POLUAREA ECOSISTEMULUI URBAN

PLOIESTI

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………4

I. INCADRAREA GEOGRAFICA A ORASULUI PLOIESTI………………….…5

II. POLUAREA MUNICIPIULUI PLOIESTI……………………………………..….8

III. ANALIZA CALITATII MEDIULUI IN PLOIESTI...........................................18

IV. MASURI DE AMELIORARE A CALITATII MEDIULUI IN

ORASUL PLOIESTI.............................................................................................24

CONCLUZII………………………………………………………………………….27

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..28

ANEXE………………………………………………………………………………..29

1
ARGUMENT

″Ploiestiul, asezat la imbinarea a douá vái largi si unde se loveste campia de munte,se
dezvaluie ca un oras industrial. Nu se zaresc decat hornuri inalte, vagoane-cisterne astepta plecarea,pe
numeroasele linii de garaj. E forfota legata de viata centrelor apusene, continuatá pana in gara
máreatá, cea mai sistematica si mai incapatoare din tot vechiul regat.
Iesind din gara, descoperi un oras modern. Un bulevard larg, cu arbori stufosi, desi mereu
neterminat, te duce pana in inima orasului. De o parte si de alta a lui, se inalta case cochete, adevarate
vile sau cladiri marete, cum e aceea a liceului.
Alaturi de bulevardul modern, de centrul cu dugheni una langa alta,exista si o parte veche, in
care viata patriarhalá nu s-a schimbat prea mult.″
(« Ploiestii », 26 septembrie 1997)

Sub indrumarea domnului profesor am abordat o tema de actualitate. Alegerea acestei teme a
venit din dorinta de a studia indeaproape una dintre cele mai importante probleme ale lumii
contemporane: poluarea. Am ales ca zona de studiu municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova.
Asezat la o veche rascruce de drumuri comerciale, fiind un important nod feroviar si rutier,
considerat capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania, municipiul Ploiesti mi-a trezit
interesul deoarece, fiind inconjurat de patru rafinarii dintre care trei functionale, este, de departe, cel
mai poluat oras romanesc. Zona aceasta a intrat in atentia cercetatorilor indeosebi dupa anul 1990 prin
studii amanuntite asupra poluarii industriale a aerului, solului si apei si a poluarii fonice urbane din
aceasta zona au fost efectuate de Barnea M., Papadopol C., Marinica Gh. si multi altii.
In ţara noastră protecţia mediului inconjurător constituie o problemă de interes naţional in
scopul păstrării echilibrului ecologic, menţinerii şi imbunătăţirii calităţii factorilor naturali, asigurării
unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare. In afară de beneficiile
unei vieţi intr-o lume mai puţin poluată şi mai echilibrată, nevoia unei dezvoltări raţionale, devine din
ce in ce mai acută, odată cu răspandirea globală a industrializării.
Eu am ales tema „Protectia ecosistemului urban Ploiesti” pentru a mă informa şi a inţelege
importanţa naturii atat pentru sănătatea omului cat şi pentru dezvoltarea florei şi faunei.
Voi incerca să propun ca masuri locale combaterea poluării şi imbunătăţirea calităţii mediului
inconjurător deoarece cu ajutorul acesteia natura nu ar mai fi atat de afectată de poluare iar flora şi
fauna s-ar dezvolta şi ar deveni mai bogată.
Toate materialele grafice (harti, tabele, diagrame, fotografii) si noutatile descoperite in iesirile
pe teren am incercat sa le transpun intr-o lucrare competitiva din punct de vedere ecologic si
geografic.

I. AREA GEOGRAFICA A ORASULINCADRUI PLOIESTI

2
 1. POZITIE GEOGRAFICA – anexa 1

Dintre oraşele importante ale ţării, Ploieştiul se află la cea mai mică distanţă de capitală. Cu
toate acestea şi cu toate că, pe parcursul a patru secole,a avut stranse legaturi cu Bucureştiul, el si-a
pastrat personalitatea.
Printre cauzele care au asigurat municipiului de azi viaţa indelungata, prosperitatea tot mai
evidenta, rolul pe care l-a jucat in istoria noastra, se gaseşte si minunatul loc pe care acesta a aparut si
s-a dezvoltat.
Orasul Ploieşti, resedinta judetului Prahova, este situat la 60 de km de Bucuresti, in centrul
Munteniei, pe coordonate geografice de exceptie, el fiind traversat de meridianul de 26º (in partea sa
de Vest) si de paralela de 44º55´´(in partea de sud). De altfel, si paralela de 45º trece pe teritoriul
municipiului, prin comunele suburbane Păuleşti, Blejoi, si Bucov. Orasul este asezat asadar la
jumatatea distantei dintre polul Nord si Ecuator si aproximativ la jumatatea celei dintre extremele
estica si vestica ale continentului european. Municipiul ocupa o suprafata de peste 60 km², din care 35
km² reprezinta comunele suburbane.
Localitatile cu care se invecineaza sunt : la nord :orasul Baicoi si comuna Blejoi ;la sud :
comunele Bărcăneşti si Brazi la est : comunele Bucov si Berceni ;la vest : satul Negoieşti si comuna
Târgşorul Vechi.
Asezat la o veche rascruce de drumuri comerciale, orasul este si astazi un nod feroviar si
rutier, putand fi usor abordat din toate partile. Prin Ploiesti trec drumul international D.N.1, care il
leaga de Bucuresti si Brasov, drumurile nationale 1A, 72, 1B, 10.

2. STRUCTURA GEOLOGICA

Aspectul solului si al subsolului este determinat de asezarea sa pe structurile vechiului con de

dejectie al raului Prahova. Sub solul de numai 30-50 centimetri grosime, exista prundisuri(pietrisuri
de terasa) a caror grosime atinge uneori 80 de metri. Acest strat subtire de sol este reprezentat de
cernoziom degradat sau branciog, inlocuit spre marginile de nord, vest si sud ale municipiului cu
soluri brun-roscate de paduri de stejar, deosebit de fertile.

3. RELIEF

In ceea ce priveste relieful, Ploiestiul se gaseste in zona de contact intre dealuri si ses, acestui
fapt datorandu-i specificul natural si marea insemnatate economica.
Altitudinea medie este de 150 de metri, orasul fiind, deci, plasat intr-o zona de campie.
Campia Ploieştilor, situata in partea de nord a campiei Romane, neteda, usor bombata, se intinde mai
ales pe stanga raului si patrunde ca un golf pana sub poalele dealului Bucovelului si ale celor izolate
de la Găgeni si Baicoi, care o adapostesc, iar in valea Prahovei pana la Băneşti. Felul in care este
plasata, fara o inaltime mai importanta in cuprinsul sau, nu permite o vedere panoramica orasului.

4. VEGETATIA SI FAUNA

Vegetaţia de odinioară a Ploiestiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, in care predomina
stejarul pedunculat( Quercus robur), alaturi de alte varietaţi de stejar si gorun. Padurea permitea
dezvoltarea unui strat de arbusti, ca si a unei bogate vegetatii marunte. Dar,aceasta a fost masiv

3
defrisata, resturi din ea pastrandu-se pana tarziu, si chiar pana in prezent,ca arbori ocrotiti. Un
exemplu ar fi cei doi stejari batrani, din Ghirghiu, ocrotiti prin lege.
In prezent, vegetatia este una specifica marilor aglomerari urbane, fiind formata indeosebi din
esente ornamentale si de aliniament, plantatii de castani, plopi si salcami, spatiile verzi si parcurile
fiind tot mai restranse (zona bulevardului, parcul de la sala Sporturilor, parcul din nordul orasului).
Acestea ocupa numai 81,5 ha, revenind, in medie, 3.2 m² pe locuitor.
S-au inregistrat 52 de specii arborescente, 61 arbustive, 9 specii de liane si 124 de erbacee, de
provenienta europeana, asiatica, americana si africana.
Si fauna a fost initial aceea a unei paduri de campie. Pe masura dezvoltarii asezarii, animalele
salbatice mari au disparut, fiind inlocuite de cele domestice, in special pisica si cainele.
Ca mamifere mici, cei mai numerosi sunt soarecii si sobolanii cenusii (Rathus norvegicus).
Dintre pasarile migratoare mai vin inca, din ce in ce mai putine, prin gradinile ce se mentin in
unele cartiere, randunica de oras (Hirundo rustica), sauprivighetoarea cenusie (Sylvia communis).
Dintre pasarile sedentare, pot fi amintite mai frecvent : cioara vânătă (Corvus corone),
piţigoiul (Parus major), vrabia (Paser domesticus), si in ultimii ani, in numar tot mai mare,
guguştiucul (Streptopelia decaocta).
Pe raza orasului pot fi vazute si cateva exemplare de arbori endemici, aclimatizati in timp,
care se afla sub ocrotirea legii, printre care si ″arborele mamut″ secular-sequoia dendron giganteum-
din curtea Muzeului Memorial ″Paul Constantinescu″, smochini dar si cateva exemplare de stejari
seculari, amintind de vestitii codrii ai Vlasiei. In schimb, in vechile cartiere, cu case ″pe pamant″,
locuitorii continua sa planteze pomi fructiferi (visini, meri, ciresi, nuci) si sa cultive legume si flori,
care ne amintesc de aspectul patriarhal al orasului, supranumit, in secolul nostru, ″aurul negru″.

5. RETEAUA HIDROGRAFICA

Ploiestiul se afla pozitionat intre două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest,
atingand usor municipiul prin comuna suburbana Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord si
est, străbatându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov si Berceni. Orasul este asezat pe paraul
Dâmbul, care izvorăşte in zona de dealuri a orasului Băicoi, trece prin oras si prin doua comune
suburbane si apoi prin comuna Rîfov, unde se varsa in Teleajen. Dâmbul are astazi apa putina ; este
canalizat pe aproape toata partea ploiesteana a traseului sau, in el deversandu-se, la iesirea din oras,
sistemul de canalizare al acestuia. In trecut, Dâmbul avea un debit mult mai mare- dovada albia
relativ adanca pe care el si-a sapat-o. El a afectat de mai multe ori, cu revarsarile sale, mahalalele
limitrofe.

