You are on page 1of 208

Monografia comunei Miroslava

Despre locuri [i oameni


~n aten]ia Masterprint:

Se ata[eaz\ aici descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei


ISBN
Editur\

Sub acestea ad\ug\m

Colaboratori:
Dan Ni]\, primar al comunei Miroslava
Dr. Sorin Iftime, Complexul Na]ional Muzeal „Moldova“
Dr. Irinel Popescu, Universitatea „Al. I. Cuza“
Profesor Dumitru Bunea,
Grupul {colar Agricol „Mihail Kog\lniceanu“

Fotografii: Cristian Dumitriu


cristi_dumitriu@yahoo.com

Tehnoredactare [i copert\:

www.sofia-consulting.eu
office@sofia-consulting.eu

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat\
f\r\ permisiunea scris\ a firmei Sofia Consulting S.R.L. ( )
Copyright © 2013
Comuna
Miroslava
Despre oameni [i locuri
Cuv=nt `nainte

Miroslava reprezint\ o atrac]ie turistic\. Rezerva]ia natural\ „F=ne]ele Seculare


Valea lui David“, precum [i rezerva]ia „P\durea Uricani“ sunt adev\rate branduri
turistice ale comunei. La r=ndul ei, Podgoria Uricani, atestat\ `nc\ din anul 1588,
este renumit\ pentru vinurile sale.
Palatul Sturdza [i bisericile vechi din satele comunei Miroslava reprezint\ [i ele
puncte de atrac]ie pentru turi[tii informa]i. Biserica „Sfin]ii Voievozi“ din Ciurbe[ti
este atestat\ istoric `nc\ din anul 1769, iar biserica de lemn „Sf. Nicolae“ din aceea[i
localitate a fost construit\ `n 1806. Biserici vechi, adev\rate bijuterii, pot fi vizitate
[i `n alte sate ale comunei: biserica din Miroslava a fost ridicat\ `n 1811, iar biseri-
ca de lemn din Vorove[ti – `n 1768.
Ar trebui ad\ugat c\ la Miroslava s-a `nfiin]at `n anul 1831 „Institutul de
Educa]ie“, iar Mihail Kog\lniceanu a fost printre primii absolven]i. ~n Palatul Sturdza
poate fi vizitat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei.
~n iulie 2013 a fost organizat\ pentru prima dat\ manifestarea „Zilele turismului
la Miroslava“. Rezerva]iile naturale [i monumentele istorice din Miroslava repre-
zint\ puncte de atrac]ie pentru turi[tii dornici s\ descopere tradi]ii str\vechi bine
p\strate [i peisaje extraordinare.
Viziteaz\ Miroslava, viziteaz\ Rom=nia!

Elena Udrea
Prefa]\

Miroslava este cea mai mare comun\ din jude]ul Ia[i. Num\rul locuitorilor cre[te de
la un an la altul. Atra[i de infrastructura bun\ [i de peisajele frumoase, mul]i vin spre
Miroslava pentru a-[i construi o cas\. Pe de alt\ parte, companii importante au g\sit la
Miroslava posibilitatea de a-[i dezvolta afacerile [i a creea locuri de munc\.
De ce la Miroslava [i nu `n alt\ parte? Acest lucru nu este o `nt=mplare. A[ezarea
geografic\, infrastructura [i, nu `n ultimul r=nd, deschiderea administra]iei din Miroslava
de a atrage investitori au dat roade. Monografia este oglind\ fidel\ a comunei noastre.
Din aceast\ lucrare pute]i afla am\nunte importante din istoria satelor. De asemenea,
evenimentele istorice sunt relatate pe larg iar lucrarea beneficiaz\ de fotografii publicate
`n premier\.
V\ invit\m s\ vizita]i Miroslava, s\ v\ bucura]i de frumuse]ea locurilor, de rezerva]iile
naturale, de ospitalitatea locuitorilor [i de oportunitatea de a deschide o afacere `n
comuna noastr\.

Dan Ni]\, primar al comunei Miroslava


8 z Descrierea geografic\
Descrierea geografic\ z 9

COMUNA MIROSLAVA
I. Descrierea geografic\
Comuna Miroslava este situat\ `n par- episcopul Apamias Beldiman a ctitorit bi-
tea central\ a jude]ului Ia[i. Ea este pla- serica din satul Corne[ti `n anul 1833 [i a
sat\ la limita sud-vestic\ a municipiului renovat biserica din Miroslava. S\geata
Ia[i, la 47º08’ latitudine nordic\ [i 27º29’ cu dou\ v=rfuri, flancat\ de stea [i cornul
longitudine estic\. Miroslava este la 30 de lun\, reprezint\ vechea stem\ a lui
de kilometri de r=ul Prut, pe care se afl\ Ciurba (sec. al XV-lea), de la care se trage
frontiera Uniunii Europene [i grani]a din- numele satului [i al lacului Ciurbe[ti. Co-
tre Rom=nia [i Republica Moldova. Fa]\ roana mural\ cu un singur turn marchea-
de limita vestic\ a jude]ului, comuna Mi- z\ rangul de comun\.
roslava se afl\ la 40 de kilometri, iar fa]\ Stema comunei Miroslava a fost
de cea sudic\ – la 25 de kilometri. adoptat\ de Consiliul Local `n anul 2007.
Suprafa]a comunei Miroslava, cu cele
13 sate componente, este de 8270 de
hectare. Popula]ia comunei num\r\
Atestarea documentar\
12.150 de locuitori. Dovezi ale locuirii continue `nc\ din
timpuri str\vechi pe aceste meleaguri au
Stema comunei fost descoperite `n diverse situri arheolo-
gice, comuna Miroslava av=nd `n com-
ponen]a ei unele dintre cele mai vechi
sate atestate documentar din zona jude-
]ului Ia[i. Prima men]ionare documen-
tar\ a unei localit\]i din arealul comunei
Miroslava face referire la Vorove[ti [i
dateaz\ din anul 1434. Celelalte sate
componente sunt atestate istoric astfel:

Balciu 1446
Br\tuleni 1456
Uricani 1456
Proselnici 1490
Ciurbe[ti 1503
Miroslava 1579
Crucea [i coarda de vie pleac\ de la G\ureni 1583
vechea stem\ a familiei Sturdza (o cruce Corne[ti 1613
pe care era `nf\[urat un [arpe), ar\t=nd c\ Horopaz 1646
`n casele acestei familii func]ioneaz\ Li- Valea Ad=nc\ 1772
ceul Agricol din Miroslava, de veche tra- Danca[ 1820
di]ie. Acela[i simbol face trimitere [i la Valea Ursului 1864
vestita podgorie de la Uricani, aflat\ pe
teritoriul comunei Miroslava. Balan]a La 1875, componen]a satelor comu-
provine din stema familiei Beldiman; nei Miroslava era urm\toarea: Balciu,
10 z Descrierea geografic\

B=rca, Br\tuleni, Capul Rediului, Ciur- Popula]ia


be[ti, Corne[ti, Danc\[, Foc[oaia, Gala-
ta G\ureni, Horpaz, Iezereni, ~mpu]ita, Ne vom referi `n cele ce urmeaz\ la
Marcul, Miroslava, Nisip\ria, Proselnici, num\rul de locuitori din comuna Miro-
Rate[ul lui Beldiman, Socii, Uricani, Va- slava. Trebuie precizat `ns\ c\ `ntre anii
lea Ad=nc\, Valea lui {tefan Vod\, Valea 1950 [i 1968 comuna Miroslava a dis-
Lupului (dou\ sate) [i Vorove[ti. Legea p\rut ca unitate administrativ\, reap\-
din 1904 arat\ c\ Miroslava era comun\ r=nd `n 1968 ca urmare a Legii Organi-
`n plasa Galata. Din 1908, satul Mirosla- z\rii administrativ-teritoriale, prin con-
va a fost inclus `n comuna Galata. La topirea comunelor Uricani [i Corne[ti.
1912, comuna era format\ din satele ~n perioada comunist\, dac\ lu\m ca e-
talon anul 1977, 48,7% din totalul lo-
Balciu, Ciurbe[ti, Danc\[, Ez\reni, Mi-
cuitorilor comunei Miroslava lucrau `n
roslava [i Proselnici. ~n 1925 num\rul
agricultur\ (1.632 de persoane la C.A.P.
satelor componente s-a redus din nou,
Uricani [i Corne[ti, iar 203 persoane la
acestea fiind Balciu, Galata, Miroslava [i I.A.S. Miroslava). Un procentaj de 26%
Valea Ad=nc\. La 1929, comuna Miro- din popula]ia comunei Miroslava era
slava nu mai apare, fiind desfiin]at\. ocupat\ `n industrie [i construc]ii. Este
Miroslava apare din nou `n calitate de interesant de re]inut faptul c\ 1.702 per-
comun\ `ntre anii 1932-1950. ~n acest soane, adic\ 45% din popula]ia comu-
din urm\ an, 1950, a fost din nou desfi- nei, migrau zilnic pentru munc\ `n ora[.
in]at\. ~ntre anii 1950-1968, Miroslava a La recens\m=ntul din 1912, [ase sate
fost sat `n comuna Uricani. ale comunei aveau peste 200 de locui-
Legea reorganiz\rii administrative tori, Uricani [i Vorove[ti dep\[ind 400.
din anul 1968 re`nfiin]eaz\ comuna Mi- ~n 1966, `n satul Miroslava tr\iau 983 de
roslava, av=nd componen]a de ast\zi: persoane. La recens\m=ntul din 1977,
Balciu, Br\tuleni, Ciurbe[ti, Corne[ti, num\rul de locuitori din `ntreaga co-
Danc\[, G\ureni, Horpaz, Miroslava, mun\ era de 6.980, iar la `nceputul anu-
Proselnici, Uricani, Valea Ad=nc\, Valea lui 1980 crescuse la 7.041 pentru ca `n
Ursului (`n loc de Marcul) [i Vorove[ti. 2013 s\ ajung\ la 12.150.

Popula]ia total\ (stabil\)


12150
12000
8756 9243
10000 7632 8022 8333
7363
8000
6000
4000
2000
0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2013
Descrierea geografic\ z 11

Num\rul gospod\riilor este `n con- str\zi se `nvecineaz\ cu alte artere ale


tinu\ cre[tere `n toate satele comunei municipiului Ia[i. Din 1912 p=n\ `n pre-
Miroslava. Cea mai spectaculoas\ dezvol- zent, de la 231 la 12.150 de locuitori,
tare o are satul Valea Ad=nc\, ale c\rui popula]ia comunei a crescut de 52,59 ori.

Total Gospod\rii noi


Anul
1992 1993 1994 1995 1996 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Localitatea
Miroslava 300 300 304 377 377 700 806 946 973 973 980 985
Balciu 113 113 113 122 122 163 190 205 205 205 205 206
Br\tuleni 86 86 86 107 107 114 120 145 145 161 162 164
Ciurbe[ ti 208 208 208 222 222 260 300 319 319 338 340 343
Corne[ ti 140 140 140 181 181 184 200 217 217 217 220 234
Danca[ 60 60 60 72 72 69 70 77 77 82 82 82
G\ureni 65 65 65 75 75 68 68 68 68 77 80 94
Horpaz 199 191 191 233 233 370 400 499 499 604 610 629
Proselnici 146 140 140 169 169 151 155 163 163 170 175 178
Uricani 220 220 220 257 257 268 250 293 293 309 330 340
Valea Adânc\ã 82 82 88 82 82 763 1000 1242 1242 1345 1350 1364
Valea Ursului 21 21 21 27 27 88 90 128 128 128 130 145
Vorove[ ti 240 240 240 201 201 238 300 351 351 351 351 352
Total 1880 1866 1876 2125 2125 3436 3949 4653 4680 4960 5015 5116

Structura socio-demografic\ la nive- iar leg\tura cu municipiul Ia[i [i satele


lul anului 2012 arat\ astfel: comunei este asigurat\ de Drumul Ju-
de]ean DJ 248A (Ia[i-Voine[ti), DJ248
Elevi [ i pre[ colari 1.126 (Ia[i-Ciurea).
Studen]i 482
Salaria]i 2.890
{ omeri 301 Relieful
Persoane cu handicap 461
C=mpia colinar\ slab fragmentat\,
Pensionari 2613
cu terenuri prielnice agriculturii, ocup\
Persoane asistate 92
o suprafa]\ important\ din teritoriul co-
munei Miroslava. ~nclin\rile pantelor va-
riaz\ `ntre 5% [i 35%, `n func]ie de tipul
Vecinii [i leg\turile rutiere
solului, influen]ele re]elei hidrografice,
Comuna Miroslava se `nvecineaz\ structurile litologice (tipuri de roci) [i
cu urm\toarele unit\]i administrative: lungimea versantului.
Lunca Bahluiului este pozi]ionat\ `n
Municipiul Ia[i nord-est partea nordic\ a teritoriului administrativ
Comuna Valea Lupului nord al comunei [i este cea mai joas\ form\ de
Comuna Rediu nord relief, format\ ca urmare a transport\rii [i
Comuna Le]cani nord-vest depunerii aluviunilor. Altitudinea [esului
Comuna Horle[ti vest are valoarea maxim\ de 48,5 metri la in-
Comuna Voine[ti sud-vest trarea `n comun\, `n punctul de vecin\ta-
Principala leg\tur\ rutier\ este asigu- te cu localitatea Le]cani, iar cea minim\
rat\ prin Drumul Na]ional DN28 (E583), – de 40 de metri, `n apropiere de G\ureni
12 z Descrierea geografic\ Descrierea geografic\ z 13

[i a locului de ie[ire a Bahluiului spre mu- Recea, Br\tuleni [i Uricani, pozi]ionate


nicipiul Ia[i. ~n\l]imea absolut\ variaz\ pe partea dreapt\ a r=ului Bahlui.
`ntre 186 m `n dealul Miroslava [i 40 m Substratul geologic este alc\tuit `n
pe [esul Bahluiului. principal dintr-un complex de argile [i
Ca urmare a construirii canalelor de marne, cu intercala]ii lenticulare de
desecare [i a amenaj\rii unor bazine de nisipuri de v=rst\ sarmatic\. Pe teritoriul
re]inere a apei pe Bahlui `n satul Belce[ti [i comunei Miroslava sunt `nt=lnite mai
pe Bahlue] `n localitatea Podu Iloaiei, nu multe tipuri de soluri din clasele proti-
exist\ riscuri de inunda]ii. Lunca este br\z- soluri, cernisoluri, luvisoluri, hidrosoluri,
dat\ de numeroase meandre mai vechi, salsodisoluri [i antrisoluri.
multe dintre ele secate, aici [i la baza ver-
san]ilor form=ndu-se mla[tini. R=urile
Bahlui [i Nicolina au erodat de-a lungul Vestigiile arheologice
timpului malurile, cre=nd forme de relief
S\p\turile arheologice au scos la
cu aspect de trepte `n partea lor st=ng\.
iveal\ urme ale existen]ei umane pe a-
V\ile secundare prezint\ un microre-
ceste meleaguri dat=nd din neolitic. Pe
lief variat, cu albii majore `nguste [i albii
Dealul Nucului, l=ng\ satul Valea Ad=n-
minore slab eviden]iate `nt=lnite pe `n-
treaga suprafa]\ administrativ\ Miroslava, c\, au fost descoperite topoare de silex
ca tipologie put=nd fi amintite v\ile din neoliticul t=rziu. ~n sudul satului
resecvente, subsecvente [i obsecvente. Br\tuleni s-au descoperit, din perioada
Cele resecvente au `nclin\ri mici, de de trecere de la epoca neolitic\ la cea a
p=n\ la 3% (Valea lui David), fragmen- Corne[ti, Valea Ad=nc\, B=rca [i Valea V\ile obsecvente sunt mai pu]in dezvol- bronzului, urme ale unei a[ez\ri cu lo-
t=nd terasele Bahluiului. ~n categoria Ursului, cu numeroase zone umede sau tate [i sunt orientate, `n multe situa]ii, de cuin]e, precum [i resturi de ceramic\.
celor subsecvente se `ncadreaz\ v\ile br\zdate de afluen]i mai mici ai Bahluiului. la sud la nord, reprezentative fiind v\ile Urme din prima epoc\ a fierului s-au
12 z Descrierea geografic\ Descrierea geografic\ z 13

[i a locului de ie[ire a Bahluiului spre mu- Recea, Br\tuleni [i Uricani, pozi]ionate


nicipiul Ia[i. ~n\l]imea absolut\ variaz\ pe partea dreapt\ a r=ului Bahlui.
`ntre 186 m `n dealul Miroslava [i 40 m Substratul geologic este alc\tuit `n
pe [esul Bahluiului. principal dintr-un complex de argile [i
Ca urmare a construirii canalelor de marne, cu intercala]ii lenticulare de
desecare [i a amenaj\rii unor bazine de nisipuri de v=rst\ sarmatic\. Pe teritoriul
re]inere a apei pe Bahlui `n satul Belce[ti [i comunei Miroslava sunt `nt=lnite mai
pe Bahlue] `n localitatea Podu Iloaiei, nu multe tipuri de soluri din clasele proti-
exist\ riscuri de inunda]ii. Lunca este br\z- soluri, cernisoluri, luvisoluri, hidrosoluri,
dat\ de numeroase meandre mai vechi, salsodisoluri [i antrisoluri.
multe dintre ele secate, aici [i la baza ver-
san]ilor form=ndu-se mla[tini. R=urile
Bahlui [i Nicolina au erodat de-a lungul Vestigiile arheologice
timpului malurile, cre=nd forme de relief
S\p\turile arheologice au scos la
cu aspect de trepte `n partea lor st=ng\.
iveal\ urme ale existen]ei umane pe a-
V\ile secundare prezint\ un microre-
ceste meleaguri dat=nd din neolitic. Pe
lief variat, cu albii majore `nguste [i albii
Dealul Nucului, l=ng\ satul Valea Ad=n-
minore slab eviden]iate `nt=lnite pe `n-
treaga suprafa]\ administrativ\ Miroslava, c\, au fost descoperite topoare de silex
ca tipologie put=nd fi amintite v\ile din neoliticul t=rziu. ~n sudul satului
resecvente, subsecvente [i obsecvente. Br\tuleni s-au descoperit, din perioada
Cele resecvente au `nclin\ri mici, de de trecere de la epoca neolitic\ la cea a
p=n\ la 3% (Valea lui David), fragmen- Corne[ti, Valea Ad=nc\, B=rca [i Valea V\ile obsecvente sunt mai pu]in dezvol- bronzului, urme ale unei a[ez\ri cu lo-
t=nd terasele Bahluiului. ~n categoria Ursului, cu numeroase zone umede sau tate [i sunt orientate, `n multe situa]ii, de cuin]e, precum [i resturi de ceramic\.
celor subsecvente se `ncadreaz\ v\ile br\zdate de afluen]i mai mici ai Bahluiului. la sud la nord, reprezentative fiind v\ile Urme din prima epoc\ a fierului s-au
14 z Descrierea geografic\

descoperit la Corne[ti, G\ureni, Prosel- de avers\. Temperatura cea mai ridicat\


nici, Uricani. (40ºC) fost `nregistrat\ `n verile anilor
Pe teritoriul satului Ciurbe[ti s-au g\- 1904 [i 1936.
sit urme de cultur\ dacic\. Din epoca de Din analiza datelor privind c\derea
`nceput a migra]iilor (secolul al IV-lea) precipita]iilor la Ia[i [i la Miroslava rezul-
au fost g\site vestigii la Corne[ti, Uricani t\ urm\toarele: media anual\ de precipi-
[i Valea Ursului. Urme din secolele al ta]ii, dedus\ din `nregistr\rile la sta]iunile
XI-lea - al XII-lea au fost g\site la Miro- Copou-Ia[i [i Aeroport, a fost de 526 mm,
slava [i Valea Ursului. Din secolul al deci mai mare dec=t media perioadelor
XV-lea provin primele atest\ri docu- 1877-1901 (473,3 mm) [i 1896-1955
mentare ale satelor comunei Miroslava. (517,7 mm). Este important de men]ionat
faptul c\ la sta]iunea meteo ce a func]io-
nat la Miroslava s-au `nregistrat sistematic
Re]eaua hidrografic\ cantit\]i mai mari de precipita]ii dec=t la
Miroslava face parte din bazinul hi- sta]iunile din municipiul Ia[i. Uneori, di-
drografic al Bahluiului, av=nd o re]ea de feren]ele au fost foarte mari. ~n anul
ape destul de s\r\c\cioas\. R=ul Bahlui, 1933, la Ia[i au c\zut 803,3 mm, iar la
afluent al Jijiei, str\bate comuna pe o Miroslava – 1.459,9 mm.
distan]\ de aproximativ 4 kilometri, prin ~n lunile de var\ poate ap\rea feno-
partea de nord, dinspre vest spre est. Are menul meteorologic de grindin\. Masele
un debit extrem de mic, mai ales `n peri- de aer care se deplaseaz\ dinspre nord
oada de var\. Cele 13 sate ce formeaz\ determin\ iarna apari]ia v=nturilor pu-
comuna Miroslava sunt str\b\tute de ternice (criv\]ul). Data primului [i ulti-
mici p=raie, de lungime redus\, av=nd mului `nghe] variaz\ de la un an la altul,
de regul\ numele localit\]ii. dar ca reper sunt luate zilele de 15 oc-
P=nza freatic\ se afl\ la ad=ncimi re- tombrie [i 17 aprilie. Cea mai sc\zut\
lativ mici, cuprinse `ntre 4 [i 8 metri, di- temperatur\ (-34,2ºC) a fost `nregistrat\
feren]e exist=nd `n zonele mai `nalte, `n [esul Bahluiului `n iarna anului 1963.
unde se pot dep\[i 8-10 metri.
Comuna Miroslava dispune de o su-
prafa]\ total\ de 258 ha luciu de ap\.
Flora [i fauna
Lacul Ciurbe[ti are o `ntindere de 154 ha. Miroslavei `i sunt specifice flora [i
Lacul Ez\reni, format `n urma bloc\rii fauna zonei de silvostep\. ~n comun\ e-
cursului inferior al p=r=ului cu acela[i xist\ importante rezerva]ii naturale, pre-
nume, are o `ntindere de 54 ha. cum P\durea Uricani [i Valea lui David,
rezerva]ie floristic\ (descrierea acestora
Clima epoate fi citit\ `n capitolul dedicat po-
ten]ialului turistic al Miroslavei – n.ed.)
Clima este temperat-continental\ spe- De asemenea, Grupul {colar Agricol de
cific\ Europei Centrale, cu patru anotim- la Miroslava are un parc dendrologic. ~n
puri distincte. Vara se caracterizeaz\ prin Valea lui David `nt=lnim o specie de
valori termice ridicate, ce pot ajunge [i vipere unic\ `n lume, cioc=rlii de c=mp
p=n\ la 40ºC, cu ploi pu]ine [i sub form\ [i [op=rle.
Istoricul satelor z 15

II. Istoricul satelor


Miroslava
Satul Miroslava este atestat istoric din Numele satului Miroslava apare mai
anul 1579. Originea denumirii se pare t=rziu `ntr-un document din 18 decem-
c\ ar fi numele propriu Miroslav, `nt=lnit brie 1589, c=nd Petru Vod\ {chiopul
`n documente vechi din Moldova [i }ara stabilea hotarul m\n\stirii Galata:
Rom=neasc\. Acest nume apare `n vre-
mea lui {tefan cel Mare, `ntr-un uric din
„(...) {i i-am f\cut hotar [i brani[te
anul 1493.
`mprejurul m\n\stirii care se nume[te
~n anul 1571, la Ia[i, Petru Vod\ `nt\-
Miroslava, s\ fie din capul z\gazului,
re[te nepo]ilor lui Ghedeon Popa [i Mi-
drept la deal, pe marginea p\durii din
roslav st\p=nire pe jum\tate din satul
cap\tul sc\uealelor p=n\ la drum, `n
Dolniceni:
vale la sali[te p=n\ la malul Bahluiului
[i cu loziile la marginea iazului [i de
„Deci, noi v\z=nd a lor mare jal-
acolo tot malul hele[teului iar\[i la
bacu mare m\rturie a oamenilor buni
[i b\tr=ni, megie[i de prin prejur [i iazul lui Didul.“
ispisoc de `nt\ritur\ de la Alexandr
Vod\ ce l-au avut, iar noi `nc\ am dat Din acest document reiese c\ dealul
lor [i am `nt\rit mai suscri[ilor nepo]i a pe care a fost zidit\ m\n\stirea Galata
lui Ghedeon Popa [i a lui Miroslav
se numea Miroslava, numele Galata, im-
acea jum\tate din sat Dolniceni s\ fie
a lor [i de la noi uric [i cu tot venitul portat probabil din Istanbul, substituin-
[i altul s\ nu se amestece.“ du-se vechii denumiri.
16 z Istoricul satelor
Istoricul satelor z 17

La 28 martie 1640, Vasilie Voevod ragin\ de pe mo[ia m\n\stirii Galata,


Lupu, cei patru arhierei ai Moldovei, Var- care, la r=ndu-i, la 10 septembrie 1734,
laam Mitropolitul [i Episcopul Dosoftei vinde via paragin\ din Miroslava lui
de Roman, Anastasie de R\d\u]i [i Gheor- Iordache S\punariul.
ghe de Hu[i [i cu `ntregul sfat d\ruiesc
m\n\stirii Trei Ierarhi din Ia[i „12 f\lci
de vie cu prisac\ din Miroslava“, pentru
Arhitectura [i infrastructura
ca la 20 martie 1641 acela[i Domn s\ La `nceputul secolului XX, `n zona
`mputerniceasc\ m\n\stirea Galata de unde se afl\ ast\zi partea nou\ a satului
Sus „s\ str=ng\ oameni [i s\ `ngr\deasc\ Miroslava erau doar dou\-trei case. Dup\
viile de la Miroslava [i cei care nu vor al II-lea R\zboi Mondial [i dup\ `nfiin]a-
face s\ fie certa]i, iar viile z\logite“. rea I.A.S.-ului [i a [oselei Ia[i-Voine[ti,
G\sim apoi o serie de zapise [i ispi- densitatea locuin]elor cre[te.
soace care atest\ numele dealului, al sa- Schi]a de sistematizare a comunei
tului sau numele locuitorilor din acest Miroslava f\cea referire la finele anilor
sat. C\tre anul 1672, M\riuca, femeia ’70 la caracterul preor\[enesc al comu-
lui Simion P\s\rarul, d\ zapis la m=na nei. Se preconiza ca p=n\ `n anul 1985
fiului s\u, Simion Stolerul, c\ el este s\ fie construit un c\min cultural, iar re-
proprietarul adev\rat al casei de pe Uli- ]eaua de ap\ s\ fie extins\. ~n acei ani,
]a S=rbeasc\ din Ia[i, cump\rat\ de el cu re]eaua de ap\ aproviziona doar liceul,
30 lei b\tu]i de la Vasile Andronic, „a[i[- sediul I.A.S. Miroslava [i blocurile.
derea [i o vie care ia[te `n Miroslava `n Cl\dirile la care facem referire erau
valea lui {tefan Vod\“, sor\-sa Sofronia considerate de reprezentan]ii P.C.R. ca
neav=nd niciun amestec. fiind „blocuri moderne, care sporesc
Dup\ cum reiese dintr-un document gradul de confort [i civiliza]ie al locuito-
din 26 mai 1685, viile din Miroslava rilor“. Ast\zi, aceste blocuri de locuit re-
erau adesea l\sate `n paragin\, motiv prezint\ o mo[tenire arhitectonic\ prea
pentru care voievodul Dumitra[cu pu]in pl\cut\, iar reprezentan]ii Prim\-
Cantacuzino scria: riei Miroslava caut\ solu]ii pentru a le
da o nou\ `nf\]i[are.
„cei ce au vii la Miroslava, unde Spre deosebire de perioada comu-
este mo[ia m\n\stirii Galata din nist\, centrul Miroslavei face ast\zi o-
Deal, [i le p\r\sesc timp de trei ani, biectul unor discu]ii serioase `n Consiliul
pustiindu-se, nu vor mai avea niciun Local privind reamenajarea zonei. Un
amestec la aceste vii...“. studiu de oportunitate a fost aprobat de
consilieri [i se inten]ioneaz\ ridicarea pe
~ntr-un zapis din 17 iunie 1691, Savin terenul dintre Prim\rie [i {coala Gene-
Uricar [i Mihalcea, feciorii lui Dumitra[cu ral\ „col. Constantin Langa“ a unui com-
Colivar, `i v=nd lui Paladie F\clierul din plex urbanistic modern. Acesta va cu-
Ia[i p\r]ile lor din Nedeeni, cu 50 lei, a prinde 14 ansambluri de locuin]e colec-
treia parte din jum\tate de sat; la v=nzare tive, parc\ri, o sal\ de conferin]e, parcuri
(„tocmal\“) fost-au, pe l=ng\ al]ii, [i {tefan [i alei pietonale.
[i Pavel Vieriu, „ot Miroslava“.
Un zapis original din 2 mai 1730
arat\ c\ {tefan din Miroslava cu ai s\i
vinde Mariei Turcu un pogon de vie pa-
18 z Istoricul satelor

Popula]ia explicat\ prin vremurile tulburi ale ciu-


mei [i holerei din anul 1831. ~n catagra-
Cel mai vechi document de care dis- fia anului 1845, `n satul Miroslava al
punem este condica liuzilor (persoa- vornicului Vasile Beldiman nu vom mai
nelor) din 1803. ~n acest an apar dou\ g\si dec=t „57 de birnici, 11 c\p\t=ieri,
sate: Miroslava lui Beldiman, `n ocolul 8 v\duve, un b\tr=n nevolnic, 2 preo]i,
Stavnic, pe locul unde se afl\ ast\zi 3 dasc\li, 3 slugi `n ograda boiereasc\ [i
satul Miroslava, [i Miroslava Galatii `n un negustor“. Nu vom mai insista aici a-
ocolul Codru, probabil locul unde este supra situa]iei din Miroslava Galatii, de-
ast\zi cartierul Galata. oarece `n lucrarea de fa]\ ne intereseaz\
{i `n documentul men]ionat mai sus mai mult evolu]ia satului Miroslava de
Miroslava apare `mp\r]it\ `n dou\. La Mi- ast\zi, fost Miroslava lui Beldiman.
roslava Galatii – sau, dup\ cum g\sim Dup\ moartea vornicului Beldiman,
aici, Miroslava m\n\stirii Galata – erau
Maria, v\duva acestuia, `mparte averea
102 gospod\rii, `n care locuiau 26 bir-
celor doi fii ai s\i, mo[ia Miroslava reve-
nici, 60 supu[i f\r\ bir, 2 preo]i [i un sudit
nindu-i lui Alexandru, care `n 1859 avea
(str\in). La Miroslava, mo[ia postelnicului
27 de ani [i rangul de sp\tar.
Alecu Mavrocordat, „fost\ a lui Beldiman“,
~n 1901, la Miroslava erau 26 de fami-
erau 49 de locuitori, dintre care 27 bir-
nici, 14 slugi, 2 copii de cas\, un arenda[ lii cu 166 de suflete. La 19 decembrie 1912
al mo[iei, un cr=[mar [i un str\in. erau 231 de persoane, pentru ca la finele
Trebuie precizat c\, p=n\ la 1800, anului 1930 popula]ia satului s\ ajung\ la
popula]ia din Moldova era rar\. Abia 375 locuitori `n 55 de gospod\rii.
dup\ aceast\ dat\ va cre[te, prin adu- Din cauza numeroaselor schimb\ri
cerea locuitorilor din nord, din Bucovi- administrativ-teritoriale, satele care al-
na, unde, dup\ 1775, exodul de popu- c\tuiesc `n prezent Miroslava au trecut
la]ie se m\rise prin venirea bejenarilor de la o comun\ la alta. La sf=r[itul seco-
hrisovoli]i de peste hotare. lului al XIX-lea, majoritatea satelor apar-
~n anul 1832, `n Miroslava (ambele ]ineau comunei Miroslava, doar c=teva
sate) erau 70 de locuitori a[eza]i [i 77 ]in=nd de comuna Galata. La `nceputul se-
c\p\t=ieri, deci mai pu]ini dec=t `n anii colului XX, se al\tur\ comunei Miroslava
preceden]i. Sc\derea popula]iei poate fi comunele Corne[ti [i Uricani.
Istoricul satelor z 19

Uricani
Ca istorie, num\r de gospod\rii [i Dealul Holm este format din argil\.
poten]ial economic [i turistic, Uricaniul Aici, vechii localnici [i-au a[ezat lut\-
este unul dintre cele mai importante sate riile, sco]=nd materia prim\ pentru case
ce compun comuna Miroslava. Pe terito- [i dependin]e. Dealul Uricani este aco-
riul s\u se afl\ P\durea Uricani [i Valea perit de un strat de cernoziom, dar unele
lui David, ambele rezerva]ii naturale. por]iuni au fost sp\late de vreme prin
Uricanul este cunoscut [i pentru pod- procesul eroziunii, v\z=ndu-se argila.
goria sa [i pentru vinul Feteasc\ Neagr\ De aceea s-au produs unele alunec\ri
de Uricani. O parte dintre societ\]ile co- de teren, cum se pot vedea [i la Malduri
merciale mari sunt amplasate tot pe teri- sau `n S\r\tura lui Vasile Ni]\, ultima
toriul acestui sat. Dup\ cel de-al Doilea cauz=nd str\mutarea locuin]elor. Pe
R\zboi Mondial, satul Uricani a ]inut de ambii versan]i ai Holmului se pot obser-
raionul Ia[i [i, mai apoi, de ora[ul Ia[i. ~n va alunec\ri de teren, planta]iile de pe
anul 1968, Uricaniul a devenit sat al co- ace[tia av=nd tocmai rolul de a stopa
munei Miroslava. Infrastructura este fenomenele de eroziune [i alunecare a
foarte bun\, satul fiind str\b\tut de [o- p\m=ntului.
seaua ocolitoare a Ia[ului. Dup\ 1989, Partea cea mai joas\ de teren o re-
num\rul de gospod\rii a crescut semni- prezint\ Lunca Bahluiului, ce se `ntinde
ficativ. Astfel, dac\ `n 1992 erau `nregis- `ntre vatra satului [i terasa medie a fa-
trate 220 de gospod\rii, `n 2013 num\rul bricii Antibiotice. Lunca Bahluiului este
acestora a crescut la 340. rodul interven]iei omului asupra naturii,
din ini]iativa lui Gheorghe Simionescu,
Relieful cel ce a fost c=ndva proprietar al mo[iei
pe care se afl\ azi satul Uricani. P=n\
A[ezat `n depresiunea Jijia-Bahlui, atunci, aceast\ zon\ era inundabil\, al-
satul include `n aria sa forme de relief bia R=ului Bahlui av=nd multe meandre
specifice C=mpiei Moldovei, ca parte [i b\l]i pline de pe[te. Acest teren pe
component\ a Podi[ului Central Moldo- care se afl\ ast\zi Lunca Bahluiului este
venesc, respectiv dealurile Holm [i Uri- plin de umiditate, mai ales `n anii `n ca-
cani, primul la est, al doilea la vest, cu o re nu se fac lucr\ri agricole de toamn\.
`n\l]ime de 120 m fiecare. Teritoriul sa- Pentru eliminarea surpluslui de ap\ s-au
tului este traversat de r=ul Bahlui pe o s\pat canale de dren, unul dintre acestea
lungime de 3 km, de la vest la est, `n fiind folosit pentru ad\patul animalelor.
care se vars\ p=raiele Uricani [i Ro[ioru, Terenul dintre calea ferat\ [i iezetur\ a
primul din vatra satului, al doilea din fost des]elenit `n 1960 de fosta ~ntreprin-
Cantacuzina. Cele dou\ dealuri formea- dere Agricol\ de Stat Ia[i, c\reia i-a [i
z\ o vale, pe fundul c\reia curge p=r=ul fost `ncredin]at\ zona de c\tre Consiliul
Uricani, de 1,5 km, care `[i are izvoarele Popular Local. Principalele culturi agri-
`n p\durea din sudul satului. cole de pe aceste suprafe]e sunt de gr=u,
porumb [i culturile trifoliene. Mai t=rziu,
Solul terenul dintre Bahlui [i vatra satului a
fost transferat Cooperativei Agricole de
P\m=ntul pe care este a[ezat satul are Produc]ie, `n schimbul altor terenuri,
`n componen]a sa toate categoriile de sol. mai slab productive.
20 z Istoricul satelor

~n locurile cunoscute sub numele de cime de 4-8 m, iar mai sus, pe panta dea-
Cantacuzina [i Dediu au existat f=ne]ele lului se afl\ la o ad=ncime de 8-15 m.
satului, produc\toare de f=n de calitate
superioar\, f=ne]e des]elenite [i replan-
tate cu vi]\-de-vie.
Flora [i fauna
Subsolul din Uricani nu beneficiaz\, Flora [i fauna din Uricani sunt speci-
din p\cate, de rezerve minerale de interes fice silvostepei. P\durea din sudul loca-
economic. ~n structura geologic\ apare lit\]ii este o adev\rat\ rezerva]ie natural\
frecvent argila, p=nza freatic\ se `nt=lne[- de quercinee, dar aici mai g\sim [i specii
te la piciorul pantei dealurilor, la o ad=n- ca ulmul, teiul, carpenul. Pe versantul
Istoricul satelor z 21

apusean al Holmului este o p\dure t=n\- coada-[oricelului, sulfina, p\p\dia, urzica,


r\, unde se g\sesc salc=mi, stejari, aluni, brusturul, nalba, cimbri[orul, scaiul etc.
conifere etc. Ea a fost recent plantat\ cu Din categoria plantelor otr\vitoare,
scopul de a preveni eroziunea solului, folosite tot `n terapiile naturiste sau `n
fenomen evident mai ales `n locul de medicina popular\, se pot g\si m\tr\-
trecere spre satul G\ureni. guna, cucuta, pelinul, bozul, sp=nzul,
~n Cantacuzina se afl\ rezerva]ia flo- ceapa-ciorii, br=ndu[a.
ricol\ „Valea lui David“, pe care o reg\- Fauna cuprinde o gam\ divers\ de
sim inclus\ [i `n Catalogul Na]ional al animale [i p\s\ri, unele dintre ele fiind
Rezerva]iilor. mai noi pe raza satului, a[a cum sunt fa-
Gr\dinile din vatra satului sunt plan- zanul [i c\prioara. Dintre animalele s\l-
tate cu vi]\-de-vie de soiuri nobile sau batice specifice zonei amintim: lupul,
indigene, cu pomi fructiferi [i legume viezurele, vulpea, iepurele de c=mp [i
pentru propriul uz gospod\resc, surplu- de vizuin\ colonizat, pop=nd\ul, [oare-
sul fiind destinat comercializ\rii `n cele de c=mp, orbetele (c\]elul p\m=n-
pie]ele din apropiere. tului), dihorul. Prim\vara pot fi v\zute
~n c=mp `nt=lnim marile culturi de
venind `n ]\rile calde [i stabilindu-se pe
gr=u, porumb, sfecl\ de zah\r, soia, ma-
teritoriul comunei p\s\ri precum ber-
z\re, fasole [i cartof.
zele [i r=ndunicile. Printre p\s\rile auto-
De[i vegeta]ia are specificul silvoste-
htone se num\r\ cinteza, uliul, pi]igoiul,
pei, `n timp ea a suferit modific\ri im-
porumbelul s\lbatic, cioc\nitoarea, cio-
portante. P\durea de stejari se `ntinde
c=rlia, graurul.
pe dealurile Cruceriu [i Uricani, precum
[i `n „cur\tur\“. Suprafa]a ei a fost mult
mai mare, dar defri[\rile au f\cut ca su- Cadrul istoric
prafa]a acesteia s\ scad\. Toponimie
F=nea]a satului Uricani s-a aflat `n
Lunca Bahluiului, `n amonte, `n partea de Primul document `n care reg\sim nu-
nord-vest a satului Br\tuleni, la „La mele satului Uricani dateaz\ din 30
Recea“. F=nul cules de aici era de o cali- iulie 1456.
tate inferioar\ celui din Cantacuzina. ~n ~n ceea ce prive[te originea [i semni-
gr\dinile locuitorilor g\sim acum [i fica]ia numelui Uricani, exist\ c=teva a-
zmeura, cultur\ care a `nlocuit `n timp bord\ri. Pe de o parte, cuv=ntul „Uric“
c\tina alb\ [i m\ce[ul. ~n p\dure, pe ar fi preluat `n limba rom=n\ din limba
terasele dintre parcelele de vie [i `n maghiar\. ~n Evul Mediu, `n Moldova [i
lanurile de gr=u, se g\se[te murul, iar Maramure[, cuv=ntul uric era folosit
toamna t=rziu pot fi culese coarnele [i pentru a denumi o mo[ie boiereasc\ sau
porumbele. m\n\stireasc\ cu privilegiu de imunitate
Din categoria plantelor medicinale, ereditar. Pe de alt\ parte, cuv=ntul mai
`n Uricani se pot g\si cu u[urin]\ pojar- are un sens, cel de „act de proprietate“.
ni]a, menta, lum=n\rica, p\tlagina, Dac\ ar fi s\ avem `n vedere aceste
dou\ semnifica]ii, atunci Uricani a fost
numele dat oamenilor care au locuit pe
o mo[ie boiereasc\ ori m\n\stireasc\,
St=nga: Planul mo[iei iar proprietarul acelei mo[ii a avut la
Uricani (1868). Corpul A vremea respectiv\ un act provenind de
22 z Istoricul satelor

la cancelaria domneasc\, prin care `i ~n 1952, chiar pe actualul loc al Fa-


erau recunoscute [i `nt\rite privilegiile. bricii „Antibiotice“, la o ad=ncime de 10
Probabil c\ deosebirea acestei a[ez\ri m, pe c=nd se s\pau funda]iile fabricii,
de cele din jur consta tocmai `n acest s-a descoperit o a[chie masiv\, de form\
privilegiu ereditar. Acestor locuitori li oval\-ascu]it\, pe ale c\rei margini se
s-a spus „uricani“, adic\ „beneficiari de puteau vedea urmele utiliz\rii sale. Acest
uric“. De la locuitori, denumirea s-a ex- artefact, al\turi de celelalte g\site `n
tins [i la teritoriul ocupat de ace[tia. Boto[ani, la Ghireni [i Mitoc, reprezint\
O alt\ ipotez\ ar fi aceea c\ terme- cea mai veche dovad\ de existen]\ a
nul de Uricani ar fi un derivat al cuv=n-
omului, dat=nd din paleoliticul inferior
tului „uric“, care pe vremuri desemna
(cca 200.000 `.e.n.). Istoricii au presupus
persoana dintr-o cancelarie domneasc\
c\ acea a[chie a apar]inut unor v=n\tori
`ns\rcinat\ s\ redacteze urice, numit\ [i
veni]i [i stabili]i pe malul st=ng al
logof\t. Unii speciali[ti resping aceast\
ipotez\, sus]in=nd c\ atunci denumirea Bahluiului, din regiunea Prutului de
corect\ ar fi trebuit s\ fie cea de Uricari. mijloc. Pe malul drept, pe locul satului
Cei mai mul]i speciali[ti sunt de a- Uricani de ast\zi, terenul ar fi fost `mp\-
cord, `n ceea ce prive[te originea nume- durit, ceea ce `nsemna c\ era bun pentru
lui, cu prima dintre ipotezele amintite. v=n\toare. Aceast\ a[chie poate fi v\zut\
Dic]ionarul Geografic al Jude]ului la Muzeul de Istorie a Moldovei din Ia[i.
Ia[i, editat `n 1979, aminte[te de topo- Exist\ [i alte dovezi ale vie]ii ome-
nimul „Uricul“, desemn=nd un „deal `n ne[ti pe aceste meleaguri, dat=nd din
C=mpia Moldovei, la sudul satului T\u- epoci istorice diferite, pornind din pale-
te[ti, de la 120 m altitudine“ [i „afluent al oliticul inferior, trec=nd prin paleoliticul
p=r=ului Valea Lupului, ce izvor\[te din mijlociu [i superior, apoi din mezolitic,
sectorul Ap\r\[ti de l=ng\ satul T\ute[ti“. neolitic [i neoliticul t=rziu. Multe dintre
~ntruc=t dealul Uric se afl\ chiar la hota- aceste descoperiri au fost f\cute pe teri-
rul satului Uricani, se poate accepta [i toriul Fabricii „Antibiotice“.
aceast\ ipotez\, potrivit c\reia numele ~n 1956, pe dealul Uricani s-au f\cut
satului [i cel al locuitorilor provin de la unele s\p\turi arheologice, prilej cu care
acest toponim. ~n aceast\ accep]iune, s-a g\sit un fragment de idol din lut ars din
Uricani ar fi „cei care locuiesc la Uric“
perioada cunoscut\ sub numele de Epoca
sau „cei care au p\m=nt la Uric“.
bronzului. S-a stabilit c\ acest obiect
apar]inea culturii Horodi[tea-Folte[ti.
Primii locuitori Tot aici s-a g\sit o amfor\ cu decor `n re-
Cercet\rile arheologilor au atestat e- lief, crestat, „Vasul de la Uricani pe
xisten]a omului `n aceste locuri `nc\ din postament“, pe care `l putem admira la
cele mai vechi timpuri, c=nd au ap\rut Muzeul de Istorie a Moldovei din Ia[i.
primele unelte primitive pentru o munc\ Din Epoca fierului dateaz\ o serie de
rudimentar\ [i pu]in productiv\. Aceste obiecte g\site tot `n zona Fabricii „Anti-
unelte erau la `nceput f\cute din a[chii biotice“ – urne [i alte vase. ~n Epoca fieru-
[i miez de silex. ~n Moldova, pe terasele lui, locuitorii se `ndeletniceau cu cre[te-
r=urilor, arheologii au descoperit astfel rea animalelor, agricultura [i me[te[ugu-
de unelte primitive. rile. Este perioada `n care au ap\rut triburi
Istoricul satelor z 23

mai puternice, constituite pe teritorii mai Un alt document poart\ data de 28


mari [i bazate pe democra]ia militar\. mai 1617 (7125) [i este p\strat `n Arhi-
O alt\ atestare istoric\ a vie]ii pe me- vele Statului din Bucure[ti, `n Colec]ia
leagurile Uricaniului dateaz\ din seco- Documente Moldovene[ti, volumul I,
lul al IV-lea. Este vorba despre resturi de documentul nr. 4, `n original. El este rupt,
locuin]e descoperite pe dealul Cimitirului dar are un sigiul aplicat. Con]inutul acestui
din Uricani. Aceste locuin]e erau de fapt document spune a[a:
ni[te colibe de suprafa]\ [i ni[te bordeie
semi-`ngropate, de dimensiuni mici, „†Eu Iona[co, f(eci)orul (loc rupt)
prev\zute cu vetre simple. Nastasiei den Uricani, nepot de sor\ lui
Farc\, martor(isesce)u `nsim pre mine
cu acest zapis al mieu, de nimene
Atestare documentar\ nevoit, (c\ am v\n)dut parte de ocin\
Prima atestare documentar\ a satului den sat den Urecheani dimisale l(ui)
Miron Barnovschii starostei de Cern\u]i
Uricani poart\ data de 30 iulie 1456.
[i am luat la ... (loc rupt) lui 1 cal
Documentul provine de la domnul murgu, breaz, p\ntenog, pre] drept
Moldovei Petru Voievod, care cincispreze(ce) taleri. {i la tocmala
noastr\ au fost: Marco samagi(ul di)n
„miluie[te pe sluga sa [i scriitorul s\u (t)\rg din Ia[i [i Manolachii negu]\toriul
Giurge Ioan Levici cu mo[iile anume [i Grigorie Duvalmul [i mul]i oameni
One[tii, la C=rlig\tura [i Vorove[tii pe buni den t=rg [i de la ]ar\. }i den-tra-
Bahluiu, [i `ntre Bod=rca [i `ntre acestu zapis ca sa-[i a(i)b\ (omisiune) a-
Br\ge[ti un loc `n pustie s\-[i fac\ sat“. [i face zapis domnescu, ca s\ se [tie“.
„U las va leat (`n Ia[i, `n anul...)
Acest document a fost prezentat `n 7125 • 1617 mai, 28, 7 taleri tij dal
timpul unui proces pentru mo[iile Uri- este mi Bozincovi (7 taleri de Bozin
cani, Br\tuleni, Mih\ile[ti [i Vorove[ti. mi-au dat de asemenea).“
Documentul a fost prezentat atunci `ntr-o
copie f\cut\ de c\minarul Manolachi Rezerva]iile naturale P\durea Uricani
Codrescu. Originalul nu s-a p\strat `n [i Valea lui David, precum [i istoricul
arhive. Se presupune c\ ar fi fost luat la podgoriei Uricani sunt descrise pe larg
plecarea din ]ar\ de c\tre c\lug\rii greci `n capitolul dedicat poten]ialului turistic
[i dus la Epitropia Sf=ntului Morm=nt. al comunei Miroslava.
24 z Istoricul satelor

Vorove[ti
Satul Vorove[ti este situat la 8 km de disp\ruse ca sat [i nu mai era dec=t o
centrul comunei Miroslava, pe drumul ju- s\li[te, adic\ un loc de sat.
de]ean ce leag\ Ia[ul de Voine[ti. Pentru a La 28 ianuarie 1518, {tef\ni]\ Vod\
ajunge de la Prim\rie la Vorove[ti se tra- `nt\re[te st\p=nirea episcopiei R\d\u]ilor,
verseaz\ [i satul Valea Ursului, ce face parte `ntre altele [i asupra pris\cii din hotarul
tot din comuna Miroslava. Vorove[tiul Vorove[tilor cump\rat\ de Pahomne, epis-
avea, `n primii ani de dup\ Revolu]ia din copul de R\d\u]i, de la P\tru Vartic cu
1989, 240 de gospod\rii. Num\rul aces- 200 de zlo]i t\t\re[ti.
tora a crescut `n 2013 la 352.
~ntre timp, schimb=ndu-se domnul,
c\lug\rii ob]in acela[i privilegiu [i de la
Cadrul istoric noul domn Radu Minhea Voevod la
1623, decembrie 1, Ia[i:
Dup\ documentele istorice existente,
satul Vorove[ti pare s\ fie cea mai veche
„Am dat aceast\ carte a domniei
a[ezare de pe teritoriul fostei comune mele rug\torilor no[tri c\lug\ri de la
Uricani. Numele de Vorove[ti apare `n hri- Sf=nta M\n\stire Galata [i v\tafului lor
soave `nc\ din prima jum\tate a secolului din satul Vorove[ti care este `n ]inutul
al XV-lea, `nainte de {tefan cel Mare. C=rlig\turii, pentru ca, oric=]i oameni
Documentul (uricul) lui {tefan cel or veni acolo `n sat [i nu vor fi `nscri[i
`n pravile, [i oamenii din alt\ ]ar\, rus
Mare din 1459, septembrie 3, confirm\
sau leh sau unguri sau valahi, ori ce
boierului Go[til\, printre alte sate [i mo- limb\ va fi, s\ aib\ de la domnia mea
[ii, [i s\li[tea „unde au fost Vorove[tii“. slobozenii de trei ani, nici bir s\ nu
Din acest uric ar reie[i c\ Vorove[tiul dea, nici ilie[ (dare perceput\ pentru
Istoricul satelor z 25

cereale – n. red.) s\ nu pl\teasc\, nici [i social\. Satul Vorove[ti, din ocolul Codru,
50 sapiri, nici sulgiu de vachi [i nici o ]inutul Ia[i (c\ci ]inutul C=rlig\tura se des-
angherie s\ nu dea p=n\ c=nd se vor fiin]ase) avea 25 de pl\titori de biruri, zi[i
`mplini acei ani mai sus numi]i. Pentru
[i birnici, 8 v\duve, 7 slugi ale mo[iei,
aceasta [i tu mare v\taf din acel ]inut,
dou\ slugi ale lui Costandache v\taf de
globnici (pl\titori de amenzi pentru
delicte – n. red.) [i potvodari (pres- cl\ca[i, o slug\ a banului Mihalache, una
tatori de c\r\u[ie – n. red.) ori cl\cari a postelnicului Mavrocordat, 4 supu[i la
s\ nu tulbura]i acel sat. Numai dac\ se Deliba[a, un argat, un vier al ofi]erului
vor afla ni[te oameni r\i, ho]i sau Ru[\], un vier al lui Condurache, doi ru[i
t=lhari, pe ace[tia s\ aib\ ai prinde [i arga]i, trei rupta[i ai vistieriei, un grec
aduce la domnia mea. A[a s\ [ti]i. (supus str\in), 11 cl\ca[i de }arigrad, un
Altfel s\ nu face]i.“ grec or=ndar la mo[iei, unul cu bir de t=r-
gu[or (Nicolina), doi preo]i, un dasc\l [i
Nu se [tie c=]i oameni vor fi venit din un jidov or=ndar (c=rciumar). Dreptul de
alte ]\ri sau din Valahia `n Vorove[ti, `n a ]ine c=rcium\ `l avea numai proprietarul
urma privilegiului de slobozenie, [i nici mo[iei [i acesta o d\dea `n arend\.
`n ce condi]ii `[i vor fi dus via]a iobagii Dac\ se urm\re[te numele locuitori-
m\n\stirii Galata. Se [tie `ns\ c\ `n 1760 lor satului Vorove[ti dup\ catagrafia din
locuitorii satului Vorove[ti n-au ie[it s\ 1820 [i cele care au urmat, se constat\
presteze claca stabilit\ prin hrisovul lui c\, `ntr-adev\r, `n urma c\r]ii domne[ti
Constantin Mavrocordat, `nc=t arhiman- din 1623, aici poposiser\ [i se a[ezaser\
dritul Procopie, egumenul m\n\stirii oameni ven]i de peste hotare. Astfel, ca-
Galata, cere [i ob]ine de la domnitorul tagrafia `nregistreaz\ 4 capi de familie
Ioan Calimachie, la 16 august 1760, (darnici), care se numeau: Rus, probabil
carte prin care domnul porunce[te: de etnie rus\, plus doi ru[i a[eza]i de cu-
r=nd [i scuti]i de bir neav=nd 3 ani ve-
„Ori pe cine va primi om la mo[ia chime, Urachi (Ursachi?) [i Cozma, apoi
sfintei m\n\stiri Vorove[ti s\ aib\ a lua dou\ familii cu numele de Ungureanu,
dijma de a zeci din toate dup\ obiceiu [i ar\t=nd c\ ace[tia veniser\ de peste
orice suflet va fi `mpotrivitoriu pentru mun]i, chiar dac\ nu erau unguri. Unul
dijm\ s` nu fie; cum [i de cas\ s\ aib\ a dintre cl\ca[i se numea Simion T\tarcea,
da pe an de toat\ casa c=te un leu, sau fapt ce arat\ c\ era de origine t\tar\.
lucru de c=te 12 zile, [ase zile de var\ [i Apoi figurau familiiile Marcan, Mutihac,
[ase zile de iarn\ dup\ hotr\r=rea testa- V=ntuleac, V=tulec [i V=scan. Ultimii
mentului.“ par a fi nord-bucovineni. Recens\m=n-
Vorove[tii mai sunt pomeni]i [i `ntr-o tul nu d\ numele de familie al tuturor lo-
hotarnic\ din 1776 care stabile[te hota- cuitorilor. Pentru cei mai mul]i se indic\
rele dintre Br\tuleni, Uircani, Vorove[ti ai cui sunt – de pild\: a lui Anton, a lui
[i Mih\ile[ti. Vasile etc. – sau li se indic\ meseria:
Dup\ un `nscris de pe cartea de ritu- Ciobanu, Chelaru, Vieru etc. Unii sunt
al „Apostolul“ din biserica din Vorove[ti, numi]i dup\ defectele fizice: {tirbu,
`n anul 1768 a fost construit\ biserica Invalidu etc. Cei ce nu erau `nsura]i sunt
din acest sat. trecu]i to]i cu atributul „burlac“, ce devi-
Catagrafia (recens\m=ntul) din 1820 ne mai apoi numele de familie Burlacu.
`nregistreaz\ pe nume to]i locuitorii sa- ~n total, `n 1820, `n Vorove[ti locuiau 67
tului, categorisi]i dup\ situa]ia lor fiscal\ de gospodari capi de familie [i 7 v\duve.
26 z Istoricul satelor

Catagrafia din 1832 `nregistreaz\ o preotului Pavel Dacot\) [i fiul s\u


cre[tere a popula]iei. Astfel, cifra Constantin. De asemenea, existau
total\ se ridic\ la 81 de capi doi dasc\li: T\nase, fiul preotului
de familie [i 9 v\duve. Vasile, care era [i `n 1820, [i
Num\rul birnicilor cre[- Simion, fiul lui Grigore Hlib\.
te la 70. Aceast\ cre[tere Recens\m=ntul mai indica
a celor pl\titori de bir se [i prezen]a a patru b\tr=ni
explic\ prin noua legis- [i nou\ v\duve.
la]ie. Din 1832 intrase `n Locuin]ele din
vigoare Regulamentul Orga- acele vremuri erau
nic sau prima Constitu]ie a ]\rii, ni[te bordeie, u[or de f\cut
prin care se desfiin]au diferitele [i lesne de p\r\sit. Prin-
categorii de scuti]i: slugile mo- cipalul avut `l reprezentau vitele.
[iei, cl\ca[ii, d\r\barii, f=narii, po- Catagrafia din 1832 are o serie de
darii, c\rbunarii etc., to]i ace[tia dezavantaje, pentru c\ nu cuprinde
fiind trecu]i `n r=ndul birnicilor. alte date de identificare ale locuito-
R\m=neau scuti]i de impozite rilor, `n afar\ de numele de botez. ~n
privilegia]ii: c\pitanii, vel c\pi- general, se arat\ al cui fiu este locui-
tanii, postelnicii, vornicii de torul respectiv, men]ion=ndu-se nu-
poart\, preo]ii, diaconii, das- mele de familie al tat\lui.
c\lii, b\tr=nii neputincio[i [i Se g\sesc [i familii noi,
v\duvele. Conform acestui precum: G\duian, Pascal,
recens\m=nt din 1832, `n Bordei, Zv\tu, Jogureanu,
Vorove[ti erau trei ma- Rusu, Tanana,
zili: Enachi, feciorul Pl\cint\, Zaim,
lui Vlad Condre, S\ceanu, Bucur,
Neculai Bogza [i Nicoar\,
{tefan, fiul preotu- Grigora[, {tirbu,
lui Vasile. Ca [i `n Cozma, Ene,
1820, num\rul preo- Jurbureanu, Prodan,
]ilor era [i acum de R\stoac\, Bejan,
doi. Ace[tia se numeau Turcuman, Te[u,
preotul Vasile Rogojin\, D\r=ng\,
(trecut ca fiul Deliu, }=rlea,
Cocoarce, Condre,
Bogza, Florea,
Lupa[cu, Ghime[,
Monument Chiriac etc.
dedicat ~n 1838 s-a rea-
solda]ilor din lizat un nou re-
Vorove[ti cens\m=nt, iar `n
care [i-au Vorove[ti erau
pierdut via]a 60 de birnici,
`n Primul 4 b\tr=ni,
R\zboi 4 v\duve,
Mondial 2 preo]i
Istoricul satelor z 27

(preotul Constantin [i fratele s\u preotul erau adu[i ca preo]i fii de r\ze[i sau chiar
Vasile). Dasc\lul T\nase murise, iar `n de mazili, c\ci preo]ii nu erau obliga]i la
locul lui era dasc\lul Alexandru, fiul clac\. De aceea, `n 1832 recens\m=ntul
preotului Constantin. Apar nume noi de ne indic\ la mazili pe {tefan, fiul preo-
familie: Pintea (vornicul), T\b\rean, tului Vasile, care probabil, prin tat\l s\u,
Alutai, Suseac, Cacer, Darie, Morariu, era mazil.
Grecu, Trohin, Harpagic, Munteanu, Dup\ Revolu]ia din 1848, dorin]a de
Lungu. Nu se mai inventariaz\ dec=t un eliberare [i `mpropriet\rire a ]\ranilor cl\-
mazil (Enachi, fiul lui Condre Vasile). ca[i devenea tot mai insistent\. Iob\gia
Datele `nregistrate la recens\m=ntul nu mai putea dura mult\ vreme. Ideile
din 1845 nu difer\ considerabil de cele de egalitate ale Revolu]iei Franceze se
de la catagrafia din 1832, ceea ce dove- r\sp=ndiser\ `n toat\ Europa. Tinerii
de[te c\ popula]ia devine mai stabil\. pleca]i la studii aduc cu ei aceste idei [i
Num\rul birnicilor r\m=ne cam acela[i, `n }\rile Rom=ne.
apar nume de familii noi: Prisca, Reforma agrar\ din 1864 a tranfor-
Mustea]\ (aceasta era porecla lui Ion a mat cl\ca[ii `n st\p=ni ai p\m=nturilor
lui Trifan), Dalcu (poreclit Deliu). Fami- pe care le munceau. Nu exist\ docu-
lia Tanana provine, de asemenea, din mente pentru a se stabili cu certitudine
porecl\ (Constantin a lui Ion T\nase zis cine a primit p\m=nt [i mai ales ce su-
Tanana). Apare [i familia Timofte (Toader prafa]\. Prin procesul de `mpropriet\rire
a lui Timofte zis Andrei). Se `nregistreaz\ s-au stabilit [i vetrele satelor de cl\ca[i.
[i cei nou veni]i: Ioni]\ Chelariu din Aceste sate au luat fiin]\ `n v\i, nu pe
Ruginoasa, Dumitru Bodescu din terenurile prielnice agriculturii. Astfel de
Medeleni, Dumitra[cu – fiul lui Jitariu sate sunt Uricani, G\ureni, Proselnici,
din Dume[ti. Br\tuleni.
Preo]i sunt tot cei doi fra]i din 1838, Vatra satului Vorove[ti se situa apro-
dintre care Vasile este trecut ca b\tr=n. ximativ `n mijlocul satului de ast\zi, la
Apare un v\taf la mo[ie, Vasile Simion, poduri, unde a func]ionat `ncep=nd din
probabil fiu al dasc\lului Simion Hlihor. 1865 [coala. Biserica era oarecum izo-
Preo]ii [i dasc\lii bisericii erau singurii lat\ [i nu este exclus s\ se fi construit
c\rturari ai satului, iar cartea se `nv\]a chiar pe locul unde se g\sea m\n\stirea
numai `n familie, de aceea `n slujba `nfiin]at\ de protopopul Ia[ului, Ioil. Do-
bisericii se aflau cei din aceea[i familie, vada faptului c\ Vorove[ti este un sat de
conducerea bisericii transmi]=ndu-se cl\ca[i este forma neregulat\, aproape
din tat\ `n fiu. Cei ce nu puteau ajunge rotund\ a gr\dinilor. Cl\ca[ii `mproprie-
preo]i r\m=neau dasc\li. ~n satele de t\ri]i atunci foloseau spinii pentru a-[i
cl\ca[i acest lucru era mult mai frecvent delimita gr\dina. ~nc\ nu se punea pro-
dec=t `n satele de r\ze[i, pentru c\ ioba- blema unei sistematiz\ri a satului [i a unei
gii nu puteau `nv\]a carte. ~n satele de alinieri a terenurilor pentru gr\din\.
r\ze[ti se putea g\si oric=nd un ambi]ios ~nfiin]area [i dezvoltarea satului se
care s\ `[i `nve]e copiii carte pentru a bazeaz\ pe existen]a unor condi]ii priel-
deveni preo]i. nice pentru albin\rit. Chiar `n actul de la
O alt\ explica]ie pentru acest lucru 1434, prin care se constituie prima a[e-
consta `n faptul c\ `n satele de cl\ca[i zare, aici se men]ioneaz\ existen]a unei
28 z Istoricul satelor

pris\ci (prisaca lui Giurgiu cel Negru). Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea
Pe l=ng\ albin\rit, primii locuitori se o- Instruc]iunii Publice nr. 1159. La numai
cupau de cre[terea vitelor [i cu agricul- c=teva luni de la apari]ia acestei legi a
tura. ~ntr-o statistic\ din anul 1851 lo- luat fiin]\ {coala Primar\ din Vorove[ti.
cuitorii din Vorove[ti figurau cu 50 de Se p\streaz\ [i ast\zi `n Arhivele Na]io-
f\lci de ar\tur\, 25 de f\lci de ima[, 30 nale din Ia[i documente din 1870 ale
de f\lci de f=nea]\. De asemenea, de]i- {colii Primare din Vorove[ti.
neau: 10 boi, 6 cai, 50 de animale de Primul `nv\]\tor a fost Ion Urm\, `n
tamazl=c [i 40 de oi. Boierul proprietar v=rst\ de 23 de ani, fiind atestat la data
din acele vremuri de]inea: 26 de f\lci de 20 martie 1869. ~n prima clas\ de e-
de gr=u, 20 de f\lci de porumb, 6 f\lci levi se aflau 22 de copii. De[i [coala era
de secar\, 6 f\lci de orz, 4 f\lci de `ntre]inut\ de comun\, nu avea un
ov\z, 20 de f\lci de ima[, 70 de f\lci de spa]iu propriu, func]ion=nd `ntr-o cl\di-
f=nea]\, 38 de boi, 5 cai, 45 de vite. re `nchiriat\ `n mijlocului satului, la po-
Deci, locuitorii cl\ca[i nu erau prea duri, pe unde se g\se[te azi casa `n care
`nst\ri]i. locuie[te Nicolae Mutihac, urma[ al lui
O alt\ `ndeletnicire veche a locuito- Costache Radu Mutihac. Acest spa]iu `n
rilor a fost cultivarea vi]ei-de-vie. Exis- care se desf\[ura activitatea [colar\ a-
ten]a viilor `n Vorove[ti este atestat\ de vea condi]ii improprii. ~n arhive exist\ o
hrisovul de dona]ie al domnului Petre coresponden]\ purtat\ de primul `nv\-
{chiopu din 1578, prin care acesta ]\tor, Ion Urm\, cu organele comunale
d\ruie[te m\n\stirii Galata Vorove[tii cu [i jude]ene.
vii [i Mih\ile[tii cu mori, iar `n catastiful
Scrisoarea nr. 11,
m\n\stirii Galata din 4 noiembrie 1588
27 ianuarie 1870
sunt `nregistrate 5 f\lci de vie, 38 bu]i „Domnule Revidiore
de vin de Contari [i 4 bu]i cu vin de Subsemnatul ~nv\]etoriu cu onore
Vorove[ti. Dup\ obiceiul p\m=ntului, v\ facu cunoscutu c= localulu de
care era legea la vremea aceea, dac\ [col\ e forte r\u `nc=tu imposibilu a
cineva defri[a o anumit\ suprafa]\ de sta `n elu cinsprideci momenti pi
teren de pe mo[ie str\in\ [i o planta cu banc\ unde spotu nenoroci copii.
vie sau livad\, devenea st\p=nul viei sau Cutote c\ suntu mul]i din ei lipsi]u de
`mbr\c\minte; a[a daru ve]u [ti Dle
livezii, d=nd zeciuial\ din produse.
Revidiore c\ nu mai potu ]ine clasu `n
Terenul acesta putea fi l\sat mo[tenire aseminea od\i. C=tu va fi geru, `nse
urma[ilor sau putea fi v=ndut. Conform [colarii au p\r\situ [cola mai `nainte:
statisticilor din 1851, `n Vorove[ti exis- pentru care v\ rog pe dvs a regula ce
tau 8 pogoane de vie. ve]u g\si de cuviin]e“
SS ~nv. Ion Urm\

