Manual Penitenciar Pripp

PREFAŢĂ
PROGRAMA DE PRACTICI
Practica psihoterapiei are o perioadă de răspândire care nu se întinde pe 30, 20 sau 15 ani în urmă.
Programele de tratament, agenţiile publice, spitalele sau chiar practicienii care efectuează terapii de grup sau
individuale trebuie acum să justifice modul de tratare al pacienţilor în faţa agenţiilor externe care verifică plata
taxelor. Această dezvoltare a avut ca rezultat o explozie de rapoatre.
Clinicienii trebuie acum să înregistreze tratamentul efectuat, ce s-a planificar pentru viitor şi care sunt
rezultatele anticipate al intervenţiei. Manualul şi programul ( softwar- ul) acestul Programe de practici este
conceput astfel încât să ajute practicienii să completeze aceste documente în mod eficient şi cu
profesionalism.
Volumele Programei de practică se înmulţesc rapid. Acum, includ nu numai noua ediţie a programei
complete a Tratamentului psihoterapeutic pentru adulţi, Programa de tratament psihoterapeutic pentru copii, şi
Programa de tratament psihoterapeutic pentru adolescenţi, dar şi Programa de tratament pentru domenii
speciale de practică, care includ dependenţa, continuitatea îngrijirii, asistenţa angajaţilor, medicina
comportamentală, terapia cu adulţii în vârstă, consilierea pastorală, terapia de familie, terapia de grup,
neuropsihologia, terapia cu homosexualii şi lesbienele şi aşa mai departe.
În plus faţă de Programa de practică, volumele includ Thera- Scribe, cel mai bine vândut program
de planificare a tratamentului şi bază de date, dealtfel şi cărţi aferente, inclusiv Programa de Teme pentru
un număr larg de clienţi ( Adulţi, Dependenţe, Cupluri, Copii, Adolescenţi, Familie, divorţuri, Grupuri şi terapia
suferinţei) Programa de educaţie a clientului, care oferă o copie gata de utilizat atât în educaţia clientului
şi a serviciilor comunitare, cât şi pentru scopuri de marketing, şi Mapa de Documentare care conţine forme
şi resurse de a ajuta managementul ptracticii sănătăţii mentale, acoperind o populaţie ca: copii, cupluri,
familii, dependenţii de chimicale. Scopul acestor capitole este de a furniza practicienilor resursele de care au
nevoie pentru a oferi o îngrijire de calitate în era contabilităţii sau- să o spunem mai simplu- dorim să petreceţi
mai mult timp cu clienţii şi mai puţin timp completând hârtii.
ARTHUR E. JONGSMA, JR
Grand rapids, Michigan
INTRODUCERE
În mod gradual, încă din anii 1960, planificarea formalizată a tratamentului a devenit un aspect
important al sistemului de sănătate, fie că este vorba de tratament legat de sănătatea fizică, psihică, pediatrie
sau abuzul de substanţe. Ne-am început activitatea în sectorul medical în anii 1960 şi ne-am extins înspre
sectorul sănătăţii mentale prin anii 1970 ca şi spitale, spitale psihiatrice, agenţii şi aşa mai departe, şi am
inceput să cerem acreditare de la agenţii ca si Comisia de Acreditare a Organizaţiilor Spitaliceşti, pentru a ne
califica criteriilor de rambursări din partea unor terţi. Odată cu apariţia managementului a devenit chiar mai
important. Sistemele de sănătate manageriale au insistat ca clinicienii să treacă rapid de la evaluarea
problemei la formularea şi implementarea planului de tratament, îndemnând clientul şi pe cel care aplică
tratamentul să se concentreze pe identificarea şi schimbarea problemelor comportamentale cât mai repede
cu putinţă. Planurile de tratament trebuie în mod special să rezolve problemele prezente, simptomele
comportamentale definite, scopul şi obiectivul tratamentului şi intervenţiile. Planurile de tratament trebuie
individualizate pentru a îndeplini nevoile şi scopul clienţilor, iar obiectivele vizibile trebuie să stabilească
mediile care să poată fi folosite în gradarea progresului clientului. Presiunea venitză din partea unor
contribuabili terţi, agenţii de acreditare şi alte părţi din afară a obligat clinicienii să elaboreze planuri de
tratament eficiente şi calitative într-o perioadă foarte scurtă. Totuşi, multe instituţii medicale au foarte puţină
experienţă în dezvoltarea planurilor de tratament. Această lucrare va clarifica, simplifica şi va accelera
procesul de planificare al tratamentului.
CUI SE ADRESEAZĂ
Planificarea Tratamentului pentru Probaţiune şi Eliberare Condiţionată se adresează practicienilor
din mediul penitenciar şi a domeniilor ce sunt legate de mediul penitenciar) dependenţă, violenţă domestică,
tratamentul infractorilor sexuali). Serveşte ca şi ghid cu un meniu cuprinzător de ingrediente de planuri de
cazuri din care ofiţerul sau medicul poate selecţiona obiectivele infractorului şi/sau intervenţia practicianului
pentru a satisface nevoile criminogene ale infractorului în ceea ce priveşte cazul lui. Efectuarea unei evaluări
corecte a infractorului pentru a determina riscul (actuarial)( în ceea ce priveşte recidiva) şi pentru a identifica
nevoile criminogenice cele mai proeminente ale fiecaruii infractor este o funcţie importantă care trebuie să
preceadă protocoalele de planificare a cazului elaborate în această lucrare.
Sistemul penitenciar ( ex. probaţiunea, eliberarea condiţionată, casele de recepţie după eliberare,
raportarea zilnică) este dinamic şi complex, implicând un mare număr de evenimente critice clinice, în cadrul
oricărei agenţii.Cercetările din ultimii 10 – 15 ani, câteodată raportate la „ Ceea ce funcţionează,” evidenţiază
semnificaţia strategiilor de intervenţie, în termenii reducerii potenţiale a recidivei şi a victimizării. Pe măsură ce
politicienii ascultă de alegătorii lor pe de o parte, şi de analişti şi cercetători pe de altă parte, literatura în ceea
ce priveşte „Ce funcţionează” şi probele au devenit model pentru regândirea comunităţilor penitenciare.
Această traiectorie joacă un rol semnificativ în modelarea cerinţelor unor planuri de cazuri pentru infractori
mai eficiente şi efective.
Planurile de caz, considerate de mult baza de responsabilitate în managementul de caz au stagnat
pentru 20 de ani, evoluând în penitenciare numai recent. Dat fiind apariţia aşa numitelor instrumente de
evaluare a infractorilor de a treia generaţie ( LSI – R), mijloacele pentru identificarea nevoilor criminogene ale
infractorilor acum necesită planuri de caz care sunt adaptate aceloraşi factorii critici. Capitolele din Programă
pot fi fiecare în mod logic, incluse sau identificate cu factorii dinamicii primari de risc (ex. anturaj antisocial,
valori antisociale, relaţii familiare disfuncţionale, abuz de substanţe şi deficit de autocontrol, factori pe care
cercetările recente le-au certificat ca fiind criminogenice. Astfel, Programa ar trebui să servească ca şi punte
de legătură între nevoile infractorilor identificate în evaluări şi planurile de acţiune individualizate, pentru a
satisface acele nevoi specifice şi crimonogenice.
Această relaţie este crucială pentru operaţionalizarea nevoilor şi a principiilor de receptivitate descrise
în cadrul literaturii de specialitate despre „Ce funcţionează”.
Majoritatea obiectivelor planurilor de caz pe termen scurt din fiecare capitol orientat spre probleme se
regăsesc de obicei într-o varietate de cursuri de pregătire a abilităţilor comportamentului cognitiv şi aderă la
paradigmele pregătirii comportamentului cognitiv.
Intervenţiile asupra comportamentului cognitiv sunt în mod clar indicate în cercetare ca şi strategie de
tratament preferată atunci când se lucrează cu populaţia penitenciară. Această lucrare este de acord cu
sugestiile de intervenţie care implică pregătirea abilităţilor în cadrul practicii direcţionate.
Presupunem că monitorizarea şi supravegherea necesară a clientului va fi reglementată printr-un
regulament în fiecare agenţie. Cu toate acestea, recomandarea noastră este ca monitorizarea şi
supravegherea necesară să corespundă principiilor de risc, şi anume să se ofere servicii corespunzătoare
nivelelor de risc: cu cât riscul este mai mare, cu atât nivelul serviciilor de supraveghere trebuie să fie mai
ridicat.Planurile de caz sau de tratament pentru clienţi, care vor fi efectuate pe baza acestei lucrări trebuie să
abordeze acea sferă de nevoi criminogene a clientului printr-un plan de tratament secvenţial de acţiune.
Programa este un ghid ambiţios pentru elaborarea unor planuri individuale de acţiune asupra
infractorilor în conformitate cu cercetările actuale şi eficienţa demonstrată.
UTILIZAREA UNUI LIMBAJ VIZIBIL ÎN PLANURILE DE TRATAMENT