6. CLIMA

Fara sa se abata esential de la trasaturile climei temperat-continentale, Ploiestiul se bucura,

datorita pozitiei sale adapostite, de o usoara indulcire a acesteia.
Temperatura medie anuala este de 10,5º C, iar valorile minime si maxime inregistrate in
secolul nostru au fost de -30º C la 25 ianuarie 1942 si respectiv de 39,4º C la 10 august
1945(determinata de o invazie de aer tropical).
In medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o
temperatura moderata. Insa in ultimii ani au avut loc schimbari majore in ceea ce priveste
temperatura. Putem afirma că temperatura absolută inregistrata in Ploiesti in 1945 a fost cu mult
depasita in 2007, cand s-a inregistrat cu lejeritate 40º C.
Precipitatiile se inscriu in mediile anuale specifice intregii zone de sud a judetului, respectiv
588mm, cu 30 - 40 mm in ianuarie si 88 mm in luna iunie. Pe an, sunt in medie 104 zile cu precipitatii

4
lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros si 122 cu cer acoperit. Maxima inregistrata
in ceea ce priveste precipitatiile este de 9639 mm ( anul 1901), iar minima de 305,3 mm (in 1930).
Statia meteorologica locala a determinat ca Ploiestiul se afla sub influenta predominanta
(40%) a vantului de nord-est si de sud-est (23%), cu o viteza medie de 3,1 m/secunda. In medie, sunt
11 zile pe an cu vant de peste 11 m/secunda si numai 2 zile cu vant de peste 16 m/secunda.
Presiunea atmosferica este de 748,2 mm.

7. RESURSE NATURALE

Prin resurse naturale se intelege : totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce
pot fi folosite in activitatea umana :
• resurse neregenerabile: minerale si combustibi fosili ;
• resurse regenerabile: apa, aer, sol, flora, fauna salbatica ;
• resurse permanente: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.
In ceea ce priveste Ploiestiul, in afara de resursele regenerabile, sunt prezente in mari cantitati
si cele neregenerabile. Acestea au o repartitie neuniforma atat in suprafata cat si in adancime. Ele
cuprind materii prime pentru activitatile economice si surse de energie(petrol si gaze naturale).
Petrolul (un amestec de hidrocarburi) este cea mai importanta resursa a municipiului, acesta
fiind exploatat la maximum. Folosirea tot mai larga a acestuia( impusa in ultimele decenii de
dezvoltarea petrochimiei) a fost insotita de intensificarea activitatilor de prospectare, explorare(
carotare si foraj la mare adancime) si extragere.
Ploiestiul este considerat capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul
dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume, in acest oras
aflandu-se nu mai putin de 4 rafinarii, dintre care 3 functionale.
O alta resursa de care dispune Ploiestiul sunt gazele naturale. Insa acestea nu au o importanta
atat de deosebita precum petrolul. Totusi, si ele sunt expoatate la maximum, fara sa se tina cont de
consecinte.
Alvin Toffer sustine, cu sarcasm, intr-unul din discursurile sale ca : ″Pentru prima data o
civilizatie consuma din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest
capital !″.
Pe langa acestea mai intalnim, dar in cantitati foarte mici si alte resurse cu o importanta foarte
scazuta, aproape inexistenta in comparatie cu cele mentionate anterior.

5
 II. POLUAREA MUNICIPIULUI PLOIESTI

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Încă de la apariţia sa pe Terra, homo sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit de el,
pentru a-şi asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea. Dacă la început
impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de indivizi şi adaptării cvasianimalice la mediu,
treptat, efectele s-au amplificat.
Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul
natural, deteriorându-l prin exploatarea resurselor naturale şi prin prelucrarea lor prin diferite tehnici,
prin intensificarea traficului şi creşterea demografică.
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii
economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât
consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens
factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un
control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte
negative asupra calităţii vieţii sale, cât şi asupra evoluţiei biosferei.
Poluarea, problema a carei solutionare cere atentie, este o stare negativă dintre mediul creat
de om şi mediul natural, ca urmare a acţiunii unor factori poluanţi. Dintre aceştia se remarcă poluanţii
generaţi de consumul crescând de energie al omenirii şi care provoacă o poluare complexă – chimică,
termică şi radioactivă. Există şi factori poluanţi naturali, precum erupţiile vulcanilor, însă în marea lor
majoritate, factorii poluanţi sunt generaţi de către activităţile umane.
In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale( apa, aerul, solul) sunt
invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in
factorii de mediu, care devin insuficienti si inutilizabili de catre om.
In atmosfera se revarsa fum, pulberi, gaze nocive din cosurile uzinelor, din tevile de
esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si, mai putin
neglijabil, din fumatul tutunului.
In sursele de apa se scurg afluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme
evacuate din activitti casnice, sau cu substante variate provenite din industrie.
Pe sol se aduna cantitati uriase de gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale,
care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti.
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii
un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de poluanti fiind in continua crestere.
În prezent, aproximativ 97% din producţia de energie industrială a lumii provine din
combustibili fosili (cărbune, petrol şi gaze naturale) care, prin ardere, degajă în atmosferă o serie de
substanţe poluante, mai ales bioxid de carbon. Gravitatea acestor fenomene este legată şi de faptul că
nu se cunosc limitele superioare ale poluării, acele momente până unde se poate dezechilibra balanţa
ecologică naturală a pământului fără consecinţe severe, adică înainte ca procesele vitale ale ciclurilor
biogeochimice sa sufere deteriorari ireversibile.
Vorbind in caz particular, putem afirma ca tara nostra se afla printre campioanele Europei in
materie de poluare cu reziduuri menajere si industriale detind 100.000 de hectare de pamant
contaminat.
Potrivit datelor existente in evidentele agentiilor regionale si judetene pentru protectia
mediului, la nivel national exista 1.052 de situri contaminate, totalizand o suprafata de 98.381 hectare.
Siderurgia, metalurgia neferoasa si feroasa au generat 8 situri contaminate, pe o suprafata totala de
89.961 hectare.

6
 Conform statisticilor, Ploiestiul este, de departe, cel mai poluat oras romanesc. De ce tocmai
Ploiestiul ? Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice locale, mari concerne au
ales acest oras pentru a-si dezvolta afacerea pe structurile deja existente, sau pentru a-si crea propriile
centre de productie. Un al doilea motiv, si poate cel mai important este acela ca orasul este singurul
din Europa incojurat de patru rafinarii, dintre care trei in stare de functionare. La acestea se mai
adauga si productia si exportul de produse petrochimice si chimice, echipamente pentru industria
petrolului, rulmenti grei, detergenti, imbracaminte, mobila etc. Toate acestea si-au pus amprenta
asupra mediului.

2. POLUAREA APEI

Apele Ploiestiului, desi putine la numar, au fost de-a lungul timpului afectate de deversarile
marilor fabrici, fara sa se tina cont de importanta acestora. In prezent, poluarea apelor municipiului a
luat mare amploare. Principala cauza este dezvoltarea industriei si a comertului. Activitatea de
intretinere si reparatii ale materialului rulant in depouri si ateliere conduce la poluarea apei cu deseuri
industriale si menajere, produse de dezinfectie si detergenti, reziduuri petroliere, uleiuri uzate, acizi,
combustibili etc.Deseurile menajere si nu numai( deseurile provenite de la unele din marile
supermarketuri) au fost deversate direct in apele orasului, fara sa se tina cont de consecinte. Alaturi de
acestea, deseurile provenite din industria petroliera, dar si deversarile de petrol au afectat ingrijorator
de mult resursele de apa ale municipiului.
Fenomenul de poluare cu produse petroliere a apelor subterane a fost semnalat cu precadere
in ultimii 40 de ani. Principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile rafinarii Brazi, Astra,
Lukoil( Teleajen), Vega. Aceste surse de poluare se gasesc in conditii geologice relativ similare,
amplasate fiind in zona depozitelor sedimentare ale conului aluvionar Prahova-Teleajen, considerat
una din primele zece hidrostructuri din Romania, o resursa foarte bogata de apa subterana, cu o
extindere spatiala de 1000 km² in suprafata si de pana la 100 m in adancime.
In ceea ce priveste poluarea cu reziduuri, o situatie controversata a fost a supermarketului
Metro, care a fost amendat de comisarii Garzii de Mediu Prahova pentru ca a poluat apele paraului
Dâmbu. In ultimele trei luni locuitorii si oamenii de afaceri din comuna Paulesti, pe teritoriul careia
se afla magazinul Metro, au facut numeroase sesizari la autoritatile de mediu, in care reclamau
poluarea pârâului Dâmbu si mirosul insuportabil emanat de acesta.
In urma acestor petitii, comisarii Garzii de Mediu Prahova au prelevat probe din apele
paraului, unde Metro isi deverseaza apele uzate.
. Rezultatele analizelor de laborator au aratat depasiri de pana la cinci ori ale limitelor maxime
admise de normele Uniunii Europene. Datorita acestui fapt compania a fost amendata, dar
reprezentantii acesteia au refuzat sa comenteze sanctiunea primita, insa au promis investitii masive in
protectia mediului.
In ceea ce priveste poluarea apei cu petrol, situatia este cu totul alta.
Petrolul ajuns in apa sufera transformari, iar formarea peliculei la suprafata apei determina
urmatoarele efecte :
- scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ;
- scade oxigenul din apa ;
- unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in atmosfera ;
- fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat .
Substantele poluante prezente in apele uzate sunt impurificate cu titei, fractiuni petroliere,
acizi naftenici, fenoli, compusi cu sulf, hidrocarburile, provenite din titei si din fractiunile petroliere,
reprezentand principala impuritate.