{coala din Vorove[ti Referatul `nv\]\torului Ion Urm\


de-a lungul istoriei c\tre Inspectoratul {colar Ia[i,
10 septembrie 1870
Modernizarea mediului rural rom=- „Timpul `nceperii claselor pentru
nesc s-a declan[at dup\ Unirea Princi- anul [colar 1870-1871 fiind verbal
patelor `n 1859. La 25 noiembrie 1864, precis de D-voastr\ la 1 septembrie,
Istoricul satelor z 29

nu au avut valoare din cause c\ Dlu Catalogul general


primariu au negrijat cu des\v=r[ire ne- Alu eleviloru din comuna Vorove[ti
f\c=ndu cel mai micu objectu ba chiar Plasa Stavnicu Districtul Ia[i privindu
nici casa a `nchirie pentru [cola. notele semestrale [i ale Essamenului
Prezent=ndum\ la 1 septembrie de Semestrului al II-lea 1869-1870
a’mi (`nchirie) de cele necesare pentru
studiu [i de ami `nchirie un alt local, Clasa I
c\ci actualul este incapabel pentru Nr. Numele Locul Ab-
Data na[ terii
[coal\ dup\ cum [i Dlu Revidiore din ord. [ i prenumele na[ terii sen]e
partea Consiliului Jude]ean la declarat Bejenariu
1 1859, martie 18 Uricani 86
prin adrese Dlu Prmare `mi r\spunde Gheorghe
2 Bor[u Ionu 1862, dec. 12 Dârjani 95
c\ au `nchiriat tot acest local [i c\ altul
Ciubotariu
nu voesce. ~n casul acest eu `nsumi 3
Alexandru
1859, aprilie 14 Vorove[ti 49
am fost forsat a merge la Dlu Costache 4 Cojocariu Petru 1859, sept. 10 Vorove[ti 86
Biteadu [i a `nchirie cassele Dsale Culiceno
5 1863, iunie 2 Ia[ii 8
afl`toare `n comun\, singure mai capa- Dimitrie
bile [i apoi spuind Dlui Primari despre 6 Ciubotariu Ion 1860, dec. 18 Vorove[ti 34
7 Doroftei Grigori 1860, sept. 16 Uricani 70
acesta `mi r\spunde c\ nu voesce a [ci
Horaicu
c\ el are ordin de la Dlui Sub Prefectu 8 1852, oct. 24 Uricani 87
Constantin
a m\ da afar\ din cassa `n care stau 9 Merticu Petru 1859, mai 17 Uricani 68
fiind destinat\ a r\m=ne pentru classe 10 Nani Ionu 1858, nov. 20 Uricani 87
[u eu a fi mutat `n alt\; au `n casul 11 Ni]e Constantin 1860, martie 15 Dârjani 114
12 Popovici Ionu 1858, iunie 9 Dârjani 53
acesta [i merg=ndu la cancilaria Sub
13 St\nil\ Ionu 1861, iulie 4 Br\tuleni 57
Prefacturii, Dlu Subprefect nu numai Scor]ariu
14 1858, febr. 15 Br\tuleni 30
c\ nu au voitu a primi adresa, dar ordo- Ghiorghi
n=nd unui doroban] mau dat afar\. 15
Ungureanu
1859, martie 17 Vorove[ti 59
A[ia dar Dle Inspectore ve rog a Ghiorghi
Vasiliu
lua m\surile care ve]u crede mai bune 16 1857, dec. 13 Vorove[ti 112
Gheorghi
`n satisfacerea me; c\ci trist\ pozi]ie
am ajuns noi `nve]\torii, care ve sala-
riza ai lumina poporul. Cum am mai Clasa a II-a
a
ave curagiul a ne presenta `naintea Nr. Numele [ i Locul Ab-
Data na[ terii
poporului [i a copiilor lor ca pata]i, de ord. prenumele na[ terii sen]e
cine? De un sub Prefect, de un omu 1
Dumitra[cu
1858, aug. 14 Vorove[ti 30
care nu se interese nici de cum de Vasile
educa]ia statului, dup\ cum am `n]eles Maneta
2 1859, iunie 26 Ia[i 73
Ionu
din cuvintele esprimate c\tre mine.
Popovici
Primi]i Dle inspectore, ~ncredin]a- 3 1859, mai 18 Uricani 61
Necolai
rea osebitei mele considera]i“. Rusu
~nv. SS Ion Urm\ 4 1857, iulie 29 Vorove[ti 34
Ghiorghi
Tabacariu
5 1858, sept. 15 Vorove[ti 35
La [coala din Vorove[ti `nv\]au [i Ioanu

copii din Uricani, din Br\tuleni [i din


Obiecte: Cunoa[terea literelor, Sila-
D=rjeni, unde `nc\ nu erau [coli, a[a bisirea, Lectura, Claculul, Rug\]iuni sau
cum rezult\ dintr-un raport `naintat no]iuni din istoria sacr\, Scrierea, Con-
Revizoratului [colar de acela[i `nv\]\tor, duita
la sf=r[itul anului [colar 1869-1870. Note: 5-10
30 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 31

~n anul 1882, `nv\]\tor la {coala din Trebuie precizat faptul c\, `n primele [coala [i care nu vor fi av=nd fra]i care beri. P\m=ntul propriu era lucrat destul
Vorove[ti era Constantin Grigoriu, fiu al dou\ decenii de la `nfiin]are, [coala a s\ frecventeze [coala“. de rudimentar, iar nivelul de trai era
satului. Acesta a r\mas `n Vorove[ti p=n\ fost frecventat\ doar de b\ie]i, chiar ~ntr-o situa]ie din noiembrie 1882, foarte redus, `ntruc=t popula]ia era s\-
la finalul vie]ii sale, fiind `nmorm=ntat `n dac\ la nivel statal existau directive prin `nv\]\torul C. Grigoriu men]ioneaz\ c\ rac\. Portul obi[nuit era format din i]ari
cimitirul din jurul bisericii. Are un mo- care se insista s\ existe [i clase de fete. `n luna noiembrie au fost 34 de elevi `n- [i c\ma[\. De obicei acestea erau con-
nument cu cruce de marmur\ alb\. ~n- Lumea satului a r\mas `ns\ reticent\ la scri[i, dar doar 24 de copii au frecventat fec]ionate din c=nep\, iar `n picioare oa-
v\]\torul Grigoriu a intervenit `n disputa aceste sugestii. Fetele nu mergeau la cusuri, cursurile [colii. „Popula]ia [colei ar pu- menii se `nc\l]au cu opinci. Iarna, local-
amplas\rii [colii. {coala a fost `mpro- b\ie]ii se obi[nuiau greu cu mersul la tea fi `ndoit\ de mare dac\ s’ar urm\ri [i nicii purtau pantaloni [i sumane f\cute
priet\rit\ cu un hectar [i jum\tate de p\- [coal\, iar p\rin]ii nu erau interesa]i s\ s’ar `mplini avertismentele ce se distri- din [iac ]esut `n cas\ sau cojace, iar pe
trimit\ copiii la studii. Absenteismul era buescu [i dac\ ar fi o esecu]iune pentru cap aveau c\ciuli din blan\ de oaie.
m=nt `n sat [i cu cca 4 hectare `n Arcaci
foarte ridicat, dup\ cum se poate obser- elevii din cotuna Uricani care facu ma-
`n 1864, iar `n 1906 s-a ridicat [i cl\di-
va din tabelele prezentate anterior. Si- joritatea [colei [i care frecventeaz\
rea [colii. Terenul [colii din Arcaci se `n-
doarte neregulatu“, men]ioneaz\ acela[i Via]a `n Vorove[ti
tua]ia nu s-a `mbun\t\]it nici `n urm\-
vecina cu via de la Gloduri, cu islazul
torii ani, dup\ cum se poate vedea dintr- `nv\]\tor. ~ntr-un alt proces-verbal de in- `n urm\ cu un secol
comunal [i cu terenul s\tenilor T.Th. spec]ie din octombrie 1887 se men]io-
Gavril [i V.I. Dumitra[cu. Datele arat\ un proces-verbal de inspec]ie din 16 Duminica, pe toloaca acoperit\ de
noiembrie 1882. Inspectorul [colar C. neaz\ c\ `n acel moment de[i erau `n-
c\ [coala era construit\ din ceamur, a- scri[i 31 de elevi, doar 8 erau prezen]i. iarb\ din mijlocul satului, pe o banc\
Chiri]\ consemneaz\: improvizat\, se a[ezau cei doi l\utari ai
coperi[ul – din tabl\, iar cl\direa avea o Fa]\ de anul 1865, data introducerii
sal\ de clas\ [i patru camere. `nv\]\m=ntului obligatoriu, au `nceput s\ satului, Petrea L\u [i Lucachi, tocmi]i de
Satul Vorove[ti este men]ionat `n Clasa I: 14 b\ie]i [i 4 fete fl\c\i, unul scripcar, cel\lalt cobzar.
se fac\ o serie de progrese. La 1906 s-a
Dic]ionarul geografic al jude]ului Ia[i din Clasa a II-a: 5 b\ie]i construit o cl\dire proprie pentru [coal\, Iarna, putem spune c\ oamenii a-
1888, `ntocmit de C. Chiri]\, [i `n Marele Clasa a III-a 7 b\ie]i care mai exist\ [i ast\zi. ~n ceea ce `i proape hibernau. ~n afar\ de munca de
dic]ionar grafic al Rom=niei din 1901, ca Clasa a IV-a: 4 b\ie]i prive[te pe locuitori, ace[tia [i-au ridicat `ngrijire a vitelor, nu existau alte treburi
sat component al comunei Miroslava, Total: 30 b\ie]i + 4 fete = 34, din care case modeste. Niciuna dintre locuin]ele majore. Cei mai mul]i `[i petreceau iar-
plasa Stavnic, jude]ul Ia[i, cu o popula]ie frecventeaz\ [coala doar 5 b\ie]i [i 4 construite atunci nu mai exist\ ast\zi. na `n familie, `ngr\m\dindu-se `ntr-o ca-
de 60 de familii [i 267 de suflete. fete „nu urmeaz\ de locu“. Anul 1907, agitat pentru alte melea- mer\, `n jurul plitei la care se [i g\tea
~n diversele documente ale vremii se guri, din pricina r\scoalei ]\r\ne[ti pen- sau la gura sobei `n care focul se f\cea
pomene[te de multe ori de „comuna“ Dup\ cum se poate observa, fetele tru p\m=nt, a fost unul f\r\ incidente mai mult cu strujeni. Dar, la venirea pri-
Vorove[ti `n loc de satul sau cotunul erau doar `nscrise la [coal\, dar ele nu pentru satul Vorove[ti. Locuitorii de aici m\verii, to]i ace[ti oameni `ncepeau tre-
Vorove[ti. Nu exist\ documente care s\ au frecventat cursurile. Acela[i inspector `[i vedeau lini[ti]i de treab\. Cei mai burile gospod\re[ti. Munca la c=mp `n-
dovedeasc\ faptul c\ Vorove[ti ar fi fost ad\uga: „Pentru fete se vor urm\ri nu- mul]i lucrau pe mo[ia boiereasc\, dar cepea cu aratul [i sem\natul. Urma apoi
comun\. El a apar]inut fie de comuna mai pe acelea din cotuna unde este nu `n calitate de cl\ca[i, ci ca ]\rani li- sezonul pr\[itului, c=nd ]\ranii, `n grupuri
Uricani, fie de comuna Miroslava, sin-
gurele sate care au fost sedii comunale.
Dup\ introducerea `nv\]\m=ntului
primar obligatoriu, popula]ia satului a
primit o mai bun\ educa]ie, iar Voro-
ve[tiul a `nceput s\ capete alt\ `nf\]i-
[are. Satul era un fel de centru [colar
pentru cei din Uricani, Br\tuleni [i
D=rjeni (Bogd\ne[ti).

Dreapta: fragment
din catapeteasma
bisericii din satul Vorove[ti
30 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 31

~n anul 1882, `nv\]\tor la {coala din Trebuie precizat faptul c\, `n primele [coala [i care nu vor fi av=nd fra]i care beri. P\m=ntul propriu era lucrat destul
Vorove[ti era Constantin Grigoriu, fiu al dou\ decenii de la `nfiin]are, [coala a s\ frecventeze [coala“. de rudimentar, iar nivelul de trai era
satului. Acesta a r\mas `n Vorove[ti p=n\ fost frecventat\ doar de b\ie]i, chiar ~ntr-o situa]ie din noiembrie 1882, foarte redus, `ntruc=t popula]ia era s\-
la finalul vie]ii sale, fiind `nmorm=ntat `n dac\ la nivel statal existau directive prin `nv\]\torul C. Grigoriu men]ioneaz\ c\ rac\. Portul obi[nuit era format din i]ari
cimitirul din jurul bisericii. Are un mo- care se insista s\ existe [i clase de fete. `n luna noiembrie au fost 34 de elevi `n- [i c\ma[\. De obicei acestea erau con-
nument cu cruce de marmur\ alb\. ~n- Lumea satului a r\mas `ns\ reticent\ la scri[i, dar doar 24 de copii au frecventat fec]ionate din c=nep\, iar `n picioare oa-
v\]\torul Grigoriu a intervenit `n disputa aceste sugestii. Fetele nu mergeau la cusuri, cursurile [colii. „Popula]ia [colei ar pu- menii se `nc\l]au cu opinci. Iarna, local-
amplas\rii [colii. {coala a fost `mpro- b\ie]ii se obi[nuiau greu cu mersul la tea fi `ndoit\ de mare dac\ s’ar urm\ri [i nicii purtau pantaloni [i sumane f\cute
priet\rit\ cu un hectar [i jum\tate de p\- [coal\, iar p\rin]ii nu erau interesa]i s\ s’ar `mplini avertismentele ce se distri- din [iac ]esut `n cas\ sau cojace, iar pe
trimit\ copiii la studii. Absenteismul era buescu [i dac\ ar fi o esecu]iune pentru cap aveau c\ciuli din blan\ de oaie.
m=nt `n sat [i cu cca 4 hectare `n Arcaci
foarte ridicat, dup\ cum se poate obser- elevii din cotuna Uricani care facu ma-
`n 1864, iar `n 1906 s-a ridicat [i cl\di-
va din tabelele prezentate anterior. Si- joritatea [colei [i care frecventeaz\
rea [colii. Terenul [colii din Arcaci se `n-
doarte neregulatu“, men]ioneaz\ acela[i Via]a `n Vorove[ti
tua]ia nu s-a `mbun\t\]it nici `n urm\-
vecina cu via de la Gloduri, cu islazul
torii ani, dup\ cum se poate vedea dintr- `nv\]\tor. ~ntr-un alt proces-verbal de in- `n urm\ cu un secol
comunal [i cu terenul s\tenilor T.Th. spec]ie din octombrie 1887 se men]io-
Gavril [i V.I. Dumitra[cu. Datele arat\ un proces-verbal de inspec]ie din 16 Duminica, pe toloaca acoperit\ de
noiembrie 1882. Inspectorul [colar C. neaz\ c\ `n acel moment de[i erau `n-
c\ [coala era construit\ din ceamur, a- scri[i 31 de elevi, doar 8 erau prezen]i. iarb\ din mijlocul satului, pe o banc\
Chiri]\ consemneaz\: improvizat\, se a[ezau cei doi l\utari ai
coperi[ul – din tabl\, iar cl\direa avea o Fa]\ de anul 1865, data introducerii
sal\ de clas\ [i patru camere. `nv\]\m=ntului obligatoriu, au `nceput s\ satului, Petrea L\u [i Lucachi, tocmi]i de
Satul Vorove[ti este men]ionat `n Clasa I: 14 b\ie]i [i 4 fete fl\c\i, unul scripcar, cel\lalt cobzar.
se fac\ o serie de progrese. La 1906 s-a
Dic]ionarul geografic al jude]ului Ia[i din Clasa a II-a: 5 b\ie]i construit o cl\dire proprie pentru [coal\, Iarna, putem spune c\ oamenii a-
1888, `ntocmit de C. Chiri]\, [i `n Marele Clasa a III-a 7 b\ie]i care mai exist\ [i ast\zi. ~n ceea ce `i proape hibernau. ~n afar\ de munca de
dic]ionar grafic al Rom=niei din 1901, ca Clasa a IV-a: 4 b\ie]i prive[te pe locuitori, ace[tia [i-au ridicat `ngrijire a vitelor, nu existau alte treburi
sat component al comunei Miroslava, Total: 30 b\ie]i + 4 fete = 34, din care case modeste. Niciuna dintre locuin]ele majore. Cei mai mul]i `[i petreceau iar-
plasa Stavnic, jude]ul Ia[i, cu o popula]ie frecventeaz\ [coala doar 5 b\ie]i [i 4 construite atunci nu mai exist\ ast\zi. na `n familie, `ngr\m\dindu-se `ntr-o ca-
de 60 de familii [i 267 de suflete. fete „nu urmeaz\ de locu“. Anul 1907, agitat pentru alte melea- mer\, `n jurul plitei la care se [i g\tea
~n diversele documente ale vremii se guri, din pricina r\scoalei ]\r\ne[ti pen- sau la gura sobei `n care focul se f\cea
pomene[te de multe ori de „comuna“ Dup\ cum se poate observa, fetele tru p\m=nt, a fost unul f\r\ incidente mai mult cu strujeni. Dar, la venirea pri-
Vorove[ti `n loc de satul sau cotunul erau doar `nscrise la [coal\, dar ele nu pentru satul Vorove[ti. Locuitorii de aici m\verii, to]i ace[ti oameni `ncepeau tre-
Vorove[ti. Nu exist\ documente care s\ au frecventat cursurile. Acela[i inspector `[i vedeau lini[ti]i de treab\. Cei mai burile gospod\re[ti. Munca la c=mp `n-
dovedeasc\ faptul c\ Vorove[ti ar fi fost ad\uga: „Pentru fete se vor urm\ri nu- mul]i lucrau pe mo[ia boiereasc\, dar cepea cu aratul [i sem\natul. Urma apoi
comun\. El a apar]inut fie de comuna mai pe acelea din cotuna unde este nu `n calitate de cl\ca[i, ci ca ]\rani li- sezonul pr\[itului, c=nd ]\ranii, `n grupuri
Uricani, fie de comuna Miroslava, sin-
gurele sate care au fost sedii comunale.
Dup\ introducerea `nv\]\m=ntului
primar obligatoriu, popula]ia satului a
primit o mai bun\ educa]ie, iar Voro-
ve[tiul a `nceput s\ capete alt\ `nf\]i-
[are. Satul era un fel de centru [colar
pentru cei din Uricani, Br\tuleni [i
D=rjeni (Bogd\ne[ti).

Dreapta: fragment
din catapeteasma
bisericii din satul Vorove[ti
32 z Istoricul satelor

de 4-5, de diminea]\ p=n\ la apusul ]\ranii datornici nu au putut s\ mai


soarelui, cu o pauz\ scurt\ de luat masa, achite ratele [i dob=nzile la b\nci.
cur\]au de buruian\ c=mpurile de po- A urmat legea conversiunii, prin care
rumb. Apoi venea vremea recoltei, a c\- se anula cea mai mare parte a datoriei.
ratului [i desf\catului porumbului. }\ranii au reu[it s\ `[i `ntemeieze gos-
Toamna `nsemna nu doar vremea recol- pod\rii `nst\rite, ap\r=nd astfel [i ]\ranii
tei, ci [i vremea cl\cilor. }\ranii st\teau boga]i. La marginea satului existau gr\-
p=n\ seara t=rziu la cl\cile de desf\cat dini chiar [i de c=teva hectare fiecare,
porumb ce se organizau la casa vreunuia a[a cum erau cele ale lui Nicolae
dintre ei. Aceste momente erau printre Bahrin, Gheorghe Dr\ncianu, Ion Radu,
cele mai frumoase din via]a satului. Se Gheorghe Radu etc. P=n\ `n 1941 au
adunau c=te 10-20 de tineri, fete [i fost vremuri bune. Mul]i localnici [i-au
b\ie]i, care `mpleteu munca cu glumele, ridicat case noi, mai spa]ioase, pe care
c=ntecele [i povestirile. Acum se aflau le-au acoperit cu tabl\ sau chiar ]igl\.
toate nout\]ile din sat: cine a mai n\s- S-a `nmul]it num\rul de animale pe cap
cut, cine a murit, cine urmeaz\ s\ se c\- de gospod\rie.
s\toreasc\ [i multe altele. Din timp `n Tot acest progres s-a sim]it [i `n via]a
timp, gazda `i cinstea pe cl\ca[i cu tul- social-cultural\. Au plecat primii copii
burel [i se mai `ncingea c=te o hor\ `n la [coala secundar\ – ini]ial, doar trei.
ritmul muzicii de fluier sau armonic\, Ionel Bulba[a, fiul factorului po[tal, a
instrumente care nu lipseau de la cl\ci. urmat {coala de Agricultur\ de la
Cu trecerea timpului, unii dintre lo- Miroslava, Teodor Dumitra[cu a intrat la
calnici, cu spirit `ntreprinz\tor, s-au `m- {coala de C=nt\re]i ([coala de dasc\li) [i
prumutat la b\nci [i au reu[it s\ cumpe- Vasile Mutihac a intrat la Seminarul
re p\m=nt de la boieri. Dar a venit „Veniamin Costache“ din Ia[i. Cei mai
cumplita criz\ economic\, iar `n 1929 mul]i dintre copii au r\mas `ns\ acas\
Istoricul satelor z 33

l=ng\ p\rin]i, din cauza mentalit\]ii ]\ra- tent, iar acoperi[ul devenea din ce `n ce
nului rom=n de a-[i p\stra copiii aproa- mai gros [i se `n\l]a, c\p\t=nd o form\
pe. Tinerii pleca]i din sat la [coli se aproape ascu]it\, conic-trapezoidal\.
`ntorceau periodic `n vacan]e [i partici- Dintre aceste locuin]e, cele mai mul-
pau la via]a satului al\turi de ceilal]i. te aveau o singur\ camer\ de locuit [i o
Munca la c=mp era `ns\ grea, se f\cea tind\ care se `nchidea cu o u[\ prev\zut\
numai cu trac]iune animal\, iar produc]ia pe din\untru cu un z\vor de lemn. Pe
era foarte sc\zut\. De multe ori, agoni- afar\, casa era `nconjurat\ pe trei laturi de
seala dintr-o var\ nu ajungea familiilor o prisp\ de lut. Astfel de locuin]e erau
p=n\ `n anul urm\tor. C=nd a `nceput cel casa B\rb\c\ri]ei, mai jos de [coal\, pe
de-al Doilea R\zboi Mondial, b\rba]ii drumul ce urc\ spre biseric\, precum [i
tineri au fost chema]i la arme, iar cei casele lui Vasile Constantinescu sau
r\ma[i au `ncercat s\-i suplineasc\ pe cei Laz\r Condrea. Din p\cate, ast\zi nu a
pleca]i. Din p\cate, mul]i dintre cei ple- mai supravie]uit niciuna dintre aceste
ca]i la oaste nu s-au mai `ntors. Dintre locuin]e. ~n col]ul sud-vestic al satului se
ace[tia, `i amintim pe: Burda Gheorghe, g\sea `n jurul anilor 1930 o locuin]\
M\m\lig\ Petru, Mutihac Gheorghe, R. dintre cele mai primitive, un bordei de
Constantin, Dr\ncianu Gheorghe, Tanana p\m=nt, locuit de o femeie s\rac\, pe
Dumitru, Dumitra[cu Gheorghe, T\taru numele ei Bold\nica.
Constantin, Mustea]\ Neculai, Gavril O cas\ mai deosebit\, construit\ din
Toader, Grigora[ Pavel, Hriscu Vasile, c\r\mid\, a fost ridicat\ de un soi de
Constantinescu Vasile, Mustea]\ Constan- boierna[, Sandu Grigoriu, fiul `nv\]\to-
tin, Timofte Neculae, V\caru Vasile, V\caru rului C. Grigoriu. Aceasta a devenit cas\
Gheorghe, L\u Florea, Mutihac Constantin, parohial\, dar nu a fost locuit\, `ntruc=t
Tanana Vasile, For\scu Nicolae. preo]ii preferau s\ tr\iasc\ `n Ia[i, venind
~n 1930, satul Vorove[ti avea 527 de `n Vorove[ti doar pentru slujbele din zilele
locuitori [i aproximativ 120 de case. So- de s\rb\toare sau c=nd erau chema]i la
lul pe care se afl\ satul Vorove[ti este `nmorm=nt\ri, cununii ori praznice.
alc\tuit din hum\ pe care localnicii o Spre sf=r[itul deceniilor ’20-’30, cel
exploatau, form=nd „hum\riile“. Acest ce st\p=nea via de la Gloduri, pe numele
material a fost folosit la ornamentarea s\u V\idianu, a construit o cas\ cu etaj,
anumitor p\r]i ale locuin]elor, `n special foi[or [i teras\, drept locuin]\ de odihn\.
a prispelor. Huma – sau argila – este un ~n mijlocul satului, el a mai ridicat o cl\-
material cu o vechime de aproximativ dire temeinic\, acoperit\ cu tabl\, av=nd
10 milioane de ani [i, din punct de vede- trei `nc\peri, o sal\ mare drept salon [i
re geologic, apar]ine Stadiului sarma]ian. un cerdac foarte larg. Aceast\ cl\dire a
Casele din anii 1930 erau s\r\c\- fost construit\ cu scopul de a fi `nchiriat\
cioase, construite din ceamur, cu care se s\tenilor pentru organizarea diferitelor
`nvelea o `mpletitur\ din nuiele sau se evenimente [i s\rb\tori. Dar, dup\ pleca-
umplea un spa]iu dintre dou\ [iruri de rea proprietarului, a r\mas pe m=na di-
lea]uri paralele fixate `n furci din lemn ver[ilor arenda[i, iar mai apoi a devenit
tare, `n special stejar, bine `nfipte `n p\- cl\direa nim\nui, astfel `nc=t cl\direa
m=nt [i care formau scheletul de rezis- din Gloduri a disp\rut cu totul.
ten]\. Acoperi[ul era f\cut din stuf, paie
sau rogoz. Din timp `n timp, se ad\uga
c=te un nou strat de paie peste cel exis-
34 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 35

Corne[ti
Corne[tiul este unul dintre cele mai 1613. Oricum, o bun\ parte din istoria
frumoase sate ale comunei Miroslava. satului este legat\ de familia Anghel.
Este un sat tipic moldovenesc, cu f=nt=ni De altfel, `n curtea bisericii din
frumoase, troi]e, o biseric\ impozant\ [i Corne[ti, zidit\ `n anul 1833 de c\tre
oameni calzi [i primitori. Filaret Beldiman [i av=nd hramurile
Satul este situat la 6 kilometri sud-vest „Buna Vestire“ [i „Sf. Vasile cel Mare“, se
de centrul comunei. Una dintre legen- afl\ o piatr\ funerar\ din marmur\ alb\
dele apari]iei satului Corne[ti se refer\ la ce apar]ine familiei Anghel. Constandin
eforturile lui Constandin Anghel, tat\l Anghel a murit `n 1873, iar so]ia sa,
poetului Dimitrie Anghel, de a aduce un Ecaterina, `n 1880. Fiul lor, cunoscutul
grup de ]\rani cl\ca[i, originari din poet Dimitrie Anghel, s-a n\scut la
Italia, pentru a munci pe mo[ia sa. Cu Corne[ti `n anul 1872 (o prezentare a
toate acestea, `n documentele istorice poetului poate fi citit\ `n capitolul dedi-
satul Corne[ti este atestat `nc\ din anul cat personalit\]ilor comunei - n.red.).
34 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 35

Corne[ti
Corne[tiul este unul dintre cele mai 1613. Oricum, o bun\ parte din istoria
frumoase sate ale comunei Miroslava. satului este legat\ de familia Anghel.
Este un sat tipic moldovenesc, cu f=nt=ni De altfel, `n curtea bisericii din
frumoase, troi]e, o biseric\ impozant\ [i Corne[ti, zidit\ `n anul 1833 de c\tre
oameni calzi [i primitori. Filaret Beldiman [i av=nd hramurile
Satul este situat la 6 kilometri sud-vest „Buna Vestire“ [i „Sf. Vasile cel Mare“, se
de centrul comunei. Una dintre legen- afl\ o piatr\ funerar\ din marmur\ alb\
dele apari]iei satului Corne[ti se refer\ la ce apar]ine familiei Anghel. Constandin
eforturile lui Constandin Anghel, tat\l Anghel a murit `n 1873, iar so]ia sa,
poetului Dimitrie Anghel, de a aduce un Ecaterina, `n 1880. Fiul lor, cunoscutul
grup de ]\rani cl\ca[i, originari din poet Dimitrie Anghel, s-a n\scut la
Italia, pentru a munci pe mo[ia sa. Cu Corne[ti `n anul 1872 (o prezentare a
toate acestea, `n documentele istorice poetului poate fi citit\ `n capitolul dedi-
satul Corne[ti este atestat `nc\ din anul cat personalit\]ilor comunei - n.red.).
36 z Istoricul satelor

~n casa poetu- au fost `nfiin]ate comunele


lui a fost amenajat rurale, Corne[tii f\ceau par-
`n 1971 un muzeu te, ca [i ast\zi, din comuna
`n care erau expuse Miroslava. Prin
manuscrise, reviste, decretul din 1920, satul
edi]ii de poezii, fotoco- a trecut la comuna
pii [i c=teva dintre c\r- Galata. ~n 1932 s-a `nfi-
]ile poetului. ~n perioada in]at comuna Corne[ti,
comunist\, Casa memo- care a existat ca atare
rial\ „Dimitrie Anghel“ de p=n\ `n 1968.
la Corne[ti figura pe h\r- La `nceputul anilor ’90,
]ile turistice ca un im- `n satul Corne[ti erau 140
portant loc de vizitat din de gospod\rii. Num\rul a-
afara municipiului Ia[i. cestora a crescut `n ultimul
~n anii tulburi ce au deceniu. ~n 2008 erau `nre-
urmat Revolu]iei din de- gistrate 200 de gospod\rii,
cembrie 1989, casa me- pentru ca `n 2013 num\rul
morial\ „Dimitrie Anghel“ lor s\ ajung\ la 234.
de la Corne[ti a fost de-
molat\ de c\tre oameni ~n Corne[ti
pentru care nu au contat sunt nou\ str\zi:
figura remarcabil\ a Strada Dimitrie Anghel
poetului [i istoria Str. Bisericii
familiei. C\r]ile din Str. P\durea Surd\
casa memorial\ pot fi Str. S\lciilor
v\zute acum la [coala Str. Dealu Popii
din sat care poart\ nu- Str. ~nfundat\
mele poetului. Str. C=mpiei
Trebuie ad\ugat c\ Str. Tei
dup\ reforma adminis- Str. Salc=m.
trativ\ din 1965, c=nd
Istoricul satelor z 37

Sus: Planul mo[iei Corne[ti (1897). Detaliu

~n satul
Corne[ti
a fost realizat
[i un modern
centru de zi
pentru copii
38 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 39

Valea Ursului ocolitoare a Ia[ului, p\trunz=nd de pe


Drumul European E85 prin satul Uricani
acestora [i dorin]a multor ie[eni de a
avea o cas\ `ntr-o zon\ apropiat\ de
~n sat exist\ biserica ortodox\ cu
hramurile „Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i
[i trec=nd pe l=ng\ p\durea Uricani, ora[ [i `ntr-un cadru natural deosebit a „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“. Bi-
Valea Ursului (Marcul) este cel mai declarat\ rezerva]ie natural\. O alt\ cale serica este construit\ `n stil bizantin.
f\cut ca num\rul de gospod\rii s\ creas-
t=n\r ca atestare documentar\ dintre de acces este de pe drumul na]ional Piatra de temelie a fost pus\ `n anul
c\ apoi sim]itor. Astfel, `n 2009 num\rul
toate satele componente ale comunei Ia[i-Vaslui, tot pe [oseaua ocolitoare. 2003. ~n 2013, `n preajma s\rb\torii
de gospod\rii a crescut la 128, iar `n
Miroslava. El este men]ionat pentru Infrastructura rutier\ este bun\. Exis- Pogor=rii Sf=ntului Duh, a fost realizat\
2013 ajunsese la 145.
prima dat\ `ntr-un document ce datea- t\ gaz metan [i curent electric, iar con- catapeteasma bisericii.
z\ din anul 1864. ducta cu ap\ potabil\ va alimenta `n pe- Preotul paroh este Costel Ciubotariu,
Satul este amintit la 1871 ca f\c=nd Construirea de case a determinat a-
rioada urm\toare cele mai multe dintre venit la Valea Ursului cu dragoste pen-
parte din comuna Vorove[ti. La 1876, pari]ia de noi str\zi. Potrivit nomencla-
gospod\riile din Valea Ursului. tru enoria[i [i cu dorin]a de a finaliza
f\cea parte din comuna Miroslava. ~n torului, `n satul Valea Ursului exist\ ur-
Ca num\r de locuitori, satul se cla- lucr\rile la frumoasa biseric\ situat\ la
1887, satul Valea Ursului era `nglobat `n m\toarele str\zi:
seaz\ pe locul 8 `ntre cele 13 sate com- intrarea `n sat.
satul Uricani. Din 1906 p=n\ la 1925, ponente ale comunei Miroslava. ~n ulti- „Comunitatea noastr\ nu este una
satul a f\cut parte din comuna Uricani. mii ani ai regimului comunist, potrivit Strada Principal\ Strada Ion Creang\ foarte numeroas\. Credin]a oamenilor
Prin legea administrativ\ din 1968, satul Registrului Agricol, `n satul Valea Ursului Strada M\rului Strada Centurii este `ns\ mare, iar acest lucru se vede
a fost inclus `n comuna Miroslava. erau 24 de gospod\rii. Strada Otilia Cazimir Strada Pomilor prin prezen]a `n biseric\ duminic\ de
Satul Valea Ursului este situat de-a Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989, Strada Stejarului Strada P\durii duminic\ [i la s\rb\tori. ~mpreun\ vom
lungul drumului ce face legatura dintre timp de c=]iva ani, num\rul de gospo- Strada Aluni[ Strada Sofia reu[i s\ finaliz\m lucr\rile la aceast\
Ia[i, Miroslava [i Voine[ti. Se mai poate d\rii a fost de 21 [i abia `n 1995 a cres- Strada Mihai Eminescu Strada Ciuperca frumoas\ biseric\“, a spus p\rintele
ajunge la Valea Ursului [i pe [oseaua cut la 27. Parcelarea terenurilor, v=nzarea Strada Caisului Strada Ulmului Costel Ciubotariu.
38 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 39

Valea Ursului ocolitoare a Ia[ului, p\trunz=nd de pe


Drumul European E85 prin satul Uricani
acestora [i dorin]a multor ie[eni de a
avea o cas\ `ntr-o zon\ apropiat\ de
~n sat exist\ biserica ortodox\ cu
hramurile „Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i
[i trec=nd pe l=ng\ p\durea Uricani, ora[ [i `ntr-un cadru natural deosebit a „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“. Bi-
Valea Ursului (Marcul) este cel mai declarat\ rezerva]ie natural\. O alt\ cale serica este construit\ `n stil bizantin.
f\cut ca num\rul de gospod\rii s\ creas-
t=n\r ca atestare documentar\ dintre de acces este de pe drumul na]ional Piatra de temelie a fost pus\ `n anul
c\ apoi sim]itor. Astfel, `n 2009 num\rul
toate satele componente ale comunei Ia[i-Vaslui, tot pe [oseaua ocolitoare. 2003. ~n 2013, `n preajma s\rb\torii
de gospod\rii a crescut la 128, iar `n
Miroslava. El este men]ionat pentru Infrastructura rutier\ este bun\. Exis- Pogor=rii Sf=ntului Duh, a fost realizat\
2013 ajunsese la 145.
prima dat\ `ntr-un document ce datea- t\ gaz metan [i curent electric, iar con- catapeteasma bisericii.
z\ din anul 1864. ducta cu ap\ potabil\ va alimenta `n pe- Preotul paroh este Costel Ciubotariu,
Satul este amintit la 1871 ca f\c=nd Construirea de case a determinat a-
rioada urm\toare cele mai multe dintre venit la Valea Ursului cu dragoste pen-
parte din comuna Vorove[ti. La 1876, pari]ia de noi str\zi. Potrivit nomencla-
gospod\riile din Valea Ursului. tru enoria[i [i cu dorin]a de a finaliza
f\cea parte din comuna Miroslava. ~n torului, `n satul Valea Ursului exist\ ur-
Ca num\r de locuitori, satul se cla- lucr\rile la frumoasa biseric\ situat\ la
1887, satul Valea Ursului era `nglobat `n m\toarele str\zi:
seaz\ pe locul 8 `ntre cele 13 sate com- intrarea `n sat.
satul Uricani. Din 1906 p=n\ la 1925, ponente ale comunei Miroslava. ~n ulti- „Comunitatea noastr\ nu este una
satul a f\cut parte din comuna Uricani. mii ani ai regimului comunist, potrivit Strada Principal\ Strada Ion Creang\ foarte numeroas\. Credin]a oamenilor
Prin legea administrativ\ din 1968, satul Registrului Agricol, `n satul Valea Ursului Strada M\rului Strada Centurii este `ns\ mare, iar acest lucru se vede
a fost inclus `n comuna Miroslava. erau 24 de gospod\rii. Strada Otilia Cazimir Strada Pomilor prin prezen]a `n biseric\ duminic\ de
Satul Valea Ursului este situat de-a Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989, Strada Stejarului Strada P\durii duminic\ [i la s\rb\tori. ~mpreun\ vom
lungul drumului ce face legatura dintre timp de c=]iva ani, num\rul de gospo- Strada Aluni[ Strada Sofia reu[i s\ finaliz\m lucr\rile la aceast\
Ia[i, Miroslava [i Voine[ti. Se mai poate d\rii a fost de 21 [i abia `n 1995 a cres- Strada Mihai Eminescu Strada Ciuperca frumoas\ biseric\“, a spus p\rintele
ajunge la Valea Ursului [i pe [oseaua cut la 27. Parcelarea terenurilor, v=nzarea Strada Caisului Strada Ulmului Costel Ciubotariu.
40 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 41

Ciurbe[ti poi. Cel mai mare dintre fra]ii Ciubotaru


era [tirb, motiv pentru care purta porecla
de {tirbul (Csorba pe ungure[te).
Satul Ciurbe[ti este a[ezat la 8-9 km Dup\ isprava fra]ilor cu furtul fetelor,
sud de centrul comunei Miroslava, pe la poalele Dealului Movilei a luat fiin]\
Sus [i centru:
coasta dealului cu acela[i nume. ~n un nou sat, zis [i Satul lui Ciorba. Cu tim-
Biserica Ciurbe[ti se poate ajunge u[or din mu-
cu hramurile pul, localnicii au spus satului Ciorbea,
nicipiul Ia[i, merg=nd spre Vaslui. Punc- apoi Ciurbe[ti. Mai t=rziu, din cauza ciu-
„Pogor=rea tul cel mai `nalt al dealului Ciurbe[ti mei localnicii s-au mutat de la „La Prisa-
Sf=ntului Duh“ poart\ denumirea de „La Movil\“ [i aici c\“ pe actuala vatr\ de sat.
[i „Acoper\- se afl\ hotarul cu satul Horpaz. Legenda `ntemeierii satului Ciurbe[ti are
m=ntul Maicii Relieful satului cuprinde [i alte dea- la baz\ fapte istorice reale, cum ar fi ple-
Domnului“ luri, mai mici ca altitudine dec=t dealul carea rom=nilor ortodoc[i din Transilvania
din satul Ciurbe[ti. Este vorba despre dealurile [i stabilirea lor peste mun]i. Fuga acesto-
Valea Ursului. B\rca [i B=rsanul. Primul coboar\ `n [e- ra a `nceput dup\ cucerirea de c\tre un-
sul B\rca, al doilea `n Valea Bobocului. guri a Transilvaniei [i s-a accentual dup\
Jos: Lacul Un punct de atrac]ie turistic\ `l repre- 1366, c=nd regele Ludovic I al Ungariei
Ciurbe[ti zint\ iazul Ciurbe[ti, ce ocup\ aproxi- a instituit sistemul religiei oficiale, ce
mativ 154 ha. Teritoriul satului Ciurbe[ti excludea de la via]a politic\ pe cei care
apar]ine de depresiunea Jijia-Bahlui din nu `mp\rt\[eau religia catolic\. Doar
C=mpia Moldovei. Solul este constituit din rom=nii care se converteau la catolicism
cernoziom, prielnic culturilor agricole. `[i puteau p\stra propriet\]ile. Acesta era
Legenda `ntemeierii satului Ciurbe[ti contextul istoric pe fondul c\ruia s-a
vorbe[te despre doi fra]i, pe numele lor produs migra]ia acestor rom=ni `n zona
Ciubotaru, care au venit de peste mun]i Moldovei.
[i s-au stabilit `n apropierea satului Bordea, ~n ceea ce prive[te numele satului,
`n locul numit „La Prisac\“. Ei au decis pe l=ng\ aceast\ legend\, mai exist\ o
s\ `[i fure neveste din satul Bordea, lucru serie de explica]ii ipotetice purtate `n
pe care l-au [i `nf\ptuit. ~ntruc=t vremea timp din tat\ `n fiu, pe care le mai ofer\
nu era prielnic\, locuitorii din satul Bordea [i ast\zi unii locuitori ai satului. Una
nu au putut s\ mearg\ `n s\la[ul fra]ilor, dintre acestea sus]ine c\ numele de
La Prisac\, pentru a recupera fetele furate. Ciurbe[ti se trage de la denumirea popu-
~n prim\var\, c=nd s-au deschis drumu- la]iei de ciureni sau ciurani. O alt\ opi-
rile, fetele nu au mai vrut s\ plece `na- nie explic\ denumirea prin termenul de
40 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 41

Ciurbe[ti poi. Cel mai mare dintre fra]ii Ciubotaru


era [tirb, motiv pentru care purta porecla
de {tirbul (Csorba pe ungure[te).
Satul Ciurbe[ti este a[ezat la 8-9 km Dup\ isprava fra]ilor cu furtul fetelor,
sud de centrul comunei Miroslava, pe la poalele Dealului Movilei a luat fiin]\
Sus [i centru:
coasta dealului cu acela[i nume. ~n un nou sat, zis [i Satul lui Ciorba. Cu tim-
Biserica Ciurbe[ti se poate ajunge u[or din mu-
cu hramurile pul, localnicii au spus satului Ciorbea,
nicipiul Ia[i, merg=nd spre Vaslui. Punc- apoi Ciurbe[ti. Mai t=rziu, din cauza ciu-
„Pogor=rea tul cel mai `nalt al dealului Ciurbe[ti mei localnicii s-au mutat de la „La Prisa-
Sf=ntului Duh“ poart\ denumirea de „La Movil\“ [i aici c\“ pe actuala vatr\ de sat.
[i „Acoper\- se afl\ hotarul cu satul Horpaz. Legenda `ntemeierii satului Ciurbe[ti are
m=ntul Maicii Relieful satului cuprinde [i alte dea- la baz\ fapte istorice reale, cum ar fi ple-
Domnului“ luri, mai mici ca altitudine dec=t dealul carea rom=nilor ortodoc[i din Transilvania
din satul Ciurbe[ti. Este vorba despre dealurile [i stabilirea lor peste mun]i. Fuga acesto-
Valea Ursului. B\rca [i B=rsanul. Primul coboar\ `n [e- ra a `nceput dup\ cucerirea de c\tre un-
sul B\rca, al doilea `n Valea Bobocului. guri a Transilvaniei [i s-a accentual dup\
Jos: Lacul Un punct de atrac]ie turistic\ `l repre- 1366, c=nd regele Ludovic I al Ungariei
Ciurbe[ti zint\ iazul Ciurbe[ti, ce ocup\ aproxi- a instituit sistemul religiei oficiale, ce
mativ 154 ha. Teritoriul satului Ciurbe[ti excludea de la via]a politic\ pe cei care
apar]ine de depresiunea Jijia-Bahlui din nu `mp\rt\[eau religia catolic\. Doar
C=mpia Moldovei. Solul este constituit din rom=nii care se converteau la catolicism
cernoziom, prielnic culturilor agricole. `[i puteau p\stra propriet\]ile. Acesta era
Legenda `ntemeierii satului Ciurbe[ti contextul istoric pe fondul c\ruia s-a
vorbe[te despre doi fra]i, pe numele lor produs migra]ia acestor rom=ni `n zona
Ciubotaru, care au venit de peste mun]i Moldovei.
[i s-au stabilit `n apropierea satului Bordea, ~n ceea ce prive[te numele satului,
`n locul numit „La Prisac\“. Ei au decis pe l=ng\ aceast\ legend\, mai exist\ o
s\ `[i fure neveste din satul Bordea, lucru serie de explica]ii ipotetice purtate `n
pe care l-au [i `nf\ptuit. ~ntruc=t vremea timp din tat\ `n fiu, pe care le mai ofer\
nu era prielnic\, locuitorii din satul Bordea [i ast\zi unii locuitori ai satului. Una
nu au putut s\ mearg\ `n s\la[ul fra]ilor, dintre acestea sus]ine c\ numele de
La Prisac\, pentru a recupera fetele furate. Ciurbe[ti se trage de la denumirea popu-
~n prim\var\, c=nd s-au deschis drumu- la]iei de ciureni sau ciurani. O alt\ opi-
rile, fetele nu au mai vrut s\ plece `na- nie explic\ denumirea prin termenul de
42 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 43

„ciurd\“, care `nseamn\ turm\ sau ci- l=ng\ Ia[i, iar la hotarele acestuia apare
read\ de vite, fiindc\ pe aceste locuri ar numele satului Ciurbe[ti) reiese c\ `n
fi sosit p\stori de vite din Transilvania. anul 1626 satul Ciurbe[ti era sat r\z\-
Atest\ri arheologice ale vie]ii pe [esc [i f\cea parte din domeniul dom-
aceste meleaguri exist\ sub forma unor nesc. Dar Miron Barnovschi a apucat s\
vestigii apar]in=nd neoliticului timpuriu. d\ruiasc\ satul Ciurbe[ti m\n\stirii
Astfel, la R\chi]i-Valea Bobocului, la B=rnova, `nainte de a fi decapitat `n
aproximativ 2 km SV de satul Ciurbe[ti, 1630, deci `n perioada scurs\ `ntre 1626
s-au g\sit fragmente ceramice cu urme [i 1630. Data exact\ nu se cunoa[te,
de paie `n past\. ~n apropierea satului `ntruc=t nu s-a p\strat un astfel de docu-
Corne[ti, `n apropierea izvoarelor, pe ment, dar `ntr-un act din 1642 se specif-
panta de SV a dealului Ciurbe[ti, s-au ic\ faptul c\ locuitorii din Ciurbe[ti, din
g\sit fragmente ceramice apar]in=nd ]\rani liberi deveniser\ ]\rani [erbi, mo-
culturii Cucuteni A. „La Prisac\“ au fost tiv pentru care timp de un secol [i jum\-
identificate fragmente ceramice din tate ei vor fi `n conflict cu m\n\stirea.
seolul al IV-lea d. Hr. A[adar, locuitorii din Ciurbe[ti nu au
Atestarea documentar\ a satului acceptat s\ fie supu[i m\n\stirii, ci
Ciurbe[ti dateaz\ din 7 octombrie 1503. doreau s\ fie oameni liberi.
~n con]inutul acestui document este spe-
cificat faptul c\ domnitorul {tefan cel Biserica `n anul 1806, `ntruc=t pe clopotele sale, repar\rii sale (o prezentare a bisericii din
Mare Voievod d\ruie[te m\n\stirii
Dobrov\] cinci sate [i se stabile[te toto- Biserica de lemn din Ciurbe[ti a fost trei la num\r, st\ `nscris acest an. Ciurbe[ti poate fi citit\ `n capitolul dedi-
dat\ hotarul m\n\stirii [i al acestor sate. construit\ `n anul 1806 [i poart\ hramul Arhitectura sa respect\ planul treflat, cat monumentelor istorice - n. ed.).
„{tefan, voievodul Moldovei, cum- „Sf. Nicolae“. Face parte din monumen- iar `n interior este `mp\r]it\ `n tradi]iona-
p\r\ cu 1.500 zlo]i t\t\r\[ti de la tele istorice ale jude]ului Ia[i, fiind in- lele altar, naos, pronaos [i pridvor. Stilul
C`rstina – fata Voislavei [i a nepotului construc]iei este baroc t=rziu, fiind deci
Oamenii
clus\ `n acest grup select `nc\ din anul
lui Ivan Damianovici – m\n\stirea de 2004. Primul preot al acestei biserici se bogat ornamentat\. Se pare c\ elemen- ~n cele doua conflagra]ii mondiale
deasupra Dobrov\]ului [i cinci sate pe
numea Lupu. Specificul bisericii este fap- tul catapeteasm\ ar fi apar]inut unei alte din secolul XX [i-au pierdut via]a mai
Dobrov\]: Fete[ti, Alecse[ti – unde a
fost Radul, Munteni, Costiceani – tul c\ a fost construit\ din b=rne de lemn biserici. De-a lungul timpului, biserica a mul]i locuitori ai satului Ciurbe[ti.
unde a fost Andria[ [i Ostroveni, st\- pe o funda]ie de piatr\. Ea a fost ctitorit\ suportat o serie de interven]ii cu scopul
p=nite cu privilegiu de la Alexandru ~n 1927, satul avea 272 de locuitori.
V.V., mo[ul domnului. Domnul d\ru- Evolu]ia satului Ciurbe[ti se produce
ie[te toate aceste sate m\n\stirii mai ales dup\ Decembrie 1989. De la
Dobrov\] pentru sufletul `nainta[ilor 208 gospod\rii la `nceputul anilor 90,
s\i [i pentru s\n\tatea [i m=ntuirea sa, Ciurbe[tiul are acum 343 de gospod\rii.
a doamnei sale Maria [i a copiilor s\i. Au ap\rut str\zi noi [i toate au primit
Hotare: C\lug\re[ti, T\cute[ti, Dobrov\]ul
denumiri:
Mic, P=r=ul Colinei, Ruleni, Poiana
Nasti, Poiana lui Lehaciu, Cet\]ile
Cut\tna, Poiana Mogo[easc\, Movila Strada Principal\ Strada Florilor
mare a Ciurbe[tilor, Petroasa, Vasluiul, Strada Recea Strada Hortensiei
Buciumeni, Poiana lui Andrie[, Valea Strada Tineretului Strada Movilei
Pribe[tilor, Dumbrava Nencicolui, Aleea Rozelor Strada Izvoarelor
Movila Evei, Movila T\tarului.“ Strada P\durii Strada C\minului
Strada Bisericii Strada Ima[ului
Din documentele vremii (Miron Strada Lacului Strada Parcului
Barnovschi-Movil\ voievod d\ruie[te Strada Viilor Strada Iazului
m\n\stirii Hlincea un loc domnesc de Strada Logof\t Ioan Buhu[
42 z Istoricul satelor Istoricul satelor z 43

„ciurd\“, care `nseamn\ turm\ sau ci- l=ng\ Ia[i, iar la hotarele acestuia apare
read\ de vite, fiindc\ pe aceste locuri ar numele satului Ciurbe[ti) reiese c\ `n
fi sosit p\stori de vite din Transilvania. anul 1626 satul Ciurbe[ti era sat r\z\-
Atest\ri arheologice ale vie]ii pe [esc [i f\cea parte din domeniul dom-
aceste meleaguri exist\ sub forma unor nesc. Dar Miron Barnovschi a apucat s\
vestigii apar]in=nd neoliticului timpuriu. d\ruiasc\ satul Ciurbe[ti m\n\stirii
Astfel, la R\chi]i-Valea Bobocului, la B=rnova, `nainte de a fi decapitat `n
aproximativ 2 km SV de satul Ciurbe[ti, 1630, deci `n perioada scurs\ `ntre 1626
s-au g\sit fragmente ceramice cu urme [i 1630. Data exact\ nu se cunoa[te,
de paie `n past\. ~n apropierea satului `ntruc=t nu s-a p\strat un astfel de docu-
Corne[ti, `n apropierea izvoarelor, pe ment, dar `ntr-un act din 1642 se specif-
panta de SV a dealului Ciurbe[ti, s-au ic\ faptul c\ locuitorii din Ciurbe[ti, din
g\sit fragmente ceramice apar]in=nd ]\rani liberi deveniser\ ]\rani [erbi, mo-
culturii Cucuteni A. „La Prisac\“ au fost tiv pentru care timp de un secol [i jum\-
identificate fragmente ceramice din tate ei vor fi `n conflict cu m\n\stirea.
seolul al IV-lea d. Hr. A[adar, locuitorii din Ciurbe[ti nu au
Atestarea documentar\ a satului acceptat s\ fie supu[i m\n\stirii, ci
Ciurbe[ti dateaz\ din 7 octombrie 1503. doreau s\ fie oameni liberi.
~n con]inutul acestui document este spe-
cificat faptul c\ domnitorul {tefan cel Biserica `n anul 1806, `ntruc=t pe clopotele sale, repar\rii sale (o prezentare a bisericii din
Mare Voievod d\ruie[te m\n\stirii
Dobrov\] cinci sate [i se stabile[te toto- Biserica de lemn din Ciurbe[ti a fost trei la num\r, st\ `nscris acest an. Ciurbe[ti poate fi citit\ `n capitolul dedi-
dat\ hotarul m\n\stirii [i al acestor sate. construit\ `n anul 1806 [i poart\ hramul Arhitectura sa respect\ planul treflat, cat monumentelor istorice - n. ed.).
„{tefan, voievodul Moldovei, cum- „Sf. Nicolae“. Face parte din monumen- iar `n interior este `mp\r]it\ `n tradi]iona-
p\r\ cu 1.500 zlo]i t\t\r\[ti de la tele istorice ale jude]ului Ia[i, fiind in- lele altar, naos, pronaos [i pridvor. Stilul
C`rstina – fata Voislavei [i a nepotului construc]iei este baroc t=rziu, fiind deci
Oamenii
clus\ `n acest grup select `nc\ din anul
lui Ivan Damianovici – m\n\stirea de 2004. Primul preot al acestei biserici se bogat ornamentat\. Se pare c\ elemen- ~n cele doua conflagra]ii mondiale
deasupra Dobrov\]ului [i cinci sate pe
numea Lupu. Specificul bisericii este fap- tul catapeteasm\ ar fi apar]inut unei alte din secolul XX [i-au pierdut via]a mai
Dobrov\]: Fete[ti, Alecse[ti – unde a
fost Radul, Munteni, Costiceani – tul c\ a fost construit\ din b=rne de lemn biserici. De-a lungul timpului, biserica a mul]i locuitori ai satului Ciurbe[ti.
unde a fost Andria[ [i Ostroveni, st\- pe o funda]ie de piatr\. Ea a fost ctitorit\ suportat o serie de interven]ii cu scopul
p=nite cu privilegiu de la Alexandru ~n 1927, satul avea 272 de locuitori.
V.V., mo[ul domnului. Domnul d\ru- Evolu]ia satului Ciurbe[ti se produce
ie[te toate aceste sate m\n\stirii mai ales dup\ Decembrie 1989. De la
Dobrov\] pentru sufletul `nainta[ilor 208 gospod\rii la `nceputul anilor 90,
s\i [i pentru s\n\tatea [i m=ntuirea sa, Ciurbe[tiul are acum 343 de gospod\rii.
a doamnei sale Maria [i a copiilor s\i. Au ap\rut str\zi noi [i toate au primit
Hotare: C\lug\re[ti, T\cute[ti, Dobrov\]ul
denumiri:
Mic, P=r=ul Colinei, Ruleni, Poiana
Nasti, Poiana lui Lehaciu, Cet\]ile
Cut\tna, Poiana Mogo[easc\, Movila Strada Principal\ Strada Florilor
mare a Ciurbe[tilor, Petroasa, Vasluiul, Strada Recea Strada Hortensiei
Buciumeni, Poiana lui Andrie[, Valea Strada Tineretului Strada Movilei
Pribe[tilor, Dumbrava Nencicolui, Aleea Rozelor Strada Izvoarelor
Movila Evei, Movila T\tarului.“ Strada P\durii Strada C\minului
Strada Bisericii Strada Ima[ului
Din documentele vremii (Miron Strada Lacului Strada Parcului
Barnovschi-Movil\ voievod d\ruie[te Strada Viilor Strada Iazului
m\n\stirii Hlincea un loc domnesc de Strada Logof\t Ioan Buhu[
44 z Istoricul satelor

„Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvor=torul


Horpaz de Mir“ [i a fost construit\ `n 1935. Ea a
fost ctitorit\ de locuitorii satelor Horpaz
Atestat isoric din anul 1646, satul
[i Danca[. Biserica este zidit\ din piatr\
Horpaz este amplasat la 11 kilometri de
[i c\r\mid\ aparent\ produs\ la Ciurea
centrul Miroslavei, pe direc]ia sud-est,
[i are forma de plan de cruce treflat\, cu
de-a lungul [oselei Ia[i-Ciurea. Condi-
absidele laterale [i cea a altarului semi-
]iile favorabile pentru apari]ia [i dez-
circulare.
voltarea satului au fost p\m=ntul fertil,
O alt\ dovad\ a prezen]ei [i a conti-
apropierea de o surs\ de ap\ – lacul
nuit\]ii vie]ii biserice[ti pe teritoriul sa-
Ez\reni – [i apropierea de un t=rg impor-
tant, cum era `n acele vremuri Ia[ul. tului Horpaz, `nc\ de la `nceputul exis-
Numele satului apare [i `ntr-un do- ten]ei localit\]ii, o avem sub forma unor
cument din anul 1772 privind recens\- pietre de morm=nt dat=nd din anii 1814
m=ntul localit\]ilor din Moldova. Ini]ial, [i 1824, g\site `n cimitirul actual.
satele Horpaz si Ez\reni formau o singur\ Trebuie precizat c\, la `nceputul s\u,
localitate, a c\rei vatr\ era dealul Ez\reni. satul a fost de tip risipit, fiind locuit de
La 1820, era contopit cu Iezereni [i numai 4-5 familii. ~n 1992, la Horpaz
Danc\[. ~n catagrafia din 1832-1845, a- erau `nregistrate 199 de gospod\rii. ~n
pare cotuna Horpaz, desp\r]it de Iezereni anul urm\tor, num\rul lor a sc\zut la
[i Danc\[. Odat\ cu `nfiin]area comune- 191. Dezvoltarea zonei [i cump\rarea
lor, `n 1865-1873, a fost inclus la comuna terenului pentru construc]ia de locuin]e
Galata (acum `ngloba [i satul ~mpu]ita). ~n a f\cut ca num\rul de gospod\rii s\
1932-1965, Horpazul a devenit sat al co- creasc\ `ncep=nd cu 1995. Atunci erau
munei Corne[ti, pentru ca din 1968 s\ fie `nregistrate 233 de gospod\rii. ~n 2009,
trecut la comuna Miroslava. num\rul acestora a crescut la 499, pen-
Satul Horpaz a f\cut parte din paro- tru ca `n 2013 s\ figureze 629.
hiile Corne[ti [i, ulterior, Ciurbe[ti p=n\ Horpazul are 50 de str\zi, dar, ca a-
`n anul 2002, c=nd a devenit parohie. proape toate satele componente ale co-
Biserica actual\ din Horpaz are hramul munei Miroslava, este `n plin\ dezvoltare.
Istoricul satelor z 45

tropolit al Moldovei [i Bucovinei, prin


Balciu grija P.C. Pr. Mihai Rusu, s-a `nceput
construc]ia unei noi biserici cu hramul
Satul Balciu este atestat documentar „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“.
`nc\ din 1446. Este situat la 1 kilometru Pictura bisericii s-a realizat `ntre noiem-
spre sud de centrul comunei Miroslava [i brie 2009 [i octombrie 2010 de c\tre pic-
la aproximativ la 200 de metri de Drumul torii Valeric\ Ababei [i Vasile Chih\i]ei.
Na]ional DN 248A Ia[i-Voine[ti. Prima Sf=nt\ Liturghie cu arhiereu din
~n condica vistieriei din 1816, satul istoria Parohiei Balciu a avut loc `n aju-
nu mai era men]ionat [i se consider\ c\ nul hramului, la 7 noiembrie 2010, cu
a fost `nglobat `n Iezereni. Din 1929, ocazia sfin]irii bisericii parohiale de
apare la comuna Galata, pentru ca trei c\tre ~PS Teofan, Mitropolitul Moldovei.
ani mai t=rziu s\ fie la Miroslava. Balciu
a fost sat al comunei Uricani `ntre anii
1954 [i 1965, pentru ca `n urma refor-
mei administrative din 1968 s\ fie trecut
la Miroslava.
~n Balciu a func]ionat mult\ vreme
sediul comunei Miroslava. ~n localul ve-
chii prim\rii se afl\ acum biblioteca.
~n 1992, la Balciu erau `nregistrate 113
gospod\rii. Num\rul acestora a ajuns `n
2013 la 206, iar num\rul str\zilor este de
zece. Pe strada principal\ sunt situate
aproape 70 din cele peste 200 de locuin]e.
Parohia Balciu a fost suplinit\ p=n\
`n decembrie 2006 de c\tre preotul Mi-
hai Rusu de la parohia Miroslava. ~nce-
p=nd cu anul 1992, `n timpul arhip\s-
toririi P.F. P\rinte Daniel, pe atunci Mi- Jos: Biserica din satul Balciu
46 z Istoricul satelor

Proselnici Str.
Str.
Theodor Palade Str. Sili[te
Movil\ Str. M\rului
Este unul dintre cel mai vechi sate Str. Izlazului Str. Prunului
din comuna Miroslava. Proselnici este Str. P\durii Str. Conacului
atestat `nc\ din anul 1490. Satul este sit- Str. Sf. Nicolae Str. Verde
uat la 9 kilometri sud-vest de Miroslava, Str. V\ratici Str. Belcia
`n vecin\tatea iazului Corne[ti. Str. ~nv\]\tor Cernescu Vasile
Dup\ 1989, satul avea 146 de gos-
pod\rii. Num\rul lor a sc\zut `n anii ur-
Biserica „Sf. Voievozi“, construit\ `n
m\tori, pentru ca o cre[tere s\ se `nre-
gistreze `n 1995 (169 gospod\rii). ~n secolul al XVIII-lea, merit\ s\ fie v\zut\.
2013, num\rul gospod\riilor a ajuns la De altfel, Proselnici este un sat situat
178. Satul are 13 str\zi: `ntr-un cadru natural extrem de frumos.
Istoricul satelor z 47

Planul mo[iei Procelnici (1865)


48 z Istoricul satelor

Br\tuleni Actul de sfin]ire a bisericii din satul


Br\tuleni, parohia Vorove[ti, pe atunci
comuna Uricani, cu hramul „Sf=ntul Ni-
Satul este atestat din 1456. Situat la colae“, dateaz\ din 27 decembrie 1939.
aproximativ 8 kilometri de centrul Sunt pomeni]i `n acest act Regele
comunal, pe direc]ia nord-vest, se afl\ la Carol al II-lea al Rom=niei de atunci, P.F.
4 kilometri de Drumul Na]ional DN28. patriarh Nicodim, Mitropolitul Moldo-
~n secolul al XIX-lea, mo[ia Br\tuleni, vei Irineu [i Prea Sfin]itul Valerie, vicarul
care apar]inuse p=n\ atunci lui Toader [i Sfintei Mitropolii.
Costache Palade, hatmanul Moldovei, a Biserica a fost reparat\ `n 1954, apoi
fost donat\ Spitalului „Sf=ntul Spiridon“ `n 1965 de c\tre enoria[ii satului. Mitro-
din Ia[i. Credincio[ii de aici erau depen- politul Moldovei si Sucevei Iustin, viito-
den]i `n acele vremuri de biserica [i de rul patriarh al Rom=niei, a resfin]it bise-
[coala din satul Vorove[ti, situat `n ime- rica la 27 decembrie 1974. Ulterior, bi-
diata apropiere. serica din satul Br\tuleni a fost resfin]it\
~ntre anii 1937 [i 1939 se construie[te la data de 1 iulie 2012, cu binecuv=nta-
o biseric\ proprie de c\tre credincio[ii din rea Mitropolitului Moldovei ~PS Teofan.
sat, ajuta]i [i de unii donatori din satele ve- Hramul bisericii este „Sf=ntul Ierarh
cine, precum Vasile Zar\ din Bogd\ne[ti, Nicolae, Arhiepiscopul de Mira Lichiei“.
dup\ cum g\sim `nscris `n pisania bisericii. Br\tuleni este unul dintre cele mai
~ns\ ini]iatorii construc]iei, precum [i do- mici sate ale comunei Miroslava. ~n
natorii principali, au fost Gheorghe Trofin, 1989, `n sat erau 86 de gospod\rii. Nu-
Ileana Jitaru [i Vasile Pichiu. m\rul lor a dep\[it 100 abia `n 1995.
Biserica a fost cl\dit\ din c\r\mid\, Acum, `n 2013, `n Br\tuleni figureaz\
are form\ de nav\ dreptunghiular\, cu 164 de gospod\rii. Satul are 7 str\zi:
altarul `n semicerc, acoperi[ul `n dou\
ape din [arpant\ din lemn acoperit cu Strada Principal\ Str. Bisericii
tabl\. Catapeteasma a fost sculptat\ din Str. Malduri Str. Ponoare
lemn de tei [i a fost zugr\vit\ `n anul Str. Bahlui Str. Recea
1938 de c\tre un zugrav localnic. Str. P=r=ului
Istoricul satelor z 49

G\ureni
Satul este amplasat la 2 kilometri
nord-vest de centrul comunei Miroslava
[i este atestat din anul 1583. La `ncepu-
tul anilor ’90, satul avea 65 de gospod\-
rii, iar `n 2013 figureaz\ ca av=nd 94.
Biserica a fost construit\ `n 1918, iar
acum este `n plin proces de restaurare.