Anexa A conţine Capitolul Anturaj Infracţional, care a fost revizuit, utilizându-se un limbaj mai vizibil şi
mult mai perceptibil decât în ediţiile precedente. Pe piaţa medical -economică de azi a instituţiilor de
acreditare - JCAHO, NCQA şi CARF se acordă o importanţă crescută aspectelor comportamentale
observabile sau/şi vizibile a planurilor de tratament. Unul din motivele pentru aceasta este o redirecţionare
generală şi naţională către o internare mai scurtă a pacienţilor ( facilităţi rezidenţiale, spitale publice şi
private) şi un tratament al pacientului mai bine condus , concentându-se pe o rezoluţie a simptomelor
specifice. Dacă dumneavoastră experimentaţi o astfel de presiune, atunci poate că aveţi nevoie să schimbaţi
criteriile de Tratament pentru comportamentul vizibil într-un limbaj care este mult mai vizibil şi perceptibil.
Doctorii ar putea să vrea să caute o cale de a modela aspectele perceptibile, vizibile ale
comportamentelor pacienţilor în cadrul planurilor de tratament pentru aceştia.puteţi introduce perceptibilitatea
la nivelul simptomatic ( ex. definiţii comportamentale) sau/şi la nivelul rezultatelor tratamentului (ex.obiective
pe termen scurt). Termenii de definiţie comportamentală ca: repetat, frecvent, consecvent, excesiv, nivel
ridicat, persistent, manifestări, intensificat(sporit), recurent (frecvent) şi chiar cuvinte ca: spune, refuză,
manifestă, demonstrează, nu este capabil, evită,caută, dificultate, în creştere sau în scădere pot ajuta la
evidenţierea problemei. De exemplu, definiţia „ Îşi exprimă tendinţa de suicid poate fi mai bine perceptată
atunci când se enunţă astfel: „Vorbeşte de sinucidere odată sau de două ori pe zi în ultimile două săptămâni.”
Doctorii pot adăuga aspecte de severitate diagnosticelor de definire a simptomelor, în plus faţă de
frecvenţă, pentru a da o mai mare perceptibilitate.de exemplu: „ Spune că are gânduri negre de patru sau
cinci ori pe zi în ultimile două săptămâni şi, pe o scală de la 1 lka 10 ( 10 fiind cel mai rău), considerăm că
este 8.” Sau, în mod alternati, doctorul poate enumera date psihometrice vizibile ca şi măsură a criteriei, aşa
cum reiese din instrumentele de verificare a simptomelor ca: BPRS, BDI, Ham-D, BSI, SCL – 90-R, sau GAF,
pentru a reduce subiectivitatea.
Limbajul pentru obiectivele pe termen scurt utilizat în Programa de Tratament poate fi de asemenea
modificată pentru a se putea urmări cea mai vizibilă abordare: astfel „Se angajează în activităţi fizice şi
recreative, ceea ce reflectă energia crescută şi interes” devine „Se angajează în activităţi fizice şi recreative
săptămânal” (încă din 1/20/2004).” De asemenea „Exprimă înţelegere a relaţiei între starea depresivă şi
represiunea tristeţii şi a furiei” devine ” Exprimă înţelegere a relaţiei între starea depresivă şi represiunea
tristeţii şi a furiei ( din 1/18/2004).” Un model de plan de tratament care conţine limbaj vizibil se află la sfârşitul
acestei introduceri.Acest „Model vizibil de Plan de Tratament reflectă exact Ţ Modelul Standard de Plan de
Tratament” în ceea ce priveşte termenii care au fost selectaţi din capitolul „Anturaj Infracţional”
ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT

