alitor: Adrian Bodnar Redactor: rina Derca Copertis Diana Andzeeseu (dlupsio lucrare fotografica de Mid! Lupsan) Paginare: Dragos Croitory ISBN 978-973-125-106-2 2008, Edinara Universita le Vest supra acestet e i surtrezervate sau partial, pe orice suport, cord scris al edituri este interzish DITDRA UNIVERST 300 Row n DEVESt anor 4 fae 0256 582 Manual de tehnici si abilitati academice editia a doua revazutd si addugitd Zoltan Bogathy Coralia Sulea coordonatori eu Editura Universitit de Vest Timgoara, 2008| f I = a a S Capitol introductiv | xi Despre autori | xix Capitolul 1 Cum sé invatam eficient (ildike Erdei) | 1 1.1. Autodiagnozé privind invagarea | 2 1.2, Stilul de invajare | 5 1.3. Elemente ale unt tr 14, Exemple de programe, strategit de Invajare [17 15. Ghid de pre ning de invagare | ¥ re pentru exarnen | 24 Capitolul 2 Eficientizarea activitiii in mediul academic (Ramona Palos) | 29 2.1 Parcurgerealiteraturi (bibliografiel) de specialitate | 30 2.2. Prepatirea pentru cursur si uarea de notife | 1 2.3, Pregatirea pentru examen si examenul propriu-is | 47 Copitolul 3 Abilitayi academice metacognitive (rina Macsinga) {51 3.1 Tipologiasarcinilor academice si meeanisml plicat al invatat | 52 3.2, Metacognitia ca abilitate academic’ | $3 33. Cincumscrierea sfereiaplicative a problematici ‘metacognitive | 55Capitolul 4 Copitolut 5 Capitolul 6 Capitolut 7 ASST ana ‘Management impulbi de sud (Amolo Merion [58 4.1. Ce presupune management impulli de studs | 60 4.2. Prineipii de baz ale managementulatimpului de sais [62 48, Tehniei de organizare si gestionare a timp de studi | 63 44, abil de utizae eficienta a esurseor de ion | 65 4.5, Hlaborarea enlendaruui de activity siptamanale | 67 4.6, Hecomandar | 69 Instructini pentru realizarea prezentiri la seminar (Coralia Sviea si Catalina Zaborilé) | 7: 5.L Pregitirea presentari | 72 5.2. Pantie prezentarit | 73 53, Recomandarl referitoare la prezentarea orala | 74 55, Material de cuport pent prozentorea orld | 75 54, Cum si rispundetilaintrebar | 75 57. Lista de veriiate | 76 56 Bvaluaren prezentitil la seminar | 76 5.8 Exemplu de prezentare a unui articol saa unei sinteze de articole | 77 Recenzia de carte (Amelio Marian) | 79 6.1 Ce este. recerzie de eatte | 80 62. Stuetura uneivecenzi de carte | 81 63. Payitn redactarea une recent | 85 Cum s8 cite critic un ariel (Florin Sova) 189 7.1, Scopulcitti eitice a unui articl | 90 7.2, Bvaluarea sintticd @ unui articol | 92 tic8 a unui articol | 93 7.4, Cateva cemaret finale privind evaluares unui artical | 98 7. Bvaluarea sasmnatgt ones Capitolul 8 —_-Revizuires literaturii de specialitate (Lourentiu P. Maricutoiv) | 101 6.1. Introducere | 101 £82. Btape in documentarea pentru reviruirea ite de speciaitate | 102 8.3, Sructura luerari | 107 Ghid pentu realizarea unui esev (Coralia Suleg) | 111 9.1, Intraducere in problematicn eseului | 117 19.2. Pas in elaborarea unui eseu | 113 Capitolul 9 Studiul de coz (Amelia Marian, loana Duma, Cétalina Zoborild) | 123 10,1, Studi de caz ca metoda de cercetare gia fn psihologie | 124 10.2, Studi de caz educational (Amelia Marian | 132 10.3. Studiul de eaz elinie (foana Duma) | 45 104. Studitl de eaz organizayional Catalina ail) Copitolul 10 Virga) | 185 Capitolul 11 Cercetarea psihologica (Deli 11.4 Introducere | 186 11.2, Btapele coreetari gt 11.3. Caracteristicile cercetari singitice | 189 11.4, Tipuri de cercetari | 191 11.5. Raportul de cercetare [ 197 sifice [187 Cum se construieste un proiect de cercetare (Delia Virga) | 218 12.1, Cadru general | 214 12.2, Stuctura projectulul de cercetare | 216 12.3, Recomandari generate | 224 Copitolul 12 Raportarea unor cercetiricolitative (Delia Virga) | 225 13.1, Ceeste cercetarea calitativa | 225 Copitolul 13, 132. Raportul cereeteicaltative | 228Capitolul 14 Copitolut 15) Copitolul 16 Capitotut 17 Capitotul 18 Capitolul 19 SS aw Repere generale in elaborarea unei lucrarii de {trina Macsingo) | 233 14.1. Prineipié de star | 234 142, StructuraIucrari de licenga | 236 Susfinerea lucrari de licenté si a disertatiei (Mona Vintilé i Delia Virga) | 249 15.1, Relatia profesor-student in comtextul pregatici Iucraril de licengs f disertayie | 249 15.2, Sustinerea lucrari de licenga | 252 15,3, Elaborarea si sustinerea disertayei | Realizerea si prozentarea unei lverdri la o manifestare stiinfificé (Mona Vintila) | 255 16.1. Rezumate pentru un congres | 255 16.2. Tipuri de prezentaei | 261 Linii directoare pentru activitatea in grup (lldike Erdei si Coralia Sulea) | 271 17 Activitatea grupului | 272 172, Stadille dezvoltariigrupului | 273 Menagementul activitatilor academice in grup (Rodica Pantelie si Andreea lonescu) | 267 18.1 Introducese in problematica acivitagl In grup | 208 16.2 Principit de baza ale organizari activitayi in grup de care profesor | 291 18.3. Aspecte ale desfasurarii muncil in grup din puncte de vedere a studentului | 298 Cum se pregateste si destégoaré un atelier {loana Dumo si Andreea lonescu) | 313 19.1. Hape de Iuerw in pregatirea si desfasurarea uni atelier | 314 Capitolul 20 Strategii de pregatire pentru objinerea unei burse de studi in strainatate (Adina Dumitru) | 339 20.1, Unde eautam? | 336, 202, Documentarea | 338, 20.3, Pregatirea documentelor necesare | 339 204. Crteri de selectie ale candlidasitor | 343 20.5, Strategii prealabile de obinere a informagilor | 345 Copitolul 21 Managementul proiectelor (Corine lin) | $17 21.1. mntroducere | 348 21.2, Ge este un proieet? De ce aver nevoie de proiecte? | 349 21.3, Flaborarea protectelor | 352 21.4. Lectile experientei | 356 Bibliografie | 286 Anexa 1 Standarde internationale de redactare $i citare | 369, Anexo 2 Standardele etice in cercetarea psihologica | 375 Anexo 3 Exemplu de citire crticé @ unui articol | 381 ‘Anexa 4 Cerere de finanjare pentru proiect de cercetare exploratorie | 397Capitol intreductiv la edigi Cartile, ta fel ca oamenii, au soarta tor. Acum, cand cltif edipia a doua, revizuira $1 adaugica a Manualului de tehnici si ability! academice, tmi face o deosebita placere sd rememores istoria acestel cary. In 2002 am fost invitat de Universitatea din Maastricht sa particip fa un schimb de experienia legat de tehnicile si metodele de prediare in universitaji, care valorizeaza experiengele si dinamica gyii- ‘Puli, Am fost foarte inspirat sian trimis in locul meu (ar acoperindu-le costurile integral dintr-un grant pe care t conduceam in momentul respectiv) patru colege tinere: Corina Nin, Coralia Sulea, Catalina Zaborita si Amelia Marian, S-au