Motor în patru timpi

laltă extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este

maxim.
Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale ar-
borelui cotit și cuprinde patru faze, numerotate în figura
alăturată cu:

1. - Admisia

2. - Compresia

3. - Arderea si Destinderea

4. - Evacuarea

1 Principiul de funcționare

Diagrama de funcționare şi ciclul termodinamic motor reprezen-

tat în diagrama p-V
Legenda:
1 - cilindrul
2 - chiulasa
3 - pistonul
Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere 4 - biela
internă al cărui piston face 4 curse simple într-un ciclu 5 - arborele cotit
motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un ca- 6 - supapa de admisie
păt de chiulasă. Mișcarea pistonului este asigurată de un 7 - supapa de evacuare
mecanism bielă-arbore cotit și are loc între două poziții
extreme: punctul mort interior și punctul mort exterior. În momentul deplasării pistonului de la punctul mort
interior la punctul mort exterior, supapa de admisie
În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul 6 (vezi imaginea din stânga) este deschisă și prin ur-
cilindrului și volumul acestuia este minim. mare în cilindru intră încărcătură proaspătă (din cauza
La punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cea- depresiunii create de mișcarea pistonului). Așadar are

1
2 4 BIBLIOGRAFIE

loc admisia (curba g-a din diagramă). În continuare, Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al pri-
prin deplasarea pistonului de la punctul mort exterior la mului motor cu combustie internă care ardea în mod efi-
punctul mort interior, are loc comprimarea încărcăturii, cient combustibilul direct într-un piston de camera. Deși
ambele supape (6 și 7) fiind închise. Până ca pistonul alte motoare cu combustie internă au fost inventate (de
să ajungă la punctul mort interior, încărcătura este exemplu, de către Etienne Lenoir) acestea nu s-au bazat
aprinsă și arde degajând căldură, ceea ce duce la mărirea pe patru timpi separați. Conceptul de patru timpi este
presiunii în cilindru. Pistonul își continuă mișcarea și posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto,
se apropie de punctul mort exterior dinspre punctul dar el a fost primul care l-a pus în practică.
mort interior și se atinge presiunea maximă în punctul z
datorită intrării în reacție a majorității combustibilului.
După punctul z începe destinderea care are loc până
la deschiderea supapei de evacuare 7 în punctul b (în 3 Ciclul Otto
apropiere de punctul mort exterior). Odată cu revenirea
pistonului din punctul mort exterior în punctul mort
interior, supapa 7 se deschide și are loc evacuarea gazelor
din cilindru, iar succesiunea celor patru procese se repetă.

2 Istoric

Un motor Otto din anii 1920

Motorul Otto a fost conceput ca un motor de staționare și

în acțiunea motorului, timpul este mișcare în sus sau jos
a unui piston într-un cilindru. Utilizat mai târziu, într-o
formă adaptată ca un motor de automobil, sunt implicați
patru timpi sus-jos:

1. Admisie descendentă - gaz de cărbune și aer intră în

camera pistonului

2. Compresie adiabatica în sens ascendent - pistonul

comprimă amestecul

3. Ardere și destindere adiabatica descendentă - aprin-

derea amestecului de combustibil și aer cu scânteie
electrică

4. Evacuarea ascendentă – degajă gaze de eșapament

din camera pistonului.
Nikolaus Otto
Otto l-a vândut doar ca pe un motor staționar.
Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii italieni Eu-
genio Barsanti și Felice Matteucci au brevetat o primă
versiune care mergea eficient a unui motor cu combustie
internă în 1854 în Londra (pt. Num. 1072). Se susți-
4 Bibliografie
ne că motorul Otto este în multe părți, cel puțin, inspirat
din precedentele invenții ale acestuia, dar, deocamdată nu • Nicolae Negurescu, Constantin Pană și Marcel Popa
există nici o documentație despre motorul italian creat de - Motoare cu ardere internă, Vol. 1, Editura Matrix
Otto. Rom, ediția a II-a, 1996.
 3

5 Legături externe
• U.S. Patent 194047

• Detailed Engine Animations

• How Car Engines Work

• Animated Engines, four stroke another explanation

of the four-stroke engine
• CDX eTextbook – some videos of car components
in action
• Video from inside a four-stroke engine cylinder.

6 Vezi și
• Motor în doi timpi
4 7 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

7 Text and image sources, contributors, and licenses

7.1 Text
• Motor în patru timpi Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_%C3%AEn_patru_timpi?oldid=10183718 Contribuitori: Victor Bla-
cus, JAnDbot, CommonsDelinker, Nicolae Coman, Luckas-bot, ArkBot, Sîmbotin, Terraflorin, EmausBot, GÜT, Geocaching6, Addbot și
Anonim: 9

7.2 Images
• Fișier:4-Stroke-Engine.gif Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a6/4-Stroke-Engine.gif Licență: CC-BY-SA-3.0
Contribuitori: Operă proprie Artist original: UtzOnBike (3D-model & animation: Autodesk Inventor)
• Fișier:Bugatti_veyron_in_Tokyo.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/Bugatti_veyron_in_Tokyo.jpg Li-
cență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: photo taken by Manju Artist original: Manju
• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to be
slightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,
created by Reidab.
• Fișier:Motor_4_timpi.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/23/Motor_4_timpi.png Licență: CC BY-SA 3.0
Contribuitori: Operă proprie Artist original: Terraflorin
• Fișier:Nicolaus-August-Otto.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/df/Nicolaus-August-Otto.jpg Licență:
Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?
• Fișier:PSM_V18_D500_An_american_internal_combustion_otto_engine.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/
wikipedia/commons/f/f2/PSM_V18_D500_An_american_internal_combustion_otto_engine.jpg Licență: Public domain Con-
tribuitori: Popular Science Monthly Volume 18 Artist original: Necunoscut<a href='//www.wikidata.org/wiki/Q4233718'
title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/
thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590' /></a>

7.3 Content license

• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0