Procesul de elaborare a unui plan de tratament implică o serie de paşi care se suprapun şi se leagă
între ele, exact ca atunci când construieşte o casă. Fundaţia oricărui plan eficient de tratament este obţinerea
informaţiilor prin intermediul unei evaluări biopshiosociale. Pe măsură ce clientul se prezintă pentru tratament,
doctorul trebuie să asculte cu grijă clientul şi trebuie să înţeleagă cu ce se confruntă clientul din perspectiva
problemelor care îşi au originea în familie, factori de stres actuali, conflicte interpersonale, stima faţă de sine,
şi aşa mai departe. Datele de evaluare pot fi obţinute din trecutul social, examenul fizic, interesul clinic,
testarea psihologică sau contactul clienţilor cu persoanele semnificative.
Reunirea informaţiilor de către doctor sau de către membrii echipei multidisciplinare de tratament
este foarte importanta pentru a înţelege clientul, la fel ca şi conştientizarea motivului care stă la baza
problemei clientului. Am identificat şase paşi specifici pentru efectuarea unui plan de tratament bazat pe
informaşiile evaluării.
PASUL 1.: SELECTAREA PROBLEMEI
Deşi clientul poate discuta mai multe probleme în timpul evaluării, doctorul trebuie să focalizeze
procesul de tratament pe problemele cele mai semnificative. De obicei va ieşi la iveală o problemă primară , şi
se vor evidenţia de asemenea problemele secundare. Alte probleme ar trebui să fie lăsate la o parte dacă nu
sunt destul de urgente să necesite tratament în acest moment. Un plan de tratament eficient poate rezolva
numai câteva probleme selectate, dacă nu, tratamentul îşi va pierde direcţia.
Programa de faţă oferă 30 de probleme pe care le puteţi folosi pentru a le selecta pe acelea care
reprezintă cu cea mai mare acurateţe problemele prezentate ce către clientul dumneavoastră.
Pe măsură ce problema de a fi selectat devine clară doctorului sau echipei de tratament, este
important să se includă opiniile clientului despre modul lui/ei de prioritizare a problemelor pentru care se caută
ajutor. Motivaţia unui client pentru participarea şi cooperarea în cadrul procesului de tratament depinde, într-o
oarecare măsură de modul în care tratamentul satisface cele mai importante nevoi ale acestuia.
PASUL 2.: DEFINIREA PROBLEMEI
Fiecare client prezintă într-o nuanţă unică felul în care o problemă se manifestă din punct de vedere
comportamental la el/ea sau felul în care îşi schimbă viaţa. De aceea fiecare problemă care este selectată
pentru tratament necesită o definişie specifică asupra modului în care este evidenţiată la acest client.
Traiectoria simptomatică ar trebui asociată cu criteriile şi codurile de diagnosticare ca cele găsite în Manualul
Statistic de Diagnosticare ( DSM) sau în Clasificarea internaţională a Bolilor ( ICD). Programa, urmărind
traiectoria stabilită de DSM- IV-TR, oferă enunţuri de definiţii comportamentale specifice de unde se pot alege
sau care pot servi ca model pentru diagnosticarea personalităţii d-voastră. Veţi găsi mai multe simptome
comportamentale sau sindromuri enumerate care pot caracteriza unul din 30 de probleme prezentate.
PASUL 3.: STABILIREA OBIECTIVULUI
Următorul pas în elaborarea planului de tratament este stabilirea unor obiective generale pentru
rezolvarea problemei vizate. Deşi nu sunt redate încă în tremeni perceptibili, aceste enunţuri sunt uzuale,
obiective pe termen lung care indică că se doreşte obţinerea de rezultate pozitive în urma procedurilor de
tratament . Programa sugerează mai multe enunţuri de obiective posibile pentru fiecare problemă, dar numai
un enunţ este cerut într-un plan de tratament.
PASUL 4.: CONSTRUIREA OBIECTIVELOR
În opoziţie cu obiectivele pe termen lung, obiectivele trebuiesc declarate într-un limbaj
comportamental vizibil. Trebuie să reiasă clar când un client a atins obiectivele stabilite: de aceea, dacă sunt
vage, obiectivele subiective nu sunt acceptabile. Agenţiile de acreditare, HMO-urile şi organizaţiile spitaliceşti
insistă pe rezultate perceptibile ale tratamentului psihologic. Obiectivele prezentate în programă sunt elaborate
astfel încât să satisfacă această nevoie de responsabilitate. Sunt prezentate alternative pentru a permite
construirea unei varietăţi de posibile planuri de tratament pentru aceeaşi problemă prezentă: Doctoul trebuie
să pună diagnostice profesionale în ceea ce priveşte adecvanţa obiectivelor care îl privesc pe un anumit client.
Fiecare obiectiv ar trebui să fie elaborat ca şi un pas înspre atingerea obiectivului general al
tratamentului. În esenţă, obiectivele pot fi gândite ca şi o serie de paşi care, atunci când sunt realizaţi, se
obţine atingerea obiectivului pe termen lung. Ar trebui să existe cel puţin două obiective pentru fiecare
problemă, dar doctorul poate elabora cât de multe sunt necesare pentru atingerea obiectivului. Termenul de
atingere a obiectivului poate fi stabilit pentru fiecare obiectiv. Pot fi adăugate noi obiective planului, pe măsură
e tratamentul persoanei progresează. Când toate obiectivele necesrae au fost atinse, clientul ar trebui să –şi fi
rezolvat problema cu succes.
PASUL 5.: CREEAREA INTERVENŢIEI
Intervenţiile sunt acţiuni ale doctorului, elaborate pentru a ajuta clientul să-şi atingă obiectivele. Ar
trebui să existe cel puţin o intervenţie pentru fiecare obiectiv. Dacă clientul nu-şi realizează obiectivul după
intervenţia iniţială, atunci noi intervenţii trebuiesc adăugate planului.
Intervenţiile ar trebui selectate pe baza nevoilor clientului şi a dosarului terapeutic complet al
furnizorului de tratament. Programa conţine intervenţii dintr-o largă gamă de abordări terapeutice, inclusiv
terapii cognitive, dinamice, comportamentale, farmacologice, orientate către familie şi terapii orientate către
soluţii. Alte intervenţii pot fi scrise de către furnizor pentru a-şi oglindi propria experienţă şi pregătire. Ivirea de
noi probleme, definiţii, ţeluri, obiective şi intervenţii în afara celor aflate în programă au fost adăugate bazei de
date pentru utilizare şi referinţe pe viitor.
Unele sugestii ale intervenţiei enuntate în Programa fac referire la anumite cărţi care pot fi sugerate
clientului ca şi biblografie complementară.Anexa B conţine o listă completă de referinţe a acestor materiale
bibliografice. Cărţile sunt grupate pe problema corespunzătoare pe care o tratează şi care poate fi
recomandată clientului. Atunci când o carte este folosită ca şi parte a unui plan de intervenţe , ar trebui
rezumată împreună cu clientul după ce este citită, îmbunătăţind aplicarea coţinutului cărţii circumnstanşelor
specifice ale clientului. Pentru informaţii adiţionale despre cărţi de autoajutorare, profesioniştii sănătăţii
mentale pot consulta the Authoritative Guide to Self/ Help Resources in Mental Heath de Norcross, Santrock,
Campbell, Smith,.Sommer, şi Zuckerman( New York : Guilford Press, 2000)
Atribuirea unei intervenţii unui furnizor specific este mai relevant dacă clientul este tratat de catre o
echipă într-o instituţie rezidenţială, spitalicească, sau o instituţie de îngrijire intensivă fără spitalizare .În aceste
instituţii, personalul altul decât doctorul primar, poate fi responsabil pentru implementarea unei intervenţii
specifice. Agenţiile de acreditare cer ca numele furnizorului responsabil să fie stipulat pentru fiecare
intervenţie.
PASUL 6.: DETERMINAREA DIAGNOSTICULUI
Determinarea unui diagnostic corect se bazează pe evaluarea unei prezentări clinice complete a
clientului.doctorul trebuie să compare simptomele comportamentale cognitive , emotionale şi interpersonale pe
care clientul le prezintă în funcţie de criteriile de diagnosticare a boililor mentale aşa cum sunt descrise în
DSM -IV- TR . Problema diagnosticării difenţiale este una dificilă, pe care cercetările le-au demonstrat ca
având o fiabilitate scăzută de inter-evaluare. Psihologii au fost de asemenea instruiti să gândească mai mult
în termenii unui comportament greu adaptabil, decât în termeni de etichetare a unei maladii. În ciuda acestor
factori, diagnosticarea este o realitate care există în lumea medicinei sănătăţii mentale şi este o necesitate
pentru despăgubirea terţilor.(Recent, agenţiile spitaliceşti sunt mai mult interesate de indicii comportamentali
manifestati de client decât de diagnostic.) Cunoaşterea completă de către doctor a criteriilor DSM – IV – TR şi
o înţelegere totală a informaţiilor evaluarii clientului sunt elementele care contribuie la elaborarea unui
diagnostic valid şi sigur.
O evaluare precisă a indicatorilor comportamentali contribuie de asemenea la planificarea unui
tratament mult mai eficient.
CUM SĂ FOLOSIŢI ACEASTĂ PROGRAMĂ

