romane cu dragoste

ANTONIA KERR s-a n\scut `n 1989. Flori pentru Zoe este primul
ei roman, deja tradus `n german\. A renun]at la studii pentru a
se dedica voca]iei de scriitor.
Traducere din limba francez\
ANA ANTONESCU
Coperta: Gabi DUMITRU

Antonia Kerr
DES FLEURS POUR ZOË
© Éditions Gallimard, 2010

© Nemira, 2012

Redactor: Oana IONA{CU

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,

f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN ePUB: 978-606-579-521-1

ISBN PDF: 978-606-579-520-4
ISBN Print: 978-606-579-405-4
Lui Alain T.
 „A tr\i e o rug\ciune pe care numai
dragostea unei femei o poate `mplini.“
ROMAIN GARY,
Dincolo de limita aceasta,
biletul `[i pierde valabilitatea, 1975
 PROLOG

Ajung la vârsta la care `ncepi s\ te gânde[ti s\-]i

scrii memoriile, dup\ ce o vreme ai pl\nuit s\-]i schi-
]ezi arborele genealogic. Din fericire, m\rturiile scrise
ale str\mo[ilor mei au fost arse de c\lug\rii anglicani
la na[terea str\bunicului meu, odr\slit `n urma unei
leg\turi incestuoase `ntre veri, a[a c\ am fost scutit de
un asemenea exerci]iu.
Recent am organizat o reuniune a fo[tilor elevi din
clasa mea, care figura [i ea pe lista de `ndatoriri de
`ndeplinit `nainte de a face cancer la prostat\. Credeam
c\ revederea colegilor mei de promo]ie o s\-mi fac\
bine, dar ar fi trebuit s\ ascult de sfaturile prietenu-
lui meu Barry. El, care avea experien]\ `n genul acesta
de evenimente, m\ pusese `n gard\ asupra numeroa-
selor puncte de asem\nare dintre o reuniune a fo[tilor
colegi de [coal\ [i o adunare a fo[tilor combatan]i.
Gra]ie magiei internetului, salonul meu se umpluse
de b\trânei juvenili, alt\dat\ elevi plini de vioiciune,
cu pahare de bere Regal `n mân\. Purtam to]i etichete
10 ANTONIA KERR

mici cu numele noastre pe reverul hainei. A[a am

re`ntâlnit-o pe Ingrid F., prietena mea de la [aptespre-
zece ani. Splendoarea aceea suedez\ era acum ascuns\
sub un strat gros de riduri, `ncât mi-au trebuit câteva
minute ca s\-i accept fa]a cea nou\ [i s\ las s\ treac\
triste]ea `ngrozitoare care era gata s\ m\ cuprind\.
Nu m\ puteam `mpiedica s\ m\ gândesc c\ era `nce-
putul sfâr[itului. Pe scurt, entuziasmul pe care mi-l de[-
teptau aceste reg\siri s-a stins rapid. ~n cele din urm\,
a[ fi preferat s\ p\strez amintirea patinat\ a lui Ingrid,
a frumuse]ii ei de blond\ scandinav\, ale c\rei plete
i se unduiau pe spate.
Dup\ o astfel de experien]\ dezam\gitoare, decise-
sem s\-mi arunc la gunoi lista [i s\ m\ opresc din bi-
farea obiectivelor. Dar nu mi-a folosit la nimic. Am
`nv\]at c\, orice am face, via]a ne prinde din nou `n
plasa ei.
~n orice caz, Zoe nu figura pe lista mea. Ea a ador-
mit pe bancheta din spate `n timp ce scriu rândurile
astea. Pisica doarme [i ea, cuib\rit\ la sânii lui Zoe.
Cotoiul \sta ratat de]ine de o mie de ori mai mult
loc `n inima ei decât mine, de[i ea sus]ine contrariul.
Sunt obligat s\ m\ sprijin de volanul ma[inii, altfel
m\rturia mi se va pierde `n h\]i[ul literelor mele pu-
chinoase. Or, eu vreau ca ea s\ str\bat\ secolele: poate
c\ unui iluminat `i va veni cândva ideea s\ `nfiin]eze,
pornind de la scrierile mele, o religie care va face din
Zoe noua Maria plin\ de har a anului 2200. A[ fi fon-
dat eu `nsumi o astfel de credin]\, dar, de fiecare dat\
când o privesc dormind, m\ apropii o dat\ `n plus de
Flori pentru Zoe 11

cre[tinism. M\ consider a fi primul ei discipol, pen-

tru c\ nu cred `n nimic altceva decât `n ea – Zoe m\
apropie de Dumnezeu ca s\ m\ `ndep\rteze [i mai mult
de El.
Cred c\ suntem `n Nevada, se z\resc mun]i ro[ie-
tici [i cactu[i singuratici, dar ea ar [ti mai bine decât
mine s\ o spun\ – n-am deloc sim]ul orient\rii, iar
memoria `ncepe s\-mi joace feste. Mi se `ntâmpl\, de
pild\, s\ p\r\sesc un stat [i s\ uit de care anume este
vorba, la numai o or\ dup\ ce am trecut de panoul
cu drum bun. Mai r\u e c\ uneori nu am habar unde
m\ aflu, a[a cum se `ntâmpl\ acum. Tat\l meu ar zice,
desigur, c\ e din cauz\ c\ am locuit prea mult timp la
New York [i c\ via]a citadin\ [i-a pus amprenta asu-
pra mea. Poate c\ nu ar gre[i, chiar dac\ vârsta face
acum parte dintre motivele de care trebuie s\ ]in seama.
M\ deplasez urmându-mi instinctul, ceea ce-mi pro-
voac\ uneori anumite probleme. A[adar, Zoe este cea
care se ocup\ de traseu [i eu conduc, oricât de pu]in
fireasc\ ar p\rea o astfel de combina]ie. Mergem `m-
preun\ `n Canada, dar mai `nainte facem un tur mic
prin ]ar\; o ocazie pentru ea ca s\ afle lucruri despre
fauna [i flora na]ionale, de[i Zoe este un copil instruit
care nu se mul]ume[te doar cu documentarele de la
MTV. Ea [tie deja enorm de multe despre Statele Unite
[i restul lumii, se intereseaz\ de biografia scriitori-
lor europeni, a re]inut o gr\mad\ de citate `n memo-
ria sa mereu clocotitoare, iar când nu-mi toac\ nervii,
`[i petrece timpul citindu-mi cu voce tare poeme de
autori mai mult sau mai pu]in cunoscu]i din Cuba
12 ANTONIA KERR

[i din Bahamas, ]inuturile sale natale. A c\l\torit pu]in

`ns\, a[a c\ sper ca drumul acesta pe care-l facem `m-
preun\ s\ o marcheze pân\ dup\ moartea mea – de-
test s\ m\ gândesc la detalii de genul \sta. ~mi pune
numeroase `ntreb\ri despre trecutul meu, dar a[ zice
c\ nutre[te un soi de indiferen]\ `n privin]a istoriei
vie]ii mele, o atitudine caracteristic\ celor tineri fa]\
de ceea ce li se pare `ndep\rtat, ca r\zboiul sau c\derea
zidului Berlinului.
 I

Promisiunea iubirii ve[nice m\ f\cuse fericit. Pri-

mii ani cu Evelyn fuseser\ fabulo[i, apoi m-am com-
pl\cut `n ceea ce cuplurile `ntre]in ca iluzii ale ve[niciei.
~n prezent nu mai doream deloc s\ r\mân la New
York; m\ dezgusta acum ora[ul pe care atâta `l iu-
bisem. Evelyn se debarasase de mine cu dou\sprezece
luni `nainte, `n favoarea avocatului Bob Sherman, iar
perspectiva acestei anivers\ri m\ deprima mai mult
chiar decât vederea pesc\ru[ilor polua]i cu motorin\
la Discovery Channel.
Mul]i dintre colegii mei de la Nasdaq o [terseser\
subit c\tre ]inuturile izolate din Midwest [i din Nord,
bucurându-se de o nou\ senin\tate `n mijlocul cerbi-
lor [i taurilor Angus. Ora[ul era cel care `i f\cea s\ fug\
sau mai degrab\ atmosfera muribund\ care se `nst\-
pânise peste New York de când cu avioanele uciga[e?
La un an dup\ 11 septembrie, ora[ul mirosea `nc\ a
mercur [i a praf, iar str\zile erau populate de b\rba]i
[i de femei cu privirea `mp\ienjenit\ de oboseal\. Eram
14 ANTONIA KERR

eu `nsumi sleit de puteri din pricina unor dezam\giri,

deloc pu]ine, [i m\ gândeam `n momentul acela s\
m\ al\tur colegilor mei `n toiul expedi]iei lor. Moar-
tea nu mai era foarte departe. Asemenea unui atlet care
se `nc\lze[te `nainte de a s\ri cu pr\jina, nu n\zuiam
decât s\ m\ retrag `ntr-un loc `ndep\rtat [i lini[tit ca
s\ m\ preg\tesc mai bine pentru final. ~n cel mai r\u
dintre scenarii, `mi mai r\mâneau dou\zeci de ani de
via]\ [i nici prin gând nu-mi trecea s\ `i tr\iesc aici,
unde eram un inadaptat. New York este un ora[ al
opiniilor, al cauzelor, al moralei [i nimic din toate astea
nu-mi st\tea `n fire. Aveam iubite de toate vârstele
[i bonusuri de la banc\ pe care mi le `nghi]eau sti-
clele de Jim Beam [i repara]iile Cadillacului meu El-
dorado. Le `nso]eam pe iubitele mele la Oper\ [i `n
cinematografele intelectuale din Columbus Circle.
Nu obi[nuiam s\ m\ ata[ez de amantele mele, dar una
dintre ele continua s\ m\ obsedeze de ceva timp: Lena,
o jurist\ de treizeci [i patru de ani, bilingv\, [tia en-
gleza [i bulgara, [i licen]iat\ la Harvard `n istoria artei.
Lucrurile astea nu au vreo explica]ie, exist\ pur [i sim-
plu un moment `n care o femeie se deta[eaz\ de ce-
lelalte prin gra]ia, inteligen]a sau firea ei deosebit\.
Lena era singura care nu-mi ceruse cheile de la apar-
tament [i sim]eam cum se apropie de mine valul acela
de entuziasm pentru ceea ce nu po]i atinge, care m-a
lovit adesea `n vremea iubirilor din tinere]e, l\sân-
du-m\ ca paralizat. Dup\ povestea cu Lena m-am hot\-
rât cu adev\rat s\ plec: aveam s\ p\r\sesc nu numai
ora[ul, ci [i ]ara, pe care prezen]a lui Bush la Casa
Flori pentru Zoe 15

Alba o f\cea u[or insuportabil\. La cincizeci [i nou\

de ani, `mi mai r\mâneau pu]ine ]inuturi de cerce-
tat, mai ales `n emisfera sudic\, din cauza lui Evelyn
care nu avea `ncredere decât `n soare [i farniente –
am cedat mereu capriciilor ei. Canada `ns\ mi se p\rea
un mister care merita descoperit, de[i Evelyn o boico-
tase pe vremea când eram `mpreun\, sub pretextul
c\ „cei de acolo“ ne detest\. Degeaba i-am tot zis c\
„cei de acolo“ nu erau to]i la fel, nu era nimic de
f\cut. Nu am ajuns niciodat\ s\ explorez `mpreun\
cu ea atât de faimoasele spa]ii uria[e, p\durile des-
pre care se spune c\ par s\ ia foc `ntr-un mod specta-
culos toamna [i curiozitatea c\l\torului `ncepea s\-mi
dea ghes.
M\ `ngrozea `ns\ gândul s\ p\r\sesc ora[ul sau, mai
degrab\, perspectiva de a o anun]a pe Condoleezza,
asistenta mea. O min]isem `n privin]a lui Evelyn, a[a
c\ o credea plecat\ `ntr-o misiune umanitar\ `n Uganda.
~ntr-o diminea]\ de luni m-am decis `n sfâr[it s\-i
m\rturisesc tot – lunea era ziua ei de bun\ dispozi]ie.
O a[teptam s\ apar\ când, fidel\ obi[nuin]elor sale,
a trântit u[a de perete [i mi-a `ntins cafeaua decofeini-
zat\ cu aspartam. Am gustat-o, am verificat absen]a
caramelului, pentru c\ ea ad\uga uneori un strop f\r\
s\ m\ previn\. „Dac\ a[ fi avut chef s\ m\ `ngra[, a[ fi
folosit zah\r adev\rat“, `i spuneam. Iar Condoleezza
se ap\ra replicându-mi c\ eram „slab ca o pisic\ jig\-
rit\“, `nc\ una dintre expresiile ei inventate.
– Ce nu-i `n regul\? a spus ea, pe frunte s\pându-i-se
un rid de `ngrijorare. Ave]i o fa]\ stoars\.
16 ANTONIA KERR

– {ifonat\, am corectat-o eu.

– Ce v\ sâcâie a[a? S\ nu-mi spune]i c\ nu e nimic,
pentru c\ v\ cunosc ca [i cum v-a[ fi f\cut eu! {tiu
când ceva am\r\[te inima blândului meu Richard!
M-a apucat de obraz [i a `nceput s\ m\ scuture
de pielea moale pe care o ]inea `ntre degete. Blândul
Richard, iat\ cum `mi zicea mie, patronul ei, [eful
ei ierarhic. Unde s-a dus respectul de alt\dat\? Acele
„Domnule, cum vi se pare cafeaua?“ sau „Domnule,
dori]i s\ [ti]i cum este vremea azi?“. De când `nceta-
sem s\ ne mai zbenguim, o tandre]e nou\ pusese st\-
pânire pe ea, o blânde]e matern\ care retezase complet
dorin]a pe care o nutream `n privin]a ei. Condoleezza
era femeia cea mai impresionant\ cu care m\ t\v\li-
sem vreodat\ – un metru [aptezeci la o sut\ dou\zeci
[i patru de kilograme, mâini ca ni[te scoici [i la `nche-
ieturi mereu o cantitate uluitoare de diamante false
[i br\]\ri din plastic. Un derapaj de o noapte `n pis-
cina apartamentului meu l\sase cale liber\ câtorva
`ntâlniri senzuale, dar diferen]ele dintre noi erau atât
de mari, `ncât ne-am `ntors rapid la rela]ia asexuat\ de
la `nceput.
– M-am hot\rât s\ ies la pensie. M\ duc s\ tr\iesc
`n Canada. Ah, [i Evelyn nu este `n Uganda, ne-am
desp\r]it, am anun]at eu pe un ton teatral.
Efectul a fost instantaneu. Condoleezza a r\mas
o clip\ ca tr\snit\, neclintit\, `nainte ca pa[ii s\-i de-
seneze cercuri concentrice pe mochet\.
– Nu, nu, spunea ea, dând din cap ca un porum-
bel. Nu acum! Sunte]i prea priceput ca s\ v\ retrage]i!
Flori pentru Zoe 17

Pensia e pentru rata]i, pentru la[i, nu pentru oameni

ca dumneavoastr\!
S-a a[ezat pe suportul pentru picioare al fotoliu-
lui Eames, cu ochii ie[i]i din orbite.
– Dumnezeule, Dumnezeule, Iisuse, ajut\-m\!
– ~mi pare r\u, i-am spus, dar cred c\ nici el nu va
putea `ndrepta situa]ia.
Ea st\tea chiar pe jos `n acel moment, cu bra]ele
`ncruci[ate peste pântece, [i nu s-a ridicat decât dup\
ce [i-a netezit rochia `nflorat\ cu mâna. „Bine. Face]i
cum vre]i“, mi-a aruncat ea `nainte s\ p\r\seasc\ `nc\-
perea. Când m-am dus s\ v\d ce face, am g\sit-o dând
cu aspiratorul pe canapeaua din salon cu o mân\, `n
vreme ce cu cealalt\ bea scotch direct din sticl\. Mi-am
scos c\ma[a [i m-am a[ezat pe banchet\. Mi-a ap\-
rut o urm\ rotund\ [i alb\ pe trunchi, când ea m-a
aspirat din gre[eal\, smulgându-mi câteva fire de p\r
`n trecere.
– Scuze, mi-a zis ea.
– Acum nu trebuie s\ m\ despr\fui]i, Condoleezza.
Ea a oprit aspiratorul.
– Acarienii... V\ halesc creaturile astea. {ti]i c\ v\
m\nânc\ scamele de piele moart\? Adev\ra]i canibali.
– Canibalii nu-[i devoreaz\ decât propria specie.
– N-are importan]\. Nu vreau s\ fi]i hran\ pen-
tru acarieni.
M-am retras `n biroul meu ca s\ redactez anun]ul
pe care aveam s\-l trimit la New York Times: „B\rbat
alb caut `nso]itor de drum pentru c\l\torie `n Ca-
nada“; dup\ recitire mi s-a p\rut `ns\ prea ambiguu.
18 ANTONIA KERR

Temându-m\ s\ nu sfâr[easc\ `n paginile pentru gay,

l-am transformat `n „Caut beatnic pentru c\l\torie
`n comun cu ma[ina“, de[i anun]ul nu-[i pierduse din
patetism. Acum câ]iva ani m-a[ fi hot\rât f\r\ `ndo-
ial\ s\ iau avionul, dar fobia mea fa]\ de aparatele
de zbor crescuse odat\ cu vârsta [i cu intensificarea
actelor teroriste, a[a `ncât nicio sticl\ de whisky nu
reu[ise s\-mi mai calmeze nervii `n ultimele mele c\-
l\torii de afaceri spre Europa [i Japonia. Cum nu `n-
tre]in cu necunoscu]ii decât raporturi cordiale, ideea
de a `mp\r]i cu unul dintre ei interiorul Cadillacului
nu-mi prea surâdea. Dup\ ce mult\ vreme evitasem
s\ m\ frec de lume, aveam dintr-odat\ chef s-o `ncerc
[i pe asta. Hawthorne, psihiatrul meu, spune c\ dorin]a
mea de mântuire provine din `ndoielile asupra religiei,
`n cazul `n care m-a[ `n[ela `n privin]a inexisten]ei
lui Dumnezeu, [i `mi doresc mult s\-i dau dreptate.
Am rescris de cinci ori anun]ul. Când am plecat
de la birou, Condoleezza trecuse la bourbon. Am `n-
cercat s\ o `mb\rb\tez, dar era de neconsolat. „Ce-o
s\ devin f\r\ dumneavoastr\?“ repeta ea `ntre dou\
gâfâieli. Ca s\ m\ conving\ s\ r\mân, ea s-a lansat `ntr-o
teorie cum c\ lumea era un ]inut uria[ plin de ani-
male canibale, mai rele decât acarienii. Condoleezza
e una dintre acele persoane care au mai mult\ `ncre-
dere `n oameni decât `n animale. Eu sunt exact pe dos:
doar animalele se bucur\ de trecere `n ochii mei.
Triste]ea mi s-a accentuat când, intrând `n dor-
mitor pentru siest\, am v\zut cerceii cu diamante
ai lui Evelyn pe noptier\, cei pe care i-i oferisem la
Flori pentru Zoe 19

aniversarea celor patruzeci de ani. Ea nu `i ceruse la

plecare, a[a c\ `i l\sasem neatin[i, relicve ale iubirii
noastre pierdute. Prezen]a lor nu f\cea decât s\-mi
intensifice durerea, dar preferam s\ suf\r decât s\ `nl\-
tur ultimul lucru care-mi mai r\m\sese de la so]ia mea.
Neclintirea cerceilor m\ lini[tea. ~n general, orice re-
fuza s\ se supun\ schimb\rii m\ lini[tea [i obi[nu-
in]ele mele `[i aveau fiecare locul lor `ntr-o mecanic\
precis\. Siesta, mersul pe jos, ie[irile la Oper\ erau
acum singurele activit\]i cât de cât palpitante din exis-
ten]a mea. M-a[ fi `nsurat bucuros cu Lena ca s\-mi
schimb gândurile, dar eram prea obosit ca s\ m\ mai
rec\s\toresc cu o femeie cu dou\zeci de ani mai tân\r\.
F\r\ `ndoial\ c\ Lena m\ aprecia, poate c\ m\ g\sea
chiar pe gustul ei, dar [tiam c\ avea s\ m\ p\r\seasc\
`nainte s\ `mplinesc optzeci de prim\veri. Iar pen-
tru `nceput, nici nu era sigur c\ ea ar fi acceptat s\
m\ ia de b\rbat.

Era ora nou\ când ]ârâitul telefonului m-a trezit

brusc. A[ezat pe marginea patului, cu mintea `nc\
amor]it\ de visele mele `n alb [i negru cu Kim Novak,
a[teptam s\ `nceteze sunatul ca s\ m\ preg\tesc pen-
tru plimbarea zilnic\ pe aleile din Battery Park. Când
m-am `ntors `n apartament, dup\ dou\ ore, ledul ro[u
al telefonului pâlpâia. Nu primeam niciun apel `n
afar\ de cele ale fiicei mele Maddie cu ocazia Cr\ciu-
nului [i a zilei mele de na[tere. Cum aceste date tre-
cuser\, am ignorat semnalul luminos [i m-am `ntins
20 ANTONIA KERR

pentru o nou\ siest\. Eram pe punctul de a adormi

când a sunat.
– Am deja o asigurare de via]\ [i una medical\,
mul]umesc.
– Domnul Harris?
Vocea m\ cuno[tea – uimitor.
– Al doilea din familie, am replicat.
– Sunt Erin de la L’Espadon, centrul geriatric din
Key West. Poate c\ a]i auzit de noi de la radio sau de
la televizor. Mi-ar pl\cea s\ v\ vorbesc despre viito-
rul dumneavoastr\.
– Nu, mul]umesc, am spus, [tiu deja c\ e `ngro-
zitor.
– Mi s-a spus c\ tocmai a]i ie[it la pensie. E un
moment de pace [i destindere. A]i luat `n considera]ie
ideea s\ v\ petrece]i aceast\ perioad\ din via]\ `ntr-un
loc agreabil, `n care s\ fi]i asistat medical? A]i vizitat
deja Key West din Florida?
Nu mai [tiam dac\ fusesem `ntr-adev\r la Key West
sau dac\ romanele lui Hemingway `mi creaser\ iluzia.
– Sunt foarte bine asistat de mine `nsumi; tocmai
voiam s\-mi fac siesta.
– L’Espadon se ocup\ de persoane ca dumnea-
voastr\, Richard.
Cu ce drept `mi spunea ea mie Richard?
– Asculta]i, Elin, cred c\ Elin este numele dum-
neavoastr\?
– Erin.
– L\sa]i-m\ `n pace, Erin. Nu m\ mai contacta]i.
A]i priceput?
Flori pentru Zoe 21

Dou\ zile mai târziu `ns\, am primit o bro[ur\ de

la L’Espadon [i fermitatea mea s-a mai `nmuiat. Din-
tr-odat\ eram atras de ghetoul acela pentru b\trâni, `mi
imaginam piscina, terenurile cu pisici polidactile [i
g\ini `n libertate, aveam fantezii cu infirmierele `n-
s\rcinate s\-mi fac\ toaleta intim\, pe scurt, m\ vedeam
de acum un adev\rat pensionar. Am reluat atunci anun-
]ul pentru New York Times, schimbând Winnipeg cu
Key West, [i un individ din Park Slope m-a sunat peste
câteva zile ca s\ m\ `ntrebe unde va avea loc inter-
viul de angajare. I-am spus c\ nu era vorba de o slujb\
[i tonul i-a coborât brusc.
– Sunte]i gay, a afirmat el.
– Nu sunt gay.
– N-ave]i prieteni.
– Am.
– Atunci de ce a]i dat un anun]?
Mi-a cerut s\ ne vedem mai `ntâi, argumentând c\
el nu urc\ `n ma[inile necunoscu]ilor. I-am dat `ntâl-
nire `ntr-un bar de pe Wall Street. S-a apropiat de mine
`n sala de biliard, `n lumina evanescent\ a lampioa-
nelor. Dread-uri1 dese [i castanii `i atârnau de-a lun-
gul trunchiului pân\ la buric. Am priceput din alura
sa de c\pitan s\lbatic c\ era genul de om pe care ori
`l iubeai, ori `l detestai.
– M\ numesc John, a spus el, dar prietenii `mi zic
John-John.

