PORTOFOLIU CURS

Formator de formator

Cursant:
Psiholog Țirtea Florina Lorena
 SUPORT DE CURS
pentru

PROGRAMA ANALITICĂ
aferentă programului de formare profesională
”Profiler beginner”

Domeniu: Psiholog în specialitate psihologie aplicată în

domeniul securității naționale

Cod COR: 263409

 CUPRINS

1. INTRODUCERE ÎN PSYCHOLOGICAL PROFILER ; ELEMENTE

DE PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII
1.1 Clarificari conceptuale
1.2 Elemente de psihologia personalitatii
1.3 Leadership - prezentare conceptuală
1.4 Prezentare studii de caz

2. ELEMENTE DE PSIHOLOGIE CLINICĂ

2.1 Conceptul de sanatate
2.2 Normalitate vs. anormalitate
2.3 Psihodiagnostic clinic
2.4 Psihodiagnostic prezumtiv
2.5 Psihodiagnostic diferential
2.6. Psihodiagnostic multiaxial
2.7. Protocol de psihodiagnostic clinic
2.8. Lucrari practice, studii de caz

3. ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE
3.1.Tulburarile clinice
3.2. Tulburarile de personalitate
3.3. Conditii medicale generale cu influenta asupra sanatatii mentale
3.4.Probleme psihosociale si de mediu
3.5. Evaluarea globala a functionalitatii
3.6. Lucrari practice, studii de caZ

4. METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN PSYCHOLOGICAL PROFILER

4.1. Metode cantitative si calitative de cercetare in psihologie, sociologie,
politologie, business, forensic
4.2.Proceduri de identificare a informatiilor slab structurate in campul
cunoasterii
4.3. Protocol de cercetare in Psychological Profiler
4.5. Lucrari practice, studii de caz
5. ELEMENTE DE ANALIZĂ COMOPORTAMENTALĂ (I)
5.1. Relatia stare psihica – comportament
5.2. Comportamentul dezirabil
5.3. Emotii si comportament
5.4. Informatii cu semnificatie psihologica in comportamentul verbal si non
verbal
5.5. Analiza comportament nonverbal
5.6. Lucrari practice, studii de caz

6. ELEMENTE DE ANALIZĂ COMOPORTAMENTALĂ (II)

6.1. Comportament simulat, comportament disimulat
6.2 Analiza stresului din voce
6.3. Analiza si interpretarea microexpresiilor faciale
6.4. Lucrari practice, studii de caz, invatare uitlizare soft de analiza a
microexpresiilor faciale si de analiza a stresului din voce

7. ANALIZA PSIHOLOGICĂ A INFORMAȚIILOR

7.1. Informatiile cu semnificatie psihologica
7.2. Surse de obtinere a informatiilor cu semnificatie psihologica
7.3. Credibilitatea surselor de obtinere a informatiilor cu semnificatie
psihologica
7.4. Proceduri de analiza a informatiilor slab structurate si de generare a
celor cu semnificatie psihologica
7.5.Lucrari practice, studii de caz

8. TEHNICI DE ELABORARE A PROFILULUI PSIHOLOGIC

8.1. Structurarea profilului psihologic perceput
8.2. Identificarea vulnerabilitatilor psihologice
8.3. Analiza strategica a profilului psihologic perceput
8.4. Elaborarea si implementarea recomandarilor operationale
8.5. Lucrari practice, studii de caz
 1. INTRODUCERE ÎN PSYCHOLOGICAL PROFILER ;
ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII

1.1 Clarificari conceptuale

Profilerul este un specialist capabil sa decodeze comportamentul criminal pentru a

descoperi motivația existentă în spatele acestuia și a ajuta organele competente în găsirea
acestora.

Procesul prin care se indică caracteristicile de personalitate ale autorului unei

infracțiuni, ținându-se cont de analiza câmpului infracțional, tipurile variate de personalități
existente, datele statistice ale faptelor similare precum și natura disfuncțiilor mentale
demonstrate de autor cu ocazia comiterii faptei poate fi denumit criminal profiling.

O definiție foarte uzitată este cea a lui Vernon Geberth: „profilul psihologic este o
încercare elevată de a furniza anchetatorilor informații specifice despre un autor necunoscut
ce a comis o infracțiune dată, proces bazat pe cercetarea atentă a locului faptei, victimologie și
teoriile psihologice cunoscute."

În general, infracțiunile pretabile în folosirea profilului psihologic sunt: - Omorul

deosebit de grav - Omorul în serie - Violurile în serie - Pruncuciderea - Infracțiuni comise
asupra minorilor - Tâlhăriile urmate de moartea victimei - Tâlhăriile în serie În special,
profilul de personalitate a avut rezultate uimitoare în investigațiile omorului în serie și a
violurilor în serie, violuri urmate sau nu de moartea victimei.

1.2 Elemente de psihologia personalitații

Vorbind despre personalitate, discutăm în termeni majori despre om; în personalitate

este implicată atât existenţa umană în ceea ce are substanţial şi spiritual, cât şi întreg
ansamblul de valori acumulate istoric, însuşite de om, realizate în prezent şi proiectate în
viitor. Personalitatea umană reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene din univers;
este o realitate extrem de complexă (deoarece integrează o varietate de componente diferite ca
structură, funcţionalitate şi finalitate – biologice, psihologice, sociale, axiologice, istorice) şi
dinamică (deşi dispune de trăsături relativ stabile, cunoaşte o evoluţie în timp, atât în plan
filogenetic, cât şi în plan ontogenetic). Ca urmare a acestui fapt, personalitatea nu poate fi
cercetată de o singură ştiinţă, ci necesită o abordare multidisciplinară.
1.3. Leadership - prezentare conceptuală

Leadershipul este principala componenta a schimbarii, asigurand viziunea, dar si

dedicarea necesara pentru materializarea acesteia. Desi rezultatele impresionante ale liderilor
lasa impresia ca nu pot fi atinse decat printr-o abilitate innascuta, leadershipul este, de fapt, o
abilitate ce se formeaza prin educatie, experiente inedite, interactiune cu oameni inspirationali
si, desigur, practica.

Eficienta leadershipului depinde in mare masura de modul in care lideri isi definesc,
urmeaza si impartasesc viziunea catre followeri. Liderul este responsabil de a-si face viziunea
cat mai relevanta pentru followeri si de a-i motiva pe acestia in procesul de materializare a
viziunii. Asadar, un bun lider este acela care are abilitatea, dar si responsabilitatea, de a
determina, motiva, inspira si cauta metode de actiune, facandu-se astfel urmat. Interactionand
cu peste 500 de vorbitori – traineri, antreprenori, manageri de top, artisti si sportivi – invitati
in cadrul programelor pe care le dezvoltam, am observat ca principalele trasaturi ale liderilor
autentici, indiferent de domeniul lor,
sunt: viziunea,integritatea, competenta, responsabilitatea, credibilitatea, responsabilizarea, ee
mpatia și entuziasmul. Principalele componente ale leadershipului sunt asadar: viziunea si
integritatea. Viziunea orienteaza liderul spre viitor, iar integritatea si realismul sunt cele care
il fac sa traiasca in prezent.

1.4. Prezentare studii de caz

Vor fi prezentate studii de caz pentru a fi înțelese mai bine conceptele teoretice
prezentate în fiecare capitol.

2. ELEMENTE DE PSIHOLOGIE CLINICĂ

2.1 Conceptul de sanatate

Sanatatea este una dintre cele mai mari bogatii ale omului, iar multi autori, referindu-se la
corpul uman, il numesc templu sau vehiculul care transporta sinele adevarat pe durata sederii
noastre pe aceasta planeta.
 2.2 Normalitate vs. anormalitate

Normalitatea este definită după Saragea ca un echilibru funcțional complex și dinamic

într-un ansamblu de inferențe și interdependențe active cu ambianța.
Anormalitatea este definită ca o abatere de la normal. abaterea poate fi în sens pozitiv
cum e cazul persoanelor supraponderale, a geniilor, sau negativ, prin subdotare ca în cazul
persoanelor cu insuficiențe, dizarmonici sau bolnavi.

2.3 Psihodiagnostic clinic

Evaluarea clinică sau psihodiagnosticul clinic are în vedere investigarea

comportamentelor și a funcțiilor psihice ale individului. ea nu țintește doar punctarea sau
reliefarea unor tulburări, dar și a punctelor tari și a resurselor de care dispune clientul în
încercarea de a depăși anumite dificultăți.
evaluarea se poate realiza prin aplicarea unor teste psihologice cât și prin interviu clinic.

2.4 Psihodiagnostic prezumtiv

Psihodiagnostic prezumtiv presupune evaluarea nițială în care se pot stabili unele tendințe
spre tulburări de personalitate, însă nu este făcut diagnosticul diferențial pentru a se stabili
un diagnostic final.

2.5 .Psihodiagnostic diferential

Diagnoza psihică diferenţială se elaborează în urma aplicării de teste şi a corelării

rezultatelor astfel obţinute cu date suplimentare biografice şi de observaţie. Şansele de
confirmare a ipotezelor cuprinse în diagnoza psihică provizorie sunt relativ mari în cazul în
care experienţa şi pregătirea psihologului sunt elevate.