Învăţarea abilităţilor de a efectua un plan de management de caz eficient poate fi un proces dificil şi
obositor pentru mulţi doctori.este chiar şi mai stresant să încerci să efectuezi o expertiză atunci când te afli sub
presiunea unui număr mare de clienţi şi a timpului scurt, aşa cum sunt doctorii din ziua de azi din sistemul
medical. Cererile de documnetaşie pot fi copleşitoare atunci când se trece repede de la evaluare la planul de
caz pentru a progresa.
În timpul acestui proces, trebuie să fim foarte specifici în ceea ce priveşte modul şi momentul în care
obiectivele sunt atinse şi modul în care progresul este manifestat de catre fiecare client.
Programa de Tratament pentru Probatiune şi Eliberare Condiţionată a fost elaborată ca şi un
instrument pentru a ajuta doctorii să întocmească un plan de caz care este clar, specific, şi puternic
individualizat în conformitate cu următoarele progrese:
1. Alegeţi o problemă prezentă (PASUL 1) pe care aţi identificat-o în cadrul procesului de evaluare
localizaţi pagina corespunzătoare pentru această problemă în cadrul cuprinsului Programei.
2. Alegeţi două sau trei definiţii comportamentale enumerate ( PASUL 2) si înregistraţile în secţiunea
corespunzătoare din formularul planului dumneavoastră de management de caz. Simţiţi-vă liber
să adăugaţi propria dumneavoastră părere definitorie dacă ajungeţi la concluzia că manifestarea
comportamentală a clientului dumneavoastră a problemei identificate nu este enumerată. (Notaţi
faptul că în timp ce planul nostru pentru planificartea cazului este verticalş, va funcţiona la fel de
bine pe formulare elaborate pe plan orizontal)
3. Selectaţi un singur ţel pe termen lung (PASUL 3) şi scrieţi ce aţi selectat exact aşa cum este
descris în Programă sau într-un formular asemănător, în zona corespunzătoare din formularul
dumneavoastră.
4. Reexaminaţi obiectivele listate pentru această problemă şi selectaţi-le pe acelea pe care
consideraţi că sunt indicate din punct de vedere clinic pentru clientul dumneavoastră(PASUL 4).
Ţineţi minte , este recomandfat să selctaţi cel puţin două obiective pentru fiecare
problemă.Adăugaţi un termen limită sau număprul de sesiuni alocate atingerii fiecărui obiectiv.
5. Alegeţi intervenţiile relevante (PASUL 5). Programa oferă sugestii de intervenţii legate de fiecare
obiectiv în paranteză care urmează după fiecare enunţ de obiective, dar nu vă limitaţi la acele
intervenţii.Întreaga listă este eclectică şi poate oferi opţiuni care sunt mai bine adaptate
abordării dumneavoastră teoretice sau modului preferat de lucru cu clienţii. De asemenea, la fel
ca pentru definiţii, ţeluri şi obiective, există spaţiu alocat pentru dumneavoastră să introduceţi
propria intervenţie în Programă. Acest lucru vă permite să consultaşi aceste note atunci când
elaboraşi un plan pentru această problemă pe viitor, va trebui să atribuişi responsabilitatea
implementării fiecărei intervenţii unei anumite persoane dacă tratamentul este efectuat de către o
echipă multidisciplinară.
6. Mai multe diagnostice DSM – IV –TR sunt enumerate la sfârşitul fiecărui capitol care sunt în
general asociate cu un client care are această problemă.Aceste diagnostice se doresc a fi
sugestii pentru argumentele clinice.Selectaţi un diagnostic listat sau atribuişi o alegere mai
potrivită din DSM – IV –TR ( PASUL 6)
Pentru a-i ajuta pe acei practicieni care tind să planifice managementuri de caz în termeni de
etichetări de diagnostice mai degrabă decât de prezentarea problemelor, Axexa c enumeră toate diagnosticele
DSM-IV-TR care au fost prezentate în numeroasele capitole ca sugestii demne de luat în considerare. Fiecare
diagnistic este urmat de problema prezentă care a fost asociată cu acel diagnostic. Furnizorii pot studia
problema prezentă a unui diagnostic pentru a examina definiţiile, obiectivele şi intervenţiile care ar putea fi
potrivite clienţilor cărora li s-a pus acel diagnostic.
Felicitări! Ar trebui acum să aveţi gata un plan de management de caz individualizat care este
gata pentru implenetarea imediată şi prezentare în faţa cleintului. Trebuie arate ca în primul exemplu: MODEL
STANDARD DE PLAN DE TRATAMENT
NOTĂ FINALĂ
Un aspect important al planificării eficiente a managementului de caz este acela că fiecare plan ar
trebui ajustat problemelor şi nevoilor individuale ale clientului. Planurile nu ar trebui elaborate în masă, chiar
dacă clienţii au probleme similare. Puncetel tari, slăbiciunile, factorii unici de stres, reţeaua socială,
circumstanţele familiare şi modelele simptomatice individuale trebuiesc luate în considerare în elaborarea unei
strategii de tratament. Din experienţa noastră clinixcă, am extras o varietate de variante de cazuri. Aceste
enunţuri pot fi continuate în sute de permutări pentru planurile de elaborare ale cazului.
Bazându-se pe propria părere, clinicienii pot uşor selecta enunţurile care se potrivesc indivizilor pe care îi
tratează. În plus, încurajâm cititorii să-şi adaude propriile definiţii, obiective şi intervenţii exemplelor existente.
Speranţa noastră este că Programa va promova o planificare de caz eficientă şi creativă –
Un procedeu din care, în final, vor beneficia clienţii, clinicienii şi comunitatea jusţiei infracţionale.
MODEL STANDARD DE PLAN DE TRATAMENT
PROBLEMA: ANTURAJ INFRACŢIONAL
Definitie: În prezent este asociat cu prietenii şi cunoştinţe care sunt angajate în comportament
infracţional.
Admiră sau se identifică cu persoane care sunt pro- infracţionalitate şi râvnesc modull
acestora de viaţă.
Sunt dornici să protejeze, să acopere şi să accepte responsabilitatea, comportamentul deviant
al anturajului.
Incapacitatea de a stabili şi a menţine un grup de sprijin pro – social.
Scopuri: Reducerea sau eliminarea în mod semnificativ asocierea cu prietenii infractori.
Dezvoltarea unei relaţii de sprijin prosocial semnificative.
OBIECTIVE INTERVENŢII
1. Enumerarea prietenilor şi 1. Cereţi clientului să enumere toţi prietenăă săi şi
cunoştinţelor; plasarea un asterix lângă cunostinţele sale; indicând anturajul infracţional cu un asterix.
aceia care au fost implicaţi în 2. Analizaţi lista clientului cu anturajul său, studiind
comportamente infracţionale. sentimentele şi părerea acestuia în legătură cu numărul
prietenilor cu înclinaţii către infracţionalitate în comparaţie cu
prietenii pro- sociali.
2. Descrierea trecutului şi consecinţelor 1.Examinaţi trecutul clientului şi consecinţele implicării acestuia
comportamentului infracţional cu în implicarea în comportamentulş înfracţional cu prietenii şi
prietenii. cunoştinţele .
3. Enumerarea consecinţelor pozitive şi 1. Explicaţi dinamica presiunii anturajului asupra clientului
negative ale cedării la presiunea ( ex. : dorinţa de a se potrivi) şi consecinţele
anturajului. pozitive( sentimentul de aparteneţă, distracţia, evitarea
conflictelor) şi consecinţe negative( acţionarea împotriva
bunului simţ, posibilitatea de a fi prins, conflict cu prietenii)ale
cedării la presiunea anturajului.
4.Identificarea factorilor care au dus la 1.Arătaţi clientului principalii factori care pot duce la
dezvoltarea relaţiilor cu un anturaj dezvoltarea relaţiilor cu anturajul infracţional (ex.: stima de sine
deviant. scăzută, dorinţa de apartenenţă, curiozitate, căutarea de
senzaţii tari).
2.Ajutaţi clientul să elaboreăe o listă cu factorii personali care l-
au dus la dezvoltarea relaţiilor cu anturajul deviant, reexaminaţi
şi analizaţi lista.
5.Identificarea, utilizarea şi 1.Învăţaţi clientul noi strategii (ex: să-şi stabilească limite clare,
implementarea de noi strategii de să-şi anunţe anturajul infracţional de intenţia sa de a evita
autodistanţare de anturajul infracţional. comportamentul infracţional, să spună nu), pentru a se distanţa
de anturajul infracţional.
2.Jucaţi un rol cu clientul utilizând tehnici noi de distanţare,
oferiţi-i feedback pozitiv pentru efortul său, şi sugestii pentru
îmbunătăţirea implementării.
3.Acordati-i clientului sarcina să aleaga un prieten deviant de
care s-ar simţi bine dacă s-ar distanţa şi implementa noua
tehnică de distanţare cu acea persoană.
4.Discutati cu clientul felul în care noua tehnică de distanţare a
mers cu prietenul ales; oferiţi încurajări şi feedback pentru
realizări.
6.Efectuarea unei liste a valorilor, 1.Ajutati clientul să efectueze o listă a valorilor şi atitudinilor pe
trăsăturilor, atributelor şi atitudinilor care care le consideră importante de luat în seamă atunci când îşi
sunt considerate ca importante atunci fac prieteni noi pro-sociali; evidenţiaţi diferenţele dintre acest
cînd se face noi prieteni pro-sociali, set de valori şi atitudini şi acele atitudini şi valori asociate cu
susţinători. anturajul său infracţional.
7.Implementarea unor noi moduri de a 1,Utilizaţi metoda jocului unui rol, de modelare şi de repetare
începe prietenii susţinătoare. pentru a învăţa clientul noi abilităţi sociale pentru a fi folosite în
începerea unei prietenii noi, susţinătoare (ex.: implicare activă
în povestire, folosind pronumele „Eu”, ascultarea feedback-
ului , punerea de întrebîri deschise, ascultarea comunicării non
– verbale).
Diagnostic: 301.7 Tulburare de Personalitate Antisocială
MODEL DE PLAN DE TRATAMENT CANTITATIV