intors entuziasmate de filozofia si tehnica PBL (Problem Based Learning) si nu au scapat nici un pri- ej sa impartageasea ceva ce au vazut Ta Maastricht’ aie organizat workshopuri si traininguri cu tof colegit Catedrei de Psihologie, iar trei ani consecutiv au pregatit im cacirulscolilor de vard tutor (coordonatori ai grupuritor de studiu) si au prezentat probleme (untiatea de baza pe care se edificd acest sistem). Pentru a valorifica roar aceasta experienta am inclus in planul de invajamant disciplina Introducere in PBL. iar echipa a cégtigat un grant CNCSIS care a permis continuarea cercetri Introducere in PBL nu a fost singura disciplina nowd inclusa in planurile de tnudjamant. Pot aminti din aceeasi categorie, si alte discipline, precum Abilitatile psihologice {$i Laboratorul de comunicare. Asa cum carjile au soarta lor, gi planurite de tnvaydmént de la speciatizarea psiholo sie au aver soarta lor, dar despre acest subiect vot discuta, ‘mai pe larg, cu alt prilej. Dupa doi ani, disciplina Grant ne. 8 ead ENCSIS. A 2005, 2006, cu ttl Boluare sf dezvotiarea resurselor wane in veerea Integrin spi! european a iwadntud superior prin doyplementarea sistemas Probe ‘Based Learning (PLB), la specializareapsitologe director de grant prof. un. dt. Anca NiunteanIntroducere in PBL a fost inclusa in disciplina Tehmici si abilitai academice, pentru care era nevoie de un manual, ‘Manualal de tehnici si abilitaqi academice a fose ripa- rit in 500 de exemplare. Spre marea noastra bucurie, tira- jul s-a epuizat rapid, iar titlul a fost retiparit de trei ori si ‘a vdndut nu doar studentilor nostri, ci $i altor cititori, editorul precizandu-ne ca este una dintre cele mai bine vdndute carpi ale editurii, Chiar daca, intre timp, membrii catedrei au publicat multe carti de autor si alte manuale, trebuie sa recunoastem c& cea mai céutata carte este ‘Manualul de tehnici si abilitagi academice Acest volum, rezultatul muncii si activitaqii profesio~ nale a unei echipe tinere de cadre didactice de la Catedra de Psihologie din Timisoara, reprezinta un pas inainte in direcjia stabilita a specializalrii noastre, ovientata pe psiho- logia aplicata. Aceasta orientare s-a dezvoltat in directia cultindrit, transmiterii siformarii unor cunostinge st abili- rari care sunt cerute pe piata fortei de munca. In acest sens, idealul nostru este formarea unui absolvent bine pregatit din punet de vedere teoretic, care sé cunoasca atat perspec- tivele clasice de abordare, cAt si cele mai recente cercetari in domeniu, publicate in diverse jurnale de specialitate. Considerdm cd este extrem de important ca studenjii si absolvensii nostri sa fie bine pregarigi in ceea ce priveste abilitagile pe care le vor pune in valoare in practica lor pro- {fesionala, Aceasta strategie este sustinutd de schimbarea realizatd la nivelul societajit si de ceringele ei faja de ‘mediul universitar, Este vorba despre nevoia de a integra absolvengi care pot pune in practica si in valoare cunostin- te profesionale si abilitaqi care pot fi accesate irnediar, de la inceputul activitapii profesionale. In aceeasi masura incer- ‘cant sat transmitem studengilor nostri valorile Catedrei de Psihologie: competenta si profesionalism, spirit de echipa, loialitate, respect si incredere, precum si promovarea unei diversinafi teoretice si metodologice — toute acestea find orientate spre realism $i eficienya social. Datorita atenfiel deosebite acordate psihoiogiei apli- cate si demersurilor realizate in activitatea didactica de transmitere a informatiilor side formare a abititagilor pro- {fesionale, am reevaluat modalitatea de realtzare a semita. avrol ngrnoavery rillor. Accensul a fost pus ntr-o mai mare masurd pe realt zarea de aplicafit, exercijli structurate, pe metode care imbind fntr-o maniera eficienta procesarea informayiilor de specialitate cu aspectul formati si cresterea implicarit studengilor in procesul de invaare. Ta inceputul anu universitar 2003-2004 a fost con cepur si implementat modulul initial de practic pentru ‘anul Lcarea pornit de la nevoia de ginitiere a studensilor” ‘ned din primete zile ale anului (moduli intensiv chiar @ {fost realizat in 2 si 3 octombrie!) cand 12 echipe de studen si 12 coordonatori au realizat un progran: structurat pe ‘exeritii de auto- sf intercunoastere, analiza asteptarior $i temerilor studentilor ,boboc', analiza si diseutarea princi palelor domenit ale psihologiet, aprecierea strategict Catecirei de Psihologie de la Timiyoara, a structurié cate drei, facultagi si universitari, a »regulilor de baza ete. In tiuda numéralui mare, studengii cu care a trebuit sa Iucram s-au implicat in activitayite propuse, iar aceast modalitate de initiere a bobocitor a fost apreciata inclust de studengit din anit mai mari — care ant spus edt S-ar inscrie in anulinidi pentru a parcurge acest modul —, pre- cum side alte catedre Jn urma aplicérit principitlor Dectarariei de ta Bologna, invayamantul romanesc trece prin schimbari deosebite, printre care transformarea invagamantulel Superior in inuajdrmént de masa. Asfel, la specializarea pathologie din cadrul Universitarait de Vest din Timisoara trerescut numdril de student de la 60 ta 200, s-a renwnae Ia examenele de admitere, s-a schimbat componenta gr puritor de seudengi, tar accentul s-a mutat de pe eursuri pe eminari. Cu toate acestea, noi nu renuunjann la exigenvele tatixtive, sau, cum obisnuiese s@ spun: wchiar dace am ridicat bariera la intrare, nu cobordtstacheta exigentelor pe pareurs". Revenind la instrumentele pe care te folosim tn demersul nostru didactic, aducem in discusie insporianse tunul asfel de Manwal de tehnici si ability! academice Titecarealizdrii unui asfel de material, care irnplie efor tur st documenta susfinute, este motivatd de nevota oftririi unor repere si standarde in directia redactariti lucrari- lor stiingifice de cativae. Acest manual dezvolta, tntr-o forma acadernicd, prin: cipiile strategice care au fost conturate cu eeva timp in urma, asa cum aminieam anterior. Structura capitolelor ‘este astfel conceputd tacat sit permita punerea in evident a aplicabititagit informayiilor presentare. Asifel, fiecare capltol prezinia o definire a tipului de luctare prezentat si aplicabilitatea ei la diferite discipline save domenil ale psihologiei, pasii recomandati a fi respec- safi inaintea redactani efective, tehnici care pot fi folosite, precum si exemplificar Studengi vin la universitate sa inveje. Uneori le oferim prea riulte informagiiin loc sa le spunem cum sale