2.6. Psihodiagnostic multiaxial

Psihodiagnostic multiaxial presupune evaluarea persoanei pe cele cinci axe:

Axa 1 descrie tulburările clinice şi "alte stări psihice care pot intra în centrul atenţiei
clinice". Acestea sunt de obicei probleme care necesită o atenţie imediată din partea unui
clinician. Axa 2 se centrează pe tulburările de personalitate şi pe evaluarea retardului mintal,
cu ajutorul unei scale specifice. Aceste probleme nu pot solicita asistenţă imediată, dar ele pot
complica tratamentul şi ar trebui luate în considerare de către orice clinician care tratează un
pacient. Axa 3 etichetează orice problemă medicală generală Axa 4 specifică "probleme
psihosociale şi de mediu Axa 5 este denumită "Scala Evaluării Globale a Funcţionării.”

2.7. Protocol de psihodiagnostic clinic

Protocol de psihodiagnostic clinic prepupune evaluarea detaliată a persoanei.

participanții vor primi un model de protocol de psihodiagnostic clinic.

2.8. Lucrari practice, studii de caz

Vor fi prezentate studii de caz pentru a fi înțelese mai bine conceptele teoretice
prezentate în fiecare capitol.

3. ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE

3.1.Tulburarile clinice

Din categoria tulburărilor clinice despre care vom dicsuta despre tulburările anxioase,
depresie. le vor fi prezentate cursanților si teste psihologice care pot fi utilizate în evaluare în
acest sens.

3.2. Tulburarile de personalitate

Tulburările de personalitate reprezintă ansamblul caracteristic și persistent de trăsături

predominant cognitive, dispoziționale și relaționale ilustrate printr-un comportament care
deviază în mod evident și invalidant de expectațiile față de persoana respectivă și de la
normele grupului său social.

Conform Asociatiei Psihiatrice Americane Tulburarile de personalitate au fost

impartite in trei grupe (cluster): Cluster A -ciudat si excentric ( Tulburare de personalitate:
paranoida, schizoida, schizotipala); Cluster B -dramatic, emotional si imprevizibil ( Tulburare
de personalitate: antisociala, borderline, histrionica, narcisica), Cluster C -anxios sau temator
Tulburare de personalitate: evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva).
Alte tulburari de personalitate care nu sunt incluse in aceste clustere sunt :Tulburare de
personalitate pasiv – agresiva, Tulburare de personalitae depresiva.
 3.3. Conditii medicale generale cu influenta asupra sanatatii mentale

Condițiile medicale și de mediu se referă la o problemă medicală generală. Acestea

sunt importante chiar şi atunci când o problemă doar pare ca fiind mentală sau
comportamentală, pentru că, uneori, problemele psihologice sunt produsul secundar al unei
boli cum ar fi diabetul sau bolile de inimă.

3.4.Probleme psihosociale si de mediu

Probleme psihosociale şi de mediu se referă la cum ar fi sărăcie, familiile

disfuncţionale, precum şi alţi factori din mediul pacientului, care ar putea avea un anumit
impact asupra capacităţii de funcţionare (psihologică, socială şi profesională) a persoanei.

3.5. Evaluarea globala a functionalității

Este o evaluare de ansamblu a capacităţii unei persoane de a face faţă problemelor

vieţii normale. (Funcţionarea psihologică, socială şi profesională este considerată pe un
continuum ipotetic de sănătate-maladie mentală). Evaluarea merge de la scoruri mici, cum ar
fi 10 ("pericol persistent de vătămare gravă a sa sau a altora"), până la 100 ("funcţionarea
superioară într-o gamă largă de activităţi").

3.6. Lucrari practice, studii de caz

Vor fi prezentate studii de caz pentru a fi înțelese mai bine conceptele teoretice
prezentate în fiecare capitol.
 PROGRAMA DE PREGĂTIRE (pentru primele 3 capitole)
Denumirea ocupației: Profiler beginner
Cod COR: 263409
Nr ore
Nr. ctr. Disciplina Total Teorie Aplicații
practice
1 INTRODUCERE ÎN 10 8 2
PSYCHOLOGICAL
PROFILER ; ELEMENTE
DE PSIHOLOGIA
PERSONALITĂȚII

2 ELEMENTE DE 15 10 6
PSIHOLOGIE CLINICĂ

3 ELEMENTE DE 15 9 6
PSIHOPATOLOGIE
TOTAL 40 27 13
 PROGRAMĂ DE PREGĂTIRE

pentru ocupația Profiler beginner

Disciplina INTRODUCERE ÎN PSYCHOLOGICAL PROFILER ; ELEMENTE DE PSIHOLOGIA

PERSONALITĂȚII
Durata: 10 ore

Obiective generale:

OG1. Să informeze participanții despre profesia de profiler.

OG2. Să le ofere participanților o incursiune în psihologia personalității, dezvoltare, tulburări.

OG3. Să le ofere participanților o incursiune în problematica legată de leadership și să facă legătura dintre acesta și
profesia de profiler

Nr. ctr. Obiefctive de Conținut tematic Metode/ forme Mijloace de instruire, Criterii de
referință de activitate materiale de învățare evaluare
0 1 2 3 4 5
1 Să informeze -Definirea profilerului -prelegere - sală -întrebări orale
participanții -conversația - flipchart adresate
despre tematica - definirea profilului - explicația - videoproiector participanților
cursului și
specificul psihologic
 profesiei de -utilizare profilului
profiler
psihologic în
criminologie

2 Să ofere - componentele -prelegere - sală -întrebări orale

informații care formează -conversația - flipchart adresate
participanților personalitatea - explicația - videoproiector participanților
în legătură cu persoanei
structura (temperament,
personalității caracter)
umane.
3 Să ofere - caracteristicile prelegere - sală -întrebări orale
informații legate unui leader -conversația - flipchart adresate
de leadeship - leadership si - explicația -videoproiector participanților
profiler -dezbatere
Disciplina ELEMENTE DE PSIHOLOGIE CLINICĂ
Durata: 10 ore
Obiective generale:

OG1. Să informeze participanții despre sănătate, normal vs. anormal.

OG2. Să le ofere participanților o incursiune în ceea ce psihodiagnosticul clinic, prezumtiv, diferențial și multiaxial.

OG3. Să le ofere participanților un model de protocol de psihodiagnostic clinic.

Nr. ctr. Obiefctive de Conținut tematic Metode/ forme Mijloace de instruire, Criterii de
referință de activitate materiale de învățare evaluare
0 1 2 3 4 5
1 Să informeze -Definirea sănătății -prelegere - sală -întrebări orale
participanții -conversația - flipchart adresate
despre - definirea normalului - explicația - videoproiector participanților
diferențele
sănătos, normal -- definirea
vs. anormal.
anormalului

2 Să ofere - psihodiagnosticul -prelegere - sală -întrebări orale

informații clinic, prezumtiv, -conversația - flipchart adresate
participanților diferențial și - explicația - videoproiector participanților
în legătură cu multiaxial - discuția
tipurile de
psihodiagnostic
 existente, făcând
clară
diferențierea
acestora.
3 Să ofere - informațiile care -prelegere - sală -întrebări orale
participanților sunt relevante -conversația - flipchart adresate
un model de într/un - explicația -videoproiector participanților
psihodiagnostic psihodiagnosctic -dezbatere
clinic. clinic
Disciplina ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE

Durata: 10 ore
Obiective generale:

OG1. Să informeze participanții despre tulburările clinice existente conform DSM IV.

OG2. Să le ofere participanților informații despre tulburările de personalitate conform DSM IV.

OG3. Să le ofere participanților informații legat de exlauarea pe cele 5 axe conform DSM IV.

Nr. ctr. Obiefctive de Conținut tematic Metode/ forme Mijloace de instruire, Criterii de
referință de activitate materiale de învățare evaluare
0 1 2 3 4 5
1 Să prezinte -criterii diagnostic -prelegere - sală -întrebări orale
participanților -conversația - flipchart adresate
criteriile de tulburările anxioase - explicația - videoproiector participanților
diagnostic
existente pentru - criterii diagnostic
tulburările tulburari afective
clinice.

2 Să prezinte - prezentarea -prelegere - sală -întrebări orale

participanților tulburărilor de -conversația - flipchart adresate
criteriile de personalitate pe cele 3 - explicația - videoproiector participanților
diagnostic clustere : Cluster A -
 existente pentru ciudat si excentric
tulburările de ( Tulburare de
personalitate personalitate:
paranoida, schizoida,
schizotipala); Cluster
B -dramatic,
emotional si
imprevizibil
( Tulburare de
personalitate:
antisociala,
borderline,
histrionica, narcisica),
Cluster C -anxios sau
temator
Tulburare de
personalitate:
evitanta, dependenta,
obsesiv-compulsiva)
3 Să ofere -prezentarea celor 5 -prelegere - sală -întrebări orale
participanților -conversația - flipchart adresate
axe de evaluare a
un model de - explicația -videoproiector participanților
evaluare pe cele persoanei conform -dezbatere - prezentarea în
5 axe. -lucru pe grupe fața coelgilor a
DSM IV:
și individual evaluării
Axa 1 descrie multiaxiale
efectuate pe
tulburările clinice.
grupuri
 Axa 2 tulburările
de personalitate şi pe
evaluarea retardului
mintal
Axa 3 etichetează
orice problemă
medicală generală Axa
4 specifică "probleme
psihosociale şi de
mediu Axa 5 este
denumită "Scala
Evaluării Globale a
Funcţionării.”
- prezentarea unor
studii de caz pentru a
face evaluarea
multiaxială
 MODALITĂȚI DE EVALUARE A PARTICIPANȚILOR LA
PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ

Admiterea în grup se realizează în fuhncție de ordinea cronologică a înscrierilor și de

treapta în care sunt în Colegiul Psihologilor din România. vor fi admise doar persoanele care
sunt înscrise în Colegiul Psihologilor din România pe domeniul Psihologie aplicată în
domeniul securității naționale atât în supervizare cât și autonom sau specialist.