PROBLEMA: ANTURAJ INFRACŢIONAL
DEFINIŢII COMPORTAMENTALE
1. De obicei se asociază, în 95 % din timp, cu prietenii şi cunoştinţe angajate în comportament

infracţional.
2. Admiră sau se identifică cu alte persoane care sunt pro- infracţionalitate şi văd modul acestora de
viaţă ca ceva ce-şi doresc, aşa cum reiese din discuţiile despre acestea, de cinci ori pe
săptămână.
3. Doreşte să protejeze, să acopere şi să-şi asume responsabilitatea pentru comportamentul deviant

100 % în cazurile în care ar fi nevoie.
4. Încapacitatea de a stabili şi menţine un anturaj prosocial aşa cum reiese din 5 % din timpul
alocat petrecut cu persoane pro-sociale.
OBIECTIVE
1.Reducerea semnificativă sau eliminarea asocierii cu prietenii infractori.
2. Dezvoltarea unei reţele de sprijin pro-sociale semnificative.
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT INTERVENŢII TERAPEUTICE

1.Până la20/2/2004 enumerarea 1. Cereţi clientului să efectueze o listă cu toţi prietenii şi
tuturor prietenilor şi cunoştinţelor, cunoştinţele sale; evidenţiind anturajul infracţional cu un asterix;
plasarea unui asterix lângă aceia
2. Examinaţi lista anturajului clientului, explorând sentimentele şi
care au fost implicaţi în anturaj
infracţional ideile acestuia despre numărul cunoştinţelor pro-infracţionale în
comparaţie cu cele pro-sociale.
2.Până la 27/2/2004 descrierea 1.Examinaţi trecutul şi consecinţele comportamentului
trecutului şi consecinţelor infracţional avut împreună cu anturajul descris de client.
comportamentului infracţional acut
împreună cu anturajul
3.Până la data de 15/3/2004 1.Explicaţi clientului dinamica presiunii din partea anturajului
enumerarea consecinţelor pozitive şi (ex.:dorinţa de a fi inclus) şi consecinţele pozitive (ex: sentimentul
negative care apar atunci când se de apartenenţă, distracţia, evitarea conflictelor,) şi negative (ex.:
cedează presiuni anturajului, definit acţionarea contrar bunului simţ, posibilitatea de a fi prins, conflict
prin prietenii care îl invită să ia parte cu antutrajul) a cedării în faţa presiunii anturajului.
la o activitate infracţională planificată.
4.Până la 30/3/2004 identificarea 1.Învăţaţi clientul diferiţi factori care pot duce la dezvoltarea
factorilor care au dus la dezvoltarea relaţiilor cu anturajul infracţional (ex.: stimă de sine scăzută,
relaţiilor cu un anturaj deviant.
dorinţa de apartenenţă, curiozitatea, căutarea de senzaşii tari,)
2.Ajutaţi clientul să efectuieze o listă a factorilor personali care l-
au condus către dezvoltarea relaţiilor cu anturajul deviant;
reexaminaţi lista, încurajând clientul pentru creşterea auto-
cunoaşterii.
5.Până la data de 15/4/2004, 1.Învăţaţi clientul noi strategii (ex: stabilirea de limite clare, să
identificarea, practicarea şi spună prietenilor despre obiectivele sale de a evita
implementarea de noi strategii(ex.:
comportamentul infracţional, refuzul) pentru a se îndepărta de
stabilirea de limite clare, împarşirea
obiectivului de a evita activitatea anturajul infracţional.
infracţională, refuzarea în mod 2.Jucaţi cu clientul roluri în care să folosiţi noi tehnici de
asertiv a ofertelor de a participa la
distanţare, oferiţii feedback pozitiv pentru efort , deasemenea şi
activităţi infracţionale) pentru a se
îndepărta de anturajul infracţional. sugestii pentru îmbunătăţirea implementării.
3.Acordati-i clientului sarcina să aleaga un prieten deviant de
care s-ar simţi bine dacă s-ar distanţa şi implementa noua
tehnică de distanţare cu acea persoană.
4.Discutati cu clientul felul în care noua tehnică de distanţare a
mers cu prietenul ales; oferiţi încurajări şi feedback pentru
realizări.
6.Până la data de 30/04/2004 1.Ajutati clientul să efectueze o listă a valorilor şi atitudinilor pe
efectuarea unei liste a valorilor, care le consideră importante de luat în seamă atunci când îşi fac
trăsăturilor, atitudinilor şi atributelor
prieteni noi pro-sociali; evidenţiaţi diferenţele dintre acest set de
care sunt considerate ca importante
tinând cont atunci când se fac valori şi atitudini şi acele atitudini şi valori asociate cu anturajul
cunoştinţe noi pro-sociale. său infracţional.
7. Până la data de 15/05/2004 1.Utilizaţi metoda jocului unui rol, de modelare şi de repetare
implementarea unor modalităţi(ex: pentru a învăţa clientul noi abilităţi sociale pentru a fi folosite în
ascultarea activă, impărtăşirea activă
începerea unei prietenii noi, susţinătoare (ex.: implicare activă în
a gândurilor şi sentimentelor,
utilizând declaraţiile folosind povestire, folosind pronumele „Eu”, ascultarea feedback-ului ,
pronumele personal „Eu”, punând punerea de întrebîri deschise, ascultarea comunicării non –
întrebări deschise)
verbale).
SUGESTII DE DIAGNOSTIC : Axa 1 – 301.7 – Tulburare de Personalitate Antisocială.

FURIA
1. Antecedente de accese explozive, agresive la factori de stres care duc la acte de atac sau
distrugere de bunuri.
2. Exagerări de ostilitate la factorii iritnţi nesemnificativi.
3. Izbucniri rapide sau brutale faţă de alţii sau către alţii.
4. Limbaj corporal definit prin încordarea muşchilor(fălcile încordate, privire izbitoare, sau refuzul de
a avea contact vizual).
5. Urmarea unui model pasiv- agresiv(ex.: retragerea socială din cauza furiei, neconformarea
completă sai parţială la regulament sau se plâng de autorităţi în lipsa lor, sau nu participă la
şedinţele care respectă normele comportamentale).
6. Intensitate de furie care duce la confuzie (ex.: gândirea de genultotul sau nimic, utilizarea
progresivă a limbajului abuziv despre sine sau alţii).
7. Hipersensibilitate la criticile percepute la respingeri sau critici care cauzează izbucniri de furie în
comunicare.
8. Evitarea pasivă a conflictelor şi a enervărilor care constittie în cele din urmă la o rapidă şi de cele
mai multe ori la o necorespunzătoare expresie intensa a furiei.
9. Utilizaţi agresiunea ca metodă de a dobândi puterea şi controlul de care are nevoie.
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG
1. Scăderea frecvenţei şi intensităţii exprimării sentimentelor de furie.
2. Crerşterea abilităţii de a-şi asuma sentimentele de furie într-un mod constructiv, care
îmbunătaţesc funcţionarea zilnică.
3. Îmbunătăţirea conştientizării şi a înţelegerii sentimentului de furie. Felul în care se declanşează şi

consecinţele acesteia.
4. Accesul şi acceptarea unui mai mare numar de emoţii cu o mai mare flexibilitate şi abilitaţile de a
exprima aceste emoţii în mod constructiv.
OBIECTIVE PE INTERVENŢII TERAPEUTICE

