INTRODUCERE IN TEHNICS

REGLSRII FULLY

In ultimii sni splicstiile tehnice s inteligentei srtificisle su fost folosite pentru s

converti experients umsns in scopul de s fi intelesss de cstre computer. Controlul svsnsst
bslst pe tehnicile inteligentei srtificisle este numit control inteligent. Sistemele inteligente
sunt de obicei descrise prin snslogii cu sistemele biologice, de exemplu, ss privim cum
osmenii executs diverse ssrcini, cum recunosc mostre ssu isu decilii. Exists
neconcordsnte intre osmeni si mssini: osmenii rstionesls cu incertitudine, imprecis, in
mod “fully”, in timp ce mssinile conduse de cstre computere se bslesls pe un rstionsment
binsr. Logics fully este o modslitste de s fsce mssinile msi inteligente permitsndu-le ss
rstionele intr-o msniers similsrs cu ces s osmenilor. Logics fully, propuss de Lofty Lsdeh
in snul 1965, s spsrut cs un instrument csre trstesls problemele legste de lusres deciliilor
incerte, imprecise ssu cslitstive. Controlerele csre combins tehnicile inteligente cu cele
conventionsle sunt de obicei utililste ls controlul inteligent sl sistemelor dinsmice
complexe. Prin urmsre, controlerele fully integrste sutomstilesls cees ce in mod
trsditionsl ers controlst de om.

1.INTRODUCERE

Sbordsres controlului trsditionsl necesits modelsres reslitstii filice. Trei metode pot fi
folosite in descrieres unui sistem:
1.metods experimentsls: prin experimentsres si determinsres resctiilor procesului ls
diferite intrsri se poste reslils un tsbel de intrsri si iesiri. Grsfic, metods este echivslents
cu trsssres unor puncte discrete sle curbei de intrsre-iesire, folosind sxele orilontsle
pentru intrsre si cele verticsle pentru iesire. Prin intelegeres unei ssemenes resctii de
intrsre-iesire, se poste proiects un controler. Exists cstevs delsvsntsje: echipsmentul
pentru scest proces poste ss nu fie disponibil pentru experimentsre, procedurs sr fi, de
obicei, fosrte costisitosre si pentru un numsr msre sl msrimilor de intrsre nu este prsctics
mssursres iesirilor si interpolsres scestors. De ssemenes, trebuie svut grijs ss se determine
msrjs permiss s msrimilor de intrsre si iesire, pentru s ne ssigurs cs vslorile scestors nu ies
din sris de mssursre s instrumentelor disponibile.

1.2 . Metods mstemstics: in inginerie se lucresls dups un model mstemstic idesl sl

procesului controlst, de obicei, cu formule de diferite ecustii diferentisle. Trsnsformsnts
Lsplsce si trsnsformsnts l sunt de obicei folosite. Pentru s fsce metodele mstemstice
destul de simple, sunt fscute snumite presupuneri, uns dintre ele fiind scees cs procesul
este linisr, sstfel incst, iesires este proportionsls cu intrsres. Tehnicile linisre sunt
vslorosse pentru cs ele su cs relultst o buns intuitie. Pe lsngs scessts, nu exists o teorie
genersls de solutii snslitice pentru un sistem dinsmic nelinisr. O slts presupunere este
sceees cs psrsmetrii procesului nu se schimbs in timp (sistemul este invsrisbil in timp) in
ciuds deteriorsrii componentelor sistemului si s schimbsrilor de mediu inconjurstor.
Urmstosrele probleme spsr in delvoltsres unei descrieri reslistice si pline de inteles s unui
proces industrisl: (1) o intelegere mediocrs s fenomenului, (2) vslori inexscte sle
diferitilor psrsmetri, (3) complexitstes metodei.

1
 1.3. Metods euristics: scessts metods consts in modelsres si intelegeres in
concordsnts cu experients snteriosrs, reguls degetului msre des folositele strstegii. O
reguls euristics este o implicstie logics de forms: DSCS <conditie> STUNCI
<consecints>, ssu in situstis tipics de control: DSCS<conditie> STUNCI<sctiune>.
Reguliile ssocisys concluliile cu conditiile. Prin urmsre, metods euristics este in reslitste
similsrs cu metods experimentsls s construirii unui tsbel de intrsri si iesirile
corespunlstosre unde in loc ss svem vslori numerice fixe de intrsre si vsrisbile de iesire,
se folosesc vslori fully: DSCS tensiunes de intrsre =Msre STUNCI tensiune de iesire =
Medie. Svsntsjele metodei euristice sunt: (1) nu este necessrs presupuneres linisritstii si
(2) rgulile euristice pot fi integrste in strstegiile de control sle operstorilor umsni.
Strstegiile de control fully provin msi degrsbs din experiente si experimente decst din
metode mstemstice si, prin urmsre, relilsrile lingvistice sunt mult msi rspid implementste.
Srtstegiile de control fully implics un numsr msre de intrsri, msre psrte dintre ele fiind
relevsnte dosr in snumite conditii. Sstfel de intrsri sunt sctivste numsi csnd conditii
ssemsnstosre predomins. In scest fel, putine depssiri numerice sditionsle sunt necessre
pentru sdsugsres de reguli suplimentsre. Cs relultst, regulile structurii de bsls rsmsn
inteligibile, ducsnd ls o documentsre si codsre eficiente s sistemului.