1~n englez\ `n original. Se refer\ la [uvi]ele de p\r l\sate s\

creasc\ natural, r\sucite, tipice coafurii rasta (n. tr.).
22 ANTONIA KERR

Mi-a `ntins o mân\ cu palma la fel de roz ca pie-

lea de porc. Ochii, uimitori de limpezi pentru un om
a[a de `ntunecat, `i erau de un verde-g\lbui, aseme-
nea celor mai pre]ioase pietre. A `n]eles imediat c\
exercita asupra mea un farmec platonic printr-o fru-
muse]e [i o for]\ fizic\ extraordinare. Tricoul s\u,
inscrip]ionat cu FUCK REPUBLICANS, avea [i un
desen cu un m\gar sodomizat de un elefant.
– M\ numesc Richard.
– Pot s\ v\ spun Dick?
– Nimeni nu-mi zice a[a, am min]it eu.
Mi-a declarat c\ este pictor [omer – m-am mirat
politicos. Am pornit la drum a doua zi, pentru c\
nici el, nici eu nu aveam timp de pierdut. Dorind s\
se `mpace cu fosta sa so]ie, Marquette, John-John se
ducea `n vizit\ la familia lui. Pentru c\ acolo alesese
Marquette s\ locuiasc\ dup\ divor]. Uluit, l-am ascul-
tat explicându-mi cum `ntre ea [i socrii se creaser\ ni[te
leg\turi de nedezlegat, dup\ toate aparen]ele mai sfinte
decât cele ale mariajului lor. La cum suna descrierea
pe care mi-o f\cea despre fosta lui so]ie, nu m\ pu-
team `mpiedica s\ nu mi-o `ntruchipez ca pe o zei]\
neagr\ `ntr-un combinezon leopard mulat pe coapse,
doar c\ eu `mi imaginez de obicei multe negrese `n
acest gen de ]inut\. Aveau un fiu de [apte ani, Leroy,
cu care John-John se temea s\ dea ochii.
– ~nainte, era invers. Copiii erau cei c\rora le era
fric\ de p\rin]i, am remarcat eu.
– A[a e. Sunt pu]in absurd.
Flori pentru Zoe 23

– To]i suntem `ntr-o oarecare m\sur\. Spune, te

deranjeaz\ dac\ pun o caset\ cu John Denver?
– Deloc, `l ador pe John Denver.
– Serios?
Era o uimire sincer\, explicabil\ prin aceea c\ nu
mai `ntâlnisem vreodat\ un tip rasta amator de mu-
zic\ country `nainte s\-l cunosc pe John-John.
– Rasistule! a strigat el `nainte s\ `nceap\ s\ fre-
doneze refrenul de la Country Roads.
– ~mi pare teribil de r\u, am spus, dar nu mai era
nimic de f\cut, se `mbufnase.
~n Times Square, am fost opri]i de turi[ti cu ochi
asiatici care ne-au salutat cu o plec\ciune `nainte s\
ne fotografieze Cadillacul. ~n fa]a noastr\ trona o re-
clam\ luminoas\ cu capul lui Tom Selleck care fuma
un trabuc cubanez. O ploaie fin\ s-a ab\tut atunci
asupra parbrizului [i a `nce]o[at haosul publicitar, in-
clusiv capul lui Tom. M-am `ntors spre John-John
care st\tea tot `mbufnat. Trebuie s\ spun c\ parte-
nerul meu de drum avea un fel complet feminin de
a se sup\ra, care aproape `mi amintea de Evelyn din
vremea `n care menopauza nu o f\cuse `nc\ insensi-
bil\ fa]\ de lume. Pe Sinatra Drive am mers de-a lun-
gul casei albe `n care locuisem `mpreun\ cu Evelyn
`nainte s\ cump\r\m apartamentul din Midtown.
M-am `ntrebat de ce naiba ne-am dus la Hoboken,
dar mi-am amintit c\ fusese ideea lui Evelyn: urma
s\ o avem pe Maddie [i Evelyn voia „s\ ne cre[tem
copilul `ntr-un mediu potrivit“. New Jersey era pen-
tru ea mediul potrivit – nu c\ femeia asta era un pic
24 ANTONIA KERR

`ntr-o dung\? Probabil c\ John-John a v\zut cum m\

cuprinde melancolia, c\ s-a n\pustit asupra mea cu
un interogatoriu asupra celei pe care nu o luasem de
so]ie: „Cum e?“, „Unde ai `ntâlnit-o?“, „A fost dragoste
la prima vedere?“, „A fost o chestie reciproc\?“. Ca s\
vorbesc pe limba lui, i-am zis c\ Evelyn sem\na cu
femeia pe care Edward Hopper o pictase `n A Woman
In the Sun, ca frumuse]ea pur\ ce reiese din `mbina-
rea propor]iilor. Fa]a lui John-John a c\p\tat o expre-
sie categoric entuziast\.
Un panou electronic cu mesaj intermitent anun]a
un accident pe Interstate 95, `n apropiere de Secaucus.
Am `ntors ca s\ o iau pe Route 202, ceva mai atr\g\-
toare cu pinii s\i `nal]i, cu coroane `nmiresmate. Cum
ploaia `ncetase, am ridicat capota [i, `ncânta]i de vân-
tul care ne biciuia urechile, am trecut printr-o serie
de ora[e cu nume de rezonan]\ indian\, Mahwah,
Towaco, Pequannock, denumiri care mi-au amintit
de micu]a aceea pe care o iubeam `n liceu, Aponi,
indianc\ Iroquois, ai c\rei ochi erau alungi]i `n jos.
Dup\ ore, plecam s\ ne plimb\m pe câmpurile din
Bridgeport, `n spatele [colii, iar când se l\sa noaptea,
Aponi se `ntindea pe spate [i m\ privea surâzând, semn
c\ aveam cale liber\. Aponi m\ p\r\sise dup\ [ase luni
pentru un tip din echipa de baschet, Hank, un idiot
deformat de scolioz\.
Acum când p\r\seam New Jersey, o singur\ `ntre-
bare `mi bântuia mintea: de ce Bob? Da, de ce burto-
sul \la chel o merita pe Evelyn mai mult decât mine?
Speram ca urechile lui Evelyn s\-i ]iuie pân\ acolo,
Flori pentru Zoe 25

`n nord, `n vântul rece din Chicago, [i s\-i spun\ de-

spre regretele mele de a fi pierdut-o. Dac\ de-a lun-
gul celor treizeci [i trei de ani petrecu]i al\turi de ea
`nc\lcasem uneori principiul fidelit\]ii atât de pre]ios
`n via]a de cuplu, nu a fost pentru c\ dorisem asta, ci
mai degrab\ pentru c\ a o `n[ela mi se p\ruse o solu]ie
salvatoare `ntr-o situa]ie de criz\, un mijloc rapid [i
eficace de a nu o p\r\si prea repede. Dar femeile su-
port\ cu greu imaginea b\rba]ilor lor `n bra]ele alteia,
mai ales din pricina competi]iei care domne[te prin-
tre cele mai frumoase dintre ele, iar Evelyn f\cea parte
clar din e[alonul favorizat. De altfel avea un fler din-
tre cele mai ascu]ite pentru a sim]i [i recunoa[te par-
fumul amicele sale pe c\m\[ile mele; mi s-a `ntâmplat
câteodat\ s\ m\ acuze pe nedrept de a fi `n[elat-o cu
una dintre prietenele ei, mai ales cu Katherine Wil-
lington, cu care nu aveam decât fantezii. ~ntr-o sear\,
când luam masa la Katherine [i Georges, o `nso]isem
pe gazd\ la buc\t\rie, ca s\ o ajut s\ preg\teasc\ deser-
tul, [i ea `[i l\sase `nceti[or capul pe um\rul meu dup\
ce `i spusesem o glum\ obscen\ pe care o auzisem `n
ziua aceea la birou. Fusese un gest spontan [i lipsit
de ambiguitate, dar, când venisem s\ m\ a[ez lâng\
Evelyn, a fost cât pe ce s\ fac\ o scen\ `n fa]a lui
Georges, pentru c\ sim]ise efluviul parfumului prie-
tenei sale pe c\ma[a mea. Era convins\ c\ avusesem
timp s\ ne giugiulim `ntre aragaz [i chiuvet\, iar a o
contrazice era inutil. Se `ntâmpla s\ m\ `ntorc direct
acas\ [i dup\ ce o `n[elasem cu adev\rat. Dezam\girea
din privirea ei m\ f\cea s\ m\ simt profund vinovat
26 ANTONIA KERR

[i nu reu[eam s\ m\ ap\r cum trebuia, având remu[-

c\ri c\ nu putusem s\ exercit un control mai puter-
nic asupra instinctelor mele animalice. Problema era
c\ Evelyn [i cu mine nu `mp\rt\[eam aceea[i concep]ie
despre cuplu, iar convingerile ei penticostale se b\teau
cap `n cap cu ale mele, profund ateiste: eu credeam `n
fidelitatea spiritului, `n vreme ce ea `n cea a trupului.
Mi-am sim]it ochii plini de lacrimi când am ajuns
`n Delaware, dar `nainte s\ m\ las prad\ sentimente-
lor, m-am uitat cu coada ochiului `n dreapta: John-John
adormise, adânc chiar, cu b\rbia c\zându-i pe cuvân-
tul FUCK din inscrip]ionarea FUCK REPUBLICANS
de pe tricou. Cerul s-a `nvine]it [i `n curând totul a
c\p\tat o nuan]\ cenu[ie, chiparo[ii `nclinându-se `n
b\taia vântului. Ropotul ploii pe parbriz l-a trezit brusc.
– Ce-s chestiile astea de cad? m-a `ntrebat el.
Ploua cu pe[ti; sardine adev\rate, `nc\ frem\tând,
cu o expresie de ve[nic\ senin\tate `n]epenit\ pe fa]a
lor. M\ oprisem pe o limb\ de nisip, a[teptând ca for-
]ele superioare s\ binevoiasc\ a termina cu glumele,
când un ton viu a c\zut pe capot\, ceea ce a produs
o lovitur\ de m\rimea unei mingi de bowling `n caro-
seria mea cea nou\. Am l\sat s\-mi scape o `njur\tur\
`nainte de a m\ cufunda `n t\cere, ne[tiind pe cine s\
insult, dup\ care am reluat drumul, `n vreme ce pe[tii
continuau s\ `mproa[te parbrizul cu carnea lor mi-
rositoare. O sardin\ s-a blocat `n [terg\toarele de par-
briz. Cadillacul a deviat de la traiectoria sa [i a ajuns
`ntr-o râp\. John-John, vesel, a inventat termenul de
„pe[te-glisare“.
Flori pentru Zoe 27

– E totul OK, Richard?

– Câteva zgârieturi.
– Cred c\ [i eu sunt `n regul\. Mi-e foame. Ce o
s\ ne facem dac\ nu sosesc ajutoare?
– O s\ murim.
– A[a m\ gândeam [i eu. Sau o s\ sfâr[im prin a ne
mânca unul pe altul, ca tipii \ia care s-au trezit sin-
guri `n Anzi dup\ ce s-au pr\bu[it cu avionul. M\ `ntreb
ce parte din tine a[ mânca dac\ ai muri primul, a spus
el dup\ o scurt\ clip\ de gândire.
– Nu m\ oblig\ nimeni s\ mor primul.
A urmat o clip\ de t\cere.
– Am putea ie[i prin plafon.
– Nu cred, ma[ina mi-e deja avariat\ [i a[a.
O explozie m-a asurzit pentru câteva secunde; o
raz\ de lumin\ p\trundea acum prin tavanul auto-
mobilului.
– De unde ai scos pu[ca aia? am urlat.
– Nu se [tie niciodat\ ce se poate `ntâmpla `ntr-o
c\l\torie ca asta; odat\ era cât pe ce s\ fiu halit de un
urs grizzly. Plecasem cu cortul `n Colorado, `mpre-
un\ cu ni[te prieteni, [i ursul \la afurisit s-a aruncat
asupra mea f\r\ s\ ezite o secund\. De[i eram [ase, el
m\ alesese pe mine. Dac\ nu a[ fi avut pu[ca atunci,
nu mai vorbeam azi cu tine.
John-John pronun]ase ultima fraz\ cu toat\ gravi-
tatea pe care o cerea genul acesta de relatare.
– Am oroare s\ mi se povesteasc\ scorneli. Po]i
s\ p\strezi pentru tine pove[tile tale de adormit co-
piii. Am [ov\it o clip\ `nainte de a continua, pentru
28 ANTONIA KERR

c\ nu eram `narmat. {i ursul \sta nu te-ar fi atacat dac\

nu l\sai impresia c\ faci parte din fauna mun]ilor.
E clar c\ te-a luat drept o marmot\ uria[\.
Folosindu-se de ]eava revolverului ca de un cu]it,
a f\cut o t\ietur\ larg\ `n partea de sus a Cadillacu-
lui, `nainte de a m\ trage afar\. Ploaia absurd\ `nce-
tase, l\sând `n urma ei miasma ucig\toare de pe[te.
John-John s-a aplecat ca s\-[i bage `n gur\ un pumn
de sardine. Disperarea naufragiatului mi-a pus un nod
`n gât când un camion a claxonat continuu `n vreme
ce `mi agitam bra]ele `n toate sensurile. „Desigur, un
republican“, mi-a [uierat John-John aplecându-se ca
s\ adune alte sardine.
Dup\ o or\ de f\cut autostopul, ne-am decis s\
mergem pân\ la o sta]ie de service Sinclair ca s\ cerem
ajutor. Spre norocul nostru, cea din col] era propri-
etatea a doi indivizi din Bahamas care au v\zut `n
John-John un frate `n nevoie. Mai deprimat ca nici-
odat\, am condus pân\ la cel mai apropiat motel, `n
care singura camer\ liber\ era o `nc\pere matrimo-
nial\. L-am prevenit, a[adar, pe John-John s\ nu `ndr\z-
neasc\ s\ se apropie de coaiele mele `n timpul nop]ii,
pentru c\ nu a[ ezita s\-i rup spinarea aia a lui de beat-
nic din insule. A izbucnit `n hohote de râs `nainte
s\ dispar\ `n baie. Am `ncercat s\ m\ uit la Baywatch,
dar grea]a u[oar\ care m\ apucase dup\ ce m\ arun-
casem pe patul cu saltea cu ap\ mi-a ab\tut gându-
rile spre reflexii mai metafizice decât un costum de
baie ro[u. Am cotrob\it `n sertarul noptierei, `n caz
c\, cine [tie, cei dinainte ar fi l\sat vreo carte bun\,
Flori pentru Zoe 29

dar nu am g\sit nimic `n afar\ de tradi]ionala Biblie

[i cartea de telefoane.
– Tot mi-e foame, i-a sc\pat lui John-John `n vreme
ce-[i zburlea dread-urile.
Se uita la sânii Pamelei Anderson, care tres\ltau
odat\ cu ea, [i, cu pula sculat\ [i o expresie non[alant\
pe chip, s-a `ntors c\tre mine ca s\ m\ `ntrebe de ce
citeam cartea de telefon. Prosopul pe care-l avea `nf\-
[urat `n jurul taliei i-a c\zut la picioare f\r\ ca John-John
s\-[i dea seama – sau poate c\ o f\cuse special, ca s\
m\ testeze, dar `mi pl\cea s\ cred c\ era vorba de un
simplu accident.
– Prefer s\ citesc asta decât Biblia, i-am replicat, `n-
cercând s\-mi mut privirea care se str\duia disperat\
s\ verifice un vechi cli[eu despre negrii. Din p\cate,
nu am putut s\-mi ]in ochii departe mult\ vreme [i
am aflat, `n dezavantajul meu, c\ John-John o avea ca
a unui taur Angus.

Ne-au trebuit trei zile [i trei nop]i ca s\ ajungem,

bine s\n\to[i, la Key West. Pe str\zi erau g\ini [i
pisici polidactile, dar insula aceasta era `n primul rând
infestat\ de viespi, ceea ce m\ dezam\gea `ntr-o oare-
care m\sur\. John-John era mai a]â]at decât o pisic\
`n fa]a unei [opârle la ideea de a o revedea pe Mar-
quette – entuziasmul lui `mi crea o stare de agreabil\
`ncântare dup\ orele grele prin care tocmai trecu-
ser\m. El ]inea oricum s\ m\ prezinte familiei sale.
Am vrut s\ o sun pe Condoleezza, dar cum f\cea pe
moarta, am r\spl\tit-o pe fiica mea Maddie cu un apel.
30 ANTONIA KERR

~ntre mine [i Maddie nu a fost niciodat\ o rela]ie

tat\–fiic\ `n genul scenariilor de la Hollywood, dar
ne iubim, ceea ce nu e pu]in lucru. Nu m\ duc s\ o
v\d prea des, iar ea m\ cheam\ doar când prietenul ei
Owen p\r\se[te ranchul lor `ntins din San Fernando
Valley dup\ vreo ceart\ – o rela]ie boln\vicioas\. Ea
`l ad\poste[te gratuit pe ginerele meu de câ]iva ani
deja, acesta fiind un artist „conceptual“ care se aga]\
de ea ca o c\pu[\ de blana unui câine vagabond. Owen
face pe geniul ne`n]eles [i cu mine, [i cu ea; rela]ia lor
m\ disper\, dar sunt nevoit s\ o accept. Detest legile
astea nespuse care le dicteaz\ p\rin]ilor s\ nu se ames-
tece `n treburile copiilor lor de `ndat\ ce ei ajung adul]i.
Mi-ar pl\cea s\ o pot salva de tipul \sta, dar sunt obli-
gat s\ asist la naufragiul ei.
– Tati! M\ bucur s\ te aud. Ce mai faci?
– Nu `ntineresc, draga mea. Cum `]i merge? {i lui
Owen? Sunte]i tot `mpreun\? {tii c\ pot s\-mi asum
sarcina s\-i b\tucesc fundul, dac\ ai chef s\ scapi de el.
Ea s-a pref\cut surprins\:
– Tati! Ia, tu `]i dai seama ce spui? ~l iubesc pe
Owen, m\ face fericit\. Ar trebui s\ te bucuri pentru
mine, nu?
– Mi-ar pl\cea ca el s\-[i g\seasc\ o slujb\ adev\rat\...
– E artist, tati.
C\ e artist era r\spunsul ei la orice. Dac\ era artist,
atunci nu putea sp\la vasele. Dac\ era artist, atunci
nu putea s\ pl\teasc\ chiria. Dac\ era artist, atunci nu
putea s\ se `mbrace normal. Nimic nu era de nivelul
lui, poate doar mediocritatea.
Flori pentru Zoe 31

– Auzi, tati, chiar voiam s\-]i spun ceva... a con-

tinuat ea. E important.
– Nimic nu m\ nelini[te[te mai mult decât lucru-
rile importante.
– N-ai niciun motiv s\-]i faci griji, tati.
Maddie a mo[tenit de la mama sa darul de a-[i ]ine
interlocutorul cu sufletul la gur\, l\sând s\ se scurg\
clipe imposibile de suspans, talent care i-a fost deja
recompensat `n privin]a scenariului scris pentru Fox.
F\r\ tr\s\tura asta de caracter, ea ar fi tr\it f\r\ `ndo-
ial\ `ntr-o mansard\, a[a cum am f\cut-o eu la vâr-
sta ei, dar adev\rul e c\ ranchul valoreaz\ triplu fa]\
de apartamentul meu.
– Bun, spune ce vrei s\-mi zici, ca s\ termin\m odat\!
– {tii, nu trebuie s\ te enervezi...
– SPUNE ODAT|!
– OK, sunt `ns\rcinat\.
{ocul [i o credin]\ de nezdruncinat `n ceva pu]in
probabil m-au `mpins s\ o `ntreb cu cine anume r\m\-
sese `ns\rcinat\.
– Dar, tati, cu Owen, bine`n]eles! Drept cine m\ iei?
Nu m-am putut ab]ine, a[a c\ i-am zis:
– Am crezut sincer c\ ai r\mas cu cineva mai ra]io-
nal, fata mea. M\ dezam\ge[ti mult.
Maddie a `nceput s\ plâng\ `n hohote. I-am cerut
iertare, pentru c\ nu pot s\ suf\r s\ o aud plângând.
– De ce nu e[ti fericit pentru mine ca to]i ta]ii?
P\rin]ii normali `[i felicit\ copiii cu ocazia unor ast-
fel de evenimente.
32 ANTONIA KERR

– Ai dreptate, fiica mea, dar eu nu sunt un tat\

normal.
T\cerea s-a insinuat `ntre noi.
– Deci tu chiar nu m\ felici]i?
Fiica mea e `ns\rcinat\ cu un ratat [i eu ar trebui
s\ o felicit! Ceea ce am [i f\cut `n cele din urm\, pen-
tru c\ nu-mi place s\ se supere...
– Ah, mul]umesc, tati. {tiam c\ po]i s-o faci.
Am `ncheiat `n nota aceasta conversa]ia, `n timp
ce digeram `n minte imaginea de groaz\ pe care o re-
prezint\ un trup de copil cu capul lui Owen deasupra.
Ner\bd\tor s\ m\ prezinte familiei sale, John-John
m-a apucat cu putere de bra] [i am mers pân\ la locu-
in]a Jacksonilor, o cl\dire `nvechit\ de culoare verde,
care, la prima vedere, suportase mai mult decât o dat\
furia cerurilor tropicale.
Familia lui John-John descindea dintr-un lung [ir
de servitori originari din Bahamas [i de esteticieni cu-
banezi. Marquette era un diamant de cenu[\, o crea-
tur\ divin\ care, cu chipul ei aureolat de bucle, avea
aerul unei eroine de benzi desenate. Picioarele ei lungi
[i puternice se terminau cu un posterior dintre cele
mai celeste. Mi-a zis bun\ seara l\sându-[i mâna u[oar\
s\ pluteasc\ `ntre trupurile noastre, o mân\ atât de
blând\, care o c\uta pe a mea, `ncât nu am [tiut ce s\
spun mai mult decât s\ repet un „Bun\ seara“ stângaci
[i disonant. Tabitha, mama lui John-John, a gemut
la vederea fiului s\u, dar a `nceput s\ plâng\ de-a drep-
tul când m-a v\zut [i pe mine ap\rând.
Flori pentru Zoe 33

– O, nu... {tiam c\ va veni [i ziua asta! Ce ofens\

`i aduci tu Domnului, Johnny!
– Nu, mam\, nu e ceea ce crezi!
Ea [i-a apucat crucea masiv\ pe care o purta ag\-
]at\ la gât [i a acoperit-o de s\rut\ri. John-John a tre-
buit s\-i explice c\ rela]ia noastr\ avea leg\tur\ doar
cu drumul, ceea ce a mai lini[tit-o oarecum. ~nainte
`ns\ de a fi pe deplin acceptat, a trebuit s\ trec de „vama
Tabitha“. Luându-m\ deoparte, ea m-a `ntrebat câ]i
copii aveam, dac\ eram c\s\torit, ortografia numelui
meu de familie [i, `n sfâr[it, dac\ eram evreu.
– Harris, acesta-i diminutivul de la Harrisberg,
nu-i a[a?
– E pur [i simplu Harris, doamn\.
Ea a f\cut o pauz\ [i m-a scanat de sus `n jos [i,
apoi, de jos `n sus. Dezorientat\, m-a `ntrebat dac\
eram `ntr-adev\r „unul de-ai lor“. I-am r\spuns c\ da,
pentru c\ nu-mi place s\-i contrariez pe cre[tini. ~n
plus, e vorba aici despre un adev\r istoric legat de chiar
botezul meu pe care, vai, nu-l pot nega. R\spunsul meu
a p\rut s\ o `ncânte.
– Cât timp r\mâne]i la Key West? A]i putea s\
veni]i cu noi la biseric\ duminica viitoare; e un grup
care studiaz\ Biblia `n fiecare mar]i. So]ul meu [i cu
mine facem parte din cor. Nu-i nevoie s\ [tii s\ cân]i!
E de ajuns s\ ai destul\ dragoste pentru Mântuitorul
nostru Iisus Hristos!
– O s\ m\ gândesc la asta, i-am r\spuns surâzând,
`nainte ca ea s\ m\ `ntrebe dac\ vreau s\ stau la cin\,
ceea ce am acceptat.
34 ANTONIA KERR

Odat\ pus\ masa `ns\, tocmai când m\ preg\team

s\ m\ servesc cu gogo[i cu scoici, o specialitate local\,
toat\ lumea a `nceput s\-l invoce pe Domnul Atot-
puternic, ]inându-se de mâini, ceea ce m-a enervat des-
tul de mult. Henry, tat\l, [i-a câ[tigat respectul meu
profund, pentru c\ a fost singurul care a stat cu ochii
deschi[i `n timpul binecuvânt\rii. Ne-am antrenat
`ntr-o discu]ie arz\toare despre pre[edinte. John-John
`mi m\rturisise c\ tat\l s\u `ncercase s\-l asasineze pe
Bush cu ocazia unei vizite oficiale `n Islamorada, ceea
ce m-a uimit. Henry [i cu mine aveam `n comun o
lips\ crud\ de compasiune pentru b\rbatul care con-
ducea ]ara, eu din pricina politicii sale `n general, el
din pricina pensiei sub]irele pe care i-o v\rsa lunar
`n contul particip\rii sale la R\zboiul din Vietnam.
Din fericire, conversa]ia noastr\ a deviat rapid c\tre
frumuse]ea vietnamezelor, ale c\ror fe]e delicate con-
tinuau s\-l obsedeze. Unchiul Henry era un om care
aprecia frumuse]ea, iar a `ntâlni pe cineva care-]i `m-
p\rt\[e[te pasiunea te revigoreaz\ de fiecare dat\. Am
discutat mult timp despre asiatice, despre splendoa-
rea lor, continuându-ne dezbaterea chiar [i dup\ mas\,
pe canapeaua din salon, când el mi-a povestit versiu-
nea sa despre r\zboi.
– Nu eram un erou, a zis el, doar un medic. Tot
ce trebuia s\ fac era s\ le prescriu solda]ilor un ungu-
ent [i s\ le spun: „Iat\ ce se `ntâmpl\ când te duci la
curve, b\iatule.“
Flori pentru Zoe 35

Tr\gând cu urechea, Tabitha renun]ase s\ mai

[tearg\ mu[amaua ca s\ vin\ s\ se a[eze lâng\ noi, cu
aerul c\ asista la o execu]ie public\.
– S\ nu-mi spui c\-i poveste[ti lui Dickie tinere]ea
ta neru[inat\!
– Nu-i neru[inat\, i-a `ntors-o Henry, a[a e via]a,
Tabbie! Tu nu [tii ce e via]a; ]i-ai petrecut `ntreaga exis-
ten]\ negociindu-]i p\catele cu prietenul t\u imaginar!
– Sper c\ nu despre Domnul vorbe[ti a[a!
– De ce? Mai ai [i un alt prieten invizibil cu care
flec\re[ti?
~ncepea `ntr-adev\r s\-mi plac\ mult de Henry.
– Termin\ cu asta imediat sau te trimit la ospiciu!
Henry nu a mai spus niciun cuvânt. S-a ridicat,
nesigur pe bastonul lui, [i mi-a urat noapte bun\. I-am
mul]umit Tabithei pentru mas\ [i am ie[it cam `n
grab\ `n noaptea umed\ [i c\ldu]\; certurile celorlal]i
`mi creeaz\ mereu o stare nepl\cut\ de stânjeneal\.
R\t\cind pe str\zile pline de nisip, am `nceput s\ caut
L’Espadon, c\l\uzit de prezen]a unei b\trâne `n scaun
cu rotile care chinuia pietricelele cu ro]ile, nu departe
de locul `n care m\ aflam.
 II

L’Espadon era rezultatul combina]iei nea[teptate

dintre un c\min de b\trâni [i un hotel de cinci stele.
Lini[tea care domnea acolo `mi insufla o asemenea
pace interioar\, `ncât `mi doream ca ea s\-mi alunge
melancolia pentru totdeauna. Dar, obi[nuindu-m\ cu
dispari]ia chipurilor familiare ale c\minului, `nv\]a-
sem s\ nu m\ ata[ez de nimeni, `n afar\ de infirmie-
rele cu halate flutur\toare care, ele cel pu]in, p\reau
s\ r\mân\ pe loc. ~n fiecare diminea]\, `nainte de r\s\-
ritul soarelui, `notam `n piscin\, `naintând `n zigzag
printre trupurile flasce; apoi plecam s\ m\ plimb pe
plaj\, exact când femeile care f\ceau jogging ie[eau `n
colan]i din ascunz\torile lor. M\ `ntorceam pe urm\
la c\min, unde citeam un pic, cu picioarele `nc\lzite
de razele de soare care p\trundeau prin fereastra ca-
merei mele. ~n cea mai mare parte a timpului, st\team
singur, `nchis `n celula mea supravegheat\ medical,
subliniind cu creionul cele mai interesante pasaje din
c\r]i. Vârsta mea relativ tân\r\ prin compara]ie cu
Flori pentru Zoe 37

cea medie a celor din c\min ([aptezeci [i [apte de ani)

`mi conferea o oarecare faim\ [i, cum moravurile au
evoluat, femeile m\ curtau. O pensionar\ de optzeci
[i patru de ani, pe nume Rosa, `mi l\sa `n fiecare zi
un alt poem de Keats pe pre[ul din fa]a u[ii. Rosa
nu era tocmai incarnarea unei seduc\toare agresive,
gen atât de frecvent `n zilele noastre; nu-mi vorbea
niciodat\, nici chiar când ne intersectam pe marginea
piscinei, ea purtând un costum de baie bikini, verde
anason. Se mul]umea s\-mi surâd\. Seara `i auzeam
bastonul lovind linoleumul când venea s\-mi lase pe
pre[ poemul, `nainte s\ se `ntoarc\ `n camera ei, de
la etajul aflat dedesubt. Asta a durat pân\ când Rosa
a fost chemat\ `n ceruri. Trebuie s\ m\rturisesc c\
m\ obi[nuisem cu scrisorelele ei – te obi[nuie[ti u[or
s\ fii iubit.
~n fiecare duminic\ m\ duceam `n vizit\ la fami-
lia Jackson, mai ales la Henry, cu care discutam une-
ori pân\ la primele lic\riri ale zorilor. John-John [i
Marquette se apropiau periculos de mult unul de altul
[i, de[i mi s-a `ntâmplat s\ visez la trupul gol al lui Mar-
quette `n cear[afurile mele de la L’Espadon, eram fe-
ricit s\-i v\d `ntorcându-se din nou la stadiul naiv al
iubirii lor .Tabitha m\ acceptase acum ca pe propriul
ei fiu; `mi spunea numai Dickie [i m\ invitase chiar
la reuniunea de familie anual\, la care se adunau mem-
brii Jackson din toate col]urile lumii. Mai `ntâi o re-
fuzasem, pentru c\ nu aveam nimic `n comun cu vreun
reprezentant al `ncruci[\rii dintre un insular din Ba-
hams [i un cubanez, dar respingerea mea o r\nise atât
38 ANTONIA KERR

de mult, `ncât am sfâr[it prin a accepta invita]ia. ~n

ziua petrecerii, eram ca un gr\unte de sare `ntr-o mare
de piper, stând `n picioare `n fa]a bufetului, cu mâi-
nile pline cu arahide. {i atunci am v\zut-o pe Zoe.
Am `ncercat mut\ vreme s\ nu mai fiu sensibil la
frumuse]ea feminin\, dar f\r\ succes. Psihiatrul meu
mi-a zis c\ sunt un om slab [i alte chestii despre com-
plexul lui Oedip, pentru c\ el e mai freudian decât
mine. ~ntr-o zi i-am spus c\ noi to]i suntem egali `n
fa]a dramei pe care o reprezint\ frumuse]ea unei femei
[i, pentru prima dat\, a fost de acord cu mine.
Zoe era nepoata lui John-John. Avea ceva dintr-un
mugura[ care st\tea s\ dea `n floare, o frumuse]e care
avea s\ se deschid\ asemenea unei cozi de p\un. La
numai dou\zeci [i doi de ani, ea avea o veritabil\ gra-
vitate `n privire, o autoritate fireasc\, accentuat\
de sprâncenele stufoase de care refuza s\ se despart\.
Pielea `i era mai deschis\ decât a celor de-un neam cu
ea, iar chipul `i era `ncadrat de un p\r lung, uimitor
de `ntins pentru o fat\ de genul ei – un p\r de japo-
nez\, m\ gândisem. Zoe mângâia o pisic\ a[ezat\ pe
gard, nu m\ z\rise, nu vedea pe nimeni. Era indife-
rent\ fa]\ de propria frumuse]e, fa]\ de privirile pe
care le aruncau b\rba]ii asupra ei. Am stat acolo ui-
tându-m\ la ea, apoi m-am `ndep\rtat pân\ la poart\,
unde Leroy cerceta cerul cu un binoclu mai mare decât
capul lui.
– Ce faci? l-am `ntrebat.
Flori pentru Zoe 39