TERMEN SCURT
1. Descrierea istoriei a 1.Examinaţi situatiile din trecutul clientului care au declanşat şi modul în
ceea ce declanşează care este exprimată furia ( verbalizare, ameninţare cu violenţa, atacuri,
furia şi modul în care
distrugerea bunurilor).
este exprimat.
2.Confruntaţi încercările clienţilor de a-şi minimaliza controlul slab al furie
prin învinovăţirea altor persoane sau prin minimalizarea gravităţii
consecinţelor.
2. Expunerea modului 3. Învătaţi clientul o perspectivă de bază obiectivă care să includă cel puţin
în care deveniţi instructţuni asupra Antecedentelor furiei, comportamente şi caracteristici
furios( antecedentele),
fizice asociate cu furia şi consecintele furiei ( ABC -ul furiei).
cum se manifestă
( comportament) şi ce 4. Daţi cilientului să citească cărţi despre managementul furiei ( Curriculum
rezultate se produc. de Goldstein, Reasoning and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross,
Controlling Anger and Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron,
VanDieten, si Gauzas; Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol
Dependence de Monti, Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si
Sustance Abuse Treatment de Wanberg şi Milkman), cărţi care tratează şi
oferă o privire de ansamblu asupra învăţării sociale, perspectivelor
comportamentale asupra furiei.
5. Cereţi clientului să citească cartea „ Of course You’re Angry”
( Binenteles ca esti furios) de Rosellini si „Worden or Anger”: Furia: Cum să
traieşti cu sau fara ea de Ellis.
3.Participarea la sesiuni 6. Trimiteţi clientul să urmeze cursuri de managementul furiei şi al
didactice de asertivităţi.
management al furiei şi
pregatire a asertivităţii. 7.Prelucrati principiile pe care clientul le-a învăţat în sesiunile didactice de
concentrare pe managemetul furiei sau de pregătire a asertivităţii, aplicaţi
aceste principii în viaţa de zi cu zi a acestuia prin procedeele de role –
playing sau de luare drept model.
4. Completarea unei 8. Administraţi clientului un test validat de evaluare a furie/ agresiunii ( ex.:
auto-evaluări a furiei / Aggression Inventory ( AI) de Gladue, Aggresion Questionnaire (AQ) de
agresiunii şi asumarea
Buss si Perry, State- Trait Anger Scale (STAS) de london and Spielberger).
feedback-ul.rezultatelor.
9. Oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi un feedback cu caracter
normativ scorurilor obţinute şi efectuaţi un rezumat al testului de furie/
agresiune administrat.
5. Discutarea factorilor 10. Învăţaţi clientul şi examinaţi împreună cu clientul aspectele înşelătoare
comuni de declanşare ale furiei care iau locul altor sentimente ( ex. durere, vină) şi încurajaţi
experimentate de
ignorarea prin procedeul de proiecţie.
persoane care provoacă
furie. 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si Sustance Abuse Treatment
de Wanberg şi Milkman).
12. Calăuziţi clientul în sesiuni de brainstorming care identifică factori de
declanşare comuni care instigă furia la oameni; cereţi clientului să efectueze
o listă de factori potenţiali de declanşare.
6. Separarea factorilor 12. Calăuziţi clientul în sesiuni de brainstorming care identifică factori de
generali de declanşare în declanşare comuni care instigă furia la oameni; cereţi clientului să efectueze
cei interni şi externi. o listă de factori potenţiali de declanşare.
13. Cereţi cleintului să separe factorii declanşatori potential in cei interni sau
care isi au originea in interiorul clientului ( ex. gelozie, respingere perceputa,
vina) si cei externi sau care isi au origine ain mediu ( ex. amenintat, i se
incalca drepturile sau este umilit).
7. Înţelegerea pornirilor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
şi a modului în care trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
acestea afectează
funcţionarea umană
negativ şi pozitiv. Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
14. Învăţaţi clientul modul în care pornirile emoţionale/ fizice influenţează
performanţele utilizând noţiunea unei distribuţii sau a unei traiectorii pentru a
arăta modul în care se manifestă la diferite nivele sau atitudini ( pornirile
slabe care duc la performanţe mai puţin optime, nivelele medii sunt asociate
cu performanţe optime, iar pornirile puternice duc la performanţe slabe).
8. Enumerarea semnelor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
comune prin care se trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
identifică pornirile şi
evaluaţi modul în care
sentimentele de furie ies Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
la lumina la oameni. Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
14. Învăţaţi clientul modul în care pornirile emoţionale/ fizice influenţează
performanţele utilizând noţiunea unei distribuţii sau a unei traiectorii pentru a
arăta modul în care se manifestă la diferite nivele sau atitudini ( pornirile
slabe care duc la performanţe mai puţin optime, nivelele medii sunt asociate
cu performanţe optime, iar pornirile puternice duc la performanţe slabe).15.
Efectuati impreuna cu clientul o sesine de brainstorming care sa identifice
semne comune care ar putea sa alarmeze oamenii atunci cand devin furiosi
( ex. i se strange stomacul, i se usuca gura, ii creste ritmul batailor inimii, ii
creste tensiunea, respiratie superficiala, inclestarea pumnului, atitudine
amenintatoare ).
15.Efectuaţi împreună cu clientul o sesiune de brainstorming care să
identifice semne comune care ar putea să alarmeze oamenii atunci când
devin furioşi (ex.: i se strânge stomacul, i se usucă gura, îi creşte ritmul
bătăilor inimii, îi creşte tensiunea, respiraţie artificială, încleştarea pumnului,
atitudine ameninţătoare).
9. Sortarea semnelor 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
furiei în cele care apar în trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
stadiile de intensificare
timpuriu, mediu şi târziu.
16. Cereţi clientului să organizeze o listă generică a semnelor furiei într-o

ordine cronologică, logică în care pot apărea într-o experienţa tipică a furiei:
( stadiu timpuriu: perceperea unei ameninţări, respiraţie superficială, stadiu
mediu: creşterea ritmului bătăilor inimii, gură uscată, stadiu târziu: tensiune
crescută, strângerea stomacului, încleştarea pumnului).
10. Enumerarea a cinci 4. Daţi cilientului să citească cărţi despre managementul furiei ( Curriculum
dintre cele mai bune de Goldstein, Reasoning and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross,
consecinţe personale în
ceea ce priveşte
exprimarea furiei şi cinci VanDieten, si Gauzas; Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol
dintre cele mai proaste Dependence de Monti, Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si
consecinţe.
11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
17.Cereţi clientului să enumere 5 dintre cele mai bune şi mai proaste
consecinţe care au rezultat din exprimarea furiei sale; comentaţi aceste
consecinţe.
11. Monitorizarea şi 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
înregistrarea episoadelor trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
de furie, gradul de
intensificare, momentul
şi contextul zilei în care Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
au avut loc. Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol Dependence de Monti,
18. Daţi clientului un formular standard pentru a-şi înregistra episoadele de
furie, care să conţină situaţiile sau factorii declanşatori, cotarea nivelului de
furie simţita, modul în care a fost exprimată furia, rezultatul, evaluarea
modului în care clientul a răspuns, data şi ora.
12. Enumerarea 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
rezultatelor monitorizării trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
furiei şi discutarea
despre ce s-a învăţat din
aceste informaţii. Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
18. Daţi clientului un formular standard pentru a-şi înregistra episoadele de
furie, care să conţină situaţiile sau factorii declanşatori, cotarea nivelului de
furie simţita, modul în care a fost exprimată furia, rezultatul, evaluarea
modului în care clientul a răspuns, data şi ora.
19. Discutaţi împreună cu clientul rezultatele monitorizarii furiei, punându-se

accent pe ce se poate învăţa din aceste informaţii comportamentale.
13. Enumerarea mai 20. Învăţaţi clientul o tehnică de relaxare progresivă a muschilor care îl
multor tehnici care pot fi poate ajuta să-şi relaxeze corpul în 5-10 min. Şi cereţi să exerseze această
utilizate pentru a domoli tehnică zilnic, cel putin o saptămână.
rapid furia.
21. Învăţaţi clientul tehnici rapide, simple ( ex. respiraţie adâncă,
numaratoarea inversă, să-şi imagineze lucruri plăcute utilizând o piatra care
elimina îngrijorarea ) pentru a ajuta la reducerea imediată a apariţiei furiei
intr-o varietate de situaţii.
14. Efectuarea unei liste 12. Calăuziţi clientul în sesiuni de brainstorming care identifică factori de
cu factorii de declanşare declanşare comuni care instigă furia la oameni; cereţi clientului să efectueze
personali ( externi şi o listă de factori potenţiali de declanşare.
interni) ai furiei şi
acordarea de intâietate 13. Cereţi cleintului să separe factorii declanşatori potential in cei interni sau
în funcţie de calităţi şi care isi au originea in interiorul clientului ( ex. gelozie, respingere perceputa,
frecvenţă. vina) si cei externi sau care isi au origine ain mediu ( ex. amenintat, i se
incalca drepturile sau este umilit).
22.Ajutaţi clientul să efectueze lista şi ajutaţi-l să dea întâietate factorilor