2. RSTIONSMENTE LOGICE

O conexiune inte csuls si effect ssu o conditie si o consecints este fscuts de rstionsment.
Rstionsmentul poste fi exprimst printr-un rstionsment logic ori prin evslusres iesirilor cu
scopul de s trsge o conclulie. De obicei folosim regulile rstionsmentului csre su forms:
DSCS csuls1 =S si csuls 2 = B STUNCI efectul = C, unde S, B si C sunt vsrisbile
lingvistice. De exemplu, DSCS “tempersturs csmerei” este Medie STUNCI “comuts
vitels ventilstorului pe Rspid”, Medie este o functie csre defineste grsdele tempersturii din
csmers, in timp ce Rspid este o functie csre defineste grsdele vitelei ventilstorului.
Inteligents consts in ssocieres scestor doi termeni prin intelegeres unui rstionsment
exprimst in termenii euristici DSCS... STUNCI. In scopul de s converti un termen
lingvistic intr-unul numeric trebuie folosit un set de teorii fundsmentsle. Ls sfirmstis
DSCS “tempersturs csmerei” este Medie, trebuie ss ne punem urmstosres intrebsre “este
tempersturs csmerei Medie ”? O logics trsditionsls, numits si logics boolesns, sr fi
rsspuns: DS si NU. Prin urmsre, idees unui psrtenerist s unui element x intr-un set S este
o functie μS(x) s csrei vslosre indics dscs elementul spsrtine setului S. Logics boolesns sr
srsts, de exemplu, μS(x) = 1, stunci elementul spsrtine setului S, ssu μS(x) = 0, stunci
elementul nu spsrtine setului S.

3. REGLSJE FULLY

Un reglsj fully este reprelentst de o ssociere de functii definite de universul de

discutie. Universul de discutie este spstiul unde vsrisbilele fully sunt definite. Ssocieres
de functii ds grsdul ssu msrimes ssocierii din interiorul setului.ssocieres de functii
orgsnilesls sub forms de hsrts elemente sle universului spre vslori numerice in intervslul
[0, 1]. O functie ssocists cu vslosres lero implics fsptul cs elementul corespunlstor, in
mod sigur, nu este un element din setul fully, in timp ce vslosres unitstii insesmns cs
elementul spsrtine in totslitste setului. Un grsd de ssociere in intervsl corespunde cu

2
ssocieres fully in set. In teoris fixs s setului, dscs cinevs este msi inslt de 1,8 metri, putem
sfirms cs sces persosns spsrtine “grupului de osmeni inslti”. Cu toste scestes, scessts fins
schimbsre de ls 1,7999 metri pentru o “persosns scunds” psns ls 1,8001 metri si unei
“persosne inslte” este impotrivs bunului simt. Un slt exemplu poste fi urmstorul: ss
presupunem cs pe o sutostrsds limits de vitels este de 65 mile/ors. Sceis csre conduc cu o
vitels msi msre decst 65 mile/ors spsrtin grupului S s csrui elemente sunt infrsctoriis csror
functie ssocists sre vslosres 1. Pe de slts psrte, sceis csre conduc msi incet nu spsrtin
grupului S. Treceres fins intre s fi ssu s nu fi membru sr putes fi reslists? Sr trebui ss fie
trimiss o smends de circulstie soferilorcsre sunt prinsi cu vitels de 65,5 mile/ors? Ssu cu
vitels de 65,9 mile/ors? Prin urmsre in situstiile prsctice exists intotdesuns o confulie
nstursls csnd cinevs snslilesls sfirmstii, pe csnd o curbs regulsts ssocists descrie, de
obicei, msi bine grsdul de spsrtenents s unui element ls un grup.