Satul G\ureni are doar patru str\zi:


Str Principal\ Str. Bisericii
Str. Beldiman Str. Antonie Ruset Vod\
50 z Istoricul satelor

Planul mo[iilor G\ureni, Danc\[i [i Ezereni (1864)


Istoricul satelor z 51

Danca[
Atestat istoric din 1820, satul Danca[ -Ciurea), prin satele Horpaz [i Ciurbe[ti,
este situat la 4 kilometri de centrul co- sau pe DN 248A ([oseaua Ia[i-Voine[ti),
munei, spre sud. Comparabil ca num\r prin satele Miroslava [i Balciu.
de gospod\rii cu satul G\ureni, Danca[ De[i este atestat de aproape dou\ se-
este cea mai mic\ a[ezare din comuna cole, Danca[ este singurul sat din comuna
Miroslava. Dac\ `n 1989 erau 60 de gos- Miroslava care nu are `nc\ o biseric\.
pod\rii, `n prezent num\rul acestora a Acest lucru este determinat [i de num\rul
ajuns la 82. ~n sat sunt patru str\zi: mic de locuitori: aproape 200. ~n anul
1999, Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei
Str. Principal\ Str. {colii Ia[ilor, Calinic Boto[\neanul, a sfin]it lo-
Str. P\durii Str. P\durea Surd\ cul unde se va `n\l]a l\ca[ul de cult, iar `n
prezent se fac demersuri pentru `nceperea
Accesul spre Danca[ se poate face construc]iei bisericii parohiale.
pe dou\ c\i: pe DN 248 ([oseaua Ia[i-

{oseaua ocolitoare a Ia[ului face [i leg\tura


`ntre satele Valea Ursului, Danca[, Ciurbe[ti [i Horpaz
52 z Istoricul satelor

Valea Ad=nc\ este, practic, cel mai


Valea Ad=nc\ mare sat al comunei Miroslava. Exist\
str\zi ale municipiului Ia[i care se `nve-
Satul Valea Ad=nc\ este atestat din
cineaz\ cu Valea Ad=nc\. De la 82 de
1772. El este situat la sud-est de centrul
gospod\rii `n 1992, satul a dep\[it 1.000
comunei Miroslava [i s-a extins p=n\ la
`n 2008, pentru ca trei ani mai t=rziu s\
Drumul Na]ional 248 Ia[i-Ciurea [i `n
`mprejurimile iazului Ez\reni. figureze cu 1.364 de gospod\rii.
La 1774, Valea Ad=nc\ era `nregistrat\ Valea Ad=nc\ are 38 de str\zi. O
ca sat `n ocolul Codrului. La 1845, satul parte a satului este cunoscut\ drept „Va-
apare contopit cu Horpazul, dar `n anul lea Ad=nc\ veche“, iar cealalt\ – „Valea
imediat urm\tor e `nregistrat separat. ~n Ad=nc\ nou\“. ~n sat exist\ parohiile
1887, Valea Ad=nc\ figura din nou ca sat Valea Ad=nc\ I [i Valea Ad=nc\ II. Bise-
component al comunei Galata, p\str=n- rica „Sf=ntul Nicolae“ din Valea Ad=nc\
du-[i acest statut p=n\ `n 1950, c=nd f\- a fost construit\ `n 1716 [i are hramul
cea parte din comuna Uricani. Din 1968, „Sf=ntul Ierarh Nicolae“, care se s\rb\-
satul a fost inclus `n comuna Miroslava. tore[te la 6 decembrie.

Jos: Lacul Ez\reni


Etnografie z 53

III. Etnografie
Muzeul de la Grupul
{colar Miroslava este o o-
glind\ vie a obiceiurilor str\-
vechi din satele comunei. O
bun\ parte dintre obiectele
expuse aici fac trimitere la
s\rb\tori [i la evenimentele
din via]a satelor [i a locuito-
rilor din secolele trecute.
Unele dintre tradi]iile
populare se mai p\streaz\ [i
ast\zi.

Dreapta: Primarul
Dan Ni]\ [i un rapsod
la „Zilele Turismului
la Miroslava“

Sus: Violeta Butnaru din satul Ciurbe[ti, `mbr\cat\


`n costum popular, merge la t=rgurile de produse alimentare
tradi]ionale, oferindu-le celor interesa]i produse din zona Miroslavei
54 z Etnografie

Casele tradi]ionale
~n trecut, multe dintre case-
le din satele ce formeaz\ co-
muna Miroslava aveau prisp\.
Aceasta era folosit\ mai ales `n
nop]ile calde de var\, c=nd s\-
tenii se mai odihneau [i afar\.
Prispa mai era folosit\ pen-
tru depozitarea cepei [i a ustu-
roiului, dar mai ales pentru us-
carea plantelor medicinale.
Cele mai multe case aveau o Sus: cas\ tradi]ional\ din satul Corne[ti.
singur\ `nc\pere, iar acoperi[ul Jos: cas\ tradi]ional\ din satul Proselnici
era f\cut din stuf ori paie. Pe-
re]ii se f\ceau din `mpletitur\
de nuiele [i p\m=nt. Cu timpul,
locuitorii [i-au m\rit num\rul
de od\i [i au `nceput s\ folo-
seasc\ materiale moderne la
realizarea caselor. Ast\zi, pu-
]ine locuin]e tradi]ionale mai
pot fi v\zute.

F=nt=nile
La r\scruce de drumuri – fiindc\ pu- Pe pagina din dreapta: F=nt=na
]ini erau cei `nst\ri]i care s\ o aib\ `n o- familiei Laz\r din satul Ciurbe[ti.
grad\ – se realizau f=nt=ni. F=nt=na este, Proprietarii au amplasat deasupra
la origine, o construc]ie alc\tuit\ dintr-o acesteia [i o cruce de[i f=nt=na a
groap\ cilindric\ cu pere]ii pietrui]i, cu fost realizat\ `n plin regim comunist
ghizduri `mprejur, s\pat\ `n p\m=nt
p=n\ la nivelul unui strat de ap\ freatic\.
~n Comuna Miroslava sunt peste o
mie de f=nt=ni. Cele mai multe au fost
realizate `n ultimii ani. Cele mai multe
f=nt=ni se afl\ `n satele Miroslava – 200,
Uricani [i Valea Ad=nc\ – 180, Vorove[ti
– 120 [i Horpaz – 110.
Exist\ [i f=nt=ni vechi, `n Uricani [i
Ciurbe[ti, care au c=teva zeci de ani [i
sunt realizate manual. Unele au pe aco-
peri[ realizat un coco[ [i sunt `mpodo-
bite cu icoane. Coco[ul este simbolul
vigilen]ei, mai ales al luminii, deoarece
Etnografie z 55

anun]\ mijirea unei zile noi `nc\ pe `ntu-


neric. Prin aceasta, coco[ul face aluzie la
Iisus din Nazaret, care conduce omeni-
rea din `ntuneric spre lumina zilei.

Ocupa]ii me[te[ug\re[ti
Agricultura, viticultura [i cre[terea a-
nimalelor au fost timp de secole princi-
palele ocupa]ii ale locuitorilor din aceas-
t\ zon\. Hainele [i covoarele erau reali-
zate `n cas\. Iile, [tergarele, batistele, co-
voarele [i scoar]ele erau `mpodobite cu
motive florale. Industrializarea [i migra-
rea spre ora[ – mai ales `n perioada
comunist\ – au f\cut ca o parte dintre
ocupa]iile tradi]ionale s\ se piard\. {i ne
referim aici `n special la ]esutul covoa-
relor [i al iilor.

Sus: Ie din secolul al XIX-lea,


Muzeul Etnografic Miroslava
56 z Etnografie

Obiceiuri Dovezi g\sim `n Sf=nta Scriptur\, `n


cartea Facerea, la capitolul 2 – versetele
Este bine cunoscut c\ omul, `n via]a 18-24, unde ne spune: „nu este bine s\
de pe p\m=nt, trece prin trei momente fie omul singur pe P\m=nt. S\-i facem
importante: botezul, nunta [i `nmorm=n- ajutor potrivit pentru el (...), iar coasta
tarea. Toate trei au o leg\tur\ deosebit\ luat\ din Adam, a f\cut-o Dumnezeu fe-
cu via]a religioas\ a omului, iar primele meie [i a dus-o lui Adam. (…) De aceea
dou\ sunt considerate Sfinte Taine. va l\sa omul pe tat\l s\u [i pe mama sa
Pruncul, la pu]in timp dup\ na[tere, [i se va uni cu femeia sa [i vor fi am=n-
este botezat pentru a se cur\]i, a se sp\la doi un trup“. C\s\toria este Taina prin
de p\catul mo[tenit de la Adam cel din care un b\rbat [i o femeie s-au hot\r=t
Rai [i de la celelalte p\cate s\v=r[ite p=- s\ tr\iasc\ `mpreun\ `ntreaga lor via]\,
n\ atunci, intr=nd `n stare haric\. Apoi, `n scopul de a se ajuta reciproc, a na[te
ajuns la maturitate, el se va desp\r]i de [i a cre[te copii [i a se feri de desfr=nare.
mama [i tat\l s\u [i `[i va lua so]ie. Acest Ei primesc, prin rug\ciunile preotului,
eveniment este consfin]it prin nunt\, prin harul divin care sfin]e[te leg\tura lor [i `i
Sf=nta Tain\ a Cununiei. ~n sf=r[it, la b\- ajut\ la `mplinirea ei.
tr=ne]e, omul moare [i va fi `ngropat Prin Taina Cununiei, leg\tura dintre
cre[tine[te, oficiindu-se slujba religioas\ b\rbat [i femeie devine asem\n\toare
[i, de obicei, predica, c=teva cuvinte acelei dintre Hristos [i Biseric\ (Efeseni
despre cel trecut `n via]a de veci. 5, 22-23).
Cuv=ntul nunt\ vine de la termenul
grecesc gamos [i de la cel latinesc matri- Nunta
monium [i `nseamn\ unirea fizic\ dintre
un b\rbat [i o femeie, una dintre legile e- „~n satele Miroslavei nunta `ncepea de
sen]iale ale naturii, stabilite de Dumnezeu s=mbat\ seara, cu adusul miresei, con-
`nc\ de la `nceputul existen]ei omului. tinua a doua zi cu adusul na[ilor, dup\
Etnografie z 57

aceea – masa normal\, iar darurile se d\-


deau luni. Se mai `ntindea pu]in [i mar]i.
Bine`n]eles c\ nunta[ii continuau toat\
s\pt\m=na! A[a era odat\... Nu era ca `n
zilele de ast\zi, c=nd se aleg meniul, dis-
trac]ia [i b\utura. Datinile s-au pierdut...“
Vasile Bulba[a, `n Monografia
Comunei Miroslava,
Editura Kolos, 2009, Ia[i

~nmorm=ntarea
„Ritualurile `nmorm=nt\rii, pe tim-
puri, erau mai simple. Puneau 80 de cen-
timetri de p=nz\ alb\, o t\iau `n dou\ [i
legau un ban. Apoi se mergea la cimitir,
iar dac\ puteau s\ mai fac\ mas\, fa-
ceau. Pe vremuri, casa avea o odaie [i o Pa[tele
tind\, unde se ]inea, de regul\, mortul.
Venea dasc\lul, f\cea agheazma [i dup\ S\rb\toarea Pa[tilor simbolizeaz\
rena[terea [i `nnoirea vie]ii de zi cu zi. ~n
aceea `ncepe praznicul. Se f\cea la nou\,
zilele dinaintea Pa[telui, oamenii se
la dou\zeci [i la patruzeci de zile.“
preocupau de cur\]enia din case [i din
Lucre]ia Vicol, `n Monografia
ogr\zi. Se v\ruiau pere]ii, se sp\lau hai-
Comunei Miroslava, nele [i abia dup\ aceea se trecea la vop-
Editura Kolos, 2009, Ia[i situl ou\lor. Pentru aceast\ opera]iune se
recurgea la diverse plante: din coji de
Hora din sat ceap\ [i de m\r p\dure] se ob]inea culoa-
rea ro[ie. Pentru galben se foloseau frun-
„Pe vremuri se ]ineau toate s\rb\to- ze de tei, iar pentru verde – frunze de nuc.
rile. Oamenii se mai certau, c\ a[a e de La slujba de ~nviere participa aproape
c=nd lumea asta, dar se `mp\cau repe- toat\ suflarea satelor. S\rb\toarea ~nvierii
de, nu era ca s\ ]in\ du[m\nie, ur\... era prilej de a purta haine noi. So]ii cioc-
Hora se organiza la cr=[ma din mijlocul neau diminea]a ou\, spun=nd „Hristos a
satului. Acolo se f\cea [i scr=nciobul. Ti- ~nviat!“ [i r\spunz=ndu-[i „Adev\rat a ~n-
viat!“. Tot a[a se salutau [i s\tenii imediat
nerii st\teau p=n\ seara t=rziu. Noi, copiii
dup\ s\rb\toarea ~nvierii Domnului. ~n zi-
mai m\ri[ori, mai stateam [i ne uitam,
lele ce urmau, `n sate se organizau hore.
dar nu `ndr\zneam s\ intr\m. Erau pe
atunci costume populare, iar oamenii se
`mbr\cau cu ele…“ Cr\ciunul
Neculai Pl\m\deal\, 88 ani, C=ntarea c=ntecelor de stea este o
`n Monografia Comunei Miroslava, parte foarte important\ din festivit\]ile
Editura Kolos, 2009, Ia[i) Cr\ciunului rom=nesc. ~n prima zi de
58 z Etnografie

Cr\ciun, mul]i colind\tori umblau pe


uli]ele satelor, ]in=nd `n m=n\ o stea
f\cut\ din carton [i h=rtie, cu scene bi-
blice pictate pe ea. Potrivit tradi]iei, cei
mici s\ mearg\ din cas\ `n cas\, c=nt=nd
c=ntece de stea [i recit=nd poezii sau
legende, pe toat\ perioada Cr\ciunului.

Anul Nou
~n s\pt\m=na dintre Cr\ciun [i Anul
Nou, `n sate cetele de fl\c\i se preg\-
teau pentru „urat“. Pe `nserat, `n ajunul
anului care se preg\tea s\ se nasc\, „Ca-
pra“ [i „Ursul“ erau a[tepta]i s\ apar\ `n
ogr\zile gospodarilor.
M\[tile sunt cele care vorbesc cel mai
bine despre imagina]ia ]\ranului. Confec-
]ionate cu migal\, unele dintre acestea
reprezint\ adev\rate podoabe de art\
popular\. La Muzeul de la Miroslava mai
ferestrele acestora sunt unse cu usturoi
pot fi admirate m\[ti din zona comunei.
pisat, menit s\ alunge p\trunderea du-
hurilor rele la oameni [i animale.
S\rb\toarea De[i `nv\luite de muzic\ [i dans,
Sf=ntului Andrei fetele vor veghea cu str\[nicie usturoiul,
ce nu trebuie furat pe ascuns de fl\c\i.
Sf=ntul Andrei este patronul spiritual P\zit astfel, usturoiul va putea mai apoi
al poporului rom=n [i se s\rb\tore[te la s\ asigure protec]ia fiin]ei umane, reu-
30 noiembrie. [ind uneori s\-i schimbe chiar soarta.
Noaptea din Ajunul Sf. Andrei este Tot `n aceast\ noapte, pentru a testa rod-
destinat\ unor obiceiuri – poate ante- nicia livezilor [i c=mpurilor, se aduc
cre[tine – menite s\ asigure protec]ie crengu]e de vi[in `n cas\, care vor `nflori
oamenilor, animalelor [i gospod\riilor. p=n\ la Cr\ciun, sau se seam\n\ boabe
}\ranii le-au pus sub obl\duirea acestui de gr=u `n diverse recipiente.
sf=nt, tocmai pentru c\ ele trebuie ga-
rantate de autoritatea [i puterea sa. Aju-
Sf=ntul Nicolae
nul Sf. Andrei este considerat unul din-
tre acele momente `n care bariera dintre Rolul de ocrotitor al familiei cu care
v\zut [i nev\zut se ridic\. Se crede c\ `n a fost `nvestit de religia ortodox\ Sf=ntul
aceast\ noapte „umbl\ strigoii“ s\ fure Nicolae `i d\ acestuia dreptul s\ inter-
„mana vacilor“, „min]ile oamenilor“ [i vin\ `n educa]ia copiilor. Obiceiul spu-
„rodul livezilor“. ~mpotriva acestor pri- ne c\ to]i copiii care au fost obraznici
mejdii, ]\ranul folose[te ca principal e- sunt pedepsi]i cu c=teva lovituri de nuia.
lement de ap\rare usturoiul. ~n egal\ Copii cumin]i primeau dulciuri [i poate
m\sur\, casa, grajdul, cote]ele, u[ile [i c=te un ban.
Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX z 59

IV. Evenimente petrecute `n Miroslava


de-a lungul secolului XX
Documente [i m\rturii privind mari evenimente
R\scoala ]\ranilor din 1907
Din p\cate, nu mai putem ob]ine m\r- repet\ la ora 14.00 [i spre sear\ la ora
turiile celor ce au tr\it acele momente. 18.00, dar for]ele represive mult mai nu-
B\tr=nii satului `[i mai amintesc relat\rile meroase `i `mpiedic\. Tenacitatea locui-
p\rin]ilor [i bunicilor lor, una dintre aces- torilor din Miroslava, ca [i teama de noi
tea fiind cea a lui Vasile Ni]\, `nregistrat\ `ncerc\ri ale ]\ranilor de a p\trunde `n
de Mihai Constantinescu [i publicat\ `n ora[ul de re[edin]\, au determinat auto-
1996, `n primul volum al cronicii Uricani- rit\]ile s\ `nt\reasc\ paza ora[ului, s\
lor. Vasile Ni]\ (18.03.1912 – 21.08.1983) ini]ieze cercet\ri `n `mprejurimi unde au
`[i aminte[te de la bunicul s\u, Gheorghe fost g\site «mase compacte» de «s\teni
T\utescu, cum acesta `mpreun\ cu al]i ascun[i `n v\i». Gruparea s\tenilor `n
]\rani din sat, ce aveau propriet\]i cam de apropierea ora[ului a produs o puternic\
2,5 f\lci de p\m=nt, „s-au `narmat cu sape `ngrijorare `n r=ndul autorit\]ilor. Gene-
[i alte unelte agricole [i s-au deplasat `n ralul Tell a convocat de urgen]\ un
grup spre Ia[i, unde locuia boierul lor. La Consiliu la care au luat parte, pe l=ng\
intrarea `n ora[, respectiv `n P\curari, au autorit\]ile militare, [i autorit\]ile civile.
fost opri]i de armat\, astfel c\ au fost ~n noaptea de 4 spre 5 martie, armata a
nevoi]i s\ se retrag\“. continuat s\ patruleze pe str\zi, `n timp
Cercet=nd arhivele ziarelor acelor ce la bariere solda]ii erau preg\ti]i pen-
vremuri, g\sim `n ziarul Opinia, `n edi]ia tru a respinge pe s\tenii ce `ncercau s\
sa din 6 martie 1907, un articol care p\trund\ `n ora[. La 5 martie [i `n zilele
`nt\re[te m\rturia lui Vasile Ni]\. urm\toare, grupuri mari de s\teni au f\cut
„Diminea]a zilei de 4 martie se a- noi `ncerc\ri de a p\trunde `n Ia[i.“
nun]a furtunoas\. La ora 6, la barierele ~n alte localit\]i r\scoala a trebuit s\
Socola [i Nicolina, p\zite `nc\ din tim- fie `n\bu[it\ `n s=nge. ~n dosarul 87/bis
pul nop]ii de armat\, au sosit grupuri, 1907, fila 50, de]inut de Arhivele Sta-
grupuri de s\teni din Ciurbe[ti, sat din tului Ia[i, Fond Parchetul General Ia[i,
apropierea Ia[ilor, cu inten]ia de a intra g\sim un raport al primarului comunei
`n ora[. La ora 10.00, cca 200 de s\teni Miroslava `naintat prim-procurorului
din comuna Miroslava, `n frunte cu pri- Tribunalului Ia[i, cu urm\torul con]inut:
marul comunei au `ncercat, la r=ndul „Spre satisfacerea adresei dvs. Nr.
lor, s\ p\trund\ `n Ia[i prin bariera 7750 pe l=ng\ care trimite]i `n copie or-
P\curari. ~n urma busculadei create [i a dinul d-nului procuror general nr. 5719-
arest\rii celor mai d=rji dintre ]\rani, 907, am onoare a v\ supune la cuno[-
mirosl\venii au fost pentru pu]in timp tin]\ urm\toarele:
`mpr\[tia]i; cur=nd `ns\ se grupeaz\ `n 1. Mo[iile din comun\ sunt:
apropierea ora[ului. ~ncercarea ]\ranilor a) Proselnici, proprietatea d-nului
din Miroslava de a p\trunde `n ora[ se Leon Juster
60 z Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

b) Corne[ti, ]inut\ `n arend\ de d-l I. pitul c=nepei de balt\, pentru pescuit


Farenstein pe[te, pentru ra]\ sau g=sc\ ce umbl\ pe
c) Ezerenii, ]inut\ `n arend\ de d-l p=r=u, pentru masculii vi]ei. Nu se cere
Moise Grimberg plat\ pentru lutul de uns casele etc.
d) Miroslava Ghi]escu, ]inut\ `n 5. Un om poate pr\[i I o falce de po-
arend\ de Constantin Constantinescu rumb [i `n 16 zile, pra[ila a II-a `n zece
e) Miroslava Langa, ]inut\ `n arend\ zile, una falce de secere `n 8 zile, de
de Grogore Romanescu desf\cut `n 8 zile, c\ratul strujenilor la gi-
f) Uricanii {utzu, ]inut\ `n arend\ de read\ `n 2 zile, c\ratul popu[oilor la co-
Gheorghe Meri]i [ere. Una falce arat\ `n 3 zile, grap\, bo-
g) Uricanii Negel, proprietar Neculai roni [i s\m\na una falce de porumb sau
Negel gr=u etc. Un om poate secera, lega [i pu-
2. Pre]ul cu care s-a v=ndul falcea de ne `n cl\i [i c\ra la arie `n zece zile; poate
p\m=nt cultivabil la ]\rani `n 1906 este cosi, aduna c\pi]i [i cl\di una falce `n 8
de 50-70 lei, iar, de f=na] este de 7-120 zile. ~n timpuri de ploi desfacerea snopi-
lei, plata se f\cea `n bani. lor, `ntinderea manunchilor pentru a se
3. V\ratul vitelor se pl\tea: usca, legarea din nou [i punerea snopilor
– P\rechea de boi: 32-50 lei `n cl\i se cuprinde `n pre]ul secerei f\r\ a
– Una vac\: 16-20 lei se mai face o alt\ plat\ din nou. Primi]i v\
– Un berbece: 3-4 lei rog, domnule prim-procuror, asigurarea
– Un c=rlan: 2-3 lei osebitei mele considera]iuni.“
– Un gonitor: 10-14 lei
– Un m=nzat: 5-8 lei
Plata se f\cea `n bani.
4. Pre]ul muncilor:
– Falcea de arat de la 20-30 lei
– Falcea de gr\pat: 6 lei
– Falcea de pr\[it de I [i II f\r\ tain,
cu 56 lei, cu tain 48 lei
– Falcea de secere cu 23-40 lei
– Falcea de cosit cu 20-25 lei plus stog
– Pre]ul unei zile cu carul de 3-4 lei
– Pre]ul unei zile cu palmele de la 1-2 lei
Aceste pre]uri se pl\tesc `n timpul
muncei, nefiind angajamente de munci
agricole `n timpul iernii – la pra[il\ cu [i
f\r\ tain, iar la celelalte munci f\r\ tain.
Ziua pentru un om mare dela 1 leu p=n\
la 2, un copil de la 60 de bani p=n\ la 1
leu, luna la plug de la 15-20 lei, zilele de
munc\ se socotesc numai lucr\toare,
sc\z=ndu-se zilele de s\rb\toare [i dumi-
nicile. Plata p\m=ntului, f=na]ului [i su-
hatului se pl\tesc numai `n bani. Pentru Sus: Monument dedicat eroilor
suhat nu se primesc pe l=ng\ bani pui de din satul Horpaz c\zu]i la datorie
g\in\, ou\ etc. Nu se pl\te[te pentru to- `n Primul R\zboi Mondial
Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX z 61

Primul R\zboi Mondial


~n conflagra]ie [i-au pierdut via]a mai
mul]i locuitori din satele ce formeaz\ ast\zi
comuna Miroslava. ~n cimitirul din Voro-
ve[ti exist\ un monument dedicat acestora.
~n 1917, `n plin r\zboi mondial, gene-
ralul Constantin Prezan (foto dreapta), ridi-
cat la gradul de mare[al `n 1930, a poposit
[i la Miroslava.

Jos: Corp ofi]eresc al Armatei Rom=ne `n fa]a palatului Mavrocordat


de la Miroslava (1917). ~n imagine, mare[alul Prezan, colonelul Zadic,
colonelul Lecca, comandantul Regimentului 4 V=n\tori, doctor Elie
Radu, doctor Baliff, dirijorul Antonin Ciolan, preotul Iord\chescu.
BCU Ia[i stampe, inv. 2501
62 z Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

Eroii satului Ciurbe[ti Neculai Andreescu


Neculai. I. Vicol
din Primul R\zboi Mondial Alexandru Bejenariu
Vasile Pirchiu Gheorghe H=r]obanu
Alexandru Bindescu Pavel En\chiciuc
Hristea Ciubotariu Constantin S=rbu
Neculai Ciubotariu Gheorghe Robu
Vasile Sl\bu]u Neculai Gogu
Iacob Filimon Neculai Moraru
Neculai Bejenariu Alexandru V. Vicol
Gheorghe Gogu

Colec]ia particular\ a domnului Narcis Dorin Ioan

Prima fotografie f\cut\ din avion la Miroslava `n 1917,


`n timpul Primului R\zboi Mondial
Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX z 63

Agricultura la Miroslava `n perioada comunist\


~n Rom=nia, de[i aflat\ `n urm\ din fost transformate `n sedii de G.A.C.-uri
punct de vedere tehnologic, agricultura (Gospod\rii Agricole Colective) sau pos-
a fost, `nainte de cel de-al Doilea R\zboi turi de poli]ie.
Mondial [i imediat dup\ conflagra]ie, Expropria]ii erau prezenta]i `n presa
principala ocupa]ie a locuitorilor. comunist\ drept „mo[ieri“. Propaganda,
~n anul 1948, practic trei sferturi din `ns\, nu `i p\c\lea pe cei mai mul]i din-
popula]ia Rom=niei era reprezentat\ de tre rom=ni. Dup\ moartea lui Stalin `n
]\r\nime. Procesul colectiviz\rii a `nce- 1953, colectivizarea `n Rom=nia a stag-
put `n martie 1949, dup\ ce puterea co- nat, iar regimul comunist a lucrat mai
munist\ a promulgat Decretul 84, care mult la consolidarea Gospod\riilor Agri-
reglementa colectivizarea. Decretul a cole Comune deja existente. Colectivi-
intrat `n vigoare chiar din noaptea zarea a fost reluat\ `n for]\ `n perioada
urm\toare promulg\rii. Mul]i proprietari 1957-1962.
de terenuri au fost alunga]i noaptea din La acea vreme, [i pe teritoriul satelor
casele lor [i li s-a fixat domiciliu for]at `n ce mai t=rziu aveau s\ formeze comuna
diverse localit\]i din ]ar\. Propriet\]ile Miroslava, autorit\]ile comuniste aveau
au fost confiscate `n `ntregime, cu tot cu
animale, ma[ini agricole [i cl\diri. }\rani cooperatori din Miroslava
Multe dintre locuin]ele mai ar\toase au la Bucure[ti `n 1976
Arhiva personal\ a d-lui {tefan Bulg\rescu
64 z Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

de furc\ cu ]\ranii ce se opuneau colec- tru a-[i `ntre]ine familiile. Mul]i au prefe-
tiviz\rii. Vasile L\pu[neanu, desemnat rat s\ plece spre Ia[i dec=t s\ lucreze la
de c\tre Comitetul Raional de Partid Ia[i G.A.C. ori la C.A.P..
ca pre[edinte al Sfatului Popular Uri- De altfel, aceast\ migrare dinspre
cani, sus]ine c\ locuitorii satelor nu au Miroslava spre Ia[i a fost confirmat\ `n
avut de suferit `n urma procesului de interviurile realizate la scrierea prezen-
colectivizare for]at\. tei monografii [i de c\tre Vasile L\pu[-
Exist\ `ns\ m\rturii care contrazic neanu: „Industrializarea Rom=niei pro-
afirma]iile acestuia: movat\ la acea vreme de conducerea
statului necesita, evident, o for]\ de
„S\tenii din satul Ciurbe[ti au munc\ important\. Industrializarea a
opus o d=rz\ rezisten]\. Primarul co- provocat plecarea oamenilor de la ]ar\
munei Miroslava, Mih\il\, `i for]a pe
la ora[. Evident c\ [i noi, la Miroslava,
oameni s\ se `nscrie `n colectiv cu
ajutorul mili]ienilor. Pentru a `nsp\i-
ne-am confruntat cu aceast\ migra]ie a
m=nta [i mai mult pe s\teni, `n aprilie for]ei de munc\. Se lucra pam=ntul cum
1959, au fost aresta]i locuitorii: se lucra, [i unii oameni, nu pu]ini, au
Ion {uf\ru plecat. Omul nu putea fi ]inut cu for]a
Vasile V. Vicol pe c=mp. Unii au plecat la Fabrica de
Grigore Vicol Antibiotice c=nd s-a deschis. Dar nu nu-
Neculai N. Vicol mai acolo. Mul]i au plecat la [antierele
Neculai S=rbu
din ora[. Banii se c=[tigau cu mai pu]in
Vasile H\r]obanu.
Neculai N. Vicol [i Vasile H\r]obanu efort dec=t `n agricultur\. Unii munceau
au fost condamna]i de puterea comu- ziua `n industrie, iar dup\ program lu-
nist\ la c=te un an de `nchisoare. Cei- crau [i p\m=ntul la Miroslava“.
lal]i patru au primit fiecare c=te 18 ani {i `n alte sate oamenii au plecat din
de `nchisoare. Trebuie spus c\ Ion {uf\ru cauza colectiviz\rii. „Mul]i dintre locui-
[i Vasile V. Vicol au murit `n pu[c\rie torii Vorove[tiului au p\r\sit satul [i s-au
`n 1960. Grigore Vicol [i Neculai S=rbu
`ndreptat spre fabrici sau centre industri-
au fost elibera]i `n 1962.“
(Lucre]ia Vicol `n Monografia
ale, c\ut=ndu-[i un c=t de ne`nsemnat
satului Ciurbe[[ti, 2006, loc de munc\, care, `n compara]ie cu
autor: prof. Constantin Todi) s\r\cia de la sate, le asigura totu[i un
venit. Fabrica de Antibiotice a constituit
~n satul Ciurbe[ti, Gospod\ria Agri- pentru mul]i locuitori din `mprejurimi o
col\ Colectiv\ (G.A.C.) „Unirea“ a fost adev\rat\ mana cereasc\. ~n sat au r\-
`nfiin]at\ pe 14 februarie 1960. Putem a- mas doar b\tr=nii [i cei care nu aveau
firma c\ satul Ciurbe[ti a fost practic nicio posibilitate de a munci `n centrele
prima localitate colectivizat\ din cadrul urbane. Ace[tia au r\mas la colectiv,
comunei Miroslava. Petric\ Ciubotaru, unde cer[eau zile de munc\ spre a c\-
cunoscut de localnici ca Mo[ Petric\ p\ta, la sf=r[it de an, unul sau dou\ kilo-
Ciubotaru, a fost primul pre[edinte G.A.C. grame de porumb [i p=n\ `ntr-un kilo-
[i a r\mas `n func]ie p=n\ `n 1965. gram de gr=u pentru o zi de munc\, [i
Potrivit doamnei Lucre]ia Vicol, cita- alte c=teva bunuri date cu mare zg=rce-
t\ `n lucrarea mai sus men]ionat\, oame- nie de cei care deveniser\ mai marii sa-
nii `[i d\deau seama c\ veniturile reali- tului [i care ocupau posturi `n gospod\-
zate din G.A.C. nu erau suficiente pen- ria colectiv\ care, pentru ei, era o bun\
Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX z 65

vac\ de muls – [i au muls-o cu mult\ „La Ia[i va fi pus\ `n func]ie, `nce-


r=vn\! p=nd cu 1963, o uzin\ metalurgic\. Se
~n aceast\ situa]ie, gospod\riile vor reprofila [i l\rgi Atelierele de
s\tenilor s-au degradat v\z=nd cu ochii, reparat material rulant «Ilie Pintilie».
gardurile nu se mai ref\ceau, `n ogr\zi Este `n studiu amplasarea la Ia[i a unei
fabrici de mase plastice.
dac\ se mai g\seau c=teva p\s\ri care,
Cum stau lucrurile `n agricultur\
ca [i st\p=nii lor, sufereau de foame –
la Ia[i? Nivelul cooperativiz\rii a
c\ci boabele de gr=u sau de porumb li se ajuns la 89,7% din suprafa]a arabil\.
d\deau num\rate, pentru c\ nu aveai de ~ntre raioanele regiunii Ia[i sunt foarte
unde s\ le procuri, dec=t, eventual, de la mari diferen]e `n ceea ce prive[te gra-
cei certa]i cu normele unei corecte con- dul de colectivizare. }in=nd seama de
vie]uiri [i care tr\iau din furti[aguri“, profilul economiei regiunii, este ne-
scrie Vasile Mutihac `n bro[ura Vorove[ti cesar ca organele de partid [i de stat
Ia[i – File [i cr=mpeie din trecutul satului s\ repartizeze pentru ridicarea agri-
meu (Editura Ars Docendi, 2006). culturii cadre de partid din cele mai
Problemele din agricultur\ le d\deau bune [i mai competente“.
b\t\i de cap nu doar ]\ranilor, ci [i lide- „Sc=nteia“, nr. 5297,
rilor comuni[ti. Prezent la Ia[i pe 22 24 septembrie 1961
septembrie 1961, la o `nt=lnire cu acti-
vul de partid, Ghe. Gheorghiu-Dej s-a De altfel, solicit\rile lui Gheorghe
pl=ns de insuccesele din agricultur\ [i a Gheorghiu-Dej de la Ia[i, `n 1961, de a
men]ionat c\ se vor deschide `ntreprin- cere activi[tilor de partid s\ se implice
deri industriale. Industrializarea a fost mai mult `n agricultur\ r\m=n de actua-
[ansa multor locuitori din Miroslava s\ litate [i dou\ decenii mai t=rziu. Infor-
scape de munca grea [i prost pl\tit\ din marea privind activitatea Consiliului de
agricultur\. Conducerea a C.A.P. Miroslava, din data
Arhiva personal\ a d-lui {tefan Bulg\rescu
66 z Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

de 15 iunie 1981, arat\


c\ nu to]i membrii coop-
eratori `[i d\deau silin]a
s\ realizeze „planul“, iar
din cele scrise `n docu-
mentul men]ionat se
poate trage concluzia c\
lucrurile erau pu]in sc\-
pate de sub control.

„Ridicarea sus]inut\
a muncii de organizare
[i mobilizarea comuni[-
tilor trebuie s\ se afle `n
prim-plan. Din progra-
mul suplimentar de cre[-
tere a produc]iei agri-
cole, sarcini substan]iale

Arhiva personal\ a d-lui {tefan Bulg\rescu


revin `n acest an unit\]ii
noastre, care dup\ o pri-
m\var\ de ploi abun-
dente [i o perioad\ de
secet\ prelungit\ este
chemat\ s\ se foloseasc\
de cele mai eficiente mij-
loace pentru realizarea
indicatorilor de plan [i
ob]inerea de produc]ii
tot mai ridicate“.

Informarea privind
~n 1981, C.A.P. Miroslava avea, prin-
tre alte obliga]ii, realizarea `ns\m=n]\rii
activitatea Consiliului de
a 100 ha sfecl\ de zah\r, 700 ha po-
Conducerea a C.A.P. Miroslava,
rumb, 55 ha legume. Bine`n]eles, erau
din data de 15 iunie 1981
lua]i la rost, `n cadrul [edin]elor mem-
brii cooperatori de la Miroslava, care nu
reu[eau s\ r\spund\ la exigen]ele [efilor trebuie s\ creasc\ cel pu]in o vac\, s\
de partid. aib\ oi, cel pu]in un porc, p\s\ri, care sa
`i permit\ s\ `[i asigure hrana [i s\ poat\
Peste `nc\ doi ani, `ntr-o informare avea pentru contractare [i livrare la fon-
]inut\ la C.A.P Miroslava pe 15 ianuarie dul de stat“. Practic, nu bun\starea ]\ra-
1983, reprezenta]ii Biroului Executiv `l nului conta neap\rat, ci c=t furniza acesta
citau pe Ceau[escu `n fa]a membrilor din gospod\ria proprie c\tre stat.
cooperatori [i le d\deau sfaturi despre Revolu]ia din decembrie 1989 a adus
cum trebuie s\ arate o gospod\rie indi- c\derea comunismului [i desfiin]area
vidual\. „Fiecare gospod\rie individual\ C.A.P-urilor.
Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX z 67

{tefan Bulg\rescu, pre[edinte C.A.P. Miroslava


N\scut `n 1946 `n Miroslava. Teh- la noul C.A.P.. Era [i cam r\u cu banii...
nician, absolvent al {colii Tehnice Hor- {i apoi, Valentin Rotaru, noul pre[edinte,
ticole. Pre[edinte al C.A.P.. Consilier era inginer, iar eu doar tehnician. Ce s\
local din partea PNL `n perioada 1996- fac? Am plecat la Universitatea Agrono-
2004. Prin decretul 21/06.02.1974 al mic\ de la Ia[i. Acolo am lucrat 13 ani,
Consiliului de Stat, este decorat cu la sta]iunea de cercetare.
Meritul Agricol.
Via]a la C.A.P.
~n 1965 am terminat [coala [i am
primit reparti]ie la Cooperativa Agricol\ Ne adunam dis-de-diminea]\ la sec]ia
de Produc]ie C.A.P. Uricani. Am lucrat de tractoare, la Valea Ursului. Inginerul de
p=n\ `n 1968 [i apoi am plecat `n ar- sec]ie [i [efii de ferm\ veneau diminea]a
mat\. Am revenit `n 1972 [i am fost ales devreme. Decideam `mpreun\ ce e de
`n cadrul unei [edin]e pre[edinte al f\cut, pe zile, `n func]ie de nevoi: discuit,
C.A.P.-ului. Am de]inut func]ia de pre[e- arat, pr\[it, diferite lucr\ri agricole. Aveam
dinte p=n\ `n decembrie 1980. Precizez acolo `n jur de 20 de tractoare [i
c\ C.A.P.-ul a fost `nfiin]at `n 1948. Abia 2.500-3.000 de hectare de teren agricol,
trei decenii mai t=rziu au unificat din care arabil `n jur de 1.500 ha. Aveam
C.A.P.-urile Corne[ti cu Uricani [i au for- cam 1.100-1.200 de oameni.
mat Miroslava. Aceasta unificare a avut C.A.P. Uricani avea trei ferme: Vorove[ti
loc, a[adar, `n 1980. Nu aveam mijloace (profil agricol), Uricani (agricol [i viticul-
de transport s\ lucrez [i s\ m\ deplasez tur\) [i Miroslava (profil mixt: zootehnie

Arhiva personal\ a d-lui {tefan Bulg\rescu


68 z Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

[i agricultur\). Aveam brig\zi la Balciu [i s-au stricat. Au plecat oamenii la „Anti-


Miroslava. Brig\zile erau o form\ mai biotice“, la diferite fabrici. Era munca
veche de organizare. Nu erau formate din mai u[oar\ [i banii – mai mul]i. Au ap\-
speciali[ti, ci reuneau practic oamenii rut [i [colile profesionale, iar tinerii au
simpli, buni gospodari, brigadieri. ~n plecat pe capete.
1980, la finele anului, au fost unificate [i La I.A.S. era mai bine dec=t la C.A.P.,
s-a format C.A.P. Miroslava. Inginerul fiindc\ acolo nu se punea problema
Valentin Rotaru a fost pre[edinte [i a stat costurilor. La C.A.P. erau arondate toate
`n func]ie p=na `n anul 1992, c=nd coclaurile [i pov=rni[urile. La I.A.S. erau
C.A.P.-ul s-a desfiin]at. doar terenuri bune. ~mi amintesc c\
Pe de alt\ parte, a[ aminti c\ pe raza aveam la C.A.P. [esul de la Le]cani p=n\
comunei Miroslava era [i I.A.S.-ul. ~ntre- `n cartierul Dacia. Din punct de vedere
prinderea Agricol\ de Stat (I.A.S.) a fost `n- pedologic, era considerat un p\m=nt
fiin]at\ `n 1948. Se numea la acea vreme bun, c\ era [i platou. {i se cerea s\
Gospod\ria Agricol\ de Stat (G.A.S.) Ga- facem 5.000 de kilograme de boabe de
lata. Apoi s-a mutat `n casa lui Todiri]\. porumb. P\i terenul \la b\ltea de ap\ [i
Era o cas\ boiereasc\, mare, frumoas\, nu se reu[ea nimic cu el!
practic – un conac. Apoi s-a d\r=mat. I.A.S.-urile aveau terenurile cele mai
Sediul C.A.P.-ului era `n casa lui Du- bune. Bine, mai erau [i C.A.P.-uri de a-
mitru Anghel. Comuni[tii au f\cut `n ea vangard\, cum era Ciurea, Movileni sau
[i muzeu, [i sediul C.A.P.-ului. Dumitru Bivolari, dar acolo era alt\ situa]ie,
Anghel, n\scut `n Corne[ti, a fost un exista posibilitatea de irigare. Prin 1977
poet, reprezentat al simbolismului ro- au venit [i la noi cu `mbun\t\]irile funci-
m=nesc (vezi capitolul despre fiii satului are [i am reu[it s\ capt\m apa din iazuri.
– n.red.) C=nd au venit la Revolu]ie, Industrializarea `nsa a f\cut ca for]a de
ace[ti tovar\[i au d\r=mat tot. Ce vin\ munc\ s\ migreze, iar lucrul acesta s-a
avea casa? Mai comuni[ti mi se pare c\ reflectat [i `n rezultatele din agricultur\.
au fost \[tia care au d\r=mat... Dup\ Revolu]ie s-a retrocedat tere-
nul care a fost la Cooperativa Agricol\
Agricultur\ de Produc]ie din Miroslava [i... cam asta
a fost. E p\cat `ns\ ce s-a `nt=mplat, a[a
vs industrializare cum am mai spus, cu casa poetului Di-
La cooperativa agricol\ nu reu[ea ni- mitrie Anghel, care era [i muzeu, [i
meni s\ se `mbog\]easc\. Munca la c=mp sediu de C.A.P.. P\i nu era bine s\ avem
e grea [i pl\tit\ mai prost dec=t `n alte ra- `nc\ un muzeu? C=]i dintre tinerii de azi
muri. Cam 15 lei pe zi c=[tiga un membru din comun\ mai [tiu cine a fost Dimitrie
cooperator, inclusiv produse. La `nceputul Anghel?
C.A.P.-ului, oamenii beneficiau [i de pro- Nici retrocedarea terenului, f\r=mi-
duse alimentare. ~n func]ie de zilele de ]area lui, nu a fost un lucru bun. Omul
munc\, primeau zeci de litri de vin, zeci trebuia `ntrebat: «c=t vrei la hectar?».
de kilograme de br=nz\. Se calcula prac- C.A.P.-urile care [i-au p\strat forma
tic ra]ia de br=nz\ pe zi, spre exemplu, merg bine [i acum. Agricultura modern\
apoi se `nmul]ea cu zilele lucrate. nu se poate face cu p\m=nturi f\r=mi-
O perioad\ a mers totul destul de bine. ]ate. Aici nu este vorba de politic\, ci de
C=nd s-a industrializat Ia[ul, lucrurile [tiin]a agriculturii.“
Institu]iile z 69

V. Institu]iile
Biserica, {coala [i Prim\ria sunt cele De la cre[tinarea [i formarea sa ca
mai importante institu]ii `ntr-o comuni- neam, poporul rom=n a avut `n Biserica
tate. {coala [i Biserica au jucat un rol Ortodox\ un permanent `ndrum\tor. Pri-
`nsemnat `n via]a locuitorilor din satele mele [coli au ap\rut `n incinta biserici-
ce formeaz\ comuna Miroslava. lor [i a m\n\stirilor. Nu departe de Miro-
slava, [coala de la m\n\stirea Sfin]ii Trei
Biserica Ierarhi din Ia[i, `nfiin]at\ de Vasile Lupu,
[i-a adus contribu]ia la dezvoltarea cul-
Unde este turma, turii rom=ne.
acolo este [i pastorul ~n atmosfera vie]ii patriarhale de
(Evanghelia lui Matei) acum c=teva veacuri, credincio[ii fiec\-
rei parohii participau `n zilele de dumi-
Ce este biserica [i cine a instituit-o? nic\ [i de s\rb\toare la slujbele din bi-
M=ntuitorul ne spune c\ „unde sunt doi sericile lor, oficiate de preo]i din neamul
sau trei aduna]i `n numele Meu, acolo [i satul lor. Pe atunci, preotul – al\turi de
sunt [i Eu `n mijlocul lor“ (Matei 18, 20), respecta]i b\tr=ni ai satului – avea un rol
iar Sf. Apostol Pavel ne spune c\ „Bise- extrem de important `n aproape toate
rica este trupul lui Hristos, El fiind ca- problemele de interes ob[tesc. Preotul
pul“ (Ef. 1,23; 5,23). se implica [i `n aplanarea ne`n]elegerilor
survenite `ntre credincio[i. De altfel, o
influen]\ cov=r[itoare asupra sufletului
rom=nesc au avut-o slujbele biserice[ti
[i `n special Sf=nta Liturghie.
Biserica a oferit credincio[ilor nu nu-
mai o `nv\]\tur\ de credin]\, ci [i norme
de via]\ moral\. Prezen]a `n satele comu-
nei Miroslava a bisericilor vechi de c=teva
secole arat\ credin]a locuitorilor din
aceast\ zon\. Chiar [i `n perioadele isto-
rice grele, cum a fost regimul comunist, `n
satele Miroslavei oamenii au mers la bise-
ric\, ignor=nd „revela]iile“ ateiste, potrivit
c\rora omul s-ar trage din maimu]\. Lupta
pentru credin]\ [i biseric\ `n perioada
men]ionat\ mai sus este ilustrat\ cum nu
se poate mai bine de via]a preotului Mihai
Rusu de la biserica „Na[terea Maicii Dom-
nului“ din Miroslava.
Preotul Mihai Rusu este cunoscut
de aproape to]i locuitorii comunei
Miroslava. Reabilitarea [i realizarea picturii
70 z Institu]iile Institu]iile z 71

interioare din Biserica „Na[terea Maicii Seminarul M\n\stirii Neam]. Am termi- toriza]ie... Primarul de acolo, unul biseric\, veneau diminea]a [i m\ luau
Domnului“ din Miroslava au fost reali- nat `n 1980. A urmat apoi stagiul militar, Petrache, `mi tot spunea: P\rinte, cum- cu ma[ina de acas\. M\ `nchideau `ntr-o
zate dup\ venirea preotului Rusu. A- iar `n 1982 m-am hirotonit preot `n loca- p\r\ toate materialele [i, c=nd este totul camer\, `mi l\sau o can\ cu ap\ [i ple-
cesta s-a n\scut pe 7 septembrie 1957 `n litatea Vere[ti din Suceava. Acolo am gata, d\ drumul [i construie[te biserica. cau cei de la Securitate [i de la P.C.R. pe
satul Borca din jude]ul Neam]. El a po- trecut prin tot felul de `ncerc\ri. Aveam materialele, dar el tot nu d\dea teren. Le [tiu [i numele, dar... Dumne-
vestit pentru Monografia comunei Miro- ~n anul 1987, am decis c\ Biserica autoriza]ia. Am fost nevoit, a[adar, s\ zeu cu ei! Seara veneau, `mi tr\geau o
slava cum a ajuns preot. era mic\, dac\ ne g=ndim la num\rul de `ncep. Au venit de la Securitate, de la por]ie bun\ de ceart\ [i m\ trimiteau
familii de la acea vreme. Am fost ajutat Partid. Regimul era unul f\r\ credin]\ `n acas\. Eu `ns\ noaptea nu dormeam. M\
„~n copil\rie eram vecin cu casa pa- at=t de credincio[i, c=t [i de mai-marii Dumnezeu. Era ateu. Nu le convenea c\ duceam la cutare, la cutare, la cutare...
rohial\. Preo]ii considerau c\ eram po- bisericii. Primeam `n schimb periodic a- atragi oamenii la biseric\ [i c\ le des- Oamenii ajutau cu bani [i trimiteam un
trivit s\ devin [i eu preot. Urm=nd sfa- menzi, fiindc\ nu aveam autoriza]ie de chizi ochii. Timp de vreo trei s\pt\m=ni, b\iat al epitropului bisericii, iar lucr\rile
turile lor, am dat `n 1975 examen la construc]ie. Dar nimeni nu `]i d\dea au- crez=nd c\ vor stopa astfel lucr\rile la mergeau – spre nemul]umirea celor care
sus]ineau acel regim. Eu noaptea `i orga-
nizam, iar ei lucrau ziua. Erau peste o
sut\ de oameni `n fiecare zi la lucr\rile
de la biseric\, dar Mili]ia [i Securitatea
nu se b\gau. P\i `n trei zile am turnat
temelia la biseric\! {i avea 33 metri
lungime [i 17 l\]ime! C=nd am reu[it s\
acoperim biserica, atunci am fost trans-
ferat la Miroslava.
Conducerea Bisericii Ortodoxe
Rom=ne m-a ap\rat `n fa]a celor care
reprezentau regimul [i am fost trimis
la Sibiu, la ni[te cursuri misionare care
durau cinci ani. Acolo, Mitropolitul
Antonie Pl\m\deal\ mi-a spus: P\rinte,
r\m=i aici [i `]i dau o parohie bun\. El
era tot moldovean, basarabean, de-al
nostru. M-am sf\tuit cu so]ia, dar am
decis s\ nu trecem mun]ii [i s\ r\m=nem
`n Moldova. ~n septembrie, pe 8 septem-
brie, c=nd era [i hramul bisericii de la
Miroslava, am f\cut prima slujb\ aici.
Atunci mi s-a f\cut [i instalarea de c\tre
Protopopul Frunz\.
C=nd am venit `n Miroslava, erau trei
parohii. Eu aveam Miroslava, G\ureni,
Balciu [i Valea Ad=nc\. C=nd am fost
transferat la Miroslava, primar era aici
unul – Hanghiuc. Un om extraordinar de
bun! ~mi aduc aminte c\, atunci c=nd
m-am apucat de lucr\ri la biserica din
satul Balciu, tot pe vremea regimului
comunist, c=nd nu era voie, primarul
`mi spunea cu luare-aminte, ca s\ nu se
70 z Institu]iile Institu]iile z 71

interioare din Biserica „Na[terea Maicii Seminarul M\n\stirii Neam]. Am termi- toriza]ie... Primarul de acolo, unul biseric\, veneau diminea]a [i m\ luau
Domnului“ din Miroslava au fost reali- nat `n 1980. A urmat apoi stagiul militar, Petrache, `mi tot spunea: P\rinte, cum- cu ma[ina de acas\. M\ `nchideau `ntr-o
zate dup\ venirea preotului Rusu. A- iar `n 1982 m-am hirotonit preot `n loca- p\r\ toate materialele [i, c=nd este totul camer\, `mi l\sau o can\ cu ap\ [i ple-
cesta s-a n\scut pe 7 septembrie 1957 `n litatea Vere[ti din Suceava. Acolo am gata, d\ drumul [i construie[te biserica. cau cei de la Securitate [i de la P.C.R. pe
satul Borca din jude]ul Neam]. El a po- trecut prin tot felul de `ncerc\ri. Aveam materialele, dar el tot nu d\dea teren. Le [tiu [i numele, dar... Dumne-
vestit pentru Monografia comunei Miro- ~n anul 1987, am decis c\ Biserica autoriza]ia. Am fost nevoit, a[adar, s\ zeu cu ei! Seara veneau, `mi tr\geau o
slava cum a ajuns preot. era mic\, dac\ ne g=ndim la num\rul de `ncep. Au venit de la Securitate, de la por]ie bun\ de ceart\ [i m\ trimiteau
familii de la acea vreme. Am fost ajutat Partid. Regimul era unul f\r\ credin]\ `n acas\. Eu `ns\ noaptea nu dormeam. M\
„~n copil\rie eram vecin cu casa pa- at=t de credincio[i, c=t [i de mai-marii Dumnezeu. Era ateu. Nu le convenea c\ duceam la cutare, la cutare, la cutare...
rohial\. Preo]ii considerau c\ eram po- bisericii. Primeam `n schimb periodic a- atragi oamenii la biseric\ [i c\ le des- Oamenii ajutau cu bani [i trimiteam un
trivit s\ devin [i eu preot. Urm=nd sfa- menzi, fiindc\ nu aveam autoriza]ie de chizi ochii. Timp de vreo trei s\pt\m=ni, b\iat al epitropului bisericii, iar lucr\rile
turile lor, am dat `n 1975 examen la construc]ie. Dar nimeni nu `]i d\dea au- crez=nd c\ vor stopa astfel lucr\rile la mergeau – spre nemul]umirea celor care
sus]ineau acel regim. Eu noaptea `i orga-
nizam, iar ei lucrau ziua. Erau peste o
sut\ de oameni `n fiecare zi la lucr\rile
de la biseric\, dar Mili]ia [i Securitatea
nu se b\gau. P\i `n trei zile am turnat
temelia la biseric\! {i avea 33 metri
lungime [i 17 l\]ime! C=nd am reu[it s\
acoperim biserica, atunci am fost trans-
ferat la Miroslava.
Conducerea Bisericii Ortodoxe
Rom=ne m-a ap\rat `n fa]a celor care
reprezentau regimul [i am fost trimis
la Sibiu, la ni[te cursuri misionare care
durau cinci ani. Acolo, Mitropolitul
Antonie Pl\m\deal\ mi-a spus: P\rinte,
r\m=i aici [i `]i dau o parohie bun\. El
era tot moldovean, basarabean, de-al
nostru. M-am sf\tuit cu so]ia, dar am
decis s\ nu trecem mun]ii [i s\ r\m=nem
`n Moldova. ~n septembrie, pe 8 septem-
brie, c=nd era [i hramul bisericii de la
Miroslava, am f\cut prima slujb\ aici.
Atunci mi s-a f\cut [i instalarea de c\tre
Protopopul Frunz\.
C=nd am venit `n Miroslava, erau trei
parohii. Eu aveam Miroslava, G\ureni,
Balciu [i Valea Ad=nc\. C=nd am fost
transferat la Miroslava, primar era aici
unul – Hanghiuc. Un om extraordinar de
bun! ~mi aduc aminte c\, atunci c=nd
m-am apucat de lucr\ri la biserica din
satul Balciu, tot pe vremea regimului
comunist, c=nd nu era voie, primarul
`mi spunea cu luare-aminte, ca s\ nu se
72 z Institu]iile Institu]iile z 73

repete povestea de la Vere[ti: P\rinte, suficien]i bani pentru pictur\... Atunci a L-am `ntrebat care a fost ideea dup\ care t=mpl\ri petrecute acum mai bine de o
c=nd te apuci de treab\, s\ `mi spui s\ venit aici un neam], Adolf Abramovici a fost au fost reprezenta]i Sfin]ii [i cum a jum\tate de veac. Fiindc\ nu este u[or
`mi iau concediu. {i primarul pleca prin din Frankfurt. El a preluat lucr\rile din fost aleas\ ordinea. P\rintele mi-a m\r- s\ pictezi icoane, nici s\ transmi]i me[-
sta]iuni. (So]ia lui tr\ie[te [i e credincioa- punct de vedere financiar.“ turisit c\ nimeni nu i-a mai adresat o terilor ideile care trebuie reprezentate `n
s\, vine `n fiecare duminic\ la biseric\.) ~ntr-o noapte, am discutat cu p\rin- asemenea `ntrebare [i a precizat c\ interiorul bisericii. Cu at=t mai impre-
Primarul Hanghiuc pleca, a[adar, dar ni- tele Rusu timp de c=teva ore `n curtea [i ideea a fost a lui. sionant\ este, a[adar, pictura de la bise-
meni nu m\ deranja aici ca la Vere[ti. `n interiorul bisericii. Admir=nd pictura Alegerile [i motiva]iile p\rintelui pa- rica din Miroslava. Urm\toarea poveste
Aici biserica este oricum mai la dos, pro- extraordinar\, am discutat despre Sfin]i. roh Rusu ne pot duce cu g=ndul la `n- este relatat\ tocmai pentru a `n]elege
tejat\ de privirile celor care nu au cre-
din]\. La Vere[ti, biserica era la o inter-
sec]ie de drumuri [i parc\ le st\tea `n g=t.
Av=nd parohia de la Miroslava pe
patru sate, `n perioada aceea de la finele
anilor ’80 f\ceam slujba `n fiecare dumi-
nic\, prin rota]ie, la bisericile de la
Miroslava, Valea Ad=nc\, G\ureni [i
Balciu. La Valea Ad=nc\ aveam, prin
1987, 40 de familii – acum sunt sute. La
G\ureni erau tot vreo 40 pe atunci. La
Balciu – vreo 80. Dar duminic\ de du-
minic\ erau credincio[i care veneau la
slujb\ din alte sate. Dac\ era la Mirosla-
va, veneau din G\ureni, Balciu [i Valea
Ad=nc\ – [i invers. Aici, la Miroslava,
nu erau prin comun\ a[a reprezentan]i
ai comuni[tilor care s\ `i sperie pe oameni
s\ nu mai vin\ la biseric\. To]i veneau s\
se c\s\toreasc\, veneau de ~nviere [i la
marile s\rb\tori. Bine, erau [i unii din
Ia[i care se temeau s\ fie v\zu]i `n bise-
ric\ [i veneau de acolo aici, la noi, la
Miroslava. Am c\s\torit un procuror `n
aceast\ situa]ie.“

*
P\rintele Rusu `[i mai aminte[te c\
Biserica de la Miroslava era vopsit\ `n
crem la venirea sa [i nu avea pictur\ `n
interior. Avea bolta cr\pat\. „Am ]esut o
arm\tur\ cu fier-beton. Dup\ 1990 am
f\cut intrarea pe alee, fiindc\ avea o alt\
intrare, mai dosnic\. Am reparat biserica
la exterior. ~n 1999 am `nceput pictura cu
Costin [i Zenaida Racheriu. Nu aveam
72 z Institu]iile Institu]iile z 73

repete povestea de la Vere[ti: P\rinte, suficien]i bani pentru pictur\... Atunci a L-am `ntrebat care a fost ideea dup\ care t=mpl\ri petrecute acum mai bine de o
c=nd te apuci de treab\, s\ `mi spui s\ venit aici un neam], Adolf Abramovici a fost au fost reprezenta]i Sfin]ii [i cum a jum\tate de veac. Fiindc\ nu este u[or
`mi iau concediu. {i primarul pleca prin din Frankfurt. El a preluat lucr\rile din fost aleas\ ordinea. P\rintele mi-a m\r- s\ pictezi icoane, nici s\ transmi]i me[-
sta]iuni. (So]ia lui tr\ie[te [i e credincioa- punct de vedere financiar.“ turisit c\ nimeni nu i-a mai adresat o terilor ideile care trebuie reprezentate `n
s\, vine `n fiecare duminic\ la biseric\.) ~ntr-o noapte, am discutat cu p\rin- asemenea `ntrebare [i a precizat c\ interiorul bisericii. Cu at=t mai impre-
Primarul Hanghiuc pleca, a[adar, dar ni- tele Rusu timp de c=teva ore `n curtea [i ideea a fost a lui. sionant\ este, a[adar, pictura de la bise-
meni nu m\ deranja aici ca la Vere[ti. `n interiorul bisericii. Admir=nd pictura Alegerile [i motiva]iile p\rintelui pa- rica din Miroslava. Urm\toarea poveste
Aici biserica este oricum mai la dos, pro- extraordinar\, am discutat despre Sfin]i. roh Rusu ne pot duce cu g=ndul la `n- este relatat\ tocmai pentru a `n]elege
tejat\ de privirile celor care nu au cre-
din]\. La Vere[ti, biserica era la o inter-
sec]ie de drumuri [i parc\ le st\tea `n g=t.
Av=nd parohia de la Miroslava pe
patru sate, `n perioada aceea de la finele
anilor ’80 f\ceam slujba `n fiecare dumi-
nic\, prin rota]ie, la bisericile de la
Miroslava, Valea Ad=nc\, G\ureni [i
Balciu. La Valea Ad=nc\ aveam, prin
1987, 40 de familii – acum sunt sute. La
G\ureni erau tot vreo 40 pe atunci. La
Balciu – vreo 80. Dar duminic\ de du-
minic\ erau credincio[i care veneau la
slujb\ din alte sate. Dac\ era la Mirosla-
va, veneau din G\ureni, Balciu [i Valea
Ad=nc\ – [i invers. Aici, la Miroslava,
nu erau prin comun\ a[a reprezentan]i
ai comuni[tilor care s\ `i sperie pe oameni
s\ nu mai vin\ la biseric\. To]i veneau s\
se c\s\toreasc\, veneau de ~nviere [i la
marile s\rb\tori. Bine, erau [i unii din
Ia[i care se temeau s\ fie v\zu]i `n bise-
ric\ [i veneau de acolo aici, la noi, la
Miroslava. Am c\s\torit un procuror `n
aceast\ situa]ie.“