Evaluare inițială a aprticipanților constă în aplicare de probei Reven pentru stabilirea

nivelui de IQ al participantului și a unor probe de evaluare a atenției, tulburărilor de
personalitate, a depresiei si anxietății. În materialul de față nu pot fi prezentate probele pentru
că sunt achiziționate cu licență de la furnizorii.

Scop: selecția participanților care au cunoștințele, abilitățile și trăsăturile potrivite pentru

a deveni un profiler.

Metode: teste standardizate pentru evaluarea clinică și a personalității- SCID 1 și 2,

Revenul pentru stabilirea nivelui de IQ, probe pentru evaluare atenției Praga, Tolouse Pieron
și probe practice prin crearea unor situații specifice la interviul de admitere la curs.

Evaluare pe parcurs se realizează prin temele pe care participanții le primesc de la o

întâlnire la alta și prin participarea lor la discuțiile din cadrul întâlnirii, frecvența și calitatea
răspunsurilor oferite.

Evaluare finală este constituită din probe specifice pentru partea practică și cea scrisă.

Evaluarea pentru partea practică se referă la studii de caz făcute individual ca lucrare
finală și susținute în fața unei comisii de evaluare care va da note de la 1-10. Proba scrisă va
consta într-un test grilă conceput din materialul teoretic discutat.
 COMPETENȚE PROFESIONALE

DOBÂNDITE CA URMARE A PARTICIPĂRII LA PROGRAMUL DE

FORMARE PROFESIONALĂ

”PROFILER BEGINNER”

Cod COR: 263409

Absolventul programului de formare profesională va avea următoarele competențe
specifice, conform celor prevăzute în Standardul ocupațional, în domeniul Psihologiei
Securității Naționale.

Competențe specifice ocupației (obligatorii, de bază)

1. Fomare competențe de evaluare comportamentală.

2. Dezvoltare competențe de identificare a informatiilor cu semnificatie psihologică in
câmpul cunoașterii
3. Dezvoltare abilități de consultanță în psihologia aplicată
4. Formare abilităților de analiști ai comportamentului uman

Competențe opționale:
5. Formarea competențelor de analiză interdisciplinară
6. Organizarea programelor și stagiilor de practică necesare dobândirii de competențe
specifice profesiei de profiler
7. Evaluare, revizuirea și asigurarea calității programelor de formare a profilerilor

I. Fomare competențe de evaluare comportamentală.

- culegerea informațiilor comportamentale din mediu, interacțiuni
- asimilarea și coroborarea informațiilor culese de pe diferite căi
II. Dezvoltare competențe de identificare a informațiilor cu semnificație
psihologică in câmpul cunoasterii

-analiza mimici și a gesturilor precum și a comportamentelor persoanelor

-informațiile culese coroborate sunt verificate din mai multe aspecte

 III. Dezvoltare abilități de consultanță în psihologia aplicată
- colaborarea cu specialiștii din diferite domenii- medici, juriști, avocați pejntru bunul
demers al rezolvării cazurilor

IV. Formare abilităților de analiști ai comportamentului uman

-identificarea în situații diverse a comportamentelor disimulate ale infractorilor

-găsirea motivației ascunse/secundare a comportamentului infracțional

-alcătuirea profilului psihologic al infractorului

 Planificarea activității de învățare

Numele și prenumele propunătorului: psiholog Țirtea Florina Lorena

Titlul temei: 3.2. Tulburările de personalitate

Data: 05,10,2015

1. Prezentarea generală a temei teoretice:

Înainte de avorbi despre tulburări de personalitate este important să stabilim ce este aceea normalitate, anormalitate, sănătate și boală.

Tulburările de personalitate reprezintăansamblul caracteristic și persistent de trăsături predominant cognitive, dispoziționale și

relaționale ilustrate printr-un comportament care deviază în mod evident și invalidant de expectațiile față de persoana respectivă și de la
normele grupului său social.

Conform Asociatiei Psihiatrice Americane Tulburarile de personalitate au fost impartite in trei grupe (cluster): Cluster A -ciudat si
excentric ( Tulburare de personalitate: paranoida, schizoida, schizotipala); Cluster B -dramatic, emotional si imprevizibil ( Tulburare de
personalitate: antisociala, borderline, histrionica, narcisica), Cluster C -anxios sau temator
Tulburare de personalitate: evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva).
Alte tulburari de personalitate care nu sunt incluse in aceste clustere sunt :Tulburare de personalitate pasiv – agresiva, Tulburare de
personalitae depresiva.
Dezvoltarea tulburărilor de personalitate are cauze biologice/ genetice pe de o parte, iar pe de alta și mediul poate fi un factor favorizant în
apariția acestor tulburări.
 2. Scopul

Tema are ca și scop identificarea și diferențierea trăsăturilor specifice tabloului clinic al tulburărilor de personalitate, informații
care vor fi utile în elaborarea profilului psihologic al infractorului.

3. Obiective operaționale: după parcurgerea temei propuse, cursanții vor fi capabili să :

- recunoască criteriile de diagnostic specifice tulburărilor de personalitate
- identifice criteriile de diagnostic specifice tulburărilor de personalitate
- enumere criteriile de diagnostic specifice tulburărilor de personalitate
- să facă diagnosticul diferențial între tulburările de personalitate
-
4. Bibliografie
A. T. Beck, A. Freeman, D.D. Davis și colaboratorii, Terapia cognitivă a tulburărilor de personalitate, Editura ASCR, Cluj-
Napoca, 2011
Evenimentul Conținutul instruirii Metode de Organizarea Mijloace de Observații
de instruire instruire instruirii instruire
(durată)
-se prezintă cursanților următorul
exemplu de situație cu care s epoate
întâlni un profiler în practica sa : un
infractor încearcă să se scuze de
nenumărate ori în fața familiei victimei
pentru fapta comisă, iar apoi următoarea
victimă este din interiorul familiei sau a
grupului din care victima precedentă a
făcut parte Flipchard
- cursanților li se adresează următoarele Conversație Colectiv Videoproiector
Captarea întrebări: Expunere
atenției □ ar fi putut ști sau nu specialiștii că Brainstoarming
va urma un alt act criminal sau nu?
dacă da, de unde?
□ care sutnelementele care trebuie
luate în calcul când evaluăm, facm
profilul criminalilor/criminalilor în
serie?
 - se arată cursanților că sunt necesare
cunoștințe despre tulburările de
personalitate pentru a completa
tabloul clinic al profilului psihologic
- se arată că în cadrul temei se vor
Enunțarea discuta criteriile de dignostic pentru Expunere Colectiv Flipchard
temei și a fiecare tulburare de personalitate în Videoproiector
obiectivelor parte iar mai apoi se va face
diagnosticul diferențial
- cursanților li se adresează întrebări
referitoare la tulburările de pe axa 1:
- care sunt tulburările care pot fi
identificate pe axa 1 Conversație,
Reactualizarea - li se cer să ofere exemple Expunere Colectiv
unor
cunoștințe
anterioare
Prezentarea  se definesc Expunere Colectiv Flipchard
conținuturilor NORMALITATE: Noţiunea Videoproiector
Dirijarea are în centrul său referinţa la normă Suport curs
activității de (regula caracteristică sau acceptată
instruire la un număr semnificativ de
persoane).
 Statistică (raportată la media
statistică); Ideală - Funcţională
(raportată la modelul tipic);
Responsivă (corespondentă Conversație
normelor homeostaziei
funcţionale; face faţă cerinţelor
sociale).

 ANORMALITATE: tulburare de
fundal, se referă la structura şi
organizarea psihică, se relevă mai
ales în tulburările de
comportament.
 SANATATE MENTALĂ: Flipchard
capacitatea de conştientizare, Videoproiector
acceptare şi corectitudine în
modul în care se concepe pe sine;
adecvare în modul în care face
fata cerinţelor vieţii; integrarea si
 unitatea personalităţii; autonomia
şi încrederea în sine; percepere
realistă socială.
 BOALĂ --- Episoade; Stări
defective.
normalitate, anormalitatea,
sănătatea
 se definesc tulburările de
personalitate ca ansamblul
caracteristic și persistent de
trăsături predominant cognitive, Flipchard
dispoziționale și relaționale Videoproiector
ilustrate printr-un comportament
care deviază în mod evident și
invalidant de expectațiile față de
persoana respectivă și de la
normele grupului său social.

