You are on page 1of 26
Indrumator pete tatarestuberiror exo gre Im orice familie, au existat probleme pe care am incercat si le rezolvim. Ce ‘ce mai rimane de rezolvat in relata dintre profesori si copit care se lupta problemele proprii este sistemul de notare din clasele V-VIIL Acesti copii ar trebui expusistresului de a Ii se acorda notele cele mai mici, de ai am ninga cu repetenia chiar daci nivel lor de cunogtinge este min ‘ate vorbu de fapru ea et nu vor sa invef, ci cd na pot si realizeze my ‘mult, Schimbari ar trebui ficute iin programl zilnic al copilor, pentru ‘nu pot face fat unui program de 6-7 ote pez, ei obosind deja dupa 4-5 ore, mn canal copiilor de najionalitate maghiard, in clasele pentru dislexcy, lim omind ar trebui predatica limbs striind ar tebui invita gi folosit limba tumnal rilnic, daoarece copii romani. Bineingeles,copiti sunt diferii si, de aceea, ceea ce este ujor pentru unl, fgreu pentru cellalt i invers. Cu ajutorul metodelor de predare din clas Pentru dislexci, copii se dezvolti,fecare in ritml propriu,iesnd la supe ‘ag lururile la care este talentat si cele pe care i places le faci, CConstatc& atunci cind pirintele sau profesorul doreste in mod inten si Invefe ceva pe copil,acesta is pirde repede ribdarea, astflIncit, acd iar fi plicut activitatea desfigurats, ii pierde repede entuziasml Di acest moti, predarea ar trebui abordata cu alte metode. Materia de in Previruti de programa scolar, ar trebui mult redusi, ca si se poatd ‘mult mat mult timp pentru infelegerea esenfialulu. Ca pirinte, apreciez foarte mult munca depusi de pedagogi cu copii no clorturile,infelegerea lor. Apreciexrezultatele objinute din unghiul: de un am plecat- unde am ajuns. Biiatul meu frecventeazd de 8 ani clasa dislexici, unde a ajuns cu probleme de dislene si discalculie In aces Invitat 9 citeased, sf infleayi cea vt iar la matematica, dest mat are tn probleme de calcul aitmetic,reugeste si rezolve uncle ecuti Pirerea mea in legiturd cu aportul inspectoratului este criticd. Desi 20% din populaje este afectati, la un anumit nivel, de dislexie(raport fn Romania existena acestuifenomen este incA pus sub semnal int facindu-se.atfl,sle imposible printlor gi copilor lor dex + Perseverenf,ribdare, pentru cd ei petrec cel mai ml + Mulkumiri pentru ribdarea si priceperea acelor pedagogi care st scestor copii. Ag dori sd existe In continuare clase pent dslexici, este din ce in ce mai mare numirulcopiior care au nevoies8-g formeze: Prinderea de citire inte-un mod mai simp, eu mal mult cura. Stimate pedagog! In primul rand, punet-va Intrebares: ce afi face dack pilul damneavoasteé ar avea probleme? Un astfel i Abie ata ko ia emorlzat! Nuvi mit de chm marginalia taite de ose md fae in permanent, oxi ne Incest coast copil in afara rer de curt ack af escort nck rhdicinie probleme ete geu accesal la un etre sca chez orien ‘Ct i clad pe pice crrt bane pe cae lear! E mai bine si apres det si depecia veliie copa Daa act copl en inndscut (de x are voce bund, te desenee), acetates ov it copill ebuid spat ave sentient uccesu pe aga el Biprobiemeor sc | te uor abi de parte nvingtrir, conversa sincera plrnt pe | ago pug rela, din tinp, multe conic, + Este olupa lcd at pentrunl, ct pentru cop: De mu or ivatam pink sear rei, dain compara cu inpal wencgi aoc, ere, leo le copa amin malt sb aster Ca pine xn gr |e senza exe sexe chnd i vex copia suterind. Dis rat moa de zi cand il privesc, findca degeaba invatam ore in sir lectia, de vreme ce a | dona