uilize- ze, In materialul inelus tm acest manual, ltdiko Erdei yi Ramona Palos le prezintd cititarilor principii ale invaparit eficiente, precum si modalitati de eficientizare a inudarii in mediul academic, Aparent, invdyarea ne ia prea moult timp, Trina Macsinga ofera in capitolul prezentat 0 per- spectiva interesania azupra tipurilor de sarcini academice si silurilor de invdgare implicate. Trebuie de asemenea sa Iam in considerare japtul e@, dvi nu stim sd stabilim prioritayi, daca nu urmarim succesiunea actiuniior sé importanga acesiora pentru noi, consecingele pot diminua eficienja noastra. Amelia Marian ne prezinta anumite sirategi si principil referitoare la managementul timpului i planificarea activitéilor de studi Una dintre principalele modalitafi de evaluare a stu- dentilor la seminarii este realizarea de prezentari. Coralia Sulea si Catalina Zabcrila prezinta repere importante pen- tru realizarea unei prezentari academice, pornind de la ;pregatirea si prelucrarea materialului academic pana ta forma de prezentare $interactiunea cu auditoriul In sfera analizes diferitelor materiale bibliograjice, Amelia Marian expune modatitatea de realizare a unet recencii, structura si aspectele principale care trebuie luate In considderare in realizarea unui astfel de demers. Pentru ed in acttitatea academicd realizarea sarcini- Jor de inodgare reprezinia activitatea central, este de ase ‘menea importanta forma acestor produse si respectarea standardelor internayionale. Florin Sava, in material! sau referitor la ctirea critica a unui articol, oferé careva moda tinati de evaluare gi de analiza a articolelor de cercetare pentru o prelucrare st infelegere cficienta si critica a infor~ mmatiilor prezentate in jurnalele de specialitate. Laurentiu P. Maricufoiu abordeaza revizuirea litera turié de specialitate si prelucrarea informapilor din diferi- te surse, precum si aplicabilitatea acestei tehnici pentra diferite lucrari academice, teoretice si practice. ‘Una dintre modalitafite de evaluare a activiragit stu denilor este reprezentatd de redactarea unui eseu. Deseori ie face conftzia Intre eseu si referat, se omitecitarea Surse lor bibliografice, iar coutriburia proprie e fie absent, fie ‘exclusiva. Coralia Sulea prezintd in acest manual un ghid tuil pentru realizarea unui eseu academic, precum si crite riile de evaluare a acestuia. ‘Studiul de caz ea metoda de cercetare side invégare in psihologie este precentat tn functie de cele trei domentl principale de aplicare a acestuia. Astfel, Joana Duma des rie caractersticile studiulul de eaz clinic, avantajole #8 limitele aplicdvii metodei in acest damenivs, precium yi ela pele realizarii, Catdlina Zaborita prezinta etapele de elabo~ rare a unui studiu de caz in domeniul organizayional, lar “Amelia Marian explica planificarea unui studive de caz in domeniul educational. “Avand in vedere faptul cd preocuparite referitoare la cercetare constituie 0 componenta in formarea academict, jar tn domeniul practicii psihologice reprezinta o dirsen- siune fundamentala pentru dezvoltarea profesionala, Delia Virgd expune pasii, dar si modattratea de realizarea ‘a unei cercetari stiinsifice, a unui proiect de cercerare sia raportului de cercetare. De asemenea, de 0 important ldeosebita este si capitolul aceleasi auroure, refritor la cer cetarile calitative Irina Macsinga prezinid, In alt capitol, principatele repere pentru elaborarea lucrarti de licensa, pornind de Ta ideea lucrdrii, construirea planului de lucru, prelucrarea informagiilor eoretice, practice si metodologice, subliniindcriterlile si aspectele esengiale pentru realizarea unei lucrari ce respectd standardele academice necesare. Deoarece aceste cercetari nu ramdn intre copertele dosaretor personale, ci sunt valorificate prin prezentarea ta licenja sau la diferite manifestar stitnifice, pe lange rigu- rozitatea stirgified, este foarte importanta modatitatea de prezentare a acestor rezultate. In acest sens, Mona Vintila dezuiluie principalele criterii care trebuie respectate in realizarea unui rezumat penire o lucrare ce urnenza a fi prezentata la o manifestare stingificd najionala sau inter- nnationala, tipurile de prezentari care pot fi foloste si face precizari referitoare la modaliratea de realizarea a acesto Aceste aspecte legate de cercetare sunt susfinute tn und masurd de colaborarea dintre student sau masterand si cadvul didactic coordonator, iar unul dintre cele mat Jmportante contexte de prezentare a unei cercetar siinpifi- ceeste sustinerea Incrari de licensa sau a celei de disertagie. ‘Mona Vintila si Delia Virga prezinta importanga relatiei profesor-student in consextul scrierit lucrarit, precum st aspecte referitoare la sustinerea lucrarit de lcenga st dizer- tatie Deoarece o parte semnificativa a cercetarilor si proiee- telor implica munca in echipa, este foarte important sa stim ce putem face atunci cand aver rotut de coordonatori Sau de membri ai grupului de lucra Coralia Sutea si diko Erdei descriu lintile directoare pentru activitatea in grup, stadiile decvoltarii unui grup, precum si o serie de tehnici practice care pot flaplicate in diferite momente. in spirjinul ideii mengionate mai sus a fost conceput capitolul Managemensul activitajilor academice in grup, de catre Rodica Pantelie si Andreea lonescu, seefiune care ‘prezinta modalitapi concrete de vatorficare a muncié de ‘grup in cadrul activitayit specifice de seminar Joana Duma i Andreea lonescu ne prezintd repere importante pensru organizarea unui atelier (workshop), tip de activitate tot mai frecvent insdnit in cadrul confe- rinjelor $i altor manifestari academice similare sau de alsa natura. Mobititarea studentilor devine o preocupare din ce in ‘ce mai importanta atat pentru studenti, cft si pentru tcaddrele didactice care it indruma. Adina Dumitru me pre- Zinta strategié de pregatire pentru obinerea wnei burse de studi in strainavate ‘Conceperea si depunerea proiectelor pentru finantare reprezinia 0 activitate extrem de importanta ardt pentru persoanele din mediul universitar, cat si pentru practl tieni, Corina iin ne arata pasit unui proiect $i ne oferd informarii legate de redactarea si realizarea parzilor aces tula, tn concordanga cu siandardele specificate in general In cadrul proiectelor. Revenind la importanga proiectelor academice, Florin ‘Sava prezinta in anexa manualului osintezd a reperelor in directa redactaril unui material sia ctayi corespunzatod trea surselor bibliografice. In afara criveriilor $1 aspectelor tehnice implicate