– Stau de veghe; vreau s\ m\ asigur c\ familia mea

nu va fi atacat\. Deocamdat\ nu sunt decât pesc\ru[i,
dar nu se [tie niciodat\, terori[tii sunt imprevizibili.
S-a uitat la zbur\toarele care se roteau deasupra
capetelor noastre, apoi, gânditor, a `ntrebat dac\ pes-
c\ru[ii ar putea fi musulmani. A trebuit s\-i explic c\
islamul nu avea nimic de-a face cu terorismul, ceea ce
i-a fost destul de greu s\ admit\.
– Dar mama zice c\ Bin Laden e musulman!
– E adev\rat, `ns\ nu to]i musulmanii sunt Bin
Laden.
A urmat o clip\ de t\cere, `n care Leroy s-a apu-
cat s\-[i [tearg\ lentilele binoclului cu c\ma[a.
– Crezi c\ Bin Laden e mort?
– Nu, cred c\ se ascunde `n de[ert.
– Crezi c\ Bush o s\-l prind\?
– Cred c\ Bush e prea tâmpit ca s\-l prind\.
– Ai spus un cuvânt urât.
– Scuze.
– Crezi c\ eu l-a[ putea prinde?
– }i-ar trebui o mân\ de ajutor.
– O s\-i cer lu’ tati s\ m\ ajute sau lu’ bunicu’.
Bunicu’ a fost la r\zboi. Tati e un pui fricos.
Cum a vorbi despre Bush nu era pentru mine o ocu-
pa]ie tocmai pl\cut\, m-am dus s\-l g\sesc pe Henry,
care citea ziarul la umbra unui palmier. A morm\it
c\ voia s\ se retrag\.
– Detest reuniunile de familie, mi-a zis el. Nu vrei
s\ mergem s\ facem o plimbare pe plaj\? Mi-ar pl\cea
s\ v\d ceva frumuse]i `n bikini.
40 ANTONIA KERR

Nu po]i refuza a[a o ofert\. Dar, odat\ ajun[i la

malul m\rii, nu am dat decât peste un instructor de
`not musculos coco]at `n cabina b\rcii sale [i peste un
individ f\r\ vârst\ care f\cea exerci]ii de tai-chi `m-
br\cat doar `n slip. Valurile se zdrobeau pe nisip cu
o regularitate ucig\toare, iar eu fixam dep\rt\rile cu
fascina]ia pe care o au oamenii pentru natur\, atunci
când ei `n[i[i sunt `n stare s\ produc\ lucruri mult
mai distrug\toare, mai puternice decât valurile sau
vântul sau norii. O tres\rire de speran]\ ne-a str\b\-
tut când o tân\r\ portorican\ [i-a desf\[urat cear[aful
de plaj\ `n fa]a noastr\. Doar c\ nu a r\mas, descu-
rajat\ probabil de vântul r\coros care `i transforma
pielea chihlimbarie `ntr-una de g\in\. Cum cerul de-
venise vâscos, am sugerat s\ ne `ntoarcem `n cas\.
– Pleac\, dac\ vrei, mi-a zis Henry, eu mai r\mân
`n cazul `n care se `ntoarce micu]a!
Am revenit singur la familia Jackson, obsedat de
imaginea lui Zoe mângâind pisica pe gard. Când am
ajuns, ea discuta cu Tabitha lâng\ bufet. M-am a[ezat
destul de aproape ca s\ pot auzi dac\ vorbeau despre
mine, dar nu a fost deloc cazul. Tabitha `i l\uda ro-
chia lui Zoe [i viceversa, când un fulger a br\zdat cerul
[i s-a ab\tut asupra unuia dintre palmierii din gr\din\
cu mugetul unui animal s\lbatic. Palmierul s-a aprins,
iar invita]ii s-au gr\bit s\ intre `n cas\, tremurând ca
o turm\ de boi z\p\ci]i. Numai Zoe a r\mas ]intuit\
acolo cu mine, cu apa picurându-i pe fa]\, pân\ ce ploaia
a fost gata s\-i amenin]e brushing-ul. Am crezut c\ o
Flori pentru Zoe 41

pierdusem. Dar am fost surprins s\ o v\d revenind

când scormoneam `n bolul cu arahide.
– De unde sunte]i? m-a `ntrebat ea, aproape cu
obr\znicie, `nainte de a ad\uga c\ nu aveam figura
unui Jackson.
I-am r\spuns c\ eram irlandez sut\ la sut\, ceea
ce explica moaca mea de degenerat. A p\rut contra-
riat\ de r\spunsul meu – o linie vizibil\ i s-a s\pat `ntre
sprâncenele stufoase.
– Ce vreau s\ spun e c\ str\mo[ii mei s-au hârjo-
nit `ntre ei [i au dat na[tere unui lung [ir de zdrun-
cina]i la minte, din care fac [i eu parte.
Ridul i s-a accentuat. I-am pus `ntreb\ri despre ea,
dar nu am ajuns prea departe, pentru c\ Zoe `[i `ntre-
]inea de minune propriul mit. Dup\ studii de litera-
tur\, devenise chelneri]\ printr-o „hot\râre intrinsec\“,
iat\ cam tot ce-am aflat. Când am `ntrebat-o ce `n]e-
legea prin „hot\râre intrinsec\“, mi-a r\spuns c\ ea
nutrea o dragoste ne]\rmurit\ pentru alcool, spre
deosebire de cele care serveau ca s\ nu ajung\ s\ fac\
trotuarul. Am aflat [i c\, `n plus fa]\ de originea sa
sudist\, ea avea [i sânge indian; doar c\ Zoe, f\când
parte din categoria acelor moderni[ti care refuz\ s\
spun\ „indian“ atunci când vorbesc de un indian –
aceia[i spun „afro-americani“ când vorbesc de negri –
mi-a adus la cuno[tin]\ c\ avea sânge de amerindian.
Multe fete pretind c\ au r\d\cini indiene, datorit\
atrac]iei pe care o exercit\ apartenen]a la o specie pe
cale de dispari]ie. Dar pome]ii lui Zoe erau `nal]i [i
proeminen]i, a[a c\ am crezut-o. S-a `ndep\rtat apoi
42 ANTONIA KERR

ca s\-[i fac\ plinul cu aperitive [i nu s-a mai `ntors

la mine decât la sfâr[itul petrecerii, când cei mai mul]i
membri ai familiei Jackson plecaser\, iar Tabitha,
`mbibat\ de rom, adormise la poalele palmierului car-
bonizat. Atunci, ea m-a r\spl\tit cu un s\rut pe obraz
[i a disp\rut leg\nându-[i [oldurile `n noaptea cald\
[i mohorât\. Nu mai e nevoie s\ spun c\ n-am mai
putut s\ dorm; e adev\rat, b\usem ceva, dar ceea ce
m\ tulbura era parfumul pe care Zoe `l l\sase `n inima
mea aflat\ `n c\dere liber\. Eram Titanicul [i ea, ais-
bergul: m-a[ fi scufundat rapid gâlgâind, `n vreme ce
ea ar fi r\mas acolo neclintit\, ca o victorie a naturii.

~ncetasem s\ mai citesc; `nc\ o dat\ frumuse]ea

`mi `nfrâna dezvoltarea intelectual\. ~mi petreceam
acum cea mai mare parte din timp uitându-m\ la Cops,
o emisiune profund cerebral\ despre via]a de zi cu
zi a poli]ailor, ca [i la un canal de informa]ii `n spa-
niol\, pe care femeia de serviciu mi-l traducea simul-
tan. O prezentatoare explica pe un ton grav cum
vânturile calde se `ntâlnesc cu cele reci `n interiorul
Africii. Toat\ dezordinea asta crease o depresiune ne-
lini[titoare care `nainta lent spre Florida. A[ezat\ pe
marginea patului, cu cârpa de [ters pe genunchi, Quiera
m-a `ntrebat cum sunt alese denumirile tornadelor.
I-am replicat c\, deoarece nu eram meteorolog, nu
eram `n m\sur\ s\-i dau un r\spuns convenabil. „Ar
trebui s\ numeasc\ una Quiera“, mi-a zis ea `nainte
s\-[i reia treaba.
Flori pentru Zoe 43

Cerul se `ntuneca v\zând cu ochii. Cei mai mul]i

locuitori se retr\seser\ c\tre Georgia, iar familia Jac-
kson se preg\tea s\ se al\ture rudelor din Colorado.
L’Espadon era aproape pustiu, b\trânii p\r\sind insula
`n virtutea unui ultim instinct de supravie]uire. Doar
o depresiv\ pe numele ei Marilyn `mi ]inea companie
seara la barul de karaoke, unde `[i aducea propria
sticl\ de Chivas Regal. M\-ntrista s\rmana femeie,
dar nu m\ puteam resemna la ideea de a r\mâne al\-
turi de ea, nu pentru c\ voiam s\ tr\iesc cu orice pre],
`ns\ spiritul mi-era parazitat de imaginea lui Zoe `ne-
cându-se `n mijlocul Atlanticului. I-am urat atunci
noroc lui Marilyn [i am condus pân\ `n sudul insu-
lei, ca s\ o recuperez pe Zoe `nainte s\ fie prea târziu.
Am localizat-o dup\ ce-am consumat [ase batoane de
cereale [i am b\ut tot atâtea pahare de Wild Turkey –
m\ simt mereu ru[inat s\ intru undeva f\r\ s\ consum.
Din con[tiin]\ profesional\, Zoe [tergea tejgheaua cu
o cârp\, de[i nu era nimeni care s-o murd\reasc\.
– Nu m\ mir\ s\ te v\d aici, a spus ea.
– Presupun c\ ai auzit de tornad\.
– Doar n-o s\ m\ tem de o pal\ de vânt.
– Totu[i... Ei au ordonat evacuarea insulei.
– Cine-s \[tia, „ei“?
– Nu [tiu, am spus, cei care se ocup\ de tornade.
Ea s-a instalat comod `n fotoliul care z\cea `n mij-
locul `nc\perii, o jerpelitur\ mov, din care ie[ea, ici
[i colo, buretele de dedesubt, [i [i-a aprins un joint.
Lumina care p\trundea prin singura fereastr\ a `n-
c\perii se `ndrepta spre chipul fetei, f\când vizibile
44 ANTONIA KERR

particulele infime ce pluteau `n aer [i fumul care se

`nvârtejea `n jurul capului ei.
– Trebuie s\ plec\m, nu po]i s\ r\mâi aici.
– {i unde anume o s\ mergem?
– Ei bine, m\ gândeam c\ am putea merge `n Ca-
nada... Se pare c\ e foarte dr\gu] acolo.
Ea [i-a `ncruntat sprâncenele.
– Dar nu e nimic de f\cut `n Canada.
– Marijuana e legal\ `n unele locuri...
Ea `[i ]inea jointul `ntre degetul mare [i ar\t\tor
[i adoptase, `n fotoliul acela mare, o atitudine u[or
grotesc\ de na[ mafiot – `i descopeream apeten]a pen-
tru teatralitate.
– Problema e, a continuat ea `n aceea[i tonalitate
`nc\rcat\ de dramatism, c\ nu [tiu s\ conduc.
– Ai putea s\ te ocupi de traseu, s\ te ui]i pe hart\.
– Nu [tiu nici s\ citesc o hart\.
Am priceput, ca [i ea de altfel, c\ ne jucam de-a
cum s\ nu ne seducem. ~n ceea ce o privea, trebuia
s\ reziste, s\ arate c\ nu era u[or de cucerit, `n vreme
ce eu trebuia s\-mi manifest interesul insistând `n
ciuda refuzului ei. Amândoi [tiam `ns\ c\ ea va sfâr[i
prin a accepta s\ fug\ cu mine, pentru c\, oricât de
uimitor ar p\rea fenomenul, `i pl\ceam [i o pl\ceam.
Nu faptul c\ `mi pl\cea de ea era misterios, pentru
c\ jum\tate din mapamond s-ar fi putut `ndr\gosti de
ea. Deloc. Cel mai incredibil era c\ descopeream la
ea, de la col]urile buzelor pân\ la liniile din jurul ochi-
lor ei ferici]i, un interes real pentru persoana mea.
Flori pentru Zoe 45

Am ajuns la Alabama dup\ dou\ zile de drum.

Asta nu m-ar fi interesat câtu[i de pu]in dac\ n-a[ fi
p\strat pentru peisajele de acolo o anumit\ afec]iune
provenind din copil\rie. Am prevenit-o pe Zoe c\
aveam s\ m\ opresc s\ o salut pe mama [i ea a dat
u[or din cap, `nainte de a se `nfunda `n scaunul Ca-
dillacului [i de a adormi, l\sându-[i chilotul alb la ve-
dere. Imaginea asta magic\ mi-a zguduit spasmodic
partea de jos a pânteceului, pentru c\ noi `ntre]ineam
`nc\ iluzia de a fi simpli prieteni nepotrivi]i.
Casa `[i pierduse din splendoare de la moartea
tat\lui meu; gr\dina era un haos de bidoane de ben-
zin\ goale, de piei de [arpe abandonate [i de oase pe
jum\tate roase, singurele vestigii l\sate de prietenul
meu credincios Cash, un ciob\nesc australian mort
`n urma `nghi]irii unui bondar – idiotul \sta halea orice.
Erau [i câ]iva pisoi pe care mama `i adunase ca s\-i
dea cuiva, dar pe care a sfâr[it prin a-i adopta.
Am traversat gr\dina [i am sunat. Mama a ap\rut
`n pragul u[ii, o femeie b\trân\ [i distrus\.
– {tiam c\ ai s\ vii, mi-a spus ea. Am f\cut pr\jituri.
{i a disp\rut, ca s\ apar\ cu o farfurie de pr\jituri
calde. Salonul alc\tuia unul din acele tablouri neschim-
bate, a c\ror atmosfer\ numai persoanele `n vârst\
pot s\ o p\streze intact\.
– Mi-e greu s\ cred c\ m-a[teptai.
– {tii bine doar c\ mamele au un al [aselea sim].
– Ursoaicele din mun]i poate...
– Ce mai conteaz\. Te-am sim]it.
46 ANTONIA KERR

N-am insistat; `n tot cazul, mama este o fost\ hi-

piot\ [i e clar c\ sufer\ `nc\ de stigmatele psihedelice.
Gustam pr\jiturelele `n t\cere, când ea a zis:
– Trebuie s\-]i m\rturisesc ceva. ~]i mai aminte[ti
c\, `n copil\rie, aveai uneori momente `n care parc\
pluteai?
– Da.
– Ei bine, mi se `ntâmpla s\ adaug ceva `n pr\jitu-
relele tale.
– Ce vrei s\ spui?
– S\ zicem c\ puneam [i pu]in ardei iute.
Ea surâdea.
– Vrei s\ spui c\ erau pr\jiturele cu canabis? {i
de ce `mi spui tocmai acum?
– Nu voiam s\ duc secretul \sta cu mine `n mor-
mânt; nu se [tie niciodat\ ce se poate `ntâmpla. Nu
mai sunt deloc tân\r\. {tii, f\ceam asta ca s\ te des-
tind, fiule; erai `ntr-adev\r foarte tensionat uneori!
– Sper c\ n-ai pus nimic acum `n pr\jiturelele astea.
– Nu, lini[te[te-te, n-am mai cultivat de ani buni
a[a ceva.
– Aveai propriile tale planta]ii?
– Marijuana `i f\cea bine tat\lui t\u; `n pat deve-
nea `nfocat ca un rege.
– Nu era nevoie s\ aflu asta.
– O, scuze, fiule, nu te [tiam atât de ru[inos!
M-am uitat `n jur, c\utând s\ v\d dac\ se schim-
base ceva de la ultima mea vizit\. Doar un soi de sculp-
tur\ din bronz ap\ruse pe [emineu.
Flori pentru Zoe 47

– E tat\l t\u acolo, a zis ea. Eu i-am f\cut urna;

[tii doar cât adora taurii Angus.
B\trânul motan Cobble a intrat pe u[i]a lui [i s-a
`ntins de-a curmezi[ul genunchilor. Am r\mas o clip\
captiva]i de torsul lui aspru. Am `ntrebat-o ce se `n-
tâmplase cu ferma.
– Tat\l t\u se ducea zi de zi s\ se ocupe de tauri
[i porci, chiar [i când ie[ise la pensie. Dar când a murit,
n-am avut de ales [i a trebuit s\ o vând; era prea mult
de munc\ pentru mine, `]i imaginezi.
– Cash e `ngropat acolo.
– {tiu, fiule. {i totu[i, nu am reu[it s\-i mut nici
m\car scheletul.
Ea continua s\-l mângâie pe Cobble, trupul lui slab
leg\nându-se `n ritmul balansoarului. Apoi ea a arun-
cat un ochi pe fereastr\ cu acea concentrare mola-
tic\ a celor care nu mai v\d mare lucru.
– Cine e?
Sprijinit\ de salcia secular\, Zoe mângâia un pi-
soi vagabond.
– E o prieten\, i-am zis.
– Nu mi-o prezin]i?
– Nu e foarte amabil\.
– Hot\rât lucru ai o atrac]ie pentru pu[toaicele
mai s\lbatice.
– Ai cui sunt pisoii?
– Sunt puii lui Cobble; i-a f\cut cu pisica bastard\
a vecinei noastre, Miranda.
– Cobble e clar prea b\trân ca s\ mai poat\ face pui.
48 ANTONIA KERR

– Masculii nu sunt niciodat\ prea b\trâni pentru

amor, fiule. Ar trebui s\ [tii câte ceva despre asta.
I-am spus c\ o s\ plec. Ea m-a `mbr\]i[at [i asta a fost
tot. Dar `nainte s\ m\ urc din nou la volan, am mers
pân\ la ferm\ ca s\ aduc un omagiu memoriei lui Cash.
Nu [tiu prin ce miracol, mingea lui de tenis preferat\
r\m\sese neatins\, purtând `nc\ urmele col]ilor s\i, ceea
ce mi-a stârnit emo]ia. Mi-am f\cut semnul crucii nu
atât pentru Dumnezeu, cât pentru Cash, care poate m\
privea de acolo de unde era. Zoe m-a b\tut pe um\r când
am revenit la volan cu obrajii uzi – degetele ei erau fine
[i moi. A fost primul nostru moment de tandre]e.

Un panou ne `ntâmpina c\lduros la intrarea `n

Evergreen, când mi-a atras aten]ia un scâncet. M-am
oprit [i am pus urechea pe capot\, `nainte s\ descop\r
c\ sunetul venea din una dintre valize, de unde un pisoi
negru cu alb `ncerca `n van s\ scape. M-am revoltat.
– Erau atâ]ia, s-a ap\rat Zoe. Mama ta nu-[i va da
seama niciodat\ ca a disp\rut!
– Asta nu e o scuz\, o s\ ne `ntoarcem ca s\-l du-
cem `napoi!
Pisoiul a s\rit pe genunchii lui Zoe [i a `nceput
s\ toarc\.
– Nu po]i s\-i faci asta lui Charlie Chaplin, a zis
ea, mângâindu-l pe cap.
– Pardon?
– Pisica se nume[te Charlie Chaplin. Datorit\ pe-
tei negre de sub n\suc; m\ gândisem la `nceput s\-i
spun Hitler, dar mi-am zis c\ nu ar fi prea mul]umit...
Flori pentru Zoe 49

– Pisica sau Hitler?

– Pisica.
I-am explicat c\ un animal cere mult\ grij\ [i aten-
]ie [i c\, `n plus, se cac\ [i se pi[\ f\r\ s\-i pese deloc
de ceilal]i. Dar, cu autoritatea ei fireasc\, Zoe a reu[it
s\ m\ conving\ s\ p\streze pisoiul [i mi-a promis c\
se va ocupa de el ca de propriul ei copil. Am cedat, a
fost prima dintr-un lung [ir de `nfrângeri.
La motel, Zoe a a]ipit `n fa]a televizorului, la care
se redifuza Risky Business, cu Charlie Chaplin dor-
mind [i el profund `ntre sânii ei. Am `nf\[urat-o `n
cuvertur\ [i m-am `ntins [i eu lâng\ ea, observându-i
tr\s\turile destinse [i gândindu-m\ din nou la mo-
mentele tumultuoase, când ea, sfidându-m\ din pri-
vire, m\ soma s\ o iau la stânga, `n vreme ce instinctul
`mi spunea s\ o iau la dreapta. De `ndat\ ce adormea,
`mi lipseau crizele ei pasionale. {tiam c\ nu aveam
s\-mi mai re]in mult\ vreme emo]iile primare care m\
cople[eau [i care covâr[esc orice b\rbat `n fa]a fru-
muse]ii unei femei. Ea nu era decât o copil\, o nefe-
ricit\ care nu cuno[tea nimic din toate nelini[tile [i
temerile pe care le poate crea fericirea prin tristul s\u
paradox. Dar continuam s\ visez la un viitor bine-
cuvântat, când fruntea ei bombat\ ar pune st\pânire
pe zilele mele; când frumuse]ea ei mi-ar inspira cea
mai senin\ aventur\ [i eram cuprins de un instinct
de ap\rare fa]\ de singurul animal pe care b\rbatul
nu a reu[it s\-l domesticeasc\.
 III

Ne aflam `n partea de jos a Texasului sau cel pu]in

asta e imaginea pe care o p\strez despre locurile ace-
lea. Mai traversasem partea de sud a ]\rii acum aproape
patruzeci de ani, cu ocazia unui roadtrip `ntre prie-
teni, care, ca majoritatea escapadelor din tinere]e, se
sfâr[ise la Las Vegas. ~n vremea aceea nu acordasem
nicio aten]ie special\ peisajului, dar c\l\toria cu Zoe
m\ `ndemna s\ privesc altfel lucrurile. Descopeream
un ]inut magic, plin de morminte indiene, de cactu[i
[i de oameni cu atitudini ferme. Zoe purta una din
rochiile ei lejere [i eram privi]i ca [i cum am fi fost
ambasadorii viciului. Aici, de altfel, rela]ia noastr\
a picat `n profan. Ne f\ceam plimbarea de sear\ prin-
tre mormintele albe [i albastre ale unui cimitir mexi-
can, `ncepusem s\-i explic despre „r\zboiul lui Polk“1,
când, dintr-odat\, ea s-a aruncat asupra mea ca s\ m\

1 R\zboiul mexicano-american din perioada 1846–1848.

James Knox Polk era pre[edintele SUA `n vremea aceea (n. tr.)
Flori pentru Zoe 51

s\rute cu foc pe gur\. Am `ntrebat-o ce a apucat-o (c\

doar trebuia s\ m\ prefac [ocat) [i ea mi-a r\spuns c\
erudi]ia mea o excita. Afirma]ia m-a l\sat confuz, pen-
tru c\ asistam uneori la scene de o profund\ spiri-
tualitate, `n care Zoe `ngenunchea [i l\sa s\-i alunece
una câte una perlele rozariului printre degete – cre[ti-
nismul s\u avea deci o geometrie variabil\. Când am
`ntrebat-o cum de putea fi a[a de dual\, mi-a r\spuns
c\ Dumnezeu `i ierta totul. „Ce inven]ie formidabil\“,
am zis `n timp ce ea `ncepuse s\ m\ dezbrace pe un
mormânt. Nu b\nuiam aproape deloc c\ vigoarea ei
carnal\ era pe m\sura apetitului s\u. ~n pat, ca [i la
mas\, ea sufer\ de ceea ce se nume[te „o foame de
coiot“ – poate `nghi]i tone de carne, de[i coapsele ei
nu-[i pierd propor]iile divine. La amiaz\, `n ziua aceea,
când tocmai degustam un mu[chiule] gustos `ntr-un
steakhouse de la periferie, Zoe a venit s\-[i cuib\reasc\
fa]a plin\ de lacrimi la pieptul meu.
– Mi-am dat seama c\ ai cunoscut [i alte femei
ca mine!
– ~n timp ce mânc\m o friptur\ ]i-a venit ideea
asta? Zoe, am cincizeci [i nou\ de ani, am tr\it cu o
via]\ mai mult decât tine...
– Dar nu `n]elegi nimic! E de nesuportat!
Plângea. Am pus deoparte carnetul meu de noti]e
`mbr\cat `n imita]ie de piele de crocodil, `n care scriam
aceste rânduri, ca s\ o s\rut pe frunte. Ea m-a `ntre-
bat ce notam `n carnetul acela `ngrozitor.
– Memoriile, i-am r\spuns.
– Ai nevoie s\ scrii ca s\-]i aminte[ti ce ai tr\it?
52 ANTONIA KERR

– Nu mai sunt a[a de tân\r.