 se prezintă clasterele în care sunt
împărțite tulburările de
personalitate
  Cluster A -ciudat si excentric
( Tulburare de personalitate:
paranoida, schizoida, schizotipala);
 Cluster B -dramatic, emotional si
imprevizibil ( Tulburare de
personalitate: antisociala, borderline,
histrionica, narcisica)
 , Cluster C -anxios sau temator
Tulburare de personalitate: evitanta,
dependenta, obsesiv-
compulsiva).
Alte tulburari de personalitate
care nu sunt incluse in aceste clustere
sunt :Tulburare de personalitate pasiv Colectiv
– agresiva, Tulburare de
personalitae depresiva
- se prezintă criteriile de diagnostic
pentru fiecare tulburare de
personalitate pe rând
 tulburarea de personalitate
paranoida = paranoica
o tendinta de a atribui altora
motivatii rauvoitoare
o suspiciosi
o neincrezatori
o ostili
o iritabili
o miniosi
o bigoti
o “colectionari” de nedreptati
o gelosi pe partener
o procesomani
o nu fac confidente
o vad intelesuri ascunse
o ranchiunosi
o contraataca rapid
o au o purtare formala, din
care rezulta tensiune
musculara si fatul ca nu se
pot relaxa
o “scaneaza” mediul cautind
nereguli, amenintari
o seriosi, fara umor
o folosesc proiectia
 o au idei preconcepute
o au idei de referinta – ii vad
pe altii dispretuitori sau
amenintatori
o nu cred in loialitate,
fidelitate
o restrictionati, fara caldura
o mindri ca sunt rationali si
obiectivi
o ii curteaza pe cei puternici
si au dispret fata de cei
slabi, bolnavi
o par practici si eficienti, dar
genereaza frica si conflicte
o apartin grupurilor
extremiste

 tulburarea de personalitate
schizoida
o stil de viata izolat
o fara dorinta de ceilalti
o slujbe solitare
o nu le place compania altora
o se simt mai bine in lumea
ideilor si a lucrurilor decit a
persoanelor (sunt interesati
de obiecte neinsufletite,
constructe metafizice,
matematica, astronomie,
miscari filozofice)
o contact vizual deficitar
o afect constrictionat, distant
o in prezenta altor sunt foarte
seriosi, tematori sau
indiferenti
o umorul lor e nelalocul lui
o dau raspunsuri scurte
o evita vorbirea spontana
o folosesc metafore ciudate
o sunt rezervati
o neimplicati in evenimente
cotidiene sau, din contra au
 o senzatie nejustificata de
intimitate cu altii
o nu au nevoie de legaturi cu
altii, dar sunt atasati de
animale
o pasivi
o necompetitivi
o cu interese solitare
o sexualitatea: doar
fantasme! (barbatii sunt
burlaci iar femeile accepta
pasiv casatoria)
o sunt incapabili sa-si
exprime minia
o amenintarile din partea
altora sunt rezolvate prin
fantasme de omnipotenta si
resemnare

 tulburarea de personalitate
schizotipala
o ciudatenii
o excentritati de caracter,
gindire, afect, vorbire,
prezentare
o gindire magica
o idei de referinta
o iluzii
o derealizari
o par stranii
o vorbire deosebita,
idiosincratica, ciudata
o pot sa nu-si cunoasca
sentimentele
o sensibili fata de afectele
negative ale altora
o superstitiosi
o cred in perceptia
extrasenzoriala
o au viata imaginara foarte
activa
o izolati
 o sub stress fac simptome
psihotice tranzitorii
o sunt implicati in culturi,
practici religioase stranii,
ocultism
o putini au prieteni apropriati
o anxietatea sociala este
crescuta
 Tulburarea de personalitate
antisocială (dupa ICD 10
tulburarea disociala a
personalitatii)
o comportament
maladaptativ
o subiectul nu recunoaşte
drepturile altora
o este diferită faţă de
criminalitate
o „elemente psihopatice”
o „mască de sanitate”
o manipulativi
 o par de încredere
o activităţi necinstite
(minciuna, chiul, fuga de
acasa, violenta,
promiscuitate, abuz
marital, infantil)
o nu exista remuscari
o nu exista controlul
impulsurilor
o nu exista planuri
o nu exista sensibilitate
pentru altii
o iritabilitate
o agresivitate
o inselatorii
o iresponsabilitate
o nepasare fata de siguranta
proprie si a altora

 Tulburarea de personalitate
narcisică
 o grandiozitate
o hiperpreocupare pentru
stima de sine
o senzatia de a fi special, de a
i se cuveni, de a avea
dreptul
o la critica si infringere,
reactioneaza cu furie sau
depresie
o stima de sine este fragila
o exploatativ
o fara empatie
o preocupari crescute pentru
aparenta, nu pentru
substanta
o vrea admiratie crescuta
 Tulburarea de personalitate
histrionică
o stil dramatic, emotional,
impresionant
o cooperanti = doresc sa fie
 ajutati
o plini de culoare,
flamboianti
o seducatori
o cauta atentie
o comportament dependent
o d.p.d.v. emotional sunt
superficiali, nesinceri,
poichilotimi (preiau starea
de spirit a anturajului si o
traiesc amplificat)
o vorbirea = dramatica
o sugestionabili
o simpatici
o palcuti, superficiali
o sociabili
 Tulburare de personalitate
borderline
o clasic era considerata o
tulburare la granita dintre
psihoze, nevroze si
 tulburari de personalitate
o problemele sunt legate de
raportul separare –
individualizare, controlul
afectelor, atasamente
personale intense, imagine
de sine neclara
o pacientul este mereu in
criza
o exista episoade
micropsihotice cu paranoia
sau cu simptome
disociative tranzitorii
o frecvent fac gesturi,
amenintari cu suicidul, acte
autodistructive,
automutilante
o relatiile cu alte sunt
tumultoase
o exista o reactivitate
dispozitionala = furtuni de
 afecte
o nu tolereaza sa fie singuri =
“foame obiectuala” =
eforturi frenetice de evitare
a abandonului ( real sau
imaginar )
o se infurie usor
o imagine de sine,
identificare instabila
o impulsivi in legatura cu
banii, sexul, abuzul de
substante, sofatul periculos,
hiperfagia compulsiva
o pananxietatea
o sexualitate haotica

 Tulburarea de personalitate
obsesiv-compulsiva (dupa ICD 10
– tulburarea anankasta a
personalitatii)
o perfectionism
o ordine
o lipsa de flexibilitate
o reguli, reglementari,
sistematizari
o perseverenta ce poate
merge pina la incapatinare
o cind deciziile trebuie luate
intuitiv se ajunge la
indecizie
o constrictie emotionala
o cauta sa detina controlul
asupra lor si asupra
situatiilor
o prezenta rigida, formala
o seriosi
o nu exista spontaneitate
o circumstantiali
o sclavi ai amanuntelor
o prefera rutina, ritualul, nu
noutatea
o fara abilitati interpersonale,
 umor, caldura, capacitate
de a face compromisuri
o autoritari
o devotament crescut fata de
munca
o se straduiesc “sa stringa”
obiecte, sa “adune”, zgirciti
 Tulburarea de personalitate
evitanta (dupa ICD 10- tulburarea
anxioasa a personalitatii)
o personalitate rusinoasa,
timida, fobica
o retrasi, dar dornici de
implicare sociala
o au complexe de
inferioritate, nu au
incredere in sine, sunt
foarte modesti,
interpreteaza eronat
comentariile altora (ca
dispretuitoare, negative), se
 considera lipsiti de
atractivitate
 Tulburarea de personalitate
dependenta
o dependent, submisiv
o îşi subordonează nevoile şi
responsabilităţile sale faţă
de nevoile şi
responsabilităţile altora
o deleagă altora deciziile
o tolerează relaţiile abuzive
o nu au încredere în sine
o cer sfaturi, reasigurări
o nu tolerează să fie singuri
o vor supervizare în timpul
lucrului
o pasivi
o au dificultăţi în a-şi
exprima dezacordul

 Tulburarea de personalitate pasiv –

 agresivă – DSM IV(nu este inclusă
în ICD 10)
o obstrucţionism
o tărăgănare
o încăpăţânare
o ineficienţă
o rezistă cererilor de a
performa adecvat
o găseşte scuze pentru
amânări dând vina pe alţii
o nu e asertiv
 Tulburarea de personalitate
depresivă – DSM IV
o pesimişti
o anhedonici
o devotaţi datoriei
o cu îndoieli de sine
o cronic nefericiţi
o liniştiţi
o reţinuţi
o introverţi
 o pasivi
o critici faţă de alţii
o cad pradă ruminaţiilor pe
teme negativi
1. Tulburarea de personalitate
sadică – DSM IV
a. relaţii dominate de
comportament crud,
înjositor
b. e rară
c. mai frecventă în
condiţii forensice
d. e legată de abuzul
parental

2. Tulburarea de personalitate a
înfrângerii de sine – DSM IV
a. subiecţii îşi
direcţionează viaţa
către deznodăminte
nefavorabile
 b. resping ajutorul,
succesele
c. au răspunsuri disforice
la rezultate bune
d. frecvent aceste trăsături
apar în alte tulburări de
personalitate

3. Tulburare de personalitate
nespecificată în alt mod – DSM
IV(in ICD 10 tulburările mixte
ale personalităţii)
- dacă pacientul are o
tulburare de
personalitate cu
caracteristici mixte

4. Modificarea persistentă a
personalităţii după o experienţă
catastrofică – ICD 10
a. este vorba de un stress
 sever, recunoscut ca
atare de majoritate
populaţiei (tortură,
dezastru, captivitate)
b. incapacitatea de a se
adapta şi funcţiona social
c. devine dependent,
anxios, retras
d. dorinţa de afirmare
dispare
e. nu mai există interes,
voinţă, subiectul devine
apatic

După ICD 10, pentru diagnostic

trebuie să fie prezente următoarele criterii:
- atitudine ostilă şi
neîncrezătoare faţă de
ceilalţi
- retragere socială
- sentiment de gol sau de
 pierdere a speranţei
- impresia permanentă de
a fi la limită
- detaşare

Evenimentele catastrofice pot fi

resimţite atât de personalităţile echilibrate,
cât
şi de cele patologice.

