. Odată aplicată cataplasma, bolnavul va sta acoperit cu o pătură, sau
dacă temperatura va permite, va sta descoperit. La picioare, se vor pune sticle sau
buiotă cu apă caldă (atenție să nu-l ardă, mai ales dacă are simțul tactil afectat!).
Durata aplicației este de 2-3 ore. Argila după folosire se aruncă. Înainte de
aplicație este recomandat ca pacientul să meargă la toaletă pentru ca să poată
apoi să stea liniștit în timpul aplicației. Cataplasma cu argilă poate fi alternată în
perioada de noapte cu o cataplasmă din frunze de varză(bine zdrobite în prealabil
cu ajutorul unei sticle sau un sucitor de lemn).

– Reflexoterapia (masajul în talpa piciorului) și masajul general au o

importanță specială în refacerea funcțiilor motorii alterate în urma atacului
cerebral. Pentru masaj se pot folosi: tinctura de Cimbrișor, tinctura de Levănțică,
tinctura de Traista ciobanului, tinctura de Rozmarin, uleiul de Sunătoare. Dacă
este nevoie, folosiți gimnastica medicală de recuperare.

Obs.: în cazul în care bolnavul a avut un AVC și a rămas cu sechele

locomotorii (ex: hemiplegie), puteți folosi pentru masaj oțetul de Rozmarin și/sau
uleiul de Sunătoare.

– Masajul cu oțet de rozmarin. Se fricționează zilnic zonele afectate, minim

15 minute. Are efecte uimitoare în cazul monoplegiilor, hemiplegiilor și chiar al
tetraplegiilor. Oțetul de rozmarin se prepară astfel: într-o sticlă cu gâtul larg se
pun 20 linguri de rozmarin mărunțit, peste care se adaugă 1 litru de oțet de mere.
Se lasă să se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, după care se
filtrează. Se folosește pentru fricționare și comprese.

ATENTIE! Poate apare anuria!

– Dacă se constată că bolnavul nu a urinat suficient sau deloc (mai ales
atunci când consumă suficiente lichide este posibil să se fi produs un blocaj urinar.
Anuria este o stare patologică ce se caracterizează prin absența completă sau
aproape completă a urinei din vezică. Cel mai frecvent se datorează unei opriri a
funcției renale, dar poate fi cauzată și de obstrucția ureterală. În acest caz trebuie
acționat rapid.
Este indicat a se face cât de repede o baie fierbinte de șezut cu apă simplă
cel puțin sau, și mai bine, o baie de plante (coada-calului sau flori de fân și să se

8
consume în acest timp un ceai diuretic (folosiți una sau mai multe plante: cozi de
cireșe, mătase de porumb, urzică, sunătoare, coada-șoricelului etc.).
extras din cartea „Sănătate și vindecare – folosind stilul de viață edenic și
remediile naturale” vol.II de Sorin Nicola.