personali de declanşare a furiei.
15. Discutarea 23. Explicaţi rolul discuţiilor despre sine şi modul în care acestea pot duce la
importanţei discuţiilor o reacţie pozitivă sau negativă faţă de factorii declanşatori ai furiei;
despre sine şi a rolului demonstraţi felul în care procedeele mentale modifică condiţiile antecedente,
pe care acestea le joacă reacţia comportamentală şi modelul de consecinţe prin implementarea unui
în intensificarea sau element subiectiv între antecedente şi comportament ( modelul A-M-B-C).
reducerea furiei.
16. Identificarea 24. Ajutaţi clientul să identifice şi să inventarieze părerile despre sine
cazurilor de încercare de deformate ca răspuns a unor factori declanşatori şi a semnelor.
deformare a discuţiilor
despre sine şi 25. Discutaţi care ar putea fi consecinţele în cazul în care clientul ar
consecinţele acestora reacţiona faţă de cele mai întâlnite păreri despre sine deformate.
asupra managementului
furiei.
17. Enumerarea şi 26. Efectuati un inventar de brainstorming a unor pareri despre sine
implementarea părerilor alternative, pozitive si realiste a semnelor si situatiilor declansatoare pe care
despre sine, alternative, clientul le intalneste cel mai fgrevent ( sau intens) asociate cu experientele
pozitive şi realistice ca sale de furie.
răspuns la situaţiile
decalnşatoare ale furiei 27. Învăţaţi clientul cum să înlocuiască păreri despre sine pozitive şi realiste
interne şi externe. în funcţie de factorii declanşatori.
18. Implementarea unui 11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
procedeu de auto- trateaza cauzele şi consecinţele furiei ( Curriculum de Goldstein, Reasoning
evaluare pentru
evaluarea
managementului furiei. Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si Gauzas;
28. Instruiţi clientul într-un procedeu de auto-evaluare de bază care să fie

simplu, dar care să fie conceput să crească obiectivitatea clientului în
evaluarea exprimării furiei şi consecinţele exprimării furiei şi consecinţele
studierii antecedentelor şi exprimării comportamentale a furiei şi
consecinţelor.
19. Implementarea de 29. Învăţaţi clientul cum să implementeze o tehnică de stopare a gândirii
noi abilităţi alternative ( ex. să-şi imagineze un semn STOP şi apoi o imagine plăcută ) care
pentru ameliorareaa interferează la nivel cognitiv cu mesajele cognitive deformate care
expresiilor interpersonale alimentează furia, monitorizaţi şi încurajaţi utilizarea de către client a acestor
a furiei. tehnici în viaţa de zi cu zi dintre şedinţe.
20. Efectuarea unui 30. Utilizaţi procedeul de role-play, modelare şi tehnica scaunului gol pentru
inventar a a învăta clientul modalităţi de exprimare interpersonală a furiei care sunt mai
resentimentelor şi a degrabă constructive şi asertive, decât agresive şi care înstrăinează.
ţintelor vechi ale furiei
care continuă să revină 22.Ajutaţi clientul să efectueze lista şi ajutaţi-l să dea întâietate factorilor
şi să faciliteze factorii de personali de declanşare a furiei.
declanşare actuali. 31. Daţi clientului sarcina să enumere toate resentimentele pe care le-a
simţit, în special pe cele care au revenit pe parcursul timpului în viaţa sa.
21. Expunerea modului 31. Daţi clientului sarcina să enumere toate resentimentele pe care le-a
în care resentimentele simţit, în special pe cele care au revenit pe parcursul timpului în viaţa sa.
au dus la o exprimare
negativă a furiei. 32. Arătaţi clientului cum să disece resentimentele pe care le-a identificat cu
ajutorul modelului de 12 paşi sau modelului comportamental cognitiv
(AMBC) şi încurajaţi-l să explice aceste principii resentimentelor sale.
22. Discutarea unui plan 4. Daţi cilientului să citească cărţi despre managementul furiei ( Curriculum
de acţiune pentru a face de Goldstein, Reasoning and Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross,
faţă şi a rezolva vechile
resentimente.
VanDieten, si Gauzas; Anger Workout Book de Weisinger; Treating Alcohol
Dependence de Monti, Abrams, Kadden, şi Coney; Criminal Conduct si
5. Cereţi clientului să citească cartea „ Of course You’re Angry”
( Binenteles ca esti furios) de Rosellini si „Worden or Anger”: Furia: Cum să
traieşti cu sau fara ea de Ellis.
11. Cereţi clientului să facă anumite exerciţii dintr-o bibliografie stabilită care
33. Cereti clientului să scrie un plan de acţiune pentru fiecare dintre
resentimentele revenite care să abordeze factori declanşatori, semnele
reducerii furiei, discuţiile despre sine şi auto- evaluarile.
34. Cereţi clientului să scrie o scrisoare în care să ceară iertare fiecărei

persoane asociate cu resentimente semnificative.
23. Discutarea modului 5. Cereţi clientului să citească cartea „ Of course You’re Angry”
în care persoane ( Binenteles ca esti furios) de Rosellini si „Worden or Anger”: Furia: Cum să
influenţabile din copilarie traieşti cu sau fara ea de Ellis.
au modificat ( modelat)
exprimarea furiei. 35. Ajutaţi clientul să identifice persoane importante care le-au marcat
drumul în viaţă ( ex. tata , mama, profesori) care au manifestat sentimente
de furie şi modul pozitiv sau negativ în care aceste experienţe au influenţat
modul în care clientul işi manipulează furia.
24. Identificarea durererii 5. Cereţi clientului să citească cartea „ Of course You’re Angry”
şi jignirilor din trecut sau ( Binenteles ca esti furios) de Rosellini si „Worden or Anger”: Furia: Cum să
prezent care alimentează traieşti cu sau fara ea de Ellis.
furia.
36.Cereţi clientului să efectueze o listă a experienţelor din viaţa care l-au
rănit sau l-au făcut furios.
37. Subliniaţi şi clarificaţi sentimentele de durere şi furie legate de traume

din trecut.
25. Recunoaşterea 34. Cereţi clientului să scrie o scrisoare în care să ceară iertare fiecărei
modului în care persoane asociate cu resentimente semnificative.
persistarea în sentimente
furioase te blochează şi 38. Discutaţi despre iertarea torţionarilor şi despre renunţarea la furie.
permite ca controlul să 39. Cereţi clientului să citească carete: Să ierţi şi să uiţi sau/şi Arta de a
fie luat de alţii, şi citarea ierta de Smedes.
avantajelor iertării.
( 34,38,39)
6. Completarea unei 40. Reevaluaţi împreună cu clientul un test de evaluare valid ( ex: Inventarul
reevaluări cu ajutorul agresiunii ( AI) de Gladue, Chestionarul agresiunii ( AQ) de Buss şi Perry,
unui instrument valid de Scala trăsăturilor furiei ( STAS) de London şi Spielberger)
evaluare a
furiei/agresiunii şi 41. Oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi feedbak normativ a scorurilor
primirea feed-back-ului de reevaluare şi discutaţi testul valid de furie/ agresiune administrat.
asupra rezultatelor. ( 40,
41)
27. Obţinerea de 40. Reevaluaţi împreună cu clientul un test de evaluare valid ( ex: Inventarul
feedback normativ îîn agresiunii ( AI) de Gladue, Chestionarul agresiunii ( AQ) de Buss şi Perry,
ceea ce priveşte Scala trăsăturilor furiei ( STAS) de London şi Spielberger)
scorurile instrumentelor
de agrresiune/furie care 41. Oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi feedbak normativ a scorurilor
include prezentarea unor de reevaluare şi discutaţi testul valid de furie/ agresiune administrat.
„ scoruri câştigate” ( ex:
diferenţele dintre pre-test
şi post test). ( 40, 41)
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE:
Axa I 312.43 Tulburări explozive intermitente