5. Modificarea persistentă a
personalităţii după o boală
psihică – ICD 10
- se datorează stressului
de a conştientiza
gravitatea afecţiunii
psihice
- ex.: după tulburarea
bipolară –
personalitatea devine
mai vâscoasă, mai
 adezivă
- abuzul cronic de
cocaină sau canabis
determină modificări de
tip apato – abulic sau
paranoid.

Obținerea -participanții sunt împărțiti în grupuri și Brainstorming Colectiv Fișe pentru

performanței. au ca și sarcină să construiască cazuri Conversație notițe
asigurarea pentru tulburările de personalitate Expunere Suportul de
conexiunii studiate. curs
inverse Flipchart
Videoproiector
Laptop
Asigurarea Îparticipanții care prezintă cazul sunt Expunere Colectiv
retenției. rugați să adauge câteva informații eronate Conversație
asigurarea despre caz pentru a spori atenția
transferului publicului și pentru a identifica care sunt
elementele clinice de diagnostic care nu
se potrivesc cu tulburarea prezentată
 Suport de curs

Tulburarile de personalitate

Personalitatea = totalitatea caracteristicilor stabile

- patternurile de raspuns comportamental

- este stabila
Tulburarile de personalitate = deviatie de la norma

- disarmonie reflectata in patternuri afective, cognitive si comportamentale

- trasaturi rigide si dezadaptate, stabile, cristalizate inca din copilarie,
evidente la adolescenta si mentinindu-se pe intregul parcurs al vietii
- altereaza adaptarea si relationarea sociala
- ICD 10 le considera patternuri comportamentale cu semnificatie clinica
- sunt extreme ale comportamentului normal (unde normalitatea este data de
media in cultura respectiva)
- sunt trasaturi pervazive = extinse si persistente
- pacientul prezinta istoric de dificultati in toate domeniile (afectiv + munca)
- relatiile interpersonale sunt dificil de stabilit si pline de tensiune, producind
suferinta
- trasaturile sunt egosintonice (acceptabile pentru Eu), nu egodistonice (nu
sunt straine Eului, motiv pentru care subiectul da intotdeauna vina pe altii)
- trasaturile sunt alloplastice (pacientul vrea sa schimbe mediul), nu
autoplastice (nu vrea sa se schimbe pe el)
- protejarea impotriva pulsiunilor interioare si a stressului extern implica
patternuri idiosincratice ale defenselor
- in spatele armurii protectoare exista anxietate
- defensele pot sau nu sa stapineasca anxietatea
- cresc riscul pentru alte boli psihice, influenteaza negativ evolutia acestora si
raspunsul la tratament
- pacientul are o inteligenta normala si nu poate fi considerat bolnav
- organizarea cognitiva este modificata in raport cu norma sociala; valorile
subiectului sunt in dezacord cu cele ale societatii
- modificarile afectivitatii sunt complexe – instabilitate la frustrare, rejectie si
critica, reversibila imediat daca subiectul este recompensat; raspunsul
emotional poate fi aplatizat – la schizotipali; nu exista modulare afectiva la
borderline, narcisici si antisociali
- impulsivitatea si agresivitatea sunt modalitati de externalizare a conflictelor
(auto- sau hetero- ); se datoreaza incapacitatii de a suporta anxietatea si
vinovatia si nevoii inconstiente de stimuli excitanti (la antisociali si
borderline)
- exista fixatii in dezvoltare, imaturitate
- acesti subiecti nu apreciaza impactul pe care il au asupra altora; nu-si
constientizeaza problemele si nu cer ajutor
- toleranta lor la stress este minima
- daca in situatii medicale apar probleme, prin comportamentul lor trezesc
reactii negative din partea personalului calificat
Prevalenta este de 6-15%. Raportul femei-barbati = 1:1
 Precoce exista o tulburare de temperament (anumiti factori temperamentali observati
la copii – de ex. agresivitatea - pot evolua in trasaturi disarmonice la adult daca sunt stimulati
de mediu – de ex. personalitatea antisociala)

Antecedentele heredo-colaterale sunt reprezentate de probleme psihice nespecifice.

In cele mai multe tulburari de personalitate exista transmitere genica partiala.

Etiologia este multifactoriala:

- determinari biologice – factori genetici, leziuni perinatale, encefalita, TCC

- determinari psihosociale – dificultati interpersonale, probleme familiale
(abuz, incest, neglijare, boala, deces parental); este importanta potrivirea
mama-copil
- determinari psihodinamice (alterari ale functionarii egoului, Superegoului,
probleme cu imaginea de sine, cu stima de sine, puneri in rol pe baza
conflictelor psihologice interioare, pe baza experientei trecute)
Ca evolutie si prognostic, acesti pacienti sunt stabili sau se pot deteriora. Unii se
amelioreaza. Pentru altii exista tendinta de a dezvolta o tulburare pe axa I. Nu exista motivatie
terapeutica.

Mecanismele de defensa = procese psihologice inconstiente si automate care

impiedica anumite pulsiuni sa devina constiente, deoarece in cazul in care acestea ar deveni
constiente ar produce anxietate

Clasificare (Kaplan 1994):

1. defensele narcisice
a. negarea – evenimentele psihotraumatizante reale sunt excluse din constiinta;
subiectul in mod inconstient refuza intelegerea si implicatiile evenimentului
dureros
b. distorsiunea – modificarea semnificatiilor
c. idealizarea primitiva
d. proiectia
e. identificarea proiectiva – celalalt este fortat sa se identifice cu un anumit aspect
proiectat al selfului astfel incit sa simta asemanator pacientului
2. defensele imature
a. acting-out – dorintele sau conflictele sunt exprimate prin actiuni; nu exista
constiinta ideii sau a afectului respectiv; la personalitatile antisociale
b. scindare – la pacientii borderline; altii sunt vazuti in totalitate buni sau rai
c. blocarea
d. hipocondria
e. identificarea
f. introectia – subiectul isi atribuie in mod fantasmatic anumite calitati ale altora
g. comportamentul pasiv-agresiv – intoarcere impotriva self-ului; actele
autodistructive deliberate, esecurile intentionate
h. proiectia – la paranoizi; sentimentele neacceptate sunt atribuite altora
 i. regresia – intoarcere in sens invers, de la un punct deja atins in evolutie la un
stadiu aflat inaintea sa
j. fantezia schizoida – la subiectii cu teama de intimitate; ei par distanti dar isi
creeaza lumi si prieteni imaginari
k. simbolizarea – mod de reprezentare indirecta si figurata a unui conflict sau a
unei dorinte inconstiente
3. defensele nevrotice
a. deplasarea – mecanism prin care afectul unei reprezentari se detaseaza de
aceasta si se leaga de o alta reprezentare legata de prima printr-un lant
asociativ, cu scopul ca afectul sa scada in intensitate
b. disocierea – afectele neplacute sunt reprimate sau inlocuite cu unele placute; de
ex: pacientii histrionici care par dramatici si superficiali emotionali
c. externalizarea
d. inhibitia – pulsiunea sub efectul unor obstacole externe sau interne, nu ajunge
sa se satisfaca in mod direct ci gaseste o satisfactie atenuata in activitati sau
relatii care pot fi considerate aproximari in raport cu scopul initial
e. intelectualizarea – proces prin care subiectul incearca sa dea o formulare
discursiva conflictelor si emotiilor sale pentru a le domina
f. izolarea – la pacientii obsesivi compulsivi; faptele sunt reamintite fara afect
g. rationalizarea – subiectul incearca sa dea o excplicatie coerenta logic,
acceptabila moral pentru o atitudine, actiune sau sentiment ale caror motive
adevarate nu-i sunt accesibile
h. formarea de reactii – o atitudine opusa fata de o dorinta refulata; o reactie
contra unei dorinte refulate (ex. pudoarea ce se opune tendintelor exibitioniste;
contrainvestire constienta opusa unei dorinte inconstiente)
i. represia – operatie psihica ce tinde sa elimine din constiinta o idee sau afect
neplacut (refularea este o forma particulara a represiei)
j. sexualizarea
4. defensele mature
a. altruismul
b. anticiparea
c. ascetismul
d. umorul
e. sublimarea – proces ce explica activitatile umane in aparenta fara legatura cu
sexualitatea dar care se alimenteaza din forta pulsiunilorsexuale (activitatea
artistica in investigatia intelectuala)
f. supresia
g.
Clasificarea dimensionala a tulburarilor de personalitate (DSM IV)

Clusterul A = ciudat excentric

- mecanismele de aparare sunt fantasmele si proiectia

- exista o tendinta catre gindire psihotica
- exista o vulnerabilitate biologica pentru dezorganizare cognitiva sub stress

1. tulburarea de personalitate paranoida = paranoica

a. tendinta de a atribui altora motivatii rauvoitoare
b. suspiciosi
c. neincrezatori
 d. ostili
e. iritabili
f. miniosi
g. bigoti
h. “colectionari” de nedreptati
i. gelosi pe partener
j. procesomani
k. nu fac confidente
l. vad intelesuri ascunse
m. ranchiunosi
n. contraataca rapid
o. au o purtare formala, din care rezulta tensiune musculara si fatul ca nu se pot
relaxa
p. “scaneaza” mediul cautind nereguli, amenintari
q. seriosi, fara umor
r. folosesc proiectia
s. au idei preconcepute
t. au idei de referinta – ii vad pe altii dispretuitori sau amenintatori
u. nu cred in loialitate, fidelitate
v. restrictionati, fara caldura
w. mindri ca sunt rationali si obiectivi
x. ii curteaza pe cei puternici si au dispret fata de cei slabi, bolnavi
y. par practici si eficienti, dar genereaza frica si conflicte
z. apartin grupurilor extremiste

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba despre un pattern pervaziv de neincredere si

suspiciozitate, prin prisma caruia motivatiile celorlalti sunt interpretate ca rau-voitoare.