7
 Locuitorii din numeroase cartiere ploiestene se plang de ceva vreme de imposibilitatea de a
consuma apa din fantani si de la cismele. Cauza ? Cantitatile ridicate de petrol care se gasesc in apa.
Un exemplu concret ar fi situatia locuitorilor din cartierul Mihai Bravu, care, de ceva vreme, nu mai
pot consuma apa din propriile gospodarii (fantani, cismele), acestia fiind nevoiti s-o cumpere (strictul
necesar).
Sursele de apa din acest cartier au fost infestate cu reziduuri petroliere provenite de la fosta
rafinarie Teleajen, actualmente Petrotel Lukoil (anexa 2).
Unul din locuitori sustine : « Am incercat sa bem apa din put, dar nu am putut din cauza
mirosului de benzina. In plus, este si tulbure. O folosim la pasari si la spalatul rufelor, dar trebuie sa
punem mult detergent ca sa nu prinda si hainele miros », acesta cheltuindu-si o mare parte din pensie
pe provizii de apa plata si minerala.
Urmarirea fenomenului de poluare cu hidrocarburi evidentiaza unele caracteristici comune
surselor de poluare mentionate, respectiv mecanismul poluarii apei freatice, natura poluantilor si
gradul de contaminare.
Trasaturile particulare ale fiecarei zone poluate sunt date de volumul de petrol prelucrat intr-
un
anumit interval de timp, de gradul de ramificare al retelei de conducte exterioara fiecarei rafinarii si
de prezenta lentilelor de argila in pietrisurile acviferului freatic.
Cercetarile anterioare efectuate in cazul rafinariei Brazi au aratat manifestarea prezentei
hidrocarburilor libere pe suprafata acviferului freatic prin rezistivitati mari, de cca 500 Ωm. Prin
urmare, este si normal ca apele din majoritatea locuintelor ploiestene sa fie poluate.
Alt poluant important al apelor orasului il reprezinta acizii naftenici. O caracteristica a apelor
uzate de rafinarii, este continutul ridicat de acizi naftenici, prezenti mai ales in leşiile naftenice sub
forma de naftenaţi. Prezenti in proportii variabile in titei si in fractiunile petroliere, au un deosebit
efect toxic asupra florei, si indeosebi, asupra faunei, actionand asupra sistemului nervos.
Sarurile anorganice dizolvate reprezinta o alta categorie importanta de poluanti. Titeiul
contine saruri dizolvate, in special cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi de calciu, magneziu si sodiu, care trec
in apa in cursul prelucrarii.
Deversarea necontrolata a hidrocarburilor, in special a reziduurilor petroliere in apa
reprezinta o amenintare pentru mediul inconjurator si un pericol pentru sanatatea oamenilor. Astfel,
reziduurile contin metale grele, hidrocarburi aromatice polinucleare cu efecte mutagene si
cancerigene.
Totusi, nimeni nu ia nicio masura. De ce oare? Raspunsul vine de la sine ; nu putem opri o
industrie in apogeul dezvoltarii ei...
Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor
rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport
constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.
Metodologiile de cercetare a poluarii cu hidrocarburi includ o varietate larga de tehnici
complementare de investigatii directe (foraje de studiu, carotaje mecanice, probari chimice,
masuratori ale parametrilor de curgere, ridicari topografice) si indirecte (masuratori geofizice:
geoelectrice, seismice si magnetometrice in principal, primele si ultimele beneficiind de avantajul ca
sunt tehnici cu caracter nedistructiv/non-invaziv).

3. POLUAREA SOLULUI

Dupa cum se stie, solul este rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului ; este un strat
dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice,
fizice, biologice.

8
 Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim,
dar deseori s-au manifestat neglijenţe condamnabile ce au dus la distrugerea lui prin eroziune.
Din punct de vedere fizic, solul este un sistem polidispers, structurat si poros, alcatuit din trei
faze : solida, lichida si gazoasa, fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive.
Un centimetru de sol, in grosime, se realizeaza in zeci, sute de ani. Dar solul si humusul pot fi
pierdute intr-un an, prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice, in urma unor precipitatii de
intensitate mare etc.
Acesta este un ecosistem bogat, dar fragil, cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat
cu atentie ca si apa si aerul pentru pastrarea vietii pe Pamant. Este partea fertila a scortei si un factor
ecologic foarte important, dar in ultima vreme s-a neglijat foarte mult protejarea lui, acesta fiind unul
dintre cele mai poluate componente ale mediului.
Poluarea ia amploare datorita cresterii numerice a omenirii, cresterii necesitatilor umane si
dezvoltarii de noi tehnologii.
Degradarea solului se manifesta atat prin degradarea parametrilor cantitativi, cat si prin
deteriorarea parametrilor calitativi.
Exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii, cauzele fiind multiple : costul
ridicat, ignoranta, intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor.
Poluantii pot fi :
• substante chimice : pesticide, petrol, titei, gaze, metale grele( Zn, Pb,Cd, Hg),
ingrasaminte,substante organice.
• factori biologici : germeni patogeni.
• factori fizici : izotopi radioactivi,caldura.
Si in ceea ce priveste municipiul Ploiesti poluarea solului este evidenta. Existenta
numerosilor poluanti face aproape imposibila lipsa poluarii. Reziduurile care nu au fost evacuate in
apa si in aer acopera uscatul, tocmai in locurile aglomerate, unde fiecare metru patrat e intens si
multiplu solicitat.
Solul este supus actiunii poluarilor din apa si aer, fiind locul de intalnire al poluantilor.
Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol.
Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare
pe sol.
In Ploiesti, poluarea directa a solului (anexa 3) provine din :
- simpla aruncare a mucului de tigara, a biletului de tramvai sau a automobilului abandonat ;
- scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula, de cele mai multe ori ilegal, pana la
halele de deseuri ;
- halele de reziduuri industriale care blocheaza mari suprafete de teren, numeroase devenind
inutilizabile.
Poluarea indirecta apare din cauza :
- agentilor de poluare emisi in atmosfera, purtati de vant, care se depun pe sol si sunt spalati de
precipitatii, infiltrandu-se in subteran.
Dar, nu aceasta da mari batai de cap autoritatilor, ci vechea si interminabila poluare cu petrol.
Hidrocarburile care apar continuu au doua proveniente in ceea ce priveste Ploiestiul :
- activitatea umana – arderea de combustibili, prelucrarea petrolului( cea mai importanta si
exploatata resursa a orasului) ;
- procese naturale – iesirile de petrol si emanatiile de gaze naturale.
Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii :imediata si pe
termen lung.
Intr-o situatie controversata se afla zona de sud a municipiului.

9
 Se delimiteaza trei nuclee de origine a poluarii, corespunzand celor trei mari unitati de
prelucrare petroliera : PETROTEL- LUKOIL, PETROBRAZI (anexa 4) si ASTRA ROMANA
(anexa 5). Un alt nucleu, mai mic, corespunde rafinariei VEGA (anexa 6) .
In zona rafinariilor Astra si Petrobrazi poluarea se extinde pe 3.478 ha, in zona rafinariei
Petrotel sunt afectate 739 ha, iar in zona rafinariei Vega 130 ha. Poluarea petroliera are o lunga
istorie, paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului imbibat cu
produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata, iar grosimea stratului petrolifer variaza de la 0,01m
la 1m.
Produsul petrolier curge pe suprafata panzei freatice in directia SE, cu o viteza de cca. 10- 50
m /an. Acesta are o compozitie complexa, in general cu elemente grele. Deasupra stratului imbibat cu
produs petrolier exista o zona de sol poluata excesiv si o zona cu gaze grele.
Produsele petroliere, odata ce ajung in subteran, unde sunt intrunite atat conditii aerobe, cat si
anaerobe, sufera transformari chimice importante. Viteza de degradare a produselor petroliere in sol
este in functie de concentratia de oxigen in sol sau, altfel spus, de gradul de aerare al solului poluat.
In afara de acestea, nu sunt de neglijat si problemele generate de poluarea cu produse
petroliere si fluide de foraj din zona sondelor de foraj si extractie precum si cele datorate spargerilor
de conducte ce transporta titei si produse petroliere finite.
Reziduurile petroliere din zona de periferie, provenite de la rafinaria ASTRA, reprezinta si
ele, o importanta sursa de poluare. Aceasta zona este denumita simbolic de locuitorii din imediata
apropiere o « bomba ecologica ». Solul musteste de produse petroliere depozitate aici de-a lungul
anilor. S-a format un lac urias, unde, in continuare, sunt depozitate reziduuri rezultate in urma
productiei de carburanti a rafinariei. Peisajul este sinistru : orice urma de vegetatie a disparut pe o
raza de cativa zeci de metri in jurul depozitului, care se intinde pe o suprafata de mai multi kilometri
patrati.
Batalul nu este inconjurat decat partial de un zid de beton, astfel incat accesul hotilor de
produse petroliere este mai mult decat facil. Marturie stau galetile aruncate la intamplare pe marginea
depozitului.
In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentior poluanti din atmosfera, se observa
anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate sunt cele din
apropierea surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor
contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel
de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde ca suprafata.
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii
poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti
spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.
Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere, care se pot acumula in
subsoluri de imobile, provocand explozii sau axfixii. Intre cazurile de poluare a solului, majoritatea
sunt cauzate de probleme aparute in subsol, adica fisurari ale conductelor, sau ale peretilor
depozitelor de combustibili.
O alta sursa de poluare este reprezentata de poluarea cu metale grele.
Actionand ca un factor extern excesiv de agresiv, poluarea afecteaza, in primul rand,
procesele biochimice si chimice din plante si sol, urmate de slabirea rezistentei organismelor
individuale si colective la boli, daunatori si alte adversităţi. Se declanseaza in continuare dezechilibre
ecologice in lant, cu consecinte nefavorabile asupra stabilitatii si capacitatii de regenerare a
ecosistemelor terestre.

10
 4. POLUAREA AERULUI

Atmosfera este un adevarat ‘scut’ , la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant.

Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante. Reprezinta una din
problemele fundamentale ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si
natura.
Acest fenomen de poluare a aerului este intr-o continua crestere. In ultimii 200 de ani
industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea
carbunelui si gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze,
mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. In fiecare an dezvoltarea industriei
genereaza miliarde de tone de materiale poluante.
Poluarea aerului este, incontestabil, cea mai grava problema, pe termen scurt si mediu, din
punct de vedere al sanatatii si, tocmai de aceea, rezolvarea acestei probleme trebuie sa fie prioritatea
de varf pentru politica de protectie a mediului. Aerul poluat este mai dificil de evitat decat apa
poluata. Efectele lui, care patrund peste tot, dauneaza sanatatii, degradeaza constructiile si mediul
natural.
Poluarea aerului poate fi naturala sau fabricata de om. Poluarea naturala poate fi cauzata de
eroziunea solului, eruptii vulcanice, respiratie, biodegradari si altele.
Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt : ceata, vaporii, gazele, praful, fumul,
factorii chimici, ploile acide.
Omul este responsabil de poluare prin : arderea combustibililor fosili, arderea padurilor,
emisii datorate motoarelor cu ardere interna, tratarea apelor reziduale, industrie si altele. Concentratia
acestor substante in atmosfera este este determinata de rata emisiilor si de rata degradarilor pe care
aceste substante le suporta in timp. Cresterea principalelor emisii a determinat pe cercetatori sa
prevada o crestere a temperaturii pamantului cu 3-5° C. Astazi ne gasim intr-o perioada de incalzire
care poate duce la schimbari in distributia precipitatiilor, schimbari in zonele de vegetatie si poate
induce degradari ale solului si micsorarea surselor de hrana.
Ploiestiul, un municipiu foarte poluat, se confrunta deasemenea si cu o ridicata rata a poluarii
aerului. Principalele substante poluante degajate in atmosfera sunt : dioxidul de carbon, metan si
monoxidul de azot.
Emisiile de dioxid de carbon, metan si monoxid de azot contribuie la efectul de sera, iar
clorofluorocarburile actioneaza asupra stratului de ozon.
Contributia majora la efectul de sera o are dioxidul de carbon (circa 50%), urmat de
metan(19%) si clorofluorocarburile (17%). Cresterea emisiilor de dioxid de carbon este direct legata
de cresterea productiei de energie si de trafic.
Industria petrolului are o contributie deosebita la aceste emisii. In ceea ce riveste rafinarea
petrolului, principalii poluanti sunt : dioxidul de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili,( fenoli,
hidrocarburi), acizi, titei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac, pulberi.
De asemenea, traficul auto contribuie si el la emisiile de hidrocarburi volatile si la emisiile de
plumb. Astfel, compusii aromatici din benzina pentru automobile favorizeaza emisia de hidrocarburi
nearse si produse realizate din oxidarea incompleta in mediul inconjurator, benzenul din gazele de
esapament are proprietati cancerigene, compusii organici volatili polueaza atmosfera, compusii de
sulf produc coroziuni si ploi acide.
Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai poluat intr-o zi cu trafic fata de una in care
circulatia a fost restrictionata.
Mijloacele de transport, prin arderea combustibililor, sunt o sursa de agenti de poluare.
Compozitia gazelor de ardere este asemanatoare cu a gazelor rezultate in procesele de combustie. In
plus, benzinele emit prin ardere compusi cu plumb.

11
 In ultimele luni, inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova au efectuat o
serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru alarmant pentru ploiesteni – valori foarte mari
ale noxelor rezultate in urma traficului intens.
Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in perioada 23- 24
septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in cadrul actiunii "Saptamana
mobilitatii". Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori de
cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia a fost restrictionata.
Tot in urma unui raport efectuat in cadrul A. P. M. s-au constatat urmatoarele :
- poluare moderata cu sulfati in suspensie, inlusiv aerosoli de acid sulfuric, hidrogen sulfurat
si amoniac (frecventa de depasire CMA mai mica de 10%) ;
- poluare semnificativa cu pulberi in suspensie (frecventa de depasire CMA 20%) ;
- poluare intensa cu pulberi sedimentabile (frecventa de depasire CMA 80%).
Depunerile de pulberi in zona de est a orasului au o concentratie mult mai mare in elemente
chimice, comparativ cu celelalte zone.
In zona centrala a municipiului Ploiesti masuratorile de imisii au relevat depasirea cu 82% a
CMA pentru monoxidul de carbon (CO), aceasta in principal datorita structurii traficului si a
influentelor negative asupra dispersiei atmosferice, de natura meteo, in principal.
Lunar se determina compozitia chimica a pulberilor sedimentabile urmarindu-se variatia
indicatorilor : sulfati in suspensie, amoniac, plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru si metale din pulberile
aspirabile.
Chiar daca in unele zone nu au existat depasiri ale concentratiei maxime admise, exista
mirosuri care creeaza discomfort asupra populatiei.
Smogul , un alt agent poluant, are ca sursa arderea gazolinei in motoarele automobilelor. Cu
ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza in atmosfera
pentru a produce smogul fotochimic.
Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinariile ploiestene, provin, in principal, de la
urmatoarele surse : procese de combustie, instalatii tehnologice, turnuri de racire si bazine separatoare
cu suprafata deschisa, utilaje dinamice, ventile, flanşe, conducte, rampe de incarcare- descarcare,
mijloace si retele de transport auto si cai ferate. Emisiile de poluanti in atmosfera sunt de doua feluri :
- dirijate ( evacuate prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de
esapament)
- difuze ( incarcare- descarcare rezervoare, neetanşeitaţi etc). – anexa 7.
Referitor la procesele de combustie putem afirma ca fiecare cuptor dintr-o instalatie
tehnologica este o sursa majora de agenti de poluare care se gasesc in gazele rezultate prin arderea
combustibililor. De asemenea, in rafinarii mai au loc si alte procese de combustie dintre care se pot
mentiona : regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică, operatiile periodice de decocsare a
serpentinelor cuptoarelor din diferite instalatii tehnologice, regenerarea periodica a catalizatorilor din
alte procese catalitice, incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor
acide.
Compozitia gazelor de ardere rezultate din procesele de combustie nu difera semnificativ, in
afara de agentii poluanti rezultati din arderea combustibililor, in gazele de ardere mai identificandu-
se : hidrogen sulfurat, acid sulfuric sub forma de aerosoli etc.
In ceea ce priveste instalatiile tehnologice, unele dintre acestea emit continuu sau intermitent
si alti agenti de poluare, desi in cantitati mici in comparatie cu gazele rezultate prin combustie.
De la facle provin concentratii nocive de gaze si vapori organici, si respectiv, de hidrogen
sulfurat.

12
 Depozitarea lichidelor organice (ţiţei, fractiuni petroliere, compusi chimici industriali sau
amestecuri ale acestora) se face in rezervoare. Parcurile de rezervoare reprezinta sursa majora de
poluare a aerului cu compusi organici volatili, de regula hidrocarburi.
Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa ; utilajele dinamice,
ventilele, conductele emit, deasemenea, compusi organici volatili in cantitati mici, dar care trebuie
avute in vedere la monitorizarea agentilor de poluare a mediului.
O alta problema de actualitate este acuzatia ploiestenilor indreptata catre rafinaria LUKOIL
din motiv ca acesta le "otraveste aerul".
Dupa redeschiderea rafinariei in 2004, ploiestenii din zona de Est a municipiului s-au plans
de nenumarate ori autoritatilor ca nu pot respira din cauza poluarii.
Efectele poluarii sunt foarte drastice. Inaltele cosuri de fum care sunt folosite in Ploiesti si
filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale
atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia polarii in arealul respectiv, in
locul unde se produc. Poluantii sunt insa transportati la mari distante de locul emisiei, si produc
numeroase efecte in alte areale.
Oamenii sustin ca in orele in care functioneaza instalatiile rafinariei, mirosul de sulf devine
insuportabil si ca sunt obligati sa se ascunda in case.
"Pur si simplu simtim cum ne sufocam pe strada. Degeaba am facut reclamatii la toate
institutiile statului, cei de la rafinarie isi vad de treaba", acuza Elena Dumitrache, unul dintre
locuitorii cartierului Mihai Bravu, cel mai expus posibilului val de poluare. Chiar si fostii angajati ai
rafinariei recunosc ca mediul in care au lucrat ani de zile a fost unul nociv. "Am muncit o viata de om
la statia de parafina. Eu m-am obisnuit cu mirosul de pe vremea in care eram la fabrica, dar ceilalti
simt altfel mirosul din aer. Chiar daca am inteles ca rusii au investit multi bani in rafinarie, tot e
poluare", spune Gheorghe Radu, angajat al rafinariei pina acum zece ani.
La mai putin de un kilometru de obiectivul economic se afla si Grupul Scolar de Industrial de
Petrol Teleajen ai carui elevi si profesori resimt efectele poluarii. Conducerea Inspectoratului Scolar
Prahova sustine ca nu are solutii. "Nu putem desfiinta una dintre cele mai mari unitati de invatamint
pentru ca si asa ne confruntam cu o criza de spatii fara precedent.
″E normal sa miroasa a rafinarie, ca doar nu e farmacie, dar nu cred ca putem fi acuzati de
lucruri pe care nu le-am facut. Exista nenumarate surse de poluare in oras, inclusiv noxele din trafic,
insa nivelul emisiilor rafinariei masurat s-a incadrat mereu in limitele legale", a declarat Constantin
Dumitru, directorul executiv al rafinariei.
Ultima problema cu care s-au confruntat autoritatile din Ploiesti a fost incendiul de la
rafinaria Petrobrazi, care a izbucnit in data de 05 februarie 2008, in jurul orei 05.00, la unul din
rezervoare. Flacarile s-au extins foarte repede la un al doilea rezervor, in cele doua recipiente fiind
motorina si aditivi pentru motorina. Peste 50 de pompieri din cadrul inspectoratului de urgenta au
actionat imediat. Acestora li s-au mai adaugat ajutoare din judetul Dambovita si municipiul Bucuresti.
Dupa aproximativ trei ore pompierii au reusit sa stinga incendiul.
Daca flacarile s-ar fi extins si la cel de-al treilea rezervor ar fi avut loc un dezastru natural.
Explozia care s-ar fi declansat ar fi distrus tot pe o raza de apoximativ 30 km.
In orice caz, incidentul nu a fost lipsit de urmari.
In urma acestuia au ramas cantitati enorme de produse poluante care au afectat considerabil
aerul. Specialistii sustin ca locuitorii municipiului nu vor resimti efectele poluarii pentru ca rafinaria
este situata la periferia Ploiestiului, departe de cartierul locuit de acestia.
In concluzie, pentru toate problemele grave cu care se confrunta municipiul Ploiesti, pe langa
dorinta locuitorilor de a avea un oras mai putin poluat, este necesar, mai mult ca oricand, sa se asigure
triumful stiintei, dar si al ratiunii, astfel incat generatiile viitoare sa beneficieze de conditii tot mai
bune de viata.