Zoe s-a lini[tit pu]in, leg\nat\ de s\ruturile [i mân-
gâierile mele, ca o pisicu]\ ce se opre[te din mieunat
când `i treci mâna u[or pe spinare. Apoi, `nghi]indu-[i
lacrimile, m-a rugat s\-i povestesc despre divor]ul meu.
~i relatasem momentele importante ale trecutului meu,
dar [tiam c\ o intriga mult faptul c\ tr\isem treizeci
[i trei de ani cu o alt\ femeie. Nu putea s\ nu o nu-
measc\ pe Evelyn „fosta ta so]ie“, uitând c\ nu fu-
sesem niciodat\ c\s\torit cu ea.
Prima dat\ când o v\zusem pe Evelyn era `n pauza
spectacolului Carmen, `n fa]\ la Metropolitan Opera
din New York. Spre deosebire de fetele pe care obi[-
nuiam s\ le privesc, Evelyn nu era doar plin\ de gra-
]ie, dar [i o frumuse]e `ncânt\toare. Fetele de familie
bun\ au o atitudine urât\ – ele sunt adev\ratele revol-
tate –, dar Evelyn avea o ]inut\ frumoas\ `n felul ei,
`nclinat\, o alur\ care o distingea imediat de frumuse-
]ile cu fund rotund pe care le frecventam `n epoc\.
Alb\ ca laptele, ea avea un coc `nalt impecabil, din-
tre cele care dovedesc rigoarea [i perfec]ionismul celei
care `l poart\, [i privea ma[inile ce treceau, cu bu-
zele `ntredeschise spre noapte. Nu `ndr\znisem s\ m\
duc s\-i vorbesc `n seara aceea, din pricina a ceva care
o f\cea inaccesibil\, legat poate de originea ei englez\.
Am re`ntâlnit-o `ns\ peste câteva luni, la o petrecere
de caritate, unde i-am z\rit ceafa de alabastru la masa
vecin\. ~n vremea aceea nu aveam nici bani, nici no-
torietate; Ethan P. fusese cel care m\ invitase la seara
monden\, un tip pe care-l cunoscusem la Columbia
Flori pentru Zoe 53

University [i care profita de favorurile pe care le im-

plica lobby-ul homosexual. Era `ndr\gostit de mine
[i `mi promisese s\-mi dea banii necesari pentru obi-
ectele pe care le licitam. A[a c\ ridicam mâna sis-
tematic când Evelyn licita vreun obiect; la sfâr[itul
petrecerii, de dragul frumuse]ii `nfrunt\rii, i-am d\ruit
fotografia unui artist german pentru care ea oferise
mult. Mi-a respins `ns\ oferta cu o r\ceal\ britanic\
`n voce. M-am gândit atunci la b\trânul meu tat\ care
`mi spunea mereu: „Fiule, femeile cele mai reci sunt
cele mai pu]in timide `n pat. Aminte[te-]i de asta, b\-
iatul meu.“
– {ti]i ce spunea tat\l meu despre fetele ca dum-
neavoastr\?
– Elibera]i locul `nainte s\ v\ dau un [ut `n fund,
mi-a replicat ea.
E de la sine `n]eles c\ m\ `ndr\gostisem. ~n seara
aceea, `n drum spre mica mea garsonier\ de pe Surf
Avenue, `n metroul care mergea leg\nându-se pe linia
F, i-am compus o scrisoare ca s\-mi scuz manierele atât
de pu]in britanice. Mi-a telefonat peste câteva zile ca
s\ m\ `ntrebe de unde aveam adresa ei.
– Tat\l dumneavoastr\ este proprietarul celui mai
frumos hotel din New York, i-am spus. Toat\ lumea
are adresa dumneavoastr\.
– Ce dori]i?
– Mi-ar pl\cea s\ v\ invit la cin\.
– {i o s\ m\ l\sa]i `n pace dac\ accept?
– Absolut.
54 ANTONIA KERR

Mi-am adaptat programul la agenda ei, care, aveam

s\ descop\r, era prea pu]in plin\, ca toate progra-
mele rentierelor. Am mâncat sendvi[uri cu pastram\
la Katz’s, snackul fiind singura pl\cere gastronomic\
pe care mi-o puteam permite. Evelyn avea `n astfel de
locuri aerul unui pe[te pe uscat, un aspect dintre cele
mai mi[c\toare. La sfâr[itul mesei, i-am propus s\ o
duc `ntr-un loc [ic pe cât `mi permiteau finan]ele, ceea
ce a refuzat flegmatic, `n stilul acela de dincolo de Atlan-
tic care m\ sedusese la ultima noastr\ `ntâlnire.
Dup\ [ase luni `ns\, ac]iunile mele la Burs\ crescu-
ser\ [i i-am scris din nou ca s\ o invit la mas\ la Plaza.
~n mod uimitor, ea mi-a acceptat propunerea f\r\ s\
strâmbe din nas [i ne-am mutat apoi `mpreun\ dintr-o
pornire – mai târziu, Evelyn mi-a m\rturisit c\ fu-
sese victima unui „coup de foudre cu `ntârziere“. ~n
cei treizeci de ani care au urmat am fost mereu strâns
uni]i unul cu cel\lalt. N-a[ fi crezut atunci c\ Evelyn
[i cu mine ne vom sfâr[i vreodat\ vie]ile separat. {i
nu credeam asta pentru c\ m\ consideram deasupra
statisticilor sau pentru c\ nu puneam la `ndoial\ rela-
]ia noastr\, dar, pur [i simplu, ne sim]eam bine `m-
preun\. O iubeam pe Evelyn. {i lucrurile de genul
\sta conteaz\. Era `n cuplul nostru ceva fermec\tor,
ca-n desenele animate marca Disney, de pild\ `n Prin-
]esa [i cer[etorul. Ea se obi[nuise cu manierele mele
pu]in necioplite [i, cred, `ncepuse chiar s\ le `ndr\-
geasc\. Cât despre mine, apreciam cum i se schimba
culoarea fe]ei când m\ surprindea cum `mi cur\]am
Flori pentru Zoe 55

nasul cu degetul sau cum m\ masturbam uitându-m\

`ntr-un num\r vechi de Penthouse.
Dar Evelyn se plictisea. Ca o mo[tenitoare trist\
ce era, `[i petrecea zilele privind pe ferestrele apar-
tamentului nostru, iar când o `ntrebam ce puteam
face ca s\ fie fericit\, `mi r\spundea c\ nu era nimic
de f\cut: melancolia `i era iremediabil\, `mi spunea
ea, fiind pricinuit\ de `ns\[i condi]ia sa. Aceea[i plic-
tiseal\ a `ndemnat-o s\-[i doreasc\ un copil – astfel
c\ m-am reg\sit prins `n capcan\ tocmai când m\ cre-
deam ie[it din ea. Când `i m\rturisisem tat\lui meu
dezn\dejdea mea, acesta `mi spusese: „Nu-i doar o im-
presie, fiule, este un dat de acuma, e[ti terminat sut\
la sut\.“ Evelyn, `n schimb, nici c\ putea s\ fie altfel
decât `n al nou\lea cer, desena grafice pe hârtie mi-
limetric\ pentru tot ce o privea pe Maddie – cre[terea,
aportul nutri]ional, greutatea – [i toate astea `n vreme
ce fiica noastr\ era `nc\ `n uterul ei. Apoi s-a n\scut
Maddie [i bine`n]eles c\ am fost de acord c\ era vorba
despre cea mai mare minune pe care o cunoscuse ome-
nirea de la descoperirea cardului `ncoace. Când lu-
mina zorilor se strecura printre pletele ei blonde [i
când `mi spunea „tata“, natura oferea lumii una din-
tre cele mai frumoase capodopere ale sale. Dar sarcina
o transformase pe Evelyn `ntr-o dictatoare domes-
tic\ zgârcit\ `n privin]a sexului [i, `nc\ [i mai straniu,
devenise geloas\, nu mai suporta ca ochii mei s\ alu-
nece `n alte p\r]i decât pe picioarele ei, oricât de fru-
moase [i britanice ar fi fost ele. ~i spuneam c\ nu era
singur\ pe lume, dar ea nu voia s\ aud\ nimic.
56 ANTONIA KERR

– E[ti gata mereu s\ ciupe[ti cu privirea o buc\]ic\

din decolteul vreuneia. S\ nu crezi c\ nu te v\d, când
lu\m masa la familia Wellington, cum ai nasul b\gat
`n sânii lui Katherine!
– Doar nu e[ti `n globii mei oculari ca s\ [tii!
– Asta crezi tu!
Evelyn avea darul sub`n]elesurilor imposibile. Cât
despre mine, eram de rea credin]\: sânii lui Kathe-
rine erau dintre cei mai atr\g\tori. Ce puteam s\ fac?
B\rbatul nu poate lupta `mpotriva propriei firi, iar
eu nu rezist deloc `n fa]a frumuse]ii; dac\ o `n[elam
pe Evelyn, o f\ceam `n ciuda mea. Gelozia ei a c\p\tat
propor]ii `nnebunitoare, apoi frumoasa mea engle-
zoaic\ a rec\zut `n indiferen]a de la `nceput [i nu am
mai v\zut-o nelini[tindu-se din pricina rela]iilor mele
extraconjugale. A[adar nu m\ a[teptam ca ea s\ se
intereseze din nou de aventurile mele, când a intrat
Lee `n via]a mea.
Lee era sud-coreean\, dar sem\na mai mult cu ceea
ce nu era, [i anume cu o japonez\. O z\risem `ntr-o
zi ploioas\, printre spi]ele umbrelelor ieftine care pu-
seser\ st\pânire pe 34th Street. Ea mergea cu capul
ridicat, deasupra fe]elor cu alur\ oriental\, surâzând
u[or, cu un aer care nu avea de-a face cu sobrietatea
pe care o atribuiam de obicei asiaticilor din motive
categoric mai mult politice decât ra]ionale. Dup\ o
clip\ lung\ de ezitare `n ploaie, am abordat-o direct,
`n lumina slab alb\struie din Koreatown.
– De ce surâde]i a[a?
Flori pentru Zoe 57

– Pentru c\ nu am niciun motiv s\ nu o fac, mi-a

r\spuns ea.
– Pe aici oamenii sunt neferici]i, mai ales `n zi-
lele ploioase.
– {i dumneavoastr\?
– Nu [tiu; nu mi-am pus niciodat\ `ntrebarea.
A continuat s\ surâd\. Din p\r mi se scurgeau pic\-
turi de ap\ pe trenci [i aveam senza]ia teribil\ c\ eram
prost `mbr\cat. Am `ntrebat-o dac\ voia s\ bea o cafea
cu mine.
– Când?
– Nu [tiu; acum, imediat.
– Nu `mi st\ `n fire s\ beau cafea cu un necunos-
cut; nu m\ lua]i drept ceea ce nu sunt.
– Nu-i asta inten]ia mea.
Ea a sugerat s\ ne ducem la un salon de ceai `nve-
cinat, unde femei `n costum tradi]ional ne-au propus
s\ ne fac\ pedichiura. „Probabil c\ m-am `n[elat, a
chicotit ea. De fapt, nu [tiu s\ citesc pictogramele.“
~ntr-adev\r, din accentul s\u lipseau obi[nuitele in-
tona]ii seci, proprii asiaticilor – avea o voce nazal\ per-
fect newyorkez\. ~n vreme ce patru tinere ghei[e se
luptau cu pieile moarte ale c\lcâielor, una la fiecare
picior, Lee mi-a povestit c\ era manechin la Ford [i
urma cursuri de antropologie la Princeton. Ea nu venea
la New York decât `n weekend, când locuia la p\rin]i,
pe o str\du]\ perpendicular\ pe 34th Street. Odat\
ce t\lpile ne-au fost [lefuite, am condus-o spre cas\
cu un teribil sentiment de inferioritate: era o femeie
frumoas\ [i inteligent\ [i exotic\, nu m\ puteam m\sura
58 ANTONIA KERR

cu ea. ~n fa]a casei, ea `[i privea picioarele proasp\t

frecate cu aerul trist al fetelor care `[i doresc o a doua
`ntâlnire. Confuz, i-am propus s\ o duc la Oper\ sâm-
b\ta urm\toare, ceea ce ea a acceptat cu entuziasm.
Astfel a `nceput lenta mea coborâre `n Infern: peste
o s\pt\mân\ aveam s\ o re`ntâlnesc, având un gol com-
pact `n stomac. Nu mi-era team\ s\ dau doar peste
unul dintre p\rin]ii ei, a c\ror vârsta probabil c\ nu
o dep\[ea pe a mea, dar [i peste Evelyn, ale c\rei hoi-
n\reli pân\ la Macy’s o f\ceau s\ treac\ regulat prin
cartier. ~mbr\casem un pulover nou din lân\ de miel,
pe care-l cump\rasem special cu câteva zile `n urm\,
cu scopul nem\rturisit de a o impresiona. „Sunte]i
radios“, mi-a zis Lee, când a ap\rut la cap\tul sc\rilor
din beton cr\pat. M-am uitat pe fereastr\ aproape tot
drumul pân\ la Metropolitan Opera, locul unde am
v\zut-o pentru prima oar\ pe Evelyn [i care nu era
deloc lipsit de `nc\rc\tur\ simbolic\. Trecerea asta de
la so]ie la amanta poten]ial\ m-a `ngrozit dintr-odat\
[i cred c\ avusesem o fa]\ crispat\ pân\ la sfâr[itul
trilogiei lui Puccini, Il Trittico.
– A[adar, v-a pl\cut? am `ntrebat-o la ie[ire.
– A fost absolut magnific; `]i mul]umesc, Richard,
c\ m-ai invitat. Dar trebuie s\ v\ spun c\ p\re]i preo-
cupat.
– Am multe griji.
– La slujb\? Vocea `i c\p\tase un ton inexplicabil
de lejer.
– ~ntre altele.
Flori pentru Zoe 59

Mergeam pe sub bolta vine]ie a cerului, lipsit\ de

stele, auzindu-ne fiecare pas cum se lovea de asfalt.
Am strigat dup\ un taxi [i ne-am `ntors de unde ple-
caser\m, dinaintea sc\rii din beton fisurat, f\r\ s\ fi
ini]iat o conversa]ie `n adev\ratul sens al cuvântului
toat\ seara. ~n fa]a casei, Lee a l\sat s\-i scape un surâs
`nainte de a face stânga-mprejur, ca `ntr-un film cu
Kim Novak, doar c\ eu eram confruntat `n acel mo-
ment cu o realitate cât se poate de tangibil\ [i teribil\.
Pân\ atunci o `n[elasem pe Evelyn f\r\ s\ m\ simt
vinovat, considerând c\ era vorba de o manifestare
a naturii masculine ca atare [i, ca urmare, nu aveam
de ce s\ fiu tras la r\spundere. ~n clipa aceea `ns\, m-am
sim]it vinovat. O vedeam pe Lee `n weekend, când
venea la Manhattan. Rezervam mereu aceea[i camer\
la Pennsylvania Hotel pentru confortul pe care mi-l
procura prezen]a unei amante la mai pu]in de dou\
sute de metri de casa mea. Doar `n mod excep]ional
mi se `ntâmpla s\ m\ duc la Princeton, când, `nsufle-
]it de gândul la chipul ei schimb\tor, curajul `mi d\dea
ghes s\ `nfrunt drumurile dezagreabile din New Jersey.
Lee m\ r\spl\tea cu o bucurie de a tr\i [i cu frânturi
de naivitate pe care poate c\ Evelyn nu le dobândise
niciodat\ de-a lungul vie]ii sau pe care le uitase odat\
ce devenise un om adult. Aventura noastr\ a trecut
neobservat\ vreme de [ase luni: m\ strecuram `n holul
hotelului Pennsylvania, cu fa]a ascuns\ sub o p\l\rie
de fetru neagr\, [i a[teptam ca Lee s\ se furi[eze [i
ea. Ajungeam `ntotdeauna primul. M\ afundam `n
fotoliul cel mai apropiat de intrare, cu ochii lipi]i de
60 ANTONIA KERR

u[a batant\, pân\ ce amanta mea ap\rea cu mersul ei

obi[nuit de pisic\ pe strea[in\. S\ o `ntâlnesc la hotel
f\cea acum parte din ritmul vie]ii mele, aceast\ fai-
moas\ regularitate a faptelor care, odat\ cu vârsta,
cap\t\ din ce `n ce mai mult\ importan]\, f\r\ ca
ra]iunea unui astfel de mecanism s\ aib\ vreo justi-
ficare. Era deci imposibil pentru mine s\ sar peste
una din aceste `ntâlniri; dac\, din nefericire, Lee anula
`ntrevederea, s\pt\mâna `mi era dat\ pe de-a-ntregul
peste cap, iar mintea nu-mi mai era `n stare s\ se gân-
deasc\ la nimic altceva decât la re`ntâlnirea noastr\.
A[ fi preferat s\ nu m\ ata[ez de ea, dar era, din p\-
cate, o etap\ inevitabil\ pentru un romantic de felul
meu. „Ce se va `ntâmpla cu noi, Richard?“ m\ `ntreba
ea adesea dup\ ce f\ceam dragoste. Era una din `ntre-
b\rile la care nu aveam r\spuns [i care, prin for]a `n-
tâmpl\rii, [i-a c\p\tat `ntregul sens când rela]ia noastr\
s-a sfâr[it.
Evelyn [i-a pus `n cap s\ ne pândeasc\ la ie[irea
din hotel Pennsylvania, `ntr-o sear\ rece de prim\var\.
V\zând tr\s\turile celei care mi-era ca [i so]ie umbrite
de cerul care st\tea s\ se `ntunece [i de nemul]umire,
nu m-am putut ab]ine s\ nu m\ tem pentru via]a ti-
nerei mele amante. Dar Evelyn nu a avut nicio reac]ie
remarcabil\. Ea r\mas `n]epenit\ acolo, cu privirea
lipsit\ de culoare, `nainte de a-[i scoate cu `ncetineal\
o brichet\ din geant\ ca s\-[i aprind\ o ]igar\ – nu o
mai v\zusem fumând de la [ocul petrolier din 1973.
Am mers `n t\cere pân\ la apartament [i ea s-a refugiat
lâng\ baia vitrat\, scrumul ]ig\rii tr\indu-[i ultimele
Flori pentru Zoe 61

clipe pe parchetul de lemn brazilian. Gra]ia gesturi-

lor ei disp\ruse f\r\ s\-mi dau seama? ~n mica noastr\
lume moravian\, ea era Emilia [i eu, Riccardo.1
Nu m-am mai dus la hotel sâmb\ta viitoare, nici
`n cele urm\toare. Evelyn nu se folosea de cuvinte decât
pentru a spune esen]ialul. Nicio remarc\ inofensiv\
despre celebrit\]ile pe care le `ntâlnise la Barney’s sau
despre gustul tartelor Tatin f\cute de Katherine Wil-
lington, a c\ror proast\ calitate o atribuia faptului
c\ s\rmana ei prieten\ `[i pierduse sim]ul mirosului.
Nu m\ mai privea `n ochi; `n realitate, nu m\ mai
privea deloc, iar `n rarele ocazii `n care `ncercasem
s\ comunic prin sexul meu `nt\rit, ea bomb\nise [i
se retr\sese `n cealalt\ parte a patului. Eram con[tient
c\ stricasem totul. Cum nu mai suportam s\ nu ne
vorbim, m\ `ntorceam acas\ dup\ lungi hoin\reli pe
sub [irurile de lumini din Times Square. ~ntr-o sear\,
u[or ame]it de la cele câteva pahare de bourbon b\ute,
o g\sisem pe Evelyn afundat\ `n canapeaua din salon,
ascultând acordurile de pian din Bach ce se r\spân-
deau de la boxe – [i ea `ncepuse s\ mai bea. Aparta-
mentul este astfel conceput `ncât am putut s\-i v\d
ceafa alb\ când am deschis u[a.
– S\ organiz\m o petrecere, a zis ea.
– Pardon?
– Pentru Anul Nou; s\ d\m o petrecere.
– Anul Nou este peste dou\ luni.

1
Referin]\ la romanul Dispre]ul de Alberto Moravia (n. tr.).
62 ANTONIA KERR

– M\ gândesc s\ `ncep preg\tirile de acum. Voi

avea nevoie de ajutorul t\u ca s\ aleg culorile fe]elor
de mas\. Nu vreau s\ p\rem ridicoli pe lâng\ Willing-
toni, recep]iile lor sunt `ntotdeauna fastuoase.
– Te voi ajuta.
– Nu doresc ajutorul t\u. Voiam numai s\ te pre-
vin c\ organiz\m o petrecere.
Notele pianului continuau s\ r\sune. Ea [i-a l\sat
ochii peste paharul cu vin pe jum\tate gol [i, cu o
privire trist\, m-a anun]at c\ se duce s\ se culce.
– De acord, am spus, ca [i cum permisiunea mea
ar fi fost necesar\.

Evelyn [i-a petrecut lunile noiembrie [i decem-

brie preg\tind petrecerea, `mpreun\ cu un „coach de
revelioane“. ~n fiecare sear\, o priveam aplecat\ peste
planurile mesei festive [i schemele sale, amintindu-mi
cu nostalgie de senzualitatea noastr\ trecut\, [i nu-
tream speran]a c\ frumoasele vremuri de alt\dat\ se
vor `ntoarce, chiar dac\ [tiam c\ era la fel de utopic
ca a visa la reunirea membrilor forma]iei Beatles. O
iubeam, `ntotdeauna o iubisem, `n ciuda melancoliei
[i a indelicate]ilor ei punctuale fa]\ de felul meu de
a fi. Prezen]a ei, chiar fantomatic\, avea ceva recon-
fortant care se lega, f\r\ doar [i poate, de jarul `nc\
nestins al rela]iei noastre `nfl\c\rate. {i cu toate astea
nu-mi puteam re]ine pornirea de a m\ vedea cu alte
femei, a[a c\ am recidivat `ntr-un weekend, când Eve-
lyn plecase `n Kent ca s\-[i viziteze familia, f\r\ mine,
sub pretextul „unei nevoi de verdea]\ [i lini[te“, cu
Flori pentru Zoe 63

care nu eram deloc compatibil. „N-ai decât s\ dai un

tur prin Central Park“, i-am tot propus eu `n van.
Era weekendul dinainte de Revelion [i ea era la fel
de stresat\ ca un pui din fermele acelea cu produc]ie
pe band\ rulant\ doar la gândul c\ petrecerea nu avea
s\ se desf\[oare conform fantasmelor ei mondene. ~n
vremea asta, eu `notam la nesfâr[it `n piscina din apar-
tamentul nostru, locuin]\ pe care o detestam [i pe
care Evelyn o alesese singur\, dar preferam s\ m\ adap-
tez decât s\-i stârnesc furia – numai Dumnezeu [tie
cât de `ngrozitoare poate fi femeia asta. ~n realitate,
ea m\ teroriza `ntr-atât `ncât o l\sam s\ aleag\ de cele
mai multe ori. Doar `ntr-o singur\ privin]\ nu am
abdicat niciodat\, [i anume c\s\toria noastr\, a c\rei
perspectiv\ `mi era suficient\ ca s\ m\ n\p\deasc\
nelini[tea. Evelyn s-a revoltat mult\ vreme, descope-
rind c\ am o problem\ cu ideea de a-mi lua un anga-
jament, `nainte de a m\ obliga s\ promit c\ o s\ fac
terapie cu un psihiatru `n schimbul accept\rii refuzu-
lui meu. Nu c\-i extraordinar de naiv? Un om care
avea s\ m\ repare ca pe o rabl\, doar f\cându-m\ s\
vorbesc. ~i spusesem c\ la vârsta mea, niciun psihia-
tru nu mai reu[ea s\ m\ schimbe, dar ea m\ amenin-
]ase c\ m\ p\r\se[te dac\ nu-i urmam ordinele.
~ntr-o diminea]\ când `notam gol `n piscin\, Con-
doleezza a ap\rut de nic\ieri ca s\ m\ anun]e c\ pleca
acas\ – nu o auzisem sosind. Mi-am dat seama c\ nici
nu [tiam unde locuia; de ani [i ani, asistenta mea se
mul]umea s\ apar\ [i s\ dispar\. Am `nceput s\-mi ima-
ginez o c\su]\ alb\ `n mijlocul unei parcele perfect
64 ANTONIA KERR

ordonate `n Queens, cu o curte `n spate, cu gazonul

uscat, pe care feti]e de culoare s\reau coarda.
– V-a]i f\cut de mâncare, a spus ea pe un ton de
neripostat. Se simte miros de ou\ `n buc\t\rie, nu
`ncerca]i s\ m\ min]i]i, [tiu c\ sunte]i `n stare.
– M-am sculat mai devreme decât de obicei, am
replicat, lipindu-mi trunchiul de marginea piscinei
ca s\-mi ascund goliciunea.
– Ce nu-i `n regul\?
P\rea s\ ignore c\ eram `n pielea goal\ sau pur [i
simplu se pref\cea c\ nu vede.
– Nu m\ mai l\sa]i s\ fac nimic, m\ simt jignit\.
~mi denigra]i talentele de menajer\ [i pe mine `ns\mi!
Lua]i droguri? {tiu o clinic\ excelent\ `n Utah care
l-a salvat pe fiul unei vecine – dependent de heroin\.
Toat\ lumea credea c\ nu o s\ scape. V\ rog, nu face]i
prostii! Sunte]i prea frumos ca s\ v\ droga]i! Uita-
]i-v\ ce au f\cut drogurile celor de la Rolling Stones,
s-ar zice c\ sunt ni[te lavete de buc\t\rie `nf\[urate
pe chitare. S\ nu deveni]i ca ei.
– Nu m\ droghez, iar cei de la Rolling Stones sunt
b\trâni, atâta tot. Doar `mi pun `ntreb\ri, asta fac.
– Despre ce?
– Despre mine, despre via]\. Nu vre]i s\ face]i o
baie? Am `nc\lzit apa.
– M\ invita]i `n piscina dumneavoastr\?
– Da.
– Nu m-a]i mai invitat niciodat\. De ce ast\zi?
– F\r\ niciun motiv special. Voisem doar s\ veni]i
`n ap\.
Flori pentru Zoe 65