Pentru a se pune acest diagnostic trebuiesc indeplinite minim 4 din urmatoarele 7 criterii:

- suspecteaza fara temei ca altii il exploateaza, il inseala, il prejudiciaza

- are indoieli asupra loialitatii prietenilor

- nu are incredere in altii, de teama ca informatiile ar putea fi folosite impotriva lui

- gaseste intelesuri ascunse (amenintatoare, injositoare) in remarci banale

- pastreaza resentimente, este neiertator

- percepe atacuri la adresa reputatiei sale (nevizibile pentru altii) si reactioneaza

minios

- are suspiciuni repetate la adresa fidelitatii partenerului

Incidenta este crescuta in familiile celor cu schizofrenie sau tulburare deliranta

Este mai frecventa la barbati, la minoritati, imigranti sau surzi.

 Exista o componenta genetica.

Exista istoric de abuz in copilarie.

Defensele sunt proiectia, negarea si rationalizarea.

Rusinea este o caracteristica proeminenta.

Supra-Eul este proiectat asupra autoritatii.

Exista probleme de separare, autonomie.

Rar solicita tratament, dar atunci cind o fac, tind sa devina si mai paranoizi si
terapeutul trebuie sa se astepte la sta, mentinind o purtare onesta, curtenitoare si profesionala
(deschidere, constanta, nu umor; se pot oferi explicatii alternative dar fara confruntari). Se pot
da antipsihotice in doze mici sau anxiolitice.

2. tulburarea de personalitate schizoida

a. stil de viata izolat
b. fara dorinta de ceilalti
c. slujbe solitare
d. nu le place compania altora
e. se simt mai bine in lumea ideilor si a lucrurilor decit a persoanelor (sunt
interesati de obiecte neinsufletite, constructe metafizice, matematica,
astronomie, miscari filozofice)
f. contact vizual deficitar
g. afect constrictionat, distant
h. in prezenta altor sunt foarte seriosi, tematori sau indiferenti
i. umorul lor e nelalocul lui
j. dau raspunsuri scurte
k. evita vorbirea spontana
l. folosesc metafore ciudate
m. sunt rezervati
n. neimplicati in evenimente cotidiene sau, din contra au o senzatie nejustificata
de intimitate cu altii
o. nu au nevoie de legaturi cu altii, dar sunt atasati de animale
p. pasivi
q. necompetitivi
r. cu interese solitare
s. sexualitatea: doar fantasme! (barbatii sunt burlaci iar femeile accepta pasiv
casatoria)
t. sunt incapabili sa-si exprime minia
u. amenintarile din partea altora sunt rezolvate prin fantasme de omnipotenta si
resemnare
 D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de detasare in relatiile sociale si
gama restrinsa de exprimare a emotiilor.

Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minim 4 din urmatoarele 7 criterii:

- nu-si doresc relatii apropiate, nu-i fac placere nici cele familiale

- alege activitati solitare

- interes scazut fata de experientele sexuale

- ii fac placere putine activitati

- nu are prieteni cu exceptia rudelor de grad 1

- indiferent la laude sau critici

- raceala emotionala, detasare, afectivitate aplatizata

Incidenta este crescuta in familiile celor cu schizofrenie.

Raportul barbati- femei = 2:1

Relatiile familiare precoce au fost perturbate.

Inhibarea sociala este pervaziva.

Nevoile sociale sunt reprimate pentru a indeparta agresivitatea.

Abandoneaza psihoterapia cind se simt mai bine.

Se pot da antidepresive si doze mici de antipsihotice.

3. tulburarea de personalitate schizotipala

a. ciudatenii
b. excentritati de caracter, gindire, afect, vorbire, prezentare
c. gindire magica
d. idei de referinta
e. iluzii
f. derealizari
g. par stranii
h. vorbire deosebita, idiosincratica, ciudata
i. pot sa nu-si cunoasca sentimentele
j. sensibili fata de afectele negative ale altora
k. superstitiosi
l. cred in perceptia extrasenzoriala
m. au viata imaginara foarte activa
n. izolati
o. sub stress fac simptome psihotice tranzitorii
p. sunt implicati in culturi, practici religioase stranii, ocultism
 q. putini au prieteni apropriati
r. anxietatea sociala este crescuta

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba despre un pattern pervaziv ce cuprinde deficite sociale
interpersonale, capacitate scazuta pentru relatii strinse, distorsiuni cognitive sau perceptuale,
excentricitati comportamentale.

Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minim 5 din urmatoarele 9 criterii:

- idei de referinta (nu delir)

- credinte ciudate, gindire magica ce influenteaza comportamentul si nu se
potrivesc cu normele subculturale (superstitii, clarviziune, telepatie, al 6-lea
simt, fantasm, preocupari bizare)
- experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale
- gindire si vorbire ciudata (vagi, circumstantiale, metaforice, supraelaborate,
stereotipe)
- suspiciozitate, ideatie paranoida
- afect inadecvat, constrictionat
- comportament si aspect ciudat, excentric, neobisnuit
- nu exista prieteni apropriati cu exceptia rudelor de gradul 1
- anxietatea sociala este crescuta si nu scade odata cu familiarizarea; este
asociata mai degraba cu frica paranoida decit cu judecatiile negative despre
sine

Prevalenta este crescuta in familiile celor cu schizofrenie.

ICD 10, datorita similitudinii simptomatice cu schizofrenia, opteaza pentru clasificarea

acestei tulburari in sectiunea care include schizofreniile si tulburarile delirante si nu in cea a

tulburarilor de personalitate.

Este mai frecventa la barbati.

Defensele folosite sunt: gindire magica, schindarea si izolarea afectului

Este scazuta monoaminooxidaza.

Prognosticul este rezervat, unii dezvolta schizofrenia; 10% se sinucid.

Au nevoie de egoul auxiliar al terapeutului pentru testarea realitatii.

Se pot da doze mici de antipsihotice sau antidepresive.

Clusterul B = dramatic, emotional, dezordonat, imprevizibil

- mecanismele de aparare sunt disocierea, negarea, scindarea, trecerea la act

- frecvent asociaza sau evolueaza catre tulburari dispozitionale

1. Tulburarea de personalitate antisocială (dupa ICD 10 tulburarea disociala a

personalitatii)
a. comportament maladaptativ
b. subiectul nu recunoaşte drepturile altora
c. este diferită faţă de criminalitate
d. „elemente psihopatice”
e. „mască de sanitate”
f. manipulativi
g. par de încredere
h. activităţi necinstite (minciuna, chiul, fuga de acasa, violenta, promiscuitate,
abuz marital, infantil)
i. nu exista remuscari
j. nu exista controlul impulsurilor
k. nu exista planuri
l. nu exista sensibilitate pentru altii
m. iritabilitate
n. agresivitate
o. inselatorii
p. iresponsabilitate
q. nepasare fata de siguranta proprie si a altora

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba despre un pattern pervaziv, de ignorare, violarea

drepturilor altora, prezent de la virsta de 15 ani (desi pentru diagnostic pacientul trebuie sa
aiba minim 18 ani)

Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minim 3 din urmatoarele 7 criterii:

- neconformare cu normele sociale legat de comportamentele in limitele

legii; comiterea repetata a unor fapte a fost motiv de arestare
- inselatorie, minciuni repetate, nume false, escrocare pentru profit sau
placere
- impulsivitate si lipsa planurilor de viitor
- iritabilitate, agresivitate, batai repetate
- ignorarea sigurantei proprii si a altora
- iresponsabilitate = incapacitate repetata de a avea o munca regulata si de a-
si onora obligatiile financiare
- nu exista remuscari = indiferenta fata de prejudiciile, maltratarile facute,
furturile

Prevalenta este mai crescuta la barbati si maxima in populatiile penitenciare si in grupurile

socio-economice scazute.
 Conditii predispozante – tulburare hiperchinetica, tulburare de conduita, leziuni cerebrale

perinatale, TCC, encefalita.

Sunt implicati factorii genetici si anumite anomalii cerebrale.

Exista istoric de abandon, abuz parental, pedepse repetate (trasaturile sunt invatate;

parintii nu stiu sa-i pedepseasca si abuzeaza fizic de ei).

Sunt dominati de impulsuri.

Au deficite ale egoului legate de planificare si judecata si ale Supraegoului legate de

constiinta primitiva.

Exista deficite ale relatiilor obiectuale (incapacitate de empatie, iubire, incredere bazala)

Exista elemente agresive.

Asociat exista sadomasochism, narcisim, depresie.

Se amelioreaza dupa perioada de mijloc a vietii.

Tratamentul este dificil, imposibil.

Cu terapeutul, un astfel de subiect este cuceritor la suprafata, manipulativ, sfidator.

Tratamentul comportamental este eficient – fixare de limita.