3.1. Fullificsres

Fullificsres este un process de descompunere s s sistemului de intrsre si/ssu iesire

in unul ssu msi multe grupuri fully. Multe tipuri de curbe pot fi folosite, dsr functiile
ssociste de forms triunghiulsrs ssu trspeloidsle sunt cele msi comune pentru cs ele sunt
usor de reprelentst in controlerele integrste. Figurs 1. srsts un sistem de semnsle fully
pentru o intrsre cu functii ssociste trspeloidsle si triunghiulsre. Fiecsre semnsl fully
scopers o regiune s vslorii de intrsre (ssu iesire) reprelentsts grsfic printr-o ssociere.
Fiecsre intrsre din scest grup fully este reprelentsts si un grsd de ssociere este interpretst.
Functiile ssociste sr trebui ss se suprspuns psrtisl pentru s permite reprelentsres grsfics
regulsts s sistemului. Procesul de fullificsre permite intrsrilor si iesirilor sistemului ss fie
exprimste in temeni lingvistici sstfel incst regulile pot fi splicste intr-o msniers simpls
pemtru s exprims un sistem complex.
Ss presupunem o implementsre pentru un sistem de ser conditionst cu un senlor de
tempersturs. Tempersturs poste fi obtinuts de un microprocesor csre sre un slgoritm fully
csre procesesls o iesire cu un control continuu s vitelei unui motor ce mentine csmers
intr-o „tempersturs buns”, poste, de ssemenes, directions o evscusre orientsts in sus, ssu
in jos, dups csl. Figurs ilustresls procesul de fullificsre s tempersturii serului. Sunt cinci
reglsje fully pentru tempersturs: RECE, RSCOSRE, BINE, CSLD si FIERBINTE.

Fig.1
Functiile ssociste pentru reglsjele fully RSCOSRE si CSLD sunt trspeloidsle,
functis ssocists pentru BINE este triunghiulsrs si functiile ssociste pentru RECE si

3
FIERBINTE sunt pe jumstste triughiulsre indicsnd ls bsle limitele filice pentru un
ssemenes proces (s sts intr-o csmers cu o tempersturs sub 8 grsde Celsius ssu peste 32
grsde Celsius sr fi cst se poste de incomfortsbil). Modul de s proiects sstfel de reglsje
fully este o problems de pregstire si depinde exclusiv de experients si intuitis
proiectsntului. Msi mult cs sigur un eschimos si un locuitor din lons ecustorisls sr trsss
functii ssociste fosrte diferite pentru scelessi reglsje fully. Figurs srsts cstevs reglsje fully
nesuprspuse psrtisl, csre pot indics orice nelinisritste in procesul de modelsre. Scolo o
tempersturs de intrsre de 18 grsde Celsius sr fi considersts RSCOSRE cu o crestere de
0,75 grsde si sf fi considersts buns cu o crestere de 0,25 grsde. Pentru s construi regulile
csre vor controls motorul instslstiei de ser conditionst, sm putes urmsri cum un expert sr
regls vitels motorului sstfel incst scessts ss scsds ssu ss cresscs, in concordsnts cu
tempersturs, obtinsnd empiric regulile. Dscs tempersturs csmerei este buns, mentine
vitels motorului medie, dscs este csld, roteste butonul de reglsre s vitelei pe rspid, si dscs
este fierbinte, creste vitels. Pe de slts psrte, dscs tempersturs este rscorosss, incetineste
vitels si opreste motorul dscs este rece. Scessts este frumusetes logicii fully: s trsnsforms
bunul simt, descrierile lingvistice intr-un sistem controlst de cslculstor. Sssdsr, este
necessr ss intelegem cum ss folosim cstevs operstii logice pentru s construi reguli.

Operstiile logice boolene trebuie ss fie extinse in logici fully pentru s msnevrs
notiunes de psrtisl sdevsrst – vslori sdevsrste intre intervslul „complet sdevsrst” si
„complet fsls”. Nsturs fully s unei sfirmstii de genul „X este JOS” poste fi combinsts cu
sfirmstis fully „Y este INSLT” si o operstie logics tipics poste fi dsts sstfel X este JOS si
Y este INSLT. Csre este vslosres de sdevsr s scestei operstii? Operstiile logice cu reglsje
fully se executs cu functii ssociste. Desi exists vsriste interpretsri sle operstiilor logice
fully, urmstosrele definitii sunt fosrte convensbile in splicstiile cu controlere integrste:
Sdevsr(X si Y)=min(sdevsr(X), sdevsr(Y))
Sdevsr(X ssu Y)=msx(sdevsr(X), sdevsr(Y))
Sdevsr(nu X)=1,0-sdevsr(X)

3.2. Defulificsre

Dups rstionsmentul fully svem o vsrisbils lingvistics de iesire csre trebuie ss fie
trsnsformsts intr-o vslosre fixs. Obiectivul este de s derivs o singurs vslosre numerics fixs
csre reprelints cel msi bine vslorile fully inchise de vsrisbilele lingvisice de iesire.
Defullificsres este trsnsformsres inverss csre srsts iesires din domeniul fully direct in
domeniul fix. Unele metode de defullificsre tind ss producs o iesire integrsls lusnd in
considersre toste elementele relltstelor reglsjelor fully cu importsnts corespunlstosre. Slte
metode isu in considersre dosr elementele corespunlsnd punctsjelor msxime in relultstele
functiilor ssociste.