– Sunte]i dezbr\cat; nu intru `ntr-o piscin\ cu un

b\rbat gol. {i pe urm\ nu am nici costum.
– Este unul `n comoda din camer\.
– Probabil c\ Evelyn nu trece de „talia zero“, a
bomb\nit [i [i-a ciupit gr\simea de pe coapse. Nicio
[ans\ s\ `ncap `ntr-un costum a[a de mic.
{i-a l\sat hainele s\ cad\ una câte una. Nu avuse-
sem niciodat\ fantezii cu o femeie gras\ [i chiar mai
pu]ine cu Condoleezza, care era cumva asexuat\ `n
ochii mei. A f\cut câteva tururi `n stilul bras, cu fesele
dep\[ind nivelul apei asemenea capului unei balene
[i s-a `ntors pentru a mi le oferi sub lumina proiectoa-
relor subacvatice. Cum Evelyn era `n Anglia când se
petrecuser\ faptele, nu am `n]eles cum de sim]ise par-
fumul. Dar, `ntorcându-se din Kentul natal, mi-a repro-
[at c\ `mi f\ceam de ru[ine chiar [i propriul stereotip.
– Trader-ul [i asistenta lui, n-ai g\sit nimic mai
bun? Exact ce credeam: ai fi `n stare s\ ]i-o tragi [i cu
un pui de la supermarket dac\ s-ar da pu]in la tine!
– Ea e blând\, m-am ap\rat.
– {i iepurii sunt blânzi; nu-i un motiv ca s\ mi-o
pun cu ei.
Se `ntorsese cu dou\ zile `nainte de petrecere.
Z – 2, cum spunea ea. A[teptasem ca avionul ei s\
aterizeze, a[ezat pe una din banchetele de la aeropor-
tul JFK, cu sentimentul c\ numai avioanele celorlal]i
aterizau. Voiam s\-i fac o surpriz\. Apoi silueta ei `n-
clinat\ ap\ruse `n mijlocul mediocrit\]ii ambiante,
cu p\rul aranjat `ntr-un coc a c\rui splendoare se pier-
duse `n timpul c\l\toriei. Ea a[tepta un semn, un gest,
66 ANTONIA KERR

era evident, o citeam `n schi]a surâsului ei jenat, dar

nu am avut niciodat\ talent pentru asta, `n aseme-
nea m\sur\, `ncât m-am gândit s\-i strâng mâna – da,
s\-i strâng mâna, celei care mi-era aproape ca o so]ie.
~[i l\sase p\rul liber. M\ nelini[tisem c\ nu-[i va aban-
dona vreodat\ coama pe umeri, pentru c\ ea [i-o strân-
gea `ntotdeauna `ntr-un coc de balerin\, lipit bine de
]easta ei alb\. De treizeci de ani de când o cunoscu-
sem, strâns `[i purta p\rul ridicat astfel spre cer [i cu
o asemenea for]\, `ncât a[ fi putut s\-i num\r firele
unul câte unul. Am `naintat cu o non[alan]\ pe care
mi-o imaginam fireasc\, iar ea se l\sase ca o greutate
moart\ pe um\rul meu. I-am sim]it oasele prin stra-
turile de haine [i prin amintirea atâtor ocazii când
ea mi se abandonase [i `i sesizasem inconsisten]a, pie-
lea rece lipindu-se de a mea. Ne-am suit `n Cadillacul
Eldorado f\r\ s\ ne spunem un cuvânt. Drumul pân\
acas\, pe [oseaua rapid\ care se `ntinde de-a lungul
cimitirelor, avea un gust de sfâr[it. De când nu mai
avusese ea un gest tandru fa]\ de mine? Era lovitura
de gra]ie? Niciodat\ intui]ia nu-mi fusese atât de ascu-
]it\: sim]eam cum se instaleaz\ c\ldura aceea mola-
tic\, ultimul suflu n\scut mort al unei rela]ii sortite
e[ecului. Acas\, se aruncase `n baie [i ie[ise apoi cu
p\rul ud `nf\[urat `n prosop ca `ntr-un turban. Hala-
tul de baie mu[tar pe care mi-l oferise de Cr\ciun
`i [tergea pielea umed\; pe buzunar avea brodat un
dihor `mbr\cat `n Sherlock Holmes, care spunea: „Am
dat peste un caz grozav.“ Detestam halatul \sta, chiar
dac\ acum se leg\na peste ni[te sâni magnifici, a c\ror
Flori pentru Zoe 67

str\lucire, din ra]iuni de abstinen]\, o uitasem – dou\

globuri armonios decorate cu sfârcuri de o delicioas\
nuan]\ bordo. Lucrul cel mai straniu s-a produs atunci
când Evelyn, `nregistrându-mi privirea lubric\, `[i
strânsese poalele halatului, ajungând pân\ la a se scuza
pentru impudoarea sa – devenisem un str\in pentru
trupul ei.
– Cum de ai [tiut de Condoleezza?
– N-are importan]\. De fapt, chiar n-ar trebui s\
fiu sup\rat\ pe tine. ~n orice caz, nu e ca [i cum am
merge `mpreun\ undeva. {i pe urm\...
Ea se juca acum cu poalele halatului ei. A urmat
o t\cere lung\.
– {i pe urm\ ce?
T\cerea continua.
– Spune-mi!
– Am pe altcineva `n via]a mea, m-a anun]at ea `n
cele din urm\.
– ~n]eleg.
– E tot ce ai de zis?
– Ce-ai vrea s\ spun? Sunt bucuros pentru tine.
– Adev\rat?
– Nu, bine`n]eles c\ nu. Tu ce crezi? Te iubesc.
Declara]ia mea a l\sat-o rece. S-a dus `n c\mar\ [i a
revenit cu o sticl\ de vin californian de proast\ cali-
tate – lui Evelyn `i pl\ceau `ntotdeauna vinurile de rahat.
– Sunte]i de mult `mpreun\?
– De [ase luni. E Bob Sherman, l-am `ntâlnit la
Bloomingdale’s, la raionul de cravate. C\utam un
68 ANTONIA KERR

cadou pentru ziua ta de na[tere, dar tu `]i f\ceai de

cap cu o chinezoaic\ pe la spatele meu.“
Bob Sherman era un avocat oarecum celebru pen-
tru c\ pledase pentru câteva starlete de la Hollywood.
Nu-l cuno[team decât din apari]iile televizate. Era
un tip burtos.
– Felicit\ri.
Ne-am a[ezat la mas\, f\r\ ca ea s\-[i scoat\ tur-
banul sau halatul. Cina a l\sat `n urma ei o atmosfer\
ciudat\, un amestec de trecut [i prezent, de fericire
[i triste]e. Lui Evelyn i-a f\cut `ntotdeauna bine al-
coolul; brandy-ul, mai ales, `i l\sa plictiseala s\ se ex-
prime `ntr-o manier\ gra]ioas\. Am f\cut dragoste
pentru ultima oar\ [i trebuie s\ recunosc c\ a fost
mai straniu ca niciodat\, atât ca intensitate a sim]u-
rilor, cât [i ca tehnic\ pur\. Fiecare dintre mi[c\rile
ei p\rea calculat\ ca s\ lase `n mine amintirea virtuo-
zit\]ii sale: ridicarea picioarelor, bombarea pieptu-
lui, zgârieturile unghiilor pe spatele meu – niciodat\
Evelyn nu d\duse dovad\ de o asemenea `ndr\zneal\,
de o asemenea dorin]\ de a impresiona. Astfel `ncât
nu am reu[it s\-mi duc performan]ele pân\ la cap\t
[i am abdicat `nainte de a fi atins u[urarea punctu-
lui culminant. Când ea s-a `ntins de-a curmezi[ul so-
falei, dup\ ce-[i pusese lenjeria, m-am ridicat ca s\
privesc dârele de lumin\ [i s\ ascult plânsul sirene-
lor p\trunzând prin geamurile triple. Oare Bob Sher-
man era mai bun la pat decât mine?
M-am `ntors `nspre ea: poate c\ nu era totul pier-
dut. Ea a spus: „O – 24“, aproape milit\re[te, apoi a
Flori pentru Zoe 69

ad\ugat c\ trebuia s\ fac\ o tart\ care va fi mai bun\

decât cea a lui Katherine Willington.

Cei doi Willington au sosit printre primii la Re-

velion. Deloc surprinz\tor, Katherine venise cu tarta
ei scârboas\. George, `mbr\cat cu smochingul lui cel
mai bun, mi s-a al\turat lâng\ bufet, unde `mi contem-
plam oglindirea `ntr-un platou de inox.
– Parc\ ai mai sl\bit, mi-a zis el.
Re`ncepusem s\ alerg `n Central Park, motivat de
persisten]a bur]ii mele ca o brio[\. De atunci ea se
dezumflase u[or.
– Mul]umesc, i-am r\spuns.
– La mine e invers. Nu m-am ab]inut s\ tot `nfu-
lec tartele lui Katherine, iar cu costumul \sta pe care
mi l-a `nchiriat am aerul unui pinguin, ar\t mizerabil.
Se vedea cu ochiul liber c\ el voia ca eu s\ nu-i dau
dreptate, dar adev\rul era c\ Georges chiar sem\na
cu un pinguin. Am surâs atunci `n loc de r\spuns [i
sub pretextul unei nevoi imperioase am disp\rut `n
dormitor, singurul loc `n care m\ puteam sustrage
de la conversa]ii. Am fost `n]eles: am suferit dintot-
deauna de o aversiune maladiv\ fa]\ de petreceri. Am
r\mas o vreme a[ezat pe marginea patului – pe par-
tea lui Evelyn, ca s\-i simt mirosul – f\r\ alt\ muzic\
decât zgomotul de fond care venea din salon. Erau
cel pu]in cinci perechi de escarpeni etala]i la picioa-
rele mele, to]i de aceea[i culoare carmin care `i venea
de minune lui Evelyn `n seara aceea, când purta o
rochie Valentino, ajustat\ pe coapse. Era `n jur de
70 ANTONIA KERR

unsprezece când am ie[it din nou din dormitor [i in-

vita]ii deja `ncepuser\ s\ se ame]easc\. La miezul nop-
]ii s-a `n\l]at un strig\t de bucurie la unison [i, pentru
prima dat\, am avut impresia c\ v\d o versiune fe-
ricit\ a lui Evelyn `n mijlocul confettilor. Cei doi
Willington n-au `ntârziat s\-[i recupereze paltoanele
[i s\-i mul]umeasc\ lui Evelyn pentru „petrecerea ex-
traordinar\“, apoi, unul câte unul, fiecare invitat a
p\r\sit salonul r\mas ca un câmp de lupt\ `n urma
unei b\t\lii. Evelyn st\tea a[ezat\ `n mijlocul `nc\pe-
rii, cu un surâs `ntip\rit pe buze, `nv\luit\ `n ames-
tecul acela acru de vin [i Shalimar.
– Frumoas\ sear\, nu?
– Ar trebui s\ o la[i mai moale cu b\utura, am spus.
Bei din ce `n ce mai des [i din ce `n ce mai din scurt.
– Am g\sit paharul pe mas\; era plin. {tii c\ nu-mi
place risipa. {i apoi am probleme conjugale `n acest
moment.
– Al cui era paharul?
– Nu [tiu. M-am gândit c\ era al t\u... Plec mâine
spre Chicago; Bob m\ a[teapt\ acolo.
Acestea fiind spuse, ea s-a ridicat [i a debarasat masa
de sticlele goale. Apoi s-a dus s\ se lungeasc\ pentru
câteva ore, a[ezat\ pe-o parte, cu genunchii strân[i,
peste a[ternuturile albe, f\r\ s\ aib\ curajul s\ le des-
fac\. M-am a[ezat pe scaunul din lemn deschis la cu-
loare, lâng\ pat, a[teptând ca ochii ei gri-perl\ s\ se
deschid\ c\tre ai mei, când zorile i-ar fi ars pleoapele
[i ea m-ar fi privit pentru ultima oar\.
 IV

Cea mai mare parte a timpului Zoe [i-o petrecea

bomb\nind; când nu protesta `n numele con[tiin]ei,
`mi citea din poeziile ei sau tuna [i fulgera `mpotriva
clien]ilor imaginari care nu-[i pl\tiser\ consuma]ia.
~nclina]ia ei spre somn ne f\cuse s\ ne r\t\cim de mai
multe ori, mai ales când, la ie[irea din Texas, ea ador-
mise dup\ ce `mi d\duse indica]ii `n grab\ – mi-a fost
imposibil atunci s\ g\sesc drumul spre Canada. Exista
totu[i [i o latur\ bun\ `n oboseala ei, care trezea `n
Zoe acele urme de vulnerabilitate pe care ea dorea atât
de mult s\ [i le disimuleze; era pentru mine ocazia s\
arunc o privire pofticioas\ asupra picioarelor ei care
puteau face s\ plâng\ [i un [arpe-cu-clopo]ei diaman-
tin, f\r\ ca ea s\ se uite la mine cu ochi de t\ciune.
– Crezi c\ nu te v\d? mi-a azvârlit ea când privi-
rea mi-a alunecat pe zona interzis\.
– Credeam c\ dormi.
– Bun\ scuz\, ce s\ zic.
72 ANTONIA KERR

Ea a ridicat sticla de rom pe care o ]inuse strâns

`ntre picioare cu o mi[care atât de erotic\, `ncât am
pierdut controlul Cadillacului pre] de o secund\. Apoi
[i-a dus sticla la buze, ca pe urm\ s\-[i [tearg\ gura
cu dosul palmei.
– Tocmai ce m-am gândit la o chestie, hai s\ nu
trecem prin Oklahoma, ce zici? De la reportajul acela
despre Tulsa la care ne-am uitat `mpreun\, nu `nce-
tez s\ am co[maruri; visez c\ sunt urm\rit\ de Gol-
den Driller [i c\ m\ face s\ cad `ntr-un pu] de petrol.
– Zoe. {tii bine c\ nu pot s\ merg pe acolo, chiar
dac\ a[ vrea.
Nu era decât ora trei a dup\-amiezii, când Zoe,
la care se ad\uga [i vârsta mea `naintat\, nu f\cea decât
s\ `nr\ut\]easc\ starea mea de epuizare. Din p\cate
`ns\, odat\ ce m-am aruncat pe cear[afurile unui motel
oarecare, mi-a zburat somnul din cauza unui cap de
cerb `mp\iat, care, `nfipt deasupra televizorului, m\
urm\rea neobosit din privire. Cum lui Zoe `i era foame,
ne-am dus s\ `nghi]im un prânz tardiv la un mic local
din col], sub privirile curioase ale faunei umane din
acel loc. ~n vreme ce ne a[teptam fripturile, Zoe [i-a
l\sat capul pe spate spre tavan, eliberat\ de m\[tile
ei `n[el\toare, [i i-am zis c\ are un gât care i-ar fi dat
fiori unui vampir. „E[ti patetic“, mi-a replicat ea, `na-
inte de a se interesa mai `ndeaproape de borcanul cu
mu[tar. Când au sosit fripturile, ea m-a rugat s\-i dau
jum\tate dintr-a mea, sub pretextul c\ sufer\ de le-
gendara sa „foame de coiot“. I-am dat-o pe toat\ [i
am comandat o salat\, care oricum era mai pu]in
Flori pentru Zoe 73

periculoas\ pentru burta mea umflat\ ca o brio[\.

Luându-mi noua comanda, chelneri]a [i-a ridicat ochii
spre cer, `nainte de a rula `n spatele tejghelei pe pati-
nele cu rotile. Era chiar o chelneri]\ frumoas\, din-
tre cele care `]i m\rturisesc, f\r\ s\ ]i se par\ de mirare,
c\ sunt dansatoare sau cânt\re]e `ntr-un cabaret. O
priveam cum se r\sucea `n [ortul ei satinat, când Zoe
mi-a aplicat un picior `n rotul\.
Stomacul `mi chior\ia când ne-am `ntors la hotel
[i m\ durea piciorul. Am cunoscut tipe deloc comode,
scrântite remarcabile, enervante, dar Zoe chiar face
parte din palmaresul meu de nebune furioase. S-a dus
s\ fac\ du[ `n vreme ce eu m\ uitam la CNN. Oglinda
mare din baie `mi oferea un plan american cu claia
ei de p\r, dar cum f\cusem deja dragoste de diminea]\
[i cum oricum mi-era dificil s\ ]in ritmul teribil de
un raport pe zi, vasele nu mi s-au dilatat decât cu mo-
liciune. M-am concentrat a[adar mai mult pe [tirile
din ]ar\ [i, dup\ un reportaj despre punctele slabe
ale sistemului [colar la periferia ora[ului Detroit, ca-
nalul a difuzat imagini de la tornada din Key West,
decorate cu o band\ ro[ie ]ip\toare `n partea de jos
a ecranului. Case f\r\ acoperi[uri [i u[i, palmieri dez-
r\d\cina]i, buc\]i din arm\tura magazinelor [i cada-
vre plutind la suprafa]a apei erau filmate din avion
pentru telespectatori. Am strigat-o pe Zoe ca s\ o pre-
vin. La vederea imaginilor, ea [i-a l\sat capul `n mâini
[i a `nceput s\ plâng\ cu lacrimi fierbin]i. ~n noroiul
cenu[iu am recunoscut tabloul mare `nf\]i[ând o pic-
tur\ naiv\, d\ruit de John-John, pe care `l ag\]asem
74 ANTONIA KERR

deasupra patului meu la L’Espadon. Se `nvârtejea `n

mijlocul ecranului, o pat\ de culoare vie `n haosul
monocrom. Am luat-o pe Zoe `n bra]e [i am f\cut-o
s\ simt\ c\ putea s\ plâng\ la pieptul meu pân\ ce ochii
`i vomitau nisip, dar – vai! – ea a preferat s\ o con-
solez f\când sex. I-am dat de `n]eles mai mult decât
o dat\ c\ dep\[isem vârsta giumbu[lucurilor, dar nici
c\ i-a p\sat – m\ f\cea s-o iau mereu de la cap\t, pân\
ce-mi ardea pu]a de durere.
Când am sfâr[it, Zoe a scos un icnet de satisfac]ie,
iar eu un suspin de u[urare, nu din dezinteres pentru
amor, ci pentru c\ f\ceam de acum mai degrab\ sex
din altruism decât din pl\cere, ceea ce m\ nelini[tea
destul de mult. Stomacul `mi bolborosea; ea mi-a zis
c\ i se pare scârbos. „Nu-i decât burta mea“, i-am re-
plicat. Apoi ea s-a ridicat dintr-o s\ritur\, m-a con-
templat o clip\ [i chiar a disp\rut s\-[i fac\ du[. Când
a ie[it, cu un prosop `nnodat `ntre sâni, s-a plâns de
mirosul s\punului, pe care `l considera prea „dezin-
fectant“, [i a emis ipoteza unei plângeri la recep]ia
motelului („Te vei duce s\ zbieri la recep]ie!“), `nainte
s\ se `ntind\ lâng\ mine, cu o culegere de poezii de
Manuel Zequeria `n mân\. M\ a[teptam ca ea s\ vor-
beasc\ despre Key West, despre spectacolul dezol\rii
la care tocmai asistasem, dar nu – zbuciumul ei sufle-
tesc nu face decât rareori subiect de discu]ie. M-am
pref\cut c\ dorm `n vreme ce ea se `mbr\ca lent [i
gra]ios, pentru c\ altfel mi-ar fi tras o lovitur\ `ntre
coaste ca s\ m\ schimb. {i cu toate astea, ea este
Flori pentru Zoe 75

pentru pudoare ca fast-food-ul pentru hrana dietetic\,

dar cred c\ f\cuse un hobby din a m\ maltrata.
– Unde e Charlie Chaplin? Nu te face c\ dormi,
c\ [tiu c\ nu-i a[a.
N-am scos un sunet, ca s\ par credibil. Ea a `nceput
s\ caute animalul cu toat\ determinarea instinctului
matern, inspectând fiecare col]i[or al `nc\perii, mu-
tând mobile [i alte obiecte de decor, ridicând chiar
[i salteaua de sub mine, `n vreme ce simulam un mor-
m\it grosolan.
– Richard, mi[c\-te de aici, trebuie s\-l g\sim
pe Charlie!
Am f\cut o glum\ referitoare la seria „Unde e
Charlie?“1, c\rticele pe care i le cump\ram lui Mad-
die când era copil, dar Zoe nu prea avea chef de râs,
a[a c\ m-am ridicat din pat, dând uit\rii `nc\ o dat\
insultele ei.
– O s\-l g\sim, drag\, nu te impacienta. Poate c\
e `n ma[in\...
– O, Doamne, e atât de cald `ncât probabil c\ s-a
deshidratat!
Imaginea pisoiului sem\nând cu o c\pi]\ de fân
flocoas\ mi-a ap\rut brusc `n fa]a ochilor [i de abia
m-am ab]inut s\ nu râd. Zoe a trântit u[a camerei [i
a alergat spre Cadillac. Un copil se juca cu motanul
`n parcare.

1
Where’s Wally?, serie de c\r]i pentru copii de Martin Han-
dford (n. tr.).
76 ANTONIA KERR

– Ia-]i labele murdare de pe copila[ul meu! a zbie-

rat ea.
Pu[tiul a l\sat animalul [i a [ters-o `n fug\, terori-
zat ca [i mine de Zoe.
– Slav\ Domnului c\ e teaf\r [i s\n\tos, a zis ea
`ntorcându-se c\tre mine.
Admiram apusul soarelui pe fereastr\, `n vreme
ce ea `i fredona pisoiului o litanie de complimente de-
spre blana lui – nu mare ar fi fost mirarea s\-[i scoat\
un sfârc ca s\-i dea s\ sug\, un spectacol la care, orice
s-ar spune, mi-ar fi pl\cut s\ asist.
– Unde suntem? a `ntrebat ea.
Am dat ocol camerei ca s\ g\sesc ceva indicii. Pe
planul de evacuare era trecut\ denumirea de Moon-
light Motel din Washington.
– Ora[ul sau statul?
– Habar n-am, am r\spuns.
– Fantastic; ne-am r\t\cit!
– Nu crezi c\-i minunat c\ ne-am pierdut?
Ea a ridicat din umeri.
– ~mi lipse[te casa mea.
Zoe mângâia capul pisicii. M-am gândit o clip\
s-o `ntreb ce putea s\-i fac\ pl\cere `n gestul acela, dar
m-am ab]inut, [tiind c\ mi-ar fi smuls hainele orice
a[ fi gr\it; or, nu eram tehnic `n m\sur\ s\ ]in pasul
cu ritmul ei senzual vulcanic. A[a c\ a pus st\pânire
pe telecomand\ [i a zapat pân\ ce a adormit cu piso-
iul peste ea. Chiar nu [tiam ce o `mpingea s\-mi do-
reasc\ prezen]a sau s\ m\ iubeasc\. L-am sunat pe
Hawthorne ca s\-l pun `n tem\: voiam din partea lui
Flori pentru Zoe 77

un r\spuns freudian referitor la iubirea mea brusc\

[i ira]ional\ pentru o copil\, dar nici m\car Hawthorne
nu a avut habar ce s\-mi spun\ [i a propus o [edin]\
de introspec]ie ca s\ pun\ cap\t convorbirii.

Am reluat drumul la primele lic\riri ale zorilor,

dup\ ce dormisem [i jucasem Scrabble când somnul
ne pierise la amândoi `n acela[i timp. Scrabble-ul e
un antidot pentru plictiseala ei, pe care l-am descope-
rit `ntr-o sear\ când proasta ei dispozi]ie m\ otr\vea
de-a dreptul; el a devenit apoi totemul rela]iei noas-
tre, cam ca bridge-ul pentru unele cupluri `n vârst\.
Trebuie s\ spun c\ jocul `mi permite [i s\-i mut gân-
durile lui Zoe de la sex când sunt prea obosit – de
`ndat\ ce ghearele ei strâng nasturii c\m\[ii mele [i
simt golul disper\rii [i neputin]ei punând st\pânire
pe mine, `i zic deodat\: „{i dac\ am face un Scrabble?“
Excita]ia ei se orienteaz\ atunci asupra cuvintelor cu
litere `n p\tr\]elele ro[ii care tripleaz\ valoarea [i nu
mai am de ce s\-mi fac griji `n privin]a libidoului ei
pân\ data viitoare. La ora patru diminea]a, s-a ener-
vat din cauza unui cuvânt pe care-l inventase, trezind
astfel jum\tate de hotel.
– Zoe, te asigur c\ acest cuvânt nu exist\, i-am spus.
Eram calm, dar asta nu ajungea ca s-o lini[tesc.
Chipul ei plutea pe deasupra tablei de joc, cu frun-
tea t\iat\ `n dou\ de singurul ei rid.
– A morava exist\! Chiar am auzit pe un tip la radio
spunând despre un autor c\ are un stil moravian!
78 ANTONIA KERR

– Voia s\ spun\ c\ stilul s\u se `nrude[te cu cel

al lui Alberto Moravia; a morava nu exist\, Zoe.
A puf\it.
– Cu atât mai r\u. O s\ scriu APETIT cu E-ul de
la DESTIN-ul t\u. Câte puncte fac?
– Dou\zeci [i nou\.
A mâzg\lit pe foaia pe care ]ineam rezultatele –
o buc\]ic\ de hârtie igienic\.
– {i eu scriu ACORD de la APETIT, am spus,
[i valoreaz\ triplu.
– Câte puncte?
– {aptezeci [i opt.
A r\sturnat tabla de joc. Literele au c\zut una câte
una pe mocheta aspr\ a camerei.
– M-am s\turat, a zis ea, hai s\ strângem.
{i s-a culcat din nou, cu ochii c\sca]i din cauz\ c\
i se trezise con[tiin]a, dar nu a adormit decât dup\ ce
tras un joint, accesoriu care `i folosea atât la sculare,
cât [i ca anxiolitic. Ca [i mine, Zoe nu reu[ea nicio-
dat\ s\ ating\ obiectivul celor opt ore de somn netul-
burat pe noapte, dar cred c\ e imposibil s\ compari
deriva unei b\rci proasp\t construite cu aceea a unei
epave: eu m\ `ndrept c\tre trecut, `n vreme ce ea pri-
ve[te spre viitor cu ochii nelini[ti]i ai unei c\prioare
pierdute `n p\dure.

Ne-am trezit `ntr-un loc greu de identificat. Aerul

era c\ldu], soarele `nc\lzea p\mântul, `n dep\rtare se
z\reau mun]i, hectare de golom\] [i un lac destul de
rece, `n care Zoe s-a sc\ldat. Ultimul ei moft era pofta
Flori pentru Zoe 79

de hot-dog, ceea ce era cu adev\rat de neg\sit pe acolo,

doar dac\ nu d\dea peste vreo vac\ pe care s-o taie
ea `ns\[i – dibuia mereu mijlocul de a cere imposibi-
lul, o boal\ de care suferea `n aceea[i m\sur\ [i Eve-
lyn. Am profitat de una dintre siestele ei ca s\ o sun
pe fiica mea. Zoe era geloas\ pe toate femeile, chiar
[i pe cea c\reia `i d\dusem via]\.
– T\ticule! a strigat Maddie.
– Am sunat ca s\ aflu ve[ti despre viitorul meu
nepot... sau nepoat\... Ai mai aflat ceva?
Vocea i-a c\p\tat intona]ii grave. {i-a dres glasul.
– Tati, trebuie s\-]i spun ceva...
– Ah, nu, f\r\ suspans, te rog! S\ nu-mi spui c\
Owen a disp\rut, acum când te-a l\sat cu burta la
gur\! Exact asta ar face el!
– Nu, tati, Owen e minunat! Are o grij\ nemai-
pomenit\ de mine. Dac\ l-ai vedea... Ai fi cu adev\rat
mândru de el!
– N-a[ fi a[a de sigur. Bun, poveste[te! Zi odat\!
– Ei bine... E mai degrab\ o veste bun\ `n realitate...
– MADELEINE EVELYN HARRIS, DIRECT LA
SUBIECT, TE ROG!
– OK, OK, sunt gemeni! B\ie]i!
O, nu! Nu asta. Gemeni. Capul lui Owen multi-
plicat `n dou\ exemplare. E un co[mar, `mi vine s\
le[in, chema]i pompierii, salvarea, elicopterul poli]iei,
pompele funebre, Richard Harris e pe cale s\ moar\,
ucis de propria fiic\!
– Tati? T\ticule? Mai e[ti acolo?
– Da, fiica mea. Sunt aici. E bine. Sunt... bucuros.
80 ANTONIA KERR

