Calculul plăcilor Rândunica Victor

Rezolvarea unei plăci plane dreptunghiulare prin metode analitice și

numerice
Cerinţe de rezolvat
Se consideră o placă plană dreptunghiulară, având laturile paralele cu axa x
simplu rezemate, de lungime a = 3m, respectiv laturile paralele cu axa y, de
lungime b = 4m, una încastrată şi latura opusă liberă. Încărcarea de calcul qd,
uniform distribuită pe toată suprafaţa plăcii, provine din greutatea proprie,
încărcarea din zăpadă şi o încărcare utilă qu = 0,2n kN/m2, unde n este numărul de
ordine al studentului în grupă. Se cere:

1.) Să se determine deplasările maxime din placă folosind două metode

analitice de rezolvare (metoda echivalenţei săgeţilor şi metoda tabelară din
[10]) şi să se traseze alura deformatei plăcii (diagrame de deplasări);
2. )Să se calculeze eforturile maxime şi să se deseneze diagrame de variaţie ale
eforturilor;
3.) Folosind metoda diferenţelor finite, să se determine deplasările şi eforturile
în nodurile reţelei şi să se traseze diagrame de deplasări şi de eforturi;
4. )Să se dimensioneze placa realizată din beton armat ştiind că γb = 24kN/m3;
σ0 = Rt = 1,25N/mm2; E = 32500N/mm2; ν = 0,2;
5.) să se verifice rezultatele prin metoda elementelor finite, folosind un
program de calcul automat adecvat şi datele numerice de la cerinţa 4.

Date de intrare

n≔6 (numărul personal)

Date geometrice:

a≔3 m (lățimea plăcii)

b≔4 m (lungimea plăcii)

h ≔ 0.1 m (grosimea plăcii)

Caracteristicile materialului:
kN
γb ≔ 24 ―― (greutatea tehnică betonului)
m3
N
E ≔ 32500 ―― (modulul de elasticitate a betonului)
mm 2
N
σ0 ≔ 1.25 ―― (rezistența la întindere a betonului)
mm 2
ν ≔ 0.2 (coeficientul lui Poisson)

Încărcări:
kN kN
qu ≔ 0.2 ―― ⋅ n = 1.2 ―― (încărcarea utilă)
m2 m2
kN
qz ≔ 2 ―― (încărcarea din zăpada)
m2
kN
qp ≔ γb ⋅ h = 2.4 ―― (încărcarea din greutatea proprie)
m2

-1-
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

qd ≔ 1.35 ⋅ qp + 1.5 qz + 1.05 qu (încărcarea de calcul)

Etape de rezolvare
Metoda echivalenței sageților

Această metodă reprezintă ipoteza simplificatoare, prin care admite că planul median la
plăcile dreptunghiulare este format din două familii de fâşii, paralele cu laturile plăcii. Se înlocuieşte
astfel calculul specific plăcilor cu un calcul de grindă apicat acestor fâşii, de unde şi denumirea de
metoda fâşiilor. Placa este divizată în două familii de fâșii, paralele cu laturile. O primă aproximație
constă în faptul că se consideră numai cele două fâșii centrale, cărora li se poate aplica un calcul
obișnuit de grindă. Însă, trebuie determinată încărcarea aferentă fiecăreia dintre cele două fâșii
“qx”-intensitatea încărcării aferente fâșiei în direcția x și “qy”-intensitatea încărcării aferente fâșiei
în direcția y.

1.1. Determinarea deplasărilor maxime din placă.

Aspectul static este reprezentat de condiţia de echilibru a elementului cu

centrul în O, considerat că face parte din ambele fâşii, condiţie din care rezultă:
q = qx +qy
Aspectul geometric este dat de egalitatea săgeţilor celor două fâşii în
punctul comun O (centrul plăcii):
W0y=W0-x
Egalitatea săgeţilor se explicitează în funcţie de distribuţia încărcării
şi de natura rezemărilor plăcii.
5 48
ky ≔ ―― kx ≔ ―― (funcie de modul de rezemare)
384 384
Din cele două condiții, valorile încărcărilor aferente fiecărei fâșii sunt:
ky ⋅ b 4 kN
qx ≔ ――――― 4 4
⋅ qd = 1.858 ――
kx ⋅ a + ky ⋅ b m2
kx ⋅ a 4 kN
qy ≔ ――――― ⋅ q d = 5.642 ――
kx ⋅ a 4 + ky ⋅ b 4 m2