in realizarea unei cercetdri, sunt impor tante standardele de etied ce trebiie respectate, In avest ‘ens, Ioana Duma ne explica adaptarea unel sinteze care se referd la principle tice si deonsologice ale profestunti de psiholog sila cee ale cercetduorulut, pentru reulsarea une cercetari ce respecta participantil la studit Toate aveste rehnici gi metode precentate mu se Fezt- ‘ma doar la perioada academica a studentului, ci sila act pitatea psihologului practician: baza acestor tehnici este ppusd in periaada predominant academica, iar ulterior th hictle devin instrumente de baza in activitatea practic. ‘Deoarece in Romania nu exist o asifel de colectie de ‘materiale, considera extrem de importanta realizarea &, tpanivalul find foarte url atatstudenfitor de ta specializa- tea Psihologie, cat si celor din alte domenii socio-twnants- te, preci si cadrelor didactice si practicienilor care vizea 2 valorificarea stiinifica a activity lor profesionale. ‘Desi in diverse lucrdri de specialitate au apart infor imajit referitoare ta realizarea nor (ucrari academice tnito publicarie din Romania nu cuprinde o pateta arate Complexa precum cea prezentata in acest manual, ‘Dorim sa precizdm c& materialele realizate de ment brit Catedhei de Psihologie au fost in mare parte deja folosite in activitatea cu student si au fost validate si ajustate in funcrie de rularea acestora. Cea de-a doua editie aduce In plus fata de prima 9 capitole cu tot atatea teme, conti- nuand druniul deschis de prima ediie si completand-o cu nol materiale care vin In intampinarea nevoilor studengi- lor, cadrelor dlidactice si practicienilor, dar si altor catego. vii interesate de activitd}i academice sau conexe acestora. Editia a doua a manualului se bazeaza pe o bibliogra: {fie recenté, respectand standardele si ceringele internatio- nnale referitoare la realizarea si redactarea lucraritor stitn: pifice in domeniul psthologie:. Manuatul este conceput si redactat de membrii Catedrei de Psihologie cu experienta didactica si de cercetare in diverse domenii ale psihologiei. ‘Asa cum il preziata i titlu! manualului, tehnici gi abilitagi academice, materialul este fundamentat pe doud dimensiunt: una a prezentarii standardelor de realizare a materialelor academice, tehnicilor care pot fi adoprate in functie de specificul lucrarii ce se doreste a fi realizata, ‘exemplelor si pasilor necesari, iar alta, a tehnicilor care pot {fi folosite pentru decioltarea unor abilitagi, de exemplu pentru o mai buna organizare a timpului, pentru invdfare eficienta sau pentru realizarea unei activitagi in cadrut unui grup. Suntem constienti de limitele acestui manual, dar credem cd va fila fel de bine prinsit ca prima editie si astep- kim reactiile i sugestitle dumneavoastra pentru ediia urmatoare, Prof. univ. dr. Zoltan Bogathy ‘Timisoara martie 2008 Zoltén Bogsthy este profesor doctor la Catedra de Psihologie din cadrul Facultatit de Soctologie 5 Psthologie a Universitagi de Vest din Timigoara, director al Centeului de Studi si Cercetari Psihologice Timisoara siredactor-sef al ,Revistet de psihologie aplicata”. Zoltan Bogathy valori- fic’ in activitatea de educare a generatillor de psihologi experienta practica a celor 25 de ani de conducere @ Laboratorului de Psihologie din cadrul Combinatului Siderurgic Resita, singunul laborator uzinel de psihologie, care func\ioneazi fara intrerupere din 1968 pana in pre- zent si la a carui constructie si consolidare @ contribuit Aceastd experienta este certficata si de caltatea de expert recunoseut de EAWOP (European Association on Work and Organizational Psychology), facand parte din echipa Late a monitorizat modul in care se pred psihologia ‘muncil 1 organizationalé in universitatile europene. Detine competente recunoscute In domeniul manage- ‘mentului projectelor, find directorul a doua grantuti uni- versitare finangate de Banca Mondiala si CNFIS/CNCSIS, si este certificat ca expert evaluator CNCSIS si LEONAR- DO. Conduce o firma de consultant’ in domeniul mana- gementului resurselor umane. A publicat peste 70 de stu- aii i articole in reviste de specialitate sau in volume colec- tive, Dintre Iucratile publicate, amintim: Indrepiarul pst- hologului industrial (1975), Negoclerea in organizapii (1999), Psihologie Organizationaia (2002), Introducere in psihologia muncii 2002), Conflictete in organizaytt (2002), Manual de tehnici si abilitati academice (co-coord.) (2004), Manual de psihologia muneit st organizasionala {coord.) (2004) si Manat de tehnici si metode in psiholo gia muneit si organizationla (coord) (2007). Preocupsti academice gi de cercetare: cultura organizational, inter~ culturalitale organizationala, competenta si eficienta inOE Se eG AAAS organizati,eficient@ manageriala, comportament organi- zational in organizayile mixt. E-mail: zbogathy@socio.wvt.ro Yoana Duma este psiholog clinician principal si psihotera. peut acreditat de Colegiul Psihologilor acreditat Analist Tranzactional Certificat (CTA-psihotera- pie) de catre Asociatia Europeana de Analiza Tranzactio- nala (EATA) gi a finalizat un curs de bazit in domeniul tehnicilor de relaxare, hipnozei clinice si psthoterapiei ericksoniene. Domeniile sale de interes sunt psihodiag- nosticul clinic, psihopatologia si psihoterapia. A publicat mai multe articole in reviste de specialitate si cursul Telinici de relaxare — curs yi aplicayii pentru studengié in psihologie (2001). In prezent isi desfagoara activitatea de psiholog clinician si psihoterapeut in cadrul cabinetului individual de psthologie. E-mail: joana_a_duma@yahoo.com Adina Dumitru este asistent universitar la Catedra de Psihologie a Facultatii de Sociologie si Psihologie din Universitatea de Vest Timisoara, si doctorand al Universitatii din Santiago de Compostela, Spania Domeniile sale de interes sunt psihologia politica, psiho- logia environmentala, analiza wanzactionala si justitia tranzitional. In prezent este titular al seminariilor de Introducere in psihologia sociala, Experienta sa profesio: nal include stagii de cercetare in Mexic si Spania si 0 bursa Fulbright in Statele Unite, unde a obginut gi ttlul de ‘Master in psihologie politicd, A lucrat ca asistent editorial la revista ,French Politics’, in Statcle Unite, si este mem bru al Grupului de Cereetare privind relatia Oamen' Medity al Universtatii din A Corufta, Spania. In prezent urmeaza un curs de formare in domeniul analizei tranzac- tional. E-mail: adina dumiteu@gmail.com Ildik6 Erdei este lector universitar asociat la Catedra de Psihologie