primey tot nth slabs, ved cum coll in veins dot val at | del el cee dj curs colette ast lod mul nal pte } pera invari totup,prineac note mai bune deat el Devine ine es Pl nein para pore nsporab a insucceselr scutes, soso [Sava nati, deoarecercum mu are realtate isdn mai pate te entre joac i prieten gre stalin suferinta unui copil cind situ, ca pint, st plin de amar, fadresatimediat unui specialist pentru aut In dezvatare. Aste sigan | nfl east crue ar staal, nu arf sur att de mult nil cop mtu mi-ar fi spus cineva inci din grédints ci aceat copil are probleme, m-a5 __ishfamilia datortsrepetatolor eecuri scolare. are nevoie de mai mult ajutor deci ceili copi, Nu-lagezati ‘cand vor avea drepturiadecvate si atunci dumneavoast Yeti putea privi cu mandri in ochiifostilor elev i ai ainvetat lcs chini pcp desparteun2i de cla cop, pentru cea al mult eu, ea pdagog.cngeesdasncrason, id Git cum see un dev dec Andrundor pene trates abate xc gear Cele transmit altor parini aflati in situatii asemanat {Sa intimplat cam fost neoii sine im seama singui de foptl bil ‘ost este dslenc.Acesta fst momenta in care atebuit i acceptim ‘motiul pentru care Balatl nu cteyte nu este acela ce leney sau neate pentru cl nu este in stare, ceva il mpiedich sis nsugeasd aceasta act ‘ear. Toi psi care au wp disse rebut ot trea prin esas 54 accept gs neleaga faptulch acest copil are diab are nevoie metode speciale, aenie pentru dezvoltareaacestora Deasemenes,trebuie si aceptim si fapl cS nu putem rezlva sngur a {a problema 1D foarte male or, aver neva de sft unui pedagog specalizat $c ering stu de celal unui logoped. De exempl, avernnevoie tune in framintim cu gindsl das coplal tebuie s8invefe © anumit lesie, dlaci ne chum pan sera tira, sau s isi total bl. Sau neinvats doar o parte? Dar, care pate? ‘Gu sigarad oats humea sich copllo le place sf iudati. Acest aera fiat neces la acentt opi cae supa ch greuti. Le cade bine luda, este de nels dupa cea aut yu parte de aiteainsuccese livia. Poate ci cel mai important lueru este ne acceptim copula cum ese fubim foarte mult is ncercim sil jutim permanent. + Mesajul meu pentru piringv care au copii cu cizabilityi ext si perseverent Din experienta propri, sis 8 este foarte greu de acceptat acast sit dar cao mune attuine, inceeir perseveret, se ajunge la nse el ‘despre care se va putea spune cau metitat fort ‘Copii au nevoie de no, au nevoie de dragst si siguran pentru a se dervolta Pirinteleobosste uneor dar trebuie si seas puterea de ai duce ma parte sarcina pe care o are, Acestea nu sunt vorbe goale, pentru chin lor esteexperienta yi mune iar eisplata pentra no este dragostea fark + Datile copillr dumneavoastra mult dragose,atenfe, laude! Impreu ‘itl men ne-am bignut deja cu dislexi i sunt minded deel pentra autfl se poate fi printre primi + In primal rind, pirintle sh observe din timp dacd coptul are dificult tata isn dispere 8 nu se speiecind acest luru devine cert is infrunte cu cura) aceasta situated profte de oportuitatea nei colectvit care are un fect benelicasupra star sufltstia ‘maf prin In primul rand, acerptaje-va cop aga cum est! D ‘i trectt de priml ye, de ecunoasere, mu i resemnai Inert sh eva, cit mai epede In folosu opi amas Nu clutaji vinovapt 54, ma ales, mu Invinovagt copia petra secant situa ack exists fai sau prieteniapropia care invatt mat uor gi mai repede, st pa fein permanent ce avril dai ca exerpla posit! O asemenea itudine dln parte plrinilor poste ava conscine negative, pentru ch co- cet