– {tiam c\ nu o s\ fii. De altfel, de fiecare dat\ când

pretinzi c\ e[ti a[a, e pe dos.
– O s\ m\ obi[nuiesc. Dar dac\ vrei un alt tat\
pentru copiii t\i, [tii c\ po]i s\-mi spui. Cunosc o mul-
]ime de tineri fermec\tori care ar fi `ncânta]i s\ aib\
grij\ de o fat\ frumoas\ ca tine. ~n orice caz, nu-i deloc
complicat s\ g\se[ti pe cineva mai bun decât Owen...
Ea a `nchis plângând `n hohote. Am `ncercat s\ o
sun din nou, dar nu a mai r\spuns. Când m-am `ntors
la Zoe, se trezise [i citea Heberto Padilla, sprijinit\
de portbagaj, cu Charlie Chaplin miorl\ind pe lâng\
ea. {i-a pus cartea pe portbagaj când m-a v\zut.
– S-a `ntâmplat ceva?
– O s\ fiu bunic.
– O, Richard! Felicit\ri!
– Mda, da. S\ mergem. Nu vreau s-o lungim. Toat\
chestia m\ deprim\ cum nici nu-]i po]i imagina.
– A[teapt\, mai vreau s\ profit un pic de soare.
{i s-a `ntins pe capota lui Eldorado, ridicându-[i
rochia pân\ la gât, transformând-o `n e[arf\, dezve-
lindu-[i astfel pubisul cre] [i sânii de culoarea o]etului.
Am `ntrebat-o de ce nu purta chilo]i.
– Am preferat libertatea `n locul `nchisorii, mi-a
dat ea replica.
Iat\ o fat\ f\cut\ pentru a fi dorit\, dar care nu
mai avea niciun efect asupra mea când ap\reau luna
[i stelele. O apreciam din ce `n ce mai mult ca pe ta-
bloul unui maestru [i din ce `n ce mai pu]in ca pe o
experien]\ pe de-a-ntregul, era din nou ceva de nea-
tins – cu toate acestea, continuam s\-mi simt sângele
Flori pentru Zoe 81

cum se-nfierbânt\ când vedeam ceea ce se etala `n fa]a

ochilor mei.
– Deja nu te mai excit, se plângea ea. Am ajuns
la stadiul de satura]ie. Totul e a[a de trist de-ar smulge
lacrimi [i unei c\lug\ri]e...
– Tu m\ exci]i mereu, iubire, iar c\lug\ri]ele plâng
oricum, [i f\r\ noi. Dar poate c\ a[ avea nevoie `n
curând de ajutorul medicinei moderne...
– S\ g\sim o biseric\, o s\ aprind o lumânare.
– {i ce-o s\-i ceri tu lui Dumnezeu? S\ se ocupe
un pic de iubitul t\u derutat, ca s\ i se scoale? Sun-
tem prea profani pentru un tip ca el. Ui]i c\ el este
un sfânt, iar noi demnii reprezentan]i ai viciului. Ai
viciului [i ai tuturor p\catelor, capitale sau nu.
Ea [i-a tras rochia. Charlie Chaplin mieuna. A ur-
cat pe pântecele ei [i i s-a strecurat `ntre sâni, `ntorcân-
du-[i chiar micul lui cap de Hitler ca s\ m\ sfideze –
doar iubirea ei dezl\n]uit\ pentru ghemotocul \sta
care scoate miorl\ituri ascu]ite m\ `mpiedic\ s\ nu-l
arunc unui coiot.
I-am zis c\ era timpul s\ o pornim din nou. Ea
m-a urmat, urcând `n fa]\ `n Cadillac, cu Charlie Cha-
plin pe genunchi, [i ne-am reluat drumul.
Nu m-am mirat când Zoe a cerut s\ viziteze unul
din acele baruri de pe marginea canioanelor, deco-
rate cu fanioane anun]ând c\ b\utura e ieftin\ – ca
[i Euridice, Zoe a fost mereu atras\ de tenebre. Mi-am
petrecut seara privind-o jucând biliard cu tipi care
aveau tatuate pe bra]e `nsemne naziste, `n vreme ce
ea se arcuia deasupra mesei acoperite cu pânz\ verde
82 ANTONIA KERR

ars\ de scrumul a mii de ]ig\ri. Nu a ezitat s\-[i aprind\

câteva jointuri cu ei – `mp\rt\[eau vizibil mai mult
decât dezgustul pentru lege [i ordine – [i la ora dou\
de diminea]\ dansau `nc\ `mpreun\, frun]ile indivi-
zilor asudând testosteron pe pielea ei luminoas\. ~n
vremea asta, o blond\ cu o ancor\ tatuat\ pe bra] `n-
cerca s\-mi `mblânzeasc\ [arpele la bar. Dup\ ce gât-
lejul ei a sim]it hamburgerul, am concediat-o rapid.
Aten]ia mea se `ndrepta `n `ntregime mai ales asupra
lui Zoe sau, mai degrab\, asupra tipilor care se `nvâr-
teau `n jurul ei [i m\ trecea o c\ldur\ ciudat\, numit\
gelozie, care-mi `ncle[ta f\lcile.
Am p\r\sit barul `nainte de ivirea zorilor. Cum
Zoe era beat\, am pus-o pe bancheta din spate a Ca-
dillacului, `n timp ce ultimele stele disp\reau prin par-
brizul murdar.
 V

Tocmai ce fredonam o melodie de John Denver,

când o c\prioar\ sinuciga[\ s-a aruncat `n fa]a ma[inii.
{ocul a aruncat-o de-a curmezi[ul parbrizului. Zoe
urla ca un porc `njunghiat. Am pus pe avarii [i m-am
dus s\ pip\i trupul animalului, a c\rui blan\ deas\ [i
pufoas\ `mi amintea de cea a câinelui meu mort Cash.
I-am prins picioarele cu scotchul dublu pe care Zoe
`l g\sise `n torpedou [i am a[ezat c\prioara pe ban-
cheta din spate a ma[inii – aveam s\ ne oprim la pri-
mul spital `ntâlnit `n cale. Dar c\prioara se mi[ca, iar
strig\tele ei de durere se uneau cu cele ale lui Zoe.
– Opre[te-te odat\! am strigat.
C\prioara [i Zoe s-au oprit. Cum animalul `nce-
puse s\ gâfâie puternic, mi-am parcat ma[ina `n spa-
tele unui panou publicitar, la ad\post de priviri, ca s\
g\sesc o solu]ie noii mele probleme.
– {i acum, a zbierat Zoe, ce naiba a[tep]i? Anima-
lul nu poate s\ se fac\ bine singur!
– Zi dac\ ai o solu]ie!
84 ANTONIA KERR

– Sun\ la salvare!
– Ca s\ spun ce? Alo, am o c\prioar\ accidentat\?
Nici m\car n-am habar unde suntem!
– Pentru asta e 112, dac\ nu [tiai! Te localizeaz\!
Am mers pân\ ce am g\sit un punct de prim-aju-
tor de pe autostrad\ [i am ridicat receptorul. Se forma
automat 112. De atunci, am `nv\]at s\ nu m\ mai `n-
cred niciodat\ `n certitudinile lui Zoe.
– Poli]ia, pompierii, salvarea.
– A[ dori o salvare, v\ rog.
Voiam s\ fiu politicos, dar era o voce de pe o band\
`nregistrat\, care m-a rugat s\ a[tept pân\ ce un agent
`mi va prelua apelul.
– 112, ce fel de problem\ ave]i?
– E o c\prioar\. Mi-ar trebui un aparat care s\ o
ajute s\ respire, pentru c\ o face cu mare dificultate.
– A[tepta]i, `mi pute]i spune cui `i e r\u? E vorba
despre un b\rbat, o femeie, un copil? Animalul a ata-
cat un om? E vorba despre o persoan\ `n vârst\? Pute]i
s\ v\ uita]i `n portofelul celui r\nit?
– ~n portofel?
– A]i putea s\ da]i peste informa]ii `n caz de accident.
– Nu, n-a]i `n]eles, n-a atacat pe nimeni. Pentru
c\prioar\ am sunat, am dat peste ea cu ma[ina. N-am
f\cut-o special, am ad\ugat peste o clip\.
– Sta]i a[a, a]i sunat pentru o c\prioar\?
– Ei bine, e un animal, ca noi to]i.
– Un moment.
S-a l\sat t\cerea.
Flori pentru Zoe 85

– ~mi pare r\u, a spus `n cele din urm\ fata, dar

nu putem r\spunde favorabil la cererea dumneavoas-
tr\. Ne deplas\m exclusiv pentru fiin]ele umane.
– Ce pot s\ fac? C\prioara o s\ moar\.
– ~ncerca]i la SPA1, domnule. Noi nu suntem `n
m\sur\ s\ v\ trimitem ajutor. V\ mai a[tept\m la 112.
{i tic\loasa a avut `ndr\zneala s\-mi `nchid\. Am
`ncercat s\ sun la SPA, dar telefonul din cabin\ nu
forma decât 112. Pe o dun\ nu departe de locul `n care
ne aflam, trona un centru comercial. Am for]at un
hidrant din parcare [i m-am `ntors cu unul din mo-
casinii mei plin cu ap\. Un tân\r ro[cat, `n uniform\
kaki, a ap\rut din spatele panoului publicitar, când m\
aplecam ca s\-i dau s\ bea ap\ animalului, a]intindu-[i
arma asupra pieptului meu. Mi-am ridicat mâinile in-
stinctiv [i pentru c\ m\ uitasem mult la Cops.
– Mâinile sus! a zbierat ro[catul.
– P\i, asta [i fac!
Tipul [i-a pus arma la loc `n toc. Am remarcat-o
atunci pe Zoe, cu c\tu[e, `ntr-un Ford str\lucitor.
– ~mi pare r\u dac\ v-am speriat, a zis tipul. E prima
mea zi de lucru [i mi-am dorit `ntotdeauna s\ spun
asta. V-a trecut un fior pe [ira spin\rii, nu?
– Un pic, am m\rturisit.
M-a `ntrebat ce f\ceam cu un cerb legat fedele[
pe marginea drumului. I-am spus c\ era o c\prioar\ [i
c\ `ncercam pur [i simplu s\ o salvez, pentru c\ era

1 Society for the Protection of Animals (Societatea pentru

Protec]ia Animalelor) (n. tr.).

86 ANTONIA KERR

r\nit\. ~n vremea asta, Zoe `ncerca s\-[i desfac\ strân-

soarea c\tu[elor, insultându-l pe ofi]erul Fitzpatrick –
numele `i era `nscris pe steaua aurie care `i `mpodo-
bea c\ma[a.
– E o periculoas\ prietena dumneavoastr\, mi-a zis
tipul. Ia uita]i-v\ la asta!
{i-a tras mâneca. ~n carnea lui pres\rat\ cu p\r ro[-
cat cre] era `ntip\rit\ urma unei mu[c\turi, care amin-
tea mai degrab\ de col]ii unui animal s\lbatic decât
de o dantur\ uman\. L-am `ntrebat dac\ era vaccinat
`mpotriva turb\rii, ceea ce l-a f\cut s\ izbucneasc\ `n
râs. Apoi [i-a scuturat un fir de praf imaginar de pe
um\r [i a plecat urmat de umbra p\l\riei lui. Am sim-
]it c\-mi piere p\mântul de sub picioare când l-am v\-
zut demarându-[i Fordul aurit, disp\rând `ntr-un nor
de praf [i ducând-o pe Zoe cu el. M-am `ntors lâng\
c\prioar\ – b\use toat\ apa din mocasin.
– {i acum ce facem? i-am zis.
C\prioara a scos un morm\it blând [i mi-a lins
podul palmei. Am mângâiat-o pe burt\, a[teptând ca
soarele arz\tor sau o hemoragie s\ `i aduc\ sfâr[itul,
când s-a oprit lâng\ noi o camionet\.
– Ave]i nevoie de ajutor? a zis [oferul l\sând gea-
mul `n jos.
– Mai mult decât v\ imagina]i.
A coborât din ma[in\, apoi a `naintat spre c\pri-
oar\ cu un umblet de cowboy urban.
– Sunt veterinar, m-a anun]at el, sco]ându-[i oche-
larii de aviator. E c\prioara dumneavoastr\?
– ~ntr-o oarecare m\sur\.
Flori pentru Zoe 87

A `nceput s\ pip\ie animalul.

– Probabil c\ are un picior rupt. Nu locuiesc departe.
A[ putea s\ o `ngrijesc dac\ vre]i, e ziua mea liber\.
Am acceptat. Cadillacul meu sfrijit a urmat cami-
oneta pân\ la una dintre colinele unde locuiesc boga-
]ii, pe care le po]i vedea numai pe Coasta de Vest.
L-am `ntrebat unde ne afl\m. „La Santa Barbara“,
mi-a r\spuns individul ca [i cum ar fi fost evident.
Când am ajuns la el, am traversat un culoar lung cu
pere]ii acoperi]i cu afi[e cu femei goale. L-am ajutat
s\ pun\ c\prioara pe masa din salon. A scos un ste-
toscop dintr-un sertar din buc\t\rie.
– Va trebui s\ o ]in sub observa]ie câtva timp.
O s\-i fac o radiografie mâine; probabil c\ o ve]i putea
recupera peste o s\pt\mân\. Pân\ atunci, o s\ o anes-
teziem pu]in.
{i i-a f\cut o injec]ie c\prioarei `n coaps\.
– Eu sunt Renato. Cât sta]i aici?
– Nu [tiu, prietena mea tocmai a fost arestat\. Pro-
babil c\ acum e re]inut\ la poli]ie.
– Groaznic! A f\cut o scurt\ pauz\. V\ e foame?
Am preg\tit un iepure. V\ intereseaz\? L-am `mpu[-
cat azi de diminea]\, `nainte s\ plec la slujb\, dormea
sub cutia de scrisori.
– V\ credeam vete...
– Po]i s\ iube[ti animalele [i s\ le g\se[ti totu[i
delicioase, mi-a r\spuns el, plin de bun sim], `nainte
de a servi animalul fript pe tejgheaua `nc\rcat\ de re-
viste [tiin]ifice [i porno. N-am mai mâncat a[a ceva
88 ANTONIA KERR

de secole. Când sunt copiii, mi-e imposibil; fiul meu

Sasha mi-a interzis s\ mai fac asta, de când cu Sunny.
– Cine e Sunny?
– Iepurele pe care i l-am oferit de ziua lui. Nu mai
pune gura pe carne de iepure de atunci; din pricina
lui Sunny Iepurele. Sunny, Iepurele de Rahat. A cl\-
tinat din cap. L-am f\cut la gr\tar.
– Pe Sasha sau pe iepure?
– Pe iepure. {i nu e ca [i cum a[ fi avut de ales.
Creatura aia de rahat rodea mobilele; a ron]\it foto-
lii `ntregi – trebuia totu[i s\ stai pe ceva.
– {i a fost gustos?
Renato a adoptat un ton confiden]ial:
– Sincer s\ fiu, a fost cel mai bun iepure pe care
l-am mâncat vreodat\ – `l hr\neam cu gr\un]e bio,
un adev\rat deliciu.
Am acceptat s\ m\nânc iepurele g\tit de el, pentru
c\ nu-mi st\ `n fire s\ spun nu. Odat\ ce-am terminat
de mâncat, peste noi s-a l\sat stinghereala aia de dup\
mas\: ne spusesem totul `n timpul ei [i acum era nevoie
de un efort suprauman ca s\ abord\m [i cel mai banal
subiect. Ca s\ acopere t\cerea, Renato a propus un pahar
cu scotch. Ne-am instalat `n fa]a televizorului, la un meci
de wrestling, respira]ia c\prioarei auzindu-se `n fundal.
– Dac\ ave]i nevoie de un loc unde s\ sta]i pân\
o elibereaz\ pe prietena dumneavoastr\, pot s\ v\
g\zduiesc, a spus el cât rula o reclam\ la TV. Ranchul
`nvecinat este al meu, ca [i cel de dup\ el. Pute]i s\
vi-l alege]i pe cel care v\ convine mai mult.
Of, n-am [tiut nici de data asta s\ spun nu.
Flori pentru Zoe 89

Dusesem c\prioara `n ]arcul pentru cai. ~n fiecare

zi, Renato `mi spunea s\ o eliberez, dar refuzam: s-a
`ntâmplat c\ m\ ata[asem de anim\lu]ul \sta cum nu
o s\ m\ ata[ez vreodat\ de Charlie Chaplin. I-am dat
numele de Francis, tot sperând s\ fie de fapt un c\-
prior, dar veterinarul mi-a spus c\ era c\prioar\ [i
c\ era gravid\.
~ntr-o diminea]\, când scotea pubelele `n halatul
lui verde-`nchis, Renato mi-a aruncat obi[nuita lui pri-
vire dezaprobatoare.
– Familia Becker are dou\ girafe, am spus. Iar fa-
milia Wentz-Miller are un cimpanzeu.
– Oamenii \[tia sunt idio]i, a obiectat veterina-
rul. Sunt californieni. Ave]i totu[i mai mult\ valoare.
Renato nu-[i apreciaz\ semenii. Nu-i mai pu]in
adev\rat c\ rivalitatea dintre blonzii de pe Coasta de
Vest e destul de `nfrico[\toare; exist\ aici un soi de
crez c\ „valul este al meu“, pe care cei din New York
nu l-ar putea `n]elege vreodat\.
– Dac\ vrei, te `nso]esc, a urmat el, [i o s\ d\m dru-
mul c\prioarei `n Yosemite.
– Francis nu va fi niciodat\ fericit\ `n Yosemite.
– Vrei s\ bem un pahar `n seara asta?
– P\i, m\ invi]i `n fiecare sear\! ~n curând fami-
lia Wentz-Miller o s\ ne ia drept poponari!
– {i totu[i, po]i veni, nu? S\ zicem pentru ultima
oar\!
Am acceptat. Oricum ar sta lucrurile, Renato po-
sed\ cea mai bun\ pivni]\ de vinuri din toat\ regiu-
nea. ~n plus, el face parte dintre acei indivizi care fac
90 ANTONIA KERR

publicitate pentru m\rci de detergent, pe lâng\ slujba

lor normal\, iar aceast\ obsesie pentru camera de fil-
mat m\ fascineaz\ cât se poate de sincer. De fiecare
dat\ când ne vedeam, Renato `mi f\cea rezumatul audi-
]iilor lui [i m\ ruga s\-i dau replica potrivit scenarii-
lor emisiunilor-pilot. Mai avea [i mania de a-[i lua o
curv\ diferit\ `n fiecare zi de vineri, ca [i cum le-ar fi
colec]ionat, [i nu rezistam s\ nu ascult detaliile picante
pe care mi le d\dea despre escapadele lui. Exploatase
deja posibilit\]ile din centrul ora[ului Los Angeles
[i `[i `ndrepta acum aten]ia c\tre Santa Monica.
Mi-am pus pentru sear\ noua mea uniform\ ca-
lifornian\: pantaloni albi din in [i c\ma[\ de aceea[i
culoare. Renato m\ a[tepta sub poarta haciendei sale,
[i el `mbr\cat pe de-a `ntregul `n alb.
– S-ar zice c\ suntem doi `ngeri c\zu]i, a glumit el.
L-am `ntrebat cum mai st\tea cu audi]iile.
– Trei ast\zi, a fost o zi proast\. Niciun telefon,
e semn r\u. Dar nu-i un motiv ca s\ ne lipsim de
b\utur\. ~n plus, vin dup\ o rait\ la Santa Monica [i
m\ simt plin de avânt, dac\ `n]elegi ce vreau s\ spun...
Am str\b\tut culoarul lung plin de afi[e cu târfe.
Vocea Ellei Fitzgerald a invadat salonul. L-am `ntre-
bat dac\ `ncerca s\ m\ s\rute, ceea ce l-a f\cut s\ râd\
u[or. Apoi a vrut s\ [tie dac\ eu continuam s\ m\
gândesc la „fata“ mea [i vocea i-a c\p\tat dintr-odat\
intona]ii grave – amorezii b\trâni de felul meu sunt
pentru el extratere[tri. A[a c\ i-am m\rturisit am\r\-
ciunea mea: pierdusem orice speran]\ ca s-o mai rev\d
cândva pe Zoe.
Flori pentru Zoe 91

~ns\, nu mai departe de a doua zi, am primit un

apel prin care mi se cerea o cau]iune enorm\ pentru
eliberarea ei: Green Card-ul ei era un fals, a[a c\ risca
s\ fie expulzat\ `n Bahamas. M-am apucat s\ negociez
o sum\ cu interlocutorul meu, un oarecare „Doctor
G.“, care mi-a dat `ntâlnire pe `n\l]imile de la Laurel
Canyon, unde m-am dus cu banii pe care-i cerea. Cu
fa]a aproape acoperit\ de ochelarii reflectorizan]i, el
a num\rat de trei ori dac\ era suma exact\ [i mi-a strâns
apoi mâna când a plecat. A[adar, m-am dus f\r\ un
ban s\ o culeg pe Zoe de la `nchisoarea statului Cali-
fornia unde era re]inut\.
– Te rog, i-am [optit, nu mai mu[ca pe nimeni;
o parte din planul meu de economii tocmai a zbu-
rat `n buzunarul unui poli]ai corupt. Nu mai am bani
ca s\ mai mu[ti pe oricine altcineva, da?
– Promit, nu mai fac niciodat\.
Se spune c\ `nchisoarea `]i distruge sufletul, dar
asupra lui Zoe a avut un efect opus: ea era acum, dim-
potriv\, mai docil\ decât o veveri]\ `nfometat\, chiar
dac\ `n anumite momente nu p\rea s\ [tie ce s\ aleag\
`ntre calm [i zbucium. Vestea proast\ era c\ dorin]a
ei se dublase: nu mai era libidoul unei tinere cu sânge
cubanez [i de b\[tina[ din insulele Bahamas, ci acela
al unei foste de]inute [i, trebuie s\ recunosc, eu eram
r\pus de oboseal\.
Renato fusese de acord s\ ne odihnim o vreme `na-
inte de a pleca din nou la drum. Zoe se apucase s\
g\teasc\ [i am avut parte de gogo[i cu scoici cel pu]in
la fel de gustoase ca acelea ale Tabithei. Uitasem `ntru
92 ANTONIA KERR

câtva de traseul nostru spre Canada [i cred c\ [i Zoe

nu se mai gândea la nimic altceva decât la timpul pre-
zent. Eram aproape ferici]i la Santa Barbara (un eufe-
mism), dar, ca s\-mi potolesc neastâmp\rul [i obiceiurile
legate de c\l\torie, plecam `n fiecare diminea]\ s\ fac
lungi plimb\ri cu ma[ina c\tre golful care devenea
arz\tor, `naintând `n acela[i ritm cu soarele deasupra
mea. Plimb\rile mele solitare `mi permiteau [i s\-mi
iau o distan]a teribil de necesar\, f\r\ de care trupul
meu [i-ar fi riscat buna func]ionare al\turi de meca-
nismul d\t\tor de c\ldur\ [i moliciune care era corpul
lui Zoe. Dar `ntr-o bun\ zi, când m\ `ntorceam de la
hoin\real\, iar `n cas\ plutea un miros `ndep\rtat de
cochilii de scoic\, am g\sit-o pe Zoe plângând deasu-
pra crati]ei, lacrimile amestecându-i-se cu apa fiart\,
moment de o estetic\ pre]ioas\. Cu mâna `ncle[tat\
pe un cu]it de buc\t\rie, ea s-a `ntors c\tre mas\ ca
s\ taie o ceap\. M-am apropiat de ea ca s-o `mbr\]i[ez,
dar m-a respins, f\r\ s\ dea drumul la cu]it. O ultim\
lacrim\, pe care am pus-o de data asta pe seama cepei,
a aterizat `n mâncare, [i plânsul i-a `ncetat brusc.
– Ce se `ntâmpl\?
Ea a puf\it, invocându-l pe Dumnezeu.
– E vorba despre insula mea, a spus ea.
– Te `n]eleg, iubire.
– Nu, nu po]i pricepe. Casa ta nu a fost m\turat\
de un val de noroi.
{i-a luat capul `n mâini [i a hohotit `n t\cere. M\
confruntam din nou neputincios cu nefericirea celei
pe care o iubeam, gândindu-m\ c\ eram incapabil s\
Flori pentru Zoe 93

fac o femeie fericit\, fie ea englezoaic\ sau din Caraibe.

Zoe a disp\rut `n dormitor [i a dat muzica la maximum.
A `nceput s\ se aud\ San Francisco de Scott McKenzie.
– Ce faci acolo? am ]ipat de dup\ u[\.
– Las\-m\ `n pace!
Am g\sit-o s\rind `n pat, numai `n chilo]i, cu pu-
pilele dilatate, cu un joint `n mân\.
– Zoe, d\-te jos de acolo! Voi face totul ca s\ fii
fericit\!
Ea continua s\ sar\ cu picioarele strânse, cu fa]a
luminat\ de efectul drogului. F\r\ alt\ idee de a o alina,
i-am propus s\ mergem s\ facem un soi de pow-wow1
la Santa Monica, la l\sarea serii, [i ea a acceptat, nu
atât de dragul focului de tab\r\, cât pentru c\, de[i
era complet high, `i era mil\ de mine [i de `ncerc\rile
mele de a o face fericit\. Mi-ar fi pl\cut s\ refac Key
West pentru ea, a[a cum se recreeaz\ la gr\dinile zoo-
logice un spa]iu natural pentru animalele exotice; doar
c\ exista la Zoe un ata[ament fa]\ de p\mânt pe care
nicio reproducere nu l-ar fi putut satisface: insula ei
era `n deriv\ [i Zoe odat\ cu ea.

Soarele l\sa dâre portocalii [i ro[ii `n seara care se

l\sa, când am ajuns pe plaj\. Am pus ma[ina `n spa-
tele unei stânci ca s\ o ap\r de valuri. Zoe l-a luat pe
Charlie Chaplin sub bra] [i l-a a[ezat pe cutia frigorific\.

1 Tradi]ional, un eveniment religios al amerindienilor; ast\zi

orice ocazie cu care ace[tia se `ntâlnesc pentru a-[i p\stra mo[teni-

rea cultural\ (n. tr.).
94 ANTONIA KERR

– M\ duc s\ caut ceva lemne aduse de ap\, am

anun]at-o.
Când m-am `ntors cu bra]ele `nc\rcate de cren-
gu]e ridicole, Zoe mi-a m\rturisit c\ nu v\zuse Santa
Monica decât la cinema; `i [tia parcul de distrac]ii,
dar nu pusese niciodat\ piciorul pe nisipul c\ldu] [i
nici nu sim]ise mirosul specific al locurilor frecven-
tate de vagabonzi. ~nc\ un lucru pe care nu-l f\cuse
vreodat\. De când o cuno[team, mi se p\rea c\ fie-
care zi era pentru ea o descoperire.
– |sta-i tot lemnul pe care l-ai g\sit? m-a `ntre-
bat ea cu mâinile `n [old.
– Nu era cine [tie ce.
– Of, probabil c\ al]ii l-au folosit pentru bow-wow
ale lor...
– E pow-wow, draga mea.
– Nu conteaz\. Eu i-am zis mereu bow-wow...
– Credeam c\ ai origini indiene...
– Nu, m\ trag din popula]ia nativ\ a Americii
[i dac\ m\nânc unt asta nu `nseamn\ c\ [tiu [i cum
se face.
– Folose[ti metafore atât de frumoase...
– O s\ m\ duc s\ caut lemne eu `ns\mi, pentru c\
tu nu e[ti `n stare.
Eram singuri `n col]ul acela de paradis, a[a c\ pro-
fitam de acele clipe privilegiate, `n care eram unicul
spectator al soarelui care `i mângâia pielea de culoare
havan. Asta era fericirea? S\ o urm\resc cum merge
de-a lungul ]\rmului, f\r\ s\ fie con[tient\ de propria-i
Flori pentru Zoe 95

frumuse]e? {i de ce deveneam credincios de `ndat\

ce-i contemplam fruntea `nalt\?
Ea s-a oprit, a `nchis ochii, [i-a l\sat capul pe spate,
a respirat adânc.
– Richard?
– Da, draga mea.
– Ai cunoscut multe femei `naintea mea?
Am reflectat o secund\. ~ncepând de la câte amante
po]i spune c\ ai cunoscut multe femei?
– Am cunoscut.
– ~]i aminte[ti de fiecare dintre ele?
– Zoe, de ce-mi pui toate `ntreb\rile astea? Nu, nu
cred c\ mi-a[ putea aminti de fiecare dintre ele. Am
un trecut [i o via]\ pline cu vârf [i `ndesat `n urma mea.
Fa]a i s-a tulburat.
– Toate femeile astea, a spus ea dând din cap, e
`ngrozitor s\ mi le imaginez cu tine.
{i-a pus mâinile peste ochi, ca [i cum toate femeile
din via]a mea ar fi fost acolo, adunate `n fa]a ei.
– Nu vreau s\ te `mpart cu nimeni, a spus ea.
– Asta a fost demult, iubirea mea.
Rochia i-a alunecat la picioare. Am crezut c\ voia
s\ se r\zbune pe pu]ulica mea, dar ea s-a `ndreptat
spre mare, goal\, f\r\ nicio ru[ine.
– Ai grij\ de \l mic, mi-a zis ea f\cându-mi semn
din cap c\tre Charlie Chaplin.
Am luat pisoiul sub bra] [i am plecat s\ culeg
câteva buc\]i de lemn. Când m-am `ntors, Zoe st\tea
pe nisip, tremurând, [i eu am contemplat spectacolul
apei care i se prelingea de-a lungul umerilor ca s\-[i
96 ANTONIA KERR

croiasc\ drum printre firi[oarele ei de p\r zbârlite.