În concluzie valorile deplasărilor maxime sunt:

1 ⋅ h3
I ≔ ――= 0.083 L
12
4
48 qx ⋅ a
wx ≔ ―― ⋅ ――= 0.007 m
384 E ⋅ I
4
5 qy ⋅ b
wy ≔ ―― ⋅ ――= 0.007 m
384 E ⋅ I

-2-
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

1.2. Alura deformată a placii

1.3.Calculul eforturilor maxime și trasarea diagramelor de variație a eforturilor

Calculul eforturilor pentru fîșia A-B

qx ⋅ a 2 kN ⋅ m
MxA ≔ ――= 8.359 ――
2 m
MxB ≔ 0
kN
Vx1 ≔ qx ⋅ a = 5.573 ――
m
Vxb ≔ 0

Calculul eforturilor pentru fîșia C-D

MyC ≔ 0

MyD ≔ 0
qy ⋅ b 2 kN ⋅ m
MyB ≔ ――= 11.285 ――
8 m
qy ⋅ b kN
VyC ≔ ―― = 11.285 ――
2 m
−qy ⋅ b kN
VyD ≔ ―― = −11.285 ――
2 m

-3-
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

Trasarea diagramelor de variație a eforturlor

Prin metoda echivalențelor săgeților se pot trasa diagramele de forță tăietoare și moment încovoietor
pentru fâșiile A-B, respectiv C-D

Metoda tabelară

a (0.75 − 0.7) ⋅ (18.63 − 18.92)

― = 0.75 k1 ≔ 18.92 + ――――――――― = 18.775
b 0.8 − 0.7

(0.75 − 0.7) ⋅ (9.59 − 9.13)

k1' ≔ 9.13 + ―――――――― = 9.36
0.8 − 0.7

(0.75 − 0.7) ⋅ (52.20 − 56.95)

k2 ≔ 56.95 + ――――――――― = 54.575
0.8 − 0.7

(0.75 − 0.5) ⋅ (54.48 − 35.71)

k2' ≔ 35.71 + ――――――――― = 45.095
1 − 0.5

(0.75 − 0.5) ⋅ (0.6 − 0.75)

β ≔ 0.75 + ―――――――― = 0.675
1 − 0.5

(0.75 − 0.7) ⋅ (5.95 − 4.94)

k2'' ≔ 4.94 + ―――――――― = 5.445
0.8 − 0.7

(0.75 − 0.7) ⋅ (17.87 − 14.66)

k3 ≔ 14.66 + ――――――――― = 16.265
0.8 − 0.7

(0.75 − 0.7) ⋅ (32.15 − 23.18)

k3' ≔ 23.18 + ――――――――― = 27.665
0.8 − 0.7

1 -4-
mx ≔ ―⋅ qd ⋅ a 2 = 3.595 kN
k1
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

1
mx ≔ ―⋅ qd ⋅ a 2 = 3.595 kN (la centru)
k1
1
mxm1 ≔ ―⋅ qd ⋅ a 2 = 7.212 kN (la mijlocul laturii libere)
k1'
1
my ≔ ―⋅ qd ⋅ a 2 = 1.237 kN (la centru)
k2
1
mx.max. ≔ ―⋅ qd ⋅ a 2 = 1.497 kN (pe axa paralelă cu a,la cota y= βb )
k2'
1
mxm2 ≔ −―⋅ qd ⋅ a 2 = −12.397 kN (la mijocul laturii încastrate)
k2''

2.1.Calculul eforturilor maxime și trasarea diagramelor de variație a eforturilor

Momentele încovoietoare „Mx” au valoarea:

m
Mx ≔ mx + ν ⋅ my = 3.843 kN ⋅ ― (momentul încovoietor la mijocul plăcii)
m
m
Mxm ≔ mxm1 = 7.212 kN ⋅ ― (la mijlocul laturii libere)
m
Momentele încovoietoare „My” au valoarea:
m
My ≔ my + ν ⋅ mx = 1.956 kN ⋅ ― (momentul încovoietor la mijocul plăcii)
m
kN ⋅ m
Mym ≔ mxm2 = −12.397 ―― (la mijlocul laturii încastrate)
m
Momentele de torsiune au valoarea:
1 kN ⋅ m
Mxy ≔ ―⋅ (1 − ν) ⋅ qd ⋅ a 2 = 3.32 ―― (la mijlocul laturilor AD și BC)
k3 m
1 kN ⋅ m
Mxy' ≔ ―⋅ (1 − ν) ⋅ qd ⋅ a = 1.952 ――
2
(în colțurile C și D)
88 k3' m