Se pot da ritalin, stabilizatoare de dispozitie, anticovulsivante, betablocante.

2. Tulburarea de personalitate narcisică

a. grandiozitate
b. hiperpreocupare pentru stima de sine
c. senzatia de a fi special, de a i se cuveni, de a avea dreptul
d. la critica si infringere, reactioneaza cu furie sau depresie
e. stima de sine este fragila
f. exploatativ
g. fara empatie
h. preocupari crescute pentru aparenta, nu pentru substanta
i. vrea admiratie crescuta

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de grandiozitate in imaginatie si

comportament, nevoia de a fi admirat si lipsa de empatie.

Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minimum 5 din urmatoarele 9 criterii:

- importanta de sine (isi exacerbeaza realizarile si talentele si vrea sa fie

recunoscut ca special fara motiv)
 - are fantasme nelimitate de succes, putere, stralucire, frumusete, iubire
ideala
- crede ca este special si unic si nu poate fi inteles decit de persoane speciale
- solicita atmosfera escesiva
- are sentimentul de a i se cuveni, cere tratament favorabil
- exploatativ, interpersonal
- fara empatie
- invidios sau crede ca altii il invidiaza
- atitudine aroganta, superioara

Este suspectata o transmitere familiala.

Sunt implicate absenta empatiei materne, rejectia, pierderea precoce.

Grandiozitatea si lipsa empatiei apara impotriva agresivitatii primare; grandoarea

compenseaza inferioritatea.

Este cronica si greu tratabila. Are un prognostic rezervat. Preocuparile narcisice sunt mai

mari la inceputul vietii adulte.

In psihoterapie este dificila prezervarea stimei de sine, deoarece interventiile psihiatrice

sunt percepute drept critici. Terapeutul este idealizat sau devaloriat.

Boala somatica este perceputa ca o amenintare la adresa imaginii de sine grandiaosa.

Pacientul „se masoara” pe sine in functie de cei cu care se insoteste.

3. Tulburarea de personalitate histrionică

a. stil dramatic, emotional, impresionant
b. cooperanti = doresc sa fie ajutati
c. plini de culoare, flamboianti
d. seducatori
e. cauta atentie
f. comportament dependent
g. d.p.d.v. emotional sunt superficiali, nesinceri, poichilotimi (preiau starea de
spirit a anturajului si o traiesc amplificat)
h. vorbirea = dramatica
i. sugestionabili
j. simpatici
k. palcuti, superficiali
l. sociabili

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba despre un pattern pervaziv de emotionalitate crescuta

si cautare a atentiei.
 Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minimum 5 din urmatoarele 8 criterii:

- se simte inconfortabil cind nu e in centrul atentiei

- in interactiunea cu altii este neportrivit de seductiv, provocator sexual
- expresiile emotionale sunt rapid schimbatoare, superficiale
- se folosesc mereu de aspectele fizice pentru a atrage atentia
- au un stil de a vorbi impresionist, fara amanunte
- sunt caracterizati de dramatizare de sine, teatralitate, expresie crescuta a
emotiilor
- sunt sugestionabili = usor influentati de altii si de circumstante
- considera relatiile pe care le au mult mai intime decit sunt.

Prevalenta este mai mare la femei, dar tulburarea este subdiagnosticata la barbati.

Dificultatile interpersonale precoce au fost rezolvate prin comportament dramatic.

Se considera ca modelul parental ar fi unul de tipul: tata distant, sever, fara compromisuri,

impozant si mama seducatoare.

Se joaca un rol = cu emotionalitate si stil dramatic

Defensele sunt: refularea, degresia, identificarea, somatizarea, conversia, disocierea,

negarea, externalizarea.

Se presupune o identificare eronata cu parintele de acelasi sex si o relatie ambivalenta si

seductiva cu parintele de sex opus.

Sunt prezente fixatiile la nivel genital initial – trasaturi orale remarcate

Exista o frica de sexualitate in ciuda seductivitatii.

In psihoterapie, pacientul este emotional si necesita atentie; drama superficiala este

folosita impotriva defenselor.

Se pot da anxiolitice.

4. Tulburare de personalitate borderline

a. clasic era considerata o tulburare la granita dintre psihoze, nevroze si tulburari
de personalitate
b. problemele sunt legate de raportul separare – individualizare, controlul
afectelor, atasamente personale intense, imagine de sine neclara
c. pacientul este mereu in criza
d. exista episoade micropsihotice cu paranoia sau cu simptome disociative
tranzitorii
e. frecvent fac gesturi, amenintari cu suicidul, acte autodistructive, automutilante
f. relatiile cu alte sunt tumultoase
g. exista o reactivitate dispozitionala = furtuni de afecte
 h. nu tolereaza sa fie singuri = “foame obiectuala” = eforturi frenetice de evitare a
abandonului ( real sau imaginar )
i. se infurie usor
j. imagine de sine, identificare instabila
k. impulsivi in legatura cu banii, sexul, abuzul de substante, sofatul periculos,
hiperfagia compulsiva
l. pananxietatea
m. sexualitate haotica

D.p.d.v. al DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de instabilitate pentru relatii

interpersonale, imagine de sine, afecte, impulsivitate crescuta.

Pentru diagnostic trebuie sa fie prezente minim 5 din urmatoarele 9 criterii:

- eforturi frenetice de evitare a abandonului real sau imaginar

- relatii interpersonale instabile, intense = pendulare intre idealizare si
devalorizare
- perturbarea identitatii = imagine de sine marcast si persistent instabila
- impulsivitate potential detrimentiala pentru sine in minimum 2 domenii
(bani, abuz de substante, sofat, mincare)
- comportamente de automutilare, gesturi, amenintari de suicid
- instabilitate afectiva = hiperreactivitate dispozitionala (disforie, iritabilitate,
anxietate) – dureaza ore, maxim zile
- sentimente cronice de gol interior
- incapacitate de a-si controla minia = nervozitate, lupta fizica
- tranzitoriu, legat de stress – ideatie paranoida, simptome disociative severe

Este mai frecventa la femei

Prevalenta este crescuta la mamele pacientelor cu borderline.

90% mai au inca un diagnostic psihiatric, 40% inca doua.

Poate exista istoric de leziuni cerebrale.

Poate exista istoric de abuz fizic, sexual, abandon, supraimplicare parentala.

Testele proiective evidentiaza alterari in testarea realitatii.

Explicatii psihodinamice:

 scindarea = exista furie fara constientizarea emotiilor pozitive sau ambivalente fata
de cineva; este tranzitorie; imparte eronat oamenii in buni, rai, cei care il plac si cei
care nu il plac
 idealizare primitiva
  identificare proiectiva = atribuie altuia trasaturi idealizate pozitive sau negative,
apoi incearca sa-l angajeze in diferite interactiuni care sa-i confirme parerea;
incearca inconstient sa-l faca pe terapeut sa joace rolul proiectat
 pacientul are alternativ nevoi agresive crescute si foame obiectuala
 exista frica de abandon
 subfaza de apropiere a procesului de separare-individualizare este nerezolvata (este
afectata constanta obiectului) ceea ce afecteaza structurarea si controlul intern
 exista o intoarcere impotriva self-ului = ura, dispret fata de sine
 disfunctia egoului este generalizata, ceea ce perturba identitatea

Spre sfirsitul vietii se amelioreaza.

Necesita psihoterapie mixta = suportiva + exploratorie, care sa asigure atentie crescuta

datorita furtunilor de afecte. Este important managementul pentru psihoza de transfer,

contratransfer, trecerile la act, amenintarile, dorinta de suicid. Terapeutul este un ego auxiliar
ce fixeaza limite si ofera structura.

Se pot da medicamente pentru stabilizarea dispozitiei, controlul impulsiunilor sau doze

mici de antipsihotice

Clusterul C = anxios-temator

- mecanismele de aparare sunt izolarea, agresivitatea pasiva si hipocondria

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva (dupa ICD 10 – tulburarea anankasta

a personalitatii)
a. perfectionism
b. ordine
c. lipsa de flexibilitate
d. reguli, reglementari, sistematizari
e. perseverenta ce poate merge pina la incapatinare
f. cind deciziile trebuie luate intuitiv se ajunge la indecizie
g. constrictie emotionala
h. cauta sa detina controlul asupra lor si asupra situatiilor
i. prezenta rigida, formala
j. seriosi
k. nu exista spontaneitate
l. circumstantiali
m. sclavi ai amanuntelor
n. prefera rutina, ritualul, nu noutatea
o. fara abilitati interpersonale, umor, caldura, capacitate de a face compromisuri
p. autoritari
q. devotament crescut fata de munca
r. se straduiesc “sa stringa” obiecte, sa “adune”, zgirciti

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea,

perfectionism, control mintal si interpersonal, lipsa flexibilitatii, deschiderii si eficientii.

Pentru diagnostic sunt necesare minimum 4 din urmatoarele 8 criterii:

- subiectul este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare,

programe, astfel incit se pierde scopul major al activitatii
- perfectionism = nu poate termina ceva din cauza propriilor standarde
- devotat muncii, productivitatii (nu pentru bani), astfel incit nu mai exista
timp liber pentru prieteni
- este hiperconstiincios, scrupulos, inflexibil in morala, etica, valori (nu
cultural sau religios)
- incapabil sa arunce obiecte uzate, fara valoare (chiar daca nu au valoare
sentimentala)
- nu lucreaza cu altii, daca nu fac la fel ca el
- avari cu sine si cu altii; banii sunt pentru catastrofe viitoare
- rigiditate, incapatinare

Este posibila o transmitere familiala (este frecventa la mai multi copii din aceeasi fratrie).