*
P\rintele Rusu `[i mai aminte[te c\
Biserica de la Miroslava era vopsit\ `n
crem la venirea sa [i nu avea pictur\ `n
interior. Avea bolta cr\pat\. „Am ]esut o
arm\tur\ cu fier-beton. Dup\ 1990 am
f\cut intrarea pe alee, fiindc\ avea o alt\
intrare, mai dosnic\. Am reparat biserica
la exterior. ~n 1999 am `nceput pictura cu
Costin [i Zenaida Racheriu. Nu aveam
74 z Institu]iile

altfel truda picturii de la Biserica „Na[terea Sf=ntul Daniel a realizat frescele, iar
Maicii Domnului“ din Miroslava: sf=ntul Andrei iconostasul, care cuprin-
Sf=ntul Andrei, cel mai de seam\ de minunatele icoane ale Arhanghelului
dintre sfin]ii iconografi, s-a n\scut `n Mihail [i ale Sf=ntului Pavel, dar mai ales
jurul anului 1360. Dorind via]a monahi- binecunoscuta icoan\ a Sfintei Treimi,
ceasc\ `nc\ din copil\rie, a mers la care se pare c\ i-a fost inspirat\ de sf=n-
Lavra Sfintei Treimi (Lavra sf=ntului tul Serghie `nsu[i. Cei doi monahi icono-
Serghie), care era oc=rmuit\ `n acea grafi d\deau dovad\ de at=ta r=vn\ pen-
vreme de sf=ntul Nicon. ~n urma hiro- tru post [i rug\ciune, `nc=t erau plini de
tonirii `ntru preot, Andrei s-a `ntors la harul dumnezeiesc. P\trun[i `ntru totul
Lavra Sfintei Treimi pentru a vie]ui acolo de dragostea dumnezeiasc\, `[i `ntor-
[i a fost ini]iat `n arta iconografic\, `n ceau mereu mintea [i g=ndul spre dum-
parte de c\tre `mpreun\-nevoitorul [i nezeiasca lumin\ care str\lucea `n str\-
fratele s\u `ntru Hristos Daniel cel fundul inimilor lor, singura lor grij\ fiind
Negru care, originar din Bulgaria, i-a de a transpune `n culoare, pe pere]i [i pe
transmis no]iunile de baz\ ale tradi]iei lemn, oglindirea acestei contempl\ri
mo[tenite din Bizan]. Cei doi au mers interioare. C=nd nu se `ndeletniceau cu
adesea la Moscova, la m\n\stirea pictura, duminica, st\teau a[eza]i `n fa]a
Andronic, `ntemeiat\ tot de sf=ntul cinstitelor icoane f\cute de sfin]ii lor
Serghie, unde Daniel `[i `ncepuse via]a predecesori, cople[i]i de bucurie [i
monahiceasc\, [i s-au `mprietenit cu lumin\ dumnezeiasc\.
marele maestru al artei iconografice al
{colii de la Moscova, Teofan Grecul. Au
*
lucrat `mpreun\ la pictarea bisericii cu
hramul „Na[terea Maicii Domnului“, C=nd intr\ `n biserica de la Miro-
apoi la cea a catedralei „Arhanghelului slava, credinciosul este cople[it de fru-
Gavriil“ din Kremlin. muse]ea picturii, iar exemplul de mai
~n anul 1399, cel de-al doilea fiu al sus spune totul despre credin]a [i r=vna
sf=ntului Dimitrie Donsko , Gheorghe celor care [i-au dat osteneala pentru
Dimitrievici, care locuia la Zvenigorod, realizarea ei.
a r=nduit construirea unei catedrale [i a Revenind la biserica al c\rei p\stor
unei m\n\stiri `n acest ora[ [i i-a invitat este preotul Rusu, trebuie precizat c\ pe
pe cei mai buni arti[ti ai vremii pentru a peretele vestic al pridvorului a fost pic-
o picta. Sf=ntului Andrei i-au fost `n- tat ctitorul Gheorghe Abramovici. Biseri-
credin]ate frescele catedralei. ~n anul ca a fost sfin]it\ la 17 septembrie 2000
1405, Teofan l-a chemat `napoi de la de c\tre ~PS Daniel, Mitropolitul Moldo-
Moscova la Kremlin pentru a picta vei [i Bucovinei.
iconostasul catedralei „Bunei Vestiri“. Pe peretele vestic al pronaosului a
Trei ani dup\ aceea, `mpreun\ cu Daniel fost pictat\ urm\toarea inscrip]ie:
cel Negru, a lucrat la `mpodobirea cate- „PISANIE. Cu vrerea Tat\lui, ajutorul
dralei „Adormirii Maicii Domnului“ de Fiului [i `mpreun\ cu lucrarea Sf. Duh,
la Vladimir. ziditu-s-a acest sf. l\ca[ la anul 1834, de
~n jurul anului 1420, s-au `ntors la c\tre fam. Sturza [i Maurocordato. Bise-
Lavra, unde au primit din partea egu- rica a necesitat repara]ii at=t la structur\
menului ascultarea de a picta biserica prin injectare `n elementele de rezisten]\,
principal\ a m\n\stirii „Sfintei Treimi“. c=t [i refacerea total\ a tencuielelor
Institu]iile z 75

exterioare [i interioare. La anul 1996, `nceput\ biserica, dar, `n lipsa banilor,


sub `ndrumarea preotului paroh Rusu am oprit lucr\rile la prima centur\. Am
Mihai, s-a `mpodobit cu pictur\ `n tehni- continuat c=t am putut [i la biserica
ca ulei de c\tre Costin [i Zenaida G\ureni. La Valea Ad=nc\ am fost ne-
Racheriu. Pictura [i elementele de `nfru- voi]i s\ punem ni[te st=lpi de sus]inere,
muse]are au fost donate de Adolf pentru c\ terenul aluneca. Acum avem
Abramovici din Frankfurt pe Main, fost mai pu]ini bani, dar Prim\ria ne ajut\
locuitor al Ia[ilor. Biserica a fost sfin]it\ mult. Avem norocul s\ fie la conducere
la 17-IX-2000 de ~.P.S. Daniel, Mitropo- un fiu al satului, sufletist [i credincios.
litul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat Au venit [i cu secte, dar au fugit cu
de un sobor de preo]i, unde s-au ridicat to]ii. Asta arat\ [i credin]a oamenilor.
rug\ciuni de credin]\ [i slav\ pentru Odat\ am avut o problem\. Au venit
re`ntregire [i unitate a neamului rom=- ni[te sectan]i din \[tia cu o ma[in\ de
nesc. ~n veci Amin.“ c\r]i la poarta [colii. A[teptau elevii s\
le dea biblii, bro[uri de-ale lor [i c=te [i
Ar mai trebui ad\ugat c\ preotul mai c=te. Cineva m-a anun]at. Mi-a
Mihai Rusu s-a implicat [i `n reabilitarea spus: P\rinte, [tii ceva de a[a ac]iune?
altor biserici: „{i `n satul Bal[ aveam P\i nu [tiu, domnule, i-am spus. M-am
`mbr\cat [i am ie[it la poart\.
S\tenii le luau c\r]ile – dar nu
din interes, ci doar ca s\ le
arunce. Au plecat repede \ia
cu ma[ina. P\i, cred c\ le luau
oamenii [i ma[ina dac\ nu ple-
cau repede! Du[i au fost [i
nimeni nu a mai v\zut picior
de sectant!“

*
Acum sunt `n comuna
Miroslava 16 parohii: Uricani,
Br\tuleni, Vorove[ti, Valea
Ursului, G\ureni, Miroslava I,
Miroslava II, Miroslava Vale,
Valea Ad=nc\ I, Valea Ad=nc\
II, Balciu, Corne[ti, Proselnici,
Ciurbe[ti, Ez\reni, Horpaz.
Aici au r\mas mai pu]ini cre-
dincio[i. ~ns\ important este c\
s\tenii `[i p\streaz\ credin]a `n
Dumnezeu [i vin duminic\ de
duminic\ la biseric\, a[a cum
au f\cut-o f\r\ team\ [i `n vre-
murile grele.
76 z Institu]iile Institu]iile z 77

Biserici din comuna Miroslava

St=nga sus, centru sus: Parohia „Duminica Sfin]ilor Rom=ni“


Miroslava II. St=nga jos: Cele dou\ hramuri ale parohiei din Ez\reni,
cel principal - „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“ (1 octombrie) Dreapta sus, dreapta jos: Biserica actual\ din Horpaz cu hramul
[i cel secundar - „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ (2 iulie), au fost „Sf. Dumitru“ a fost construit\ `n 1935. Ea a fost ctitorit\ de locuitorii
alese de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, pe atunci satelor Horpaz [i Danca[, servind `n prezent ca loca[ de cult pentru
Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, `n luna februarie a anului 2003. ambele sate. Biserica este zidit\ din piatr\ [i c\r\mid\ aparent\
Slujba de sfin]ire a bisericii a fost s\v=r[it\ de c\tre ~naltpreasfin]itul produs\ la Ciurea [i are forma de plan de cruce treflat\, cu absidele
P\rinte Mitropolit Teofan `n data de 20 septembrie 2008. laterale si cea a altarului semicirculare. Construc]ia ini]ial\ nu a avut
nartex, intrarea f\c=ndu-se direct `n pronaos. Biserica are o turl\ cu
sec]iune p\trat\, care a servit ini]ial drept clopotni]\.
76 z Institu]iile Institu]iile z 77

Biserici din comuna Miroslava

St=nga sus, centru sus: Parohia „Duminica Sfin]ilor Rom=ni“


Miroslava II. St=nga jos: Cele dou\ hramuri ale parohiei din Ez\reni,
cel principal - „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“ (1 octombrie) Dreapta sus, dreapta jos: Biserica actual\ din Horpaz cu hramul
[i cel secundar - „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ (2 iulie), au fost „Sf. Dumitru“ a fost construit\ `n 1935. Ea a fost ctitorit\ de locuitorii
alese de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, pe atunci satelor Horpaz [i Danca[, servind `n prezent ca loca[ de cult pentru
Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, `n luna februarie a anului 2003. ambele sate. Biserica este zidit\ din piatr\ [i c\r\mid\ aparent\
Slujba de sfin]ire a bisericii a fost s\v=r[it\ de c\tre ~naltpreasfin]itul produs\ la Ciurea [i are forma de plan de cruce treflat\, cu absidele
P\rinte Mitropolit Teofan `n data de 20 septembrie 2008. laterale si cea a altarului semicirculare. Construc]ia ini]ial\ nu a avut
nartex, intrarea f\c=ndu-se direct `n pronaos. Biserica are o turl\ cu
sec]iune p\trat\, care a servit ini]ial drept clopotni]\.
78 z Institu]iile Institu]iile z 79

Biserici din St=nga sus, dreapta sus: Biserica din


G\ureni a fost construit\ `n 1918.
comuna Miroslava Centru jos, dreapta jos: ~ntr-un
important document, „Bibliografia
localit\]ilor [i monumentelor feudale
din Rom=nia“ se men]ioneaz\ ca [i
an al construirii Bisericii „Adormirea
Maicii Domnului“ Uricani 1745,
biserica fiind construit\ din b=rne de
lemn [i lut. L\ca[ul bisericii are form\
de nav\ dreptunghiular\ [i semicerc
la altar, orientat\ pe direc]ia Est-Vest,
cu u[a principal\ de intrare pe
peretele dinspre sud. Pe aceea[i latur\
se afl\ [i u[a de intrare `n altar,
folosit\ numai de slujitori. Spa]iul
interior, `n total 126 metri p\tra]i, este
`mp\r]it conform regulilor ortodoxiei:
altar, naos, pronaos [i pridvor.
St=nga jos: ~n Valea Ursului
exist\ biserica ortodox\ cu hramurile
„Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i
„Acoper\m=ntul Maicii Domnului“.
Biserica este construit\ `n stil
bizantin. Piatra de temelie a fost pus\
`n anul 2003. ~n 2013, `n preajma
s\rb\torii Pogor=rii Sf=ntului Duh a
fost realizat\ catapeteasma bisericii
78 z Institu]iile Institu]iile z 79

Biserici din St=nga sus, dreapta sus: Biserica din


G\ureni a fost construit\ `n 1918.
comuna Miroslava Centru jos, dreapta jos: ~ntr-un
important document, „Bibliografia
localit\]ilor [i monumentelor feudale
din Rom=nia“ se men]ioneaz\ ca [i
an al construirii Bisericii „Adormirea
Maicii Domnului“ Uricani 1745,
biserica fiind construit\ din b=rne de
lemn [i lut. L\ca[ul bisericii are form\
de nav\ dreptunghiular\ [i semicerc
la altar, orientat\ pe direc]ia Est-Vest,
cu u[a principal\ de intrare pe
peretele dinspre sud. Pe aceea[i latur\
se afl\ [i u[a de intrare `n altar,
folosit\ numai de slujitori. Spa]iul
interior, `n total 126 metri p\tra]i, este
`mp\r]it conform regulilor ortodoxiei:
altar, naos, pronaos [i pridvor.
St=nga jos: ~n Valea Ursului
exist\ biserica ortodox\ cu hramurile
„Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i
„Acoper\m=ntul Maicii Domnului“.
Biserica este construit\ `n stil
bizantin. Piatra de temelie a fost pus\
`n anul 2003. ~n 2013, `n preajma
s\rb\torii Pogor=rii Sf=ntului Duh a
fost realizat\ catapeteasma bisericii
80 z Institu]iile Institu]iile z 81

Prim\ria
Prim\ria a `nceput s\ aib\ un rol cu
adev\rat important abia dupa Revolu]ia
din decembrie 1989. ~n perioada comu-
nist\, Consiliul Popular administra tre-
burile comunit\]ii. Vom reda `n acest
capitol m\rturiile a trei oameni impor-
tan]i `n via]a comunei Miroslava. Vasile
L\pu[neanu [i Vasile Bulba[a au fost [i
`nainte de 1989, [i dup\ actori impor-
tan]i `n via]a administrativ\ a comunei.
Public\m `n acest capitol [i amintirile
primului primar de dup\ Revolu]ia din
decembrie 1989.

Vasile L\pu[neanu

• N\scut `n
comuna F\urei,
jude]ul Neam], la
1 iunie 1934.

„Am f\cut Li-


ceul Comercial la
Piatra Neam] [i
apoi `n Roman. {i
apoi {coala Me-
die Zootehnic\ la
Trife[ti. Dup\ absolvirea cursurilor, `n
1954, am fost repartizat la Miroslava. Lu-
cram ca tehnician agricol. Ulterior, Co-
mitetul Raional de Partid Ia[i m-a desem- sediile prim\riilor erau la Corne[ti [i organizare. Mai apoi am trecut la Direc- tar al Regiunii Ia[i era unul, Ungura[u.
nat ca pre[edinte al Sfatului Popular Uricani. La Miroslava, am renovat cl\di- ]ia de Drumuri, p=n\ `n 1996. Aceasta Problema colectiviz\rii era pe atunci
Uricani. Eram unul dintre cei mai tineri. rea unde a fost dispensarul uman. Dispen- era tot `n cadrul institu]iei men]ionate. subiectul principal. Colectivizarea a fost
M-au desemnat, m-au ales... M\ rog, a[a sarul l-am mutat unde era un canton de terminat\ `n 1962. Rolul meu era s\ dis-
era atunci. Cred c\ a contat c\ eram t=- drumuri [i unde este acum circa sanitar\. 1954-1973: Colectivizarea, cut cu oamenii, c\ a[a erau indica]iile.
n\r, bun gospodar [i organizator. Acolo am func]ionat p=n\ `n 1973. Apoi a electrificarea [i M-am `n]eles foarte bine cu oamenii. A
~n urma reformei teritorial-administra- trebuit s\ plec. Era vorba `n acele vremuri fost f\cut un C.A.P. la Uricani [i `nc\
dezvoltarea comunei
tive din anul 1968, comunele Uricani, de a[a-numita rota]ie a cadrelor. ~mi p\rea unul `n satul Vorove[ti. Am f\cut graj-
Miroslava [i Corne[ti au fost contopite. oarecum r\u c\ plec. Eram obi[nuit cu C=nd am fost desemnat primar la Mi- duri pentru aceste C.A.P.-uri. Am t\iat
Comuna Corne[ti avea 5 sate, iar comuna oamenii. Dar via]a merge `nainte. roslava, trebuia s\ colaborez, evident, lemne din p\durea comunal\. Fiecare a
Uricani – 8 sate. Prin unificare am adus Apoi am venit la Consiliul Popular al cu organele de partid. Treaba mergea venit cu c=te o oaie, dintre cei care
sediul prim\riei la Miroslava. Anterior, Jude]ului Ia[i, unde am lucrat la plan [i bine. Apoi, prin 1956-1957, prim-secre- aveau, [i am f\cut o turm\.
80 z Institu]iile Institu]iile z 81

Prim\ria
Prim\ria a `nceput s\ aib\ un rol cu
adev\rat important abia dupa Revolu]ia
din decembrie 1989. ~n perioada comu-
nist\, Consiliul Popular administra tre-
burile comunit\]ii. Vom reda `n acest
capitol m\rturiile a trei oameni impor-
tan]i `n via]a comunei Miroslava. Vasile
L\pu[neanu [i Vasile Bulba[a au fost [i
`nainte de 1989, [i dup\ actori impor-
tan]i `n via]a administrativ\ a comunei.
Public\m `n acest capitol [i amintirile
primului primar de dup\ Revolu]ia din
decembrie 1989.

Vasile L\pu[neanu

• N\scut `n
comuna F\urei,
jude]ul Neam], la
1 iunie 1934.

„Am f\cut Li-


ceul Comercial la
Piatra Neam] [i
apoi `n Roman. {i
apoi {coala Me-
die Zootehnic\ la
Trife[ti. Dup\ absolvirea cursurilor, `n
1954, am fost repartizat la Miroslava. Lu-
cram ca tehnician agricol. Ulterior, Co-
mitetul Raional de Partid Ia[i m-a desem- sediile prim\riilor erau la Corne[ti [i organizare. Mai apoi am trecut la Direc- tar al Regiunii Ia[i era unul, Ungura[u.
nat ca pre[edinte al Sfatului Popular Uricani. La Miroslava, am renovat cl\di- ]ia de Drumuri, p=n\ `n 1996. Aceasta Problema colectiviz\rii era pe atunci
Uricani. Eram unul dintre cei mai tineri. rea unde a fost dispensarul uman. Dispen- era tot `n cadrul institu]iei men]ionate. subiectul principal. Colectivizarea a fost
M-au desemnat, m-au ales... M\ rog, a[a sarul l-am mutat unde era un canton de terminat\ `n 1962. Rolul meu era s\ dis-
era atunci. Cred c\ a contat c\ eram t=- drumuri [i unde este acum circa sanitar\. 1954-1973: Colectivizarea, cut cu oamenii, c\ a[a erau indica]iile.
n\r, bun gospodar [i organizator. Acolo am func]ionat p=n\ `n 1973. Apoi a electrificarea [i M-am `n]eles foarte bine cu oamenii. A
~n urma reformei teritorial-administra- trebuit s\ plec. Era vorba `n acele vremuri fost f\cut un C.A.P. la Uricani [i `nc\
dezvoltarea comunei
tive din anul 1968, comunele Uricani, de a[a-numita rota]ie a cadrelor. ~mi p\rea unul `n satul Vorove[ti. Am f\cut graj-
Miroslava [i Corne[ti au fost contopite. oarecum r\u c\ plec. Eram obi[nuit cu C=nd am fost desemnat primar la Mi- duri pentru aceste C.A.P.-uri. Am t\iat
Comuna Corne[ti avea 5 sate, iar comuna oamenii. Dar via]a merge `nainte. roslava, trebuia s\ colaborez, evident, lemne din p\durea comunal\. Fiecare a
Uricani – 8 sate. Prin unificare am adus Apoi am venit la Consiliul Popular al cu organele de partid. Treaba mergea venit cu c=te o oaie, dintre cei care
sediul prim\riei la Miroslava. Anterior, Jude]ului Ia[i, unde am lucrat la plan [i bine. Apoi, prin 1956-1957, prim-secre- aveau, [i am f\cut o turm\.
82 z Institu]iile

I.A.S.-ul luase, `ntr-adevar, p\m=ntu- `n industrie, iar dup\ program lucrau [i


rile cele mai bune. I.A.S.-ul lucra foarte p\m=ntul la Miroslava.
bine. Ei `[i cultivau terenurile bune din
comun\, dar nu aveau treab\ cu noi. Nu Electrificarea
aveam `n acea perioad\ niciun fel de
probleme cu [efii jude]ului, pentru c\ Procesul de electrificare s-a desf\[u-
lucrurile mergeau bine. L-am prins ca rat sat cu sat. S-a lucrat mai `nt=i `n cen-
prim-secretar [i pe Ion Iiescu (ulterior trul comunei. Apoi s-a trecut, `ncet-`n-
ajuns pre[edinte al Rom=niei – n.ed.). El cet, pe uli]e. Electrificarea este un pro-
venise de la Timi[. Discutam cu el. A ces continuu. {i acum se construie[te [i
avut o comportare deosebit\. Era st\p=n apar str\zi care trebuie electrificate.
pe el `n toate problemele. Dintre to]i
prim-secretarii care au condus regiunea Anii de dup\ Revolu]ia
[i apoi jude]ul Ia[i, Ion Iliescu mi s-a
din decembrie 1989.
p\rut a fi cel mai capabil.
Treburile mergeau bini[or. Erau, evi-
Re`ntoarcerea la Miroslava
dent, [i gre[eli care porneau de acolo, C=nd a izbucnit Revolu]ia, a fost
„de sus“. De la Ceau[escu. Am participat vrai[te `n Casa P\trat\ (fostul sediu al
la o conferin]\ pe ]ar\ cu primarii. Ceau- Jude]enei P.C.R. – n. red.). Au venit revo-
[escu mi-a f\cut [i el o impresie bun\. ~]i lu]ionarii [i au dat foc la h=rtii, au arun-
d\dea impresia c\ lucrurile mergeau cat lucrurile. Se zvonea c\ apa este otr\-
strun\. Agricultura mergea bini[or. Nu vit\... Vremuri tulburi!
era o buc\]ic\ de teren s\ fie nelucrat\. Eu mi-am v\zut de treab\ la Direc]ia
Poate c\ dup\ Revolu]ie C.A.P.-urile nu de Drumuri. ~n anul 1996 a venit o dele-
trebuiau desfiin]ate. Poate trebuia doar ga]ie de locuitori din satul Uricani [i
schimbat\ titulatura. m-au rugat s\ revin [i s\ candidez la
func]ia de primar al comunei Miroslava.
Agricultur\ vs industrializare Lucrurile mergeau cum mergeau `n co-
mun\ [i am acceptat. Nu erau at=tea par-
Industrializarea Rom=niei, promo- tide cum sunt ast\zi! Atunci am candidat
vat\ la acea vreme de conducerea statu- din partea PDAR (Partidul Democrat
lui, necesita, evident, o for]\ de munc\ Agrar din Rom=nia). Pre[edintele forma-
important\. Industrializarea a provocat ]iunii era Victor Surdu, un cunoscut spe-
plecarea oamenilor de la ]ar\ la ora[. cialist `n domeniul agricol. Dup\ ce s-a
Evident c\ [i noi, la Miroslava, ne-am desfiin]at acest partid, am trecut la libe-
confruntat cu aceast\ migra]ie a for]ei rali. Avocatul Mogo[ era [eful liberalilor
de munc\. Se lucra p\m=ntul cum se din Ia[i. Am colaborat bine. Apoi am
lucra, [i unii oameni, nu pu]ini, au ple- f\cut o organiza]ie la Miroslava [i am mai
cat. Omul nu putea fi ]inut cu for]a pe candidat. Am ob]inut un mandat din
c=mp. Unii au plecat la Fabrica de Anti- partea PDAR [i dou\ cu liberalii. ~naintea
biotice c=nd s-a deschis. Dar nu numai mea mai fuseser\ primari, chiar dup\
acolo... Mul]i au plecat la [antierele din Revolu]ie, Sorin Laz\r [i B`rliga Nechifor.
ora[. Banii se c=[tigau cu mai pu]in efort C=nd am venit la Prim\rie, `n 1996,
dec=t `n agricultur\. Unii munceau ziua am mers cu un autobuz. Drumul spre
Institu]iile z 83

comuna Voine[ti era stricat tare. Era gro- Problema retroced\rilor a fost [i este una
zav! M-am speriat de ce am v\zut. Am cu totul deosebit\ [i o chestiune sensi-
reu[it cu fo[tii colegi de la Direc]ia de bil\ pentru de]in\torii de terenuri.
Drumuri s\ `l reabilit\m c=t de c=t. Erau
alte vremuri dec=t cele dinainte de 1973,
Dezvoltarea zonei comerciale –
c=nd plecasem la jude]. Trebuia s\ cola-
borez cu consilierii. Am lucrat cu pre[e- [ansa comunei Miroslava
din]ii care au fost la Consiliul Jude]ean. ~n perioada mandatelor mele ca pri-
Cu Liviu Antonesei am colaborat mai
mar, economia Rom=niei era `n contin-
pu]in. Nu a stat prea mult la Casa P\trat\.
ua prefacere. Mul]i investitori doreau s\
Cu Vladimir T\n\soiu am avut o cola-
deschid\ o afacere, iar terenurile erau o
borare bun\. Apoi a venit d-nul Flai[er.
surs\ important\ pentru business. Mer-
Era un om capabil, dar el era de la
PDSR, iar eu de la PNL. Se considera c\ geau ini]ial oamenii de afaceri la Consi-
Miroslava este o comun\ bogat\ [i se liul Jude]ean Ia[i [i la Prim\ria Munici-
poate descurca [i singur\. Am luat cl\di- piului Ia[i. Acolo nu se `n]elegeau [i
rea de la fostul I.A.S. [i am f\cut `n ea veneau la noi, la Miroslava. Noi aveam
sediul prim\riei. Unul Barbu, care avea teren suficient. Dup\ ce s-a construit
abator, a vrut s\ ob]in\ cl\direa. I-am spus Metro au `nceput s\ apar\ [i investitori
fostului [ef al I.A.S.-ului: D\-o, dom’ne, cu adev\rat puternici. Am dat 10 hec-
la comun\, c\ e nevoie de ea [i ai s\ mai tare de teren din islazul comunal pentru
vii pe aici!. Am `nceput s\ reabilit\m realizarea de investi]ii. Este foarte pro-
sediul prim\riei comunei. Apoi, anual, fitabil pentru comun\. Sunt impozite
hot\ram ce facem `n sate: ap\, pietruiri mari. Cu banii de la Metro aproape c\
etc. Am ref\cut 6,4 kilometri de drum `n am cump\rat sediul actual al prim\riei
zona Metro, printr-un proiect SAPARD Miroslava. Acum v\d c\ se modernizea-
care a adus prim\riei Miroslava 30 de z\ cl\direa. Este foarte bine.
miliarde de lei vechi. Problema cea mai ~n anul 2008, alegerile pentru func]ia
grea era cea a drumurilor. Nu mai spun de primar au fost c=[tigate de domnul
de [coli [i gr\dini]e! ~n ultima perioad\ Dan Ni]\. Eu cred c\ `mi era suficient.
a mea ca primar, am f\cut o [coal\ nou\
Am fost primar [i `nainte de 1989, [i
la Uricani. Cred c\ era prin anul 2000.
dup\ Revolu]ie `nc\ trei mandate. ~mi
Apoi am f\cut repara]ii capitale la
era fric\ s\ nu cad din picioare din cau-
[coala din centrul comunei.
za v=rstei [i a oboselii acumulate. Lu-
~n paralel cu dezvoltarea infrastruc-
turii, eram preocupa]i de retrocedarea cram efectiv din zori [i p=n\ noaptea.
terenurilor. Fiecare om dorea s\ `[i ob]i- Oamenii sunt trec\tori. Important este
n\ p\m=ntul dat la C.A.P.-uri. C=nd au ca ei s\ lase ceva `n urm\. Iar comuni-
`nceput retroced\rile, [i-a luat fiecare ce tatea s\ prospere. Dac\ a[ fi din nou
a avut. Au fost suficiente probleme [i ne- t=n\r, cu siguran]\ nu a[ c\uta alt drum,
cazuri. {edin]ele de fond funciar aveau ci tot la Miroslava a[ reveni. Fiecare pri-
loc `n Sala mare a prim\riei. Fiecare mar a f\cut c=te ceva [i m\ bucur c\
venea cu acte, f\ceam m\sur\tori [i erau Miroslava se dezvolt\. Asta este cu
pu[i `n posesie dac\ era totul `n regul\. adev\rat important.“
84 z Institu]iile

Vasile Bulba[a Biroului Executiv avea loc o dat\ pe


lun\. Erau [i un secretar, un contabil,
• N\scut pe doi perceptori care `ncasau din cas\ `n
26 august 1945 cas\ impozitele [i taxele, un casier, un
`n satul Vorove[ti, agent agricol care ]inea [i registrele agri-
comuna Mirosla- cole [i un om de serviciu. Pe baza re-
va, jude]ul Ia[i. gistrelor din 1956, 1958 [i 1962 am [i
C\s\torit, doi copii. f\cut ulterior retroced\rile.
Erau la acea vreme – vorbim de anul
Experien]a pro- 1975 – `n jur de 1.500-1.600 de gos-
fesional\: `n luna pod\rii. Suprafa]a agricol\ era cam
decembrie 2010 aceea[i ca [i acum. ~n 1968 a avut loc o
a fost ales `n func]ia reform\ teritorial-administrativ\. Raioa-
de Viceprimar al Comunei Miroslava. nele [i regiunile au format jude]ele.
• 1989-2008: asistent sanitar veteri- Aveam [i atunci cam 9.000 de hectare
nar `n cadrul D.S.V.S.A. Ia[i, circum- de teren.
scrip]ia Miroslava La acea vreme aveam [i dou\
• 1975-1989: Vicepre[edinte al Con- C.A.P.-uri, Uricani [i Corne[ti: au existat
siliului Popular al Comunei Miroslava. un singur C.A.P. pe teritoriul fostei
Principalele activit\]i [i responsabilit\]i: comune Uricani [i un C.A.P. pe raza fos-
administra]ie local\. tei comune Corne[ti. Fac aici precizarea
c\ `nainte de 1968 aveam dou\ comu-
• 1964-1975: Tehnician `n cadrul
ne: Uricani [i Corne[ti. Colectivizarea
Centrului Jude]ean de Reproduc]ie [i
s-a `ncheiat `n 1962. Primul C.A.P. a fost
Selec]ie a Animalelor Ia[i.
la Balciu, apoi la Uricani, apoi la
Vorove[ti. Dar, `n 1962, cum am subli-
Educa]ie [i formare profesional\: niat, era un singur C.A.P. pe fosta co-
•1959-1964: a urmat cursurile mun\ Uricani [i unul singur `n fosta
Liceului Agricol „Mihail Kog\lniceanu“ comun\ Corne[ti. Acestea, prin anii
din Miroslava, jud. Ia[i. 1979-1980, au fost unificate [i au format
C.A.P. Miroslava.
Miroslava, anii 1960-1989 Fiecare cet\]ean avea obliga]ia s\
presteze un anumit num\r de ore pe an
„~n luna ianuarie a anului 1975 am ca s\ `[i ]in\ lotul de p\m=nt `n folo-
fost numit `n func]ia de vicepre[edinte sin]\. ~nt=i au fost 30 de ari, iar apoi 15.
– cum ar fi ast\zi viceprimar – la Ca s\ `[i p\streze lotul de 30 de ari, tre-
Miroslava. ~n acele timpuri, Partidul buia s\ lucreze cel pu]in dou\ persoane
Comunist Rom=n te numea ori te `nlo- din cas\.
cuia `n func]ie. Numirea era aprobat\ `n Aveam [i I.A.S.-ul Miroslava. Acesta
sesiunea Consiliului Popular. Fiind vice- administra terenul de pe vechile mo[ii
pre[edinte, automat erai [i vicepre[e- expropriate [i trecute `n administrarea
dinte al Biroului Executiv. A[a era forma statului. Mai aveam [i o ferm\ zooteh-
de organizare. La acea vreme, primarul nic\. ~n perioada comunist\ nu am pri-
era secretar al Comitetului Comunal de mit vizite importante `n comun\. P=n\
Partid. Pe linie de stat, erau deputa]ii care prin 1964-1965, comuna noastr\ – ca [i
se `nt=lneau `n [edin]e ordinare. {edinta Uricaniul [i Corne[tiul – era subordonat\
Institu]iile z 85

ora[ului Ia[i. Prim-secretar era unul Electrificarea


Ungura[u. Mai veneau c=nd [i c=nd de
pe la Ministerul Agriculturii pe aici... Era Acel program se f\cea cu banii oa-
`n Ministerul Agriculturii un inginer, menilor, domnule! Restul era propa-
Moldovan, cu sarcini `n problemele gand\. Erau anii ’75 c=nd am venit eu la
zootehnice. Venea, drag\ Doamne, `n Prim\rie. Era b\taie mare pe electrifi-
control, dar de fapt venea s\ vad\ de care, cum este `n aceast\ perioad\ cu
apa, canalul [i drumurile. ~n anii respec-
unde a plecat.
tivi, drumurile nu reprezentau a[a o mare
L\pu[neanu a f\cut partea grea a
problem\. La nivel de comun\, fiecare
colectiviz\rii comunei. Era pe Uricani.
trebuia s\ aib\ o contribu]ie. Chiar dac\
La Corne[ti era unul Mih\il\. Ambii au `i trecea st=lpul prin fa]a casei, trebuia s\
rezistat p=n\ `n 1968, c=nd au fost uni- pl\teasc\ 1.700 de lei. Asta era contri-
ficate comunele. L\pu[neanu a fost ales bu]ia. C\ altfel nu se racorda.
– numit, cum vre]i s\ `i spune]i – primar ~mi amintesc c\ s-a dat `ncheiat\
al comunei. {old\nescu Manea era se- electrificarea `n Rom=nia. De fapt, elec-
cretar al Comitetului Popular de Partid. trificarea satelor. A[a era atunci. (r=de)
Se ocupa cu partea politic\.
La acea vreme, fiecare post de Mili]ie
avea un securist. Erau urm\ri]i cei care
au fost legionari, ]\r\ni[tii, liberalii. Erau Jos: Sediul vechi
supraveghea]i practic, dar nu a avut al prim\riei comunei Miroslava
nimeni de suferit. se afla `n satul Balciu
86 z Institu]iile

Ce `nsemna electrificarea? La Miroslava spre alte func]ii. Atunci, secretarul


s-a tras curent prin centru, la liceu [i la Comitetului de Partid a devenit [i primar
[coal\. Apoi, gata! {i se spunea c\ satul al comunei. Mai era un viceprimar, care
era electrificat... se ocupa de probleme de stat. S-a `nfi-
Apoi oamenii au `nceput s\ cunoas- in]at [i func]ia de secretar adjunct pe
c\ avantajele electrific\rii. ~[i tr\gea probleme politice. Atunci a venit primar
unul mai de vaz\, apoi vedeau al]ii [i unul Coman, iar viceprimar era Teodor
spuneau c\ nu se poate s\ nu aib\ [i ei. Maxim. Secretar era Traian Faur. Aceast\
{i pl\teau 1.700 de lei [i erau bran[a]i. echip\, mai pu]in secretarul, a mers
Dar pentru ]\rani era o sum\ destul de p=n\ `n 1975, c=nd Dumitru Hanghiuc
mare. Asta `nsemna electrificarea. Cen- a fost numit primar, iar eu – viceprimar.
trul satului. Era mai u[or atunci – ca [i Echipa noastr\ a mers p=n\ pe 28 august
acum – s\ faci o situa]ie cu ce nu e elec- 1989. A avut loc atunci o mi[care de
trificat dec=t cu ce e electrificat. ({coala cadre. Cei care aveau peste 10 ani `n
Agricol\ de la Miroslava avea `nc\ din func]ie au fost muta]i. Eu am fost trans-
perioada interbelic\ un grup electric. ferat la Voine[ti ca secretar cu propa-
Practic, la acea institu]ie s-a v\zut prima ganda. Primarul Hanghiuc a fost trans-
dat\ `n Miroslava ce `nseamn\ curentul ferat la H\l\uce[ti. Apoi, dup\ scurt\
electric – n.ed.) vreme, a venit Revolu]ia. La Revolu]ie
era o atmosfer\... ca peste tot. Ehh, al]i
Religia oameni, jos cu \la, d\-l [i pe cel\lalt jos,
\la nu e bun... ehh!“
De Pa[te mergea lumea la biseric\.
Era parohia Vorove[ti, care avea satele
Uricani, Br\tuleni [i Vorove[ti. Mai era
[i Valea Ursului, dar nu avea biseric\ la
acea vreme. Era [i parohia Miroslava,
care avea satele Balciu, Valea Ad=nc\,
Miroslava, G\ureni. Fosta comun\
Corne[ti avea o singur\ parohie, cu
satele Corne[ti, Ciurbe[ti, Horpaz,
Proselnici [i Danca[. Erau trei preo]i.
~nvierea se f\cea prin rota]ie `n diferite
sate. Nu se interzicea s\ participi la slujb\.
Omul se ducea s\ `[i vad\ de credin]\.
P\i [i secretarii de partid... nu se duceau
la Mitropolie, ci la diferite biserici ori
m\n\stiri. Se duceau unde credeau ei c\
nu `i vede nimeni. Ori pe la Agapia, ori
pe la alte m\n\stiri. Se mai `nt=lneau ei
[i acolo, dar asta era situa]ia...
~n 1971 s-a dat un ordin de partid ca
to]i primarii [i secretarii Comitetelor
Comunale de Partid s\ domicilieze `n
comuna `n care `[i desf\[urau activitatea.
Cei care au refuzat au fost redirec]iona]i
Institu]iile z 87

Sorin Laz\r [i nu m\ g=ndeam c\ via]a `mi va rezer-


va [i alte `nt=mpl\ri“, poveste[te Sorin
Laz\r.
Pe uli]ele din Anii treceau, iar noi [i noi promo]ii
Miroslava, Sorin terminau la Liceul Agricol din Miroslava
Laz\r este salutat `nv\]=nd matematica de la profesorul
la tot pasul. „Bun\ Laz\r. A venit Revolu]ia, iar Sorin Laz\r
ziua, domnule a schimbat catedra cu biroul de primar.
profesor“ – i se a-
dreseaz\ cei mai „M-am dus ca primar
mul]i. „S\ tr\i]i,
trei luni [i am stat doi ani“
domn’ primar“, `l
salut\ al]ii. Sorin Sorin Laz\r nu [i-a pus problema `n
Laz\r se opre[te decembrie 1989 s\ se implice `n via]a
pentru a le `ntoarce salutul tuturor celor politic\. ~i era suficient\ catedra de pro-
care `i dau bine]e [i schimb\ c=teva cu- fesor. Mul]i s\teni `l b\teau `ns\ la cap
vinte cu fiecare. Cei mai mul]i `l salut\ s\ fie primar. La fel ca [i `n urm\ cu
f\c=nd referire la calitatea de profesor. c=teva decenii, c=nd rudele `l `mpin-
Semn c\ i-au fost elevi. Ca primar, lu- geau s\ dea la Medicin\, Sorin Laz\r a
mea te mai uit\ c=nd p\r\se[ti func]ia. acceptat f\r\ tragere de inim\ s\ vin\ la
Ca profesor, fo[tii elevi nu trec nep\s\- Prim\ria Miroslava.
tori pe l=ng\ cel care le-a fost dasc\l la „{i fostul primar Hanghiuc `mi spu-
Liceul Agricol din Miroslava. nea s\ m\ implic. Nu mai spun de locui-
torii comunei!.. M\ b\teau la cap s\ vin
Sorin Laz\r s-a n\scut `n 1939 la la Prim\rie. C\, vezi Doamne, trebuie s\
Miroslava. A urmat cursurile [colii stea cineva primar. M-am dus pentru trei
„Constantin Langa“ `n satul natal. Liceul luni [i am r\mas doi ani“, `[i aminte[te
l-a f\cut la „Negruzzi“, `n acele vremuri Sorin Laz\r.
numit {coala de b\ie]i nr. 2. Rudele `l Sediul Prim\riei era pe atunci `n satul
b\teau la cap pe t=n\rul Laz\r s\ dea la Balciu. Erau vremuri tulburi, iar noul
medicin\. De gura lor, s-a prezentat la primar s\ fi vrut s\ fac\ ceva [i nu reu[ea
examen, `ns\ – f\r\ tragere de inim\ [i mare lucru. „Nu aveam bani [i nu pu-
dorin]a de a deveni medic – a picat exa- team s\ iau nicio m\sur\ important\.
menul. S-a preg\tit temenic [i a sus]inut Nu mai spun c\ pierdeam mult [i la sa-
examenul la Facultatea de Matematic\- lariu. P\i colegii mei de la liceu aveau
-Fizic\, sec]ia Geometrie-Mecanic\. salarii bune [i mie `mi era ru[ine c\ merg
Dup\ finalizarea studiilor [i a servi- acas\ cu 1.400 de lei. M\ g=ndeam c\ o
ciului militar, Sorin Laz\r a venit ca pro- s\ m\ certe nevasta c\ mi-a trebuit s\ fiu
fesor la Liceul Agricol, la 1 septembrie primar. Prefectul din acele vremuri tot
1969. „Predam trei ore pe s\pt\m=n\ m\ `mboldea s\ candidez [i s\ fiu pri-
matematica, dou\ ore fizica [i dou\ ore mar. Mie nu `mi mai trebuia a[a ceva. ~n
rezisten]a materialelor. ~n anii [colari iulie 1992 mi-am dat demisia [i m-am
1972-1973 [i 1973-1974 am predat `n `ntors la [coal\“.
paralel matematica [i la Liceul Agricol Dup\ plecarea de la Prim\rie, locul
din Copou. Erau ani `n care se f\cea r\mas vacant a fost ocupat de Ion
carte. Eram pasionat de ceea ce f\ceam Florescu. La alegerile locale din 1992,
88 z Institu]iile

primar a fost ales Nechifor B`rliga. Din tul s\tenilor [i prive[te cu aten]ie la ce se
1996 p=n\ `n 2008 primar a fost Vasile mai construie[te. ~ntrebat dac\ ar mai
L\pu[neanu, iar de atunci – Dan Ni]\ a accepta func]ia de primar dac\ ar fi s\
c=[tigat dou\ mandate `n fruntea prim\- dea timpul `napoi, profesorul Laz\r spu-
riei Miroslava. ne c\ nu ar mai pleca de la liceu.
Sorin Laz\r se plimb\ prin Miroslava,
mai trece pe la [coal\, r\spunde la salu-

Decizia nr. 94 a Prim\riei Jude]ului Ia[i din ianuarie 1990


prin care Sorin Laz\r a fost numit primar al comunei Miroslava
Institu]iile z 89

Dan Ni]\ func]ia de primar, compar=nd comuna sa


natal\, Miroslava, cu o nav\ care are
Dan Ni]\ este nevoie de un comandat pentru a str\bate
un fiu al satului. aceste vremuri.
N\scut [i crescut Dan Ni]\ s-a n\scut pe data de 9 fe-
`n Miroslava, el a bruarie 1956. Pe atunci, erau dou\ comu-
`mbr\]i[at ulterior ne: Uricani [i Corne[ti. Vasile L\pu[neanu
cariera militar\. era cel care administra teritoriul viitoarei
{i nu pe uscat, ci comune Miroslava. Ulterior, cei doi aveau
pe mare. ~n 2004 s\ lucreze `mpreun\, iar L\pu[neanu
s-a hot\r=t s\ avea s\ fie `nvins `n alegerile locale din
candideze pentru 2008 chiar de c\tre Dan Ni]\.
Dar s\ nu antici-
p\m. ~ntre anii 1971 [i
1975, Dan Ni]\ avea
s\ urmeze cursurile Li-
ceului de Informatic\
din Ia[i. Apoi, dup\
al]i patru ani de studii,
a devenit absolvent al
Academiei Navale
„Mircea cel B\tr=n“
din Constan]a. Ca ofi-
]er se poate m=ndri c\
a ajuns nu doar co-
mandant de nav\, ci [i
comandant al sec]iei
Nave de lupt\. ~n pa-
ralel, a absolvit, `n
anul 1987, [i cursurile
Academiei de ~nalte
Studii Militare din
Bucure[ti. Acest lucru
l-a recomandat pentru
a deveni {ef de stat
major la o unitate mi-
litar\. {i dup\ c\derea
comunismului, Ni]\ a
condus o perioad\ o
unitate militar\.
P=n\ la `ntoarcerea
sa la Miroslava, Dan
Ni]\ a mai fost lector
la Centrul de Perfec-
]ionare a cadrelor din
Ministerul de Interne.
90 z Institu]iile

Revenirea la Miroslava poate fi interpre- func]ia de primar. ~n 2004, `ns\, [ansa a


tat\ ca o re`ntoarcere la ]\rm a unui h=r[it fost de partea lui Vasile L\pu[neanu. ~n
lup de mare. Cum ulterior avea s\ recu- acel mandat, Dan Ni]\ avea s\ fie vice-
noasc\, [i pe ap\, la comanda unei nave primarul Miroslavei. A fost o experien]\
militare, [i pe uscat, la conducerea unei benefic\ pentru viitorul primar. A avut
comune mari precum Miroslava, provo- [ansa de a `n]elege mai bine din postura
c\rile au fost pe m\sur\. de viceprimar al Miroslavei problemele
Spiritul organizatoric, ideea de mun- comunei.
c\ [i disciplin\, precum [i dorin]a de a Dup\ acel mandat a urmat o nou\
transforma Miroslava dintr-un „cargo- b\t\lie electoral\ cu Vasile L\pu[neanu.
bot“ `ntr-o „nav\-amiral“ l-au determi- Cel care a condus comuna timp de a-
nat pe Dan Ni]\ s\ candideze pentru proape dou\ decenii `nainte de Revolu-
]ie [i `nc\ trei mandate
dup\ 1996 a trebuit s\
se recunoasc\ `nvins.
Schimbul de gene-
ra]ii a adus [i o alt\
viziune `n ceea ce pri-
ve[te ideea de admi-
nistra]ie. „M\ uitam `n
jur la alte comune, la
alte prim\rii, [i ve-
deam c\, dac\ exist\
dorin]a de a realiza
proiecte, dac\ exist\
insisten]a de a `nvinge
dificult\]ile birocratice
[i financiare, atunci ai
[anse de reu[it\.“
Asfaltarea de drumuri
`n localit\]ile Valea
Ad=nc\, Horpaz, Balciu,
Ciurbe[ti, Uricani [i
Miroslava a fost una
din priorit\]ile manda-
tului 2008-2012. ~n
perioada men]ionat\
s-a `nfiin]at [i sistemul
de canalizare `n Balciu
Miroslava, [i Valea
Ad=nc\.
Fiecare etap\ din
via]a comunei a avut
provoc\rile ei. ~n anii
’60, dup\ cum `[i amin-
tesc Vasile L\pu[neanu
Institu]iile z 91

[i Vasile Bulba[a, se punea problema Dan Ni]\ vorbe[te mai pu]in despre
electrific\rii [i pu]ini aveau [ansa de a le ce a reu[it s\ fac\. Lucrurile sunt vizibi-
p=lp=i `n cas\ un bec. Cine [i-a ar fi le. Pentru el important este ce mai vrea
imaginat atunci c\ Miroslava va avea s\ realizeze pentru Miroslava. Pe mare,
sistem de alimentare cu ap\, drumuri `n calitate de comandant, ai mul]umirea
asfaltate, zon\ industrial\ [i chiar sal\ c=nd ai `ndeplinit misiunea [i aduci na-
de sport? Extinderea aliment\rii cu ap\ va [i echipajul cu bine la ]\rm. Ca pri-
va continua `n toate satele, ca [i alte mar, ai mari satisfac]ii c=nd vezi c\ lo-
proiecte importante. cuitorii sunt mul]umi]i de pe urma
proiectelor realizate.

`n administrarea comunit\]ii, pun=nd


Consiliul Local accentul pe realizarea unei infrastructuri
moderne [i pe `nfiin]area [i extinderea
„Dac\ nu po]i face bine, m\car s\ nu
sistemelor de alimentare cu ap\ [i de
faci r\u.“ Dup\ aceast\ zical\ s-a con-
canalizare.
dus parc\ fostul [ef al Consiliului
Rolul consilierilor locali a devenit tot
Popular de la Miroslava, Hanghiuc.
mai important, ace[tia aduc=ndu-[i con-
Preotul Mihai Rusu `[i aminte[te c\
tribu]ia la modernizarea comunit\]ii.
Hanghiuc nu i-a creat probleme atunci
Red\m aici lista consilierilor locali `n
c=nd a vrut s\ refac\ biserica: „C=nd am
fost transferat la Miroslava, primar era mandatul 2012-2016:
aici unul – Hanghiuc. Un om extraordi- Anina Popescu
nar de bun! ~mi aduc aminte c\, atunci Gheorghita Iftimie
c=nd m-am apucat de lucr\ri la biserica Vasile Bulba[a
din satul Balciu, tot pe vremea regimului Vasile Ilie
comunist, c=nd nu era voie, primarul `mi Gheorghe Vicol
spunea cu luare-aminte, ca s\ nu se re- Alexandru Vieru
pete povestea de la Vere[ti: P\rinte, c=nd Neculai Andrian
te apuci de treab\, s\ `mi spui s\ `mi iau Radu Lupu
concediu. {i primarul pleca prin sta]iuni“ Mihai Tanana
(vezi capitolul despre Biseric\ – n.ed.). Viorel Tunza
La Revolu]ie, primar a ajuns profe- Florin Frunz\
sorul Sorin Laz\r. Amintirile sale sunt Ilie Costin
redate `n capitolul despre personalit\]ile Nicolae Popescu
Miroslavei. Dup\ mandatele primarului Gheorghe Cojocaru
L\pu[neanu, din 2008 a c=[tigat de Constantin Mertic
dou\ ori consecutiv alegerile Dan Ni]\. Ilie Apostol
Prim\ria Miroslava s-a implicat mai mult Serafim Popa.
92 z Institu]iile

Ordinea [i lini[tea numai pentru ceea ce aduce un folos la


o parte, ci mai ales pentru ceea ce s-ar
public\ cunoa[te c\ este deob[te de folos noro-
dului [i de podoab\ [i fal\ patriei“. Mai
Cuv=ntul „poli]ie“ este utilizat frec- t=rziu, ordinea [i siguran]a public\ `n
vent. Pu]ini [tiu `ns\ c\ el deriv\ de la jude]e erau `ncredin]ate ispravnicilor
care, p=n\ la Alexandru Ipsilanti, erau [i
grecescul „ “ care `nseamn\
administratorii jude]ului [i totodat\
„activitate de Stat“ ( ), adic\ activi-
judecatorii locuitorilor.
tate de interes public. ~n limba rom=n\,
Un `nceput de organizare general\ a
cuv=ntul „poli]ie“ s-a consacrat `n tim- poli]iei se face prin regulamentele Orga-
pul Principatelor, mai precis `n epoca nice din 1831 [i 1832. Nu este lipsit de
fanario]ilor. interes faptul c\, `n acele vremuri, cei
~n secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea elibera]i din `nchisori erau suprave-
afl\m adeseori din documentele vremii ghea]i de ag\ [i ispravnici pentru a nu
cuv=ntul „poli]ie“ `n `n]elesul de activi- s\v=r[i noi abateri. Celor elibera]i li se
tate de stat. Potrivit lui Eugen Bianu, cereau chez\[ii de bun\ purtare [i le era
directorul general al Siguran]ei Generale desemnat un domiciliu for]at. Trebuie
a Statului din anul 1938, este verosimil precizat c\, pe la `nceputul secolului
ca no]iunea „poli]ie – activitate de Stat“
s\ se fi referit ini]ial la activitatea Dom-
nului [i a obl\duitorilor ]\rii, deoarece
ei aveau „datoria ca unii ce sunt ca ni[te Poli]ia Local\ `n ac]iune
p\rin]i ai patriei, a se sili, a se nevoi, nu `n P\durea Uricani
Institu]iile z 93

men]ionat, `n Principatele Rom=ne se sunt `ns\ ast\zi mult mai ample. Afi[ajul
dezvolta un spirit umanitarist care a stradal, respectarea legisla]iei privind
`nceput s\-i preocupe pe legiuitorii din urbanismul, `ntocmirea de acte privind
Apus, `n urma scrierilor lui Beccaria [i eliberarea C\r]ilor de Identitate sunt tot
Montesquieu. A[a se explic\ cum, `n `n sarcina Poli]iei Locale.
Condica Criminaliceasc\ „{u]u-Sturdza“ Interesant este faptul c\, `n trecut,
de la 1820-1826, influen]at\ de scrierile pentru a opri ie[irea din ]ar\ a celor ne-
men]ionate, se precizeaz\ c\ „sf=r[itul mul]umi]i [i care ar fi vrut s\ se pl=ng\
or=nduirii pedepselor nu este ca numai peste hotare, Caragea Vod\ a fost cel
s\ se munceasc\ trupul vinovatului, dar care a `nfiin]at pa[aportul [i a dat in-
ca s\ se `n]eleag\ [i s\ se `nfr=neze de a struc]iuni, `n data de 31 iulie 1782, „s\
face asemenea urm\ri [i de a da pild\ [i nu lase a trece nimeni f\r\ r\va[i [i
altora“. Condica poli]ieneasc\ apare la pasus (pa[aport – n.ed.), nici `ncolo, nici
9 iunie 1850 sub Grigore Alexandru `ncoace“. Iat\ c\, dup\ mai bine de
Ghica [i cuprinde reguli, dar [i dispozi]ii dou\ secole, eviden]a persoanelor [i
pentru ora[ul Ia[i. eliberarea C\r]ilor de Identitate se fac de
~n perioada interbelic\, supraveghe- c\tre Poli]ia Local\.
rea [i interven]ia poli]iei erau necesare ~n timpul regimului comunist, la
pentru `nl\turarea diferitelor obstacole Miroslava [efii Prim\riei au folosit
ce `mpiedicau circula]ia. Scandalagii, Mili]ia – mai ales `n timpul colectiviz\rii
turmenta]ii, cer[etorii [i vagabonzii [i – ca mijloc de presiune `mpotriva ]\ra-
al]i perturbatori ai ordinii publice erau nilor care nu doreau s\ intre la Gospo-
`n aten]ia poli]iei, care urm\rea [i ocro- d\ria Agricol\ Colectiv\ (G.A.C.).
tea totodat\ interesele particularilor, ce Acum, la Miroslava, Poli]ia Local\
ar fi putut fi prejudiciate de astfel de are opt angaja]i, de[i, potrivit reglemen-
indivizi. ~n acei ani, satele Balciu, t\rilor, num\rul poli]i[tilor ar trebui s\
Br\tuleni, Ciurbe[ti, Corne[ti, Danca[, fie de unul la mia de locuitori – adic\ 12
Ez\reni, Horpaz, Proselnici, Uricani, agen]i pentru cei peste 12.000 de locui-
Valea Ad=nc\, Valea Ursului, Vorove[ti tori ai Miroslavei. Pentru o mai bun\
[i Miroslava f\ceau parte din Plasa Copou. supraveghere `n comun\, Poli]ia Local\
Dup\ reforma teritorial-administrati- Miroslava va monta camere de luat ve-
v\ din 1968, comuna Uricani [i comuna deri la intr\rile `n comun\, la institu]iile
Corne[ti s-au contopit, iar sediul noii de `nv\]\m=nt, la biserici, cimitire, pe
comune a fost mutat la Miroslava. Dez- stadionul din Uricani, precum [i la alte
voltarea comunei Miroslava a determi- obiective importante din satele compo-
nat autorit\]ile s\ `nfiin]eze [i un post de nente. Imaginile vor fi vizionate `n timp
Mili]ie. real la dispeceratul Poli]iei Locale [i se
Dup\ c\derea comunismului, la Mi- va putea interveni `n orice moment dac\
roslava a r\mas o sec]ie a Poli]iei Na]io- va fi cazul. Poli]ia Local\ Miroslava pune
nale. Ulterior, `n februarie 2011, a luat accentul pe prevenirea actelor antiso-
fiin]\ Poli]ia Local\ Miroslava. Ea are ca ciale. De altfel, num\rul de contraven]ii
atribu]ii ordinea public\ [i circula]ia ru- [i infrac]iuni `n comuna Miroslava este
tier\. Aceste atribu]ii, a[a cum am ar\tat aproape nesemnificativ.
la `nceputul capitolului, le `nt=lneam
chiar [i `n urm\ cu aproape un secol.
Prerogativele Poli]iei Locale Miroslava
94 z Institu]iile Institu]iile z 95

~nv\]\m=ntul
Comuna Miroslava are o tradi]ie
aparte `n ceea ce prive[te `nv\]\m=ntul
agricol. Aici func]ioneaz\ cea mai
veche institu]ie de profil din Rom=nia.
{coala de Agricultur\ de la Miroslava a
fost de-a lungul timpului [i este [i ast\zi
un brand al satului [i al comunei. Istoria
Miroslavei are peste 400 de ani. ~n
acela[i timp, istoria {colii de Agricultur\
de la Miroslava este veche de 200 de
ani. Aceast\ pagin\ de istorie nu poate fi
expediat\ `n c=teva r=nduri, motiv pen-
tru care vom insista asupra ei.

~nv\]\m=ntul agronomic:
cronologie
1831 – septembrie, 24: Revista
„Albina rom=neasc\“ public\ un anun]
`n care face cunoscut\ aprobarea Epitro-
piei ~nv\]\turilor Na]ionale de a fi des-
chis `n jude]ul Ia[i, la Miroslava, „Insti-
tutul de Educa]ie de la Miroslava“, la 25
octombrie 1831.
1831 – septembrie: Este tip\rit [i di-
fuzat un prospect bilingv (rom=n\ [i
francez\) `n care sunt prezentate con-
di]iile de studiu de la Miroslava.
1831 – noiembrie, 25: Aceea[i re-
vist\, „Albina rom=neasc\“, informea-
z\ cititorii despre deschiderea cursu-
rilor la Institutul de la Miroslava. Sunt
aminti]i c=]iva dintre elevii `nscri[i,
printre care [i M. Kog\lniceanu, „fiul
ag\i Ilie Kog\lniceanu“.
1832 – iunie, 16: „Albina rom=neas-
c\“ prezint\ `ntr-un reportaj examenul 1833 – septembrie, 15: Teodor urm\tor, 1834, pentru ca ace[tia s\ `[i 1834: T. Stamati pleac\ la Viena
de absolvire a primului an de studii de la Stamati, profesor la Institutul de la Miro- perfec]ioneze limba german\. pentru a studia, conform hot\r=rii
Institutul din Miroslava. La festivitatea slava, al\turi de tinerii A. Velini, Al. 1833 – octombrie: Epitropia ~nv\]\- Epitropiei.
de premiere, la care a participat Mihail Costinescu etc., adreseaz\ o cerere turilor Na]ionale pune o nou\ condi]ie 1838: T. Stamati ob]ine titlul de
Sturdza, ce avea s\ devin\ mai t=rziu Epitropiei ~nv\]\turilor, dorind o „stipen- acord\rii bursei lui T. Stamati, aceea de „doctor `n filozofie“ [i revine `n ]ar\,
domnitor, i s-a decernat premiul I elevu- die“ pentru studii `n str\in\tate. Epitropia a se preg\ti `n domeniul „istoriei natu- unde prime[te postul de profesor de „fi-
lui M. Kog\lniceanu. aprob\ bursele, dar `ncep=nd din anul rale“ (V.A. Urechia). zic\ [i chimie“ la Academia Mih\ilean\.
94 z Institu]iile Institu]iile z 95

~nv\]\m=ntul
Comuna Miroslava are o tradi]ie
aparte `n ceea ce prive[te `nv\]\m=ntul
agricol. Aici func]ioneaz\ cea mai
veche institu]ie de profil din Rom=nia.
{coala de Agricultur\ de la Miroslava a
fost de-a lungul timpului [i este [i ast\zi
un brand al satului [i al comunei. Istoria
Miroslavei are peste 400 de ani. ~n
acela[i timp, istoria {colii de Agricultur\
de la Miroslava este veche de 200 de
ani. Aceast\ pagin\ de istorie nu poate fi
expediat\ `n c=teva r=nduri, motiv pen-
tru care vom insista asupra ei.