-5-
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

Metoda diferențelor finite

3.1. Trasarea rețelei și condiții pe contur

Condițiile pe contur

Pentru latura încastrată săgeata și rotirea sunt nule

Pentru laturile simplu rezemate săgeata și momentul sunt nuli și reies următoarele relații

w5 ≔ 0 mm w10 ≔ 0 mm
w7 ≔ 0 mm w11 ≔ 0 mm
w9 ≔ 0 mm w12 ≔ 0 mm
w22 ≔ w11 w13 ＝ −w7
w23 ＝ w3 w14 ＝ −w8
w24 ＝ w1 w15 ＝ −w3
w16 ＝ −w4

3.2.Calculul deplasărilor în nodurile rețelei

Cu ajutorul operatorului de transcriere a derivatelor de ordinul IV ale săgeții pentru nodurile
interioare(1,2,3,4) se scriu relațiile:

Pentru nodurile de pe latura liberă(10,8,6) se scriu condițiile:

-6-
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

Pentru nodurile de pe latura liberă(10,8,6) se scriu condițiile:

În final se obține urmatorul sistem de ecuații:

E ⋅ h3
D ≔ ―――― = ⎛⎝2.821 ⋅ 10 3 ⎞⎠ kN ⋅ m
⎛ 2⎞
12 ⋅ ⎝1 − ν ⎠
Δ≔1 m
w1 ≔ 1
w2 ≔ 1
w3 ≔ 1
w4 ≔ 1
Guess Values

w6 ≔ 1
w8 ≔ 1
w18 ≔ 1
w19 ≔ 1
w20 ≔ 1
w21 ≔ 1

qd ⋅ Δ 4
⎛⎝21 ⋅ w1 − 8 ⋅ w2 − 16 ⋅ w3 + 4 ⋅ w4 + w6⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
D
qd ⋅ Δ 4
⎛⎝−8 ⋅ w1 + 20 ⋅ w2 + 4 ⋅ w3 − 16 ⋅ w4 − 8 ⋅ w6 + 4 ⋅ w8 + w19⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
D
qd ⋅ Δ 4
⎛⎝−8 ⋅ w1 + 2 ⋅ w2 + 21 ⋅ w3 − 8 ⋅ w4 + w8⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
D
qd ⋅ Δ 4
⎛⎝2 ⋅ w1 − 8 ⋅ w2 − 8 ⋅ w3 + 20 ⋅ w4 + 2 ⋅ w6 − 8 ⋅ w8 + w18⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
! D
Constraints

⎛⎝w2 − 2.4 ⋅ w6 + 0.4 ⋅ w8 + w19⎞⎠ ⋅ mm ＝ 0

⎛⎝w4 + 0.2 ⋅ w6 − 2.4 ⋅ w8 + w18⎞⎠ ⋅ mm ＝ 0

⎛⎝−w1 + 5.6 ⋅ w2 − 3.6 ⋅ w4 + 3.6 ⋅ w18 − 5.6 ⋅ w19 + w20⎞⎠ ⋅ mm ＝ 0

⎛⎝−1.8 ⋅ w2 − w3 + 5.6 ⋅ w4 − 5.6 ⋅ w18 + 1.8 ⋅ w19 + w21⎞⎠ ⋅ mm ＝ 0

qd ⋅ Δ 4
⎛⎝w1 − 8 ⋅ w2 + 4 ⋅ w4 + 20 ⋅ w6 − 16 ⋅ w8 + 4 ⋅ w18 − 8 ⋅ w19 + w20⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
2⋅D
qd ⋅ Δ 4
⎛⎝2 ⋅ w2 + w3 − 8 ⋅ w4 − 8 ⋅ w6 + 20 ⋅ w8 − 8 ⋅ w18 + 2 ⋅ w19 + w21⎞⎠ ⋅ mm ＝ ――
2⋅D

-7- ⎡ 1.553 ⎤
⎢ 3.121 ⎥
⎢ ⎥
 2⋅D
Calculul q ⋅ Δ4
⎛⎝2 ⋅ w2 + wplăcilor ⎞
3 − 8 ⋅ w4 − 8 ⋅ w6 + 20 ⋅ w8 − 8 ⋅ w18 + 2 ⋅ w19 + w21⎠ ⋅ mm ＝ ――
d Rândunica Victor
2⋅D