Fem pene cree tote erg lon ine Tada orice realiare acura sincerImpreuncu cop! Facetsl fe aceptat de membrit familie, de prieteni, Impreunt cu tox te gee i accentuti cali! De ex: et stent mab, respectuos, plin de atagament et. Sisest opi de ving pentru cet asa cum est. Sel bin foarte mul gsi acer 8st aces crt Sine gindi la fapul ch exist foarte mule persoune fate tn stuait mult tna gl totus nu cedar in fe grestiilo,problemeor (Ctaicontactl cu ali print fain statis asemandtoae! orbit sincer cu pedagogul, iar daci e neces lula, aduceiargumente - Infvoare copa! ach exist posbltats, cee sjutorul pecalitu ‘Aetoal de bund credin uta grea, adic revue. 4 Afostchinuitoare i dreroast fare dupi-amiaza in caream simi pe umer reultenesponsabilti, india dact voi regan np cop ann ered eplal pctek Uren peat ‘ham float tot tmpul nosiruliber entra ane ocupa de cop Din momentl in care se consata chun cop ete dei, ete nevoie de + inoarcerecu 180 de grade, Copful tu nu ai este un elev lens, irespon- ‘sabil, ci unul care de atit este capabil in situatia data. Este foarte greu de ac- "cept acs er, da, ton raat, dare mama atl ptem | sgira un climat cal poten fae pai fins. Aci ine de ce eb Inch ncl coil ssi ingetee panto tun cn afi cop desea. "mi sau mai mic ce dja cu usury acest ru. Se ic nttdeauna | thainee patate de a mass vine mai pin de nore cast dect alt opi lent paltonul, cia sts ito parte trage gel [Nuse poate ine voi ai lsim ingurl pe act cop pentru c¥ a ne- oie de tor it atv, ct gi ale dameni ale vic Ei ma sunt a el ‘mature gi coli lor. Copilrdilexicl trebles le acondim o dagos ural, Artrebul ei sigurim in fcare moment de tubiea nostra, Exe lurers cl nicl acest uc na ete de ajuns pentru le dzcvatemeril, Uae Principiile metodei si ale terapiei meixneriene de Gagyi Erasébet ‘Scopul terapici este formarea personalitiiicopilulu,oferitea unui autor eficace tn gisirea unorstrategii de tratare cu succes a greutilorivite in curs invari, I, Principiul pedagogic al gradarii ‘In primul rind, se cere respectarea principiului pedagogic al gradarit Gradarea progresiv se bazeara pe pas mi ‘Transmiterea cunostnjelor, In general, se fac prin enunfarea ieilor di care derivi concluzileinerente. Copilului dslexc li lipseste deprinderea gin ‘i mobil, ol nefind in stare a8 umple golurle inte cele doud enunfurieu a ‘Bumentele necesare in vedrearealzii legiturilor frst ale gindivi El arene ‘oie de pai mic, care si limureasc toate verge care lag o idee de ceaalti De exempha,invaarea scrieri iter’ sp" se face prin respectarea urmitorlor pay 1. fixarea porte litre in lnituracaitul 2 analzarea elementelor care compun litera: 3 precizarea moduli in cae se traseaz linia pent a scre it 4. exersarea celor expuse prin scrierea deasupra unui model marit pe 0 co3- 1d xt, Impitn tei pr indicnd punta de pore wi deta sere 5. exersarea 1 verbalizarea executiii corecte alters in ‘marin care, la inceputul elor te induct, pare cis, "Copii islexici au newoe de aceste exer re leo ase Praciple metodl tale erp meineiene mult mai repede din memorie. Aces fapt se datoreaz8 unui az fone- sunei percept vizuae fragmentat, La fel engramele fonemelor respeciv ale numerelor, se stocheazs incet, dar se sterg prea repede cipiul triplei asocieri in insusirea citit -scrisului forme acustice femal cu forma vaulters (arate: 8 engrama moti pentru articles sume, constetind Pontialimbi, micarescorrllor. Este 0 metodlgopedich tei, ‘opi care In gridini au benefit de terapielogopedic,

You might also like