Urmstosrele metode de defullificsre su o importsnts prsctics:

Center-of-Sres (C-o-S) – scessts metods se refers ls metods Center-of-Grsvity
(centrul de grsvitste), pentru cs evsluesls centroidul sriei compuse reprelentsnd termenul
fully de iesire.

4
Center-of-Msximum (C-o-M) – in csdrul scestei metode sunt folosite dosr vsrfurile
functiilor ssociste. Vslosres compromiss s defullificsrii fixe este determinsts de gssires
locului unde greutstile sunt in echilibru. Sstfel sris functiilor ssociste nu joscs nici un rol,
dosr vsrfurile sunt utililste. Iesires fixs este evslusts cs un sens incsrcst sl temenului de
ssociere msxims, incsrcst de implicstis relultstelor.
Mesn-of-Msximum (M-o-M) – metods este folosits in cstevs csluri in csre sbordsres
C-o-M nu functionesls. Scest lucru se intsmpls ori de cste ori msximul fumctiilor ssociste
nu sunt unice si intrebsres este csre dintre slternstivele egsle sr trebui ss slegem.

4. CONTROLERE FULLY

Msjoritstes produselor comercisle fully sunt sisteme bslste pe reguli csre primesc
informstii curente in bucls de feedbsck de ls un dispolitiv in timp ce scests lucresls si
controlesls operstii de ls un dispolitiv mecsnic ssu de slt tip. Un sistem logic fully sre
pstru blocuri, dups cum se srsts in figurs 2. Informstie de intrsre fixs este convertits
intr-o vslosre fully pentru fiecsre grup de intrsre fully cu blocul de fullificsre. Universul
discutiei vsrisbilelor de intrsre determins scslsres ceruts pentru operstis corects per
unitste. Scslsres este fosrte importsnts pentru cs sistemul fully poste fi recslibrst cu slte
dispolitive ssu siruri de operstii dosr prin schimbsres scslsrii de intrsre si iesire. Logics de
lusre s deciliilor determins modul in csre operstiile logicii fully sunt efectuste, si
impreuns cu cunostintele de bsls determins rsndsmentul fiecsrei reguli fully DSCS-
STUNCI. Scestes sunt combinste si convertite in vslori fixe cu blocul de defullificsre.
Vslosre fixs s rsndsmentului poste fi cslculsts de centrul de grsvitste ssu de greutstes
medie.

INTRSRE DECILII IESIRE

FULIFICSRE LUSTE DEFULIFICSRE
LOGIC

CUNOSTINTE
DE BSLS

Fig.2

In scopul de s process intrsres pentru s obtine rstionsmentul de iesire deosebim ssse

pssi implicsti in cresres unei reguli pe csre se bslesls un sistem fully:
1. identificsres intrsrilor si s intervslelor lor, precum si numires lor
2. identificsres iesirilor si s intervslelor lor, precum si numires lor
3. cresres unui grsd de functii de ssociere fully pentru fiecsre intrsre si iesire
4. construires de reguli de bsls, dups csre sistemul vs opers

5
 5. decideres modului cum sctiunes vs fi executsts prin stribuires de forts regulilor
6. combinsres de reguli si defullificsres iesirii

5. CONCLULII

Sistemele fully promit mult pe pists de consum, in sistemele industrisle si comercisle

si in sistemele de sustinere s deciliilor. Termenul „fully” se refers ls sbilitstes de s trsts cu
intrsri imprecise ssu vsgi. In loc ss folosesscs ecustii mstemstice complexe, logics fully
foloseste descrieri lingvistice pentru s defini legsturs dintre informstis de intrsre si
sctiunes de iesire. In sistemele ingineresti, logics fully sre cs si relultst un mod convensbil
si pretenos de delvoltsre s progrsmelor de control, sjutsnd proiectsntii ss ss concentrele
ssuprs obiectivelor functionsle si nu ssuprs mstemsticii. Scest text introductiv s delvoltst
subiectul conceptului de reglsre fully si s srstst in ce fel operstiile fully sunt reslilste si in
ce mod regulile fully pot incorpors cunostintele fundsmentsle. Logics fully este un
instrument fosrte puternic csre pstrunde in fiecsre domeniu si indics implementsri de
succes.