⎡ 1.553 ⎤
⎢ 3.121 ⎥
⎢ ⎥
1.139
⎢ ⎥
⎢ 2.26 ⎥
⎢ 4.184 ⎥
Solver

⎛ ⎞
Find ⎝w1 , w2 , w3 , w4 , w6 , w8 , w18 , w19 , w20 , w21⎠ =
⎢ 3.007 ⎥
⎢ 4.121 ⎥
⎢ 5.718 ⎥
⎢ ⎥
⎢ 9.399 ⎥
⎣ 6.885 ⎦

Deplasările finale:

w1 ≔ 1.553 mm w9 ≔ 0 mm w17 ≔ 0 mm

w2 ≔ 3.121 mm w10 ≔ 0 mm w18 ≔ 4.121 mm

w3 ≔ 1.139 mm w11 ≔ 0 mm w19 ≔ 5.718 mm

w4 ≔ 2.26 mm w12 ≔ 0 mm w20 ≔ 9.399 mm

w5 ≔ 0 mm w13 ≔ −w7 w21 ≔ 9.399 mm

w6 ≔ 4.184 mm w15 ≔ −w3 w22 ≔ w11

w5 ≔ 0 mm w16 ≔ −w4 w23 ≔ w3

w8 ≔ 3.007 mm w14 ≔ −w8 w24 ≔ w1

3.3.Determinarea eforturilor in nodurile retelei

Momente incovoietoare dupa directia x

⎛ w5 − 2 w1 + w2 w3 − 2 w1 + w3 ⎞ m
Mx1 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = 0.425 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w1 − 2 w2 + w6 w4 − 2 w2 + w4 ⎞ m
Mx2 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = 2.396 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w7 − 2 w3 + w4 w11 − 2 w3 + w1 ⎞ m
Mx3 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = 0.46 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w3 − 2 w4 + w8 w12 − 2 w4 + w2 ⎞ m
Mx4 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = 1.844 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w24 − 2 w5 + w1 w7 − 2 w5 + w7 ⎞ m
Mx5 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = −8.763 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w23 − 2 w7 + w3 w9 − 2- w
8 7-+ w5
⎞ m
Mx7 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = −6.427 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
 ⎛ w24 − 2 w5 + w1 w7 − 2 w5 + w7 ⎞ m
M
Calculul
x5 ≔ −D ⋅ ⎜ ―――――
plăcilor 2
+ ν ⋅ ――――― 2
⎟ = −8.763 kN ⋅ ― Rândunica Victor
⎝ Δ Δ ⎠ m

⎛ w23 − 2 w7 + w3 w9 − 2 w7 + w5 ⎞ m
Mx7 ≔ −D ⋅ ⎜――――― + ν ⋅ ――――― ⎟ = −6.427 kN ⋅ ―
⎝ Δ2 Δ2 ⎠ m

Mx6 ≔ 0 Mx8 ≔ 0 Mx9 ≔ 0 Mx10 ≔ 0 Mx11 ≔ 0 Mx12 ≔ 0

Momente incovoietoare dupa directia y

⎛ w5 − 2 w1 + w2 w3 − 2 w1 + w3 ⎞ m
My1 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
⋅ ν + ――――― 2
⎟ = 2.327 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w1 − 2 w2 + w6 w4 − 2 w2 + w4 ⎞ m
My2 ≔ −D ⋅ ⎜――――― ⋅ ν + ――――― ⎟ = 5.143 kN ⋅ ―
⎝ Δ2 Δ2 ⎠ m
⎛ w7 − 2 w3 + w4 w11 − 2 w3 + w1 ⎞ m
My3 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
⋅ ν + ――――― 2
⎟ = 2.056 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w3 − 2 w4 + w8 w12 − 2 w4 + w2 ⎞ m
My4 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
⋅ ν + ――――― 2
⎟ = 4.158 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w24 − 2 w5 + w1 w7 − 2 w5 + w7 ⎞ m
My5 ≔ −D ⋅ ⎜――――― ⋅ ν + ――――― ⎟ = −1.753 kN ⋅ ―
⎝ Δ2 Δ2 ⎠ m
⎛ w2 − 2 w6 + w19 w8 − 2 w6 + w8 ⎞ m
My6 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
⋅ ν + ――――― 2
⎟ = 6.375 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m
⎛ w23 − 2 w7 + w3 w9 − 2 w7 + w5 ⎞ m
My7 ≔ −D ⋅ ⎜――――― 2
⋅ ν + ――――― 2
⎟ = −1.285 kN ⋅ ―
⎝ Δ Δ ⎠ m