~nv\]\m=ntul agronomic:
cronologie
1831 – septembrie, 24: Revista
„Albina rom=neasc\“ public\ un anun]
`n care face cunoscut\ aprobarea Epitro-
piei ~nv\]\turilor Na]ionale de a fi des-
chis `n jude]ul Ia[i, la Miroslava, „Insti-
tutul de Educa]ie de la Miroslava“, la 25
octombrie 1831.
1831 – septembrie: Este tip\rit [i di-
fuzat un prospect bilingv (rom=n\ [i
francez\) `n care sunt prezentate con-
di]iile de studiu de la Miroslava.
1831 – noiembrie, 25: Aceea[i re-
vist\, „Albina rom=neasc\“, informea-
z\ cititorii despre deschiderea cursu-
rilor la Institutul de la Miroslava. Sunt
aminti]i c=]iva dintre elevii `nscri[i,
printre care [i M. Kog\lniceanu, „fiul
ag\i Ilie Kog\lniceanu“.
1832 – iunie, 16: „Albina rom=neas-
c\“ prezint\ `ntr-un reportaj examenul 1833 – septembrie, 15: Teodor urm\tor, 1834, pentru ca ace[tia s\ `[i 1834: T. Stamati pleac\ la Viena
de absolvire a primului an de studii de la Stamati, profesor la Institutul de la Miro- perfec]ioneze limba german\. pentru a studia, conform hot\r=rii
Institutul din Miroslava. La festivitatea slava, al\turi de tinerii A. Velini, Al. 1833 – octombrie: Epitropia ~nv\]\- Epitropiei.
de premiere, la care a participat Mihail Costinescu etc., adreseaz\ o cerere turilor Na]ionale pune o nou\ condi]ie 1838: T. Stamati ob]ine titlul de
Sturdza, ce avea s\ devin\ mai t=rziu Epitropiei ~nv\]\turilor, dorind o „stipen- acord\rii bursei lui T. Stamati, aceea de „doctor `n filozofie“ [i revine `n ]ar\,
domnitor, i s-a decernat premiul I elevu- die“ pentru studii `n str\in\tate. Epitropia a se preg\ti `n domeniul „istoriei natu- unde prime[te postul de profesor de „fi-
lui M. Kog\lniceanu. aprob\ bursele, dar `ncep=nd din anul rale“ (V.A. Urechia). zic\ [i chimie“ la Academia Mih\ilean\.
96 z Institu]iile

1840 – aprilie-o octombrie: M. profesori [i-au f\cut datoria [i au f\cut-o


Kog\lniceanu public\ lucrarea „Despre cu focul acela sacru de devotament ce-l
clim\ [i despre `nr=urirea sa `n lucrarea urm\rise“.
p\m=ntului“. 1869 – iulie, 5-88: Ion Ionescu de la
1841: T. Stamati public\ Manualul Brad este profesor examinator la agro-
de istorie natural\. Con]inutul s\u este tehnic\ la {coala Agricol\ de la Galata
foarte asemn\tor cu cel din caietul-ma- Miroslavei.
nual „Nations d’historie naturelle avec 1869 – august, 3: Se public\ rezo-
la vision moldave“, p\strat la Arhiva lu]ia prim-ministrului D. Ghica la rapor-
Kog\lniceanu. Clasificarea plantelor pe tul nr. 46, `n care se face urm\toarea
care a folosit-o `n manual corespunde precizare cu privire la [coala de la
cu cea actual\ dat\ de fitotehnie, iar cla- Galata Miroslavei: „mul]umirea minis-
sificarea animalelor corespunde clasifi- trului pentru silin]a ce pun at=t al]ii `n
c\rii actuale folosit\ `n zootehnie. exploata]iunea fermei (...) ce servea de
1843-11846: Dimitrie Sturzdza, fost model cultivatorilor ]\rii, c=t [i `nv\]\-
elev al Institutului de la Miroslava (care a m=ntului pentru preg\tirea elevilor de a
fost trimis `n str\in\tate pentru a studia fi folositori agriculturii practice“.
printre altele agricultura), a scris primele 1870 – august, 13: Comisia format\
manuale rom=ne[ti despre cre[terea [i din P.S. Aurelian, A. Negru]i [i C. Cerchez
exploatarea calului, `n vederea folosirii constat\, printre altele, c\ „lec]iile de
acestuia la arma cavaleriei. zootehnie au fost predate foarte bine“,
1865 – ianuarie, 16: Se deschide iar „r\spunsurile elevilor au fost pe
Stabilimentul Sericicol „M. Vitlimescu“ deplin mul]umitoare“.
la Galata Miroslavei. Scopul s\u era de 1895 – martie: Se deschide {coala de
a preg\ti lucr\ri `n cre[terea sistematic\ Sericicultur\ „Vitlimescu-Mironeanu“ la
a viermilor de m\tase. Galata Miroslavei, relu=ndu-se activi-
1867 – iulie: ~n cadrul Expozi]iei tatea vechiului stabiliment sericicol.
Universale de la Paris, se confer\ o me- 1900 – august: ~n cadrul Expozi]iei
dalie de bronz Stabilimentului Sericicol Universale de la Paris, se acord\ meda-
de la Galata Miroslavei pentru fire de lia de bronz {colii Sericicole de la
m\tase. Galata Miroslavei pentru produsele seri-
1867 – septembrie, 15: Se `nfiin]eaz\ cicole prelucrate.
{coala de Agricultur\ de la Galata 1919, septembrie, 2: Se `nfiin]eaz\
Miroslavei, prin decretul nr. 1272 din {coala de Agricultur\ de la Miroslava,
30.08.1867. Aceast\ [coal\ era dotat\ stabilindu-[i sediul `n fostul local al
cu o ferm\ de „300 pogoane p\m=nt pe Institutului de Educa]ie.
mo[ia Miroslavei“. A fost prima [coal\ 1933: Juriul din cadrul Expozi]iei
medie de stat din Moldova [i a doua Agricole a Rom=niei confer\ „Medalia
(dup\ Pantelimon) din ]ar\. de aur“ {colii Agricole de la Miroslava,
1868 – iulie, 16: Monitorul Oficial pentru pomi [i vi]e altoite. Cu acela[i
nr. 244 public\ raportul general de in- prilej, se acord\ [i alte medalii de argint
spec]ie a {colii de Agricultur\ de la [i bronz pentru cre[terea animalelor.
Galata Miroslavei, alc\tuit de Ion 1930: Juriul expozi]iei organizate de
Ionescu de la Brad, care arat\ c\ „at=t Ministerul Agriculturii confer\ „Medalia
r\spunsurile elevilor, c=t [i lucr\rile lor de aur“ {colii de Agricultur\ de la
practice m-au `ncredin]at c\ to]i domnii Miroslava pentru oile ]ig\i crescute aici.
Institu]iile z 97

1937 – februarie, 1: Se deschide Familiile care [i-au trimis copiii la studii


{coala Superioar\ }\r\neasc\, sub aici aveau o baz\ agrar\ [i erau intere-
`ndrumarea lui Dimitrie Gusti. sate `n a-[i `nsu[i `n acest fel tehnicile
1934-11940: {coala de Agricultur\ de agricole avansate.
la Miroslava se poate m=ndri cu o ferm\ Institutul de Educa]ie de la Miroslava
model, cu numeroase sectoare de pro- a fost str=ns legat de revista „Albina
duc]ie, `n care se aplic\ cea mai rom=neasc\“ a lui Gheorghe Asachi. ~n
avansat\ tehnic\ agronomic\ a vremii. paginile revistei se reg\sesc adesea arti-
1948 – august, 3: Se `nfiin]eaz\ {coa- cole legate de cre[terea produc]iei agri-
la Profesional\ Agricol\, ca urmare a cole pe baza st\p=nirii unor tehnici
Reformei ~nv\]\m=ntului. Aceast\ [coal\ avansate. Orientarea c\tre agricultur\ a
a trecut r=nd pe r=nd prin transform\ri revistei „Albina rom=neasc\“ era fireas-
variate, p=n\ la desfiin]area sa `n 1974. c\, dac\ ]inem seama de contextele
1974 – septembrie, 1: S-a `nfiin]at social-istoric [i economic ale }\rilor
Liceul Agroindustrial Miroslava, care a Rom=ne de atunci.
preluat [i continuat tradi]ia de un secol Gh. Asachi a devenit „epitrop al
[i jum\tate de `nv\]\m=nt agricol la `nv\]\turilor publice“ [i din aceast\
Miroslava. func]ie s-a str\duit s\ introduc\ studiul
Dup\ 1989, Liceul de la Miroslava a [tiin]elor `n `nv\]\m=nt.
devenit Grupul {colar Agricol „Mihail La 24 septembrie 1831, revista
Kogalniceanu“. „Albina rom=neasc\“ anun]a deschide-

~nv\]\m=ntul agricol
la `nceputurile sale
Institutul de Educa]ie de la Miroslava
este str=ns legat de de via]a [i activitatea
c\rturarului [i omului politic Mihail
Kog\lniceanu. Institutul a fost deschis `n
toamna lui 1831 de c\tre trei profesori
francezi: Victor Lincourt, Andre Che-
fueux [i Joseph Bagard.
Meritul acestui a[ez\m=nt educa]io- rea l=ng\ Ia[i, la Miroslava, a unui „pen-
nal rom=nesc const\ `n faptul c\ aici sion de educa]ie pentru tinerii nobili“.
s-au format remarcabile personalit\]i ale Nevoia cre\rii acestei [coli rezulta din
poporului rom=n. De asemenea, are un faptul c\ `n a[ez\mintele educa]ionale
rol incontestabil `n r\sp=ndirea `n Mol- existente absolven]ii nu reu[eau s\
dova a ceea ce se numea la vremea res- ajung\ la un nivel care s\ le garanteze
pectiv\ „spiritul epocii“. Institutul a fiin- succesul la `nv\]\m=ntul superior [i la
]at `n cl\dirile aflate `n proprietatea lui cultura european\. Printre primii elevi
Vasile Beldiman. Are meritul de a fi `nscri[i la noua [coal\ se num\rau fiii lui
printre primele a[ez\minte [colare de Mihail Sturdza – Dimitrie [i Grigore.
nivel mediu `n care s-au predat no]iuni Taxa anual\ era de 2.000 de galbeni, cu
de agricultur\ ra]ional\ [i [i-a men]inut mult peste sumele cerute de alte insti-
specificul timp de un secol [i jum\tate. tu]ii de `nv\]\m=nt de la acea vreme.
98 z Institu]iile

M. Sturdza, cu ajutorul lui Gh. ~nv\]\m=ntul agricol


Asachi, a contribuit la alegerea celor mai
buni dasc\li din acea vreme din Moldova. `n secolul XX: {coala
De asemenea, s-a implicat personal `n Inferioar\ de Agricultur\
urm\rirea progreselor elevilor, de aceea
Transform\rile din via]a politic\,
`n 1832 ia parte activ\ la examenul de
social\ [i economic\ de la `nceputul se-
absolvire de la {coala de la Miroslava.
colului XX [i-au pus amprenta [i asupra
Nivelului de preg\tire al elevilor de aici
`nv\]\m=ntului agricol de la Miroslava.
era la nivelul [colilor din str\in\tate.
Dup\ Primul R\zboi Mondial, s-a
Printre dasc\lii ce predau aici se nu-
pus problema copiilor r\ma[i orfani. De
m\r\ Teodor Stamati, care primise `ns\r-
aceea, la 5 mai 1917 a luat fiin]\ Socie-
cinarea de a preda limba rom=neasc\ la
tatea „Ocrotirea orfanilor de r\zboi“,
Institutul de educa]ie, `n anul 1831. De
sub patronajul Olg\i Sturdza, cu scopul
asemenea, se presupune c\ tot el a pre-
de a asigura orfanilor un ad\post, cre[-
dat [i istoria natural\ aici, obiect de
terea [i `ngrijirea necesare [i de a le oferi
studiu deosebit de important.
o educa]ie. ~n prim\vara lui 1918, se
Dintre absolven]ii Institutului de la
na[te Orfelinatul „Principesa M. Olga
Miroslava, printre cei mai cunoscu]i sunt
Sturdza“, la Miroslava, care beneficia [i
Dimitrie Sturdza [i Mihail Kog\lniceanu.
de o [coal\ primar\ pentru b\ie]i.
~n cele ce urmeaz\ vom prezenta c=teva
Un an mai t=rziu, [coala cap\t\ ca-
date din vie]ile acestora.
racter agricol, sub conducerea ingineru-
Dimitrie Sturdza a fost cel mai mare
lui Radu N. Dumitrescu. Era o [coal\
dintre fiii domnitorului Mihail Sturdza [i a
particular\, iar `n martie 1922 Ministerul
urmat o carier\ militar\. Tat\l s\u a stabilit
Agriculturii recunoa[te acestei institu]ii
pentru el s\ studieze dreptul, economia
gradul de [coal\ Inferioar\ cu drept de
politic\ [i agricultura. Preg\tirea de care a
beneficiat l-a ajutat s\ devin\ unul dintre
cei mai buni speciali[ti `n cre[terea calu-
lui. Dimitrie Sturdza a scris dou\ manuale:
unul destinat speciali[tilor `n echita]ie,
cel\lalt – solda]ilor cavaleri[ti. De aseme-
nea, `n 1845 el a deschis `n caz\rmile din
Ia[i [i Gala]i [coli pentru solda]ii ne[tiutori
de carte [i a organizat biblioteci `n fiecare
cazarm\.
Mihail Kog\lniceanu, fost elev al In-
stitutului, a fost personalitatea politic\
ce a dominat secolul al XIX-lea. De[i a
fost atras `n tinere]e de agronomie, cari-
er\ spre care l-a `ndreptat [i familia sa,
evenimentele ulterioare ale vie]ii sale
l-au `ndep\rtat `ns\ de acest domeniu.
M\rturisea la un moment dat c\ „ceea
ce [tiam mai mult am `nv\]at nu `n
Germania, ci `n Moldova“, cu alte cu-
vinte `n perioada petrecut\ la Institut.
Institu]iile z 99

publicitate. Se urm\rea ca, la finalul Procesul de `nv\]\m=nt se desf\[ura


studiilor, elevii de aici s\ poat\ munci `n dup\ manuale didactice asem\n\toare
agricultur\. Elevii `nscri[i la aceast\ cu cele ale [colii de agricultur\ de gra-
[coal\ aveau v=rsta cuprins\ `ntre 13 [i dul I din perioada respectiv\. Directorul
16 ani [i erau absolven]i a cel pu]in 4
clase primare. Se d\dea examen de
admitere la disciplinele: aritmetic\ [i Cursurile din anul 1901
geometrie, istoria ]\rii, citire, scriere, ale unui elev de la {coala
exerci]ii gramaticale. Agricol\ din Miroslava
100 z Institu]iile

[colii, Constantin V. Orescu, `mpreun\ z Medalia de aur la expozi]ia Minis-


cu al]i profesori au lucrat la `ntocmirea terului Agriculturii, `n 1930, pentru
programelor [colare care au fost apoi cre[terea oilor ]ig\i.
aprobate de Ministerul Agriculturii. Du-
rata studiilor la aceast\ [coal\ era de 3 Dup\ finalizarea studiilor teoretice,
ani, la care se ad\uga [i un an prepara- absolven]ii efectuau un an de practic\ `n
tor, c=nd elevii trebuiau s\ lucreze la fermele din ]ar\, unde erau obliga]i s\
ferma [colii pentru a se obi[nui cu munca `ndeplineasc\ orice sarcini. Absolventul
[i cu via]a la c=mp. era obligat s\ trimit\ Institutului de la
Pe l=ng\ disciplinele de cultur\ ge- Miroslava, lunar, o situa]ie cu lucr\rile
neral\ se predau [i discipline de specia- pe care le-a efectuat, cu notele primite [i
litate specifice meseriei de agricultor. cu informa]ii despre conduita general\,
Pentru consolidarea deprinderilor prac- despre absen]e [i despre plata ce i se
tice, elevii participau la executarea lu- cuvenea.
cr\rilor agricole. Pentru a-i stimula pe Din 1930, elevii nu au mai fost pu[i
elevii cu rezultate deosebite, directorul la muncile c=mpului la fel de mult ca
a `nfiin]at o „Carte de aur“ `n care erau mai `nainte, insist=ndu-se pe latura teo-
men]iona]i elevii buni la activit\]ile retic\ a preg\tirii, motiv pentru care ve-
practice, cu rezultate bune la `nv\]\tur\ niturile fermei din cadrul [colii au sc\-
[i cu bun\ purtare. Comparativ, elevii cu zut. ~n 1934, societatea „Ocrotirea orfa-
rezultate slabe erau trecu]i `n „Cartea nilor de r\zboi“ a fost desfiin]at\, dar
neagr\“. Lista celor din „Cartea de aur“ {coala Agricol\ [i-a continuat activita-
[i din „Cartea neagr\“ era citit\ `n fieca- tea. ~n acela[i an s-a `mbog\]it baza ma-
re duminic\ de c\tre directorul [colii. terial\ a [colii, prin aducerea la Miro-
R\splata elevilor buni se f\cea nu doar slava a unei p\r]i din inventarul {colii
cu laude, ci chiar cu sume de bani, `n de Agricultur\ de la Cocioc-Ilfov. Cre[te
func]ie de aportul realizat de ace[tia la durata studiilor la 4 ani [i se renun]\ la
gospod\rirea [i rentabilizarea terenurilor
anul preg\titor.
[colii. Sumele de bani se depuneau la
~n 1935 a avut loc expozi]ia „Luna
CEC pe carnete individuale. Absolven]ii
Ia[iului“, iar [coala de la Miroslava a
intrau `n posesia acestor carnete abia
participat cu produse, ob]in=nd nume-
dup\ absolvirea serviciului militar, banii
roase premii. {coala `ncepuse s\ func-
fiind un pre]ios dar la `nceput de carier\.
]ioneze dup\ principiul autofinan]\rii,
Rezultatele muncii elevilor au fost de
cadrele didactice [i personalul de ser-
multe ori r\spl\tite [i cu premii la diferi-
viciu fiind pl\ti]i din veniturile ob]inu-
te expozi]ii:
te din valorificarea produselor de la
ferma [colii.
z Medalia de aur la Expozi]ia agri-
col\ de industrie casnic\ a Moldovei, `n
1923, pentru arbori [i vi]e altoite; {coala Superioar\
z Medalia de argint la expozi]ia }\r\neasc\
Ministerului Agriculturii `n 1923, pentru
cre[terea cornutelor moldovene[ti; ~n 1937, Funda]ia Cultural\ a C\mi-
z Medalia de argint la expozi]ia nelor Culturale `nfiin]eaz\ la Miroslava o
Ministerului Agriculturii de la Ia[i, pen- [coal\ superioar\ ]\r\neasc\, ce va func-
tru cre[terea vacilor de lapte; ]iona `n paralel cu [coala de agricultur\.
Institu]iile z 101

Cursan]i ai acestei [coli erau ]\ranii din la Miroslava r\m=ne un etalon `n dome-
Moldova, cu v=rsta `ntre 18 [i 24 de ani, niul preg\tirii speciali[tilor pentru agri-
cu cel pu]in patru clase absolvite. Timp cultur\ [i duce mai departe, an de an,
de o lun\, ace[tia urmau cursurile teo- tradi]ia primei [coli de agricultur\ din
retice [i practice ale [colii ]\r\ne[ti. Rom=nia.
{coala de Agricultur\ de la Miroslava
le-a pus la dispozi]ie cazarea, cantina,
Alte institu]ii
s\lile de clas\, ferma didactic\, profeso-
rii [i personalul tehnic. Director al {co- de `nv\]\m=nt din Miroslava
lii Superioare }\r\ne[ti a fost inginerul ~n comun\ func]ioneaz\ 12 unit\]i
Alexandru Oancea, director [i al C\mi- [colare [i 10 gr\dini]e. Acestea apar]in de
nului cultural din Miroslava. La finalul 3 unit\]i [colare cu personalitate juridi-
studiilor, cursan]ii sus]ineau un examen c\: {coala „Colonel Constantin Langa“
teoretic [i practic. Erau r\spl\ti]i, `n Miroslava, {coala „Dimitrie Anghel“ din
func]ie de rezultate, cu semin]e din so- Corne[ti [i {coala cu clasele I-VIII „Miron
iuri superioare, pomi [i vi]e altoite, ou\ Barnovschi“ din Uricani. ~n aceste uni-
de ras\, instrumente agricole, substan]e t\]i `[i desf\[oar\ activitatea peste 1.000
fungicide, c\r]i despre agricultur\ etc. de [colari [i pre[colari, 15 educatori, 24
Din cauza celui de-al Doilea R\zboi de `nv\]\tori [i 34 de profesori.
Mondial, se evacueaz\ [coala la Curtea ~n satul Valea Ad=nc\, `ntruc=t num\-
de Arge[, iar `n 1945 [coala `[i reia rul popula]iei a crescut, Consiliul Local
activitatea, dar `n condi]ii foarte dificile. Miroslava dore[te s\ achizi]ioneze un
~n perioada regimului comunist, teren pentru a putea construi o nou\
[coala de la Miroslava a trecut [i prin [coal\ [i o gr\dini]\. {i `n satul Horpaz se
momente delicate. La un moment dat, dore[te reconstruc]ia [colii [i gr\dini]ei,
aici au f\cut cursuri [i cei care urmau s\
devin\ contabili la C.A.P.-uri. Ulterior,
tradi]ia [colii de la Miroslava [i necesi-
tatea de a forma speciali[ti pentru agri-
cultur\ au determinat conducerea regi-
mului din acele vremuri s\ acorde o a-
ten]ie special\ acestei institu]ii care, prin
calitatea corpului profesoral, a reu[it s\
devin\ un a[ez\m=nt de elit\ `n dome-
niul agricol.
Dup\ Revolu]ie, institu]ia s-a trans-
format `n Grupul {colar Agricol „Mihail
Kog\lniceanu“. ~n ciuda greut\]ilor de
ordin economic [i a sc\derii num\rului
de elevi [colariza]i, {coala Agricol\ de

Dumitru Bunea,
Livi Ionescu [i Sorin Laz\r,
profesori la Grupul
{colar Agricol Miroslava
102 z Institu]iile

`n timp ce la Valea Ursului se va depune ~n satul G\ureni se vor realiza dou\


un proiect pentru finan]area unei con- proiecte, `n vederea construirii cl\dirilor
struc]ii noi pentru o [coal\ [i o gr\dini]\. pentru o [coal\ [i o gr\dini]\.
{coala coordonatoare „Miron Bar- {coala coordonatoare „Dimitrie
novschi“ din Uricani are un corp nou Anghel“ din Corne[ti beneficiaz\ de o
realizat `n urma cu c=]iva ani. {coala are cl\dire nou\.
`n subordine urm\toarele sate: ~n Proselnici, conducerea prim\riei
z Vorove[ti – `n acest moment nu consider\ necesar\ reconstruc]ia [colii
exist\ unitate [colar\ [i nici gr\dini]\. Se [i a gr\dini]ei.
dore[te realizarea unui proiect pentru La Danca[, [coala a beneficiat `n
realizarea celor dou\ construc]ii. anul 2004 de refacerea total\ a imobilu-
z Br\tuleni – pentru acest sat se vor rea- lui, iar la Ciurbe[ti se dore[te realizarea
liza proiecte `n vederea reconstruc]iei [colii. unei noi [coli [i a unei gr\dini]e.

Biblioteca
Biblioteca din Miroslava se afl\ `n ~n 1990 se re`nfiin]eaz\ postul de
sediul fostei prim\rii din satul Balciu. Ea bibliotecar cu norm\ `ntreag\, bibliote-
a fost `nfiin]at\ `n 1938 ca „Biblioteca car fiind Otilia Porumboiu. Din anul
C\minului Cultural Miroslava“. ~n anul 2000, biblioteca se mut\ `n sediul fostei
1955 este fondat\ Biblioteca Comunal\ prim\rii, unde func]ioneaz\ [i ast\zi.
Miroslava, av=nd la acea vreme un fond ~ntre timp, colec]iile bibliotecii au cres-
de c=teva sute de volume. cut cu peste 4.000 de volume.
P=n\ `n 1969, fondul de carte Colec]iile bibliotecii, de tip enciclo-
cre[te la 3.000 de volume, biblioteca pedic, con]in 11.226 documente, 11.210
se mut\ `n sediul Consiliului Popular c\r]i [i 16 documente audio-video.
Miroslava [i este angajat bibliotecar Biblioteca beneficiaz\ de conexiune
Ioan At\n\soaiei. Internet. ~n fiecare an, se aloc\ fonduri
~n 1975, biblioteca se mut\ la c\mi- pentru achizi]ia de c\r]i. Pe de alt\
nul cultural Uricani, prin grija doamnei parte, [i biblioteca Grupului {colar de la
Eugenia Ioni]\, iar fondul de carte cre[te Miroslava are un fond impresionant de
la 6.000 de volume. carte: 20.000 de volume.

Pe pagina urm\toare:
revista „Gazeta s\teanului“,
septembrie 1903
Institu]iile z 103

Presa scris\ Este de re]inut faptul c\ o serie de


cursuri [i tratate despre agricultur\, des-
tinate ]\ranilor [tiutori de carte, apar
~n anul 1646 este publicat\ `n tipo-
grafia de la m\n\stirea „Sfin]ii Trei `nc\ de la `nceputul secolului al XIX-lea.
Ierarhi“ prima carte de legi `n limba ~n anul 1832 apare la Bucure[ti „Cursul
rom=n\, intitulat\ Carte rom=neasc\ de Elementar de Agricultur\ [i Economie
`nv\]\tur\ de la pravilele `mp\r\te[ti [i Rural\“, ulterior retip\rit `n anul 1850.
de la alte giude]e. Pentru [tiutorii de carte, lucrarea aducea
104 z Institu]iile

o serie de recomand\ri importante. ~n Doi ani mai t=rziu, „Glasul p\m=ntu-


partea a III-a, capitolul I, `n paginile lui“ reu[ea s\ aib\ un num\r crescut de
503-512 se putea citi despre cum tre- pagini – de la 28 la 70 – [i un cuprins
buie s\ arate casa, grajdul, cote]ele de mult mai bogat. Pe de alt\ parte, num\-
p\s\ri sau loca[urile pentru p\strarea rul sporit de pagini a f\cut s\ creasc\ [i
recoltelor. vigilen]a activi[tilor P.C.R., precum [i
Trei decenii mai t=rziu, `n 1883, presiunile de a aborda `n paginile revis-
tei subiecte agreate de regimul comu-
apare `n mediul rural din Rom=nia
nist. ~n acest context, men]ion\m din nr.
primul periodic distribuit regulat pe
6/1983 lucrarea intitulat\ „Unele con-
baz\ de abonament: „Gazeta S\teanu-
tribu]ii la realizarea educa]iei materia-
lui“. Publica]ia, care a ap\rut timp de
list-[tiin]ifice a elevilor `n Cercul de
c=teva decenii, era editat\ lunar. Red\m ateism [tiin]ific [i sociologie religioas\“.
c=teva titluri din cuprinsul „Gazetei Dincolo de aspectul politic [i ideea
sateanului“ nr. 408 din februarie 1903: transparent\ de a combate religia, lu-
crarea publicat\ `n „Glasul P\m=ntului“
z Starea sem\n\turilor scoate `n eviden]\ – poate spre sup\ra-
z Comerciul cu cereale pe anul 1902 rea activi[tilor de partid – c\ `n cele 22
z Electricitatea `n agricultur\ de localit\]i `n care elevii Liceului
Miroslava au completat chestionare,
~n perioada comunist\, la Miroslava 61.474 persoane au declarat c\ sunt de
nu a existat o gazet\ local\. Erau vre- religie cre[tin-ortodox\, iar 10% au re-
muri c=nd doar „Sc=nteia“ era citit\ la cunoscut c\ particip\ frecvent la sluj-
[edin]e ori se distribuia celor interesa]i. bele religioase. A[adar, de[i se dorea ca
Abia `n anii ’80 colectivul de profesori
de la Liceul Miroslava, dedicat acestei
prestigioase institu]ii de `nv\]\m=nt din
Rom=nia, a reu[it s\ scoat\ timp de
mul]i ani, nu f\r\ piedici [i ingerin]e ale
politicului, o revist\ intitulat\ „Glasul
P\m=ntului“. Din colectivul de redac]ie
din anul 1981 f\ceau parte: Nicolae
Cerchez, George Popi]\, Emilia Chilu,
Dumitru Bunea, Maria Chivu. De ase-
menea, cinci elevi fuseser\ coopta]i la
editarea publica]iei. Din cuprinsul nr. 3
/1981 spicuim:

z 150 de ani de `nv\]\m=nt agro-


nomic mediu la Miroslava
z Activitatea `n cercurile [tiin]ifice
ale elevilor
z Locuri de munc\ oferite de agri-
cultura din jude]ul Ia[i
Institu]iile z 105

prin astfel de „materiale de cercetare“ s\ Gazeta avea [i o rubric\ de [tiri des-


se `ndep\rteze tinerii de biseric\, efectul pre urbanism, ordinea [i lini[tea publi-
era cu siguran]\ invers. c\, s\n\tate [i starea civil\.
Revista „Glasul Pam=ntului“ a ap\rut
[i dup\ Revolu]ia din decembrie 1989. La Miroslava, inten]ia de a avea o ga-
Nemaiexist=nd amestecul politicului `n zet\ a comunei s-a concretizat abia `n
con]inutul publica]iei, „Glasul p\m=ntu- anul 2008. Atunci a ap\rut, la ini]iativa
lui“ aborda teme diverse [i interesante. primarului Dan Ni]\, gazeta „Mesagerul“.
~ncerc\ri de a scoate o gazet\ a co- Tirajul acesteia lua `n calcul num\rul de
munei – pentru c\ revista „Glasul P\- gospod\rii, astfel `nc=t gazeta s\ ajung\
m=ntului“ avea un tiraj limitat [i nu `n toate casele comunei. Publica]ia are
aborda neap\rat [i teme de interes local 16 pagini [i apare lunar. Editorul publi-
– au existat de-a lungul timpului, `ns\ ca]iei este publicistul Florin Antohi. Din
lipsa fondurilor [i a unui colectiv dedi- cuprinsul num\rului din februarie 2013
cat acestui proiect au sortit e[ecului spicuim:
ini]iativele.
~n satul Uricani
s-a tip\rit `n 2009
gazeta „Fiii satului
Uricani“. Apari]ia
era neregulat\. Edi-
torul acesteia este
domnul Mihai
Constantinescu, ce-
t\]ean de onoare al
comunei Miroslava
[i autor al monogra-
fiilor despre satul
Uricani. Din cuprin-
sul primului num\r,
din martie 2009, re-
d\m c=teva titluri:

z Dialog cu dl
Dan Ni]\, primarul
comunei Miroslava
z Ce a f\cut A-
socia]ia „Fiii satului
Uricani“ `n anul
2008

Dreapta: ziarul
„Mesagerul“,
num\rul
din mai 2013
106 z Institu]iile

z Primarul Dan
Ni]\: Spitalul Regio-
nal de Urgen]e se va
face la Valea Ursului
z Centrul de zi
de la Corne[ti [i-a
deschis por]ile
z Criterii de eligi-
bilitate pentru conce-
sionarea unui loc de
cas\ de la Prim\rie

~n numerele ur-
m\toare, „Mesagerul“
public\ lista str\zi-
lor ce urmeaz\ s\
fie asfaltate `n `n-
treaga comun\, re-
d\ discu]iile din [e-
din]ele Consiliului
Local pe diferite te-
me [i informeaz\ ci-
titorii `n leg\tur\ cu
alte subiecte de
interes local.

S\n\tatea
To]i locuitorii comunei Miroslava
au asigurare de s\n\tate. Exist\ cabi-
nete medicale moderne, iar `n satul
Valea Ursului se preconizeaz\ con-
struirea noului spital de urgen]\.
Institu]iile z 107

Sportul
Miroslava are o sal\ de sport moder- dintre cele mai reu[ite stadioane comu-
n\, realizat\ de Ministerul Dezvolt\rii nale ale jude]ului Ia[i. Baza sportiv\ este
Regionale [i Administra]iei Publice dotat\ cu vestiare pentru gazde, oaspe]i
(MDRT). Aici se organizeaz\ meciuri de [i arbitri, cu du[uri, toalet\, b\nci de re-
handbal [i baschet. zerv\ [i tribun\. Aici joac\ echipa de fot-
Miroslava are [i un stadion la Uricani. bal a Miroslavei, {tiin]a, care `n sezonul
Stadionul „{tiin]a“ este considerat unul 2012-2013 a activat `n Liga a III-a.
108 z Economia

VI. Economia
Timp de secole, agricultura, viticul- recuno[tea `n interviul pentru aceast\
tura [i cre[terea animalelor au reprezen- monografie {tefan Bulg\rescu, fost [ef
tat ocupa]ia locuitorilor din satele co- de C.A.P., oamenii plecau la ora[ pentru
munei Miroslava. Lucrurile nu s-au a-[i c=[tiga mai u[or existen]a.
schimbat foarte mult nici `n perioada Pe de alt\ parte, reprezentan]ii Parti-
comunist\, c=nd accentul a fost pus tot dului Comunist Rom=n f\ceau referire `n
pe agricultur\. Practic, la `nceputul ani- documentele vremii la „necesitatea de a
lor ’80 ai secolului XX, terenurile agri- fi men]inut `n continuare la Miroslava
cole ocupau la Miroslava 6.813 hectare, accentul pe agricultur\“. ~n procesele
ceea ce reprezenta 81% din suprafa]a verbale de la [edin]ele C.A.P.-urilor se arat\
fondului funciar. Ponderea maxim\ o c\ „realiz\rile cincinalului 1981-1985
de]inea terenul arabil – 4.576 ha (67%), `n direc]iile stabilite de cel de-al II-lea
urmat de p\[uni – 1.250 ha (18,3%), congres al agricultorilor vor face din
f=ne]e naturale – 426 ha, vii – 283 ha, Miroslava o comun\ `nfloritoare, cu per-
livezi – 289 ha. spective de dezvoltare `n viitor“.
Este de men]ionat faptul c\ porum- Dintre toate previziunile P.C.R. s-a
bul cultivat ocupa aproape 2.000 ha, iar adeverit un singur lucru: Miroslava a de-
gr=ul [i secara - pu]in peste 1.000 ha. venit, din punct de vedere economic, o
Culturi mai mici erau cu floarea-soarelui comun\ `nfloritoare. Dar acest lucru s-a
– 250 ha [i sfecl\ de zah\r – 65 ha. `nt=mplat dup\ c\derea comunismului.
Suprafe]e mai importante de vii se aflau Economia Miroslavei nu se mai ba-
la Uricani – ast\zi, procentajul de vii re- zeaz\ ast\zi pe sectorul agricol. De alt-
prezint\ cam 10% din totalul suprafe- fel, o mare parte dintre terenurile ce for-
]elor cu vi]\-de-vie din perioada men- mau fostele C.A.P.-uri [i I.A.S.-ul Miroslava
]ionat\, iar livezi de meri, pruni [i cire[i au fost retrocedate, iar pe ele au fost
`nt=lnim la Corne[ti, Miroslava, Valea construite mii de locuin]e. Dup\ Revo-
Ad=nc\ [i Vorove[ti. lu]ia din decembrie 1989 a avut loc o
Sectorul zootehnic era dezvoltat la migrare invers\ fa]\ de perioada comu-
Miroslava, unde, `n anul 1980, se cre[- nist\. Mul]i locuitori ai municipiului Ia[i
teau la I.A.S. 2.138 de vaci rasa Holstein. [i-au cump\rat terenuri la Miroslava [i
Cea mai important\ unitate econom- [i-au construit locuin]e. ~n satul Valea
ic\, nu doar pentru comuna Miroslava, Ad=nc\, num\rul gospod\riilor a cres-
ci [i pentru economia agricol\ a jude]u- cut `n 20 de ani de la 82 la 1.350.
lui Ia[i, era pe atunci I.A.S. „Avicola“ Pe de alt\ parte, comuna Miroslava,
Uricani, cu peste 500.000 de p\s\ri. datorit\ pozi]ion\rii extrem de favora-
Pentru piscicultur\ erau folosite 161 ha bile l=ng\ municipiul Ia[i, pe drumul
luciu de ap\ la Corne[ti, Ciurbe[ti [i european E85, a infrastructurii dezvol-
Ez\reni. tate, a capacit\]ii manageriale a primari-
Lucrurile nu mergeau `ns\ ca pe roa- lor [i a `n]elegerii mecanismeleor eco-
te `n agricultur\. Cifrele privind migra]ia nomiei de pia]\, s-a dezvoltat remarca-
for]ei de munc\ de la sat la ora[ relev\ bil mai ales `n ultimul deceniu.
nemul]umirea ]\ranilor fa]\ de c=[tiguri- ~n comuna Miroslava sunt `nregis-
le [i munca prestat\. De altfel, a[a cum trate peste 400 de firme. Faptul c\ cele
Economia z 109

mai mari companii din jude] se afl\ pe Antibiotice era `n apropierea comunei.
terioriul Miroslavei spune multe despre Acum, de-a lungul drumului european
capacitatea Prim\riei Miroslava de a E85 sunt amplasate firme cunoscute [i la
atrage investitori strategici. ~n timpul nivel mondial, reprezentan]e auto etc.
regimului comunist, doar Fabrica de

Delphi Diesel Systems Rom=nia


Fabrica deschis\ la Miroslava `n anul livra produse care s\ fie competitive pe
2009 este dedicat\ domeniului diesel [i orice pia]\ din lume. ~mpreun\ am con-
produce componente pentru sisteme de struit aceast\ fabric\ de 35.000 de metri
injec]ie diesel de `nalt\ precizie, `n prin- p\tra]i. ~n c=]iva ani am investit peste
cipal modele de pompe [i injectoare 200 milioane de euro `n echipamente.
pentru sistemele common rail pentru Avem peste 2.000 de angaja]i, iar cu
clien]i din `ntreaga lume. baza noastr\ de furnizori, direc]i [i indi-
~n luna iunie 2013, fabrica a fost vizi- rec]i, sus]inem alte 1.200 de locuri de
tat\ de oficiali americani. John Hutson, munc\ `n Rom=nia. Sunt foarte m=ndru
directorul general al Delphi Diesel Sys- s\ v\ spun c\ `n acest moment, `n toat\
tems Rom=nia, men]iona buna colabo- lumea, sunt peste trei milioane de auto-
rare pe care o are cu autorit\]ile locale. turisme echipate cu produse f\cute la
„Lucr=nd cu partenerii no[tri locali, fabrica de la Miroslava“, a afirmat John
am demonstrat c\ putem dezvolta [i Hutson.
110 z Economia

Viarom Construct S.A. S.C. CASREP S.R.L.


Viarom este o societate rom=neasc\ Este o companie privat\, `nfiin]at\ `n
de construc]ii cu capital integral privat, anul 1992, care are ca obiecte de acti-
parte a grupului francez EUROVIA, spe- vitate:
cializat\ `n construc]ii, infrastructur\ de z instala]iile termice, electrice, sa-
transport [i construc]ii edilitare. nitare, de gaze, hidraulice, de ventila]ie-
condi]ionate, tehnologice;
EUROVIA SA Fran]a este una dintre cele
z construc]iile civile, speciale indus-
patru companii ale grupului VINCI,
triale [i agroindustriale;
prezent\ `n 16 ]\ri, cu peste 300 de fil-
z amenaj\ri, asisten]\ tehnic\,
iale [i o cifr\ de afaceri estimat\ `n 2009 asan\ri;
la peste 8,2 miliarde de euro. z confec]ii [i construc]ii metalice;
z sistematiz\ri, dren\ri, desec\ri;
z evalu\ri, estim\ri, expertize;
z repara]ii, consolid\ri;
z proiectare.

Indecasa
Este o firm\ specializat\ `n produc]ia
de t=mpl\rie din lemn stratificat [i de
mobilier destinat personaliz\rii investi-
]iilor `n domeniul HORECA.
National Paints
Fabrica de mobil\ este amplasat\ `n
Sayegh Group a fost `nfiin]at `n anul satul Balciu, comuna Miroslava.
1932 [i cuprinde 32 de companii. Na- Din gama de produse enumer\m:
tional Paints Factory Co., compania-mam\ z u[i din lemn triplu stratificat pentru
a grupului, este considerat\ cea mai exterior, u[i normale din lemn masiv
pentru interior, u[i pentru interior case-
mare companie produc\toare de vopsea
tate cu posibilitatea `ncorpor\rii dispozi-
din Orientul Mijlociu, av=nd o produc-
tivelor electronice de deschidere/`nchi-
]ie anual\ de 320.000 tone. ~n anul dere a u[ilor de intrare `n camere, gea-
2004, compania a achizi]ionat fabrica muri termopan din lemn triplu stratificat,
de vopsele Conex de la Miroslava. sc\ri placate etc.;
z mobilier recep]ie/bar, lambrisare
sal\ bar/restaurant, mobilier de restau-
rant (mese [i scaune din lemn – diverse
modele).

Printre clien]ii companiei se num\r\:


Hotel „Concordia“, Hotel „Diplomat“,
Motel „Bucium“, Hotel „Majestic“, Ho-
tel „Select,“ Pensiunea „La Palia“, Cazi-
noul din cadrul complexului Palas,
Economia z 111

„Livada cu vi[ini“ - Complex Palas, Res- rezervoare, bazine [i elemente din fibr\
taurant „Bol]ile Domne[ti“ – Complex de sticl\.
Palas, Club „Queens“, Pensiunea „La
Strada“, Pensiunea „Plopii f\r\ so]“.

Apopi & Blumen


Este o companie autohton\ cu capital
S.C. VEA MFG 100% privat, ce func]ioneaz\ `n regiunea
jude]ului Ia[i [i a Moldovei din anul
Este o societate comercial\ speciali- 1993. Preocupat\ ini]ial de livrarea de
zat\ `n proiectarea [i produc]ia diferite- echipamente [i accesorii pentru instala]ii
lor sisteme de evacuare a gazelor din de `nc\lzire [i gaze naturale, societatea
domeniul autovehiculelor industriale. s-a dezvoltat ulterior, prin l\rgirea echipei
De asemenea, posed\ o vast\ experien]\ [i a capacit\]ii de produc]ie, trec=nd la
`n execu]ia diferitelor tipuri de con- activit\]i complexe din sfera instala]iilor.
struc]ii metalice, sudate [i prelucr\ri Biroul de proiectare poate acoperi o
mecanice prin a[chiere. mare diversitate de tipuri de lucr\ri:
Gama de produse s-a extins de la sis- z instala]ii pentru construc]ii (sani-
teme complete de evacuare a gazelor tare, climatizare-ventila]ii, `nc\lzire)
p=n\ la elemente de caroserie, mobilier, z sisteme de distribu]ie gaze naturale
ambarca]iuni nautice, recipiente de sto- [i instala]ii de utilizare a gazelor naturale;
care [i depozitare realizate din r\[ini z lucr\ri hidrotehnice (aliment\ri cu
poliesterice armate cu fibr\ de sticl\. ap\ potabil\ [i industrial\, canalizare [i
De-a lungul anilor, compania VEA MFG evacuare a apelor uzate)
z construc]ii civile, drumuri [i poduri;
a fost furnizor pentru companii din
z Studii de Fezabilitate [i Proiecte de
`ntreaga lume.
finan]are `n vederea ob]inerii de fonduri
europene pentru diverse investi]ii.
Compartimentul de produc]ie-con-
struc]ii montaj, avantajat de personalul
autorizat, de experien]a acumulat\ dato-
rit\ gradului ridicat de complexitate a lu-
cr\rilor realizate de-a lungul anilor, des-
f\[oar\ activit\]i de execu]ie, precum:
S.C. GLASVEIA S.R.L z conducte de transport gaze naturale;
z sisteme de distribu]ie gaze naturale;
Compania este specializat\ `n pro- z instala]ii de utilizare a gazelor na-
iectarea [i produc]ia de mobilier, turale;
112 z Economia

z instala]ii sanitare, climatizare-ven- Zeelandia Rom=nia


tila]ii, `nc\lzire, instala]ii electrice [i de
automatizare; Compania este reprezentan]a `n
z lucr\ri hidrotehnice (aliment\ri cu Rom=nia a grupului olandez Zeelandia
ap\ potabil\ [i industrial\, canalizare [i International, `nfiin]at `n anul 1900, care
evacuare a apelor uzate). are peste 25 de reprezentan]e la nivel
interna]ional.
Zeelandia International `[i face sim-
]it\ prezen]a prin furnizarea de ingredi-
ente `n peste 70 de ]\ri. Este unul dintre
liderii pie]ei rom=ne[ti ai producerii de
ingrediente pentru brut\rie, patiserie [i
cofet\rie.
Pe 7 octombrie 2010, Zeelandia Ro-
m=nia a inaugurat la Ia[i, `n comuna Mi-
roslava, cea mai mare fabric\ de acest
tip din ]ar\, `n urma unei investi]ii de 3
milioane de euro. ~n fabric\ lucreaz\
aproximativ 100 de persoane.

S.C. AVI-TOP S.R.L.


Una dintre marile companii rom=-
ne[ti specializate `n preparate de carne.
AVI-TOP are aproape 300 de angaja]i [i
proceseaz\ anual peste 6.000 de tone
de carne. Suprafa]a pe care se `ntinde
firma este de 45 de hectare. Produsele
AVI-TOP se g\sesc `n magazinele Kosa-
Centrul de traduceri
rom [i `n supermarketurile din `ntreaga [i interpretariat Excelentia
]ar\. AVI-TOP este unul dintre cele mai
Centrul de Traduceri [i Interpretariat
cunoscute branduri rom=ne[ti din do-
EXCELENTIA s-a afirmat pe pia]a tradu-
meniul preparatelor de carne.
cerilor profesionale `nc\ din anul 2003.

Centrul s-a f\cut remarcat `n dome-


niu datorit\ valorilor pe care `ntreaga
echip\ le promoveaz\ zi de zi [i care `l
Economia z 113

definesc: integritate, profesionalism [i Hotel „Capitol“


respectul pentru client.
Centrul de Traduceri [i Interpretariat Situat `n satul Valea Ad=nc\, hotelul
EXCELENTIA ofer\ `n principal servicii „Capitol“ este unul dintre cele mai mo-
profesionale de: derne din jude]ul Ia[i. „Capitol“ are 35
z traducere `n [i din urm\toarele de camere, dou\ apartamente [i trei gar-
limbi str\ine: englez\, francez\, italian\, soniere. Grupurile de turi[ti care vizitea-
spaniol\, german\, rus\, ucrainean\, z\ Miroslava au la Hotel „Capitol“ nu-
greac\, norvegian\, arab\, maghiar\, meroase oportunit\]i de a petrece timpul
catalan\, bulgar\, ceh\, croat\, polon\, liber. Piscina are p=n\ la 2,20 metri a-
portughez\, slovac\, sloven\, turc\, chi- d=ncime [i 12 metri lungime. De aseme-
nez\, danez\, ebraic\, finlandez\, hindi, nea, exist\ terenuri de fotbal, tenis si
japonez\, macedonean\, eston\, leton\,
locuri de joac\ pentru copii. Hotelul are
lituanian\, urdu, olandez\, polonez\,
[i o modern\ sal\ de conferin]e, cu o ca-
s=rb\, suedez\, vietnamez\, persan\; `n
pacitate de 80 de locuri.
total 37 de limbi.
Alte servicii conexe traducerilor:
z legaliz\ri notariale *
z apostilare / supralegalizare cu
Apostila, conform Conven]iei de la Lista firmelor importante din Mirosla-
Haga din 5 octombrie 1961 va este mult prea mare. Pentru a le enu-
z servicii de interpretariat mera, ar trebui s\ `ntocmim o lucrare
z cola]ion\ri – servicii de corectur\ similar\ ca volum monografiei comunei.
z servicii DTP professional – Desktop Men]ion\m `ns\ c\ tot pe teritoriul comu-
Publishing nei Miroslava sunt amplasate Dedeman,
Contact: Arabesque, Black Sea [i Metro.
Telefon & Fax: + 40 232 411 744 Dorin]a de a dezvolta comuna, atra-
Mobil: + 40 740 632 957 gerea [i sprijinirea de c\tre Prim\rie a
+ 40 766 619 378 investitorilor rom=ni [i str\ini au f\cut
E-mail: office@traduceriexcelentia.ro din Miroslava comuna cea mai bogat\
traduceri.excelentia@yahoo.com din jude]ul Ia[i.
114 z Poten]ialul turistic

VII. Poten]ialul turistic


P=n\ c\tre jum\tatea secolului al
XIX-lea, cunoa[terea ]\rii noastre de c\tre
c\l\torii veni]i de peste hotare a fost numai
un accident, prilejuit de cu totul alte `mpre-
jur\ri dec`t cele ce ]in de turismul propriu-
zis. „Pentru ca turi[tii s\ vin\, atra[i de fru-
muse]ile naturale, este necesar\ o ac]iune
de propagand\ dincolo de hotarele ei“,
scria pentru Enciclopedia Rom=niei, `n
1938, Valeriu Pu[cariu, asistent la Facul-
tatea de {tiin]e Cluj-Timi[oara.
Practic, p=n\ la `nceputul secolului mitrie Anghel, cunoscut drept „poetul
XX, `n Rom=nia veche turismul a fost florilor“, a tr\it `ntre anii 1872 [i 1914.
practicat de o infim\ minoritate `mp\r- Casa memorial\ „Dimitrie Anghel“ de la
]it\ `n dou\ categorii distincte. Cea Corne[ti (sau Casa Anghel) a fost inclus\
dint=i categorie era format\ din vilegia- pe Lista monumentelor istorice din ju-
turi[tii [i oaspe]ii m\n\stirilor. de]ul Ia[i din anul 2004,
~n opozi]ie cu aceast\ form\ la num\rul 1349. Conacul data
de turism a luat na[tere turis- din secolul al XIX-lea, fiind con-
mul itinerant. Acesta era prac- struit `n anul 1840 de c\tre
ticat `n special de tinerii atra[i familia boiereasc\ Beldiman,
de frumuse]ile naturii, `n spe- `n spatele bisericii din sat (cti-
cial de mun]i. Ace[ti pionieri torit\ de aceea[i familie `n
ai turismului itinerant treceau 1833). Ulterior a apar]inut lui
`n acele vremuri mai u[or dec=t Dimitrie Anghel (n. 1833),
o facem noi ast\zi peste greut\- tat\l poetului. ~n anul 1971, a
]ile cauzate de lipsa drumurilor [i a fost amenajat un muzeu `n casa `n
locurilor `n care puteau s\ `nnopteze. care s-a n\scut poetul, apar]in=nd de
~n anii ’30 apare la Ia[i o societate de Muzeul Literaturii Rom=ne din Ia[i. ~n
turism intitulat\ „Societatea de Gimnas- muzeu erau expuse manuscrise, reviste,
tic\, Sport [i Muzic\“. Societatea a fost edi]ii de poezii, fotocopii, c\r]ile poetu-
condus\ de generalul dr. Nicolae Vicol lui Dimitrie Anghel. ~n perioada comu-
[i mai apoi de fostul primar al Ia[ului, nist\, Casa memorial\ „Dimitrie
Osvald Racovi]\. Abia `n 1936 a luat Anghel“ de la Corne[ti figura pe h\r]ile
fiin]\ Oficiul Na]ional de Turism (ONT). turistice ca un important loc de vizitat
Acesta avea ca obiectiv ajutorarea, `n- din afara municipiului Ia[i.
drumarea [i coordonarea activit\]ii turis-
tice. ONT a organizat `n ]ar\ [i `n str\i- Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989,
n\tate expozi]ii de turism. Casa memorial\ „Dimitrie Anghel“ de la
~n perioada regimului comunist, era Corne[ti a fost `nchis\ temporar pentru
aproape imposibil ca bisericile vechi din restaurare, `ns\ a fost demolat\ de c\tre
comuna Miroslava s\ fie puse `n valoare. unii locuitorii din sat. C\r]ile din casa
~n schimb, a fost amenajat\ la Corne[ti memorial\ au fost ad\postite la [coala
casa memorial\ „Dimitrie Anghel“. Di- din sat ce poart\ numele poetului.
Poten]ialul turistic z 115

Palatul Sturdza
Palatul Sturdza de la Miroslava a fost
conceput [i realizat de c\tre familia
boierului Teodor Bal[ la finele secolului al
XVIII-lea. De-a lungul timpului Palatul a
fost st\p=nit de familiile Bal[, Mavrocordat,
Beldiman [i Sturza. ~n aceast\ cl\dire a
fost deschis la 24 octombrie 1831
Institutul de Educa]ie pentru Fiii de
Nobili, care a func]ionat p=n\ `n anul
1834, c=nd absolven]ii primei promo]ii
(printre care [i Mihail Kog\lniceanu) au
plecat `mpreun\ cu profesorii lor fran-
cezi s\-[i continue studiile la Paris.
La `nceputul secolului XX, palatul s-
a aflat `n proprietatea principesei Olga
Sturdza (1884-1971), fiica principelui
Alexandru Mavrocordat [i a Luciei Can-
tacuzino-Pa[canu. Principesa a `nfiin]at
`n acest palat `n luna februarie a anului
1917 Orfelinatul „Principesa Olga M.
Sturdza“.
La 1 septembrie 1919, aici s-a des-
chis {coala Superioar\ de Agricultur\ de
la Miroslava, `nzestrat\ cu peste 200 de
hectare de teren arabil.
~n 1946, principesa Olga Sturdza a
donat statului palatul, terenul agricol,
parcurile [i toate dependin]ele, acestea
devenind proprietatea {colii Agricole. ~n
septembrie 1974, {coala Superioar\ de
Agricultur\ s-a transformat `n Liceul
Agroindustrial Miroslava, redenumit `n
mai 1991 Grupul [colar Agricol „Mihail
Kog\lniceanu“.

Sus: intrarea `n palatul


Sturdza din Miroslava.
Jos: principesa Olga Sturdza
116 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 117

Muzeul de Etnografie Miroslava


~n mai 1980 – dup\ [ase ani de a- mul]i ca o extravagan]\ sau un hobby
cumul\ri intensive – la Grupul {colar tolerabil – dup\ acumul\ri de peste 25
Agricol „Mihail Kog\lniceanu“, co- de ani a dat Ia[ului ([i departamentului
muna Miroslava, jude]ul Ia[i, a luat „Mihail Kog\lniceanu“ pe care-l repre-
fiin]\ Muzeul Etnografic al Agricul- zint\ `n cadrul ASTRA), prin dimensiu-
turii Moldovei. nile expozi]iei permanente [i ale co-
Muzeul a func]ionat ani de zile `n lec]iei str=nse, cel mai mare muzeu [co-
doar trei s\li ale palatului Sturdza (mo- lar etnografic din Rom=nia.
nument istoric de arhitectur\ nobiliar\ ~n colec]iile muzeului vor putea fi
din sec. al XVIII-lea); ast\zi muzeul este `nt=lnite piese de mare interes [i valoare
extins `n dou\sprezece spa]ii diferite – pentru ilustrarea universului – artistic [i
dintre care unele de foarte mari dimen- utilitar – al ]\ranului rom=n din centrul
siuni – ocup=nd practic `n `ntregime Moldovei.
palatul men]ionat. Realizarea expozi]iei permanente a
Pasiunea pentru etnografie a auto- fost f\cut\ cu concursul speciali[tilor
rului acestor r=nduri – considerat\ de de la Muzeul Etnografic al Moldovei –

Patriarhul Rom=niei, Preafericitul p\rinte Daniel a vizitat palatul Sturdza


[i Muzeul de Etnografie Miroslava pe vremea c`nd era mitropolit
116 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 117

Muzeul de Etnografie Miroslava


~n mai 1980 – dup\ [ase ani de a- mul]i ca o extravagan]\ sau un hobby
cumul\ri intensive – la Grupul {colar tolerabil – dup\ acumul\ri de peste 25
Agricol „Mihail Kog\lniceanu“, co- de ani a dat Ia[ului ([i departamentului
muna Miroslava, jude]ul Ia[i, a luat „Mihail Kog\lniceanu“ pe care-l repre-
fiin]\ Muzeul Etnografic al Agricul- zint\ `n cadrul ASTRA), prin dimensiu-
turii Moldovei. nile expozi]iei permanente [i ale co-
Muzeul a func]ionat ani de zile `n lec]iei str=nse, cel mai mare muzeu [co-
doar trei s\li ale palatului Sturdza (mo- lar etnografic din Rom=nia.
nument istoric de arhitectur\ nobiliar\ ~n colec]iile muzeului vor putea fi
din sec. al XVIII-lea); ast\zi muzeul este `nt=lnite piese de mare interes [i valoare
extins `n dou\sprezece spa]ii diferite – pentru ilustrarea universului – artistic [i
dintre care unele de foarte mari dimen- utilitar – al ]\ranului rom=n din centrul
siuni – ocup=nd practic `n `ntregime Moldovei.
palatul men]ionat. Realizarea expozi]iei permanente a
Pasiunea pentru etnografie a auto- fost f\cut\ cu concursul speciali[tilor
rului acestor r=nduri – considerat\ de de la Muzeul Etnografic al Moldovei –

Patriarhul Rom=niei, Preafericitul p\rinte Daniel a vizitat palatul Sturdza


[i Muzeul de Etnografie Miroslava pe vremea c`nd era mitropolit
118 z Poten]ialul turistic

Complexul Ia[i [i s-a concretizat `n [ase spa]ii etnice [i culturale `ndep\rtate de


sec]ii distincte, respectiv: noi precum: Japonia, SUA [i Australia.
De asemenea, muzeul se m=ndre[te cu
a) sec]ia „Unelte agricole pentru cul- faptul c\ vizitatorii muzeului nostru provin
tura mare“; nu numai din diferite ]\ri ale Europei, dar
b) sec]ia „Zootehnia `n Moldova“; [i din SUA, Africa, Australia [i Asia.
c) sec]ia „Industrie casnic\ `n Moldova“; Consider\m c\ ASTRA `n `ntregul s\u,
d) sec]ia „Portul popular din Zona Ia[i“; departamentele acesteia, trebuie s\ prop-
e) sec]ia „Centre ceramice tradi]io- un\ MEC [i Inspectoratelor {colare intro-
nale din Zona Ia[i“; ducerea obligativit\]ii realiz\rii `n fiecare
f) sec]ia „Istoria [colii [i a `nv\]\m=n- [coal\, dup\ posibilit\]i, a unor muzee
tului agricol rom=nesc din Moldova“; [colare proprii, care s\ str=ng\, s\ ad\-
~n scopul punerii `n siguran]\ a celor posteasc\ [i s\ salveze de la distrugere
mai valoroase piese din colec]ie, pe baza bunurile na]ionale tradi]ionale cople[ite
selec]iei speciali[tilor, circa 1.500 de piese de bunurile de consum depersonalizate,
au fost donate de muzeul nostru unora din- aduse de tehnologia [i economia de azi.
tre cele mai reprezentative muzee etno- Muzeul [colar dup\ 1990 a devenit o
grafice din Rom=nia: Muzeului ASTRA – prad\ facil\ pentru fel de fel de pretin[i
Sibiu, Muzeului Etnografic – Ia[i, Muzeului „colec]ionari“, de fapt samsari de „obiec-
Etnografic al Banatului –Timi[oara, precum te de art\“, care au jefuit f\r\ alegere, pe
[i Muzeului Etnografic Chi[in\u. c=]iva bani sau direct prin furt, [coli,
Piese din colec]ie au ajuns, pentru di- sate, biserici [i gospod\rii ]\r\ne[ti, apro-
ferite perioade de timp, la expozi]ii de vizion=nd consigna]iile marilor ora[e [i
art\ popular\ rom=neasc\ organizate `n pretin[ii „investitori str\ini“.
Poten]ialul turistic z 119

Muzeul [colar rural apare ca o spe- teptarea demnit\]ii na]ionale a respectu-


ran]\ de a salva de la distrugere sau `n- lui [i a considera]iei autentice pentru ce
str\inare definitiv\ valorile material-tra- au reu[it s\ realizeze – artistic [i utilitar –
di]ionale ale ]\ranului rom=n ce au mai `nainta[ii no[tri `n satul rom=nesc.
sc\pat din ghearele „valorificatorilor“ de
ocazie, precum [i de a contribui la rede[- Profesor Dumitru Bunea

Imagini din Muzeul de Etnografie, Palatul Sturdza, Miroslava


120 z Poten]ialul turistic

Bisericile din Miroslava,


o atrac]ie pentru turi[ti
Biserica „Buna Vestire“ fost sfin]it\ de c\tre P.S. Arhiereu Filaret
Beldiman, cu binecuv=ntarea Mitropolitului
din Corne[ti Veniamin Costache. Biserica are form\
~n Corne[ti – sat n\scut prin eforturile de plan basilical, fiind pu]in mai l\rgit\
lui Constantin Anghel, tat\l scriitorului `n dreptul sinusurilor. Acoperi[ul este
Dimitrie Anghel –, situat pe valea dintre construit `n [arpant\ dubl\, cu `nveli-
dou\ dealuri, la 10 kilometri dep\rtare toare de tabl\ zincat\.
de ora[ul Ia[i, spre vest, se afl\ Biserica Catapeteasma este construit\ din
cu hramurile „Buna Vestire“ [i „Sf=ntul lemn de tei, fiind sculptat\ cu ornamen-
Vasile cel Mare“. Aici, Constantin ta]ii florale [i vopsit\ `n verde [i auriu.
Anghel a adus un grup de ]\rani cl\ca[i, Icoanele de pe catapeteasm\ sunt pic-
originari din Italia, pentru a face munci tate `n ulei, `n stilul realist al secolului al
agricole pe mo[ia sa. XIX-lea. ~n curtea bisericii, `n partea de
Biserica din Corne[ti a fost zidit\ din est, se afl\ o piatr\ funerar\ a familiei
temelie, cu piatr\ [i c\r\mid\, `n anul Beldiman, iar la sud se afl\ o piatr\ fu-
1833, de c\tre Arhiepiscopul Filaret nerar\ a familiei Constantin Anghel, fa-
Beldiman. Trei ani mai t=rziu, biserica a milii care fac parte din ctitorii bisericii.
Poten]ialul turistic z 121

Biserica din Corne[ti. Detalii


122 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 123

Biserica „Na[terea Maicii


Domnului“ din Miroslava
Biserica aflat\ `n curtea Liceului Agri-
col „Mihail Kog\lniceanu“ din Miroslava
este o biseric\ ortodox\ construit\ `n jurul
anului 1811, fiind men]ionat\ `ntr-un
document din 21 decembrie 1833.
Pe latura de sud a bisericii, `n interior,
se afl\ un monument de marmur\, sub
care a fost depus sicriul cu r\m\[i]ele
p\m=nte[ti ale principelui Alexandru Gh.
Mavrocordat (1844-1907), cel care a
restaurat acest edificiu ortodox, decedat
la Paris `n 18 martie 1907. ~n exteriorul
bisericii se afl\ `ncastrat\ `n zid o plac\
de marmur\ pe care este reprezentat bla-
zonul familiei Mavrocordat [i se poate
observa urm\toarea inscrip]ie: „Principele
Alexandru Gh. Maurocordato decedat la
18 martie 1907 `n etate de 64 ani. Sicriul
cu r\m\[i]ele p\m=nte[ti se afl\ sub placa
aceasta `n temelia bisericei“.
~n anii ’90 s-au efectuat repara]ii la
structur\, prin injectare `n elementele de
rezisten]\, ref\c=ndu-se [i tencuielile
exterioare [i interioare. ~n 1996, `n tim- Moldovei [i Bucovinei `nconjurat de un
pul p\storirii preotului-paroh Mihai Rusu, sobor de preo]i, unde s-au ridicat rug\-
l\ca[ul de cult a fost `mpodobit cu pic- ciuni de „credin]\ [i slav\ pentru re`n-
tur\ `n ulei de c\tre pictorii Costin [i tregire [i unitate a neamului rom=nesc.
Zenaida Racheriu. ~n veci amin“. Biserica poart\ hramul
Dup\ repara]iile structurii, pe peretele Na[terea Maicii Domnului, fiind serbat
vestic al pridvorului a fost pictat ctitorul `n fiecare an la 8 septembrie.
Gheorghe Abramovici. De asemenea, pe
peretele vestic al pronaosului a fost pic-
tat\ urm\toarea inscrip]ie: „PISANIE. Cu
vrerea Tat\lui, ajutorul Fiului [i `mpre-
un\ lucrarea Sf. Duh ziditu-sa acest sf.
laca[ la anul 1834, de c\tre fam. Sturdza Dreapta sus: piatra funerar\
[i Maurocordato“. a principelui Alexandru
Pictura [i elementele de `nfrumuse]are Gh. Mavrocordat, amplasat\
au fost donate de Adolf Abramovici din pe peretele exterior al bisericii.
Frankfurt pe Main, fost locuitor al Ia[ilor. Dreapta jos: morm=ntul
Biserica a fost sfin]it\ la 17 septem- acestuia se afl\ `n interiorul
brie 2000 de ~PS Daniel Mitropolitul bisericii, `n dreapta
122 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 123

Biserica „Na[terea Maicii


Domnului“ din Miroslava
Biserica aflat\ `n curtea Liceului Agri-
col „Mihail Kog\lniceanu“ din Miroslava
este o biseric\ ortodox\ construit\ `n jurul
anului 1811, fiind men]ionat\ `ntr-un
document din 21 decembrie 1833.
Pe latura de sud a bisericii, `n interior,
se afl\ un monument de marmur\, sub
care a fost depus sicriul cu r\m\[i]ele
p\m=nte[ti ale principelui Alexandru Gh.
Mavrocordat (1844-1907), cel care a
restaurat acest edificiu ortodox, decedat
la Paris `n 18 martie 1907. ~n exteriorul
bisericii se afl\ `ncastrat\ `n zid o plac\
de marmur\ pe care este reprezentat bla-
zonul familiei Mavrocordat [i se poate
observa urm\toarea inscrip]ie: „Principele
Alexandru Gh. Maurocordato decedat la
18 martie 1907 `n etate de 64 ani. Sicriul
cu r\m\[i]ele p\m=nte[ti se afl\ sub placa
aceasta `n temelia bisericei“.
~n anii ’90 s-au efectuat repara]ii la
structur\, prin injectare `n elementele de
rezisten]\, ref\c=ndu-se [i tencuielile
exterioare [i interioare. ~n 1996, `n tim- Moldovei [i Bucovinei `nconjurat de un
pul p\storirii preotului-paroh Mihai Rusu, sobor de preo]i, unde s-au ridicat rug\-
l\ca[ul de cult a fost `mpodobit cu pic- ciuni de „credin]\ [i slav\ pentru re`n-
tur\ `n ulei de c\tre pictorii Costin [i tregire [i unitate a neamului rom=nesc.
Zenaida Racheriu. ~n veci amin“. Biserica poart\ hramul
Dup\ repara]iile structurii, pe peretele Na[terea Maicii Domnului, fiind serbat
vestic al pridvorului a fost pictat ctitorul `n fiecare an la 8 septembrie.
Gheorghe Abramovici. De asemenea, pe
peretele vestic al pronaosului a fost pic-
tat\ urm\toarea inscrip]ie: „PISANIE. Cu
vrerea Tat\lui, ajutorul Fiului [i `mpre-
un\ lucrarea Sf. Duh ziditu-sa acest sf.
laca[ la anul 1834, de c\tre fam. Sturdza Dreapta sus: piatra funerar\
[i Maurocordato“. a principelui Alexandru
Pictura [i elementele de `nfrumuse]are Gh. Mavrocordat, amplasat\
au fost donate de Adolf Abramovici din pe peretele exterior al bisericii.
Frankfurt pe Main, fost locuitor al Ia[ilor. Dreapta jos: morm=ntul
Biserica a fost sfin]it\ la 17 septem- acestuia se afl\ `n interiorul
brie 2000 de ~PS Daniel Mitropolitul bisericii, `n dreapta
124 z Poten]ialul turistic

Biserica de lemn jar masiv, c\ptu[ite cu lut. Edificiul are o


temelie de piatr\. Ulterior, pere]ii de
„Sf=ntul Gheorghe“ b=rne ai bisericii au fost placa]i pe inte-
din Vorove[ti rior [i exterior cu sc=nduri vopsite `n
alb. Ini]ial acoperit\ cu [indril\, biserica
Biserica de lemn din satul Vorove[ti
are ast\zi `nvelitoare din tabl\.
are hramul „Sf=ntul Gheorghe“. Conform
Edificiul are plan treflat cu abside
unei pl\ci de marmur\ amplasate dea- laterale poligonale, fiind `mp\r]it\ `n
supra intr\rii, biserica a fost construit\ interior `n trei `nc\peri: pronaos, naos
`n anul 1768 [i resfin]it\ la 15 septem- [i altar. Deasupra pronaosului bisericii
brie 1968, `n zilele arhip\storirii ~PS se afl\ clopotni]a. Intrarea se face prin
Iustin Moisescu, Arhiepiscop al Ia[ilor partea de sud, iar lumina p\trunde prin
[i Mitropolit al Moldovei [i Sucevei. [ase ferestre. Catapeteasma bisericii este
~n decursul timpului, biserica a fost confec]ionat\ din lemn de tei, icoanele
`ntre]inut\ [i restaurat\ pe cheltuiala fiind pictate `n 1918 de un pictor
s\tenilor. ~ntre anii 1911[i 1913, biseri- localnic.
ca a fost reparat\ radical prin str\dania Dintre obiectele de cult cu o deose-
deosebit\ a slujitorilor ei, `n frunte cu bit\ valoare artistic\ se num\r\ icoana
preotul paroh [i epitropul Laz\r Condrea, Sf=ntul Arhanghel Mihail, care provine
fiind adus\ la forma `n care se prezint\ de la vechea biseric\ (dat=nd din secolul
ast\zi. ~n anul 1956 i s-a re`nnoit fun- al XVIII-lea), Sf. Epitaf pictat pe p=nz\
da]ia [i s-au efectuat diverse repara]ii (1846) [i un stihar diaconesc de m\tase
interioare. chinezeasc\.
Biserica de lemn din Vorove[ti este De asemenea, dintre c\r]ile biseri-
construit\ `n totalitate din b=rne de ste- ce[ti vechi se num\r\ Apostolul (prima
Poten]ialul turistic z 125

tip\ritur\ de la Ia[i din 1756), Tipicon ~n prezent, biserica de lemn de la


(tip\rit la Ia[i `n anul 1816), precum [i Vorove[ti este trecut\ `n r=ndul monu-
Evanghelia de la Neam] (1858). mentelor istorice.
126 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 127