din cadrul Facultaqii de Sociologie i Psihologie EEDA EE ST: a Universitagii de Vest din Timigoara si dectorand la Universitatea din Szeged. Este titular al cursurilor de con- siliere gcolara gi de consiliere privind cariera. Interesul sau in domentul cercetarii este orientat spre studiul dinamicti de grup. fiind i realizatoarea unui curs pe aceasta temati- cc la nivel de studii masterale. A publicat mai multe arti cole in reviste de specialitate, in Manual de psihologia ‘muncit $1 organizazionald (2004) sin Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala (2007) Domenii de interes: dinamica de grup, cultura organiza- ionala a scolilor, consilierea privind cariera, E-mail: erdeif70@yahoo.com Corina Hlin este conferentiar universitar doctor la Catedra de Psihologie din cadrul Facultayii de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara, doctor in psihologie al Universitat .Al. [. Cuza” din Tasi, Este titula- 1a cursurilor Psihologie sociala aplicata, Psihologie eco- nomica si Psihologie environmentala la specializarea Psihologie 3i a cursutilor Schimbare gi dezvoltare argani- zationali, respectiv Managementul proiectelor, in cadrul programelor masterale, Coordonatoare a Grupulut de Studii si Cercetari privind Relayia Oameni-Environment din cadrul Centrului de Studit gi Cercetari Psihologice din Timisoara, membra a International Association for People: Environment Studies, Corina Tlin este autoarea pri- mului Curs de Psihologie environmentala din Romania. [Are experienta de peste 12 ani ca trainer centrat pe dina: mica grupului, dezvoliarea abilitatilor de leadership si construirea de echipe performante, fiind implicata in peste 15 proiecte de cercetare si interventie, Este expert CNCSIS din 2006, A publicat peste 35 de Iucrari in reviste de specialitate sau in cadrul unor volume colective, prin- tre care: Manual de psihologia muncti si organizarionala si Manual de rehnict si merode in psihologia muncii si organizationala, ambele coordonate de profesorul Zolcén Bogithy si publicate la Editura Polirom, asi in 2004 si 2007. Este coautoare a Manualului de psihologie social aplicara, alaituri de Stefan Boncu si Coralia Sulea (BdituraNUTONE LATTACADEMICE Universitatii de Vest, Timisoara, 2007, retiparit in 2008). A publicat in calitate de autor unic carte: Sehimbdirile orga- nizayionale si perceptia lor psihosociala (Editura Universitafii de Vest, Timigoara, 2008) $i Orasu! — studi de psihologie environmentald (Editura Institutului European, lagi, 2008). Corina Ilin este membra in comite- ‘ul editorial al ,Bulletin of People-Environment Studies", eda Timisoara, coordonatorul redactiei Timis @ .Revistei de management educational IRMED" gi vicepresedinta Centrului Euroregional de Psihologie Aplicata din imisoara, E-mail: cilin@socio,uvi.re ‘tor asociat la Revista de psihologie aplicaté” din Andreea Ioneseu este asistent universitar la Catedra de Psihologie a Facultati de Sociologie si Psihologie din Universitatea de Vest, Timisoara si doctorand in psiholo- gia sinavagit la Universitatea ,AL 1. Cuza”, las, Domenie ale de interes sunt psihologia dezvoltarti (in. special pesioada ys iranspersonala, psihologia environmentald st psihotera- pia, In prezent urmeat’ un curs de formare in domeniul analizei tranzactionale sub egica Asociatiei Europene de Anali2a Tranzactionala (EATA), lucrand ca psihoterapeut sub supervizare. Membr @ Organizajiei Lamaze International, Andree: Fonescu a finalizat un curs de for- inate gi activeazs ca educator prenatal certificat Lamaze. Este titulara disciplinelor Psihologia varstelor T si Mh, Psihologia creativitii gi Psthologie transpersonala. A publicat articole in ,Revista de psihologie aplicata” (2003), _Psihologla astazi” (vel. IH, 2003), ,.L.ueréri de psihotogie aplicata” (2003) sia fost implicat’ in proiecte de cerceta- E-mail: andreeaio@yahoo.com natals), psihologia ercativitatii, psthologia Irina Macsinga este conferentiar la Pacultatea de Sociologie gi Psihologie a Universitayii de Vest din Timisoara (Catedra de Psihologie), in prezent titular al disciplinelor Psihologia personalitayi, Evaluarea persona- vais Aitaqii si Psihologie cognitiva. Interesele sale stiintifice converg citre metode calitative in evaluarea personslita tii, aplicagile psilologiei cognitive in stiintele ecucayiel si psihologia diferentiali, Este coordonator al Departamen- tului de Cercetare din cadrul Centrului de Consiliere Psihologicd 1 Orientare in Cariera (CCPOC) al Univer sitatii de Vest din Timisoara gi coordonator al Cercului de Cercetairi ale studentilor in Psihologie din cadrul aceleiasi Anstitutii (2000-2004). A proiectat si coordonat programul de identificare i analizA a nevoilor de adaptare ale stu- dentilor din anul Ila mediul academic, actiunea concreti- zandu-se intr-un studiu (The Applicative Potential of Repertory Grid concerning Exploratory Research Studies in Fducational Environmend publicat in revista Brain, ‘ognition, Behavior”, Cluj-Napoca, 2008 (indexata BSCO, domeniul stiinfe sociale — coautor Lawrentint Maricutoiu). A participat la a doua Conferinta European’ privind adaptarea studentilor din anul 11a mediul univer. sitar (Gotteborg, Suedia, 2007), cu studiul A sereening af a necessary needs and competencies for the university first ‘year induction (coautori Ramona Palos, Hdiky Esdei 3 Soralia Sulea) ‘mail: irimacsi@yahou.com ‘Amelia Marian este asistent universitar fa Catedra de Psihologie a Facultagii de Sociologie si Psihologie din Universitatea de Vest, Timisoara gi doctorand al Universitajii ,Al. L Cuza” din Iasi, Domentile de interes sunt psihologia generali si psihologia comunitari. A publicat mai multe articole in reviste de specialitate gf. prezent este titularul seminariilor de Psthologie generale E-mail: amarian@socio.uvt.ro Laurentiu P. Maricujoiu este asistent la Catedra de Psihologie a Facultayii de Sociologie si Psiholo Universitatea de Vest, Timigoara. Din 2006 este doct la Universitaqii -Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Sustir seminariile de Psthologia personalitatit, Testarea psiolo- gica 1, Psihologie politica si Analiza superioara a datelor, A* WASUSL BEREUSIEI STAM) ACADEMIC) fost implicat in mai multe proiecte de cercetare cu finan- {are nationali si intermayionala. Domenii de interes: de2- voltarea organizationald, interactiunea om-calculator, metodologia cercetail, Email: Imaricutoiu@socio.uvt.r0 Ramona Palos este lector doctor la Catedra de Psihologie a Facultaqii de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara, Domeniile