13
 5. POLUAREA FONICA

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Acesta s-a integrat in viata
noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de
distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si
prietenii nostri prin intermediul vorbirii.
Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvenţe diferite intr-un
anumit interval.
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se
propaga sub forma de unde elastice cu viteza de 331 m/secunda.
Principalele caracteristici ale sunetelor sunt:
- inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei);
- intensitatea (exprimata in energia vibratiei);
Zgomotul este un sunet complex, o suprapunere dezordonata a sunetelor de frecvente si
intensitati diferite.
Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa
egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:
-durata –se refera pur simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa;
-frecventa sau tonalitatea – este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de
frecvente pentru un uz sanatos este de 20 pana la 20.000 de cicluri pe secunda.
-amplitudinea sau intensitatea – se masoara in decibeli.
Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete obisnuite:
- respiratia – 10 decibeli
- soapta – 20 decibeli
- conversatia – 60 decibeli
- traficul la orele de varf – 80 decibeli
- un tren in miscare – 100 decibeli
- un avion in miscare – 120 decibeli
- zgomotul produs de o pusca – 140 decibeli.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai raspandit tip de discomfort. Dar zgomotul este mai mult
decat atat. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor.
Supusa la 45 de dB de zgomot, o persoana normala nu poate dormi. La 120 de dB urechea
inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 de dB.
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror
intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau
inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit
extrem de zgomotoase.
Sursele de poluare sunt numeroase si variate: circulatia sau transporturile; industria;
constructiile si montajele, comertul, copiii in terenurile de joaca ( tipetele lor inregistreaza 70- 80 dB),
terenurile sportive si stadioanele ( zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB), animalele
care pot tulbura linistea, mai ales noaptea.
In ceea ce priveste poluarea fonica din municipiul Ploiesti, sursele sunt mult mai numeroase
si diverse. Cele mai importante sunt:

 Traficul feroviar si rutier (anexa 8)

Zgomotul traficului este cel mai raspandit in Ploiesti, si asta datorita numarului foarte mare
de autoturisme care tranziteaza zilnic orasul. Acestora li se adauga si zgomotul produs de trenurile

14
care circula fara oprire si care polueaza fonic cartierele din apropierea cailor ferate, dar si autobuzele
si motocicletele, al caror numar a crescut foarte mult in ultima vreme.
In urma unor masuratori efectuate de inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului s-a
constatat ca nivelul zgomotului este de doua ori mai mare fata de valorile maxim admise de 50 de dB.
″Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de poluare″, a declarat
Camelia Stelian, directorul APM Prahova.
Ploiestenii resimt din plin efectele cresterii fara precedent a numarului de autoturisme care
circula pe strazile orasului. Potrivit reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza
de date a fiscului local aproximativ 7.000 autovehicule, la care se adauga alte cateva mii luate in
leasing. Se estimeaza ca peste cativa ani numarul lor se va dubla, astfel ajungandu-se la o poluare fara
precedent.

 Activitatile din industrie

Majoritatea operatiilor industriale din Ploiesti genereaza zgomot. In unele cazuri, acesta s-a
limitat in planurile interioare ale unitatilor producatoare, in alte cazuri, mai numeroase, zgomotul
afecteaza comunitatea din vecinatate.
Multi locuitori se plang ca nu se pot odihni din aceasta cauza si ca sunt din ce in ce mai
frecvente
afectiunile nervoase: dureri de cap, ameteli, stare de frica sau iritabilitate.

 Activitatile din constructii (anexa 9)

Preponderent, aceste activitati sunt zgomotoase. Unele surse determina zgomote continue
(ventilatoare, excavatoare, compresoare etc.), altele genereaza zgomote intermitente ( ferastraie,
masini de gaurit etc.) sau enervante ( asezarea materialelor).
Si acestea afecteaza grav sanatatea cetatenilor. In ultima vreme s-au inregistrat nenumarate
cazuri de afectiuni nervoase, la persoane cu varste cuprinse intre 20 si 70 ani, uneori poate chiar mai
in varsta.

 Zgomotul social
Zgomotul vietii sociale genereaza cele mai multe nemultumiri. Un raport publicat de
Universitatea din Stockholm pentru Organizatia Mondiala a Sanatatii a concluzionat ca nivelul
zgomotului in cartierul de locuinte nu trebuie sa depaseasca 55 de decibeli pentru a proteja
majoritatea populatiei. Insa, acest maxim este depasit cu mult in ceea ce priveste Ploiestiul.
Cele mai frecvente surse de zgomot in acest sens sunt:
- echipamente stereo si TV;
- zgomotul produs de vecini pana noaptea tarziu;
- latratul cainilor;
- zgomotul generat de plansul nou-nascutilor etc.
In urma unor masuratori s-a descoperit care sunt cele mai poluate zone din punct de vedere
fonic ale municipiului:
- strazile: Mihai Bravu, Mircea cel Batran;
- intersectia Bulevardului Republicii cu Soseaua Vestului;
- zonele din apropierea Tribunalului Prahova sau Colegiile Nationale ″Mihai Viteazul″ si ″I.
L. Caragiale″.
Consecintele poluarii fonice:
- perturbarea comunicarii interumane;
- oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului perceptiei
auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens;

15
 - tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea vietii,
care pot duce pana la instalarea unei stari de oboseala permanenta;
- senzatii subiective de jena (frica, constrangere);
- scaderea atentiei, reducerea preciziei miscarilor;
- efecte asupra organelor interne ca: accelerarea batailor inimii, hipertensiune arteriala;
- tulburari de auz;
- efectele zgomotelor asupra randamentului muncii.
Exista numeroase activitati in care zgomotul este o componenta obigatorie, dar acesta nu ar
trebui sa fie neglijat pentru ca exista numeroase repercursiuni.

16
 I I I. ANALIZA CALITATII MEDIULUI IN PLOIESTI

1. NORME DE PROTECTIE

In conditiile in care fenomenul de globalizare ia tot mai multa amploare, punandu-se tot mai
mult accent pe interdependenta dintre protectia mediului si dezvoltare economica, au aparut
reglementari din ce in ce mai severe privind masurile de protectie a mediului. Noua legislatie in
domeniul protectiei mediului, adoptata in ultimii ani, aduce un nou concept al raspunderii stricte
pentru consecintele poluarii.
Protectia mediului este reglementata in Romania printr-o serie de acte normative care creeaza
cadrul juridic necesar pentru protectia factorilor de mediu, a consumatorilor si respectarea principiilor
dezvoltarii durabile.
Standardele romane prevad pentru fiecare factor de mediu concentratii maxim admisibile,
prin care se poate evalua calitatea acestora. Exista standarde pentru apa potabila, apa de suprafata, ape
uzate functie de locul evacuarii, standarde pentru aer : emisii si imisii, sol, subsol.
Principalele directii de actiune in sensul protectiei mediului sunt stabilite prin intermediul
Ordonantei de Urgenta privind protectia mediului.

2. REGLEMENTARI ALE FACTORULUI AER

Politica nationala de protectie a atmosferei cuprinde : introducerea de tehnologii pentru

retinerea poluantilor la sursa ; gestionarea resurselor de aer in limitele posibilitatilor de regenerare
naturala a calitatii ; modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare a calitatii
aerului. Impunerea limitelor se face prin reglementari tehnice de specialitate, in baza unor legi cadru.
Pentru poluarea aerului de catre industrie exista o directiva- cadru care nu defineste valorile
limita in ceea ce priveste emisiile, acest lucru fiind realizat prin ″directive- fiice″. De asemenea,
prescrie principiile controlului poluarii aerului ca, de exemplu, conceptul de ″cea mai buna tehnologie
disponibila si care nu necesita costuri excesive″ si cerinte pentru aprobarea instalatiilor noi. Acest
concept este pe cale de a fi inlocuit cu ″Directiva Integrata pentru Prevenirea si Controlul Poluarii″.
Directiva asupra incinerarii deseurilor menajere si propunerea referitoare la incinerarea
deseurilor industriale definesc valori limita ale emisiilor, pentru un anumit numar de substante.
Directiva asupra gazelor evacuate de automobile si vehicule grele stabileste valori limita
pentru emisiile de oxizi de azot, substante organice si monoxid de carbon. Exista, de asemenea, o
directiva privind comercializarea emisiilor de gaze cu efect de sera.
In ceea ce priveste preocuparile actuale ale autoritatilor cu privire la asigurarea calitatii
aerului, se poate spune ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor are in vedere achizitionarea de
statii de monitorizare a calitatii aerului si a echipamentelor de laborator aferente.
 Limitele admisibile la emisie de poluanti ai atmosferei
In Romania nu exista un standard pentru limitarea emisiilor.
Prin Ordinul 462/1993 al Ministerului Apelor Padurilor si Protectia Mediului s-au stabilit
″Conditiile tehnice privind protectia atmosferei″ si ″Norme metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare″.
Domeniul de aplicare al Ordinului 462/1993 este reprezentat de:
- surse controlate
- instalatii stationare, vehicule, infrastructuri
- instalatii de ardere
- uzine de incinerare a deseurilor.

17
  Limitele admisibile la imisie de poluanti ai atmosferei
Scopul principal al normelor de calitatea aerului este asigurarea bazei pentru protectia
sanatatii publice fata de efectele negative ale poluarii aerului si pentru eliminarea sau reducerea la
minimum a acelor poluanti toxici asupra sanatatii si comfortului uman.

3. REGLEMENTARI ALE FACTORULUI APA

Datorita nepasarii populatiei este necesara interventia organelor in drept pentru respectarea
masurilor de protectie a calitatii apelor. De asemenea, pentru a se asigura folosirea nestanjenita a
apelor si conditii igienico- sanitare si de odihna- agrement este necesara actiunea de protectie a
calitatii apelor, prin realizarea de statii de epurare la obiectivele industriale, asigurarea debitelor de
diluţie in albia cursurilor de apa si folosirea unui grad mai mare de recirculare a apelor reziduale la
aceeasi intreprindere industriala.
Protectia apelor de suprafata si subterane are in vedere mentinerea si imbunatatirea calitatii si
productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii
umane si bunurilor materiale.
In conformitate cu prevederile capitolului de negociere cu Uniunea Europeana, Romania
trebuie sa-si rezolve problemele referitoare la calitatea apei pana in anul 2018.
Directiva referitoare la apa de suprafata identifica o lista neagra de 130 de substante toxice
sau periculoase care ar trebui controlate si o lista gri de substante, avand o periculozitate mai redusa.
Protectia apelor de adancime si de suprafata are o baza legala, dar aplicarea directivei nu este
destul de cuprinzatoare, valorile limita pentru majoritatea chimicalelor emise in atmosfera nefiind,
inca, stabile.

