Homeschooling-

Metodă de educare privată de libertate!

Mocanu Monica. Seria 2 grupa1

Homeschooling este un fenomen ce abia s-a făcut simțit la noi în țară, deși peste hotare
este destul de cunoscut. Acest sistem de educație este total diferit față de tot ce știm noi că este
normal atunci când vine vorba de cursul firesc al învățării. Nu există școală, profesori, materii
sau note, iar copiii învață acasă împreună cu părinții, fără a fi presați de timp, teme sau de
manualele standard.
Am o idee destul de sumară despre conceptul de homeschooling, dar consider că e
necesar atât cât știu, mai ales că sunt contra și nu voi adopta niciodată acest sistem de educație
pentru copiii mei. De ce? Pentru că nu vreau să îi răpesc copilului libertatea de a face parte
dintr-un colectiv, de a socializa cu alții sau de a se bucura de micile pauze din curtea școlii.
Părinții care adoptă acest tip de educare trebuie să reflecteze bine asupra avantajelor și
dezavantajelor care influențează viața copilului. Decizia nu trebuie luată doar pentru a fi în pas
cu moda sau de a ieși în evidență pentru că educația nu e un subiect cu care te poți juca. Această
metodă de școlire consider că trebuie acceptată doar pentru cei care au probleme de sănătate
majore, ceea ce împiedică deplasarea lor la școală, dar în acest caz nu educația este cea care face
ruperea de societate, ci boala.
În școli nu se învață numai matematică și chimie. Înveți cum să respecți un program și
un regulament, te adaptezi normelor unei instituții, pe când acasă nu există nici uniformă, nici
program fix de lucru și nici alte principii pe care doar într-un loc cu atât de multă greutate le
putem asimila.
Fiecare etapă din viață își are rostul ei, iar acești copii sunt deprivați de unele dintre ele.
Toată lumea își amintește cu drag prima zi de școală, de doamnă învățătoare sau de bucuria de a
ne revedea colegii după vacanță.
Fără note sau calificative, un copil nu va fi conștient de nivelul la care este, ba mai mult,
evaluările îi pot stimula dorința de învățare și informare. Autoritatea unui profesor este mult mai
mare decât cea a unui părinte. Pus în situația de a învăța cu un membru al familiei, există șanse
ca cel mic să nu acorde atât de multă importanță lecturilor și să ia totul în joacă. Făcând același
lucru zi de zi, cu aceeași persoană, cu siguranță în viața copilului va intervini rutina și
monotonia. Se vor plictisi nu numai de școală, dar și de părinții lor. Fiecare persoană din viața
unui individ are rolul lui, însă cel de părinte nu poate fi cumulat cu cel de profesor sau cu cel de
colegi.
Având curiozitatea de a afla cum e posibil să obții un job după o astfel de educație,
pentru că nimeni nu te angajează fără o diplomă care să ateste cunoștințele tale, am găsit și
răspunsul într-un sondaj referitor la acest concept: “Părintele își poate ține liniștit copilul acasă
dacă face dovada înscrierii la o școală din străinătate care să-i poată elibera o diplomă
recunoscută în țara noastră.” (Roxanana Gagiu). Mai exact, copilul trimite școlii la care este
înscris în străinătate o teză, scrisă acasă, care va fi corectată în acea instituție, de unde va primi și
o diplomă care să susțină cunoștințele acestuia. Așa numită școală-umbrelă este responsabilă
pentru dobândirea actelor necesare studiilor, dar nu și a educării în sine,"O școală-umbrelă oferă
protecție față de autorităti. Le permite familiilor să-și educe copiii așa cum își doresc, fără să fie
nevoiți să răspundă în față statului. Școală-umbrelă funcționează că o școală particulară care
înscrie copii educați acasă.”(Cristina Somanescu). Consider că acest tip de educație are un
procent minim de angajare. Nimeni nu cred că ar să vrea să aibe în propria afacere o persoană a
cărei cunoștințe au fost validate la sute de kilometrii distanță. Nu există nici certitudinea că acea
persoană a scris lucrarea, dar nici că are competențele necesare de a lucra într-un mediu social.
Unii părinți aleg să își educe copiii acasă doar pentru că așa ei vor putea să se axeze doar
pe materiile de care cei mici sunt atrași. Asta consider că este o mare greșeală. Cum poate un
copil de numai șapte ani să își dea seama ce îi place cu adevărat dacă nu le încearcă pe toate? Am
20 de ani, dintre care aproape 13 ani de când tot învăț și sincer nici în momentul de față nu știu
ce vreau. Nu poți avea asemenea pretenții de la un copil.
Învățând mereu acasă, fiind mereu în preajma părinților, există marea posibilitate ca
atunci când vor fi nevoiți să între în contact social, pentru că homeschooling-ul nu durează o
viață, să aibe surpriza neplăcută că nu se pot adapta noului mediu, că le este greu să intre în
contact cu alte persoane sau să lucreze în echipă. Acești copii sunt crescuți în mod egoist, ceea ce
nu cred că este corect nici pentru ei, dar nici pentru societate.
Tind să cred că părinții care sunt de părere că își pot educa singuri copiii au foarte mult
timp liber, dar sunt și narcisiști pentru că sunt de părere că au cunoștințele necesare astfel încât
pot forma un individ la fel de bine ca și un profesor adevărat, care pentru a ajunge la catedră a
depus mult efort, bineînțeles tot în cadrul instituțiilor. Învățătura nu e ceva simplu și nu orice
persoană e capabilă să predea, trebuie să ai anumite abilități și cunoștințe.
Legea din România încă nu susține învățatul acasă, părinții riscând să primească mari
amenzi sau chiar mai rău, pot fi condamnați la aproape un an de închisoare pentru că își retrag
copiii din sistemul de învățământ. La noi în țara primele zece clase sunt obligatorii, iar fiecare
copil ar trebui să aibe parte de libertatea care li se cuvine.
Mark Twain definește într-un mod metaforic și interesant evoluția din instituțiile de
învățământ “Conopida nu este altceva decât o varză care fost într-un colegiu”, astfel toate
demersurile, cu suișuri și coborâșuri din cadrul unei instituții de învățământ, nu fac altceva decât
să ne formeze ca oameni ai societății.
În concluzie, rămân contra homeschooling-ului pentru că anii tinereții trebuie trăiți din
plin și nu trebuie, mai ales ca parinți, să ne deprivăm propriul copil de această etapă a vieții, în
care el se formează ca om. Un părinte îți poate da sfaturi, te poate îndruma și susține, dar
niciodată nu îi poate lua locul unui profesor.
 Bibliografie:
Cristina Șomănescu, “Copiii educaţi acasă: Răspunsuri la întrebări stringente despre
mişcarea homeschooling în România” [online]. Disponibil la: http://www.economica.net/copiii-
educati-acasa--raspunsuri-la-intrebari-stringente-despre-miscarea-homeschooling-in-
romania_98332.html#n [accesat la data de 26.01.2018]
Mark Twain [online]. Disponibil la: https://1cartepesaptamana.ro/40-de-citate-despre-
educatie/ [accesat la data de 26.01.2018]
Roxana Gagiu, (2016). “Sondaj: Totul despre homeschooling”. [online]. Disponibil la:
https://www.romaniatv.net/totul-despre-homeschooling-vezi-ce-risti-daca-iti-retragi-copilul-de-la-
scoala-si-cum-poti-intra-in_315462.html [accesat la data de 26.01.2018]