Am crezut c\ pot rezista, dar nu m-am putut `mpie-
dica s\ o strâng la piept; e o chestie legat\ de instinc-
tul care iese la suprafa]\. Cum Zoe nu zicea nimic, am
riscat s\ o strâng ceva mai tare, sim]indu-i prospe]imea
delicioas\ a pântecelui pe stomacul meu, pân\ când...
– Ce dracu’, m\ strive[ti!
– Iart\-m\, drag\. Te iubesc.
T\cere.
– De ce nu r\spunzi când `]i spun c\ te iubesc?
{i-a scos b\utura; asta se `ntâmpla adesea când evo-
cam dragostea ei pentru mine. Ea g\sea ceva, nu conta
ce, ca s\ ocoleasc\ `ntrebarea [i r\spunsul – `n gene-
ral alcoolul era r\spunsul s\u la orice, la o nenorocire,
ca [i la o bucurie. Ea bea când vedea orfani `nfometa]i
la televizor, când Charlie Chaplin venea s\-i toarc\
pe genunchi, bea dup\ ce f\cea dragoste, ca [i `nainte
[i se `ntâmpla s-o fac\ [i `n timpul actului.
– ~mi plac o groaz\ de lucruri la tine, mi-a r\spuns
ea `n cele din urm\.
– Ca de pild\?
– Aluni]a ta de pe fund, cea `n form\ de cheesbur-
ger. Nu [tiu pe nimeni altcineva care s\ aib\ a[a ceva.
{i-a scuturat u[or rochia ca s\ cad\ nisipul [i s-a
ridicat `n noapte, pânza umed\ `mpodobindu-i pielea
cu reflexe incandescente.
– Mergem? Am chef s\ adun scoici.
A luat-o `nainte ca s\-mi arate drumul, chiar dac\
ea [tia c\ aveam s\ o urmez [i c\ nu a[ fi zis: „S\ o
lu\m mai degrab\ `n cel\lalt sens.“ Ea [tia foarte bine
Flori pentru Zoe 97

c\ mergeam mereu `n direc]ia ei. M\ durea acum s\

o privesc, pentru c\ frumuse]ea ei purta urmele ne-
lini[tilor mele [i ale spaimei mele masculine – numite
gelozie. Rezistam gra]ie b\uturii: numai o sticl\ de
Jim Beam `nceput\ la ora [apte seara m\ ajuta s\ su-
port trecerea timpului cât Zoe pleca s\ danseze prin
baruri salsa, `nconjurat\ de tipi cu p\rul atent piep-
t\nat, proasp\t ra[i [i r\spândind parfumul dulceag
al tinerilor cubanezi. Renato m\ sus]inea pe cât po-
sibil, m\ invita uneori s\ privim o partid\ de wrest-
ling sau un alt sport inutil la televizor, dar el vedea
totul din exterior – `n plus, ador\ curvele, nu are sen-
timente. Zoe se `ntorcea pe la cinci diminea]a, dar
putea la fel de bine s\ vin\ [i la ora [apte dup\ nop]ile
cu lun\ plin\, care, dup\ spusele ei, o f\ceau „s\ se
simt\ vie“. ~n func]ie de gradul meu de alcoolemie,
eram dispus `n mai mare sau mai mic\ m\sur\ s\ o
visez fâ]âindu-se `n fa]a unui portorican. Apoi m\
trezeam din be]ie, urm\rind redifuzarea talk-show-uri-
lor consacrate vedetelor de mâna a doua, beatnici
c\rora prezentatorii le f\ceau un elogiu siropos, amin-
tindu-mi cu nostalgie de vremea când Kim Novak
p\[ea ]an]o[, `n nuan]e de gri, pe ecranul TV al p\rin-
]ilor mei. Când `n cele din urm\ o auzeam pe Zoe
introducând cheia `n u[\, urcam cu ea `n dormitor,
urmând `ndeaproape n\du[eala ei mirosind a liliac,
`n sus pe scar\ – dup\ ore de dans, pletele ei se `mbi-
nau `ntr-o form\ v\lurit\. Odat\ era atât de obosit\,
`ncât i-a fost greu s\-[i scoat\ [i rochia; am ajutat-o s\
se dezbrace [i, `n ciuda tulbur\rilor mele psihomotoare,
98 ANTONIA KERR

pu]ulica mea nu a putut rezista la chemarea z\rilor

când chilotul i-a alunecat la c\lcâie. Am a[teptat ca
Zoe s\ adoarm\ ca s\-l sun pe Hawthorne – era [ase
[i jum\tate diminea]a. ~i telefonam din ce `n ce mai
des b\trânului meu psihiatru. Odat\ cu timpul, rela]ia
noastr\ evoluase c\tre prietenie remunerat\. Uneori
se `ntâmpla ca el s\ mi se dest\inuie mie, mai ales `n
privin]a so]iei sale, care `l p\r\sea regulat din cauza
dependen]ei lui fa]\ de femei [i marijuana.
– Sper c\ nu v\ deranjez, i-am zis.
– Nu m\ deranja]i niciodat\, Richard. Ce-a]i p\]it?
– M-am `ndr\gostit. E un co[mar `ngrozitor.
– Tot de copila aceea?
– C\ doar nu schimb femeile `n fiecare zi.
– OK.
Am sesizat fâ[âitul stiloului pe hârtie.
– A]i visat ceva recent?
– Ca toat\ lumea. Cu ce m-ar ajuta asta?
– O s\ v-ajute.
– Ei bine, am avut un vis noaptea trecut\.
– Ce gen de vis?
– Era straniu. M\ aflam pe un culoar `ntunecat
[i se vedea o lumini]\ la cap\t. Am mai visat de o sut\
de ori acela[i lucru, doar c\ de data asta am ajuns la
cap\t, dincolo de lumini]\.
– Ce era dincolo de lumini]\?
– O gogoa[\ enorm\, una uria[\, din aceea cu ga-
ur\ `n mijloc.
– Serios? {i ce-a]i f\cut cu gogoa[a asta?
Flori pentru Zoe 99

– Am mu[cat din ea; o voce l\untric\ `mi spunea

c\ nu aveam de ales.
– {i cu ce era gogoa[a?
– Chiar e important?
– Totul e important.
– Habar n-am; era un vis, nu o degustare gastro-
nomic\.
A urmat o t\cere lung\, apoi Hawthorne a zis:
– M\ gândesc c\ trebuie descoperit ce se ascunde
`n spatele acelei gogoa[e. Cred `n filozofia gogoa[ei;
oricum, ie[i]i [i cump\ra]i-v\ una ast\zi.
– Glumi]i?
– Absolut deloc.
– OK, o s\ m\ duc. Apropo, ce mai face so]ia?
V-a p\r\sit?
– A optat pentru un ultimatum. Mi-a dat trei luni
ca s\-i dovedesc c\ nu fumez nimic ilegal – din feri-
cire are un somn profund, ea chiar crede c\ m-am
dat pe brazd\. Dar ce s\ fac? Nu pot respira f\r\ iarb\.
– Mi-ar pl\cea mult s\ ne c\s\torim când ea o s\
v\ lase.
– De ce parte a patului dormi]i?
– Pe dreapta.
– Perfect, eu pe stânga.
– Poate c\ de asta ne `n]elegem atât de bine. Nu
cumva Freud are vreo teorie [i despre subiectul \sta?
– A[ putea s\ o inventez.
Am mai glumit astfel o vreme, dup\ care m-am
`ntors lâng\ Zoe. Chipul `i era aureolat de un snop
de p\r lins, r\v\[it desigur de o furtun\ l\untric\ sau
100 ANTONIA KERR

de un vis erotic cu portoricanul pe care i-l inventa-

sem. M-am l\sat cople[it de detaliile materiei sublime
din care era ea alc\tuit\, fascinat cum eram de fiin]a
aceasta `nc\ r\pus\ de noapte, de delicate]ea coapse-
lor sale adormite [i de toate curbele [i meandrele pe
care le oferea trupul ei. A[ fi iubit-o [i dac\ nu ar fi
fost `nv\luit\ `n splendoare? B\rbatul se las\ prins
`n mreje de-o privire, de conturul unei guri, de sâni
]an]o[i [i fermi. Nu am fost niciodat\ diferit de cei-
lal]i – sunt chiar mai r\u decât ei.
M-am a[ezat la birou [i i-am scris aceast\ scrisoare
care mi se perinda prin minte de mult\ vreme, `n care
`i ziceam c\ ar fi trebuit s\ m\ nasc [i s\ o `ntâlnesc
`ntr-o alt\ epoc\. Am a[ezat plicul [i dou\ teancuri
de bancnote pe pern\, mi-am preg\tit o valiz\ cu
haine, dup\ care am legat-o fedele[ cu scotch dublu
pe Francis [i am pus-o pe bancheta din spate a Ca-
dillacului. Am eliberat-o pe dealurile din Santa Ana,
un ora[ prin care n-ar fi trebuit s\ trec, pentru c\ m\
`ndreptam spre Canada.

M\ r\t\cisem la frontiera cu Mexicul. ~mi parca-

sem Cadillacul `n fa]a grani]ei americane, pe care se
afla un gard de sârm\ ridicol, g\urit de chicanos1 [i
peticit de reprezentan]ii statului. Ag\]a]i de g\urile
plasei, pu[tani `[i b\teau joc de mine, `n vreme ce eu
`ncercam s\-mi desf\[or harta rutier\ pe capota Ca-
dillacului. De[i le-am aruncat cuvintele preferate ale

1
Cet\]eni ai Statelor Unite de origine mexican\ (n. tr.).
Flori pentru Zoe 101

lui Renato, „Va’ fanculo“, spunându-mi c\ italiana

[i spaniola erau limbi `nrudite, ei tot n-au [ters-o de
acolo. Un gabor s-a ]inut cu greu s\ nu m\ opreasc\
atunci când le-am `ntins [trengarilor o bucat\ din
hot-dogul meu prin plasa de sârm\, pretinzând c\ era
vorba despre trafic ilegal de carne american\. Eram
sufocat de c\ldur\ [i suferin]\, realizam c\ via]a f\r\
Zoe era mai dureroas\ decât via]a cu ea, `n ciuda `n-
clina]iilor ei c\tre proasta dispozi]ie, alcool [i furie.
Voiam s\ o re`ntâlnesc `nainte ca ea s\ cheltuiasc\
to]i banii pe droguri [i crochete pentru pisic\ sau ca
s\ ajung\ anorexic\. ~ncercasem mai multe apeluri
de la cabine telefonice ca s\-i previn dispari]ia [i, `n
momentul `n care ascultam cum suna `n gol la infi-
nit de cealalt\ parte a firului, mi-am amintit: era ziua
mea, `mplineam [aizeci de ani. N-am nicio idee cum
sunetul acela a putut declan[a o asemenea luciditate.
A[a c\ am sim]it curând nevoia de a s\rb\tori, cum-
p\rându-mi o sticl\ de vin ro[u dintr-o pr\v\lie de
b\uturi alcoolice din San Diego. Vânz\torul a refuzat
s\-mi ofere un pre] mai bun când i-am dat vestea.
– ~mplinesc [aizeci de ani azi, i-am spus.
– Am mai auzit asta deja!
Nu am mai insistat, pentru c\ de[i f\cusem chel-
tuieli cu Zoe pe la interlopi, `mi mai r\mânea ceva ca
s\ rezist o vreme. M-am a[ezat pe marginea drumu-
lui, cu sticla `ntr-o pung\ de hârtie [i am `nceput s\ m\
`mb\t. Apoi m-am oprit la un local ca s\ comand o cafea,
gândindu-m\ c\ o sa `ndep\rteze efectele vinului asu-
pra stomacului meu gol. N-a fost cazul. Chelneri]a
102 ANTONIA KERR

mexican\ avea sprâncenele [i conturul gurii desenate

cu creion negru, ceea ce `i d\dea un aer dintre cele
mai complicate. Am `ntrebat-o `n ce direc]ie era Los
Angeles [i ea [i-a ridicat o sprâncean\ desenat\, indi-
când cu bra]ul spre nord. „Pe acolo“, a zis ea. Peste
trei ore de drum, aveam ochii `n lacrimi, rev\zând
]arcul vid `n care st\tuse Francis. Renato a ap\rut `n
lumina farurilor [i s-a apropiat de geamul ma[inii.
M-a felicitat c\ am eliberat animalul.
– Ce-ai p\]it, prietene? Boce[ti?
– O, e complicat, am r\spuns.
– Ei, na, boce[ti [i asta e. Vrei s\ vin cu tine?
– ~n niciun caz.
A venit totu[i. Ea nu era acolo. Renato m-a b\tut
u[or pe um\r, implorând-o pe Sfânta Rita s\ binevo-
iasc\ a o aduce `napoi pe Zoe.
– Cine-i Sfânta Rita?
– Sfânta cazurilor disperate. Vino s\ bei un pahar,
ca s\ prinzi putere.
– Nu pot, Renato.
M-a târât pân\ `n salon [i, oferindu-mi un pahar
cu whisky ieftin, mi-a vorbit despre o audi]ie la care
a fost chemat, pentru a face reclam\ la un deodorant.
Apoi conversa]ia a deviat la ultima târf\ pe care o pl\-
tise la Santa Monica, Kaikina.
– Kaikina? S-ar zice c\ e un dans japonez sau o
marc\ de cafea bolivian\.
– Este din Hawaii. Dup\ o scurt\ t\cere, el a ad\-
ugat cu un surâs pe buze: A avut un orgasm.
Flori pentru Zoe 103

I-am spus c\ [i curvele hawaiiene erau fiin]e umane,

dar, cu toate acestea, el continua s\ se cread\ la origi-
nea evenimentului. Am ajuns la ranch chiar `nainte
ca mintea s\-mi fie amor]it\ complet de whisky [i de
pove[tile vecinului meu nebun. M-am `ntins pe ca-
napeaua din salon [i am fost trezit nu peste mult timp
de o voce dulce care plângea `n urechile mele uluite.
– Iubirea mea, te rog, s\ nu m\ mai p\r\se[ti nici-
odat\!
– O, e[ti aici, iubita mea, [i `mi spui „iubirea mea“!
– Am luat un taxi ca s\ ajung la aeroportul din
Los Angeles; am crezut c\ o s\ iei un avion [i o s\
te sinucizi. Apoi, m-am r\t\cit [i m-am trezit `n El
Segundo, unde din fericire un tip de la serviciile ru-
tiere a avut bun\voin]a s\ m\ aduc\ pân\ aici, eram
ca paralizat\...
– De ce te-ai gândit c\ m-a[ sinucide?
– Nu [tiu, tonul scrisorii p\rea al unui tip b\trân
[i disperat...
– Chiar sunt b\trân. Azi e ziua mea, fac [aizeci
de ani.
{i-a a[ezat capul atât de aproape de al meu, c\ o
vedeam extrem de neclar. Am rugat-o s\ se `ndep\r-
teze, ca s\-i pot admira tr\s\turile fe]ei.
– {aizeci de ani! E ceva! a exclamat ea.
– E[ti frumoas\, leoaica mea.
– Mersi.
– N-ai de ce s\-mi zici mie asta. Mul]ume[te-le p\rin-
]ilor t\i. Geneticii, mul]ume[te-le cromozomilor!
– Sau lui Dumnezeu...
104 ANTONIA KERR

– Nu, nu lui: [tii foarte bine ce gândesc eu despre

cretinul \sta.
– Of, opre[te-te, Richard! {tii doar c\ a[a am fost
educat\!
– Copila mea, e[ti fiin]a credincioas\ cea mai pro-
fan\ pe care o cunosc.
O, nu, nu asta... Ba da! ~ncepea s\ m\ dezbrace.
I-am propus o partid\ de Scrabble, dar ea `mi desf\cea
deja nasturii c\m\[ii cu tot misterul pe care `l repre-
zint\ dorin]a arz\toare a unei copile pentru un b\rbat
spart `n f\râme. ~nc\ o dat\ [i aveam s\ r\mân doar
o amintire.
S-a ridicat gâfâind.
– Mi-e foame, a zis ea, am o foame de coiot.
 VI

– Richard, ce `nseamn\ „elegie“?

Goal\ pe a[ternuturile albe, Zoe citea romanul lui
Philip Roth pe care i-l `mprumutasem. Cu fesele mân-
gâiate de aer, `ntorcea paginile f\r\ s\ fie con[tient\
de splendoarea sa. I-am zis c\ o elegie este un poem me-
lancolic [i ea `n loc de r\spuns a f\cut o mutr\ de copil.
– M-am s\turat, a zis ea `ncruci[ându-[i bra]ele
la piept.
M-am a[ezat pe marginea patului [i i-am mângâ-
iat p\rul care, asemenea celui al lui Venus, `i atârna
pân\ la noad\. Buclele naturale ale coamei sale disp\-
ruser\ neutralizate de lo]iunile acelea chimice dup\
care se dau `n vânt negresele.
– De ce te-ai s\turat, draga mea?
– De pove[tile din c\r]i. E mereu complicat [i trist.
– Pentru c\ a[a e via]a, iubirea mea.
– Atunci sunt s\tul\ de via]\, a exclamat ea [i [i-a
l\sat fa]a `n palme. Vreau s\ plec.
– Din cauza lui Philip?
106 ANTONIA KERR

– Oarecum; ai fi putut cel pu]in s\-mi `mprumu]i

o carte mai amuzant\.
– Iart\-m\, iubito. Vrei s\ pornim din nou la drum?
S\ ne `ndep\rt\m de Philip?
A aprobat `n t\cere. Charlie Chaplin a venit s\ se
ghemuiasc\ la picioarele ei. A luat o gur\ de grog [i
[i-a `nmuiat degetul mic `n pahar ca s\-i dea s\ guste
[i pisoiului.
– Bun, `mbrac\-te, i-am zis. Plec\m spre Canada.
De[i p\rul `i st\tea deja ]eap\n, ea a disp\rut `n
baie ca s\-[i aplice solu]ia cu amoniac care `i trans-
forma coama crea]\ `n m\tase nipon\ – „retu[uri“,
mi-a zis ea când am `ntrebat-o ce f\cea. Am profitat
ca s\-mi iau r\mas-bun de la Renato. De câteva zile
`mi spunea c\ s-a `ndr\gostit de curva hawaiian\, Kai-
kina, [i asta `i afecta dispozi]ia `ntr-un mod cât se poate
de pozitiv. A[a c\ triste]ea lui de a m\ vedea plecat
a fost relativ\.
– {tiam c\ o s\ vin\ [i ziua asta. A[teapt\, am ceva
pentru tine.
A disp\rut [i a revenit cu o cutiu]\ ro[ie deasupra
c\reia trona un nod alb decorativ.
– Deschide-o.
~n\untru se afla un aparat ciudat, prev\zut cu
un ecran.
– Ce-i asta? am `ntrebat.
– Un GPS. E un dispozitiv nou care te ajut\ s\
te orientezi prin satelit; `n felul \sta vei ajunge cu si-
guran]\ `n Canada.
Flori pentru Zoe 107

– Eu nu [tiu s\ m\ orientez dup\ o hart\ rutier\,

Renato, [i tu vrei s\ m\ descurc cu sateli]ii?
– O s\ vezi, e foarte simplu. ~l fixezi de parbriz [i
GPS-ul face restul.
I-am mul]umit, chiar dac\ [tiam c\ un astfel de
aparat nu era pentru mine. Apoi m-am dus s\-i pre-
zint noua minune a tehnologiei lui Zoe. Cu o casc\
din folie de aluminiu pe cap, ei pu]in `i p\sa de ce-a[
fi putut eu s\-i zic.
– {tii ce? a zis ea, sco]ându-[i din gur\ o acadea
albastr\. Am chef s\-mi fac un piercing.
– }i-ar strica frumuse]ea, iubirea mea.
– Sunt triburi africane care ar arunca oase de zebr\
dup\ tine, dac\ te-ar auzi.
– M\ doare `n fund de ce gânde[te Africa. America
`ns\ crede c\ e[ti prea frumoas\ ca s\ te la[i g\urit\ cu
un ac. {i pe urm\ ai b\ut, sângele o s\-]i ]â[neasc\ peste
tot. {i unde ai vrea tu s\-]i faci piercing mai exact?
– ~nc\ nu m-am gândit.
– }i-ai f\cut bagajul?
– Aproape.
A deschis dulapul [i [i-a aruncat hainele `ntr-o valiz\
`n care st\tea pisica, apoi [i-a cl\tit mixtura capilar\
[i am putut `n sfâr[it s\ pornim la drum. Dar mai
`nainte, Zoe dorea s\ d\m un tur la Los Angeles. Am
str\b\tut marile bulevarde f\r\ s\ arunc un ochi la
noul meu aparat [i, la un stop, Zoe mi-a ar\tat vitrina
unui salon de tatuaj luminat\ de neoane roz [i verzi.
Am urmat-o `n dughean\. Un tip cu alur\ de tero-
rist a `ntrebat-o dac\ b\use. Ea a cl\tinat din cap.
108 ANTONIA KERR

– E rândul t\u acum, a zis ea, cu buricul dintr-odat\

str\lucitor.
– E[ti nebun\.
– Ce? Nu e[ti `n stare?
{tia cât se poate de bine c\ nu trebuia s\-mi lan-
seze vreo provocare. B\rbosul m-a `ntrebat `n ce parte
a corpului doream s\-mi fac piercingul.
– Habar n-am, am zis, unde l-a]i vedea?
– Nu eu trebuie s\ v\ spun.
– P\i, e meseria voastr\, v\ pricepe]i pu]in la este-
tica fe]ei, nu?
– Nu chiar. Uita]i-v\ `n catalog [i spune]i-mi ce
v\ atrage.
Incapabil s\ m\ decid, m-am oprit asupra unui
gros-plan cu un inel fixat `ntre dou\ n\ri p\roase.
Tipul [i-a tras m\nu[ile de cauciuc [i s-a apropiat de
mine cu acul.
– Cost\ 75 de dolari, a zis el.
– E cam bovin ce-ai ales, a remarcat Zoe.
Am rugat-o s\-mi ]in\ o compres\ din batiste de
hârtie sub n\ri `n timp ce conduceam, pentru c\ li-
teralmente `mi curgea sânge ca de la robinet. ~n ciuda
handicapului meu notoriu `n privin]a a ceea ce tat\l
meu numea „sim]ul busolei“, mi-am dat seama c\ dru-
mul era pentru mine un loc propice `n care m\ des-
f\[uram mai ceva ca vrejul de fasole al lui Jack, dac\
o astfel de metafor\ `mi este permis\. Hawthorne con-
sidera neastâmp\rul meu ca o fug\, dar el nu realiza
c\ un asemenea periplu adun\ de-a lungul drumului
o groaz\ de amintiri: un copac, un nor, un animal,
Flori pentru Zoe 109

un miros, orice putea s\-mi aminteasc\ de o `ntâm-

plare, vesel\ sau trist\, legat\ de cea cu care vie]uisem
atât de mult, f\r\ a o lua `ns\ de so]ie. Tr\iam o feri-
cire nou\ cu o femeie tân\r\, vorace pe toate planu-
rile posibile, dar `mi era imposibil s\ nu m\ gândesc
la Evelyn: treizeci [i trei de ani o `ntip\riser\ pen-
tru totdeauna `n sinapsele `ntunecate ale creierului
meu b\trân.

Ne apropiam de Denver, Colorado, [i `nv\]asem

s\ m\ folosesc de GPS, când forma unui canion mi-a
amintit de fundul fabulos al lui Evelyn. Zoe dusese
pisoiul s\ urineze (`l `nv\]a s\ fac\ asemenea unui
câine) [i eu m\ sim]eam teribil de vinovat gândindu-m\
c\ un canion a putut s\ mi-o scoale `n a[a hal. Din nefe-
ricire, Zoe a venit s\ se cuib\reasc\ lâng\ mine [i m-a
sim]it dur `n pantaloni. Am fost obligat s\-i spun c\
m\ gândeam la ea. M-a `nc\lecat rapid [i mi-a smuls
unul câte unul nasturii c\m\[ii pe stratul de nisip
[i lumin\...
– Iubire, [i dac\ am...
– Niciun Scrabble, mi-a t\iat-o ea. Crezi c\ nu ]i-am
mirosit [mecheria!
– Iubire, te iubesc atât...
Ea a coborât din poala mea [i pu]ica mea a urmat
aceea[i direc]ie.
– Richard, ce-o s\ se `ntâmple cu noi?
~ntrebarea ei mi-a amintit de Lee; era exact cea
pe care mi-o susura fosta mea iubit\ asiatic\ dup\ ce
110 ANTONIA KERR

f\ceam dragoste, pe vremea aceea fiind `nc\ `n stare

de asta.
– Habar n-am, draga mea.
– Eu [tiu, a zis ea. Tu o s\ mori, iar eu o s\ fiu cea
mai nefericit\ dintre v\duve.
– Trebuie s\ fii c\s\torit\ ca s\ devii v\duv\.
– Ei bine, ne vom c\s\tori când voi fi `n culmea
frumuse]ii mele, cum spui tu atât de des. O s\ port
o frumoas\ rochie alb\, virginian\...
– Virginal\.
– O s\ port o frumoas\ rochie alb\ virginian\ cu
un voal care s\-mi acopere p\rul. Tu vei avea [apte-
zeci de ani, optzeci poate, pentru c\ va trebui s\ a[tep-
t\m ca eu s\ ating acea faimoas\ culme a frumuse]ii
despre care tu vorbe[ti tot timpul [i eu nu [tiu când
se va `ntâmpla. {i numai dup\ câteva zile, vei muri
`n urma unei crize cardiace sau a unui cancer la pros-
tat\ netratat, pentru c\ via]a e f\cut\ din fericire [i
nefericire, cum spui tu mereu. Eu o s\ fiu la c\p\tâiul
t\u [i voi fi martor\ la horc\ielile tale [i voi v\rsa
toate lacrimile din sufletul meu.
– Din trupul t\u. Vrei s\ spui c\ dore[ti s\ te m\-
ri]i cu mine?
– Da.
– E[ti sigur\?
– Categoric.
– Zoe, preotul o s\ le[ine când o s\ ne vad\. {i,
[tii, este cât se poate de posibil ca s\ mor `n noaptea
nun]ii. Nunta te-ar excita suficient ca s\ m\ termini
total odat\ cu venirea serii.
Flori pentru Zoe 111

Am preferat s\ nu r\mân `n fa]a acelui canion, din

pricina amintirilor erotice `n care alunecam.
– La drum c\tre Nebraska! a ]ipat Zoe cu un en-
tuziasm copil\resc care mi-a amintit de Maddie când
era mic\. ~n clipa aceea, mi-am zis c\ dac\ a[ fi avut
un fiu, probabil c\ a[ fi c\utat s\-l `nsor cu Zoe.
 VII

M-am gândit din nou la cuvintele lui Renato când

am ajuns pe p\mânt canadian: „Canada este o Ame-
ric\ ceva mai pu]in rea.“ Prima persoan\ pe care am
`ntâlnit-o `n cale a fost un cresc\tor de stru]i, pe nu-
mele lui Alfred. Individul purta asupra lui instruc-
]iunile de urmat `n cazul `n care ar fi murit subit; le
avea gravate pe o br\]ar\, ca [i pe un medalion, no-
tate pe o bucat\ de hârtie plastifiat\ pus\ `n porto-
fel. Semnase o poli]\ de asigurare prin care urma s\
fie congelat de o societate privat\, ceea ce `i permi-
tea s\ fie vârât `ntr-un congelator uria[ dac\ `l tr\snea
fulgerul dintr-odat\, bubuind. Aproape c\ `[i dorea
s\ se lase fulgerat, hr\nindu-[i fantasma c\ `ntr-o zi
[tiin]a va g\si mijloacele ca s\-l re`nvie.
– {i dac\ e o pan\ de curent? am `ntrebat.
– Americanule, nu m\ enerva!
– Era doar o `ntrebare, atât!
– Ia duce]i-v\ voi doi de aici, am de lucru!
Flori pentru Zoe 113