Biserica „Sf. Nicolae“


din Ciurbe[ti
Construit\ `n anul 1806, biserica de
lemn cu hramul „Sf. Nicolae“ se afl\ `n
partea nordic\ a satului Ciurbe[ti, pe
dealul Recea. Vizitatorii pot ajunge la
biseric\ urm=nd drumul `n pant\ spre
cimitirul satului. De fiecare dat\, oas-
pe]ii r\m=n pl\cut impresiona]i de pri-
veli[tea ce li se ofer\ din curtea bisericii
asupra localit\]ii.
Documentele de arhiv\ men]ioneaz\
c\ `n anul 1841 starea bisericii era „de
amnari [i lipit\, n-are cele trebuitoare,
numai unele c\r]i dezlegate“, iar pe
atunci slujeau un preot, Andronache, [i
doi dasc\li, Ioan [i Constantin. De ase-
menea, `n ultimii ani ai secolului al
XIX-lea, alte documente afirm\ c\ bise-
rica avea un c=nt\re].
~n anul 1925, biserica de lemn din
Ciurbe[ti a fost declarat\ monument
istoric de c\tre Comisiunea Monumen-
telor Istorice din Rom=nia.
Biserica a suferit de-a lungul timpu- un lum=n\rar, restaur=ndu-se cu acela[i
lui unele lucr\ri de restaurare. Astfel, `n prilej [i pictura catapetesmei.
anul 1932 i s-a ad\ugat actualul acope- Biserica este vizitat\ [i datorit\ unui
ri[ [i s-a ref\cut peretele pronaosului. bogat patrimoniu alc\tuit din icoane,
Apoi, `n anul 2001, s-au efectuat lucr\ri clopote dat=nd din anul 1806 [i
de restaurare [i de reamenajare `n urma obiecte de cult (potir [i disc) din sec-
c\rora s-a ad\ugat un pridvor lung de olul al XIX-lea, precum [i o Evanghelie
[apte metri, s-au ridicat un praznicar [i ferecat\ `n argint din anul 1928.
126 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 127

Biserica „Sf. Nicolae“


din Ciurbe[ti
Construit\ `n anul 1806, biserica de
lemn cu hramul „Sf. Nicolae“ se afl\ `n
partea nordic\ a satului Ciurbe[ti, pe
dealul Recea. Vizitatorii pot ajunge la
biseric\ urm=nd drumul `n pant\ spre
cimitirul satului. De fiecare dat\, oas-
pe]ii r\m=n pl\cut impresiona]i de pri-
veli[tea ce li se ofer\ din curtea bisericii
asupra localit\]ii.
Documentele de arhiv\ men]ioneaz\
c\ `n anul 1841 starea bisericii era „de
amnari [i lipit\, n-are cele trebuitoare,
numai unele c\r]i dezlegate“, iar pe
atunci slujeau un preot, Andronache, [i
doi dasc\li, Ioan [i Constantin. De ase-
menea, `n ultimii ani ai secolului al
XIX-lea, alte documente afirm\ c\ bise-
rica avea un c=nt\re].
~n anul 1925, biserica de lemn din
Ciurbe[ti a fost declarat\ monument
istoric de c\tre Comisiunea Monumen-
telor Istorice din Rom=nia.
Biserica a suferit de-a lungul timpu- un lum=n\rar, restaur=ndu-se cu acela[i
lui unele lucr\ri de restaurare. Astfel, `n prilej [i pictura catapetesmei.
anul 1932 i s-a ad\ugat actualul acope- Biserica este vizitat\ [i datorit\ unui
ri[ [i s-a ref\cut peretele pronaosului. bogat patrimoniu alc\tuit din icoane,
Apoi, `n anul 2001, s-au efectuat lucr\ri clopote dat=nd din anul 1806 [i
de restaurare [i de reamenajare `n urma obiecte de cult (potir [i disc) din sec-
c\rora s-a ad\ugat un pridvor lung de olul al XIX-lea, precum [i o Evanghelie
[apte metri, s-au ridicat un praznicar [i ferecat\ `n argint din anul 1928.
128 z Poten]ialul turistic

Biserica „Sfin]ii Voievozi“ prietara mo[iei era cucoana Elenco


Paladi. ~n a doua parte a secolului al
din Proselnici XIX-lea, la 1869, biserica a fost reparat\
Construc]ia bisericii este realizat\ de Manoil Palade, proprietar al mo[iei
din c\r\mid\, `n anii 1754-1755. Potri- Proselnici. La 1909, biserica era `nchis\,
vit sinodicului bisericii din 1875, ctitori av=nd nevoie de renovare serioas\.
au fost cei din familia Sturdza, propri- Biserica cu hramul Sfin]ii Voievozi
etari ai mo[iei Proselnici la acea vreme. („Sfin]ii Arhangheli“ sau „Mihail [i Gavriil“)
Dup\ aspectul exterior `ns\, biserica ar se `ncadreaz\ `n categoria monumen-
putea data [i de la `nceputul secolului al telor situate la limita zonelor construite.
XVII-lea sau chiar din secolul anterior. Edificiul a fost `n\l]at pe funda]ii ma-
L\ca[ul era considerat, la 1826, a fi din sive din piatr\. Iconostasul este original,
„piatr\ bun\“. Tot de „c\r\mid\, `n bun\ iar `n biseric\ se afl\ [i c=teva icoane
stare“, se afla biserica la 1841 c=nd pro- vechi.
Poten]ialul turistic z 129
130 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 131

instal\rii unui covor vegetal bogat `n


Rezerva]ii naturale specii cu caracter pontic.
(`n a doua localitate din lume), greierul
`mpro[c\tor (Dinarchus dasypus), vipera
Acest biotop natural prezint\ nume-
roase alunec\ri de teren, form=nd un
Aici se afl\ peste 570 de specii de de step\ moldav\ (Vipera ursini mol- microrelief variat care `n corela]ie cu
Pe l=ng\ bisericile vechi, adev\rate plante antofite, dintre care adev\rate ra- davica), [op=rla de c=mp (Lacerta agilis factorii abiotici au dat posibilitatea in-
puncte de interes turistic, Miroslava are rit\]i floristice pentru Rom=nia, cum ar fi chersonensis), precum [i p\s\ri: f=sa de stal\rii unui covor vegetal bogat `n spe-
[ansa ca pe teritoriul s\u s\ se afle [i nu- am\reala siberian\ (Polygala sibirica), c=mp (Anthus campestris), prepeli]a cii cu caracter pontic.
meroase atrac]ii naturale: Lacurile Ez\reni b\rbu[oara, clopo]eii, m\cri[ul de step\ (Coturnix coturnix), m\r\cinarul negru ~ncep=nd cu anul 2004, F=ne]ele
[i Ciurbe[ti, F=ne]ele seculare „Valea lui (Rumex tuberosus), migdalul pitic, p\tla- (Saxicola torquata) sau cioc=rlia de seculare „Valea lui David“ au intrat `n
David“ [i p\durea Uricani. gina, st=njeneii de step\, st=njenelul, c=mp (Alauda arvensis). re]eaua interna]ional\ Natura 2000 ca
stelu]a cu flori albastre, varza t\t\rasc\ La cap\tul rezerva]iei se afl\ Iazul arie protejat\.
F=ne]ele „Valea lui David“ etc. ~n 2005, aici a fost identificat\, pen- Valea lui David (2 ha), unde pot fi z\ri]i ~n anexe public\m un amplu mate-
tru prima dat\ `n Rom=nia, specia de mul]i pe[ti, cei mai mul]i din soiul „crap rial [tiin]ific despre rezerva]ia „Valea
F=ne]ele seculare Valea lui David re- ciuperc\ Agaricus fissuratus. silezian“ sau bibani, precum [i [erpi lui David“ sub semn\tura doctorului
prezint\ o arie protejat\ de interes na]io- De asemenea, aici se g\sesc [i unele lungi cam de jum\tate de metru, vine]i Irinel Popescu de la Facultatea de
nal ce corespunde categoriei a IV-a IUCN rarit\]i faunistice, precum r\da[ca (Lucanus pe spinare [i albicio[i pe burt\. Pe coas- Biologie, Universitatea „Alexandru
(rezerva]ie natural\, tip floristic), situat\ cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi ta dreapt\ a v\ii sunt vipere. Ioan Cuza“ Ia[i.
pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ la
vest de municipiul Ia[i, dup\ Fabrica de
Antibiotice [i terenul care apar]ine viei
Uricanilor, [i se `ntinde pe o suprafa]\
de 46,36 hectare.
Aici se ajunge de pe DN 28, urm=nd
un drum `ngust aflat pe partea dreapt\ a
[oselei ce duce de la Ia[i la Roman.
Drumul se afl\ pe direc]ia nord, printre
dou\ dealuri, pe valea p=r=ului Valea lui
David, la o altitudine de 80-100 metri.
F=ne]ele se afl\ pe coasta dealului La
Co[\ri. Denumirea rezerva]iei provine
de la naturalistul [i geograful Mihail D.
David (1886-1954), fost profesor de
geografie la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza“ din Ia[i. El este autorul mai
multor lucr\ri, printre care [i Cercet\ri
geografice `n Podi[ul Moldovenesc, `n
care a dedicat c=teva pagini chiar rezer-
va]iei care ast\zi `i poart\ numele.
Rezerva]ia cuprinde o paji[te multi-
secular\, cu f=ne]e ce apar]in regiunii de
silvostep\ din nordul Moldovei, cu p=l-
curi de stejar [i gorun, bogate `n poieni,
iazuri [i terenuri ml\[tinoase, unele din-
tre ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc
numeroase alunec\ri de teren, form=nd
un microrelief variat care, `n corela]ie
cu factorii abiotici, au dat posibilitatea
130 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 131

instal\rii unui covor vegetal bogat `n


Rezerva]ii naturale specii cu caracter pontic.
(`n a doua localitate din lume), greierul
`mpro[c\tor (Dinarchus dasypus), vipera
Acest biotop natural prezint\ nume-
roase alunec\ri de teren, form=nd un
Aici se afl\ peste 570 de specii de de step\ moldav\ (Vipera ursini mol- microrelief variat care `n corela]ie cu
Pe l=ng\ bisericile vechi, adev\rate plante antofite, dintre care adev\rate ra- davica), [op=rla de c=mp (Lacerta agilis factorii abiotici au dat posibilitatea in-
puncte de interes turistic, Miroslava are rit\]i floristice pentru Rom=nia, cum ar fi chersonensis), precum [i p\s\ri: f=sa de stal\rii unui covor vegetal bogat `n spe-
[ansa ca pe teritoriul s\u s\ se afle [i nu- am\reala siberian\ (Polygala sibirica), c=mp (Anthus campestris), prepeli]a cii cu caracter pontic.
meroase atrac]ii naturale: Lacurile Ez\reni b\rbu[oara, clopo]eii, m\cri[ul de step\ (Coturnix coturnix), m\r\cinarul negru ~ncep=nd cu anul 2004, F=ne]ele
[i Ciurbe[ti, F=ne]ele seculare „Valea lui (Rumex tuberosus), migdalul pitic, p\tla- (Saxicola torquata) sau cioc=rlia de seculare „Valea lui David“ au intrat `n
David“ [i p\durea Uricani. gina, st=njeneii de step\, st=njenelul, c=mp (Alauda arvensis). re]eaua interna]ional\ Natura 2000 ca
stelu]a cu flori albastre, varza t\t\rasc\ La cap\tul rezerva]iei se afl\ Iazul arie protejat\.
F=ne]ele „Valea lui David“ etc. ~n 2005, aici a fost identificat\, pen- Valea lui David (2 ha), unde pot fi z\ri]i ~n anexe public\m un amplu mate-
tru prima dat\ `n Rom=nia, specia de mul]i pe[ti, cei mai mul]i din soiul „crap rial [tiin]ific despre rezerva]ia „Valea
F=ne]ele seculare Valea lui David re- ciuperc\ Agaricus fissuratus. silezian“ sau bibani, precum [i [erpi lui David“ sub semn\tura doctorului
prezint\ o arie protejat\ de interes na]io- De asemenea, aici se g\sesc [i unele lungi cam de jum\tate de metru, vine]i Irinel Popescu de la Facultatea de
nal ce corespunde categoriei a IV-a IUCN rarit\]i faunistice, precum r\da[ca (Lucanus pe spinare [i albicio[i pe burt\. Pe coas- Biologie, Universitatea „Alexandru
(rezerva]ie natural\, tip floristic), situat\ cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi ta dreapt\ a v\ii sunt vipere. Ioan Cuza“ Ia[i.
pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ la
vest de municipiul Ia[i, dup\ Fabrica de
Antibiotice [i terenul care apar]ine viei
Uricanilor, [i se `ntinde pe o suprafa]\
de 46,36 hectare.
Aici se ajunge de pe DN 28, urm=nd
un drum `ngust aflat pe partea dreapt\ a
[oselei ce duce de la Ia[i la Roman.
Drumul se afl\ pe direc]ia nord, printre
dou\ dealuri, pe valea p=r=ului Valea lui
David, la o altitudine de 80-100 metri.
F=ne]ele se afl\ pe coasta dealului La
Co[\ri. Denumirea rezerva]iei provine
de la naturalistul [i geograful Mihail D.
David (1886-1954), fost profesor de
geografie la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza“ din Ia[i. El este autorul mai
multor lucr\ri, printre care [i Cercet\ri
geografice `n Podi[ul Moldovenesc, `n
care a dedicat c=teva pagini chiar rezer-
va]iei care ast\zi `i poart\ numele.
Rezerva]ia cuprinde o paji[te multi-
secular\, cu f=ne]e ce apar]in regiunii de
silvostep\ din nordul Moldovei, cu p=l-
curi de stejar [i gorun, bogate `n poieni,
iazuri [i terenuri ml\[tinoase, unele din-
tre ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc
numeroase alunec\ri de teren, form=nd
un microrelief variat care, `n corela]ie
cu factorii abiotici, au dat posibilitatea
132 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 133

Pulsatilla grandis

Iphiclides podalirius Zerynthia polyxena

Saga pedo Stipa lessingiana


132 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 133

Pulsatilla grandis

Iphiclides podalirius Zerynthia polyxena

Saga pedo Stipa lessingiana


134 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 135

P\durea Uricani
P\durea Uricani este o arie protejat\
de interes [tiin]ific na]ional, ce corespun-
de categoriei a IV-a IUCN (rezerva]ie na-
tural\, tip forestier), situat\ `n regiunea
dealurilor mijlocii din Podi[ul Moldovei,
pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ `n
satul Uricani din comuna Miroslava, la 8
km sud de municipiul Ia[i, [i se `ntinde
pe o suprafa]\ de 68 de hectare.
~n rezerva]ie se ajunge de pe DJ
Ia[i-Voine[ti p=n\ `n punctul Valea Ursului
(8 km), dup\ care se urmeaz\ drumul co-
munal Valea Ursului-Uricani (1,5 km).
P\durea Uricani a fost declarat\ re-
zerva]ie `n anul 1973, apoi recunoscut\
ca atare prin Hot\r=rea Consiliului Jude-
]ean Ia[i nr. 8/1994. ~n prezent, statutul
s\u este reglementat prin Legea nr. 5 din
6 martie 2000 privind aprobarea Planului
de Amenajare a Teritoriului Na]ional –
Sec]iunea a III-a – Zone Protejate. Rezer-
va]ia se afl\ `n administrarea Ocolului
Silvic Ciurea [i se ocrote[te [leaul de deal
cu gorun, stejar pedunculat [i tei argintiu.
P\durea se `ntinde pe un versant de
deal care coboar\ spre lunca r=ului
Bahlui, la o altitudine de 140 m, la apro-
ximativ 1 km sud de comuna Uricani.
Cu o suprafa]\ de aproape 70 de
hectare, P\durea Uricani ofer\ o frumu-
se]e forestier\ inedit\. Cel mai des `n-
t=lnite specii de arbori de aici sunt ste-
jarul (Quercus robur, Quercus pedun-
culiflora, Quercus petraea, Quercus
polycarpa, Quercus dalehampii), ar]arul
(Acer campestris, Acer tataricum) [i teiul
(Tilia tomentosa). Pe l=ng\ speciile ocro-
tite de lege, iubitorii naturii pot admira
[i alte specii de arbori (carpen, jugastru,
cire[), arbu[ti (corn, s=nger, p\ducel, c\-
tin\ alb\), precum [i flor\ erbacee (ro-
goz [i lipitoare, specii intens humifere).
134 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 135

P\durea Uricani
P\durea Uricani este o arie protejat\
de interes [tiin]ific na]ional, ce corespun-
de categoriei a IV-a IUCN (rezerva]ie na-
tural\, tip forestier), situat\ `n regiunea
dealurilor mijlocii din Podi[ul Moldovei,
pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ `n
satul Uricani din comuna Miroslava, la 8
km sud de municipiul Ia[i, [i se `ntinde
pe o suprafa]\ de 68 de hectare.
~n rezerva]ie se ajunge de pe DJ
Ia[i-Voine[ti p=n\ `n punctul Valea Ursului
(8 km), dup\ care se urmeaz\ drumul co-
munal Valea Ursului-Uricani (1,5 km).
P\durea Uricani a fost declarat\ re-
zerva]ie `n anul 1973, apoi recunoscut\
ca atare prin Hot\r=rea Consiliului Jude-
]ean Ia[i nr. 8/1994. ~n prezent, statutul
s\u este reglementat prin Legea nr. 5 din
6 martie 2000 privind aprobarea Planului
de Amenajare a Teritoriului Na]ional –
Sec]iunea a III-a – Zone Protejate. Rezer-
va]ia se afl\ `n administrarea Ocolului
Silvic Ciurea [i se ocrote[te [leaul de deal
cu gorun, stejar pedunculat [i tei argintiu.
P\durea se `ntinde pe un versant de
deal care coboar\ spre lunca r=ului
Bahlui, la o altitudine de 140 m, la apro-
ximativ 1 km sud de comuna Uricani.
Cu o suprafa]\ de aproape 70 de
hectare, P\durea Uricani ofer\ o frumu-
se]e forestier\ inedit\. Cel mai des `n-
t=lnite specii de arbori de aici sunt ste-
jarul (Quercus robur, Quercus pedun-
culiflora, Quercus petraea, Quercus
polycarpa, Quercus dalehampii), ar]arul
(Acer campestris, Acer tataricum) [i teiul
(Tilia tomentosa). Pe l=ng\ speciile ocro-
tite de lege, iubitorii naturii pot admira
[i alte specii de arbori (carpen, jugastru,
cire[), arbu[ti (corn, s=nger, p\ducel, c\-
tin\ alb\), precum [i flor\ erbacee (ro-
goz [i lipitoare, specii intens humifere).
136 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 137

Lacurile Ciurbe[ti [i Ez\reni la ad=ncimi mici, `ntre 4 [i 8 metri, doar 154 ha, la polul opus situ=ndu-se iazurile apartamente cu o camer\, a c=te 3 lo-
`n zonele mai `nalte fiind la ad=ncimi mai de la Corne[ti cu 5 ha, Valea Ursului [i curi, dotate cu buc\tarie american\, ca-
Comuna Miroslava este situat\ `n mari. Fiecare sat este br\zdat de c=te un Valea lui David, fiecare cu c=te 2 ha. bine cu du[, aer condi]ionat [i antene
bazinul hidrografic Prut, re]eaua hidro- p=r=u, mai importante fiind Piept\nari, Lacul Ezareni, cu 54 ha luciu de ap\, s-a satelit. (www.ezareni.ro)
grafic\ fiind s\r\c\cioas\. Comuna este Cornet [i Valea Ad=nc\. transformat `n urma bloc\rii cursului infe- {i la baza de la lacul Ciurbe[ti exist\
traversat\ `n partea de nord, de la vest la Comuna dispune de o suprafa]\ total\ rior al p=r=ului cu acela[i nume. posibilit\]i de agrement [i cazare.
est, de r=ul Bahlui, pe o lungime de 4 de 258 ha luciu de ap\. Lacul cel mai Baza de agrement Ez\reni dispune
km. P=nza de ap\ freatic\ se `nt=lne[te mare este la Ciurbe[ti, cu o `ntindere de de 6 vile a c=te 5 locuri fiecare [i de 3 Lacul Ciurbe[ti
136 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 137

Lacurile Ciurbe[ti [i Ez\reni la ad=ncimi mici, `ntre 4 [i 8 metri, doar 154 ha, la polul opus situ=ndu-se iazurile apartamente cu o camer\, a c=te 3 lo-
`n zonele mai `nalte fiind la ad=ncimi mai de la Corne[ti cu 5 ha, Valea Ursului [i curi, dotate cu buc\tarie american\, ca-
Comuna Miroslava este situat\ `n mari. Fiecare sat este br\zdat de c=te un Valea lui David, fiecare cu c=te 2 ha. bine cu du[, aer condi]ionat [i antene
bazinul hidrografic Prut, re]eaua hidro- p=r=u, mai importante fiind Piept\nari, Lacul Ezareni, cu 54 ha luciu de ap\, s-a satelit. (www.ezareni.ro)
grafic\ fiind s\r\c\cioas\. Comuna este Cornet [i Valea Ad=nc\. transformat `n urma bloc\rii cursului infe- {i la baza de la lacul Ciurbe[ti exist\
traversat\ `n partea de nord, de la vest la Comuna dispune de o suprafa]\ total\ rior al p=r=ului cu acela[i nume. posibilit\]i de agrement [i cazare.
est, de r=ul Bahlui, pe o lungime de 4 de 258 ha luciu de ap\. Lacul cel mai Baza de agrement Ez\reni dispune
km. P=nza de ap\ freatic\ se `nt=lne[te mare este la Ciurbe[ti, cu o `ntindere de de 6 vile a c=te 5 locuri fiecare [i de 3 Lacul Ciurbe[ti
138 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 139

Podgoria Uricani
~nc\ din timpuri foarte vechi, pe
teritoriul jude]ului Ia[i s-a cultivat
vi]a-de-vie. Acest lucru a fost posibil
datorit\ condi]iilor prielnice, at=t `n
ceea ce prive[te relieful, c=t [i sub
aspectul climei. ~n Podi[ul Central
Moldovenesc, temperaturile sunt mode-
rate, at=t iarna, c=t [i vara, iar relieful
colinar de aici se preteaz\ foarte bine
culturii viticole. Una dintre cele 8 regi-
uni viticole ale Rom=niei cuprinde chiar
Dealurile Moldovei.
Cel mai faimos vin din aceast\ zon\
provine din podgoria Cotnari. Pe l=ng\
aceast\ unitate natural\ viticol\, exist\
`ns\ [i podgoria Ia[i, situat\ `n imediata
apropiere a municipiului Ia[i, ce cu-
prinde patru centre viticole: Copou,
Bucium-Tome[ti, Uricani [i Comarna.
Centrul viticol Uricani este unul din-
tre cele mai nordice puncte din ]ara
noastr\ unde se produc vinuri ro[ii de
calitate `nalt\. Planta]iile de vii sunt am-
plasate pe versan]ii sudici [i sud-vestici
din st=nga Bahluiului, `ntinz=ndu-se de
la p=r=ul Lupului p=n\ la p=r=ul Ro[ioru.
~n prezent, `n Uricani planta]iile viticole
se `ntind pe suprafe]e destul de restr=nse.
Exist\ `ns\ perspective de extindere `n
zona Via cea Mare de pe dealul Uricani.
Pe l=ng\ soiurile tradi]ionale culti-
vate, cum ar fi Feteasca Neagr\ [i
B\beasca Neagr\, se mai ob]in vinuri
din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon
[i Porto. La Uricani se ob]in vinuri ro[ii Podgoria Uricani Mare, statornicind un sortiment nou [i socotit ca «perl\ a Moldovei», la egal
tr\ind `n epoca vinurilor albe care n\- cu Cotnarul, `l `nt=lnim totu[i pe `ntreg
de calitate superioar\ cu denumire de `n literatur\ v\leau peste cele ro[ii, socotite mai cuprinsul podgoriilor Moldovei.“
origine (VSO – `n limbajul de speciali- fine [i mai feminine, a renun]at la
tate). Tot aici se mai ob]in [i vinuri de „F\r\ doar [i poate, p=n\ la {tefan
soiurile negre, iar dup\ invazia hi- Drumurile viei [i vinului `n Rom=nia
calitate superioar\ cu denumire de ori- Voivodul, podgoria Cotnarului, ca a[e- brizilor direct produc\tori, acestea au – Gherasim Constantinescu,
gine [i trepte de calitate (a[a-numitele zare viticol\ veche, avea `n sortimen- disp\rut complet. Azi, soiul Feteasc\ Anibal. I. Gheorghiu,
VSOC). Aceast\ ultim\ categorie de vinuri tul ei str\bun soiuri de toate culorile [i Neagr\ re`nvie, iar dac\ nu `n incinta Aurel Gheorghiu, Editura Sport-TTurism,
se mai ob]ine [i la Cotnari [i Bohotin. deci producea [i vinuri ro[ii. {tefan cel Cotnarului [i nici la Uricani, unde era Bucure[ti, 1977, pp. 101-1 102
138 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 139

Podgoria Uricani
~nc\ din timpuri foarte vechi, pe
teritoriul jude]ului Ia[i s-a cultivat
vi]a-de-vie. Acest lucru a fost posibil
datorit\ condi]iilor prielnice, at=t `n
ceea ce prive[te relieful, c=t [i sub
aspectul climei. ~n Podi[ul Central
Moldovenesc, temperaturile sunt mode-
rate, at=t iarna, c=t [i vara, iar relieful
colinar de aici se preteaz\ foarte bine
culturii viticole. Una dintre cele 8 regi-
uni viticole ale Rom=niei cuprinde chiar
Dealurile Moldovei.
Cel mai faimos vin din aceast\ zon\
provine din podgoria Cotnari. Pe l=ng\
aceast\ unitate natural\ viticol\, exist\
`ns\ [i podgoria Ia[i, situat\ `n imediata
apropiere a municipiului Ia[i, ce cu-
prinde patru centre viticole: Copou,
Bucium-Tome[ti, Uricani [i Comarna.
Centrul viticol Uricani este unul din-
tre cele mai nordice puncte din ]ara
noastr\ unde se produc vinuri ro[ii de
calitate `nalt\. Planta]iile de vii sunt am-
plasate pe versan]ii sudici [i sud-vestici
din st=nga Bahluiului, `ntinz=ndu-se de
la p=r=ul Lupului p=n\ la p=r=ul Ro[ioru.
~n prezent, `n Uricani planta]iile viticole
se `ntind pe suprafe]e destul de restr=nse.
Exist\ `ns\ perspective de extindere `n
zona Via cea Mare de pe dealul Uricani.
Pe l=ng\ soiurile tradi]ionale culti-
vate, cum ar fi Feteasca Neagr\ [i
B\beasca Neagr\, se mai ob]in vinuri
din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon
[i Porto. La Uricani se ob]in vinuri ro[ii Podgoria Uricani Mare, statornicind un sortiment nou [i socotit ca «perl\ a Moldovei», la egal
tr\ind `n epoca vinurilor albe care n\- cu Cotnarul, `l `nt=lnim totu[i pe `ntreg
de calitate superioar\ cu denumire de `n literatur\ v\leau peste cele ro[ii, socotite mai cuprinsul podgoriilor Moldovei.“
origine (VSO – `n limbajul de speciali- fine [i mai feminine, a renun]at la
tate). Tot aici se mai ob]in [i vinuri de „F\r\ doar [i poate, p=n\ la {tefan
soiurile negre, iar dup\ invazia hi- Drumurile viei [i vinului `n Rom=nia
calitate superioar\ cu denumire de ori- Voivodul, podgoria Cotnarului, ca a[e- brizilor direct produc\tori, acestea au – Gherasim Constantinescu,
gine [i trepte de calitate (a[a-numitele zare viticol\ veche, avea `n sortimen- disp\rut complet. Azi, soiul Feteasc\ Anibal. I. Gheorghiu,
VSOC). Aceast\ ultim\ categorie de vinuri tul ei str\bun soiuri de toate culorile [i Neagr\ re`nvie, iar dac\ nu `n incinta Aurel Gheorghiu, Editura Sport-TTurism,
se mai ob]ine [i la Cotnari [i Bohotin. deci producea [i vinuri ro[ii. {tefan cel Cotnarului [i nici la Uricani, unde era Bucure[ti, 1977, pp. 101-1 102
140 z Poten]ialul turistic

„Despre viile din jurul Ia[ilor se po- para]ie cu Cotnarul, etaleaz\ valoarea
mene[te la 1588, c=nd `n inventarul a- Uricanilor.“
verilor m\n\stirii Golia sunt cuprinse [i „Podgoria Uricani“ – V.D. Cotea, `n
viile de la Vorove[ti (Uricani – Ia[i)“. revista Cronica, nr. 15/1970
Cronica Cotnarilor – Gh.
Ungureanu, Gh. Anghel, C. „Eu nu cred c\ vechii athenieni
Botez, Editura {tiin]ific\, au posedat vreodat\ vinuri mai bune
Bucure[ti 1971, p. 23 dec=t posed\ la epoca de care
vorbesc Ia[ul nostru – Ia[ul cu cele-
„~n imediata vecin\tate a brele sale podgorii: Cotnari [i Uri-
Cotnarilor, l=ng\ Ia[i, se constat\ cani, {orogari [i Valea Ad=nc\ [.a. Eu
c\ a tr\it [i vegetat `n umbr\, ne- am convingerea c\ generoasele vin-
cunoscut\ de nimeni, neb\nuit uri ale Ia[ului au [i ele partea lor `n
m\car, o alt\ perl\... Uricani. Nu forma]iunea sufletului acestui ora[.
exist\ un al doilea caz pe globul C\ locuitorii fostei capitale a
p\m=ntesc ca `n zona extrem\ Moldovei au dovedit `n trecut unele
de cultur\ a vi]ei-de-vie s\ se calit\]i frumoase [i rare, ca vioi-
produc\ vinuri ro[ii cu `n- ciunea de spirit, `nclina]iile
su[irile alese pe care artistice, oarecare distinc]iu-
le-au dat Uricanii `n tre- ne sufleteasc\ [i elan `n toa-
cut. ~ntr-adev\r, Uricanii te, se datoresc [i faptului c\
r\stoarn\ fundamental s-a bucurat de acest dar al
concep]ia de p=n\ ast\zi naturii – vinul.“
[i constituie o excep]ie Eugen Heroveanu
unic\, de care lumea oa-
menilor de [tiin]\ trebuie „Uricanii e un vin suav [i
s\ ia cuno[tin]\, `nscri- d\ o ame]eal\ mai suav\ [i
ind-o `n analele [i trata- mai pl\cut\. E un rubin to-
tele de specialitate... Me- pit. ~l duci la nas – gr\din\!
ritul de a fi descoperit a- Iar c=nd ai gustat din el, te
ceast\ perl\ unic\ pentru `n]epene[ti temeinic pe
continentul european re- scaun, fa]a `]i arde, ochii `]i
vine, `n `ntregime, unuia sclipesc. (...) Vinul de
dintre cei mai apropia]i Uricani poate `nnebuni re-
fii ai Ia[ilor, delicatul gescul «Versaillesc» [i `mp\-
c=nt\re] al vinurilor (...), r\tescul «Fontainbleau». Nu-
r\sf\]atul P\storel Teodo- mai `n gavot\ [i pavan\ sau
reanu. El este pentru menuet `[i poate g\si pa[ii
Uricani primul [i cel mai omul care l-a b\ut [i numai
sincer admirator al aces- o arie de [ulii sau Rameau
tei podgorii. Prin com- nu i-ar zg=ria urechea. Vinul
de Uricani este nectar de
l ’ a m b r o i s e . . .
Uricanul provenea din
Cr\can\... Pe c=nd `n
pivni]ele de la Bolta Rece
Poten]ialul turistic z 141

din Ia[i se ad\posteau vinuri de Uricani, „Un soi caracteristic zonei Uricanilor
pre]ul vinurilor cu reputa]ie era cam aces- este Feteasca Neagr\. Putem spune c\
ta: (...) Les Grands Curs de Bordeaux: Feteasca Neagr\ este soiul n\scut aici la
Chateau Juguet, Bourgognurile ro[ii ca Uricani, aici `[i are ba[tina. Vinul are
ClosVougeot etc. nu `ntreceau cu calit\]i extraordinare. Are o culoare
mult 20 de lei. Vinurile de Rin ca ro[ie aparte. Are o t\rie alcoolic\
Johannisberg (...) erau cam la ace- cuprins\ `ntre 13 [i 14 grade. ~n
la[i pre], m\rcile bune de [ampanie anii deosebi]i, c=nd acumularea
ca Pommmery [i altele nu se urcau de zah\r este foarte mare, se pot
niciodat\ mai mult de 22 lei. La ob]ine la Uricani vinuri demiseci
acea vreme nu puteai avea o sticl\ [i demidulci. La Podgoria Uricani
de Uricani cu mai pu]in de 20 de din Miroslava se ob]in vinuri u[oa-
lei, iar de la 1914, cu mai pu]in de re, bl=nde [i elegante. Feteasca
50 (aur). De altfel, to]i francezii care Neagr\ de Uricani se remarc\ `n
l-au gustat erau de aceea[i p\rere... special prin nota floral\ [i aroma
Uricanul e `n dantel\ [i escarpins... de prune uscate sau coac\ze, iar
El prefer\ clavecinul, gavota [i dac\ se `nveche[te cel pu]in
[oaptele dup\ evantai... I-a doi ani - aroma se duce u[or
fost dat acestui nectar voivo- spre gustul de cacao sau
dal s\ `nveseleasc\ clipele ciocolat\.
at=tor genera]ii de mol- Feteasca Neagr\ de
doveni: c=te nu am v\zut [i Uricani nu poate fi compa-
c=te nu [i-or fi amintit b\- rat\ cu niciun alt vin. Este
tr=nii! I-a cunoscut pe Gri- un soi tipic acestei zone [i
gore Ghica Voievod [i pe are calit\]i indiscutabile.
Mihail Sturdza, l-a cunos- Este un vin unic. Zonele
cut pe Vod\ Cuza, i-a cu- de Origine Controlata
noscut pe Maiorescu [i pe (D.O.C) au fost introduse
Vasile Pogor, i-a cunoscut tocmai pentru c\ vinurile
pe Iacob [i Leon Negruzzi, din anumite regiuni au o
pe Petre Carp. Fiecare tipicitate aparte. Feteasca
sticl\ destupat\ pomenea Neagr\ de Uricani este un
de ace[ti ctitori ai istoriei [i etalon. Cum Zghihara este
culturii rom=ne[ti.“ doar la Hu[i, iar Busuioaca
Al. O. Teodoreanu la Bohotin, a[a [i Feteasca
Neagr\ este un soi n\scut
la Uricani.“
Prezentare
Feteasca www.uricani-iasi.ro
Neagr\ de Uricani
z Ilie Ciomaga, oeno-
log, membru al Asocia]iei
Degust\torilor Autoriza]i
din Rom=nia:
142 z Poten]ialul turistic

Situri arheologice
Dovezi ale locuirii continue `nc\ din ~n zona dealului B=rca-B=rsanul au
timpuri str\vechi pe aceste meleaguri au fost dezgropate vestigiile unei a[ez\ri
fost descoperite `n diverse situri arheo- din epoca fierului.
logice, comuna Miroslava av=nd `n Pe suprafa]a plat\ a dealului B=rsanul
componen]a ei unele dintre cele mai s-a identificat o a[ezare `n care au fost
vechi sate atestate documentar din zona g\site buc\]i de vase getice [i amfore de
import, precum [i artefacte dat=nd din
jude]ului Ia[i.
106-271 `.e.n., apar]in=nd perioadei
~n apropiere de satul Br\tuleni, la
corespunz\toare provinciei Dacia. Tot
aproape un kilometru spre nord, `ntr-o
`n cadrul acestei rezerva]ii arheologice
vale din vecin\tatea dealului cu acela[i au mai fost scoase la lumin\ buc\]i de
nume, s-a identificat o a[ezare cu arte- pietre dintr-o r=[ni]\ `n form\ conic\
facte apar]in=nd culturilor Cucuteni [i (realizat\ din tuf vulcanic), resturi de li-
Horodi[tea – Erbiceni, din sec. IV e.n., pitur\ de perete, c=teva m\rgele de
fiind descoperite fragmente din amorfe sticl\ albastr\ cu decor, o c\]uie dacic\,
din past\ ro[ie [i g\lbuie. dar [i oase umane calcinate.

Proiect privind dezvoltarea turismului


Prim\ria Miroslava este beneficiara turistice cu specific local. Acesta este
unui proiect cu finan]are european\, care intitulat „Promovarea produselor turis-
are drept scop dezvoltarea durabil\ a tu- tice naturale [i antropice din comuna
rismului din Regiunea de Dezvoltare Miroslava, jude]ul Ia[i, prin ac]iuni inte-
Nord-Est [i promovarea produselor grate de marketing [i comunicare“.
Poten]ialul turistic z 143

Proiectul de promovare contribuie la de Interven]ie 5.3 – Promovarea poten-


realizarea obiectivului Axei Prioritare 5 ]ialului turistic [i crearea infrastructurii
– Dezvoltarea durabil\ [i promovarea necesare, `n scopul cre[terii atractivit\]ii
turismului prin: Rom=niei ca destina]ie turistic\, prin:

z Valorificarea patrimoniului cultu- z Investi]ia `n promovarea turismu-


ral, natural [i antropic specific zonei lui, ce va permite destina]iei turistice
Miroslava, ca urmare a promov\rii la Miroslava s\ valorifice obiectivele turis-
nivel na]ional a obiectivelor turistice [i tice [i patrimoniul cultural existent la
culturii specifice prin intermediul mij- nivel local, pentru a-[i `mbun\t\]i avan-
loacelor de promovare [i a evenimentu-
tajele competitive `n sectorul turistic
lui propus `n proiect;
rom=nesc [i pentru a dezvolta produse
z Dezvoltarea sectorului turistic prin
specifice cu un con]inut calitativ [i cog-
valorificarea resurselor naturale, cultu-
nitiv ridicat pentru turi[tii din Rom=nia;
rale [i istorice specifice zonei turistice
Miroslava, ca urmare a cre[terii pre- z Promovarea celor 10 produse tu-
conizate de turi[ti de 5%. Dezvoltarea ristice specifice localit\]ii Miroslava la
activit\]ii turistice `n Miroslava va ge- nivel na]ional, prin intermediul eveni-
nera cerere pentru o gam\ larg\ de mentului cu specific local ce se va des-
bunuri [i servicii ce vor fi achizi]ionate f\[ura `n implementarea proiectului –
at=t de turi[ti [i locuitorii din zon\, c=t [i ZILELE TURISMULUI LA MIROSLAVA –,
de companiile de turism, revigor=nd ast- [i prin intermediul campaniilor na]ionale
fel situa]ia economic\ local\; de promovare [i publicitate [i particip\-
z Respectarea principiilor dezvolt\- rilor la t=rgurile de turism;
rii durabile, `n sensul conserv\rii [i pro- z ~ncurajarea practic\rii [i dezvol-
tej\rii patrimoniului natural [i cultural al t\rii diverselor forme de turism, precum
zonei, dar [i al reducerii presiunii asupra turismul cultural, turismul de ecumenic
mediului [i ariilor protejate, ca urmare a sau turismul de eveniment;
cre[terii gradului de con[tientizare asu- z Favorizarea dezvolt\rii firmelor
pra importan]ei mediului `nconjur\tor locale din sectoarele economice situate
at=t a turi[tilor participan]i la eveniment,
`n avalul [i amontele sectorului turistic,
c=t [i a locuitorilor zonei. Acest lucru va
transform=nd Miroslava `ntr-o zon\
fi realizat prin intermediul materialelor
atractiv\ pentru investitori.
de promovare si marketing care vor con-
]ine prevederi referitoare la necesitatea
protec]iei mediului [i conserv\rii obiec- Miroslava este una dintre comunele
tivelor turistice; cu cel mai important poten]ial turistic.
z Contribu]ia la cre[terea economi- Obiectivele turistice [i rezerva]iile natu-
c\ local\ a comunei Miroslava, ca ur- rale sunt accesibile datorit\ unei infra-
mare a cre[terii atractivit\]ii zonei, fapt structuri excelente. Pe de alt\ parte,
ce va genera pe termen lung [i cre[terea proiectul privind promovarea produse-
volumului investi]iilor la nivel local. lor turistice duce la o mai bun\ cunoa[-
tere a obiectivelor istorice [i naturale din
De asemenea, proiectul contribuie [i comun\ [i reu[e[te s\ atrag\ turi[ti `n
la realizarea Obiectivelor Domeniului comuna Miroslava.
144 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 145

Zilele turismului la Miroslava


Prima edi]ie 20-23 iulie 2013
144 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 145

Zilele turismului la Miroslava


Prima edi]ie 20-23 iulie 2013
146 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 147
146 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 147
148 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 149

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

explore the Carpathian garden


148 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 149

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

explore the Carpathian garden


150 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 151

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

explore the Carpathian garden


150 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 151

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

explore the Carpathian garden


152 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 153

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

Miroslava:
- rezervat, ii naturale
- peisaje atractive
- specii rare de flora s, i fauna
-

-
-

- tradit, ii stravechi
-
-

- sarbatori s, i festivaluri
-

-
-

-
152 z Poten]ialul turistic Poten]ialul turistic z 153

Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

Miroslava:
- rezervat, ii naturale
- peisaje atractive
- specii rare de flora s, i fauna
-

-
-

- tradit, ii stravechi
-
-

- sarbatori s, i festivaluri
-

-
-

-
154 z Poten]ialul turistic

Viziteaz\ Miroslava
Icar Tours te invit\ s\ descoperi val- Rezerva]ia forestier\ Uricani - traseu
orile naturale, culturale, istorice [i reli- forestier
gioase ale Comunei Miroslava. Din pasi- Situl arheologic Bulg\rie
une pentru turism, ghizii Icar Tours ]i-aau Casa Sturdza
preg\tit trei tururi `n care ai ocazia de a Biserica „Na[terea Maicii Domnului“
vizita obiectivele turistice ale comunei. Prim\ria
Dac\ ai oaspe]i din str\in\tate, Icar Lacul Ez\reni - pr=nz pesc\resc
Tours poate organiza tururile `n mai
multe limbi: rom=n\, francez\, englez\, 2. Tur cultural - istoric - varianta 2
italian\, spaniol\ sau german\. Vizite:
Biserica „Buna Vestire“ - Proselnici
1.Tur religios Satul Corne[ti
Vizite: Biserica de lemn „Sf. Nicolae“ -
Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ - Ciurbe[ti
Vorove[ti Rezerva]ia Dealul Birca
Biserica „Buna Vestire“ - Proselnici Lacul Ciurbe[ti
Biserica de lemn „Sf. Nicolae“ -
Ciurbe[ti
Icar Tours, Str. Palas 5B, Cl\direa
Biserica „Na[terea Maicii Domnului“
UBC2, Parter, Ia[i
- Miroslava
Tel: 0755 045 330 E-m
mail: ghid@icar.ro
Site: www.icar.ro Blog: www.blog.icar.ro
2. Tur cultural - istoric - varianta 1
Vizite:
Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ -
Vorove[ti

explore the Carpathian garden


Personalit\]i ale comunei z 155

VIII. Personalit\]i ale comunei


Mihail Sturdza Alexandru Mavrocordat
De-a lungul Principele Alexandru Gh. Mavrocordat,
timpului, nume- n\scut la 4 iunie 1844 [i decedat la 18
roase personali- martie 1907, a fost str\nepot al fo[tilor
t\]i istorice [i-au domnitori ai Moldovei. El a restaurat
pus amprenta a- biserica din Miroslava.
supra satului Pe latura de sud a bisericii, `n interi-
Miroslava. Dac\ or, se afl\ un monument de marmur\,
ne g=ndim doar sub care a fost depus sicriul cu r\m\[i-
la Institutul de ]ele p\m=nte[ti ale principelui. ~n exteri-
Educa]ie de la orul bisericii, `ncastrat\ `n zid, exist\ o
Miroslava, trebuie plac\ de marmur\ pe care este repre-
men]ionat Mihail Sturdza. Istoricii `l des- zentat blazonul familiei Mavrocordat [i,
criu pe Mihail Sturdza ca av=nd o minte sub el, se poate citi urm\toarea inscrip]ie:
ascu]it\, fiind un individ instruit, un
excelent gospodar [i un iscusit diplomat. † Principele Alexandru Gh. Mauro-
Mihail Sturdza era, `n tinere]e, primul cordato decedat la 18 martie 1907 `n
dintre cei mai `nv\]a]i [i talenta]i boieri etate de 64 ani. Sicriul cu r\m\[i]ele
ai Moldovei. Folosind sprijinul Epitropiei p\m=nte[ti se afl\ sub placa aceasta `n
~nv\]\turilor Publice, Mihail Sturdza a temelia bisericei (n.red.: morm=ntul se
contribuit la alegerea celor mai presti- afl\ `n biserica „Na[terea Maicii Domnului“
gio[i dasc\li pentru institu]ia de la din Miroslava.
Miroslava. Cei doi fii ai s\i, Grigore si
Dimitrie Sturza, au fost printre primii
`nscri[i la Miroslava. Mihail Kog\lniceanu
[i-a des\v=r[it [i el preg\tirea la Miroslava.
156 z Personalit\]i ale comunei

Olga Sturdza lor `n probleme financiare dintre guver-


nul grec [i cel rom=n, s\ se ob]in\ apro-
N\scut\ Mavrocordat, Olga a venit pe barea p\r]ii rom=ne ca Olga Sturdza s\
lume la data de 27 septembrie 1884. Era plece `n Fran]a.
fiica principelui Alexandru Mavrocordat Principesa Olga Sturdza a murit la 10
[i a Luciei Cantacuzino-Pa[canu. ~n anul iulie 1971 la v=rsta de 87 ani, la proprie-
1908, s-a c\s\torit cu prin]ul Mihail tatea Sainte Marguerite, din apropierea
Sturdza, nepotul domnului Moldovei localit\]ii Varengeville-sur-Mer, de l=ng\
Mihai Sturza (1834-1849). Dieppe, `n Fran]a.
A studiat pic-
tura [i sculptura
la Berlin, Dresda
[i Paris, mai `nt=i
ca elev\ a sculp-
torului Debois [i
apoi ucenic\ a ce-
lebrului Auguste
Rodin. ~n anul `n
care s-a c\s\torit,
[i-a expus lucr\-
rile la Salonul de
la Paris. Primul atelier l-a avut `n Fran]a,
la Dieppe, apoi a deschis un atelier la
Ia[i, `n Copou, unde lucra cu dalta [i
ciocanul busturi [i statui de marmur\.
Constantin Argetoianu, care o cunos-
cuse pe Olga Mavrocordat `nainte de c\-
s\torie, la Viena, o descria drept o „fat\
frumoas\, viguroas\ [i ar\toas\, cu doi
ochi negri care sfredeleau, emancipat\
(c\l\torea singur\, lucru neobi[nuit) [i
inteligent\. Plin\ de farmec [i cetit\“.
~n perioada Primului R\zboi Mon-
dial, Olga Sturdza a fondat Societatea
pentru ocrotirea orfanilor de r\zboi, a
c\rei pre[edint\ a fost. ~n 1918, a `nfiin-
]at `n palatul familiei de la Miroslava
Orfelinatul „Principesa Olga M. Sturdza“,
transformat `n anul urm\tor `n {coala
Superioar\ de Agricultur\, `nzestrat\ cu
100 hectare de teren arabil.
~n anul 1957, Olg\i i s-a permis s\
plece din Rom=nia, datorit\ interven]iei
cumnatului s\u, ambasadorul grec
Argyropoulos, c\s\torit cu sora ei,
Maria. El a insistat, `n cadrul negocieri-
Personalit\]i ale comunei z 157

Dimitrie Anghel Bibliografie


O alt\ familie cu un trecut istoric Dimitrie Anghel a debutat cu poezii
demn de men]ionat este cea a Anghelilor. `n revista Contemporanul (1890), cola-
Familia Anghel este legat\ de satul bor=nd apoi, cu poezie [i publicistic\, la
Corne[ti. Constandin Anghel, tat\l poe- „Adev\rul“, „Adev\rul literar [i artistic“,
tului Dimitrie Anghel, este `nmorm=ntat „Lumea nou\“, „Literatur\ [i art\ ro-
la biserica din sat. m=n\“, „Pagini literare“, „Via]a rom=-
neasc\“ etc. A f\cut parte din redac]ia [i
Dimitrie Anghel (n. 16 iulie 1872 la din comitetul de direc]ie al revistei
Corne[ti, actual- „Samanatorul“ (1906-1908). A editat
mente comuna revista „Cump\na“, `mpreun\ cu Mihail
Miroslava — d. Sadoveanu, {tefan Octavian Iosif, Ilarie
13 noiembrie
Chendi (1909-1910).
1914, Ia[i) a fost
A debutat editorial cu Traduceri din
un poet, prozator,
reprezentant al Paul Verlaine `n 1903. ~n 1905 a publi-
simbolismului ro- cat volumul de versuri ~n gr\din\,
m=n. A urmat urmat, `n 1909, de Fantazii. ~ntre timp
[coala primar\ [i au ap\rut operele scrise de D. Anghel `n
liceul la Ia[i, `ntre colaborare cu {tefan O. Iosif: Legenda
1879 [i 1890, funigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa
c=nd a p\r\sit studiile pentru a se dedi- (comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul lui
ca scrisului. A c\l\torit `n Italia, Fran]a, A. Mirea (1908), Carmen saeculare (poem
Elve]ia [i Spania, revenind `n ]ar\ `n istoric, 1909), iar `n 1910, Cire[ul lui
1902. A fost func]ionar `n Dobrogea Lucullus (proz\). A mai scris [i alte vol-
(1906-1907), referent la Casa {coalelor ume de proz\, `ntre care amintim doar
[i inspector al Ministerului Cultelor [i c=teva: Povestea celor nec\ji]i (1911),
Instruc]iunii Publice (din 1911). Fantome (1911), Oglinda fermecat\
(1912), Triumful vie]ii (1912), Stelu]a.
Opera literar\
Dimitrie Anghel este unul dintre cei Biografie
mai importan]i reprezentan]i ai simbo-
1872: Pe data de 16 iulie se na[te
lismului `n literatura rom=n\. El cultiv\
Dimitrie Anghel, `n satul Corne[ti, la 8
mediul naturii artificiale, umanizate, al
km de Ia[i.
gr\dinilor [i procedeul sinesteziilor. Este
un contemplativ, un vis\tor, care aduce 1879-1 1883: Urmeaz\ {coala primar\
`n poezie tema c\l\toriilor, a evaziunii, la Institutul particular al lui Caracas,
motivul boemei [i imagini ale peisajului apoi la Institutul Pedagogic condus de
marin. Simbolismul se `mbin\ `n poezia Alexandru Lambrior.
lui cu notele romantice. 1891: ~n luna octombrie debuteaza `n
Proza sa v\de[te `nzestrare pictural\, „Contemporanul“, VII, nr. 10, cu poeziile
elegan]\ a stilului [i verv\ polemic\. „Pl=nset de greieri“ [i „Z=na codrilor de
brad“, pe care nu le-a inclus `ns\ `n vo-
lumele lui de poezii.
158 z Personalit\]i ale comunei

1898: Public\ traduceri din folclorul Ioan Nani: „Dac\ nu `]i dore[ti
spaniol [i italian, `n „Adev\rul de joi“ [i
`n „Pagini literare“. nimic, nu realizezi nimic“
1900: ~n luna aprilie, se `nt=lneste la
Paris cu {t. O. Iosif, cu care se `mpri- Ioan Nani s-a
etene[te. n\scut `n Uricani
1902: Petrece vara `mpreun\ cu {t. `n urm\ cu mai
O. Iosif [i al]i scriitori la mo[ia din bine de 50 de ani.
Dumbr\veni a lui Leon Ghica. A urmat cusurile
1905: ~n luna februarie apare volu- [colii din satul
mul ~n gr\din\. natal, dup\ care a
1907: R\scoala va g\si ecou `n
plecat s\ fac\
poeziile „1907“ [i „Scrisoare deschis\ a
liceul la Ia[i. ~ntre
unui melc“, publicate de Anghel [i Iosif
anii 1981 [i 1986
`n Caleidoscopul lui A. Mirea.
a urmat cursurile
1909: Apare al doilea volum de
Universit\]ii „Al. I. Cuza“, absolvind ca
poezii, Fantazii.
economist specializat `n Economie
1911: Pe 29 ianuarie, pe c=nd se afla la
industrial\. Ioan Nani a devenit mai
Paris, `i arde locuin]a din Calea Victoriei,
t=rziu directorul companiei Antibiotice.
unde era [i sediul Societ\]ii Scriitorilor
Domnul Nani este un om extrem de
Rom=ni. ~n acel incendiu a pierdut `ntrea-
ga avere, iar la `ntoarcerea `n ]ar\ este in- ocupat. Cu toate acestea, [i-a f\cut timp
ternat `ntr-o clinic\ de boli nervoase. pentru o discu]ie despre trecutul, pre-
1912-1 1913: Semneaz\ `n „Flac\ra“, zentul [i viitorul comunei Miroslava. El a
sub pseudonimul Ola Canta, admirabile povestit `n cuvinte simple pentru
versuri [i proz\, scrise `n colaborare cu Monografia comunei Miroslava copil\ria
Leon Feraru. sa la Uricani [i ascensiunea profesional\.
1913: ~ntre martie [i octombrie public\
ultimele poezii `n „Flac\ra“: „Gherghina“, „Sunt descendentul unei familii nu
„C=ntecul greierului“, „Balul pomilor“ [i prea mari din satul Uricani. Acas\ am
„Puterea amintirii“. fost patru fra]i. Eu sunt al doilea copil.
1914: Moare [i este `nmorm=ntat la Am o sor\ mai mare. To]i fra]ii au termi-
cimitirul „Eternitatea“ din Ia[i. nat o facultate [i pot spune c\ suntem
oameni realiza]i profesional.
~n satul Uricani, `n timpul copil\riei
* mele, era o [coal\ foarte bun\. Erau
~n Miroslava a existat o cas\ memo- mul]i copii pe atunci... {i profesorii erau
rial\ a poetului, `n care a func]ionat [i foarte bine preg\ti]i. Dan Ni]\, actualul
sediul C.A.P. Mai multe [coli din comu- primar al comunei, a fost coleg de ge-
na Miroslava poart\ numele poetului nera]ie cu mine. Am avut privilegiul de a
Dimitrie Anghel. m\ na[te `ntr-un sat cu o anumit\ pros-
peritate, fiind situat l=ng\ ora[ul Ia[i.
Apoi, construirea Fabricii de Antibiotice
aici, l=ng\ satul Uricani, a f\cut ca oa-
menii s\ aib\ un serviciu, iar `n paralel
s\ lucreze [i la fostele C.A.P.-uri. Sigur,
Personalit\]i ale comunei z 159

nu putem pl=nge dup\ vremurile respec- „Miroslava este cea mai important\
tive, dar nici nu le putem nega. Acea comun\ din jude]ul Ia[i. Ast\zi, comuna
perioad\ face parte din via]a noastr\. noastr\ are privilegiul de a dezvolta
A[a cum a fost via]a pe atunci, am `ntr-un mod extrem de eficient resursele
avut totu[i posibilitatea de a ne dezvolta pe care le are. M\ refer `n special la fap-
intelectual [i profesional. Tat\l meu a tul c\ exist\ `n]elepciune `n Consiliul
lucrat la Fabrica de Antibiotice `nc\ de la Local, exist\ o deschidere a primarului
`nfiin]area ei, `n 1955. Pot spune c\ `n a atrage investitori pe terenurile Miro-
slavei. Deja sunt realizate importante in-
aceast\ fabric\ a fost construit\ cu for]a
vesti]ii [i mai sunt `nc\ premisele unor
de munc\ a multor cet\]eni ai comunei
alte investi]ii majore `n comuna noastr\.
Miroslava. De-a lungul anilor, au lucrat la
Bugetul comunei are, datorit\ acestui
Antibiotice multe genera]ii de locuitori ai
fapt, importante resurse [i, cel pu]in `n
satelor Uricani, Miroslava [i Vorove[ti.“ ultimii ani, s-a dezvoltat infrastructura `n
toate satele comunei. S-a investit mult `n
Angajarea la Antibiotice educa]ie [i `n sfera socialului, iar eu – ca
fiu al comunei – nu pot dec=t s\ apre-
„A contat foarte mult faptul c\ tat\l ciez acest lucru.
meu a lucrat la Antibiotice. Odat\ ce Din p\cate, [i trebuie s\ men]ionez
mi-am finalizat studiile, tat\l meu a fost acest lucru, s-a pierdut mult timp, ani
cel care m-a `ndrumat spre Antibiotice, buni chiar, s-au pierdut oportunit\]i im-
spun=nd c\ trebuie s\ p\strez tradi]ia. El portante. {i acest lucru nu este valabil
a lucrat practic toat\ via]a la Fabrica de doar pentru Miroslava, ci pentru tot spa-
Antibiotice. Am ]inut cont de sfaturile ]iul rural din Rom=nia. Apreciez la noi
tat\lui meu [i m-am angajat la aceast\ `n comun\ spiritul de lupt\tori al locui-
`ntreprindere. {i faptul c\ am copil\rit `n torilor. Pentru c\, dac\ nu `]i dore[ti
vecin\tatea fabricii a contat, al\turi de nimic, nu realizezi nimic. Or, din acest
sfaturile tat\lui meu, `n decizia de a veni punct de vedere pot s\ apreciez – [i
la Antibiotice. Am lucrat ca simplu mun- spun eu c\ am aceast\ capacitate pe
citor p=n\ am finalizat studiile [i am ur- care mi-o confer\ experien]a anilor de
cat pe scara ierarhic\ a companiei. Din conducere `n compania Antibiotice – c\
1998 sunt directorul companiei, dar p=n\ au fost bine puse `n valoare resursele [i
`n acest punct am lucrat zeci de ani pe poten]ialul zonei Miroslava, cu men]iu-
nea c\ mai sunt `nc\ multe de f\cut.
diferite func]ii. Aceast\ fabric\ mi-a con-
Mai discut [i eu cu primarul Ni]\ des-
trolat toat\ via]a. Via]a noastr\, a fami-
pre ce mai este de f\cut `n comun\ [i v\d
liei, a multora dintre locuitorii Miroslavei
c\ este devotat comunit\]ii. M\ bucur s\
a gravitat `n jurul acestei fabrici.“
v\d c\ Miroslava a devenit o comun\
dezvoltat\ [i cu un poten]ial de invidiat.“
„Trebuie s\ `ntorci ceva Implicarea lui Ioan Nani `n dezvolta-
comunit\]ii din care provii“ rea [i sus]inerea Miroslavei a fost apreci-
at\ de comunitatea local\. Ioan Nani a
Ca fiu al satului Uricani, dar [i ca primit distinc]ia de cet\]ean de onoare
manager al celei mai mari [i mai impor- al Miroslavei. Mai mult dec=t at=t, dl
tate companii de pe teritorul Miroslavei, Nani a primit [i ordinul „{tefan cel Mare
Ioan Nani a analizat evolu]ia comunei. [i Sf=nt“, pentru merite deosebite `n dez-
160 z Personalit\]i ale comunei

voltarea comunit\]ii locale. Distinc]ia a


fost acordat\ de Mitropolia Moldovei [i
Alte personalit\]i
Bucovinei. Ulterior, ~PS Daniel, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, i-a con- Printre personalit\]ile comunei, nea-
ferit lui Ioan Nani [i ordinul patriarhal v=nd neap\rat titlul de cet\]ean de onoa-
„{tefan cel Mare [i Sf=nt“ pentru merite re [i nefiind de ba[tin\ din satele Miro-
`n dezvoltarea societ\]ii rom=ne[ti. slavei, trebuie totu[i men]iona]i profe-
Dincolo de distinc]iile primite, Ioan sorii Constantin Todi [i Dumitru Bunea.
Nani se bucur\ c\ poate ajuta comuna Constantin Todi a fost profesor la
din care provine. El nu a uitat niciodat\ {coala din Ciurbe[ti [i a trecut la cele
de unde a plecat. {i ar fi [i imposibil s\ ve[nice `n 2012. Timp de c=teva dece-
uite. De la geamurile birourilor de la nii, el s-a d\ruit ca profesor copiilor din
Antibiotice se vede comuna Miroslava. satul Ciurbe[ti. Profesorul Todi a fost [i
Iar din satul Uricani, locul copil\riei lui autorul monografiei satului.
Ioan Nani, se vede Fabrica de Antibio- Dumitru Bunea este un alt profesor,
tice. Miroslava [i Antibiotice sunt dou\ venit la Miroslava tocmai din Sibiu. Din
repere importante `n via]a lui Ioan Nani. 1974 este profesor la Grupul {colar Agri-
col din Miroslava. Muzeul din sat este
realizarea sa personal\.
Printre cet\]enii de onoare ai comu-
nei se num\r\ preotul Mihai Rusu, Va-
sile Mutihac – autor al unei monografii a
satului Vorove[ti, Mihai Constantinescu
– fiu al satului [i autor al monografiei
Uricani.
Nu trebuie uita]i nici oamenii de
afaceri care au contribuit la dezvoltarea
comunei Miroslava [i au primit titlul de
cet\]ean de onoare. Este vorba, pe l=ng\
Ioan Nani, fiu al comunei Uricani [i di-
rector la Compania Antibiotice, de Ioan
Prisecaru, patron al Tess Conex, [i de John
Hutson, cet\]ean american [i director al
companiei Delphi Diesel Systems Ia[i.
Glosar de Cuvinte `n Grai z 161