Este incriminata o disciplina aspra.

Defensele sunt: izolarea, formarea de reactie, desfacerea, intelectualizarea, rationalizarea.

Exista o neincredere in altii. Exista probleme de sfidare si submisivitate (fixatii in

perioada anala).

Sunt foarte potriviti cind se cere o munca ordonata, meticuloasa.

Viata personala este stearpa, dezolanta.

In terapie este important controlul, submisivitatea, intelectualizarea.

Se pot da antidepresive.

Boala somatica este perceputa ca o amenintare la adresa controlului sau ca o pedeapsa. In

hiperefortul de a recistiga controlul, ei fac tabele, grafice, calcule, monitorizeaza.

2. Tulburarea de personalitate evitanta (dupa ICD 10- tulburarea anxioasa a

personalitatii)
a. personalitate rusinoasa, timida, fobica
b. retrasi, dar dornici de implicare sociala
c. au complexe de inferioritate, nu au incredere in sine, sunt foarte modesti,
interpreteaza eronat comentariile altora (ca dispretuitoare, negative), se
considera lipsiti de atractivitate

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de inhibare socială, inadecvare şi

hipersenzitivitate la evaluarea negativă.

Pentru diagnostic trebuie să fie prezente minimum 4 din următoarele 7 criterii:

- evită activităţile cu contact interpersonal din frica de critică, dezaprobare, rejecţie

- nu vrea să se implice cu alţii, dacă nu e sigur că e plăcut

- reţinerea în relaţiile intime vine din frica de a nu fi făcut de ruşine, de a nu fi ridicol

- este preocupat că poate fi criticat, rejectat în situaţii sociale

- inhibat în relaţiile interpersonale noi din sentimentul de inadecvare

- se crede inadecvat d.p.d.v. social, neatrăgător, inferior

- neobişnuit de reţinut în asumarea riscurilor, în orice nouă activitate (deoarece aceasta

ar pute fi o situaţie stânjenitoare)

Factorii predispozanţi ar fi: tulburarea evitantă din copilărie, boală fizică deformantă,
dezaprobare parentală, hiperprotecţie, elemente fobice ale părinţilor.

Evitarea şi inhibiţia au un caracter defensiv.

Frica de rejecţie acoperă agresivitatea subiacentă oedipiană sau preoedipiană.

Aceşti subiecţi funcţionează bine într-un mediu protejat, deşi aspiră la mai mult.

Într-o terapie, subiectul e nepretenţios, nesolicitant, coperant. Este în schimb sensibil

la afirmaţiile ambigue, posibil umilitoare. Trebuie antrenate abilităţile sociale,
asertivitatea.

Se pot da betablocante, antidepresive, anxiolitice.

3. Tulburarea de personalitate dependenta

a. dependent, submisiv
b. îşi subordonează nevoile şi responsabilităţile sale faţă de nevoile şi
responsabilităţile altora
c. deleagă altora deciziile
d. tolerează relaţiile abuzive
e. nu au încredere în sine
f. cer sfaturi, reasigurări
g. nu tolerează să fie singuri
h. vor supervizare în timpul lucrului
i. pasivi
j. au dificultăţi în a-şi exprima dezacordul
 D.p.d.v. DSM IV TR este vorba despre un pattern pervaziv de nevoie crescută de a
fi în grija altuia, alături de o teamă de separare, ceea ce generează un comportament
submisiv, adeziv.

Pentru diagnostic sunt necesare 5 din următoarele 8 criterii:

- dificultăţi în deciziile zilnice, dacă nu există sfaturi, reasigurări

- nevoie de alţii pentru a-şi asuma responsabilităţi

- dificultăţi în exprimarea dezacordului faţă de alţii (din frica de a nu pierde

sprijinul şi aprobarea; nu din temeri realiste de răzbunare)

- îi e greu să iniţieze proiecte, să facă lucruri singur – nu din lipsa de motivaţie

şi energie, ci din lipsa de încredere în judecata şi capacităţile sale

- se străduieşte în exces să obţină protecţie şi sprijin, astfel încât se poate oferi

voluntar să facă lucruri neplăcute

- se simte inconfortabil când este singur, din teama că nu-şi poate purta de grijă

- caută o altă relaţie ca sursă de sprijin când o relaţie apropiată ia sfârşit

- e preocupat de teama că nu va fi lăsat să-şi poarte singur de grijă

Prevalanţa este crescută la femei.

Tulburarea este frecventă (25% din totalul tulburărilor de personalitate).

Factori predispozanţi: boli fizice cronice, anxietate de separare nerezolvată, pierdere

parentală în copilărie.

Poziţia dependentă e o defensă împotriva asgresivităţii.

Subiectul poate să nu fie capabil să părăsească o relaţie agresivă.

În terapie coexistă tendinţa de a regresa şi frica de abandon.

Se pot da anxiolitice şi antidepresive.

Alte tulburări de personalitate

6. Tulburarea de personalitate pasiv – agresivă – DSM IV(nu este inclusă în ICD 10)
a. obstrucţionism
b. tărăgănare
c. încăpăţânare
d. ineficienţă
e. rezistă cererilor de a performa adecvat
f. găseşte scuze pentru amânări dând vina pe alţii
g. nu e asertiv
 D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de atitudini negativiste şi
rezistenţă pasivă în faţa cererilor de a performa adecvat.

Pentru diagnostic trebuie să fie prezente minimum 4 din următoarele 7 criterii:

- rezistă pasiv la îndeplinirea sarcinilor

- se plânge că e rău înţeles, neapreciat

- îmbufnat, certăreţ

- critică autoritatea

- invidie, resentimente faţă de cei aparent mai norocoşi

- acuze crescute de ghinion personal

- alternează între sfidare ostilă şi remuşcări

Se presupune că ar fi implicate anumite comportamente învăţate, modelarea

parentală, dificultăţi precoce cu autoritatea, autonomia, dependenţa, submisivitatea,
sfidarea.

Dificultatea majoră în terapie o reprezintă opoziţia mascată faţă de intervenţii.

Scopul este ca subiectul să devină conştient de opoziţionismul lui. Trebuie antrenată
asertivitatea.

7. Tulburarea de personalitate depresivă – DSM IV

a. pesimişti
b. anhedonici
c. devotaţi datoriei
d. cu îndoieli de sine
e. cronic nefericiţi
f. liniştiţi
g. reţinuţi
h. introverţi
i. pasivi
j. critici faţă de alţii
k. cad pradă ruminaţiilor pe teme negativi

D.p.d.v. DSM IV TR este vorba de un pattern pervaziv de cogniţii şi comportamente

negative.

Pentru diagnostic trebuie să fie îndeplinite minimum 5 din următoarele 7 criterii:

- dispoziţie = amărăciune, posomorâre, lipsă de veselie, bucurie, fericire

 - concept de sine centrat pe convingeri de inadecvare, lipsă de valoare, stimă de
sine scăzută

- critic, acuzator, dispreţuitor faţă de sine

- ruminează îngrijorări

- negativist, critic, sentenţios faţă de alţii

- pesimist

- predispus să se simtă vinovat, să aibe remuşcări

Tulburarea este frecventă.

Raportul pe sexe este egal.

Sunt incriminate: pierderi precoce, parentaj deficitar, stimă de sine scăzută,

vinovăţie, autopedepsire, pierdere precoce a obiectului iubit.

Se pot da antidepresive.

8. Tulburarea de personalitate sadică – DSM IV

a. relaţii dominate de comportament crud, înjositor
b. e rară
c. mai frecventă în condiţii forensice
d. e legată de abuzul parental

9. Tulburarea de personalitate a înfrângerii de sine – DSM IV

a. subiecţii îşi direcţionează viaţa către deznodăminte nefavorabile
b. resping ajutorul, succesele
c. au răspunsuri disforice la rezultate bune
d. frecvent aceste trăsături apar în alte tulburări de personalitate

10. Tulburare de personalitate nespecificată în alt mod – DSM IV(in ICD 10

tulburările mixte ale personalităţii)
- dacă pacientul are o tulburare de personalitate cu caracteristici mixte

11. Modificarea persistentă a personalităţii după o experienţă catastrofică – ICD 10

a. este vorba de un stress sever, recunoscut ca atare de majoritate populaţiei
(tortură, dezastru, captivitate)
b. incapacitatea de a se adapta şi funcţiona social

f. devine dependent, anxios, retras

g. dorinţa de afirmare dispare
h. nu mai există interes, voinţă, subiectul devine apatic
 După ICD 10, pentru diagnostic trebuie să fie prezente următoarele criterii:

- atitudine ostilă şi neîncrezătoare faţă de ceilalţi

- retragere socială
- sentiment de gol sau de pierdere a speranţei
- impresia permanentă de a fi la limită
- detaşare

Evenimentele catastrofice pot fi resimţite atât de personalităţile echilibrate, cât

şi de cele patologice.

12. Modificarea persistentă a personalităţii după o boală psihică – ICD 10

- se datorează stressului de a conştientiza gravitatea afecţiunii psihice
- ex.: după tulburarea bipolară – personalitatea devine mai vâscoasă, mai
adezivă
- abuzul cronic de cocaină sau canabis determină modificări de tip apato – abulic sau
paranoid.