Zoe `l abordase prima; treceam cu ma[ina [i, con-

siderând c\ stru]ii erau „grozav de pitore[ti“, s-a oprit
ca s\ le fac\ poze. {i a[a `ncepuser\ un schimb de opi-
nii `n privin]a creaturilor cu gât lung, c\zând `n pan\
de imagina]ie dup\ evocarea girafelor. Zoe m\ prezen-
tase drept unchiul ei, chiar dac\ diferen]a de culoare
a pielii noastre arunca o umbr\ categoric\ de `ndoial\
asupra versiunii spuse de ea. Alfred ne invitase s\ mân-
c\m o friptur\ de stru] `n ranchul s\u [i, când s-a l\sat
seara, ne-a propus s\ dormim peste noapte `ntr-o ca-
mer\ mobilat\ cu un pat gotic, `ncât m-am `ntrebat
dac\ nu cumva `[i d\duse seama de ce era `ntre noi.
~naintam acum lent spre est, `n direc]ia Lacului
Superior. Subestimasem temperaturile estivale ale
]\rii \steia: era o c\ldur\ de toat\ frumuse]ea [i c\ma[a
mi se lipea de spate ud\. Cât despre Zoe, ea transpira
pe umeri [i bea Jim Beam ca s\ se hidrateze. Se `ntâm-
pla c\ aici tr\gea la m\sea [i mai mult decât `n alt\
parte – poate c\ avea leg\tur\ cu temperamentul ei
atât de apropiat de al acestor indivizi iubitori de via]\
care tr\iesc `n Marele Nord. Se potrivea de minune
cu atmosfera rural\, râdea cu t\ietorii de lemne [i cu
cei care lucrau la sonde [i, `n loc s\-i fac\ curte, b\[-
tina[ii o invitau s\ mearg\ cu ei la vân\toare de cerbi,
dar poate c\ era un soi de metod\ de ag\]at local\.
Ea nu purta decât c\m\[i largi `n carouri [i juca bili-
ard cu tipi care aveau bra]e groase precum totemu-
rile indiene. Libidoul ei nu se mai domolise deloc,
`n ciuda speran]elor mele, dar trebuie s\ recunosc c\
era `ntr-adev\r cald – nu puteam s\-i port pic\.
114 ANTONIA KERR

Deprimarea a pus din nou st\pânire pe mine rapid

[i, `n vreme ce Zoe se temea de ur[ii grizzly canadi-
eni, eu aproape c\ `mi doream s\ `ntâlnesc unul – cel
pu]in ar fi fost cineva care s\-mi u[ureze via]a. La
polul opus fa]\ de ce a[ fi putut crede, prezen]a unei
femei tinere lâng\ un b\rbat nu-l `ntinere[te, ci `i `nr\-
ut\]e[te situa]ia, prin simplul motiv c\ ei nu `mp\r-
t\[esc acelea[i concep]ii: ea este o adept\ a veseliei,
iar pe el melancolia `l `mpiedic\ s\ fac\ parte din clu-
bul ei privat al fericirii. De[i prea târziu, din p\cate,
pricepeam `n sfâr[it c\ o femeie fericit\ nu poate s\
fac\ un b\rbat fericit – oamenii de felul acesta nu se
simt bine decât `ntre ei. ~ntr-o sear\, când r\t\ceam
pe lâng\ Thunder Bay, mi-am pus o mân\ pe genun-
chiul ei [i Zoe a `n]eles. Am dormit `n ma[in\ din
cauz\ c\-i era fric\ de ur[ii bruni, pentru c\ `n cazul
ei continu\ s\ existe un instinct de conservare legat
de o biografie prea pu]in pres\rat\ cu deziluzii.
– Richard, nu, te rog...
– Nu mai e posibil, iubirea mea...
Faptul c\ ne `n]eleseser\m unul pe altul f\r\ cu-
vinte m-a lini[tit `n ceea ce ne prive[te; rela]ia noastr\
nu era f\cut\ doar din atrac]ia de nest\pânit dintre
dou\ animale desfrânate. Am b\gat `n mar[arier [i
ne-am urmat drumul `n jurul Lacului Superior, unde
am decis s-o p\r\sesc pe Zoe de-adev\ratelea. I-a[ l\sa
bani cu care s\ se `ntoarc\ pe insula ei [i s\ supravie-
]uiasc\ vreme de câteva luni, cât Key West se va re-
face dup\ tornad\, apoi a[ reveni la New York ca s\
caut un loc unde s\-mi petrec anii de pensie departe
Flori pentru Zoe 115

de lume. Am redactat scrisoarea de adio `ntr-un motel

botezat Dinomotel, lâng\ Duluth. Tematica preis-
toric\ se reg\sea `n elementele de decor: lampadar
Diplodocus, telefon Triceratops [i perdele Tyranno-
saurus la dispozi]ia dumneavoastr\. Zoe s-a trezit toc-
mai când puneam punctul final la misiva mea.
– Ce faci acolo? a zis ea `ntinzându-se.
– Nimic.
Am vrut s\ ascund scrisoarea sub mas\. Dar era
prea târziu: Zoe m\ v\zuse [i a venit s\-mi smulg\ bile-
tul din mân\ `nainte de a se `nchide `n baie.
– Zoe, stai! am strigat prin u[\.
– Ai dreptate, Richard, a plâns ea. Lumea este `n-
tr-adev\r `ngrozitoare [i trist\.
– Tu e[ti trimisul lui Dumnezeu, draga mea. E[ti
aici ca s\ domole[ti oroarea lumii.
– Termin\ cu prostiile tale, tu nici m\car nu e[ti
credincios!
– Tu m-ai f\cut pios, leoaica mea.
– Atunci de ce m\ p\r\se[ti?
– Suntem sorti]i e[ecului.
Ea a deschis u[a [i, `ngenuncheat\ `n fa]a mea, [i-a
unit palmele `n rug\ciune.
– Termin\, Zoe, te rog, e insuportabil...
– Te iubesc, Richard, a spus ea.
– Ce spui?
– M-ai auzit.
Mi-am dorit s\-l sun pe Bush ca s\-i dau vestea;
ar anula comenzile de arme, [i-ar retrage trupele, ar
aprinde focuri de artificii [i ziua aceasta ar deveni o
116 ANTONIA KERR

s\rb\toare na]ional\ de aceea[i importan]\ ca 4 Iulie.

Zoe, iubirea mea, furia mea, durerea mea, sângele meu
`n care clocote[te Cuba [i Bahamas la un loc... De
ce cuvintele astea dou\ ne `nnebunesc a[a de tare?
– Ia pisica, i-am zis. Plec\m.

Ne-am oprit pe timpul nop]ii `ntr-un parc de bun-

galouri, ca s\ mai facem o schimbare. Era a[a o c\l-
dur\, `ncât adormisem cu fereastra deschis\. A[a c\ un
castor se strecurase sub a[ternuturi [i o mu[case pe
Zoe de degetele de la picioare. Ea a scos un ]ip\t ascu-
]it, zbierând c\ o tarantul\ tocmai `i devoreaz\ picioa-
rele. Când am aprins lumina, s\rmanul animal z\cea
la p\mânt, cu din]ii `n afar\ [i p\ta]i de sânge. Charlie
Chaplin s-a aruncat asupra nefericitului ca s\ se joace;
Zoe urla s\ se opreasc\.
– Crezi c\ e mort? a zis ea.
– Nu, am spus eu, cred c\ e numai KO.
A luat creatura pe bra]e [i a dus-o ca pe o pietà.
– Of, m\ simt atât de vinovat\! Spune-mi c\ e viu!
Nu m-a[ fi gândit niciodat\ c\ am s\ iau pulsul
unui castor. Zoe a sugerat s\-i d\m ap\, dar ea nu [tia
nimic despre castori; am\râtul trebuia s\-[i revin\ dup\
loviturile de picioare pe care i le administrase Zoe.
Ea nu `nceta s\ spun\ „S\rmanul animal!“ cu jum\-
tate de voce. M\ duceam s\-l las `n p\dure, când Zoe
m-a implorat s\-l p\str\m, argumentând c\ era prea
sl\bit ca s\-i d\m drumul `n natur\.
– {i dac\ te-ar fi mu[cat de picior un aligator,
ai fi vrut s\-l p\str\m [i pe \la? Ajunge, Zoe, `l ai deja
Flori pentru Zoe 117

pe Charlie Chaplin, o s\ pui ecosistemul mondial

`n pericol!
S-a uitat la mine cu privirea aceea de c\]elu[ trist
[i m-am tulburat. Peste ce copil capricios d\dusem...
– OK, `l ]inem sub observa]ie pân\ `[i revine. Dar
dup\, am `ncheiat povestea, da?
– Promit.
Ne-am reluat drumul [i, `n ma[in\, Charlie Cha-
plin se zb\tea s\ apuce o buc\]ic\ de castor.
– Am creat un monstru, a suspinat Zoe privind
pisoiul, iar eu mi-am zis c\ iubirea ei pentru animale
c\p\ta propor]ii `ngrijor\toare.
Extenuat, am reu[it totu[i s\ conduc pân\ la gra-
ni]a cu Wisconsin, unde vame[ii au privit-o pe Zoe cu
un amestec de suspiciune [i dorin]\. Un panou ru-
ginit ne ura „Bine a]i venit `n Statele Unite ale Ame-
ricii!“ [i Zoe a strigat c\ era mul]umit\ c\ s-a `ntors
acas\. „{i eu“, am zis, f\r\ s\ [tiu despre care cas\ exact
vorbea ea.

Nu am tres\rit când Zoe m-a informat, nu f\r\ mân-

drie, c\ tocmai ce-l botezase pe castor `n lacul Michi-
gan. Am fost `nc\ [i mai pu]in mirat când ea m-a
anun]at ce nume `i d\duse: Fidel Castro. Purta cos-
tumul bikini argintiu [i, cum st\tea a[a `n contre-jour,
`mi venea s\ urlu uitându-m\ la [oldurile ei. Ne de-
plasam de trei zile cu animalul cu din]i lungi [i pre-
sim]eam c\ nu aveam s\ ne desp\r]im prea curând
de el. Când am `ntrebat-o pe Zoe ce `i inspirase o atare
denumire, ea a ridicat din umeri [i mi-a r\spuns c\
118 ANTONIA KERR

Fidel Castro suna mai degrab\ a nume de castor decât

a nume de dictator. Apoi s-a dus s\ `noate `n lac cu
noua achizi]ie. Renato `mi zisese cândva c\ toate ani-
malele erau, prin defini]ie, s\lbatice, chiar [i câinii
[i pisicile, [i c\ toate puteau fi domesticite, r\mânând
`ns\, `n aceea[i m\sur\, imprevizibile. ~mi d\dea ca
exemplu pe un prieten de-ai lui din Santa Clara, care
pretindea c\ tr\ia `n armonie total\ cu dou\ tigroaice.
Poate c\ lucrul cel mai straniu `n toat\ aceast\ situa]ie
era c\ Charlie Chaplin `ncetase s\-l mai priveasc\ pe
castor cu o dorin]\ carnivor\; amândoi nutreau acum
o iubire fratern\ unul pentru cel\lalt.
Hot\râsem s\ m\ `ntorc la New York, dar mi-era
team\ c\ Zoe nu se va obi[nui niciodat\ cu via]a de
ora[, departe de universul ei colorat [i lini[tit – `mp\r-
t\[eam din ce `n ce mai mult teoria tat\lui meu, con-
form c\reia ne `ntoarcem mereu la locurile unde am
crescut. Fidel a murit la trei zile dup\ ce fusese adop-
tat, `n vreme ce ne târam pe lâng\ New Hampshire.
Zoe a fost neconsolat\, `n ciuda cuvintelor de `ncu-
rajare pe care i le-am oferit: „{tii doar, iubire, casto-
rii [i oamenii nu sunt f\cu]i s\ tr\iasc\ `mpreun\“,
„{tii, iubire, era de a[teptat“, „{tii, iubire, nu trebuia
s\-i dai crochete pentru pisici“. ~ndurerat\, ea [i-a re-
v\rsat afec]iunea asupra lui Charlie Chaplin – [i el
p\rea `n doliu dup\ tovar\[ul s\u, ceea ce m-a f\cut
s\ reflectez asupra prieteniei dintre animale. Zoe a
purtat o rochie neagr\ vreme de dou\ zile. Apoi [i-a
`ndreptat asupra mea aten]ia `nc\rcat\ de triste]e. Am
l\sat-o, pentru c\ am acest defect de a dori mereu s\-i
Flori pentru Zoe 119

salvez pe oameni de suferin]a lor, uitându-mi propria

disperare. M-a cuprins `ns\ mirarea când mi s-a `nt\rit
m\dularul f\r\ niciun protest, nimic. Mi-am dat seama
c\ [i Zoe era la fel de uluit\, când a strigat:
– Pentru Dumnezeu, ce te-a apucat? }i s-a sculat!
Ne opriser\m la Cornish, pentru c\ auzisem c\
Salinger se mutase acolo dup\ succesul cu De veghe
`n lanul de secar\. Voiam s\ am [ansa de a m\ afla
fa]\ `n fa]\ cu geniul – poate c\ ie[ea s\ fac\ cump\-
r\turi – dar dup\ ce am `ntrebat câ]iva locuitori de
prin libr\riile [i cafenelele de acolo, am priceput rapid
c\ niciunul dintre ace[ti activi[ti ai zilelor noastre nu
avea s\-mi ofere nici cea mai mic\ informa]ie. Seara,
am hoin\rit prin barurile ora[ului – scriitorilor le
place s\ bea, mi-am zis – f\r\ s\ dau `ns\ nici de umbra
lui Jerome David.
– Va trebui s\-]i `nghi]i lacrimile, mi-a zis Zoe,
plin\ de compasiune.
Dup\ acest e[ec, ne-am reluat degrab\ drumul c\tre
sud, `n vreme ce diminea]a ar\mie se ivea printre pini.
N-am f\cut decât un popas la Boston, unde am gus-
tat homari proaspe]i. Am ajuns la New York la c\-
derea nop]ii, cu capota l\sat\ c\tre un cer ezitând
`ntre egoism [i `ng\duin]\, cu vedere la marea care-[i
car\ eternele sticle de plastic. Prima reac]ie a lui Zoe
a fost s\-[i duc\ palmele la obraji.
– Richard! Ora[ul \sta e tare frumos!
~ncântarea ei a continuat când a descoperit apar-
tamentul. Odat\ vizitarea `ncheiat\, s-a a[ezat la mas\
din salon, cu Charlie Chaplin `n jurul gâtului, [i a
120 ANTONIA KERR

exclamat c\ ea nu va mai pleca niciodat\ de acolo.

I-am sugerat c\ ar putea s\ se sature de mine, ca [i de
cas\, dar ea nu voia s\ aud\ nimic.
M-am a[ezat pe canapeaua alb\ [i am privit `n ju-
rul meu – lipsea ceva. Am luat receptorul ca s\ o anun]
pe Condoleezza c\ m-am `ntors.
– E cea mai bun\ veste a anului. Blândul meu Ri-
chard... Mi-a]i lipsit. O clip\ m-am gândit c\ nu m\
mai iubi]i.
– Mi-a]i lipsit [i mie, Condoleezza. Când v\ relua]i
treburile?
– M\ angaja]i din nou?
– Crede]i c\ a[ putea tr\i altfel? Mi-e imposibil,
Condoleezza.
Reluându-[i atribu]iile, ea a descoperit-o pe Zoe.
Am sim]it n\scându-se concuren]a `ntre ele chiar `n
clipa `n care Condoleezza [i-a `ntins mâna ei groas\,
`ntunecat\, cu unghii false c\tre cea a lui Zoe, mai
compact\, mai alungit\, cu unghii rozalii t\iate scurt.
Evitau s\-[i vorbeasc\. Dincolo de experien]ele pe
care le avuseser\ cu trupul meu, ele nu aveau nimic
altceva `n comun decât o `nclina]ie spre teatralitate,
ceea ce limita `ntr-o oarecare m\sur\ dorin]a lor de
a discuta.
Nu am a[teptat mult ca s\-mi reiau terapia de
acolo de unde o l\sasem. Hawthorne lua de acum me-
dicamente anxiolitice ca s\-i fie al\turi so]iei `n cea
de-a treia criz\ existen]ial\. Cu vocea lui re]inut\, m-a
`ntrebat care era problema mea.
Flori pentru Zoe 121

– Dac\ ar fi numai una, i-am zis. A[a c\ mi-am eta-

lat `n aceast\ privin]\ problemele mele de func]ionare.
– Ce putem face noi? Partenera voastr\ e tân\r\
[i nu mai sunte]i pe o curb\ ascendent\, nu?
– Asta-i clar.
– ~ntrebarea e dac\ sim]i]i c\ o regreta]i pe Evelyn.
– Ea e o femeie destul de uimitoare ca s\ regret
c\ lipse[te, da.
{i-a dres vocea [i [i-a pus Mont Blancul `n serta-
rul biroului.
– A]i dori un... un... un ajutor particular?
– Sunte]i psihiatru, deci se cuvine s\-mi spune]i
c\ totul se petrece `n capul meu. {i cu ceea ce v\ achit
pentru consulta]ie se cade de asemenea s\ m\ asigura]i
c\ totul va fi bine. Nu s\ m\ `ncuraja]i s\ iau Viagra.
– Am hot\rât s\ nu mai fiu pl\tit.
– Cum a[a?
– Da, am decis s\ fiu util societ\]ii. Am strâns des-
tui bani ca s\ pot oferi consulta]ii gratuit de acum `na-
inte. A[adar, s\ nu m\ mai pl\ti]i decât cu marijuana.
– Am priceput.
Am l\sat s\ se scurg\ un moment de t\cere [i m-am
dus la fereastr\. ~n jurul g\urii imense provocate de
terori[ti ap\ruser\ macarale uria[e.
– Reconstruiesc, nu-i a[a?
– {i mai au mult pân\ s\ termine.
– Mi-e team\.
– N-o s\ distrug\ peisajul.
– Nu, am zis, mi-e team\ s\ o pierd.
– E firesc.
122 ANTONIA KERR

– Nu, nu mi s-a mai `ntâmplat niciodat\. Intru `n

panic\ numai gândindu-m\ la asta, `n]elege]i? ~n fie-
care diminea]\, `mi spun c\ ea va pleca [i c\ m\ va l\sa
singur cu b\trâne]ea mea.
– E un risc.
{i-a scos din nou Mont Blancul.
– Ce ar trebui s\ fac?
– A]i cump\rat o gogoa[\?
– Cum?
– ~n alt\ zi, la telefon, v-am cerut s\ cump\ra]i o
gogoa[\. A]i f\cut-o?
– De ce naiba a[ fi f\cut-o? Nu-mi plac gogo[ile.
– Doar face]i asta, atât.
– Sunte]i cel mai prost psihiatru din tot New Yor-
kul, [ti]i asta?
Pe chipul lui a ap\rut un surâs satisf\cut.
– Cump\ra]i gogoa[a [i `ntoarce]i-v\ s\ m\ vede]i.
Odat\ cu anii m\ obi[nuisem cu individul acesta
ciudat, `ncât i-am surâs spunându-i c\ o s\-i aduc ma-
rijuana s\pt\mâna viitoare. Când am ajuns acas\, Zoe
[tergea praful de pe etajerele din salon. Ea se deda de
ceva vreme unui r\zboi al p\m\tufurilor de praf, la
concuren]\ cu Condoleezza. Când le-am `ntrebat ce
le `mpingea la astfel de chestii `njositoare, Zoe mi-a
r\spuns c\ era o problem\ de competitivitate femi-
nin\. ~[i `mp\r]ea de acum timpul `ntre buc\t\rie [i
salon, echipat\ `n menajer\, o ]inut\ care continua
s\ m\ excite, `n ciuda clasicismului s\u incontestabil
`n domeniul fanteziilor sexuale. Iar când venea seara,
Zoe pleca s\ danseze [i s\ bea `n barurile ei salsa – `n
Flori pentru Zoe 123

fond, nimic nu se schimbase. Ca s\-mi compensez nu-

meroasele neajunsuri, o duceam la teatru [i la Oper\,
iar `n seara de vineri ie[eam s\ mânc\m `n ora[. ~n
weekend plecam la Long Island unde tocmai `mi
cump\rasem o cas\ de vacan]\. Poate c\ tot ce-mi lip-
sea era s\-i votez pe democra]i. {i totu[i, m\ sim]eam
la New York la fel de debusolat ca `ntotdeauna. „Un
inadaptabil de prima mân\“, ar fi zis b\trânul meu.
 VIII

Era ora [apte diminea]a [i Zoe tot nu se `ntorsese

dup\ o rait\ prin baruri. Dup\ ce am mers de la un
cap\t la altul al apartamentului, am inspectat dula-
purile, am verificat dac\ valizele mai erau la locul lor,
m-am gândit s\ mobilizez un comando de for]e spe-
ciale ca s\ o caute.
– Trebuie s\ raportez o dispari]ie, am zis la 112.
– V-a disp\rut copilul?
– ~ntr-o oarecare m\sur\.
– O descriere, v\ rog.
– Tân\r\, frumoas\, din Bahamas.
– {i altceva?
– P\r lung, pome]i proeminen]i, rochie lejer\,
ochi ferici]i...
Operatorul mi-a t\iat vorba, spunându-mi c\ nu
avea nevoie de un poet. I-am f\cut cea mai obiectiv\
descriere posibil\.
– Trimitem trupele, a zis el, ca [i cum ar fi fost
vorba s\ câ[tige un r\zboi.
Flori pentru Zoe 125

~mi imaginam tipi `n armur\, cu scutul pe bra]

[i casca pe cap `naintând `n pas milit\resc pe str\zi
ca s\ o g\seasc\ pe Zoe r\t\cit\ pe o str\du]\ `ntune-
coas\. Nu voiam s\ ies, `n caz c\ ea ar fi reg\sit dru-
mul spre bra]ele mele obosite [i m-ar c\uta acas\.
Dup\ o s\pt\mân\ `ns\, tot n-aveam ve[ti de la ea.
Am fost refuzat când am cerut intensificarea ac]iu-
nilor de c\utare, sub pretextul c\ Zoe nu era fiica
mea. „Trebuie s\ ave]i `ncredere `n noi, `mi zisese
cel de la poli]ie, avem lucrurile sub control.“ Aban-
donasem gândul c\ a[ mai putea sim]i vreodat\ mi-
reasma pielii ei de culoarea tabacului; totul nu mai
era acum decât de domeniul trecutului efemer. ~nce-
pusem din nou s\ m\ plimb. Acum r\t\ceam noap-
tea: lungi plimb\ri pân\ când zorile se iveau printre
monumentele din Battery Park, cl\tinându-m\ prin-
tre cer[etori [i pesc\ru[i, `n miasm\ de g\ina] [i [uier
de sirene. Nu mai sunam pe nimeni, a[a c\ telefo-
nul era mut. Când m\ `ntorceam, pe la ora [ase, m\
`ntindeam [i a[teptam s\ m\ ia somnul – ceea ce nu
se `ntâmpla imediat. M\ sculam invariabil la ora prân-
zului, trezirea era mecanic\, `ntre dou\sprezece f\r\
un sfert [i dou\sprezece f\r\ cinci. ~ntr-o diminea]\
`ns\, când m\ `ntorceam din hoin\real\, telefonul
a `nceput s\ sune când `mi puneam haina pe portman-
tou. Era Evelyn, care voia s\ afle nout\]i – nici ea
nu a mai reu[it vreodat\ s\-[i construiasc\ o rela]ie
durabil\ cu somnul.
– Te-ai trezit? m-a `ntrebat.
126 ANTONIA KERR

– M\ cuno[ti doar, sunt un animal de noapte. Ce

face Bob?
– Doarme.
– {i tu, ce mai faci?
– Bine.
– Asta-i tot?
A suspinat.
– Bob e dr\gu], se poart\ frumos cu mine, dar
doarme mult. Nu am cu cine s\ vorbesc `n timpul
insomniilor mele. Cel pu]in, `n privin]a asta, noi doi
ne asem\nam. ~]i aminte[ti?
– Bine`n]eles. ~mi pl\cea teribil s\ fac cuvinte
`ncruci[ate cu tine, la ora patru diminea]a.
– Pentru c\ tu g\seai toate cuvintele. N-am avut
niciodat\ talent la a[a ceva... {i asta `mi lipse[te, re-
cunosc.
~i auzeam respira]ia atât de greoaie acolo, la Chi-
cago. {i dintr-odat\ m-a cuprins nostalgia pentru vre-
mea petrecut\ `mpreun\, dar nimic nu mai poate fi
adus `napoi. Ea a `nceput s\ plâng\ evocând amin-
tirile noastre, `ncercând s\ strâng\ pu]in\ fericire `n
memoria noastr\ comun\, dar totul se sfâr[ise.
– Mi-a[ dori s\ ne sun\m din când `n când, a zis
ea. N-ar trebui s\ rupem orice leg\tur\.
– Nu cred `n prietenia de dup\ dragoste.
– Am putea cel pu]in s\ `ncerc\m.
Ar trebui s\ fim prieteni dup\ ce am fost iubi]i?
I-am promis s\-i dau ve[ti din timp `n timp. Când
am `nchis, Zoe st\tea `n picioare `n mijlocul salonu-
lui. Mi-a fost de ajuns ca s\ nu mai [tiu nici cine eram.
Flori pentru Zoe 127

– Bunule Iisus, pe unde ai umblat?

Ea [i-a cuib\rit fa]a `n adâncitura cefei mele.
– Credeam c\-l detestai pe Dumnezeu, a zis ea.
– Nu mai e cazul, draga mea. Ai reu[it performan]a
de a m\ transforma `ntr-un credincios.
L-a luat pe Charlie Chaplin `n bra]e [i l-a strecu-
rat `ntre trupurile noastre, promi]ându-mi solemn
c\ nu va mai pleca a[a vreodat\. Dar nu se [tie nici-
odat\ cu ea – `ndoielile r\mân.
Zoe n-a vrut deloc s\-mi spun\ unde fusese; a tre-
buit s\ trag eu `nsumi concluziile `n urma dispari]iei
ei. Din acea zi, ea nu a mai plecat. S\pt\mâna trecut\
am primit un telefon de la John-John care ne anun]a
na[terea surorii lui Leroy. Din p\cate, asta i-a dat idei
proaste lui Zoe, care mi-a cerut de `ndat\ s\-i fac un
copil. I-am zis c\ ar fi mai bine s\-[i ia un câine `n
loc. A[a c\ s-a dus la SPA [i a adus un boston terrier
pe care l-a botezat Dean Martin. Un adev\rat noroc,
Charlie Chaplin [i Dean Martin se `n]eleg de minune.
~n diminea]a asta este rândul fiicei mele s\-[i ma-
nifeste existen]a.
– T\ticule! Lui Owen Jr [i Richard III le-ar pl\cea
s\-[i vad\ bunicul... Când o s\ vii s\ ne vizitezi?
– I-ai spus Richard III? Dar te-ai gândit oare la toate
glumele care se vor face pe seama lui `n recrea]ii? ~]i
[tiu pasiunea pentru Shakespeare, dar totu[i!
– Voiam s\-]i aduc `nainte de toate un omagiu
]ie, tati.
Tocmai mi-am preg\tit o valiz\ cu haine. Am ru-
gat-o pe Zoe s\ nu m\ p\r\seasc\ `n timpul scurtului
128 ANTONIA KERR

meu sejur la San Fernando Valley. Ea a jurat scui-

pând `n sân. Simt cum nelini[tea dispare a[a cum su-
fletul se elibereaz\ de trup – poate c\ fericirea va sosi
[i ea `ntr-o zi.