4. REGLEMENTARI PRIVIND FACTORUL SOL

Activitatile de protectie a solului, se pot clasifica in : activitati de imbunatatiri funciare,

respectiv activitati de prevenire si combatere a poluarii solului.
Prevenirea poluarii solului este o problema deosebit de importanta, in primul rand, ea este o
activitate care se desfasoara la nivel conceptual, de elaborare a unor norme tehnice de protectie a
calitatii solului si, in al doilea rand, de respectare a acestora in activitatea curenta.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului prevede, referitor la persoanele fizice si juridice, care
prospecteaza sau exploateaza resursele subsolului, urmatoarea obligatie : sa refaca terenurile afectate,
aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali.
In prezent, la nivelul Uniunii Europene nu exista o politica explicita in domeniul protectiei
solului. In cel de-al saselea Program comunitar de actiune pentru mediu, Comisia Europeana si-a
exprimat intentia de a elabora o strategie in favoarea protectiei solurilor, axata pe prevenirea
eroziunii, a deteriorarii si contaminarii.
Comisia va actiona si pentru elaborarea unei harti complete a contaminarii solurilor in cadrul
Uniunii Europene, in scopul de a identifica si a implementa cele mai bune practici si metode de
reabilitare disponibile in domeniu.
 Harti tridimensionale pentru poluarea solului
Ca rezultat al depozitarii necontrolate si al accidentelor din reteaua de transport a
hidrocarburilor si in absenta unei legislatii adecvate a mediului, mari suprafete de teren si acvifere
sunt contaminate cu hidrocarburi. Aceste zone contaminate reprezinta un risc major pentru mediu din
cauza migrarii rapide a hidrocarburilor ca urmare a antrenarii lor in circulatia apelor subterane.
Migrarea hidrocarburilor in mediul geologic inconjurator are consecinte dramatice iar remedierea de
mediu in astfel de situatii este foarte costisitoare si necesita un timp indelungat.

18
 Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor
rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport
constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.
Mijloacele actuale de localizare si monitorizare a zonelor contaminate, bazate pe informatii
punctuale obtinute prin analiza in situ sau in laborator a probelor de sol sau apa, sunt costisitoare si nu
permit obtinerea rapida a datelor necesare elaborarii modelului hidrogeologic al contaminarii.
Integrarea intr-o imagine tridimensionala a informatiilor directe a devenit astazi posibila ca
urmare a utilizarii tehnicilor de prospectiune geofizica si a mijloacelor moderne de analiza numerica a
datelor de observatie. Utilizarea metodelor de prospectiune geofizica in cercetarea mediului geologic
(terenuri si ape subterane) conduce la o considerabila reducere a pretului de cost , la obtinerea unor
informatii globale asupra mediului geologic si face posibila, intr-un viitor apropiat, monitorizarea
spatio-temporala a zonelor contaminate cu hidrocarburi.
Programele de cercetare geofizica, adaptate conditiilor particulare ale contaminarii, permit
obtinerea rapida si eficienta a distributiei spatiale a zonelor contaminate cu hidrocarburi facilitand
asfel luarea unor masuri urgente de protectie a mediului.
La noi in tara, investigatiile geofizice pentru cartarea zonelor contaminate cu petrol sunt
sporadice si nu au facut inca obiectul unor publicatii. Abia in 1999 un colectiv al Catedrei de
Geofizica din Facultatea de Geologie si Geofizica, impreuna cu o echipa a Universitatii din Koln, in
cadrul unui program NATO, a inceput o investigare sistematica a contaminarii cu hidrocarburi din
zona rafinariei Brazi. Cu aceasta ocazie au foste efectuate sondaje electrice verticale de polarizatie
indusa si rezistivitate, profilare georadar si sondaj radiomagnetoteluric. Primele rezultate ale acestor
cercetari au fost communicate in cadrul ‘International conference on electromagnetic induction’,
2001,Cabrio Frio, Brazil.
Experienta noastra in acest domeniu a fost bine apreciata si in prezent ne continuam partial
activitatea in cadrul unui program COPRNICUS alaturi de geofizicieni din Federatia Rusa, Germania,
Danemarca si Ucraina, program care are ca obiectiv realizarea la Univ. Sankt Petresburg a unei
aparaturi RMT de masurare continua.
Desi in ultimul timp au fost intreprinse numeroase cerceteri privind aplicarea metodelor
geofizice pentru studiul contaminarii cu hidrocarburi, totusi nici pana azi nu a fost posibila elaborarea
unui program standard de investigare geofizica a zonelor contaminate. Problema este destul de
complexa datorita marii varietati a surselor de poluare, a conditiilor particulare de migrare a
hidrocarburilor in mediile poroase si permeabile, a dificultatilor de modelare fizico-matematica a
penelor difuze de contaminare si nu in ultimul rand a lipsei unor softuri adecvate de prelucrare si
interpretare a datelor geoelectrice.
Ca urmare a unor masuratori efectuate de-a lungul unei perioade de aproape trei ani pe o zona
test din vecinatatea rafinariei Brazi a fost posibila demonstrarea faptului ca studiile geoelectrice pot fi
cu succes utilizate atat pentru detectarea cat si pentru monitorizarea spatio-temporala a penelor de
contaminare cu hidrocarburi.
Procesele complexe fizice si chimice care se produc in soluri si acvifere infestate cu o mare
diversitate de poluanti afecteaza intr-un mod particular proprietatile fizice ale mediului, acestea din
urma putand fi delimitate si caracterizate calitativ si cantitativ utilizand dispozitive adecvate pentru
masuratori geoelectrice de suprafata.
Studiul urmareste evaluarea si optimizarea posibilitatilor de investigare geoelectrica a
contaminarii cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane.
In Romania aproximativ 50.000 ha de teren sunt contaminate cu hidrocarburi si ape sarate
rezultate din activitatile extractive de titei in principal din zonele Borzesti, Onesti, Prahova-Teleajen.
(Stanescu, 2001).

19
 Fenomenul de poluare cu produse petroliere a solurilor vegetale si a apelor subterane din
zona activitatilor industriale conexe extractiei, transportului si prelucrarii titeiului a fost semnalat cu
precadere in ultimii 40 de ani. Investigatiile geofizice ale zonelor contaminate in acest interval sunt
putin reprezentative fata de amploarea problemei, mai ales datorita unui impact scazut in plan
legislativ ale posibilitatilor acestor tehnici. Pentru a evalua corect scenarii legislative care sa mentina
integritatea mediului sau sa ajute la remedierea caracteristicilor naturale se impune un studiu care sa
grupeze dupa anumite trasaturi specifice pe de o parte sursele de poluare cu hidrocarburi si
mecanismele de propagare ale poluarii, iar pe de alta parte tehnici de investigatie si variante optime
de aplicare ale acestora.
In judetul Prahova principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile rafinarii Brazi,
Astra, Petrotel (Teleajen), Vega (Manescu, Bica si Stan, 1994), cu o amplitudine a produsului
petrolier liber in sol de 4.8m in incinta rafinariei Brazi.

5. REGLEMENTARI PRIVIND VIBRATIILE SI ZGOMOTELE

Monitorizarea zgomotelor si vibratiilor a devenit o practica cunoscuta pentru evitarea

aparitiei eventualelor probleme legate de sanatatea oamenilor si de exploatarea utilajelor.
Conform limitelor admisibile ale nivelului de zgomot, standardul prevede pentru incinte
industriale un nivel de zgomot de 65 dB, iar pentru valoarea curbei de zgomot 60dB. De asemenea, se
prevede ca, pentru parcajele auto sa nu se depaseasca valoarea de 50 dB, respectiv curba de zgomot
de 45 dB.
Limita maxima admisibila pe baza careia se apreciaza poluarea sonora la locurile de munca
este de 87 dB ( Ordinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 508 din 20 noiembrie 2002 si
al Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 933 din 25 noiembrie 2002).
Comisia Europeana a adoptat o Carte verde asupra politicii viitoare de lupta impotriva
zgomotului, preconizandu-se organizarea unei cartografii a zgomotului, pentru o mai buna informare
a publicului in materie.
Creşterea standardului de viaţă este direct legată de mediul înconjurător, de utilizarea
resurselor locale şi de un management eficient al problemelor de mediu. De aceea, unul dintre
domeniile în care municipalitatea ploieşteană s-a implicat activ este protecţia mediului înconjurător
prin demararea următoarelor acţiuni:
a) modernizarea parcului de maşini pentru transportul public ;
b) protejarea Bulevardului Castanilor prin extinderea transportului public electric (troleibuz) în
zona Gara de Sud – Centru ;
c) derularea programului de utilizarea a combustibililor ecologici (GPL şi benzină fără plumb),
iniţiat în parteneriat cu Compania Shell ;
d) realizarea primei staţii de distribuţie carburanţi care comercializează combustibil aditivat fără
plumb, ce poate fi folosit şi la maşinile care folosesc benzină fără plumb ;
e) construirea primei rampe ecologice de deşeuri menajere şi deşeuri asimilate acestora din
judeţ, amplasată în zona oraşului Boldeşti-Scăeni, proiect realizat de autoritatea locală în
parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova ;
f) obţinerea unei finanţări nerambursabile acordate de Guvernul Japoniei în cadrul programului
„Grassroots Project” pentru proiectul ”Sistem public de afişare a datelor privind starea
factorilor de mediu în municipiul Ploieşti”. Acest proiect constă în achiziţionarea
echipamentului electronic necesar afişării indicatorilor nivelului de poluare a aerului (NO,
NO2, NOx) şi a factorilor meteorologici în scopul conştientizării opiniei publice asupra
poluării atmosferice şi a efectelor acesteia;