sale de interes sunt educé fia adultilor, psihologia educatiei, psihologia muncii. A Publicar articole in reviste de specialitace si In volume colective, in domeniul educatiei adultilor (invacare la var- sta adulea, formare si dezvoltare profestonala), psihologie! educatiei si psihologiei muncii, Este auror al lucrarilor Invatarea ta varsta adult (Editura Didactica st Pedagogica, 2007) si Teorii ale invagarit st implicatiile lor educarionale (Editura Universitaui de Vest, 2007), coautor al volumelor Manual de psthologia muncii $1 organizaqio. nala” (coord. Zoltin Bogathy, Editura Polirom, 2004) st Manual de telnici si metode in psihologia muncti si orga: nizationaia (coord. Zoltan Bogathy, Editura Polirom 2007), coorcionator al lucrarit Educapia Aduljtlor. Baze teo: retice si repere practice (alaturl de Simina Sava si Dorel Ungureanu, Editura Polirom, 2007). In prezent este titula- rul cursurilor de Psihologia invajarii, Managementul resurselor umane (studii masterale) si al laboratorului de Abilitaqi psihologice. F nail: tamona_palos@yahoo.com Rodica Pantelie este lector universitar la Catedra de Psihologie a Facultatii de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara, si doctorand in gtiin- {ele educatiei la Universitatea Bucuresti, Domeniile sale de interes sunt psihanatiza, psihologia clinica, psihoparo- logia si psihoterapia copilului si adolescentului, Urmeaza tun curs de formare tn Psihanaliza si psihoterapia copilulut si adolescentului, organizat de Fundatia ,Generatia" Bucuresti (Centr de Formare tn Psihanaliza Copilului gi Adolescentului), fn prezent, este Ctular al cursului de Testare psihologica 1: evaluarea mecanismelor cognitive sial seminariilor de Psihologia sinacati si Psihanaliza. A publicat mai multe articole in reviste de specialitate, 2 participat cu lucrari la mai multe conferinge nationale si internationale si a publicat cursurile Tehnici proiective (teme de seminar) (2001) si Psthologia clinica a copitulut (2008). E-mail: pansper2000@yahoo.com Florin Alin Sava este conferentiar universitar si sett Catedrei de Psihologie din cadrul Facultatii de Soctologie 51 Psihologie, Universitatea de Vest, Timisoara. A absolvit studtile doctorale si postdoctorale 1a Universitatea Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar studile de licenta si master, la Universitatea de Vest din Timisoara. In cei zece ani de activitate academicd a castigat sapte granturi si contraete de cercetare, a publicat patru cary, treiarticole ISI (ca prim autor), a coordonat dezvoltarea Inventarului de Petsonalitate DECAS gi este coautor al PowerStaTim, tun program statistic de analizi a puterti statisice §! a rmarimiiefectului, De asemenea, a fost visiting professor la Universitayile din Nijmegen (Olanda) si Porto (Portugaia) sia beneficiat de mai multe stagli de perfectionare profe sionaa de scurta durata in SUA, Spania gi Franta, Ince pind cu anul 2004 a fost ales membru in Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din Romania, jar din 2008 este implicat activ ca evaluator CNCSIS. Domeniile sale de interes si competenga sunt metodoiogia cercetarit si analiza datelor, psihologia muni, psthologia persone- litag sl cognitia sociala E-mail: afsava@socio.uve-ro Coralia Sulea este lector la Catedra de Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara si doctorand la Universitater ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu 0 tema de cercetare ce vizeaza analiza comportamentelor contra~ productive din organizayii. Urmeazé un curs de formare tn domeniul analizei tranzacyionale, organizat sub egida Asociaiei Europene de Analiza Tranzactionala (EATDomeniile sale de inte:es sunt psthologia sociala aplicata, psihologia organizasionala si psihologia religiei. A coordo- hat impreuna cu prof. dr. Zoltin Bogathy, in 2004, prima editie a Manualului de tehunici si abilitayi academice sieste coautor, alituri de conf. dr. Stefan Boncu gi conf. dr. Corina flin, al Manualului de psihologie sociala aplicata 2007). -mail: csulea@socio.uvt.ro Mona Vintila este conferentiar la Catedra de Psihologie a Facultatii de Sociologie si Psthologie din Universitatea de Vest, Timisoara, Domeniile sale de interes sunt psihologia sandtatii, psihosexologia, terapia de familie. A publicat urmatoatele carti: Adolescenta sau caderea in lume (1998), Compendin de neuropsinologie si neurocibernetica (2000), ajunsé la a IIl-a editie, Igiena si sanarate mentala (2001), favand de asemenen dou& editii, Compendiu de Neuropsihologie (2007), Compendiu de neuropsihologie clinica $i psihofarmacologie aplicatit (2007), Cum sa elabo- ram o lucrare de licenya? Orientari teoretice si metodologi- ce cu exemple din psihologia sdnatayii si psihosexologie (2008). Mona Vintila a publicat peste 50 de articole gi sw dii in reviste si volume colective romanesti, peste 10, in volume si reviste internationale, si 4 articole, in reviste cotate ISI. A participat cu lucrari stiingifice la 21 de confe- rine europene si mondiale, avand gi lucrari premiate Ja aceste conferinge. Este profesor invitat al Universitagii din Cassino, italia, Este membra a Asociatiei Psihologilor din Roménia, a Asociaties Europene de Psihologia Samatarii, a Asociatiei Europene de Terapie Familial, a Asociatiilor de Medicina Perinatal Europeana si Mondiala si a Asociatiel Comenius. Este inclusa in prima editie a volumului Who's Who in Romania Medical. E-mail: mona.vintila@socio.uvt.r0 Delia Virga este conferentiar la Catedra de Psihologie a Facultatii de Sociologie si Psihologie din Universitatea de Vest, Timisoara, $i dostor in psihologie organizational la Universitatea ,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Sustine cursuri de psihologie experimentala gi psihologie organi- i i zaionala. Interesele de cercetare se inscriu in sfera diag- hhozel organizationale, start de bine in organizati si pro~ bplematicii deciziei in organtzatit. A publica mai multe art- cole in reviste de specialitate sau in volume colective si este coautor al volumelor Provocdrile managemencului: Puterea 1 conflict (1998), Curs de stasistica aplicata in stingele Sociale, vol. Il (1899) $i Ghid practic de psihologie experi rmentaia (2000). A publicat o serie de capitole in Manual de psikologia munci i organizajionala 2004), Manual de teh~ nici si metode in psihologia muncit si organizational 2007} si este autoarea carilor Psihologia experimentaia — de la teorie la practicd (2004) si Decizi si schimbare organ Zationala (2007), Ace experient de consultant in rmanage- mental resurselor umane, find psiholog principal cu crept de libera practica in domeniul psihologiei niuncii si al ser~ ‘icilor psthologice din domeniu organizational, Este mem bru al Asociatiet Psihologior din Romania (APR), al Asociatiei Psihologilor Industriali-Organizationali_ din Romania (APIO) si membru al EAWOP, Asociatia Europeans de Psihologia Muncit gi Organizationala E-mail: dvirga@socio.wvt.r0 Catalina Andreea Zaboril& este lector universivar la Catedra de Psihologie din eadrul Facultayii de Sociologie 4 Psihologie a Universtati de Vest din Timisoara si doc: forand in Psihoiogie Ia Universitatea .Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Interesele sale in domeniul cercerari sunt orientate spre investigarea dinamicit rispunsutlor exo {ionale ale indivizitor in grapur st organizagi. In prezent turmeazi\ un cuts de formaze in domeniul anaizel tronzac- tionale, organizat sub egida Asociatiei Europene de Analiza Tranzactionali (EATA) E-mail: ceaborila@socio.uvt.r0Capitolul CUM SA iINVATAM EFICIENT Hdik6 Erdei Cuprinsul capitolulvi 1.1, Autodiagnoza privind invagarea 1.2, Still de invayare 1.2.1, Clasificarea stilurilor de invaqare 1.2.2. dentificarea stilurlor de tnvagare 1.3, Elemente ale unui trainig de mvatare 1.3.1, Flapele invaarit 1.3.2, Regullle generale ale tnvatasiieficiente 3, Conditile optime ale invatari eficiente 1.3.4, Strategti de invajare 1.35. Tulburati ale procesului de invacare 1.4, Exemple de programe, strategii de invagare 14.1, Strategia PORST 1.4.2. Programul CoRT 1.5, Ghid de pregatire pentru examen Obiective: La finalul acestui capitol cititorii vor fin mast + Realizeze 0 autodiagnoza cu privire la obiceiurile proprii de invajare si motivatia pentru invayare + Compare diferitele stiluri de invayare « Identifice aspectele esentiale ale unui training de invaa- re eficienta + Descrie unele programe gi strategii de Invajare = Constientizeze rolul pe care il au in imbunatatirea pro- priei activitayi academice1.1, Autediagnozé privind invatarea fn acest capitol va propunem s8 reflectati asupra ‘modului in care Invajai si — daca e cazu! — asupra pos bilitagior de eficientizare a performantelor voastre acade- rice. Va oferim unele repere pentru imbunatatirea pro- priului sil de studi, pentru formarea unor obleeiuti de {nvaare eficiente si pentru imbogatirea paletei de tehnici de invajare. Nu uitag Invagarea, ca orice activitate, prest- prune mijloace, metode si apritudini, Bicienta ei depinde in mare masura de VOI" in problematica invayarii, acest capitol prezinta cateva elemente de bazi 1. Autodiagnoza privind invatarea 2. Still de invatare 3. Elemente ale unui training de invaare 4. Exemple de programe, strategi de invafare 5. Ghid de preggtire pentru examen 1.1.1, cum invay? In cursul anilor de gcoala, in mod sigur, vi s-au f mat anumite obiceiuri de invajare. Unele din ele s-au dovedit eficiente, altele poate nu, In mediul universitar s-ar putea si ave{i nevoie sa va formati alte obiceituti, avand in vedere schimbarile care au survenit (de ex. con- {inutul disciplinelor studiate, metodele folosite de profe- sorii vostsi, modalitaile de evaluare, conditite de viay, in zeneral, cele de studi, In spectal. Pentru a putea raspunde la Intrebarea Cum inva? vi propunem si rellectati asupra obiceiutilor si stilului vos- tu de invifare. Din urmatoarele enuntuti (Oroszliny, 1997) insemnat acele afiemayl care va sunt caracteristice: +n timpul cursurilor sunt atent le explicatiile profesoru- Iu «In timpul cursarilor ma plictisesc. + Dacd nu injeleg ceva, intreb. «Nu pun intrebiti doar la seminar. + Imi place sa fit activ chiar sila cursurt, + Nu ma implic nici car la seminar. \ i i | | + Imi place si fu prezent ia cursur. © Cred ci am reusit si ma adapter la nou! stil de predare, «+ Ma sit bine in grupa mea. + Dac nu inteleg cova, cer ajurorul colegilor. {paca am anumite probleme in Invatare, cer ajutorul coordonatorului de seminar. «Imi place s& ma pregitesc gi tn timpul semestrulu. i pierd motivatia pentru ein cazul unor esecus invatacur + Imi place sa studiez bibliografia propusd, «+ Invaj numai pentru cé trebuie. ‘ Invat pentru implinirea unor scopuri de perspectiva. + Invag pentru a ma adapta cerinyelor * Dupa terminarea cursusilor imi place si revad ceca ce ‘am invaat / s-a predat in ziua respectiva «In timpul semestrului invay numai daca mi se impune + Pot invata eficient doar daca sunt singur. + Nu ma deranjeazd prezenta altora cand inva, + Invaj mult mai eficient cu un coleg, Ma odibnese inainte de a incepe sa inva, + Dacdi am mult de tnvatat, iau céteva pauze. ‘+ Invat stind la birou. { Sunt atent sf'am suficienta lumina cfind inva, «Inainte de a incepe studiul, fac ordine pe birou gi imi pregatesc lucrurile de care voi avea nevoie. «In timp ce invay, ascult muzica. + In timp ce inva, de obicei merge televizorul, ¢ Pentru a invata eficient, am nevoie de liniste perfect’ ‘+ Incep studi! cu rezolvarea sarcinilor mai dificle + Tavat cu voce tare + Pov sa ma concentrez timp indelungat. + Deseori se intampla s& pierd firulcelorcitite + Obignuiese sa sublinie.ideile importante. + Caut cuvintele-cheie ale cursult ‘in timpul studiutul pregatesc schife, scheme, modele * Cand intéinesc vreun cuvant necunoscut, ma opresc git caut tn diegionar. «+ Invay chiar si cuvintele, ideile, fragmentele pe care nui le ingeleg. « Imi place sa rezotv sarcini in grup.Va propunem sa realizati (in scris) 0 scurta descriere 4 modului in care invajati, Care din aspectele relatate se dovedesc a fi eficiente? Ce considerati ci ar trebui mos cat? 0 alta intrebare fa fel de Important pentru 0 auto- diagnoza este cea referitoare la motivatia privind studiul 1.1.2, De ce invat? Cititi urmatoarele afirmay ve de invatare, apoi ordonati-le astie incit afirmayia care vise potriveste cel mai bine sa fie pe primul loc s.a.m.d + Pur si simplu ag dori sa stiu torul mai bine, s& inteleg totul mai bine, sa gasesc explicatii pentru toate. De aceea invat cu plicere chiar gi atunci cénd conginutul nu este foarte interesant. + In viagd nu primesti nimic pe gratis. Daca inva, voi avea ‘mai multi bani, voi putea semi permit mai mule, putea s& adopt stilul de viajé pe care mil dorese + Sunt dator paringilor mel, Vreau ca ei safle muljumiqide mine, de aceea inva cat de bine pot + Fopti si actualii mei profesori asteapta rezultate bune de ia mine. Nu vreau si-i dezamagese * Cel care stie mai mult este mai valoros pentru socierate. Pentru mine este © problema morala s@ invat cat m: bine. — * Imi face placere sa vad ca cellalti observa ca en stit, s& vad ca ei recunose meritele mele + Invat bine sicu spor daca ceva ce invat este interesant si variat. legate de posibilele moti- Motivatia face parte din recuzitele indispensabile ale ‘invajarii, ar motivele invari pot fi multiple, Uni invaya din doringa de a sti cat mai mult, din curiozitate, altii pen- tru avantaje materiale, de teama consecintelor sau pentru afi la inaltimea expectantelor altora ete pave 1. 