My9 ≔ 0 My10 ≔ 0 My11 ≔ 0 My12 ≔ 0

Momente de torsiune Mxy au valoarea

w9 − w12 + w2 − w5 m
Mxy3 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ―――――― 2
= −1.761 kN ⋅ ―
4⋅Δ m
w11 − w10 + w6 − w1 m
Mxy4 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ―――――― 2
= −1.485 kN ⋅ ―
4⋅Δ m
w13 − w16 + w4 − w7 m
Mxy11 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ―――――― 2
= −2.55 kN ⋅ ―
4⋅Δ m
w15 − w14 + w8 − w3 m
Mxy12 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ―――――― 2
= −2.108 kN ⋅ ―
4⋅Δ m
w16 − 0 ⋅ mm + w18 − w4 m
Mxy10 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ――――――― = 0.225 kN ⋅ ―
4 ⋅ Δ2 m
w2 − w19 + w17 − w12 m
Mxy8 ≔ −D ⋅ (1 − ν) ⋅ ―――――― 2
= 1.465 kN ⋅ ―
4⋅Δ m

-9-
Calculul plăcilor Rândunica Victor

Mxy1 ≔ 0 Mxy2 ≔ 0 Mxy5 ≔ 0 Mxy6 ≔ 0 Mxy7 ≔ 0 Mxy8 ≔ 0

Forte taietoare pe directia x

Mx2 − Mx5 Mxy3 − Mxy3 kN
Vx1 ≔ ―――+ ―――― = 5.579 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
Mx6 − Mx1 Mxy4 − Mxy4 kN
Vx2 ≔ ―――+ ―――― = −0.212 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
Mx4 − Mx7 Mxy1 − Mxy11 kN
Vx3 ≔ ―――+ ―――― = 5.411 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
Mx8 − Mx3 Mxy6 − Mxy10 kN
Vx4 ≔ ―――+ ―――― = −0.342 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m

Forte taietoare pe directia y

⎛⎝Mxy2 − Mxy5⎞⎠ kN ⎛⎝My3 − My3⎞⎠ kN

Vy1 ≔ ―――――+ ―――― = 0 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
⎛⎝Mxy6 − Mxy1⎞⎠ kN ⎛⎝My4 − My4⎞⎠ kN
Vy2 ≔ ―――――+ ―――― = 0 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
⎛⎝Mxy4 − Mxy7⎞⎠ ⎛⎝My1 − My11⎞⎠ kN
Vy3 ≔ ――――+ ――――= 0.421 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m
⎛⎝Mxy8 − Mxy3⎞⎠ ⎛⎝My6 − My10⎞⎠ kN
Vy4 ≔ ――――+ ――――= 4.068 ――
2⋅Δ 2⋅Δ m

3.4. Trasarea diagramelor de eforturi si de deplasări

Diagramele de moment încovoietor

- 10 -
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

Diagrama de momentului de torsiune Diagrama deplasărilor

Diagramele forțelor tăietoare

Metoda elementului finit

Dimensionarea plăcii din condiția de rezistență
N
Rt ≔ 1.25 ――
mm 2
2 ‾‾‾‾‾‾
6 ⋅ ||Mx5||
h≔ ――― = 20.509 cm
Rt
hnec ≔ 21 cm

Vederea randată a plăcii

- 11 -
 Calculul plăcilor Rândunica Victor

Vederea randată a plăcii

Materilele utilizate

Greutate proprie

Înărcarea utilă

Încărcarea din zăpadă

- 12 -
 Calculul plăcilor Rândunica Victor
Încărcarea din zăpadă

Combinațiile de încărcări

Diagramele de moment încovoietorMx și My

Momentul de torsiune Mxy

- 13 -
 Calculul plăcilor Rândunica Victor
Momentul de torsiune Mxy

Diagramele de forță tăietoare

Deplasrea plăcii dupa direcția ez

- 14 -
 Calculul plăcilor Rândunica Victor
Deplasrea plăcii dupa direcția ez

Compararea rezultatelor

- 15 -