20
 g) organizarea Zilei Europene “În oraş, fără maşină“, manifestare prin care Primăria
Municipiului Ploieşti se alătură municipiilor europene în politicile de sensibilizare a
populaţiei în privinţa fenomenului poluării;
h) sărbătorirea Zilei Internaţionale a Mediului prin organizarea unei campanii de conştientizare a
opiniei publice asupra problemelor de mediu;
i) acţiuni de educare a populaţiei privind problemele de mediu:
• iniţierea realizării unui sistem integrat de colectare, sortare şi depozitare deşeuri;
• adoptarea unui sistem de reglementări drastice de motivare a populaţiei în vederea
menţinerii curăţeniei oraşului;
• programul de realizare/ reabilitare a parcurilor din cartiere: „Împreună, pentru un
oraş mai frumos”.
• programul special de “înverzire a oraşului”, iniţiat de municipalitate, se bazează în
parte pe Studiul Peisagistic pe axa Nord-Sud şi urmăreşte eliminarea zonelor virane prin amenajarea
lor ca spaţii verzi. Odată cu acţiuni specifice de reabilitare şi extindere a spaţiilor verzi, administraţia
locală a considerat ca importantă studierea, pentru a avea un plan de acţiune pe termen mediu, a axei
vertebrale a municipiului Ploieşti Nord-Sud, considerată ca fiind cea mai atractivă dar şi cea mai
poluată. Acest studiu a fost realizat în cursul anului 2001, implementarea lui începând cu anul în curs.
În perioada iunie 2000 - iunie 2002 s-au plantat 7.300 de arbori şi 350.000 de arbuşti. Au fost
reamenajaţi şi întreţinuţi 350.000 mp zone verzi. Valoarea lucrărilor pentru reabilitarea şi extinderea
spaţiilor verzi este de aproximativ 1.072.000 dolari.
Strategia de ameliorare si/ sau de conservare a calitatii aerului implica, in principal,
urmatoarele faze :
- colectarea informatiilor privind natura si concentratiile poluantilor urbani, ca si efectele nocive ale
acestora asupra mediului.
- colectarea informatiilor asupra cauzelor care determina poluarea aerului prin inventarierea emisiilor
de poluanti in aer.
- adoptarea masurilor administrative, economice si tehnice de control al poluarii aerului pentru
reducerea si/ sau eliminarea poluarii aerului si a efectelor acestuia.
Din cele trei faze enuntate anterior, obiectivele principale urmarite sunt:
- inventarul surselor de poluare a aerului;
- masuratorile de calitate a aerului;
- evaluarea proceselor de transport, difuziune si transformare a poluantilor in atmosfera ;
- estimarea tendintelor de evolutie a calitatii aerului in raport cu standardele de emisie si
imisie, ca si a efectelor asupra starii de sanatate a populatiei si elementelor de mediu.
Scopul monitorizarii calitatii aerului este sa permita factorilor de decizie:
- planificarea calitatii aerului ;
- aplicarea masurilor de prevenire, remediere si control a calitatii aerului.
 Harta de zgomot a Ploiestiului
Desi Ploiestiul are o harta de zgomot de aproape un an de zile, autoritatile locale nu au facut
nimic pentru linistea locuitorilor din zonele poluate fonic.
In primavara anului trecut, autoritatile ploiestene au cheltuit 378.000 de lei pentru intocmirea
unei harti de zgomot. Studiul, efectuat de firma Enviro Cosult SRL Bucuresti, a identificat
principalele zone in care numarul decibelilor depaseste frecvent limitele maxim admise. Acestea sunt
strazile Mihai Bravu, Mircea cel Batran, intersectia Bulevardului Republicii cu Soseaua Vestului, dar
si zonele din apropierea Tribunalului Prahova sau Colegiile Nationale Mihai Viteazu si Caragiale.
Potrivit specialistilor Agentiei pentru Protectia Mediului (APM), principalul poluator fonic
ramane traficul. "In urma monitorizarii periodice pe care o efectuam la nivelul Ploiestiului am
constatat numeroase depasiri ale limitelor legale admise, adica 50 decibeli pe timp de zi si 40 decibeli

21
pe timp de noapte. Zonele cele mai poluate din punct de vedere fonic sunt cele cu trafic intens",
sustine Camelia Steliean, directorul APM Prahova.
"Degeaba ne invidiaza multi ca locuim in buricul targului. Nu avem parte decat de poluare si
mult zgomot. La pranz, cand se blocheaza intersectiile, suntem asurziti de motoarele ambalate si
claxoanele soferilor nervosi", se plange Constanta Paraschiv, unul dintre ploiestenii expusi poluarii
fonice. Pana acum, conducerea Primariei Ploiesti nu a gasit solutii pentru reducerea poluarii fonice.
"Infrastructura nu ne permite devierea traficului catre alte strazi mai putin circulate pentru ca
am avea foarte multe blocaje in trafic", sustine Radu Socoleanu, viceprimarul Ploiestiului.
Potrivit Uniunii Europene toate orasele care au harti de zgomot ar trebui sa ia masuri pentru
stoparea poluarii, dar, se pare ca autoritatile ploiestene inca mai au nevoie de timp.

22
 IV. MASURI DE AMELIORARE A CALITATII MEDIULUI IN ORASUL
PLOIESTI

1. PERDELELE FORESTIERE – anexa 10

Ploiestiul, singurul oras din Europa inconjurat de patru rafinarii, dintre care trei sunt
functionale, nu are nici pana acum un proiect pentru infiintarea unei perdele forestiere. Desi fiecarui
ploiestean ii revin doar 6,9 mp de spatiu verde, si nu 19 mp cat prevad normele UE, autoritatile locale
nu au miscat un deget pentru centura “verde”.
Astfel, potrivit sefului serviciului de comunicare din cadrul Primariei Ploiesti, Alina
Istratescu, un astfel de proiect la nivelul municipiului resedinta de judet nu exista, ci doar cateva
tentative de amenajare a unor spatii verzi. Este vorba de un parc de 58 ha in cartierul Mitica Apostol,
care, deocamdata, nu are finantare.
Primariile au obligatia sa creeze asa numitele centuri verzi din jurul oraselor, insa, in
Prahova, nimeni nu a facut nimic.
Mai mult, infiintarea perdelelor forestiere pe DN1 continua sa fie amanata, desi acest
program ecologic dateaza din 2005. Principala problema cu care se confrunta Inspectoratul Teritorial
de Regim Silvic Ploiesti este refuzul a mai mult de 80% dintre detinatorii terenurilor situate in
vecinatatea drumului national de a accepta plantarea de arbori pe proprietatile lor. Acestia vor fi
expropriati, insa fondurile necesare de la Ministerul Agriculturii pentru infiintarea perdelei forestiere
pe tronsonul Ploiesti-Banesti nu au ajuns nici pana acum.

2. RAMPA DE GUNOI IMPADURITA – anexa 11

Cele 32 de hectare de teren ale fostei rampe de gunoi Telejean, din Ploiesti, vor fi impadurite.
Hotararea a fost aprobata, in regim de urgenta, de catre alesi, in ultima sedinta a legislativului
ploiestean, pentru a fi transmisa la Bucuresti, intrucat se doreste ca si Ploiestiul sa fie prins in Planul
National de Impadurire, cu finantare asigurata de la Guvern.
Dand timpul in urma, rampa de gunoi aflata pe malul stang al raului Teleajen a fost inchisa in
anul 2001 si transmisa, in administrare, ADPP. Fara niciun fel de amenajare prealabila, in decursul a
aproximativ 45 de ani, conform unor calcule, in aceasta rampa s-au depus in jur de 2.500.000 metri
cubi de deseuri. Acest fapt a condus la degradarea excesiva a solului, fiind afectat stratul fertil, de aici
rezultand atat neproductivitatea acestei suprafete de teren, cat si imposibilitatea folosirii acestuia in
scop agricol.
Initiativa transformarii acestui teren in spatiu verde a fost luata si ca urmare a faptului ca
autoritatile locale, conform unor noi prevederi legislative, sunt obligate sa mareasca suprafata verde
pe cap de locuitor. Respectiv - pana pe data de 31 decembrie 2013, spatiul verde trebuie sa fie de 20
metri patrati/cap de locuitor, iar pana pe 31 decembrie 2013 - 26 metri patrati/cap de locuitor.

3. REDUCEREA TRAFICULUI

Autoritatile de mediu si cele locale propun cateva solutii pentru reducerea poluarii. “Pentru
imbunatatirea calitatii aerului, ploiestenii ar trebui sa incerce sa-si schimbe obiceiurile de transport,
orientandu-se spre folosirea bicicletei si a transportului in comun”, propune directorul APM Prahova.

23
 “Vom lungi pista de biciclete si vom transforma centrul orasului in pasaj pietonal pentru
reducerea poluarii”, promite viceprimarul Ploiestiului. In schimb, soferii nici nu vor sa auda de
bicicleta sau de mijloacele de transport in comun.

4. UTILIZAREA SURSELOR NEPOLUANTE DE ENERGIE

Diminuarea resurselor naturale de producere a energiei a facut ca pretul acesteia sa creasca de

la an la an, criza energetica devenind o realitate a zilelor noaste. Astfel oamenii au fost nevoiti sa
caute metode neconventionale de producere a energiei, printre cele mai de succes realizari
numarandu-se metodele care folosesc energie solara, energie eoliana, forta apei etc. Aceasta energie
neconventionala reprezinta o alternativa reala la metodele clasice dar in acelasi timp scumpe si
poluante de producere a energiei electrice.
Comparand cele doua metode de producere a energiei - energie neconventionala si energie
traditionala – poluanta, se pot vedea cu usurinta avantajele utilizarii metodei prin care se produce
energie neconventionala. Energia neconventionala este gratuita, nepoluanta si regenerabila. De
asemenea pretul la energie neconventionala nu creste, pentru ca resursele din care este produsa sunt
gratuite. Panouri solare, colectoare solare, micro-hidro turbine de apa, turbine eolinere,
microhidricentrale - toate instalatiile de acest gen nu necesita nici un fel de intretinere, acestea
functionand perioade indelungate de timp.
Phoenix Com Sibiu crede in eficienta surselor inovatoare de producere de energie
neconventionala. Compania este un importator de frunte al dispozitivelor care produc acest gen de
energie : panouri solare, turbine eoliene, micro-hidro turbine, baterii solare, invertoare, pompe de apa,
lampi economice.
a) Energia solara
Panourile solare se montează de regula pe acoperiş, indreptate spre sud sau sud-vest (sau
într-un loc în care să fie soare cât mai mult timp din zi), la un unghi de aproximativ 45 grade sau chiar
vertical acolo unde este posibil. Durata de viata a unei instalatii care capteaza enegie solara (panouri
solare) este de aproximativ 20 de ani, uzura suportata de aceasta fiind minima. Zi de zi soarele emana
o cantitate imensa de caldura, iar aceasta, captata cu ajutorul unui simplu panou solar poate fi folosita
intr-o multitudine de feluri - de la incalzirea apei menajere sau a apei din piscina, pana la incalzirea
intregii case reducand, de asemenea, substantial cheltuielile cu termoficarea.
Functionarea celulei fotoelectrice, se bazeaza pe proprietatile materialelor
semiconductoare. Celula fotoelectrică permite conversia directă a energiei luminoase în energie
electrică, funcţionarea acesteia bazandu-se pe efectul fotoelectric. Siliciul este cel mai folosit
material in realizarea celulelor solare, randamentul acestor celule depinzand in mod direct de
temperatura exterioara si de gradul de iluminare la care ajung respectivele panouri solare. Celule cu
siliciu sunt folosite la producerea de energie solara fotovoltaica. Aceasta metoda permite producerea
directa de energie electrica, captata de panouri solare, atunci cand conditiile meteorologice sunt
favorabile.
Amortizarea pret panouri solare este o notiune cat se poate de adevarata in cazul
achizitionarii unui astfel de dispozitiv. Acest lucru se va intampla intr-un timp relativ scurt, timp in
care panourile soare isi vor dovedi utilitatea si functionalitatea si vor scuti cumparatorul de plata
facturilor la energie electrica.
Sistemul fotovoltaic este format din panouri fotovoltaice, regulatoare de incarcare,
acumulatori si un invertor pentru conversia curentului continuu in curent alternativ.
Potentialul energetic solar este de aproximativ 1100 KWh/m²- an.