Glosar de Cuvinte `n Grai


~n comuna Miroslava se p\streaz\ `n catrafuse = obiecte apar]in`nd cuiva
graiul popular cuvinte [i expresii vechi. (a-[i lua catrafusele = a pleca)
Red\m o parte dintre acestea, a[a cum au (a se) c\p\tui = a primi ceva, a se
fost culese de profesorul Constantin Todi. `mbog\]i, a se alege cu ceva
c\rp\nos = zg=rcit
A (a) c\ta = a c\uta
aaier\ = a]\ mai groas\ cu ajutorul c\tr\un = expr. din c\tr\un = `n
c\reia se purta pe um\r traista partea dinspre om (la origine: „de c\tre
abra[ = pocit la gur\; care poate con- om“); se folose[te pentru a desemna
stitui premisa unui lucru r\u pozi]ia boului sau calului a[ezat `n
ad\ma[ = ald\ma[, cinste f\cut\ de partea st=ng\ a perechii
cump\r\tor sau v=nz\tor (mai rar) cu ceala = acela
ocazia unei tranzac]ii comerciale (a) cen\tui = a scoate organele dintr-
aiasta = aceasta un animal t\iat
aista = acesta chil\ = kilogram
alandala = la `nt=mplare, `n dezordine chir = pir, buruian\ foarte rezistent\
an]\r] = `n urm\ cu doi ani chirpici = mterial de construc]ie de
aracan de mine = s\racul (s\raca) de form\ paralelipipedic\ ob]inut din p\-
mine m=nt amestecat cu paie
amu, amu[ = acum chitonag = par ascu]it cu opritoare
arvon\ = arvun\, acont pentru picior, cu care se fac g\uri pentru
arzoi = m=ndru, seme] `nfipt aracii la vie
ciia = aceia
B cioars\ = obiect t\ios `nvechit, care
batc\ = ]\ru[ mic de lemn cu partea nu taie cum trebuie (o cioars\ de coas\)
superioar\ metalic\, pe care se bate coasa cioc\l\i = [tiule]i de porumb de pe
b=lbe = haine vechi care s-au desf\cut boabele
bleand\ = `mbr=nceal\ ciocol\i[te = teren pe care s-a t\iat
(a) bleotc\ri = a se s\lda porumbul ajuns la maturitate
(a) boci = a pl=nge pe cineva mort (a) ciorov\i = a vorbi
bolohan = bolovan (a) ciors\i = a `ncerca s\ tai ceva cu
boloh\nit = `nt\rit (uger boloh\nit de un obiect t\ios care nu este bine ascu]it,
vac\) a freca
buc[it = plin, `n care nu mai `ncape (a se) cio[moli = a se mi[ca greu, a se
nimic foi
buhai = taur cipici / ciupici = `nc\l]\minte de l=n\
bumb = nasture `mpletit\ sau postav
ciurucuri = animale slabe (despre
C taurine `n principal)
canafuri = smocuri mici de l=n\ ro[ie ciuvee = unelte de trebuin]\ pe l=ng\
puse animalelor la g=t, la ureche, la jug, cas\
pentru a nu fi deocheate (a) cl\t\ri = a cl\ti rufele
162 z Glosar de Cuvinte `n Grai

cociorv\ = unealt\ cu care se doni]\ = vas de lemn, scund, cu gura


potrive[te focul [i se introduc sau se scot larg\ `n care se mulg vacile sau oile
t\vile din cuptor drani]\ = [indril\
(a) cold\[i = a fura, a ascunde dub\l\rie = c\ldur\ mare, z\pu[eal\
cof\ = vas din lemn sub form\ de (a) duh\ni = a fuma
trunchi de con (baza mare jos) format dupac = pumn tras ap\sat `n spatele
din doage `nconjurate de dou\ cercuri cuiva (a primi c=]iva dupaci era una din
metalice, cu m=ner de lemn, `n care se pedepsele date celor care pierdeau la un
]inea apa de b\ut sau cu care se aducea joc de copii)
apa de la izvor la munca de la c=mp (a) dup\ci = a lovi, a bate
cof\iel = cof\ mai mic\
com=nd = avere F
copchil = copil (a) face = a na[te
cordic\ = panglic\ fanfaron = m=ndru, `ncrezut
co[arc\ = co[ de nuiele folosit la fermol = fermoar
recoltare fimeie = femeie
co[\ri = co[er, hambar firfirici = bani m\run]i
co[melie = cas\ mic\, d\r\p\nat\, fleanc\ = gur\ (`n expresii: tac\-]i
buc\t\rie de var\ improvizat\, ad\post
fleanca)
provizoriu pentru animale
flenduri = zdren]e
cotren]e = zdren]e
(a se) flenduri = a merge de colo-colo
covat\ = albie de lemn dintr-o bucat\
f\r\ rost
(a) cr\n]\i = a ron]\i cu zgomot
(a se) foi = a se mi[ca greu
(a) cr=mpo]i = a rupe `n buc\]i mici
crop = mas\ pus\ a doua zi dup\
nunt\ G
(a) curma = a t\ia, a opri o ac]iune g\tej = vreasc, lemn de foc sub]ire [i
curm\tur\ = buturug\ t\iat\ cu cu form\ neregulat\
beschia sau cu drujba gign\ = sob\ mic\ improvizat\ pen-
custur\ = cu]it vechi [i uzat tru a face m=ncare afar\ vara
cute = piatra de ascu]it coasa gimea = broboad\ alb\ de p=nz\, de
form\ triunghiular\ av=nd pe margine
D horbot\ [i chiar m\rgele fine, purtat\ de
(a se) da danie = a se da pe m=na femei vara
cuiva (la b\tr=ne]e) giread\ = depozit de snopi de gr=u,
deneaz\ = la amiaz\ orz, secar\ pentru treierat la arie, gr\-
dihanie = animal s\lbatic, ar\tare mad\ de paie sau de f=n
dihocat = zdrobit, distrus glod = noroi
(a) dihoi = a alunga prin strig\te put- glod\rie = noroi mare
ernice animalele, p\s\rile de prad\ sau (a) gogi = a boli, a duce boala pe
c=inii str\ini picioare
dimerlie = m\sur\ de aproximativ 10
kg (pentru cereale, `n trecut) H
dinioarea = adineaori hadarag = ciomag, par, axul de lemn
ditamai = co[cogeamite, mare cu care se purta manual r=[ni]a
dob\ = tob\ hah\u = ciomag, par
Glosar de Cuvinte `n Grai z 163

hapca = Expr. a lua cu hapca = a-[i J


`nsu[i ni[te foloase necuvenite, cu for]a jarc\ = c\ciul\ veche; hain\ veche,
harag = arac rupt\, uzat\; oaie b\tr=n\
harbuz = pepene verde j=mbat = cu fa]a ur=]it\ prin expu-
harpagic\ = arpagic nerea prea puternic\ a din]ilor
(a) h\cui = a toca jig\rit = slab
h\cuit = tocat jolf\ = julf\, turt\ coapt\ pe plit\,
h\is = `ndemn pentru boi sau cai cu uns\ cu semin]e de c=nep\ sau miez de
scopul de a o lua spre st=nga nuc\ `ndulcit cu miere de albine sau za-
h\r, ce se serve[te `n Ajunul Cr\ciunului,
(a se) h\r\]i = a luneca, a derapa
semnific=nd scutecele Domnului
(a) h\rh\i = a l\tra, a vorbi f\r\ rost
jnapan = [mecher
h\]a[ = locul pe unde animalele intr\
ori ies pe islaz
L
hoa[c\ = femeie b\tr=n\ (eventual [i
lai]\ = pat primitiv f\cut din patru
rea) ]\ru[i b\tu]i `n p\m=nt [i c`teva sc=nduri
hogeag = co[ de fum pe cas\ fixate pe ei
hoit = cadavru lamb\ = lamp\
hojmal\u = vl\jgan, b\rbat voinic, `nalt leaf\ = salariu
horbot\ = panglic\ `mpletit\ cu acu- (a se) leh\m\tui = a se plictisi, a se
[orul, cu motive florale, cu margine cre- l\sa p\guba[
stat\, de culoare alb\, folosit\ pentru leic\ = p=lnie
`mpodobirea grimelor sau prostirei (a) leorb\i = a vorbi f\r\ rost
hostochin\ = tescovin\, ceea ce r\- le[ie = ap\ fiart\ cu cenu[\, folosit\
m=ne dup\ ce s-au tras la teasc strugurii, la sp\lat rufe, la sp\lat pe cap, la cur\-
folosit\ la fabricarea ]uicii ]atul vaselor de buc\t\rie
hreapc\ = coas\ cu o adaptare pen- (a) lichi = a lipi, a unge cu lut pere]ii
tru a se a[eza ordonat gr=ul cosit [i a casei
u[ura legatul `n snopi loitre = p\r]ile laterale ale unui car
hrentuial\ = deranj, dezordine sau ale unei c\ru]e pe care se sprijin\
huci, hugeag = desi[ de arbu[ti tineri scoar]ele (obloanele) pentru a putea duce
(a) hui = a vui o `nc\rc\tur\ mai mare
lozni]\ = plas\ de nuiele pe care se
(a) huidui = a exprima dispre]ul prin
puneau prunele la uscat [i afumat; groa-
strig\te [i fluier\turi
pa peste care se punea plasa de nuiele
huidum\ = om voinic
lu]\rn\ = lucern\
huiet = scandal
hu[te = t\r=]e `n\crite pentru bor[
M
ma[cat = mare
I (a) m\tr\[i = a alunga
iasl\ = iesle melesteu = f\c\le], b\] de lemn cu
ima[ = izlaz care se amestec\ m\m\liga
ioti = iat\ mindir = saltea umplut\ cu paie sau f=n
ista = acesta (a se) moco[i = a se mi[ca greu la treab\
iz=tur\ = iezetur\ mogil\ = movil\, deal rotunjit
izmene = indispensabili moin\ = vreme `nchis\ [i umed\
164 z Glosar de Cuvinte `n Grai

muiere = femeie cu o reputa]ie nu p=rlaz = p=rleaz


prea bun\ perj\ = prun\
muieratic = afemeiat poam\ = struguri; om cu vicii
potlog = petic
N potlogar = om neserios, necinstit,
n\s\cheal\ = umplutur\ de p\m=nt [mecher, ho]
la temelia casei (a) potlog\ri = a fura
n\s=p = nisip povir\ = gem de prune f\cut `n cas\,
(a) nineri = a alinta f\r\ zah\r, magiun
niscai = ceva, o cantitate mic\ prepelag = prepeleac, loc de pus oale-
niznai = Expr. a face pe niznaiul = a le de lut afar\, un st=lp de lemn cu cuie
se face c\ nu [tie oblice de lemn `n care se aga]\ oalele
(a) prob\lui = a proba
O prostire = bucat\ de p=nz\ alb\ pus\
oabl\ = neclar\ la marginea de jos a patului, sub a[ternut
(a) obloji = a pansa o ran\
(a se) obrindi = a se infecta R
odaie = camer\ r\cituri = piftie
og=rjit = aplecat, ghebos (de b\tr=- r\z\lui = a rade p\m=ntul cu sapa, a
ne]e), sl\bit, `mb\tr=nit da de pe perete varul vechi
ogheal = plapum\
r=pc\ = corzile de la vi]a de vie t\iat\
oghele = obiele, buc\]i de postav sau
prim\vara
]es\tur\ cu care se `nf\[urau picioarele
retevei = scurt\tur\; bucat\ de lemn cu
la `nc\l]atul cu opinci
care se poate lovi sau arunca dup\ cineva
(a) ogoi = a potoli, a opri
rogojin\ = `mpletitur\ de papur\ care
ogrinji = tulpini de porumb sau alte
se poate pune pe lai]\
plante r\mase nem=ncate de animale
ruba[c\ = hain\ groas\, scurt\ de
oloi = ulei, vopsea sintetic\ pentru
lemn sau metal molton
(a se) opinti = a `ncerca din r\sputeri
s\ fac\ ceva S
oplean\ = pan\ de lemn care fixeaz\ santim\ = centimetru
t\lpile saniei (a se) s=i = a se ru[ina
(a) ostoi = a potoli scovergi = turti]e f\r\ drojdie coapte
(a) ot=nji = a lovi cu o nuia, cu un b\] pe plit\ sau `n tigaie
otova = de-a valma, cu totul scrijele = buc\]ele de mere, pere,
gutui uscate pentru iarn\
P (a) scrijeli = a zg=ria un perete,
paravan = magazie anexat\ `n spatele obiecte din lemn; a ciopli
casei folosit\ ca magazie sau buc\t\rie, (a) smoni = a ademeni
cram\, la casele vechi stani[te = locul unde se odihneau la
pata[c\ = platform\ de lemn pus\ pe amiaz\ animalele duse la p\[une
car (c\ru]\) pentru a u[ura transportul stative = dispozitiv de ]esut
unei `nc\rc\turi voluminoase str=nsur\ = nutre] str=ns pentru iarn\,
patlagele = ro[ii f=n
Glosar de Cuvinte `n Grai z 165

strujeni = coceni; tulpini uscate de }


porumb, dep\nu[ate, r\mase pentru ani- ]al\ = cuv=nt folosit pentru a `ndem-
male na boii sau caii, pentru o lua la dreapta
suveic\ = obiect din lemn folosit la ]anc = Expr. la ]anc = a veni c=nd tre-
]esut buie
]andur\ = buc\]ic\
]arn\ = ]arin\, parte de teren din
{
afara satului
[ag\ = glum\
]a[c\ = a[chie sub]ire [i ascu]it\
(de) [an] = de glum\ ]\poi = furc\ lung\ de lemn dintr-o
[\trari = ]igani nomazi bucat\ cu dou\ coarne lungi, folosit\ la
[fac = la] cl\direa f=nului `n stoguri `nalte
[far\ = sfoar\; fum `nec\cios proven- ]=n]ar = moar\, joc const=nd `n mu-
it din arderea gr\simii pe plit\ tarea unor boabe de porumb, de fasole
[omoiag = p\m\tuf, m\nunchi de etc. pe o figur\ geometric\
paie sau f=n ]istar = [obolan de c=mp
[ontorog = [chiop ]oa[c\ = buc\]ic\ de p=ine sau chiar
[tiubei = trunchi de copac scobit `n de m\m\ligu]\ cu pu]in zah\r, `nvelit\
interior, folosit ca stup de albine sau ca `ntr-o p=nz\ curat\ [i legat\, dat\ co-
piilor mici s\ o sug\
loc de ]inut f\in\, fasole, gr=u
]ol = ]es\tur\ de l=n\ cu dungi co-
[uf\r = negustor de animale
lorate (vr=ste)
[ugub\] = glume] ]on]oroi = Expr. a sta ]on]oroi = a sta
(a) [ugui = a glumi drept
]uhal = sac
T
(a) t\p\lui = a pune talpa confec]iilor U
din postav sau l=n\ `mpletit\ ud\tur\ = orice se m=nca `mpreun\
t\r\boan]\ = roab\ cu m\m\lig\ sau p=ine
t=njal\ = drug de lemn la care se ulcic\ = oal\ de lut mai mic\, cu toart\
ata[a jugul boilor cu ajutorul c\ruia se unsoare = alifie
tracta carul ursoaic\ = co[ de fum prelungit ori-
t=rlici = papuci de cas\ zontal pe pod, pentru ca fumul s\ ias\
t=rn = m\turoi pe acoperi[ pe unde `[i g\se[te loc, [i nu
printr-un loc anume
t=r[ = vreasc
urzeal\ = fire de c=nep\, `n bumbac,
toac\ = gustare dat\ lucr\torilor la
`ntinse cu ajutorul stativelor [i la care se
c=mp dup\-amiaza ata[a o suveic\; b\t\tur\
toaip\ = secure mai mare, bard\
topor=[te = coada coasei f\cute din V
lemn [i av=nd la mijloc un mic m=ner val] = vals
tra[c\ = joag\r (beschie) cu ajutorul
c\reia se t\iau bu[tenii longitudinal pen- Z
tru a ob]ine sc=nduri zapisc\ = document
(a) tu[ina = a t\ia, a scurta, a reteza z\lud = nebunatic
166 z Glosar de Cuvinte `n Grai

z\mos = pepene galben


z\mnic = beci nepietruit
(a) z\psi = a sim]i, a prinde de veste
zeam\ = bor[ de pas\re
zgaib\ = ran\ cu stratul exterior
uscat, zg=rietur\
zghihuit = neast=mp\rat
zoaie = ap\ murdar\ rezultat\ de la
sp\latul rufelor sau al vaselor
zoal\ = lichidul r\mas de la fabri-
carea s\punului de cas\, folosit la
sp\latul du[umelelor, sticlelor etc.
(`n) zorele = stil de cusut extremit\]ile
[tergarelor, perdelelor de la icoane,
fe]elor de mas\, m=necilor, prin legarea
franjurilor, f\r\ a folosi a]\ colorat\
Anexe z 167

Anexe
168 z Anexe
Anexe z 169

Rezerva]ia de f=ne]e seculare


de la Valea lui David
statut reconfirmat [i `n 1994 prin Hot\r=rea
dr. Irinel Eugen Popescu Consiliului Jude]ean Ia[i 8/1994 [i prin Legea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ 5/2000 (Monitorul Oficial al Rom=niei, nr.
Ia[i, Facultatea de Biologie 152/2000).
Rezerva]ia are o suprafa]\ de 46,36 ha [i
Pe drumul european E583 de la Ia[i spre se afl\ `n administrarea prim\riei comunei
T=rgu Frumos, la kilometrul 10, la vest de mu- Miroslava, localit\]ile cele mai apropiate fiind
nicipiul Ia[i, pe partea dreapta a drumului, la Valea Lupului (`n sud) [i Rediu (`n nord-est).
2 km de drumul principal, se afl\ Rezerva]ia Exist\ o pancart\ metalic\ amplasat\ pe
de f=ne]e seculare de la Valea lui David. marginea drumului european Ia[i – T=rgu
Numele rezerva]iei este dat dup\ numele Frumos, care `n[tiin]eaz\ trec\torii despre
profesorului universitar Mihai David (1886- prezen]a `n apropiere a rezerva]iei, `ncerc\-
1954) (Zamfirescu et al., 2008), un renumit rile repetate de amplasare a unei pancarte
geomorfolog care a f\cut cinste Universit\]ii metalice informative `n perimetrul rezerva-
„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i. Acesta a fost ]iei (a[a cum a existat `nainte de 1989) fiind
invariabil terminate cu distrugerea acestora
elevul lui I. Simionescu, cel care l-a `ncadrat
de c\tre oameni.
`n 1912 ca asistent la Catedra de Geologie [i
~n urma retroced\rilor, `n perimetrul mic
Paleontologie. Aici, Mihai David `[i sus]ine `n
al rezerva]iei sunt aproximativ 50 de pro-
1919 doctoratul, cu teza „Cercet\ri geologice
prietari care trebuie s\ respecte statutul de
`n Podi[ul Moldovei“.
rezerva]ie [tiin]ific\ a zonei, inclus\ `n cat-
Dup\ plecarea la Cluj a lui George V=lsan,
egoria IV IUCN (rezerva]ii naturale dirijate)
Mihai David este trecut la Catedra de
(Nicoar\ & Bomher, 2010). P=n\ `n urm\ cu
Geografie `n 1920, `ns\ revine `n 1929-1931
aproximativ 20 de ani mai putea fi observat
[i 1941-1944 [i la Catedra de Geologie. La un gard de protec]ie care delimita rezerva]ia,
29 ianuarie 1941 a fost numit rector, `ntr-o cel pu]in `n partea sa nordic\, `n prezent cu
perioad\ dificil\ pentru universitate [i pentru greu fiind observate la nivelul solului r\m\-
]ar\: `n 1944, din cauza r\zboiului, are loc [i]e ale fo[tilor st=lpi de beton care sus]i-
evacuarea universit\]ii la Alba Iulia. Pe 2 neau gardul confec]ionat din s=rm\. P=n\ `n
octombrie 1944, `n [edin]a senatului se anii ’90, rezerva]ia era ceva mai protejat\:
hot\r\[te formarea unei comisii de epurare drumul Ia[i – T=rgu Frumos era mai `ngust
`n cadrul universit\]ii, `ns\ pe 22 octombrie [i existau mult mai pu]ine construc]ii pe
1944 este demis din `nv\]\m=nt chiar pro- marginile sale. Dezvoltarea urban\ a zonei
fesorul Mihai David, rectorul universit\]ii reprezint\ o amenin]are evident\ pentru
„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, membru al rezerva]ie, construc]iile deja f\c=ndu-[i loc
Academiei Rom=ne din 1935. ~n 1948, este [i pe drumul de acces spre rezerva]ie, din-
arestat pentru patru luni. Din 1952 p=n\ la spre drumul Ia[i – T=rgu Frumos.
trecerea `n eternitate `n 1954, Mihai David a Drumul de acces se `nvecina pe partea
lucrat `n cercetare [i proiectare geotehnic\ dreapt\, p=n\ `n anii ’90, cu o livad\ de
pentru sistematizarea urban\ a ora[ului Ia[i. vi[ini [i cire[i (desfiin]at\ `n prezent), ce
Asupra importan]ei [tiin]ifice din punct avea un rol benefic de zon\-tampon.
de vedere botanic a zonei atrage aten]ia `nc\ Livada influen]a chiar microclimatul din
din 1957 profesorul C. Burduja (Burduja, zon\, `n acea perioad\ exist=nd [i un mic
1957). Rezerva]ia de la Valea lui David a fost izvor la baza dealului pe care se afla livada,
`nfiin]at\ `n 1969 prin Decretul 389/1969, acum secat.
170 z Anexe

~ncep=nd cu anul 2007 (Ordinul 776/2007 Temperatura medie anual\ pe versantul


publicat `n Monitorul Oficial al Rom=niei, pe care se afl\ rezerva]ia este de 10-11°C,
nr. 615/2007), rezerva]ia face parte din situl mai ridicat\ cu circa 2°C dec=t pe versantul
Natura 2000 ROSCI0265 „Valea lui David“. opus. Acest aspect microclimatic este extrem
Ea avea `n 2008 o suprafa]\ de 223 ha, iar `n de important, temperatura medie anual\ de
anul 2011 suprafa]a sa se extinsese la 1.435 10-110C fiind caracteristic\ zonei stepice din
ha. Actualul sit Natura 2000 se `ntinde `n Rom=nia (Ivan, 1979), zon\ aflat\ `n partea de
nord p=n\ `n apropierea localit\]ii Horle[ti [i sud-est a ]\rii. ~n regiunea ora[ului Ia[i, tem-
are mai multe ramifica]ii, una dintre acestea peratura medie anual\ atinge, `n mod nor-
fiind Rezerva]ia {tiin]ific\ „Valea lui David“. mal, `n jur de 9°C.
Precipita]iile medii anuale ating 550-557
mm, num\rul mediu de zile cu precipita]ii
Pozi]ie geografic\ [i relief fiind de 125-140 zile pe an (Br`nzan, 2013).
Seceta poate dura chiar peste patru luni pe
Rezerva]ia [tiin]ific\ „Valea lui David“ an, iar furtunile cu averse [i grindin\ sunt
este localizat\ geografic `ntre 47011’35“ lati- frecvente, la fel [i brumele. Data medie a
tudine nordic\ [i 27028’08“ longitudine primului `nghe] este 25 octombrie, iar data
estic\, altitudinea fiind cuprins\ `ntre 60,23 [i medie a ultimului `nghe] este 17 aprilie, du-
170,37 m. Rezerva]ia este amplasat\ pe ver- rata medie a zilelor cu `nghe] pe an fiind de
santul cu expozi]ie vestic\ al dealului Co[eri 98 (Nicoar\ & Bomher, 2010).
(„La Co[\ri“), care m\rgine[te valea cu acela[i Frecven]a v=nturilor de NV este mai mare
nume prin care curge p=r=ul lui David. dec=t `n zona ora[ului Ia[i, datorit\ orient\rii
P=r=ul, care este un afluent al Bahluiului, pe direc]ia NS a v\ii, ceea ce favorizeaz\
poate seca `n anii seceto[i. brume mai timpurii, o secet\ mai `ndelungat\
Relieful zonei este reprezentat de dou\ [i o aridizare sporit\. Viteza medie anual\ a
dealuri cu orientare nord-sud, care au panta v=nturilor este de 14,7 m/s, cu o intensitate
de 10-35°. Substratul este format din marne crescut\ `n partea de NV a zonei, v=nturile
str\b\tute de izvoare de coast\, rezultatul fiind predominante fiind cele de NV, urmate de
producerea unor alunec\ri de teren care au de cele din SE [i N.
dus la formarea unui microrelief variat ca ex-
pozi]ie, umiditate [i salinizare local\. Pantele
pot deveni abrupte, la baza pr\bu[irilor for- Solurile
m=ndu-se ni[te uluce cu umiditate accentuat\.
Datorit\ terenului `n pant\ care prezint\
rupturi, solurile sunt destul de variate. Pe
Temperatura [i precipita]iile luturi loessoide sunt formate cernoziomuri
levigate (degradate), care se `nt=lnesc pe pla-
Temperatura minim\ `nregistrat\ a fost de tourile cu altitudini de peste 140 m.
-36,3°C (1.02.1937), iar temperatura maxim\ Pe marne s-au format cernoziomurile de
`nregistrat\ a fost de 39,6°C (13.08.1946) pant\, care pot fi carbonatice sau necarbona-
(Mititelu et al., 1969). tice. Solurile de evolu]ie, de `n]elenire prima-
Valea favorizeaz\ o umiditate mai mare r\, cu morfologie `n formare, sunt frecvente `n
dec=t `n zonele `nvecinate. Datorit\ apro- zonele puternic erodate, `n zonele puternic
pierii de albia Bahluiului, roua [i cea]a fiind fr\m=ntate cu numeroase alunec\ri afl=ndu-se
favorizate mai mult dec=t pe dealurile mai complexe de soluri greu de delimitat `ntre ele.
`nalte din `mprejurimi. Pe marnele sulfatice se afl\ soluri salife-
Iarna, temperaturile din vale sunt cu re, unde sulfa]ii ating 100-500 mg % sol, iar
2-6°C mai cobor=te dec=t pe dealurile `nve- clorurile ajung la 10-18 mg % sol. Solurile
cinate mai `nalte, datorit\ aerului mai umed salifere pot fi uscate sau umede. ~n zonele de
din vale. Vara, pantele sunt puternic `nsorite, vale, sub influen]a apei freatice aflate la
temperaturile ating=nd frecvent peste 35°C 0,8-1,5 m ad=ncime, se formeaz\ l\covi[ti
la umbr\. salinizate. Curen]ii ascenden]i de ap\ duc la
Anexe z 171

depunerea de sulfa]i, cloruri [i bicarbonate Moldovei, `ns\ prezint\ unele particularit\]i.


`n profilul de sol, p=n\ la suprafa]\, unde pot Climatul este mai uscat, caracterizat printr-
fi observate vara eflorescen]e. ~n zona de fund un regim termic mai sc\zut, cu tr\s\turi con-
a v\ii se afl\ soluri de mla[tin\ [i l\covi[ti tinentale mai pronun]ate (Ivan, 1979).
calcaroase. Majoritatea terenurilor din silvostep\ au
Soluri coluviale sunt `nt=lnite de-a lungul fost defri[ate [i des]elenite, solurile foarte
v\ii, `n general acestea fiind salinizate. La baza fertile fiind folosite `n agricultur\, Valea lui
pantelor se afl\ cernoziomuri colmatate. Ero- David sc\p=nd de acest destin datorit\ am-
ziunea solului variaz\ de la slab\ sau moderat\ plas\rii `n coast\ cu zone de rupturi. Zona
p=n\ la puternic\ [i foarte puternic\ spre cor- de step\ din Rom=nia este ast\zi aproape
ni[e [i liniile de ruptur\ ale alunec\rilor. complet lipsit\ de vegeta]ie natural\. Ar fi
Relieful, condi]iile climatice [i solurile existat dou\ subzone de step\ `n Rom=nia,
contribuie `n mod esen]ial la formarea carac- una cu graminee `n teritoriile cele mai aride
terului stepic al vegeta]iei, automat influen- din estul B\r\ganului [i centrul Dobrogei [i
]=nd [i fauna. Terenul `n pant\, cu rupturi, a o subzon\ cu graminee [i dicotiledonate `n
contribuit inclusiv la p\strarea zonei ca f=nea]\ restul teritoriului. „Stepa“ de la Valea lui
secular\ ferit\ de alte interven]ii antropice, David apar]ine ultimei categorii, fiind pre-
cum ar fi putut fi folosirea terenului pentru agri- zent\ asocia]ia, probabil zonal\ c=ndva,
cultur\ `n cazul `n care condi]iile naturale ar fi Stipo-FFestucetum (valesiacae), spa]iile dintre
permis asta – aceast\ paji[te nefiind niciodat\ tufele de garminee fiind ocupate de un di-
arat\ (S=rbu et al., 2007). vers sortiment de specii de step\.
~n contextul dispari]iei vegeta]iei natu-
rale de step\ din Rom=nia [i din Uniunea
Caracteristici biogeografice European\, este extrem de important\ ocro-
tirea celor c=teva petece de vegeta]ie secu-
Valea lui David este situat\ `n regiunea lar\ de acest tip care au rezistat p=n\ azi, ele
continental\, `n zona de silvostep\ a Rom=niei. reprezent=nd ni[te oaze cu o biodiversitate
Totu[i, caracterul s\u stepic confer\ o impor- aparte, foarte caracteristic\, ce va disp\rea
tan]\ deosebit\ zonei. Situarea `ntr-o regiune total dac\ nu sunt luate m\suri rapide [i fer-
de `ntrep\trundere a mai multor tipuri de cli- me pentru protejarea lor. Acest tip de vege-
mate a ]\rii noastre, prezen]a climatelor reci, ta]ie apar]ine clasei Festuco-Brometea [i re-
montane [i evolu]ia relativ complicat\ a evo- prezint\ „singurele m\rturii ale unei vege-
lu]iei florei [i vegeta]iei Rom=niei `n post- ta]ii disp\rute“ (Chifu et al., 2006). ~n acest
glaciar a dus la formarea unei vegeta]ii bogate, context european, protejarea vegeta]iei de la
cu elemente inedite `n contextul integr\rii ]\rii Valea lui David devine o necesitate, chiar o
noastre `n Uniunea European\. obliga]ie na]ional\ [i european\. F=ne]ele cu
Din cele 10 regiuni biogeografice recu- caracter stepic de la Valea lui David repre-
noscute `n Uniunea European\, 5 regiuni bio- zint\ o zon\ `n care se intersecteaz\ elemen-
geografice se afl\ `n Rom=nia, ]ar\ noastr\ tele continetale, eurasiatice, subpanonice,
av=nd astfel cea mai mare diversitate biogeo- pontice [i mediteraneene, fiind un adev\rat
grafic\ din Uniunea European\: Fran]a are 4 muzeu viu al vegeta]iei naturale de acest tip,
regiuni biogeografice, Spania [i Italia – c=te 3, azi aproape disp\rut\ din Rom=nia [i Europa.
iar restul ]\rilor membre – c=te dou\ sau chiar Zona poate fi considerat\ inclusiv un patri-
c=te o singur\ regiune biogeografic\. moniu ecologic pentru prezervarea sustena-
Astfel, `n Rom=nia sunt prezente regiu- bilit\]ii resurselor ecosistemelor.
nile biogeografice continental\ (cea mai r\s-
p=ndit\), alpin\ (prezent\ `n ]\rile cu zone
montane), panonic\ (aflat\ `n Ungaria [i ]\- Flora
rile vecine), pontic\ (aflat\ doar `n Rom=nia
[i Bulgaria) [i stepic\ (aflat\ doar `n Rom=nia). Informa]iile asupra florei de la Valea lui
Silvostepa este caracteristic\ podi[urilor David cuprind trei perioade. ~n prima perioa-
172 z Anexe

d\, cea de dinainte de declararea zonei ca re- teraneean-pontice (7,9%) [i mediteraneene


zerva]ie, apar informa]ii despre specii de plante (8,2%) confer\ acestor paji[ti un pronun]at
identificate `n zon\ `n lucr\rile lui C. Burduja caracter de step\ pontic\, cu o flor\ de tip
(1959), P. Jacucs [i M. R\v\ru] (`n Mititelu et sud-est european, pontosarmatic (Zamfirescu,
al., 1969). ~n aceast\ perioad\ sunt identificate 2010).
aproximativ 200 de specii de plante. ~n perimetrul rezerva]iei putem `nt=lni
A doua perioad\ este marcat\ de apari]ia multe specii de plante rare, unele chiar pro-
lucr\rii lui D. Mititelu `n anul 1969, o lucrare tejate prin legi interna]ionale [i na]ionale sau
ampl\, de 20 de pagini, rezultatul a 12 ani aflate pe listele unor conven]ii interna]ionale
de observa]ii `n teren, ce a constituit funda- sau liste na]ionale de protec]ie.
mentul [tiin]ific al declar\rii zonei ca rezer- Dintre plantele aflate `n Anexa II a Direc-
va]ie (`n acela[i an). Mititelu (1969) identifi- tivei Consiliului Europei 92/43EEC (Directiva
c\ 530 de specii, subspecii [i variet\]i de Habitate) men]ion\m: Echium russicum J.F.
plante. Lucrarea este extrem de important\ Gmelin, Crambe tataria Sebe k, Iris aphylla
mai ales pentru realizarea de compara]ii `n L. ssp. hungarica, Galium moldavicum Dobrescu
timp [i pentru observarea direc]iei de evolu- (Franco) [i Pulsatilla grandis Wenderoth,
]ie a vegeta]iei de la Valea lui David, deoare- aflat\ [i pe lista ro[ie IUCN. De asemenea,
ce con]ine [i observa]ii fitocenologice. Bupleurum falcatum L. ssp. dilatatum Schur
Timp de aproape 40 de ani, literatura de este protejat prin Conven]ia de la Berna.
specialitate aproape c\ nu mai `nregistreaz\ Echium russicum (capul [arpelui) atinge
observa]ii floristice `n zon\. ~n ultima vreme, aproximativ 50 de centimetri `n\l]ime. Inflo-
Oana Zamfirescu reia – dup\ o metodologie rescen]a este alungit\, format\ din multe
modern\ – studiul florei [i vegeta]iei de la flori de culoare ro[u-aprins, care dup\ pole-
Valea lui David cu rezultate semnificative nizare pot dob=ndi o nuan]\ carmin\ sau
(Zamfirescu & Zamfirescu, 2007; Zamfirescu, violacee. Planta `nflore[te `n luna mai, pu-
2008; Zamfirescu & Zamfirescu 2009a; t=nd fi `nt=lnit\ `nflorit\ p=n\ `n iulie. Frun-
Zamfirescu & Zamfirescu, 2009b; Zamfirescu, zele sunt `nguste, lanceolate. Floarea sea-
2010). m\n\ cu o gur\ deschis\ de [arpe, de unde
Zamfirescu (2010) identific\ 480 de ta- vine denumirea popular\, dar [i cea [tiin-
xoni de plante vasculare, ace[tia reprezen- ]ific\ (`n limba greac\, echis `nseamn\
t=nd 12,04% din flora Rom=niei (3.985 ta- „viper\“, iar echion `nseamn\ „[arpe“).
xoni) [i 16,73% din flora Moldovei (2.869 Este o specie care rezist\ bine la secet\,
taxoni, conform Chifu et al., 2006). Bog\]ia o plant\ caracteristic\ pentru paji[tile de step\
floristic\ `n rezerva]ie este foarte ridicat\: [i de silvostep\ [i bun indicator al st\rii de
10,36 taxoni/ha, comparativ cu 1,67 ta- conservare a acestora, fiind sensibil\ la
xoni/ha, c=t este valoarea medie `n Rom=nia suprap\[unat (mai ales cu oi). Planta a fost
(Zamfirescu, 2010). Diferen]a de la 530 taxoni descris\ din stepele din nordul M\rii Negre,
identifica]i de Mititelu (1969) p=n\ la cei pe teritoriul fostului Imperiu }arist, `n Rom=nia
480 taxoni men]iona]i de Zamfirescu (2010) fiind mai frecvent `nt=lnit\ `n silvostepa din
poate fi explicat\ prin faptul c\ Zamfirescu Transilvania [i mult mai rar `n silvostepa din
studiaz\ doar rezerva]ia [tiin]ific\, `n timp ce Moldova ori din C=mpia de Vest sau `n
Mititelu a investigat o suprafa]\ mai mare. regiunile stepice din Dobrogea.
Alt\ posibil\ explica]ie o reprezint\ dis- Crambe tataria (t=rtanul, varza t\t\rasc\)
pari]ia unor taxoni – posibil inclusiv datorit\ este o plant\ peren\ de talie mare, a c\rei
presiunii antropice [i ruderaliz\rii vegeta]iei. inflorescen]\ poate atinge un diametru de
Cel mai bine sunt reprezentate familiile aproximativ un metru, vizibil\ de la distan]\.
Asteraceae, Poaceae, Fabaceae, Brassicaceae, Se `nrude[te cu varza, fiind o plant\ comestibil\.
Rosaceae, Caryophyllaceae, [i Scrophulariaceae. Denumirea [tiin]ific\ provine de la gre-
Predomin\ speciile eurasiatice (40,83%), ur- cescul krambe, care `nseamn\ „varz\“, [i de
mate de cele europene (14,58%). Elementele la tataria, care `nseamn\ „t\t\r\sc“ – planta
continentale (9,75%), pontice (8,97%), medi- fiind `nt=lnit\ `n stepele populate de t\tari
Anexe z 173

din nordul M\rii Negre. Florile sunt mici, de nistul ie[ean Constantin Dobrescu de la
culoare alb\, `n num\r de c=teva mii. Este o Negre[ti, de pe dealul Glodeni din jude]ul
bun\ plant\ melifer\. Frunzele sunt mari, Vaslui. Ulterior, a fost identificat\ [i la Valea
divizate `n mai mul]i lobi, franjurate pe mar- lui David [i, mai t=rziu, `n Republica Moldova
gine. ~n acela[i an unele exemplare pot pro- [i `n Ucraina. Atinge 40-80 cm `n\l]ime, `nflo-
duce doar frunze `n timp ce alte exemplare re[te `n lunile iunie-iulie [i are numeroase
produc inflorescen]e. flori albe mici cu patru petale ascu]ite, unite
Este o specie caracteristic\ paji[tilor aride `ntr-un tub scurt. Tulpinile sunt drepte, cu
[i semiaride din step\ [i silvostep\, prefer=nd frunze `nguste liniare, sub]iri, dispuse sub
spa]iile deschise. Dup\ maturizarea siliculelor, forma unor verticile.
inflorescen]a mare [i sferic\ se desprinde, fiind Pulsatilla grandis (dedi]elul mare) `nflo-
rostogolit\ de v=nt. Astfel, miile de semin]e se re[te `n lunile martie-aprilie. Florile sunt vio-
`mpr\[tie pe suprafe]e mari. let deschis [i apar `naintea frunzelor. Tulpi-
Poate fi `nt=lnit\ din Panonia p=n\ `n ste- nile [i frunzele sunt acoperite cu peri, frun-
pele din nordul M\rii Negre. ~n Rom=nia este zele fiind penate cu foliole din]ate. Este o
relativ frecvent\ `n zonele silvostepice din specie foarte frumoas\, cu aspect delicat,
Transilvania, fiind rar\ `n Moldova [i Dobrogea de[i este un dedi]el mare (grandis), cu flori
[i foarte rar\ `n C=mpia de Vest. Este o specie de 5-6 cm lungime, planta put=nd atinge `n
sensibil\ la degradarea paji[tilor, mai ales la jur de 30 cm `n\l]ime.
suprap\[unare, prezen]a sa fiind un indicator Stilele nuculelor (fructelor) au niste peri-
pentru o bun\ stare de conservare a paji[tilor [ori fini, acestea mi[c=ndu-se la adierea v=n-
unde este `nt=lnit\. La Valea lui David, Crambe tului. De aici vine [i denumirea genului
tataria este `ntr-o bun\ stare de conservare. Pulsatilla (`n latin\, pulsare `nseamn\ „a pulsa,
~ntr-un studiu efectuat `n 2006-2008 s-a a se agita“). ~n Rom=nia, specia este `nt=lnit\
remarcat o cre[tere a num\rului de plante `n `n paji[ti panonice de st=nc\rii din masive
rezerva]ie, dar [i `n afara acesteia (Zamfirescu montane calcaroase [i `n tuf\ri[uri continen-
& Zamfirescu, 2009b). tale peripanonice, dar [i `n paji[tile stepice
Iris aphylla ssp. hungarica (irisul sau st=n- ponto-sarmatice din silvostepa Moldovei.
jenelul de step\) este o plant\ specific\ paji[- Polygala sibirica L. atinge `n Moldova
tilor panonice [i subpanonice stepice, fiind limita de vest a arealului geografic, `n est fiind
`nt=lnit\ [i `n paj[ti uscate aflate pe substrat r\sp=ndit\ p=n\ `n Japonia, China, Mongolia
calcaros. ~n Rom=nia, prefer\ paji[tile cu [i India. Rumex tuberosus L. este un element
caracter stepic din Transilvania, `ns\ exem- irano-turanian [i mediteraneean, iar `n Moldova
plare viguroase (Iris aphylla ssp. dacica) au atinge limita nordic\ de r\sp=ndire.
fost identificate `n masivele calcaroase, p=n\ Alte specii rare sau vulnerabile de plante
pe la 1.500 m altitudine. ~n Moldova exist\ `nt=lnite la Valea lui David [i aflate pe liste
popula]ii izolate `n paji[tile ponto-sarmatice interna]ionale sau na]ionale de protec]ie sunt:
cum este cazul [i la Valea lui David, dar [i `n
poieni [i zona de lizier\ din p\durile din zona Adonis volgensis Steven, Agropyron crista-
de silvostep\. ~nflore[te `n luna mai, florile tum L., Amygdalus nana L., Asparagus verticil-
fiind violete p=n\ la purpurii, tepalele externe latus L., Beta trigyna Waldst. Et Kit., Carex
av=nd peri[ori albi pe nervura median\. secalina Wahlenb., Centaurea orientalis L.,
Atinge 15-35 cm `n\l]ime; florile apar pe Cephalaria uralensis (Murray) Roemer &
tulpini f\r\ frunze, de unde [i numele speciei, Schultes, Crocus reticulatus Steven, Dianthus
aphyllon `nsemn=nd „f\r\ frunze“. {i aceast\ capitatus Balbis, Erysimum cuspidatum (Bieb.),
specie este sensibil\ la degradarea paji[tilor, Hierochloe repens (Host), Hyacinthella
mai ales la suprap\[unare, prezen]a sa fiind leucophaea (C. Koch), Iris brandzae Prodan,
de asemenea un indicator pentru o bun\ stare Leuzea altaica (Fischer ex. Sprengel),
de conservare a paji[tilor unde este `nt=lnit\. Petrosimonia triandra (Pallas), Plantago
Galium moldavicum (s=nziana moldove- schwarzenbergiana Schur., Rochelia disperma
neasc\ de step\) a fost descris\ de c\tre bota- ssp. retorta (Pallas), Serratula radiata (Waldst.
174 z Anexe

& Kit.), Seseli campestre Besser, Seseli forma]iuni stepice secundare, derivate din
tortuosum L., Silaum silaus L., Sisymbrium vegeta]ia stepic\ primar\, care s-a mai p\s-
polymorphum (Murray). trat sub form\ de mici fragmente `n lungul
Zamfirescu, 2010; S=rbu et al., 2007 v\ilor, pe unele paji[ti de coast\.
Aceste paji[ti cu caracter stepic reprezint\
Relieful foarte accidentat, cu numeroase singurele m\rturii ale unei vegeta]ii disp\rute,
alunec\ri, corelat cu prezen]a izvoarelor de av=nd o importan]\ fitogeografic\ deosebit\
coast\ [i a substratului marnos, duce la o (Chifu et al., 2006). Protejarea rezerva]iei de
varia]ie chiar pe suprafe]e mici a umidit\]ii [i la Valea lui David este, a[adar, prioritar\ [i `n
saliniz\rii. Rezultatul este o vegeta]ie foarte acest context biogeografic, `n care stepa din
divers\ [i mozaicat\, fiind destul de dificil Uniunea European\ se afl\ exclusiv `n
de separat [i delimitat ni[te fitocenoze tipice Rom=nia, mai ales c\ este majoritar alterat\,
(Mititelu et al., 1969). probabil peste 75% din suprafe]e fiind arate
Zamfirescu & Zamfirescu (2007) enumer\ (Zamfirescu & Zamfirescu, 2009a).
8 clase care cuprind 22 asocia]ii vegetale: Asocia]ia Taraxaco serotinae-Festucetum
valesiacae este majoritar\ la Valea lui David,
ea fiind `nt=lnit\ `n toate formele de relief, cu
• Cl. Phragmiti-M Magnocaricetea (Ass. excep]ia pantelor cu alunec\ri puternice [i
Phragmitetum vulgaris, Ass. Galio palustris- eroziune avansat\. Specia dominant\ este
Caricetum ripariae) Festuca valesiaca Schleicher, care poate
• Cl. Festuco-B Brometea (Ass. Taraxaco acoperi 25-75% din suprafa]\.
serotinae-Festucetum valesiacae, Ass. Agropyro ~nc\ din 1969, Mititelu atr\gea aten]ia
pectinati-Stipetum capillatae, Ass. Artemisio asupra fenomenului de ruderalizare a vege-
austriacae-Po tum bulbosae, Ass. Taraxaco ta]iei stepice de la Valea lui David (Mititelu
serotinae-Botriochloetum ischaemi, Ass. Xero- et al., 1969). Zamfirescu (2009a) face o
Phragmitetum, Ass. Jurineo arachnoideae- compara]ie `ntre datele lui Mititelu din
-Stipetum lessingianae) 1969 [i cele ob]inute `n urma unui studiu
• Cl. Puccinelio-SSalicornetea (Ass. Staticeto- efectuat `n 2008-2009 asupra asocia]iei
-Artemisietum monogynae, Ass. Puccinellietum Taraxaco serotinae-Festucetum valesiacae.
limosae, Ass. Camphorosmetum annuae, Ass. Din p\cate, rezultatele indi\ accentuarea
Astero tripoli-Juncetum gerardii, Ass. Agrostio- fenomenului de ruderalizare.
-Caricetum distantis) Asocia]ia Agropyro pectinati-Stipetum
• Cl. Rhamno-P Prunetea (Ass. Prunetum capillatae este `nt=lnit\ mai ales pe coastele
tenellae, Ass. Pruno spinosae-Crataegetum) abrupte, `nsorite [i uscate, puternic erodate,
• Cl Molinio-A Arrhenatheretea (Ass. cu alunec\ri de teren, unde sunt condi]ii
Sclerochloo-Poygonetum avicularis, Ass. excesiv xeroterme apropiate de condi]iile
Rorippo austriacae-Agropyretum repentis) vegeta]iei stepice primare (Zamfirescu et al.,
• Cl. Stellarietea mediae (Ass. Sclerantho- 2008). ~n cadrul acestui tip de vegeta]ie, care
Trifolietum arvensis, Ass. Capsello- provine din vegeta]ia stepei primare, domin\
-Descurainietum sophiae) Stipa capillata L., ce poate acoperi 25-75%
• Cl. Galio-U Urticetea (Ass. Sambucetum din suprafa]\.
ebuli) Asocia]ia Jurineo arachnoideae-Stipetum
• Cl. Artemisietea vulgaris (Ass. Carduetum lessingianae este `nt=lnit\ pe pantele cu `n-
acanthoides, Ass. Onopordetum acanthi) clinare mai redus\, de 5-15°. Prezen]a dom-
inant\ a elementelor pontico-continentale `n
Clasa Festuco-B Brometea include vegeta- aceast\ asocia]ie vegetal\ din Moldova a dus la
]ia paji[tilor xerofile [i mezoxerofile, `n spe- individualizarea acesteia de c\tre C. Dobrescu,
cial din zona stepei [i silvostepei. ~n general, sub numele de Stipetum lessingianae
aceast\ vegeta]ie se afl\ `n diverse stadii de moldavicum (Chifu et al., 2006).
degradare, mai ales din cauza suprap\[una- Interesant\ este prezen]a la Valea lui David
tului. Ea este reprezentat\ `n general prin a zonelor cu Phragmites australis (Cav.), care
Anexe z 175

vegeteaz\ pe terenurile plane sau microde- Cricetus cricetus L., Cricetulus migratorius
presionare, unde apa freatic\ este la supra- (Pallas), Spalax leucodon Normann.
fa]\, `n unele zone cu suprafa]\ mic\ – de
10-20 m2 – put=nd avea o acoperire de Gabriel Chi[amera (Chi[amera et al.,
100%. Zamfirescu (2008) demonstreaz\, pe 2013) identific\ recent [i pe Spalax graecus.
baza unui studiu efectuat la Valea lui David, Sicista subtilis ([oarecele de step\, [oare-
c\ Asocia]ia Xero-Phragmitetum {erb\nescu cele s\ritor de step\) [i Spermophilus citellus
1955 este corect\ din punct de vedere ceno- (pop=nd\ul) sunt specii de interes comunitar,
taxonomic, ea fiind deosebit\ de alte comu- fiind men]ionate `n Anexa II a Directivei
nit\]i formate de Phragmites australis. Consiliului Europei 92/43EEC (Directiva
Dintre fungi, men]ion\m Agaricus fissur- Habitate).
atus (F.H. M ller), men]ionat prima oar\ `n Crocidura leucodon (chi]canul de c=mp),
Rom=nia de la Valea lui David (T\nase & Cricetus cricetus (h=rciogul) [i Spalax grae-
Chinan, 2005), acesta fiind deocamdat\ sin- cus (orbetele r\s\ritean, orbetele bucovinean)
gurul loc unde a fost `nt=lnit la noi `n ]ar\. sunt protejate prin Conven]ia de la Berna din
Habitatele protejate `n rezerva]ia Valea lui 19.09.1979, ratificat\ [i de Rom=nia prin legea
David, conform formularului standard Natura 13 din 3.11.1993, publicat\ `n Monitorul
2000 ale sitului Natura 2000 ROSCI0265 Oficial al Rom=niei, nr. 62 din 25.03.1993.
„Valea lui David“, sunt: Stepe ponto-sarmat- Gabriel Chi[amera (Chi[amera et al., 2013)
ice, Tuf\ri[uri de foioase ponto-sarmatice [i recomand\ introducerea speciei Spalax grae-
Paji[ti [i mla[tini s\r\turate panonice [i cus `n Anexa II sau IV a Directivei Habitate,
ponto-sarmatice. ~n 2007 (S=rbu et al., 2007) datorit\ popula]iilor reduse, `nt=lnite doar `n 13
este propus\ [i protejarea habitatului Paji[ti localit\]i din nord-estul Rom=niei [i din
stepice vest-pontice cu specii xerofile. Ucraina.
Cricetulus migratorius (h=rciogul pitic) [i
Micromys minutus ([oarecele pitic) sunt
Fauna men]ionate `n Cartea Ro[ie a Vertebratelor
din Rom=nia (Botnariuc & Tatole, 2005).
Sicista subtilis este un [oarece mic, de
Mamiferele doar 5-7 cm lungime [i 7-12 g greutate. Coada
Rezerva]ia de la Valea lui David a fost `nfi- este mai lung\ dec=t corpul [i prehensil\,
in]at\ ca rezerva]ie floristic\, astfel fiind [i azi membrele posterioare sunt mai lungi, put=nd
cunoscut\ `n general. Situa]ia este oarecum fi folosite pentru s\rit. Blana este cenu[iu-
nedreapt\, pentru c\ aceast\ zon\, datorit\ g\lbuie, cu o dung\ neagr\ pe linia medio-
condi]iilor specifice climatice, de microrelief dorsal\. Este o specie `nt=lnit\ `n zonele ste-
[i de vegeta]ie, ad\poste[te [i o faun\ deose- pice unde duce o via]\ solitar\ nocturn\,
ziua st=nd ascuns `n galerii subterane aban-
bit\, at=t `n context na]ional, c=t [i european.
donate. Este un bun c\]\r\tor [i s\ritor.
Mamiferele din zona Valea lui David au
Consum\ mai ales p\r]ile verzi ale plantelor
fost studiate `n principal de V. Simionescu
spontane, `ns\ prim\vara `[i l\rge[te regimul
(1972, 1973) [i C.V. M=ndru (1980b), ace[tia
trofic [i cu insecte. Nu face rezerve pentru
identific=nd 17 specii:
iarn\, fiind o specie hibernant\. Este activ din
aprilie p=n\ `n septembrie, mai ales seara [i
Vulpes vulpes L., Mustela putorius L., diminea]a. Tr\ie[te `n jur de trei ani [i jum\tate.
Mustela nivalis L., Mustela erminea L, Lepus ~n urma unui studiu efectuat lunar la Valea
europaeus Pallas, Crocidura leucodon lui David `n anii 1968-1969, V. Simionescu
(Herman), Spermophilus citellus L., Microtus (Simionescu, 1972) `ncadreaz\ pe Sicista subtilis
arvalis (Pallas), Apodemus sylvaticus L., [i pe Cricetulus migratorius `n categoria spe-
Apodemus microps (Kratochvil), Apodemus ciilor sedentare din rezerva]ie, acestea tr\ind
agrarius (Pallas), Micromys minutus (Pallas), doar aici. Apodemus sylvaticus [i Spermophilus
Mus musculus L., Sicista subtilis (Pallas), citellus sunt `ncadrate ca specii care se repro-
176 z Anexe

duc [i exist\ tot anul `n rezerva]ie, dar se Phasianus colchicus L., Larus cachinnans
deplaseaz\ [i c\tre culturile `nvecinate, unde Pallas, Larus ridibundus L., Columba livia
se hr\nesc. Mus musculus, Microtus arvalis [i domestica Gmelin, Streptopelia decaocto
Crocidura leucodon apar `n rezerva]ie toam- (Frivaldszky), Athene noctua (Scopoli), Asio
na, pentru iernat. ~n acest studiu s-a demon- otus L., Galerida cristata L., Sturnus vulgaris L.,
strat c\ speciile sedentare sunt defavorizate Garrulus glandarius L., Pica pica L., Corvus
de activit\]ile antropice, cum ar fi cositul. frugilegus L., Corvus corone cornix L., Corvus
Spermophilus citellus are o culoare cenu- corax L., Passer domesticus L., Passer
[iu-g\lbuie, urechile [i picioarele sunt scurte, montanus L., Fringilla coelebs L., Carduelis
indic=nd adaptarea la via]a galericol\. Pe carduelis L., Miliaria calandra L.
partea intern\ a obrajilor are ni[te pungi, `n
care transport\ provizii de hran\ din c=mp `n Acestea sunt observate pe tot parcursul
galeriile subterane. Proviziile nu sunt `ns\ pen-
anului, 38 de specii fiind oaspe]i de var\:
tru iarn\, `n anotimpul rece hibern=nd. Spre
sf=r[itul verii se `ngra[\ mult, put=nd dep\[i de
trei ori greutatea corporal\ din prim\var\. Anas plathyrhyncos L., Falco subbuteo L.,
Pop=nd\ii sunt activi ziua, c=nd se hr\- Coturnix coturnix L., Gallinula chloropus L.,
nesc cu semin]e, r\d\cini, bulbi, tulpini, Fulica atra L., Vanellus vanellus L., Chlidonias
frunze, ierburi, dar [i insecte, ou\ [i pui de hybrida (Pallas), Streptopelia turtur L., Cuculus
p\s\ri [i chiar [oareci. Tr\iesc `n popula]ii canorus L., Apus apus L., Merops apiaster L.,
formate din mai multe familii. Le place s\ Upupa epops L., Alauda arvensis L., Delichon
stea la soare [i se ridic\ pe membrele poste- urbicum L., Hirundo rustica L., Anthus praten-
rioare pentru a privi `n jur. Dac\ z\resc un sis L., Motacilla flava L., Motacilla alba L.,
pericol, emit semnale de alarm\ [i to]i indi- Lanius collurio L., Lanius minor Gmelin,
vizii se ascund `n galerii. Tr\iesc 4-5 ani. Oriolus oriolus L., Acrocephalus scirpaceus
Spermophilus citellus are popula]ii bine (Hermann), Acrocephalus arundinaceus L.,
reprezentate `n situl Natura 2000 „Valea lui Sylvia borin (Boddaert), Sylvia communis
David“, t\ierea livezilor din apropierea rezer- Latham, Sylvia curruca L., Oenanthe
va]iei favoriz=nd r\sp=ndirea acestei specii. oenanthe L., Saxicola rubetra L., Saxicola
torquatus L., Erithacus rubecula L., Erithacus
rubecula L., Turdus philomelos Brehm,
P\s\rile Turdus pilaris L., Turdus viscivorus L., Parus
major L., Carduelis chloris L., Carduelis
Primele observa]ii asupra p\s\rilor de la
cannabina L., Emberiza citrinella L.
Valea lui David sunt f\cute de C. V. M=ndru
(1980a), care, `n urma unor observa]ii efec-
tuate `n perioada 1965-1975, identific\ 12 Dintre acestea, o singur\ specie este oas-
specii clocitoare `n perimetrul rezerva]iei. pete de iarn\ (Parus caeruleus L.), restul specii-
Aceste observa]ii sunt urmate, dup\ aproape lor fiind `n pasaj sau accidentale `n zon\.
30 de ani, de cercet\rile efectuate de C. Ion Dintre speciile protejate la nivel euro-
`n perioada 2005-2011 `n zona sitului pean prin Anexa I din Directiva P\s\ri a
Natura 2000 „Valea lui David“, deci pe o Consiliului Europei 79/409 din 2.4.1979
zon\ mai extins\ dec=t suprafa]a rezerva]iei (amendat\ prin directiva 147 din 2009),
(Zamfirescu et al., 2008; Ion et al., 2011). men]ion\m:
Sunt men]ionate 82 de specii de p\s\ri.
Dintre acestea, aproximativ 33 de specii Ciconia ciconia L., Circus cyaneus L.,
cuib\resc `n rezerva]ie sau `n apropierea sa. Milvus migrans (Boddaert), Pandion
Sunt men]ionate ca sedentare 24 de specii: haliaetus L., Circus aeruginosus L., Circus
cyaneus L., Circus pygargus L., Falco peregrinus
Buteo buteo L., Accipiter gentilis L., Accipiter Tunstall, Crex crex L., Chlidonias hybridus
nisus L., Falco tinnunculus L., Perdix perdix L., (Pallas), Asio flammeus (Pontoppidan),
Anexe z 177

Anthus campestris L., Lanius collurio L., Vipera ursinii moldavica) fiind men]ionate `n
Lanius minor Gmelin. Anexa IV a Directivei Habitate.
Amfibienii sunt `nt=lni]i mai ales pe firul
Din p\cate, a fost observat\ o sc\dere v\ii unde exist\ zone ml\[tinoase [i stuf\ri[uri,
numeric\ a popula]iilor de p\s\ri clocitoare `ns\ pot fi v\zu]i [i pe versantul rezerva]iei `n
men]ionate de M=ndru (1980a), acest fapt fiind iarb\ sau ad=ncituri pline cu ap\. }evile de
datorat mai ales p\[unatului necontrolat [i drenaj aflate pe pant\ devin, din p\cate, ni[te
chiar accesului auto `n perimetrul rezerva]iei capcane pentru amfibieni, care nu mai pot
cu ma[ini 4x4 (Zamfirescu et al., 2008). ie[i, `n acestea fiind g\site inclusiv broa[te
Popula]iile de Phasianus colchicus au verzi (Pelophylax esculentus). A fost observat\
crescut `n ultimii ani, ace[tia put=nd avea un [i incendierea stuf\ri[urilor, care afecteaz\
efect negativ asupra indivizilor de Vipera grav amfibienii (Zamfirescu et al., 2008).
ursinii moldavica pe care-i poate consuma Vipera ursinii moldavica (vipera de step\
(Zamfirescu et al. 2008, Ion et al. 2011). moldoveneasc\) a fost descris\ ca subspecie
chiar de la Valea lui David (Nilson et al.,
1993). Este o viper\ mic\, exemplarele de la
Herpetofauna Valea lui David nedep\[ind 50 cm lungime
masculii [i 45 cm femelele (Zamfirescu et al.,
Herpetofauna de la Valea lui David [i din 2008). Culoarea variaz\ de la galben-`nchis
situl Natura 2000 din care face parte rezerva]ia p=n\ la cenu[iu-deschis, pe partea dorsal\
a fost studiat\ de {.R. Zamfirescu `mpreun\ cu av=nd un zigzag format din pete discontinue
A. Strugariu sub cele mai variate aspecte (Ion de culoare maro `nchis, m\rginite de pete
et al., 2011; Krecs k & Zamfirescu, 2001, negre. Pe cap, desenul sub forma literei „V“
2002, 2008; Krecs k et al., 2003; Strugariu este format din dou\ benzi discontinue de
et al.; 2008, 2011; Zamfirescu & Krecs k, culoare cenu[iu `nchis. Consum\ mai ales
2002; Zamfirescu et al., 2007, 2008, 2009, ortoptere (greieri, cosa[i, l\custe) [i mamifere
2010, 2011, 2012). mici, Gryllus campestris f\c=nd parte din
Aceste cercet\ri au avut `n centru studierea hrana sa favorit\ (Zamfirescu et al., 2010)
viperei de step\, Vipera ursinii moldavica Vipera prefer\ habitatele stepice, fiind
Nilson, cercet\ri `ncepute `n 1997 de c\tre {.R. identificate doar [apte popula]ii actuale `n
Zamfirescu. Acestuia i s-a al\turat ulterior A. Rom=nia. Patru popula]ii au fost localizate
Strugariu [i, periodic, al]i cercet\tori. `n Moldova, la Valea lui David [i `n perime-
Au fost identificate 6 specii de amfibieni trul [i `n apropierea sitului Natura 2000
– Bombina bombina L., Lissotriton vulgaris L., „Valea lui David“ – de exemplu, la Dealul
Epidalea (Bufo) viridis Laurenti, Hyla arborea lui Dumnezeu –, iar alte trei popula]ii exist\
L., Pelophylax (Rana) ridibundus Pallas, `n Delta Dun\rii, la Peri[or-Peritea[ca, Letea
Pelophylax (Rana) esculentus L. – [i 6 specii [i Sf=ntu Gheorghe (Krecs k & Zamfirescu,
de reptile: Emys orbicularis L., Lacerta viridis 2008; Zamfirescu et al., 2012).
(Laurenti), Lacerta agilis L., Natrix natrix, L., La Valea lui David, Vipera ursinii moldavica
Coronella austriaca Laurenti, Vipera ursinii ocup\ mai ales suprafe]ele situate `ntre mij-
moldavica (Nilson). Toate aceste specii sunt locul [i marginea superioar\ a pantei, fiind
aflate pe liste de protec]ie na]ionale [i inter- `nt=lnit\ cu prec\dere `n zonele cu vegeta]ie
na]ionale, cum ar fi Conven]ia de la Berna [i tipic\ de step\, dar [i `n cele cu stuf. Cel mai
Ordonan]a 57/2007. rar a fost observat\ `n zonele s\r\turoase,
Trei specii (Bombina bombina, Emys unde vegeta]ia scund\ nu ofer\ protec]ie `m-
orbicularis, Vipera ursinii moldavica) sunt potriva temperaturilor extreme [i a pr\d\to-
men]ionate `n Anexa II a Directivei Consiliu- rilor. La Valea lui David au fost captura]i
lui Europei 92/43EEC (Directiva Habitate), opt p=n\ la 30 de indivizi pe toat\ suprafa]a re-
specii (Bombina bombina, Epidalea viridis, zerva]iei, estim=ndu-se o densitate medie de
Hyla arborea, Emys orbicularis, Lacerta 12,47 indivizi/ha [i un efectiv de 574 de
viridis, Lacerta agilis, Coronella austriaca, indivizi (Zamfirescu et al., 2008). Astfel,
178 z Anexe

popula]ia de la Valea lui David este cea mai Oedaleus decorus (Germar), Oedipoda
important\ numeric din Rom=nia, ceea ce caerulescens L., Celes variabilis (Pallas),
spore[te necesitatea protej\rii acestei zone. Chorthippus brunneus (Thunberg), Dociostaurus
brevicollis (Eversmann), Gryllus campestris L.,
Platycleis affinis Fieber, Gampsocleis glabra
Nevertebrate (Herbst), Platycleis striata (Thunberg) etc.
Dintre nevertebrate, altele dec=t insec- ~n zonele cu vegeta]ie halofil\ domin\ speci-
tele, inedit\ este prezen]a miriapodului ile Aiolopus thalassinus (Fabricius), Chorthippus
chilopod Scolopendra cingulata Latreille, dorsatus (Zetterstedt) [i Euchorthippus declivus
identificat\ at=t la Valea lui David, c=t [i `n (Brisout de Barneville), iar `n zonele cu ve-
situl Natura 2000 „P\durea [i paji[tile de la geta]ie higrofil\ [i mezohigrofil\ `nt=lnim
M=rze[ti“ (I.E. Popescu, date nepublicate). ~n speciile Conocephalus dorsalis (Latreille),
aceast\ zon\ este limita nordic\ pentru `n- Conocephalus fuscus (Fabricius), Ruspolia
treg arealul de distribu]ie geografic\ a spe- nitidula (Scopoli), Metrioptera roeselii
ciei, anterior `n Rom=nia specia fiind citat\ (Hagenbach), Stethophyma grossum L.,
doar p=n\ `n sudul Moldovei (Matic, 1972). Mecostethus alliaceus (Germar) [i Paracinema
Aceast\ specie este singurul reprezentant tricolor bisignata (Charpentier).
al familiei Scolopendridae `n fauna Rom=niei. Demn\ de remarcat este prezen]a unor
Genul Scolopendra este r\sp=ndit `n regiu- specii rare `n aceast\ rezerva]ie, cum ar fi Saga
nile tropicale [i subtropicale, Scolopendra pedo (Pallas) – specie aflat\ `n Anexa IV a
cingulata fiind o specie circummediteraneean\. Directivei Habitate, fiind strict protejat\ – [i
Poate ajunge la 14 cm lungime [i are 21 de Onconotus servillei Fischer-Waldheim, care se
perechi de picioare, la partea anterioar\ a afl\ `n Anexa 3B a Ordinului Nr. 1198 din
corpului prezent=nd o pereche de forcipule 25.11.2005, fiind considerat\ o specie de
puternice, bine vizibile. Culoarea este interes na]ional ce necesit\ o protec]ie strict\.
brun\-g\lbuie, picioarele sunt mai deschise Saga pedo (cosa[ul de step\) este cel mai
la culoare, iar indivizii tineri prezint\, mai ales mare ortopter din Rom=nia, ating=nd `n jur
prim\vara, o pat\ ro[ie pe cap. Este o specie de 7 cm lungime la noi `n ]ar\, specia put=nd
rar\ `n Rom=nia, `nt=lnit\ `n locuri foarte atinge chiar peste 10 cm lungime `n regiuni
uscate din aprilie p=n\ prin iunie, de-a lun- mai calde. Corpul are un aspect cilindric,
gul Dun\rii [i `n Dobrogea. Prezen]a sa la
antenele sunt lungi, ca [i picioarele prev\zute
Valea lui David poten]eaz\ unicitatea comple-
cu spini puternici. Membrele posterioare sunt
xului faunistic din aceast\ mic\ rezerva]ie.
lungi [i sub]iri, inapte pentru s\rit. Ovipozi-
Insectele reprezint\ grupul care a oferit
torul are `n jur de 4 cm lungime, fiind u[or
cele mai importante nout\]i faunistice pentru
curbat `n sus. Masculii au aripile solziforme,
Valea lui David, de[i studiul acestora este
`nc\ par]ial. Studierea `nsectelor din rezer- la femele fiind foarte reduse.
va]ie a `nceput prin anii ’50 din secolul tre- Este o specie partenogenetic\, masculii
cut, `n ultima vreme f\c=ndu-se sim]it\ o fiind extrem de rari: p=n\ acum au fost men-
revigorare a cercet\rilor, mai ales `n studiul ]ionate trei exemplare `n secolul al XIX-lea [i
microhimenopterelor. unul recent descoperit `n Elve]ia, `n anul
Ortopterele (greierii, cosa[ii, l\custele) de 2005. Femelele depun ou\ `n sol, stadiu `n
la Valea lui David au fost studiate ini]ial de C. care specia hiberneaz\. Larvele apar `n luna
V. M=ndru (1958a, 1958b, 1960, 1980c; mai; dup\ 6-7 n\p=rliri, `n iulie devin exem-
M=ndru & Kis, 1967), `n ultimii ani ortopte- plare adulte, indivizii tr\ind 5-6 luni, p=n\ `n
rele din Moldova [i din Rom=nia fiind intens octombrie. Este o specie activ\ at=t ziua, c=t
studiate de I. {. Iorgu [i de E. I. Iorgu (Iorgu [i noaptea, `nt=lnit\ pe ierburi [i tufi[uri `n
2009, Iorgu & Iorgu 2006, 2008, Iorgu et al. zone cu vegeta]ie xerofil\ [i mezoxerofil\,
2008). La Valea lui David au fost men]ionate unde v=neaz\ diverse specii de insecte pe
63 de specii de ortoptere (Zamfirescu et al. care le consum\. Saga pedo este `nt=lnit\ `n
2008), majoritatea fiind specii xerotermofile: mai multe situri favorabile din Rom=nia (Pricop
Anexe z 179

et al., 2012), `ns\ popula]ia de la Valea lui M.M. Dasc\lu (2002) enumer\ 14 specii
David este cea mai bogat\ numeric. de cerambicide de la Valea lui David
Dintre coleoptere, la Valea lui David au (Coleoptera: Cerambycidae):
fost studiate at=t calitativ, c=t [i cantitativ
carabidele – Coleoptera: Carabidae (Varvara Agapanthia osmanlis Reiche &. Saulcy,
& Andriescu, 1992). Acest studiu a presupus A. violacea (Fabricius), Agapanthiola leucaspis
capturarea – cu ajutorul unor capcane `ngro- (Steven), Chlorophorus varius (Muller),
pate `n sol – a carabidelor din trei loca]ii din Dorcadion fulvum Scopoli, D. holosericeum
rezerva]ia Valea lui David, `n anul 1977. Cap- (Krynicki), Musaria argus (Fr lich), Opsilia
canele au fost l\sate `n zona de studiu 163 de
caerulescens (Scopoli), O. uncinata
zile, din 20 aprilie p=n\ `n 30 septembrie.
(Redtenbacher), Phytoecia coerulea (Scopoli),
Pentru compara]ie, `n 1981 au fost am-
P. icterica (Schaller), P. virgula (Charpentier),
plasate capcane `ntr-o cultur\ de gr=u `nve-
Pilemia hirsutula Froelich, P. tigrina (Mulsant).
cinat\ cu rezerva]ia, fiind l\sate 68 de zile
(din 10 mai p=n\ `n 17 iulie). Tot `n 1981 au
fost amplasate capcane timp de 145 de zile, Tot la Valea lui David, M.M. Dasc\lu
din 10 mai p=n\ `n 2 octombrie, `ntr-o cul- (2005) identific\ un gen [i o specie nou\ de
tur\ `nvecinat\ de sfecl\ de zah\r. Au fost cerambicid pentru Rom=nia, Theophilea
captura]i 7.166 de indivizi, dintre care 509 cylindricollis Hladil, iar `n 2012 descrie din
`n rezerva]ie, 940 `n cultura de gr=u [i 5.717 rezerva]ie o subspecie nou\ pentru [tiin]\,
indivizi `n cultura de sfecl\ de zah\r. Dorcadion axillare moldavicum (Dasc\lu &
Cele mai multe specii – 37 – au fost iden- Fusu, 2012).
tificate `n rezerva]ia de la Valea lui David, Dintre aceste specii, Pilemia tigrina (croi-
22 de specii fiind identificate `n cultura de torul marmorat) este men]ionat `n Anexa II a
sfecl\ de zah\r [i 19 specii `n cultura de Directivei Consiliului Europei 92/43EEC
gr=u. ~n zonele mezohigrofile din rezerva]ie (Directiva Habitate). Este un coleopter de 9-13
au fost identificate 22 de specii, cele mai mm lungime, corpul este negru cu o pubes-
semnificative numeric fiind: cen]\ cenu[iu-albicioas\. Pronotul – eventual
[i capul – are dorsal o dung\ longitudinal\ for-
Pseudophonus rufipes (De Geer), P. griseus mat\ de pubescen]\, care poate da na[tere
Panzer, Harpalus distinguendus (Duftschmid), unor pete [i pe pronot. Elitrele au, de aseme-
Poecilus cupreus L., Pterostichus melanarius nea, ni[te pete cenu[ii dispuse neregulat.
(Illiger), P. niger (Schaller) [i P. anthracinus Larvele se dezvolt\ `n tulpinile de Anchusa
(Illiger), `n zonele s\r\turoase 18 specii barrelieri (All.), adul]ii fiind `nt=lni]i `n luna
(Cicindela campestris L., Pseudophonus rufipes, mai. Este o specie sensibil\ la afectarea ne-
Harpalus dimidiatus (Rossi), H. distinguendus, gativ\ a habitatelor, fiind `nt=lnit\ `n popu-
H. flavicornis Dejean, Pterostichus melas la]ii mici la Valea lui David [i `n alte zone
(Creutzer), Amara consularis (Duftschmid), `nvecinate cu situl Natura 2000 „Valea lui
A. similata (Gyllenhal). David“ – cum ar fi Dealul lui Dumnezeu [i
Paji[tile [i P\[unile de la M=rze[ti, unde este
~n zonele cu Stipa lessingiana au fost prezent\ planta-gazd\.
identificate 12 specii: Carabus scabriusculus Fauna de lepidoptere de la Valea lui
Olivier, Ophonus azureus (Fabricius), O. diffinis David a fost studiat\ de A. Alexinschi [i M.
(Dejean), Harpalus dimidiatus (Rossi), H. Peiu `n anii ’50 [i ’60, `ns\ un studiu sistem-
flavicornis, Pterostichus melas. atic a fost realizat de c\tre C. Corduneanu
Diversitatea specific\ mai mare din inte- timp de dou\zeci de ani, `n perioada 1991-
riorul rezerva]iei `n compara]ie cu agrobio- 2011, cu prilejul a 43 de expedi]ii `n perime-
cenozele `nvecinate sus]ine necesitatea pro- trul rezerva]iei (Corduneanu et al., 2011). Au
tej\rii acestor zone, care sunt un rezervor de fost identificate 83 de specii `n cadrul unor
biodiversitate. observa]ii diurne, apar]in=nd la 12 familii:
180 z Anexe

Adelidae (1 sp.), Ethmiidae (1 sp.), Sesiidae inclus\ `n Anexa 2 a Directivei Habitate.