2. Stilul de invatare Stilul de invajare reprezinta modalitatea preferatd si specifica individului de a recepta, prelucra, stoca gi reac- tualiza informatia, 1.2.1. Clasificarea stilurilor de invétare (criterii) Stilurile de invajare pot fi clasificate dup’ urmatoa- rele criterii: modalitatea senzoriald predominant (audi- tiv, vizual, kinestezic), tipul de inteligenta — conform teo- rei inteligentelor multiple elaborat’i de Gardner (1993) dimensiunile inteligen(e!’ [pot { considerate modaticayi diferite de utilizare a abilitajilor cognitive —, emisfera cerebrala dominant (global, analitic), experientierca cunostintelor (Kolb, 1984) ‘Vom prezenta cateva dintre aceste stiluri A. Dup& modalitatea senzoriala predominanta, s¢ dite ron{iaea tri atic: auditiv, viewal, Knestezie ™ Student (persoanele) care au stil de Invafare de tip audticiv deseori vorbese in sine sau isi misca buzele citind cu voce tare, Prefera mai degraba sa spun lectia unui coleg sau 880 inregistreze pe banda si s& asculte apoi cele inregistrate. Pentru a depagi dificulttile de invagare. au obiceiul de a verbaliza aciiunile totreprinse. {si mani- festa verbal entuziasmul, suporta grew linigtea in timpul invatari i invata vorbind si ascultand, pentru ei conteaz ‘mult explicaile profesorului, Pentru acest student! sunt foarte importante momentele introductive in care se pre- Zinta ceea ce va urma la curs sau seminar si scurta recapi- tulare de la finalul cursuit, respectiv seminarula, fovatt eficient prin metode euristice gi valorifica bine discuyile de grup, # Studenii (persoanele) care au sil de Mavdtare de tip vizual prefera sa vada ceea ce invat’:invaya pe baz de text seris ilustrai, arg, imagin, diagrame ete. Pentre “tototgenta Mngstes, logleo-matematies, musical, spatial, Kinestexes, totemersonal,Intrape! sonata naturalistmetodele de fixare cele mai eficiente sunt recitirea sau rescrievea materialului, Unii dintre ei se descurcd: mai bine folosind limbajul scris: memoreaza cu usuringa texte scrise, gi noteaza instructiunile. Alf studenti se descurca mai bine folosind grafice, modele, diagrame, figuri etc, sau urmdirind filme si alte materiale vizuale. Ei vizualizea- 24 cu usuringa fizionomii Jocuri, folosindu-s! imaginagis si. rareori se pierd intr-in loc now Studenfii cu un astfel de stil sunt avantajati atunet ‘cAnd sunt folosite materiale vizuale la cursuri si seminar. Invaja ficient prin prezentarea si explicarea (chiar elabo- area) unor scheme, modele etc. Valorificd foarte bine suporturile de curs, mai ales daca pot face Insemnari pe ‘marginea lor. Este important’ eliminarea factorilor care ar putea si le distraga atentia ‘© Studentii (persoanele) care au stil de invayare de tip kinestezic sinat nevoia sa se implice fizic in activitatea de invajare, Invaa din situagile in care pot sa experimen- teze, Ascultand o expunere, de obicei, iau notite, mai mult pentru actul fizic is sine si nu pentru a avea un suport vieual de invagare. Incep a invaya cu seanarea material lui, dupa aceea se concentreaza asupra detalillor. Le este tipica folosirea markerelor colorate, Deseori schijeaz modele, diagrame sau deseneaza in timp ce asculta 0 pre- legere, o discutie. [si manifesta entuziasmul prin mised. Studentii cu un stil de invajare kinestezie prefer activitayile care implica migcare, respectiv cele la care se pot lua pauze scurte, dar mai frecvente. fi avantajeaz’ folosirea markerelor colorate pentru accentuarea puncte- lor cheie, Invasé eficient prin sarcini care necesita transfe- area datelor din textul dat pe un alt suport de date. B, Kolb (1984) diferentiaza stilurile de invatare in funetie de diferitele modalitayi de raportare la experienta directa cu cunostingele. Invajarea eficienta presupune parcurgerea tuturor etapelor, de la experientierea acti- va, trecand prin faza de reflectare si conceptualizare abstracta a cunostingelor, pana la aplicarea practica a acestora, De obicei, exist anumite preferinge pentru unele etape ale acestui procese: aa Sa ‘are Invaja baziindu-se pe experienfa concreta au tendinga de a trata fiecare situajie ca un caz unic, invaya cel mai eficient din exemple specifice. Pentru ei textele teoretice nu sunt intotdeauna utile, Se descurc’ bine in activitatile de grup, de obicei sunt sociabili sinu le place si fie dirijai + Studentii care preferd observatia reflectiva se baeaz in mod deosebit pe observatia minujioasa. Sunt mai efi- clenti daci expunerea le permite si fie observatori obiectivi, Avand in vedere predominanga senzoriala, ef sunt vizuali sau auditivi, De obicei au o fire introvertits + Studengii care pun accent pe generalizarea abstracté sau conceptualizare confrunta informatia cu propria expe- rienj{a. Se orienteaza mai degraba spre obiecte si simbo- uri decat spre alte persoane. Fi inva cel mai eficient in situagii de invatare care pun in prim-plan teoria si anali- za sistematica. Castiga prea putin in cazul abordarilor de tipul .invatare prin descoperire”, simjindu-se chiar frus- irati de acestea. Pot valorifica foarte bine studille de cay lecturile teoretice. * Cei care se bazeaza pe experimentarea activa vor si afle ce modalitati not de 2 actiona ofera informagia dobandi- 1a. Invala cel mat eficient prin proiecte, rezolvarea unor probleme concrete, simulari ete. Nu le plac situatitle pasive de Invagare (de ex.: expunerea). Avand ca gi crite- iu predominanta senzoriala, sunt kinestezici, De obicei sunt persoane extravertite Stilurte identificate de Kolb au la baza cate dou ddimensiuni din cele prezentate mai sus. Acestestluri sunt urmatoarele: 1 Stitul divergent (imaginativ) — vavat pe observarie reflectiva st experienga concreta. Studengii cu un astfel de sail tvaya prin experienga conereta cu situayia gene ratoare de cunostinte si reflectarca ulterio acesteia, Invatd prin sentimente si intuitie. Intrebarea lor preferaté este: ,De ce?", Au nevoie de timp suficient pentri a reflecta asupra subiectului, Forfa lor const’ tn imaginatie. Privese mai degraba intregul decit partite componente, Prezinta mult interes fat de oameni, sen.