24
 ″Aceasta cantitate ar putea acoperi aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera
sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta a Romaniei″, spune Mihai Fofirca,
director de departament in cadrul Ecoprod Energy Ploiesti, companie care furnizeaza sisteme de
producere a energiei solare si eoliene.
b) Energia eoliana
Vantul este o sursa intermitenta de combustibil – activa sau rezerva, prin conversie a energiei
mecanice in electricitate, integrata intr-o retea de surse de energie electrica. Radiatia solara creeaza
curenti de aer care contin energie mecanica si turbinele eoliene pot transforma aceasta energie in alte
forme utile : generarea de electricitate, incarcarea bateriilor, pomparea apei sau macinarea boabelor
de cereale.
Turbinele eoliene sunt dispozitive care au evoluat din morile de vant folosite pentru
pomparea apei si irigatii, pana la generatoarele electrice din zilele noastre. Prima turbina eoliana
ridicata in Romania, a aparut in 2003, la Ploiesti. Turbina eoliana a devenit functionala anul urmator,
avand o capacitate de 660 KW. O alta centrala eoliana, cu o capacitate mai mica, de 250 KW,
functioneaza din 2005 in apropiere de Bistrita Nasaud. O a treia turbina eoliana, avand o putere de
550KW, a fost instalata anul trecut, la Baia, in judetul Tulcea. Specialistii au calculat ca respectiva
energie neconventionala produsa prin turbine eoliene ar putea acoperi in intregime nevoiea de energie
electrica a planetei.
Din nefericire, producerea de energie eoliana se loveste de un impediment major:
instabilitatea vantului. Puterea vantului este scazuta si chiar nula in perioadele de canicula sau de
inghet astfel incat in multe situatii a fost necesara anexarea unor alte instalatii de producere a energiei
precum si de stocare a energiei electrice.
Cu toate acestea, in zonele propice instalarii de turbine eoliene, o astfel de investitie este
extrem de rentabila, ca si in cazul panourilor solare, raportul dintre pret turbine eoliene si benefici,
este net in favoarea pretului acestor instalatii.
Potentialul energetic eolian al Romaniei este estimat la 14.000 MW- putere instalata, care
poate furniza o cantitate de energie de circa 23.000 GWh/an.
c) Energia apei
O alta metoda, extrem de eficienta de producere de energie alternativa, este utilizarea de
micro-hidro turbine. Este absolut necesar ca acestea sa fie construite pe firul unei ape curgatoare,
randamentul microturbinelor fiind influentat de cantitatea si debitul apei. Persoanele care au sansa sa
aiba un rau in apropierea casei pot opta cu succes pentru micro-hidro turbine acestea reprezentand o
extrem de ieftina sursa de energie. Chiar si o turbina mica, poate produce energie non-stop, atata timp
cat dispune de conditiile necesare functionarii. Hidro-turbinele ofera posibilitatea unei independente
energetice pentru micul consumator de energie electrica.
Apa, vantul, soarele pot fi puse in folosul omenirii pentru a produce o energie
neconventionala nepoluanta, extrem de ieftina si aprope inepuizabila. Cel mai mare avantaj il
constituie faptul ca
aceasta energie neconventionala este gratis, cumparatorul platind doar pretul pentru dispozitivele
respective. Aceste sisteme care genereaza energie neconventionala reprezinta o modalitate excelenta
de a economisi bani folosind doar darurile naturii: apa, soarele sau vantul.
Panouri solare, incalzitoare, colectoare solare, sisteme producatoare de energie eoliana
(generatoare eoliene), hidro (micro-hidro turbine), toate aceste dispozitive pot fi integrate in sisteme
hibride, avand posibilitatea de a oferi benficiarului independenta energetica mult-visata.
Pentru multi acestea sunt visuri,iar pentru putini fapt implinit.
Poate, in viitorul apropiat, tot mai multi cetateni se vor bucura de aceste beneficii care, salveaza
planeta de la distrugere.

25
CONCLUZII

Municipiul Ploiesti, unul dintre cele mai importante orase din Romania, atat din punct
de vedere demografic cat si industrial, se află la cea mai mică distanţă de capitală. Cu toate
acestea şi cu toate că, pe parcursul a patru secole,a avut stranse legaturi cu Bucureştiul, el si-a
pastrat personalitatea.
Printre cauzele care au asigurat municipiului de azi viaţa indelungata, prosperitatea
tot mai evidenta, rolul pe care l-a jucat in istoria noastra, se gaseşte si minunatul loc pe care
acesta a aparut si s-a dezvoltat.
Ploiestiul este considerat capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania
si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume,
Din nefericire, locuitorii orasului se confrunta cu mai multe tipuri de poluare, dintre care cele
mai pregnante sunt poluarea aerului, apei, solului, dar si poluarea fonica.
Conform statisticilor, Ploiestiul este, de departe, cel mai poluat oras romanesc. De ce
tocmai Ploiestiul ? Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice locale,
mari concerne au ales acest oras pentru a-si dezvolta afacerea pe structurile deja existente,
sau pentru a-si crea propriile centre de productie. Un al doilea motiv, si poate cel mai
important este acela ca orasul este singurul din Europa incojurat de patru rafinarii, dintre care
trei in stare de functionare. La acestea se mai adauga si productia si exportul de produse
petrochimice si chimice, echipamente pentru industria petrolului, rulmenti grei, detergenti,
imbracaminte, mobila etc. Toate acestea si-au pus amprenta asupra mediului.
Ca rezultat al depozitarii necontrolate si al accidentelor din reteaua de transport a
hidrocarburilor si in absenta unei legislatii adecvate a mediului, mari suprafete de teren si
acvifere sunt contaminate cu hidrocarburi. Aceste zone contaminate reprezinta un risc major
pentru mediu din cauza migrarii rapide a hidrocarburilor ca urmare a antrenarii lor in
circulatia apelor subterane. Migrarea hidrocarburilor in mediul geologic inconjurator are
consecinte dramatice iar remedierea de mediu in astfel de situatii este foarte costisitoare si
necesita un timp indelungat.
Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor
rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de
transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.
Toate aceste aspecte pe care le-am tratat in lucrarea mea sunt bazate pe o documentare atenta
a bibliografiei si pe studiu de teren amanuntit.

26
BIBLIOGRAFIE

 Apostol, T.: ″Strategia si legislatia Romaniei de protectie a mediului″, Ed. AGIR,

2005;

 Negus, S.: ″Un singur pamant″, Ed. ALBATROS, Bucuresti, 1978;

 Ursu, P.: ″Protejarea aerului atmosferic″, Ed. TEHNICA, Bucuresti, 1978;

 Barnea M., C. Papadopol: ″Poluarea si protectia mediului″, Ed. STIINTIFICA SI

ENCICLOPEDICA, 1975;

 Marinica, Gh.:″Ploiesti- patru secole de istorie″, Ed. SALT SRL, Ploiesti, 1997;

 Brown, L.:″Probleme globale ale omenirii″, Ed. TEHNICA, Bucuresti, 1992;

 ″Terra Magazin ″;

 ″Arborele lumii ″;

 INTERNET ( Wikipedia).

27
ANEXE

ANEXA 1. POZITIA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI PLOIESTI

28
ANEXA 2. RAFINARIA PETROTEL LUKOIL

ANEXA 3. POLUAREA DIRECTA A SOLULUI

29
ANEXA 4. RAFINARIA PETROBRAZI

ANEXA 5. RAFINARIA ASTRA ROMANA

30
ANEXA 6. RAFINARIA VEGA

31
 ANEXA 7. SURSE DE POLUARE CU FUM, PRAF SI CENUSA IN PLOIESTI

INDUSTRIA SURSA DE POLUARE PRODUSUL POLUANT

Oţelării. Furnale, maşini de sintetizare. Oxizi de fier, fier, fum.

Turnătorii de fontă. Furnale, instalaţii de dezbatere. Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.
Metalurgia Furnale şi topitorii. Fum, fumuri de ulei şi metale.
neferoasă.
Rafinării de petrol.
Regeneratori de catalizatori, Praf de catalizator, cenuşă de nămol.
incineratori de nămoluri.
Fabrici de hârtie. Cuptoare de recuperare a Prafuri de chimicale.
chimicalelor şi de calcar.
Sticlă şi fibre de Manipularea materiilor prime, Praf de materii prime, ceaţă de acid
sticlă. cuptoare de sticlă, tragerea sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de răşini.
firelor.

PRODUCTIA DE FUM SI PRAF IN INDUSTRIE

INDUSTRIA EMISIA DE FUM ŞI PRAF

Siderurgie 10 kg / tonă metal

Fonterii 15-25 kg / tonă metal
Procesarea aluminiului 450 kg / tonă metal
Topitorii de bronz şi alamă 12 kg / tonă metal

32
ANEXA 8. POLUAREA FONICA DATORATA TRAFICULUI FEROVIAR

ANEXA 9. POLUAREA FONICA DATORATA TRAFICULUI RUTIER

33
ANEXA 10. PERDELELE FORESTIERE LA MARGINEA ORASULUI PLOIESTI
(COMUNA PAULESTI)

34
ANEXA 11. RAMPA DE GUNOI IN CURS DE IMPADURIRE

35