(1 sp.), Pyralidae (5 spp.), Hesperiidae (7 spp.), Aceasta a fost identificat\ `n anul 2013 `n
Papilionidae (3 spp.), Pieridae (11 spp.), rezerva]ia de la Valea lui David, dar [i `n
Lycaenidae (17 spp.), Nymphalidae (15 spp.), apropiere, la Valea Ilenei (C. Corduneanu,
Geometridae (14 spp.), Noctuidae (5 spp.), date nepublicate, comunicare personal\).
Arctiidae (3 spp.). Himenopterele ihneumonide (Hymenoptera:
Ichneumonidae) de la Valea lui David au fost
Lycaena dispar rutila (Werneburg) este studiate de R. Constantineanu (1965, 1982) [i
men]ionat\ `n Anexa II [i `n Anexa IV a de M. Constantineanu (Constantineanu et al.,
Directivei Habitate a Consiliului Europei, iar 1965), `n catalogul publicat `n 2009 de C.
Zerynthia polyxena (Denis & Schifferm ller) Pisic\ [i I.E. Popescu fiind men]ionate 136
– `n Anexa IV a Directivei Habitate a Con- de specii din rezerva]ia de la Valea lui
siliului Europei [i `n Conven]ia de la Berna. David, incluse `n 68 de genuri:
Lycaena dispar (fluturele ro[u de mla[tin\)
este o apari]ie deosebit de frumoas\ [i vioaie, Acaenitus (1 sp.) Phaenolobus (2 spp.)
av=nd chiar un aspect ginga[. Este un flutura[ Procinetus (1 sp.) Agrypon (2 spp.), Atrometus
mic, cu anvergura aripilor de 4-5 cm. Masculii (1 sp.), Barylypa (1 sp.), Alloplasta (1 sp.),
au aripile dorsal de culoare portocalie p=n\ la Lissonota (10 spp.), Syzeuctus (2 spp.), Banchus
ro[u aprins, fiind foarte vizibili c=nd zboar\, (1 sp.), Exetastes (4 spp), Glypta (7 spp.),
mai ales dac\ sunt mai mul]i `n zon\ – ace[tia Campoletis (1 sp.), Diadegma (1 sp.), Dusona
urm\rindu-se rapid `n zbor. (6 spp.), Sinophorus (1 sp.), Collyria (1 sp.),
Femelele au aripile dorsal portocalii cu Dimophora (1 sp.), Temelucha (5 spp.),
pete brune. Denumirea speciei vine de la Acroricnus (1 sp.), Cryptus (1 sp.), Thrybius
deosebirea dintre mascul [i femel\, `n latin\ (1 sp.), Dichrogaster (1 sp.), Gelis (1 sp.),
dispar `nsemn=nd „diferit“. Poate fi `nt=lnit Lysibia (1 sp.), Barytarbes (1 sp.), Perilissus
din mai p=n\ `n septembrie `n paji[ti umede, (2 spp.), Labrossyta (1 sp.), Diplazon (1 sp.),
larvele hr\nindu-se pe specii de Rumex. Syrphoctonus (1 sp.), Aethecerus (1 sp.),
La Valea lui David sunt prezente [i alte Centeterus (1 sp.), Colpognathus (2 spp.),
specii de lepidoptere aflate pe Lista Ro[ie a Diadromus (1 sp.), Heterischnus (2 spp.),
Fluturilor din Rom=nia: Phaeogenes (1 sp.), Amblyjoppa (1 sp.),
Coelichneumon (1 sp.), Barichneumon (4 spp.),
Pyrgus carthami (H bner), Iphiclides Cratichneumon (2 spp.), Eutanyacra (3 spp.),
podalirius L., Papilio machaon L., Pieris bras- Ichneumon (3 spp.), Spilothyrateles (1 sp.),
sicae L., Colias erate (Esper), C. alfacariensis Stenichneumon (1 sp.), Stenobarichneumon
Ribbe, Lycaena thersamon (Esper), Satyrium (1 sp.), Virgichneumon (3 spp.), Vulgichneumon
spini (Denis & Schifferm ller), S. acaciae (1 sp.), Anisobas (2 spp.), Apaeleticus (1 sp.),
(Fabricius), Cupido osiris Meigen, Polyommatus Platylabus (2 spp.), Mesochorus (3 spp.),
bellargus (Rottemburg), Argynnis paphia L., Chorinaeus (1 sp.), Exochus (3 spp.), Triclistus
Boloria selene (Denis & Schifferm ller), (2 spp.), Endromopoda (4 spp.), Exeristes (1 sp.),
Melitaea athalia (Rottemburg), M. phoebe Gregopimpla (1 sp.), Scambus (6 spp.),
(Denis & Schifferm ller), Tephrina murinaria Zaglyptus (1 sp.), Itoplectis (3 spp.), Pimpla
(Denis & Schifferm ller), T. arenacearia (Denis (7 spp.), Diaparsis (1 sp.), Cycasis (1 sp.),
& Schifferm ller), Lythria purpuraria L., Xanthorhoe Exyston (1 sp.), Kristotomus (1 sp.), Netelia
designata (Hufnagel), Costaconvexa polygrammata (2 spp), Phytodietus (3 spp.), Neleges (1 sp.).
(Borkhausen), Gonospileia triquetra (Denis &
Schifferm ller), Hyphoraia aulica L. Bog\]ia deosebit\ a acestor insecte de la
Valea lui David, implicate – prin biologia lor,
Dintre speciile cu activitate nocturn\ ca specii parazitoide – `n multe lan]uri trofice,
prezente la Valea lui David, men]ion\m autentific\ bog\]ia faunei [i a rela]iilor sta-
Paracossulus (Catopta) thrips (H bner), specie bilite `ntre speciile din rezerva]ie.
Anexe z 181

Himenopterele braconide (Hymenoptera: nopterele sunt ni[te mici bijuterii miniatu-


Braconidae) din rezerva]ie au fost studiate de rale, adesea av=nd culori vii, chiar metalice.
M. L\c\tu[u [i C. Filipescu (1970) [i, dup\ Encirtidele (Hymenoptera: Chalcidoidea
aproape 40 de ani, de C. Ailenei (2008). Au Encyrtidae) au fost studiate de L. Fusu (2002,
fost identificate 17 genuri, cu 56 specii: 2003, 2005). ~n total au fost identificate 37
de specii de encirtide de la Valea lui David,
Bracon (2 spp.), Protapanteles (2 spp.), incluse `n 22 de genuri:
Chelonus (4 spp.), Agathis (2 spp.), Apanteles
(1 sp.), Ipobracon (1 sp.), Macrocentrus Anusia (1 sp.), Syrphophagus (3 spp.),
(2 spp.), Phanerotoma (1 sp.), Rogas (3 spp.), Ericydnus (5 spp.), Rhopus (2 spp.),
Glyptomorpha (6 spp.), Ipiaulax (2 spp.), Agromyzaephagus (1 sp.), Copidosoma
Vipio (5 spp.), Coeloides (1 sp.), Chelonella (4 spp.), Charitopus (1 sp.), Mira (1 sp.),
(1 sp.), Ascogaster (1 sp.), Orgilius (1 sp.), Monodiscodes (1 sp.), Dusmetia (1 sp.),
Microplitis (1 sp.). Tetracnemus (2 spp.), Microterys (2 spp.),
Cerchisius (1 sp.), Psyllaephagus (1 sp.),
De[i cercet\rile asupra braconidelor de la Choreia (1 sp.), Baeocharis (1 sp.), Mayridia
Valea lui David au fost punctuale `n timp, (3 spp), Cerapterocerus (2 spp.), Cheiloneurus
diversitatea de genuri identificate confirm\ (1 sp.), Mahencyrtus (1 sp.), Achalcerinys
totu[i nivelul ridicat al biodiversit\]ii din zon\. (1 sp.), Metaphycus (1 sp.).
Microhimenopterele de la Valea lui David
au `nceput s\ fie studiate sistematic abia dup\
Pteromalidele (Hymenoptera: Chalcidoidea:
anul 2000. Exist\ `ns\ unele men]ion\ri spo-
Pteromalidae) din rezerva]ie au fost studiate
radice [i anterior acestui an. Platigastridele [i
de M. D. Mitroiu (2001, 2003), fiind identi-
scelionidele (Hymenoptera: Platygastroidea:
ficate 33 de genuri cu 53 de specii:
Platygastridae, Scelionidae) au fost studiate
mai ales de O.A. Popovici. ~n cele dou\ ca-
taloage publicate de acesta `mpreun\ cu Colotrechnus (2 spp.), Systasis (4 spp.),
K. Fabricius `n anul 2007 sunt men]ionate 11 Netomocera (1 sp.), Spalangia (1 sp.), Asaphes
genuri, cu 21 specii de la Valea lui David: (1 sp.), Herbertia (1 sp.), Panstenon (1 sp.),
Caenocrepis (1 sp.), Catolaccus (1 sp.),
Inostemma (3 spp.), Synopeas (1 sp.), Cryptoprymna (1 sp.), Cyrtogaster (1 sp.),
Trichacis (1 sp.), Platygaster (3 spp.), Dinarmoides (1 sp.), Erdoesina (1 sp.),
Probaryconus (1 sp.), Macroteleia (1 sp.), Habritys (1 sp.), Homoporus (4 spp.),
Psilanteris (1 sp.), Gryon (2 spp.), Trimorus (4 Meraporus (1 sp.), Norbanus (1 sp.),
spp.), Telenomus (1 sp.), Trissolcus (3 spp.). Notoglyptus (1 sp.), Pachyneuron (2 spp.),
Pseudocatolaccus (1 sp.), Psilocera (1 sp.),
Spintherus (1 sp.), Sphegigaster (9 spp.),
Dac\ cercet\rile vor continua `n zona
Stenomalina (2 spp.), Stichocrepis (1 sp.),
rezerva]iei de la Valea lui David, cu sigu-
Syntomopus (1 sp.), Tomicobia (1 sp.),
ran]\ vor exista numeroase surprize faunis-
Toxeuma (1 sp.), Halticoptera (3 spp.),
tice `n studiul acestei suprafamilii bogate `n
specii de himenoptere. Halticopterina (1 sp.), Miscogaster (1 sp.),
Himenopterele din marele grup al calci- Seladerma (1 sp.), Thynodites (1 sp.),
doidelor (Hymenoptera: Chalcidoidea) au Gastrancistrus (2 spp.).
oferit cele mai multe nout\]i faunistice la Valea
lui David, `ncep=nd chiar de la cercet\rile Calcidoidele apar]in=nd familiilor
`ntreprinse aici de I. Suciu (1960, 1965). De[i Torymidae [i Eurytomidae au fost studiate de
calcidoidele au dimensiuni foarte mici, `n ge- la Valea lui David de c\tre I. E. Popescu
neral de 1-3 mm, studiul lor ofer\ deosebite (2001, 2002, 2003, 2004). Au fost identifi-
satisfac]ii at=t [tiin]ifice, dar [i estetice. Hime- cate 55 de specii, apar]in=nd la 16 genuri:
182 z Anexe

Pseudotorymus (6 sp.), Torymus (7 spp.), (Ia[i), Lucr\rile Simpozionului „Entomofagii


Eridontomerus (2 spp.), Exopristus (1 sp.), [i rolul lor `n p\strarea echilibrului natural“,
Glyphomerus (1 sp.), Idiomacromerus (5 spp.), Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i, pp. 145-151.
Microdontomerus (1 sp.), Monodontomerus Andriescu, I.; Mitroiu, M.D. (2001) – Con-
(1 sp.), Podagrion (1 sp.), Torymoides (1 sp.), tributions to the knowledge of the pteromalids
Tetramesa (16 spp.), Eurytoma (7 spp.), (Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae)
Archirileya (1 sp.), Bruchophagus (2 spp.), from David’s Valley hay fields natural
Sychophila (2 spp.), Systole (1 sp.). reserve, Ia[i, Romania (II), „Analele {tiin]ifice
ale Universit\]ii“, Universitatea „Al. I. Cuza“
Marea diversitate a speciilor care apar]in Ia[i, serie nou\, sec]iunea I: Biologie
suprafamiliei Chalcidoidea demonstreaz\ Animal\, nr. 47, pp. 21-28.
existen]a unei biocenoze aflate `nc\ `ntr-o Andriescu, I.; Mitroiu, M.D. (2003) – Con-
bun\ stare de stabilitate, cu numeroase rela]ii tributions to the knowledge of the pteromalids
trofice `ntre specii. Aceste microhimenoptere (Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae)
sunt specii parazite `n alte specii de insecte from Valea lui David meadows natural reserve,
sau se dezvolt\ `n interiorul plantelor. Pentru Ia[i, Romania (I), `n In Memoriam „Proffessor
unele plante din rezerva]ie – cum sunt cele Dr. Doc. Vasile Gh. Radu“, Corresponding
din genul Stipa – exist\ adev\rate re]ele Member of Romanian Academy of Sciences,
trofice, care includ specii identificate `n „Babe[-Bolyai“ University, Departament of
Rom=nia doar la Valea lui David: de exem- Zoology, Presa Universitara Clujana, editors:
plu, Eridontomerus arrabonicus Erd s [i Tomescu N.; Popa V,; pp. 19-24.
Tetramesa scheppigi (Schlecht.). Botnariuc, N.; Tatole, V. [ed.] (2005) –
Cartea Ro[ie a Vertebratelor din Rom=nia,
Academia Rom=n\, Muzeul de Istorie Natural\
* „Grigore Antipa“ din Bucure[ti
Rezerva]ia de la Valea lui David ad\pos- Br`nzan, T. [coord.] (2013) – Catalogul
te[te o flor\ [i o faun\ cu un ridicat caracter habitatelor, speciilor [i siturilor Natura 2000
de unicitate – nu doar pentru Rom=nia; ci `n Rom=nia, Funda]ia Centrului Na]ional
chiar `n context european. Este foarte impor- pentru Dezvoltare Durabil\, Bucure[ti, SC
tant ca aceast\ zon\ s\ r\m=n\ c=t mai pu]in Exclus Prod SRL
afectat\ de influen]a antropic\. Principalele Burduja, C. (1957) – O rezerva]ie [tiin-
amenin]\ri includ fragmentarea habitatelor, ]ific\ care trebuie `nfiin]at\: „F=ne]ele din
p\[unatul, cositul, incendierile, `nvecinarea cu Valea lui David“ Ia[i, `n „Ocrotirea naturii“,
anumite culturi agricole tratate chimic, drumu- Bucure[ti, nr. 4, pp 154-157
rile prin rezerva]ie, construc]iile ridicate tot mai Chifu, T.; M=nzu, C.; Zamfirescu, O.
aproape de rezerva]ie, activit\]ile „recreative“ (2006) – Flora [i vegeta]ia Moldovei (Rom=nia),
`n zon\, colectarea unor specii de plante, uci- Editura Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, vol. II
derea unor specii (de exemplu, a viperelor), (Vegeta]ia)
depozitarea gunoaielor `n zon\ etc. Chi[amera, G.; Bu an, E.V.; Sahlean, T.;
Murariu, D.; Zupan, S.; Kryštufek, B. (2013)
Acest articol a fost realizat cu sprijinul – Bukovina blind mole rat Spalax graecus
proiectului POSDRU/89/1.5/S/63663. revisited: phylogenetics, morphology, taxono-
my, habitat associations and conservation, `n
„Mammal Review“, doi: 10.1111/mam.12001.
Corduneanu, C.; B\lan, C.; Surugiu, I.
(2011) –Observa]ii diurne asupra faunei de
Bibliografie lepidoptere (Insecta: Lepidoptera) din Rezer-
va]ia Natural\ „Valea lui David“, jude]ul
Ailienei, C. 2008 – Diversity of braconid Ia[i, `n „Mnemosyne“, nr. 2, pp. 51-57.
wasps (Hymenoptera: Braconidae) collected Constantineanu, M.; Constantineanu, R.;
from the Valea lui David Natural Reserve Musta]\ G. (1965) – Contributions l’ tude
Anexe z 183

de Ichneumonides de la reservation naturelle (Hymenoptera, Chalcidoidea) from „Valea


„Valea lui David“, r gion de Jassy, Analele lui David“ Hayfields Natural Reserve (Ia[i,
{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, Romania), `n In Memoriam „Proffessor Dr.
Biologie, tom 11, pp. 301-310. Doc. Vasile Gh. Radu“, Corresponding Member
Constantineanu, R. (1965) – Contribu]ii of Romanian Academy of Sciences, „Babe[-
la studiul Ichneumoninelor, Listrodrominelor Bolyai“ University, Departament of Zoology,
[i Phaeogeninelor din rezerva]ia natural\ Presa Universitara Clujana, editori: Tomescu
„Valea lui David“, Ia[i (I), Analele {tiin]ifice N.; Popa V., pp. 95-101.
ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, Biologie, Ion, C.; Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.
tom 11, pp. 91-98. (2011) – The potential relationship between
Constantineanu, R. (1982) – Ichneumonidae predators and Moldavian meadow vipers
(Hym.) din rezerva]ia natural „Valea lui (Vipera ursinii moldavica) in Eastern Romania,
David“, jud. Ia[i, noi [i rare pentru fauna Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“
Rom=niei, Stud. cercet. Biolologie, seria Ia[i, seria Biologie animal\, nr. 57, pp. 35-42.
Biologie animal\, nr. 34 (2), pp. 94-98, Iorgu, I.{. (2009) – Diversitatea ortopterelor
Bucure[ti. (Insecta: Orthoptera) din Estul Rom=niei [i
Dasc\lu, M.M. (2002) – Note sur la faune semnifica]ia lor ecologic\, tez\ de doctorat,
de Cerambycidae (Insecta, Coleoptera) de la Facultatea de Biologie, Universitatea „Al. I.
reserve naturelle „Valea lui David“, Analele Cuza“ Ia[i
{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, Iorgu, I.{.; Pisic\ E.I. (2006) – Contributions
seria Biologie animal\, nr. 48, pp. 78-81. to the Distribution Knowledge of Some
Dasc\lu, M.M. (2005) – Theophilea sub-
Orthoptera Species (Insecta: Orthoptera)
cylindricollis Hladil, 1988 (Coleoptera:
from Eastern Romania, `n „Studii [i Comuni-
Cerambycidae) a new genus and a new species
c\ri“, nr. 21, pp. 251-256, Complexul Muzeal
from Romania’s fauna, Analele {tiin]ifice ale
de {tiin]ele Naturii „Ion Borcea“ Bac\u.
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologie
Iorgu I.{.; Pisic\ E.I. (2008) – Bush-crickets,
animal\, nr. 51, pp. 78-81.
crickets and grasshoppers from Moldavia
Dasc\lu, M.M.; Fusu, L. (2012) –
(Romania), Pim Publishing House, Ia[i
Dorcadion axillare K ster, 1847 (Coleoptera,
Iorgu, I.; Pisic\, E.I; P\i[, L.; Lupu, G.;
Cerambycidae): distribution, morphomet-
rics, karyotype and description of a new sub- Iu[an, C. (2008) – Checklist of Romanian
species from Romania, `n „Zootaxa“, nr. orthoptera (insecta) and their distribution by
3322, pp. 35-48. eco-regions, `n Travaux du Mus um National
Fabritius, K.; Popovici, O.A. (2007) – A d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa“, nr.
catalogue of Scelionidae from Romania 51, pp. 119-135.
(Hymenoptera, Platygastroidea), `n „Entomo- Ivan, D. (1979) – Fitocenologie [i vege-
logica Romanica“, nr. 12, pp.133-161. ta]ia RSR, Editura Didactic\ [i Pedagogic\,
Fusu, L. (2005) – Encyrtid wasps Bucure[ti
(Hymenoptera, Chalcidoidea, Encyrtidae) Krecs k, L.; Zamfirescu, {.R. (2001) –
new for Romania’s fauna, lucr\rile Simpozio- Ecological Situation and Morphological
nului „Entomofagii [i rolul lor `n p\strarea Characteristics of Vipera ursinii moldavica in
echilibrului natural“, Universitatea „Al. I. the „Valea lui David“ Natural Reserve, `n
Cuza“ Ia[i, pp. 15-18. „Russian Journal of Herpetology“, nr. 8 (1),
Fusu, L.; Popescu, I.E. (2003) – New pp. 69-73.
Contributions to the Study of Romanian Krecs k, L.; Zamfirescu, S.R. (2002) –
Encyrtid Wasps (Hymenoptera, Encyrtidae) Situation of Vipera ursinii moldavica in
Fauna, Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii Romania, `n Kov cs, T.; Kors s, Z.; Reh k, I.;
„Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologie Animal\, nr. Corbett, K.; Miller, P.S. (ed.), Population and
49, pp. 87-93. Habitat Viability Assessment for the Hungarian
Fusu, L.; Andriescu, I.; Popescu, I.E. (2002) Meadow Viper (Vipera ursinii rakosiensis),
–Contributions to the Study of the Encyrtidae Workshop Report, Apple Valley, MN:
184 z Anexe

IUCN/SSC Conservation Breeding Specialist M=ndru C. (1980c) – Fauna de orthoptere


Group, pp. 72-73. din F`ne]ele Seculare de la Valea lui David,
Krecs k, L.; Zamfirescu, S. (2008) – Vipera Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I.
(Acridophaga) ursinii in Romania: historical Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]e
and present distribution, `n „Nort-Western Naturale), a. Biologie, nr. 26, pp. 93–95
Journal of Zoology“, nr. 4 (2), pp. 339-359 M`ndru, C.; Kis, B. (1967) – Contribu]ii la
Krecs k, L.; Zamfirescu, S.; Kors s, Z. studiul suprafamiliei Tettigonioidea (Orthoptera)
(2003) – An updated overview of the distri- din Regiunea Ia[i, Analele {tiin]ifice ale
bution of the Moldavian Steppe Viper (Vipera Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i (serie nou\),
ursinii moldavica Nilson, Andr n and Joger, sec]iunea II ({tiin]e Naturale), a. Biologie, nr.
1993), `n „Russian Journal of Herpetology“, 13(1), pp. 83-89
nr. 10 (3), pp. 199-206. Mititelu, D.; Mo]iu, T.; D\sc\lescu, D.;
L\c\tu[u, M.; Filipescu, C. (1970) – Contri- Te[u, C.; Vi]\lariu, C. (1969) – Flora [i vege-
bu]ii la studiul braconidelor (Hymenoptera) ta]ia paji[tilor „Valea lui David“ Ia[i, `n
din Rezerva]ia Natural\ „Valea lui David“ Ia[i, „Studii [i Comunic\ri“, Muzeul de {tiin]ele
`n „Studii [i Comunic\ri“, Muzeul Jude]ului Naturii Bac\u, pp. 81-100
Suceava, pp. 53-59. Nicoar\, M.; Bomher, E. (2010) – Conserva-
Matic, Z. (1972) – Clasa Chilopoda, Sub- rea biodiversit\]ii `n jude]ul Ia[i, Editura Pim, Ia[i
clasa Epimorpha. Fauna RSR 6 (2), Editura Nilson, G.; Andr n, C.; Joger, U. (1993) –
Academiei RSR, Bucure[ti A reevaluation of the taxonomic status of the
Mitroiu, M.D.; Andriescu, I. (2003) – Con- Moldavian steppe viper based on immuno-
tributions to the knowledge of the pteromalids logical investigations, with a discussion of the
(Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae) hypothesis of secondary intergradation
from David’s Valley hay fields natural reserve, between Vipera ursinii rakosiensis and Vipera
Iasi (III), Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii (ursinii) renardi, `n „Amphibia-Reptilia“, nr.
„Al. I. Cuza“, Ia[i, serie nou\, sec]iunea I, 14, pp. 45–57
Biologie animal\, nr. 49, pp. 63-70 Pisic\, C.; Popescu, I.E. (2009) – Le Cata-
M=ndru C. (1958a) – Contribu]ii la Studiul logue des Ichneumonides (Hymenoptera:
Ortopterelor din Moldova (Nota a III-a), `n Ichneumonidae) de Roumanie, Editura Pim, Ia[i
„Studii [i Cercet\ri {tiin]ifice - Biologie [i {tiinte Popescu, I.E. (2001) – Contributions to
Agricole“, Ia[i, anul IX, fasc. 2, pp. 291-297 the Knowledge of the Eurytomid Wasps
M=ndru C. (1958b) – Contribu]ii la (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)
Studiul Acridienilor din Moldova, Analele from „Valea lui David“ Hayfields Natural Re-
{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i serve (Ia[i, Romania), Analele {tiin]ifice ale
(serie nou\), sec]iunea II ({tiin]e Naturale), Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, 47, sec]iunea I
nr. 3(1), pp. 103-107 (Biologie animal\), pp. 35-41
M=ndru, C. (1960) – Contribu]ii la Studiul Popescu, I.E. (2003) – Torymid Wasps
Ortopterelor din Moldova. Subordinul Ensifera, (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae)
Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. New for Romanian Fauna, Analele {tiin]ifice
Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]e ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Bio-
Naturale), nr. 6(1), pp. 129-133. logie animal\, nr. 49, pp. 83-86
M=ndru, C.V. (1980a) – P\s\rile care clo- Popescu, I. E. (2004) – Eurytomid Wasps
cesc `n f=ne]ele seculare de la „Valea lui (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)
David“, jude]ul Ia[i, `n „Ocrotirea Naturii `n New for Romanian Fauna (II), Analele {tiin]i-
Moldova“, Academia RSR, filiala Ia[i, pp. fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria
133-135 Biologie animal\, nr. 50, pp. 97-103
M=ndru, C.V. (1980b) – Fauna de roz\- Popescu, I.E.; Fusu, L. (2003) – Eurytomid
toare din f=ne]ele seculare de la „Valea lui Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)
David“, jude]ul Ia[i, `n „Ocrotirea Naturii `n New for Romanian Fauna, Analele {tiin]ifice
Moldova“, Academia RSR, filiala Ia[i, pp. ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biolo-
136-139 gie animal\, nr. 49, pp. 79-82
Anexe z 185

Popescu, I.E.; Andriescu, I.; Fusu, L. (2002) Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Zamfirescu,
–Contributions to the Knowledge of the Torymid O.; Gherghel, I.; S\hlean, T.C.; Ion, C.; Popescu,
Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae) I.E.; Gorgan, L. (2011) – Conservation biolo-
from „Valea lui David“ Hayfields Natural gy of the critically endangered Moldavian
Reserve (Ia[i, Romania), `n In Memoriam meadow viper (Vipera ursinii moldavica): an
„Proffessor Dr. Doc. Vasile Gh. Radu“ Corres- integrative approach, `n Murariu D., Adam
ponding Member of Romanian Academy of C., Chi[amera G., Iorgu E., Popa L.O., Popa
Sciences, „Babe[-Bolyai“ University, Departa- O.P., Annual Zoological Congress of „Grigore
ment of Zoology, Presa Universitara Clujana, Antipa“ Museum (23-25 November 2011,
editori: Tomescu N., Popa V., pp. 25-32 Bucharest, Romania). Book of Abstracts,
Popovici, O.A.; Fabritius, K. (2007) – A „Grigore Antipa“ National Museum of
catalogue of Platygastridae from Romania Natural History, Bucure[ti, p. 93
(Hymenoptera, Platygastroidea), `n „Entomo- Suciu, I. 1960 – Contribu]ii la studiul
logica Romanica“, nr. 12, pp. 123-131 chalcidoidelor (Hymenoptera) din regiunea
Pricop, E.; Negrea, B.M.; Popescu, I.E., Ia[i, Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I.
Iorgu, I.S. (2012) – First record of Saga pedo Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]e
(Orthoptera, Tettigoniidae) in Suceava County Naturale), nr. 6 (3), pp. 805-813
with notes on its distribution in eastern Romania, Suciu, I.; Popescu, M. (1965) – Contribu]ii
`n „Advances in Environmental Sciences“, la studiul chalcidoidelor – Chalcidoide noi
nr. 4 (3), pp. 171-177 pentru fauna R.P.R, Analele {tiin]ifice ale
S=rbu, A. [coord.] (2007) – Arii speciale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i (serie nou\),
pentru protec]ia [i conservarea plantelor `n sec]iunea 2 ({tiin]e Naturale), Biologie, nr.
Rom=nia, Editura Victor B. Victor, Bucure[ti 11 (1), pp. 69-75
Simionescu, V. (1972) – Studii privind di- T\nase, C.; Chinan, V. (2005) – Agaricus
namica rela]iilor interspecifice [i intraspeci- fissuratus (F.H. M ller) F.H. M ller
fice a popula]iilor de mamifere mici din (Basidiomycota, Fungi) specie nou\ sem-
f=na]ul rezerva]iei „Valea lui David“ Ia[i, cu nalat\ `n Rom=nia, sesiunea [tiin]ific\ „Con-
ajutorul marc\rii individuale, Analele {tiin]i- servarea diversit\]ii plantelor in situ [i ex situ,
fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, sec]iu- Ia[i, Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultatea
nea a II-a Biologie, nr. 13 (2), pp. 331-348 de Biologie, p. 28
Simionescu, V. (1973) – Cercet\ri privind Varvara, M.; Andriescu, I. (1992) – Com-
structura popula]iilor de roz\toare din f=na- parative Analysis of the Carabidocoenosis
]ul rezerva]iei „Valea lui David“ Ia[i, cu aju- from the „Valea lui David“ Phyto- and
torul marc\rii individuale, Analele [tiin]ifice Agrocoenotic Complex (Ia[i), Proceedings of
ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, sec]iunea 4th ECE and the 13 SIEEC, G d ll, Hungary,
a II-a, Biologie, nr. 19 (1), pp. 179-189. nr. 1, pp. 380-386
Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Popescu, Zamfirescu, O. (2008) – The plant comu-
I.E.; Ro[ca, I.; Gherghel, I. (2011) – Prelimi- nities with Phragmites australis from The
nary data on the feeding ecology of the criti- hayfields of Valea lui David natural reserva-
cally endangered Moldavian meadow viper tion (Ia[i county), Analele {tiin]ifice ale
(Vipera ursinii moldavica), `n „SEH European Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria a II-a,
Congress of Herpetology & DGHT Deutscher Biologie vegetal\, nr. 54, pp. 109-112
Herpetologentag“, 25-29 September 2011, Zamfirescu, O. (2010) – The analysis of
Luxembourg and Trier (Germany), Abstract the vascular flora of the nature Reserve from
Book, pp. 63-64 Valea lui David (Ia[i), Analele {tiin]ifice ale
Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Nicoar\, A.; Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria a II-a,
Gherghel, I.; Sas, I.; Pu[ca[u, C.M.; Bugeac, T. Biologie vegetal\, nr. 56, pp. 55-60.
(2008) – Preliminary data regarding the distri- Zamfirescu, O.; Zamfirescu, {.R. (2007)
bution and status of the herpetofauna in Ia[i – Aspects Regarding the Vegetation from the
county (Romania), `n „North-Western Journal Floristic Reserve „The Secular Hayfields
of Zoology“, nr. 4 (supplement 1), pp. 1-23 From Valea Lui David“ Ia[i, Romania, `n
186 z Anexe

„The Electronic Multitopical Journal of Zamfirescu, R.{.; Zamfirescu, O.;


International Research Publications“, Issue Popescu, I.E.; Ion, C. (2009) – Preliminary
Ecology and Safety, nr. 1, pp. 32-39 data on the population characteristics of
Zamfirescu, O.; Zamfirescu {.R. (2009a) Vipera ursinii moldavica from „Dealul lui
– Ecological aspects in Valea lui David nature Dumnezeu“ (Ia[i County, Romania) with
Reserve (Ia[i, Rom=nia): specific diversity of notes on conservation, `n „North-Western
grassland communities of Taraxaco serotinae- Journal of Zoology“, nr. 5 (1), pp. 85-96
-Festucetum valesiacae, Analele {tiin]ifice ale Zamfirescu, {.R.; Zamfirescu, O.;
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologie Popescu, I.E.; Ion, C.; Strugariu, A. (2008) –
animal\, nr. 55, pp. 215-221 Vipera de step\ (Vipera ursinii moldavica)
Zamfirescu, O.; Zamfirescu, {.R. (2009b) [i habitatele sale din Moldova (Rom=nia),
– The status of some threatened plant popu- Editura Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i
lations of „Valea lui David“ natural reserve, Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Zamfirescu,
Ia[i (Romania), Second European Congress of O.; Gorgan, L.; Ion, C.; Popescu, I.;
Conservation Biology, Prague, Czech Repu- Gherghel, I. (2011) – Vipera ursinii molda-
blic, 1-5 September, Book of Abstracts, p. 224 vica in Eastern Romania (Moldavian Meadow
Zamfirescu, {.R.; Krecs k, L. (2002) – Viper), `n Dragone, C. & Lisse, H. (ed.),
Influence of environmental temperature on Technical guide to manage and monitor
the body temperature of Vipera ursinii mol- populations of Orsini’s viper, European LIFE
davica, `n Tomescu, N.; Popa, V. [ed.], In Program 06/Net/F/00143 „Conservation of
Memoriam „Proffessor Dr. Doc. Vasile Gh. French populations of Orsini’s viper“, pp.
Radu“, Corresponding Member of Romanian 109-115
Academy of Sciences, Cluj University
Press, pp. 173-178
Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Gherghel,
I.; Zamfirescu, O. (2011) – Human impact
on habitats of the meadow viper (Vipera
ursinii) in eastern Romania, Analele {tiin]i-
fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria
Biologie animal\, nr. 57, pp. 43-56
Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A., Zamfirescu,
O., Gherghel, I. (2012) – In situ confirma-
tion of the occurrence of the critically en-
dangered Moldavian meadow viper (Vipera
ursinii moldavica) in the Ciritei Valley (Ia[i
county, Romania), `n „North-Western Jour-
nal of Zoology“, nr. 8 (2), pp. 378-381
Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Popescu,
I.E.; Ion, C.; Zamfirescu, O. (2010) – Date
preliminare privind regimul trofic al speciei
Vipera ursinii moldavica, `n sesiunea [tiin-
]ific\ a Facult\]ii de Biologie din Ia[i, 15-16
octombrie 2010, Editura Univerist\]ii „Al. I.
Cuza“ Ia[i, p. 84
Zamfirescu, R.{.; Zamfirescu, O.; Ion,
C.; Popescu, I.E. (2007) – Research on the
Habitats of Vipera ursinii moldavica popu-
lations from Ia[i County, Analele {tiin]ifice
ale Univerist\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Bio-
logie animal\, nr. 53, pp. 159-166
Anexe z 187

Bibliografie
1. Gusti, Dimitrie. Coordonator. mo[ii), A-O, Academia Rom n\, Insti-
Enciclopedia Rom=niei, 1938-1940, tutul de Filologie „Alexandru Philippide“
vol. I Statul; Vol II }ara Rom=neasc\; – Ia[i, Editura Academiei Rom ne,
Vol. III Economia na]ional\; Vol. IV Eco- Bucure[ti, 1991;
nomia Na]ional\; 7. Nicolae Stoicescu, Repertoriul
2. Dr. Ion Talab\, Dr. Constantin bibliografic al localit\]ilor [i monumen-
Simirad, Drd. {tefan Susai, Dr. Ionel telor medievale din Moldova, Bucure[ti,
Ciprian Alecu. Coordonatori Rolul euro- 1974;
regiunilor `n dezvoltarea durabil\ `n 8. Elena German, Un domeniu feu-
contextul crizei mondiale , vol. 9 , 2011, dal din ]inutul C rlig\turii, `n CI,
Ed. Tehnopres XXIV-XXVI, 2005-2007;
3. Constantin Todi, Satul Ciurbe[ti. 9. Monografia comunei Miroslava,
Monografie, Gura Humorului, Editura jude]ul Ia[i. Istorie [i actualitate, Ia[i,
Terra Design, 2006; Editura Kolos, 2009;
4. Mihai Constantinescu, Uricani- 10. Vasile Mutihac, Monografia satu-
Ia[i. File de cronic\, vol. I, Ia[i, Tipogra- lui Vorove[ti, File [i cr=mpeie din trecu-
fia Polirom, 1996; tul satului meu, editura Ars Docenti 2006
5. Valeriu Slusaru, Miroslava, Scurt 11. Raportul Primarului comunei
studiu monografic al {colii de Agricul- Miroslava, 2012
tur\, cu referiri [i asupra satului Miroslava, 12. Un veac [i jum\tate de Inv\]\-
Ia[i, Intreprinderea Poligrafic\; m=nt Agricol la Miroslava 1831-1981,
6.Tezaurul toponimic al Moldovei, Monografie 1981
vol. I, Repertoriul istoric al unit\]ilor 13. Wikipedia
administrativ-teritoriale (1772-1988), 14. www.primariamiroslava.ro
Partea 1, A. Unit\]i simple (Localit\]i [i
188 z Anexe

Rezumat `n limba englez\


Anexe z 189

Geographical description
Miroslava Commune is situated in The coat of arms of Miroslava Com-
the central part of Iasi County. It is mune was adopted by the Local Council
placed at the South-West limit of Iasi at in 2007.
47º 08’ North latitude and 27 º 29’ East
longitudes. Miroslava is situated at 30 Proofs of continuous habitation since
km far away of Prut River on which the ancient times in this region have been
border of the European Union is and found in various archaeological sites,
also the boundary between Romania the Miroslava Commune having ones of
and Moldova. Miroslava Commune is at the most ancient villages from Iasi
far away 40 km from the County County that were documentary attested.
Western border. Also, the commune is The first documentary mention of a lo-
located at 25 km far away from the cality from Miroslava Commune area
Southern limit of the Iasi County. refers to Vorove[ti and dates since 1434.
The other component villages are histo-
The surface of Miroslava Commune rically attested as follows:
together with its 13 component villages
is of 8270 ha. The commune’s popula- Balciu is attested since 1446;
tion number is 12,150 inhabitants. Bratuleni 1456;
Uricani 1456;
The commune’s Proselnici 1490;
Ciurbesti 1503;
coat of arms Miroslava 1579;
The cross and the vine leaves come Gaureni 1583;
from the old coat of arms of Sturza fami- Cornesti 1613;
ly (a cross on which a snake was wrapped), Horopaz 1646;
showing that in this family houses func- Valea Adinca 1772;
tions the Miroslava Agricultural High Dancas 1820;
School, of very old tradition. The same Valea Ursului 1864;
symbol also refers to the famous vine-
yard from Uricani, located on the terri- The Miroslava Commune adjoins the
tory of Miroslava Commune. The ba- following administrative units:
lance comes from the coat of arms of Iasi Municipality in the North-East;
Beldiman family; the Bishop Apamias Valea Lupului Commune in North;
Beldiman founded the church of Rediu Commune – North;
Cornesti Village in 1833 and renovated Letcani Commune – North-West;
the church of Miroslava. The arrow with Horlesti Commune – West;
two peaks, flanked by the star and the Voinesti Commune – South-West;
moon horn, represents the old coat of
arms of Ciurba (XVth century), and this The main road connection is provi-
is the origin of the Ciurbesti Village name ded by the National Road DN 28 (E
and Ciurbesti lake name. The mural 583), and the connection with Iasi Mu-
crown with a single tower marks the nicipality and the villages of the com-
rank of commune. mune is provided by the county road
190 z Anexe

DJ248A (Iasi – Voinesti), DJ248 (Iasi – the census of 1977 the number of inha-
Ciurea) bitants of the entire commune was
6980, and at the beginning of 1980 the
History of the villages number had risen to 7041.
In the following we will refer to the
I. Miroslava number of inhabitants from Miroslava
Commune. It should be noted that
Miroslava Village is historically attes- between 1950 and 1968, Miroslava
ted since 1579. The origin of the name
Commune disappeared as administra-
seems to come from the personal name
tive unit, reappearing in 1968 as a result
of Miroslav, found in old documents
from Moldova and Tara Romaneasca. of the administrative-territorial law, by
This name occurs during the reign of merging the Uricani and Cornesti
Stefan cel Mare in a charter (old docu- Communes. During the communist peri-
ment that certifies the property and its od, we shall refer to the year 1977 as a
heritage) since 1493. In 1571, in Iasi, reference standrad, when 48.7 of the
Petru Voda strengthens to the grandchil- total population of Miroslava Commune
dren of Ghedeon Popa and Miroslav the was working in agriculture (1632 people
possession of half of Dolniceni Village. in the production agricultural coopera-
So, we, seeing the great complaint of tives of Uricani and Cornesti, and at
the great testimony of good and old peo- state-owned agricultural enterprises of
ple, free peasants from around and char- Miroslava, 203 persons. A percentage of
ter of reinforcement from Alexandr Voda
26% of the population from Miroslava
that they had, and we still gave and
Commune was employed in industry
strengthened them the above-mentioned
grandchildren of Ghedeon Popa and and constructions. It is interesting to
Miroslav that half of Dolniceni Village to note that 45% of commune’s population
be theirs and from us charter and with all was daily migrating to work in the city,
entrants and other not to interfere.’ and namely a number of 1702 persons
that represents 45% of total population.
Due to many territorial-administra-
tive changes, the villages that are current The socio-demographic structure of
components of Miroslava Commune the year 2012 shows as follows: pupils
passed from one commune to another. and preschool children: 1126, students:
At the end of XIXth century, the most vil- 482, employees: 2890, unemployed peo-
lages belonged to Miroslava Commune; ple: 301, persons with diabilities: 461,
only few of them belonged to Galata retired people: 2613, assisted people:
Commune. At the beginning of XXth
92. The number of households is still
century the Cornesti Commune and
increasing in all villages of Miroslava
Uricani Commune adhere to Miroslava
Commune. Commune. Valea Adanca Village has
At the census from 1912, six villages the most spectacular development and
of the commune had over 200 habitants, its streets are bordering the other arteries
as Uricani and Vorovesti villages were of Iasi. From 1912 to nowadays, from
exceeding 400. In 1966, in Miroslava 231 inhabitants to 12150, the popula-
Village there were 983 inhabitants. At tion increased 52.59 times.
Anexe z 191

II. URICANI firms to the boyar Gostila, among other


villages and domains, also the meadow
From the point of view of history, where Vorovestii were’. From this char-
number of householders and economic ter it would appear that Vorovesti dissa-
and tourist potential, Uricani is one of peared as village and it was nothing but
the most important villages of Miroslava a meadow, which is a place for village.
Commune. On its territory, there is the
Uricani forest and Valea lui David
(David’s Valley), both natural reserva- IV Ciurbesti
tions. Unicani is also known for its vine-
Ciurbesti Village is located at 8-9 km
yards and the wine called Feteasca nea-
South from the centre of Miroslava
gra de Uricani’. A part of the big com-
Commune, on the hill with the same
mercial companies are located within
name. Someone can easily reach to
this village. After the World War II,
Uricani Village belonged to the district of Ciurbesti from Iasi Municipality going
Iasi and then to town of Iasi. In 1968, towards Vaslui. The highest point of
Uricani became one of the villages of Ciurbesti Hill is called La Movila’ and
Miroslava Commune. The infrastructure here is the border with Horpaz Village.
of the village is very good, being crossed The landscape of the village includes
by the beltway of Iasi. After 1989, the also other hills, smaller in height than
number of householders has increased Ciurbesti Hill, like Barca Hill and
significantly. Thus, if in 1992 there were Barsanul Hill. The first one declines in
220 households registered, in 2013 their Barca Depression and the second one in
number increased to 340. Bobocului Valley.
A tourist attraction is the Ciurbesti
III. Vorovesti Lake that spreads over about 154 ha.
The legend of the Ciurbesti Village
Vorovesti Village is located at 8 km founding speaks about two brothers,
far away from the centre of Miroslava called Ciubotaru, which came over the
Commune on the County Road that mountains and settled near Bordea
connects Iasi to Vorovesti. To go from Village, in the place named La Prisaca’
the Mayor’s Office to Vorovesti, one has (At the Apiary). They decided to steal
to go across the Village of Valea Ursului
wives for them from Bordea Village,
(Bear`s Valley Village), that is also part of
what they actually did. Since the wea-
Miroslava Commune. In the first years
ther was not favourable, the inhabitants
after the Revolution of 1989, Vorovesti
from Bordea Village could not go to the
had 240 households. Their number in-
creased in 2013 to 352. Considering the brothers’ place, at Prisaca, to get back
existing historical documents, Vorovesti the stolen girls. In spring, when the
Village seems to be the oldest settlement roads opened, the girls did not want to
on the territory of the former Uricani go back. The wooden church of
Commune. The name of Vorovesti Ciurbesti was built in 1806 and is under
appears in charters since the first half of the patronage of Saint Nicholas. It is part
the XVth century, before Stefan cel Mare. of the historical monuments of Iasi
The document (charter) of Stefan cel County, being included in this select
Mare from September 3rd, 1459, con- group since 2004.
192 z Anexe

V. Cornesti Village passing by Uricani forest, de-


clared reservation. Another access way
Cornesti is one of the most beautiful is from the National Road Iasi–Vaslui,
villages of Miroslava Commune. It is a also on the beltway. The road infrastruc-
Moldavian typical village, with beautiful ture is good. There is gas, electricity and
fountains, roadside crucifixes, an impos- drinking water pipeline will provide
ing church and warm and welcoming water into the next period to the most
peoples. The village is located at 6 km households in Valea Ursului.
South-West of village centre. One of the Valea Ursului Village is in terms of
legends about the igin of Cornesti Village number of inhabitants on the eighth place
refers to Constandin Anghel’s efforts, the among the 13 villages of the Miroslava
father of the poet Dimitrie Anghel, to Commune. In the recent years of the
bring a group of worker peasants, origi- communist regime, according to the re-
nating from Italy, to work on his domain. gister of agriculture, in the Valea Ursului
However, in the historical documenta- Village there were 24 households. After
tion, Cornesti Village is attested since the revolution of 1989, for several years
1613. Anyway, much of the history of the the number of households was 21, and
village is connected to Anghel family. only in 1995 it has raised to 27. The
Moreover, in the yard of Cornesti Church, land parceling, the land sale, and the
built in 1833 by Filaret Beldiman and desire of many Iasi inhabitants to have a
being dedicated to Buna – Vestire’ and home in an area close to town and in a
Sf. Vasile cel Mare’, there is a white natural landscape made the number of
marble tombstone of the Anghel family. households to increase significantly.
Constandin Anghel died in 1873 and his Thus, in 2009 the number of households
wife, Ecaterina in 1880. Their son, the increased to 128 and in 2013 to 145.
famous poet Dimitrie Anghel, was born
in Cornesti in 1872. VII. Valea Ad=nc\
In the early 90s in Cornesti Village,
there were 140 households. Their num-
(The Deep Valley)
ber has increased in the past decade. In Valea Adanca Village is attested since
2008 there were 200 households regis- 1772. It is located at the South East of the
tered and in 2013 they reached at 234. center of Miroslava Commune and
expanded reaching the National Road
VI Valea Ursului 248 Iasi-Ciurea and around the Ezareni
(The Bear’s Valley) Lake. Valea Ad=nc\ is basically the lar-
gest village of the Miroslava Commune.
From the point of view of documen- There are streets of Iasi Municipality that
tary attestation it is the youngest village are bordered to Valea Ad=nc\. From 82
of all the villages of the Miroslava households in 1992 the village excee-
Commune. The first documentary men- ded 1,000 in 2008 and, three years later,
tion of the village dates back to 1864. 1364 households were registered. Valea
Valea Ursului Village is located along Ad=nc\ has 38 streets. A part of the vil-
the road that connects Iasi to Miroslava lage is known as Valea ad=nc\ veche’
Voinesti. One can reach to Valea Ursului (the ancient deep Valley) as the other
also on the beltway of Iasi entering from part as valea adinc noua’ (the new ddep
the European Road E85 by Uricani Valley). In the village there are the valea
Anexe z 193

adanca I’ and valea adanca II’ parishes. 9 km South – West of Miroslava near the
Sf. Nicolae’ Church of Valea Ad=nc\is Cornesti Lake. After 1989 the village had
built in 1716 and is under the patronage 146 households. Their numbers de-
of Sfantul Ierarh Nicolae’, which is ce- clined in the subsequent years, but in
lebrated on December 6th. In Valea 1995 there were registered 169 house-
Ad=nc\ Village there is also located one holds. In 2013 the number of households
of the most modern hotel from Iasi, The reached 178. Sf.Voievozi’ Church, built
Capitol’ Hotel. in the XVIIIth century deserves to be vi-
sited. Moreover, Proselnici is a village
VIII Horpaz located in an exceptionally beautiful
natural landscape.
Historically attested since 1646,
Horpaz Village is located at11 km from
the center of Miroslava on South-East di- XI. Bratuleni
rection, along the Iasi-Ciurea road. The
The village is attested since1456. It is
favorable conditions for the emergence
and development of the village was the located at about 8 km from the center of
fertile land, the proximity to a water the commune, on the North-West direc-
source, Ezareni Lake, and the proximity tion, at 4 km from the National Road
to a major fair, as Iasi used to be in those DN28. In the XIXth century, Bratuleni
days. The name of the village occurs in domain, which belonged until that mo-
a document from 1772 regarding the ment to Toader and Costache Palade,
census of the localities from Moldova. hetman of Moldova, was donated to St.
Spiridon’ Hospital of Iasi. In those times
XIX Balciu the believers from here depended on the
church and the school of Vorovesti
Balciu Village is attested since 1446. Village, which is located nearby.
The village is located at 1 km South of
the center of Miroslava Commune and Between 1937 and 1939 an own
at about 200 meters from the National church is built by the believers from the
Road DN 248A Iasi - Voine[ti. The village. The act of consecration of the
Mayor’s Office of Miroslava Commune church of Bratuleni Village, Vorove[ti
was located in Balciu for a long time. In Parish, Uricani Commune at that time,
the old Mayor’s Office building is now
under the patronage of Saint Nicholas
the library. In Balciu there were regis-
dates back on December 27th, 1939.
tered 113 households in 1992. In 2013
their number reached 206 and the num-
ber of the streets is 10. Along the Main In this act it is mentioned the King
Street there are located almost 70 of the Carol II of Romania at that time, Saint
200 houses. Patriarch Nicodim, the Metropolitan of
Moldova Irinei and His Grace Saint
Valerie, vicar of Holy Metropolitan
X. Proselnici
Church. The church was repaired in
It is one of the oldest villages within 1954 and then in 1965 by parishioners
Miroslava Commune. Proselnici is attes- of the village. The Metropolitan of
ted since 1490. The village is located at Moldova and Suceava, Iustin, the future
194 z Anexe

Patriarch of Romania, re-consecrated 6813 hectares which represented 81%


the church on December 27th, 1974. of the territorial land. The maximum
weight was owned by the arable land,
XII. Gaureni Village 4576 hectares (67%), followed by grass-
land -1250 hectares (18.3%), natural
It is located 2 km North-West of the pastures - 426 hectares, vineyards - 283
center of Miroslava Commune and attes- hectares, and orchards 289 hectares.
ted since 1583. In the early 90s, the vil-
lage had 65 households and in 2013 It is worth mentioning that the culti-
reached 94. vated corn is spread over about 2,000
hectares, the wheat and rye a bit more
XIII. Dancas than a thousand hectares. Smaller cul-
tures were represented by sunflower 250
Historically attested since 1820, the hectares and sugar beet 65 hectares.
Dancas Village is located at 4 km from More important vineyard surfaces were
the center of commune towards the South. located in Uricani, the vineyard percent-
Comparable by the number of house- age representing about 10% of the total
holds with Gaureni Village, Dancas is area of vines in the mentioned period,
the smallest settlement within Miroslava and orchards of apples, plums, cherries
Commune. In 1989 there were 60 house- in Cornesti, Miroslava, Valea Adanca
holds and their number is now 82. The and Vorovesti.
number of streets of the village is four.
The livestock sector was developed
Although attested by almost two cen- in Miroslava; in 1980, over 2138 Holstein
turies, Dancas is the only village within cows were bred at the state-owned agri-
Miroslava Commune that does not have a cultural enterprises.
church. This is also determined by the
small number of inhabitants: about 200. In The most important economic unit,
1999, the Bishop-Vicar of the Archdiocese not only for Miroslava Commune, but
of Ia[i, Calinic Botosaneanul consecrated also for the agricultural economy of Iasi
the place where the church will be built County, was at that moment I.A.S.
and now there are made steps to begin the „Avicola“ Uricani with over 500 thou-
construction of the parish church. sand birds. For pisciculture there were
used 161 hectares water surface areas at
Economy Cornesti, Ciurbesti and Ezareni. But
things were not going smoothly in agri-
For many centuries, the agriculture, culture. The figures on labor migration
viticulture and animal husbandry repre- from village to city reveals peasants’ dis-
sented the occupation of the inhabitants content regarding the earnings and the
of the villages within Miroslava Com- work performed. Moreover, as Stefan
mune. Things have not changed much Bulgarescu, ex-chief at production agri-
even during the communist period. The cultural cooperatives, declared in the
focus was still on agriculture. Basically, interview for the monography, people
in the early 80s of the XXth century, the were leaving to the city to earn a living
agricultural lands occupied in Miroslava more easily. On the other hand, the
Anexe z 195

representatives of the Romanian Commu- Office to attract strategic investors.


nist Party were referring in the docu- During the communist regime, only the
ments of that time to the need for the Antibiotics Factory was near the com-
agriculture to be further maintained in mune. Now, along the European Road E
Miroslava’. The minutes of the produc- 85 there are located worldwide known
tion agricultural cooperatives meetings companies such as Delphi Diesel
show that `the accomplishments of the System and car dealerships.
five-year plan 1981-1985 in the direc-
tions set by the IInd Congress of farmers
will turn Miroslava into a thriving com-
mune, with future development per-
spectives’.

Of all the Romanian Communist Party


forecasts, one actually came true:
Miroslava became a thriving commune
from the economic point of view. But this
happened after the fall of communism.

Today’s Miroslava economy no lon-


ger relies on agriculture. Moreover, a
large part of the land that made the for-
mer production agricultural coopera-
tives and state-owned agricultural enter-
prises of Miroslava was retrocessed and
afterwards thousands of houses were
built on these lands. After the Revolution
of 1989, there has been a reverse migra-
tion compared to the communist period.
Many residents of Iasi bought lands in
Miroslava and built their homes. In
Valea Adanca Village the number of
households increased in 20 years from
82 to 1350. On the other hand, Miro-
slava Commune, due to the extremely
favorable positioning near Iasi Munici-
pality on DE E 85, the developed infra-
structure, managerial capacity and me-
chanisms understanding of the Mayor’s
Offices, the market economy remarka-
bly developed especially in the last de-
cade. In Miroslava Commune there are
recorded over 400 companies. The fact
that the largest companies in the county
is on Miroslava territory says many things
about the ability of Miroslava Mayor’s
196 z Anexe

Rezumat `n limba rus\


Anexe z 197
198 z Anexe
Anexe z 199
200 z Anexe
Anexe z 201
202 z Anexe
Anexe z 203
204 z Anexe
Anexe z 205
206 z Anexe
Anexe z 207

Sumar
Cuv=nt `nainte Pag. 5 V. Institu]iile Pag. 69
Prefa]\ Pag. 7 Biserica Pag. 69
Prim\ria Pag. 80
COMUNA MIROSLAVA Pag. 9 Vasile L\pu[neanu Pag. 80
I Descrierea geografic\ Pag. 9 Vasile Bulba[a Pag. 84
Stema comunei Pag. 9 Sorin Laz\r Pag. 87
Atestarea documentar\ Pag. 9 Dan Ni]\ Pag. 89
Popula]ia Pag. 10 Consiliul Local Pag. 91
Vecinii [i leg\turile rutiere Pag. 11 Ordinea [i lini[tea public\ Pag. 92
Relieful Pag. 11 ~nv\]\m=ntul Pag. 94
Vestigiile arheologice Pag. 13 Biblioteca Pag. 102
Re]eaua hidrografic\ Pag. 14 Presa scris\ Pag. 103
Clima Pag. 14 S\n\tatea Pag. 106
Flora [i fauna Pag. 14 Sportul Pag. 107
II. Istoricul satelor Pag. 15 VI. Economia Pag. 108
Miroslava Pag. 15
Uricani Pag. 19 VII. Poten]ialul turistic Pag. 114
Vorove[ti Pag. 24 Palatul Sturdza Pag. 115
Corne[ti Pag. 34 Muzeul de Etnografie
Valea Ursului Pag. 38
Miroslava Pag. 116
Ciurbe[ti Pag. 41
Bisericile din Miroslava,
Horpaz Pag. 44
o atrac]ie pentru turi[ti Pag. 120
Balciu Pag. 45
Rezerva]ii naturale Pag. 130
Proselnici Pag. 46
Podgoria Uricani Pag. 138
Br\tuleni Pag. 48
G\ureni Pag. 49 Situri arheologice Pag. 142
Danca[ Pag. 51 Proiect privind dezvoltarea
Valea Ad=nc\ Pag. 52 turismului Pag. 142

III. Etnografie Pag. 53 VIII. Personalit\]i ale comunei Pag. 155


Casele tradi]ionale Pag. 54 Mihail Sturdza Pag. 155
F=nt=nile Pag. 54 Alexandru Mavrocordat Pag. 155
Ocupa]ii me[te[ug\re[ti Pag. 55 Olga Sturdza Pag. 156
Obiceiuri Pag. 56 Dimitrie Anghel Pag. 157
Ioan Nani Pag. 158
IV. Evenimente petrecute `n Miroslava Alte personalit\]i Pag. 160
de-aa lungul secolului XX Pag. 59 Glosar de Cuvinte `n Grai Pag. 161
Documente [i m\rturii privind
mari evenimente - R\scoala Anexe Pag. 167
]\ranilor din 1907 Pag. 59 Rezerva]ia de f=ne]e seculare
Primul r\zboi mondial Pag. 61 de la Valea lui David Pag. 169
Agricultura la Miroslava Bibliografie Pag. 187
`n perioada comunist\ Pag. 63 Rezumat `n limba englez\ Pag. 189
{tefan Bulg\rescu, Rezumat `n limba rus\ Pag. 197
pre[edinte C.A.P. Miroslava Pag. 67 Sumar Pag. 207
208 z Anexe

Pentru Masterprint

Tip\rit la....