296.xx Tulburări bipolare I
296.89 Tulburări bipolare II
312.8 Tulburări de comportament
310.1 Schimbarea personalităţii conform (Tulburărilor din
Axa III )
309.81 Tulburări de stres post traumatic
Axa II 301.83 Tulburare de personalitate de tip Borderline

301.7 Tulburare de personalitate Antisocială
301.0 Tulburare de personalitate paranoidă
301.81 Tulburare de personalitate narcisistă
301.9 Tulburare de personalitate NOS
Continuare PAG 32- 52

CRUZIMEA ( LIPSA EMPATIEI/ONESTITĂŢII)
1. Demonstrarea unui nivel scăzut de simpatie sau respect faţă de sentimentele altora.
2. Nu arată nici o remuşcare sau grijă faţă de consecinţele negative pe care acţiunile lui/ei le au
asupra celorlalţi.
3. Decepţionarea şi manipularea în mod frecvent pentru atingerea scopurilor personale.
4. Minciuna şi născocirile sunt parte integrantă din interacţiunea acestora cu cei din jur.
5. Comunicarea interpersonală sau interacţiunile acestora cu cei din jur sunt nesuigure şi
superfficiale.
6. Exagerarea în ceea ce priveşte abilităţile şi supraevaluarea.
7. Nu îşi asumă şi nu acceptă responsabilitatea pentru propriile acţiuni.
8. Demonstrează un nivel de emoţii extrem de superficial şi limitat.
1.Să devină mai sensibili faţă de sentimentele şi drepturile altora.
2.Să recunoască lipsa simpatiei ca fiind rezultatul frecvent al supărării celor din jur.
3. Să dezvolte perspective şi relaţii care să fie mai puţin îndreptate spre ei însăşi.
4.Să readucă frecvenţa şi importanţa acordată decepţiilor, minciunilor şi al comportamentului înşelător.
5.Să adopte un stil de viaţă bazat mai mult pe a oferi decât a primi.
OBIECTIVE – SCOPURI INTERVENŢII TERAPEUTICE
1. Formularea unei definiţii a cruzimii 1.Oferiţi clientului o descriere a elementelor cheie ale cruzimii
şi cum se manifestă aceasta în diferite (vezi secţiunea ”Definiţii comportamentale”) precum şi exemple
domenii ale vieţii.(1,2) care să demonstreze modul în care acest sindrom se manifestă
în muncă, dragoste, joacă.
2.Explicaţi conexiunile dintre putere, control şi lipsa

sentimentelor, şi cum acestea determină cruzimea (ex.: lipsa
sentimentelor poate duce la o tulburare a controlului şi probleme
legate de putere).
2.Recunoaşterea prezenţei cruzimii în 3.Studiaţi semnele cruzimii existente în viaţa clientului şi
propria viaţă şi cum se manifestă confruntaţi negarea acestuia pentru a-l responsabiliza să le
aceasta.(3,4) admită.
4.Rugaţi clientul să menţioneze cel puţin cinci momente în care

cruzimea i-a influenţat comportamentul faţă de ceilalţi.
3.Completarea unui formular personal 5.Oferiţi clientului un formular de evaluare acreditat (ex.: Selfism
care să măsoare nivelul egoismului şi de Phares şi Erskine sau Scalele decepţiei Paulhus de
a tendinţelor narcisiste. (5,6) Paulhus).
6.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi feedback în urma

punctajului obţinut precum şi despre profilul rezultat în urma
testului acreditat de autoevaluare completat de acesta.
4.Formularea unei definiţii a 7.Explicaţi caracteristicile grandomaniei(ex: un simţ suprarealist
grandomaniei precum şi cauzele al abilităţilor care ascunde un respect de sine foarte scăzut)
determinante. ( 7,8,9) precum şi evidenţierea acestora în viaţa clientului.
8.Oferiţi clientului diferite materiale (ex: cartoane, foarfece, lipici,

sfoară, fotografii, reviste, pene) precum şi instrucţiuni pentru a-şi
putea construi/modela o mască personală.
9.Discutaţi împreună cu clientul despre funcţiile variate pe care

această madcă le are precum şi despre modul în care această
mască poate fi o metaforă pentru grandomania acestuia.
5.Alcătuirea unei liste care să 10.Ajutaţi clientul pentru a putea alcătui o listă de oameni, locuri
cuprindă oameni, locuri şi lucruri care şi lucruri care pot provoca o falsă modestie(ex.: oameni care
au determinat crearea unei sunt ori vulnerabili sau au un caracter ameninţător, locuri care
autoevaluări suprarealiste.(10,11) pot părea diferite, lucruri care slăbesc simţul puterii)
11.Revizuiţi lista clientului care conţine posibilele piedici(ex.:

oameni, locuri, lucruri ) pentru diminuarea grandomaniei şi
oferişi suport pozitiv efortului pe care clientul le face pentru a se
înţelege mai bine.
6.Identificarea câtorva consecinţe 12.Descoperiţi împreună cu clientul care sunt costurile
pozitive şi negative a portretelor comune(ex.probleme de crdibilitate, falsă impresie de
grandioase întocmite de către securitate, motivaţie scăzută pentru schimbare) precum şi
client(12,13) beneficiile (ex.: calmare imediată, camuflaj protector, întârzierea
aţiunilor responsabile) clientului în a-şi crea o impresie eronată
asupra propriei personalităţi.
13.Rugaţi clientul să identifice trei experienţe personale recente

în care acesta şi-a manifestat grandomania, exploataţi
consecinţele acestui comportament grandios.
7.Descrierea diferitelor sentimente pe 14.Discutaţi despre sentimentele pe care oamenii sunt capabili
care oamenii sunt capabili să le simtă, (sau incapabili) să le simtă faţă de alţii şi continuaţi în acest
aibă faţă de ceilalţi, de la cele mai sens (ex: extrem de sensibili şi empatici până la foarte cruzi şi
neînsemnate până la cele mai detaşaţi).
importante(14).
8.Explicarea modului în care 15.Explicaţi ce înseamnă sentimente superficiale (ex.:
sentimentele superficiale, lipsa nesinceritatea, superficialitatea, caracter plăcut şi
remuşcărilor şi lipsa empatiei sunt sentimentalitatea) lipsa empatiei (ex.:incapacitatea totală de
asemănătoarte şi totuşi diferite. înţelegere a sentimentelor celorlalţi) şi lipsa remuşcărilor (ex.:
(15,16). lipsa conştiinţei sau a sentimentelor de vinovăţie) folosind
exemple.
16.Învăţaţi clientul despre modul în care sentimentele

superficiale, lipsa emaptiei şi lipsa remuşcărilor sunt similare,
asemănătoare, dar totuşi diferite.
9. Enumerarea a trei beneficii şi trei 17.Rugaţi clientul să menţioneze trei beneficii (ex.:aparenţa de
dezavantaje de a avea sentimente a fi în control , nu se bazează pe cei din jur/independenţa, mai
rezervate.(17) puţină informaţie capabilă să distragă atenţia de procesat) şi
trei dezavantaje (ex.: înţelegere incompletă a prezentului, dificila
interacţiune cu cei din jur, viziune incompletă asupra realităţii)
de a avea sentimente rezervate.
10.Recunoaşterea faptului că relaţiile 18.Învăţaţi clientul care este diferenţa dintre necesităţile umane
umane sunt critice pentru ca un individ (ex.: bani sau putere) şi nevoile sufleteşti (ex.: securitate,
să fie capabil să-şi satisfacă propriile dragoste, afirmare).
necesităţi umane de bază.(18,19)
19.Rugaţi clientul să noteze pe o foaie modul în care înţelege
necesitatea relaţiilor umane pentru a-şi putea îndeplini nevoile
emoţionale umane.
11.Enumerarea metodelor care 20.Rugaţi clientul să enumere câteva metode fundamentale
conduc la acumularea /obţinerea diferite (ex.: constrângere, manipulare, trădare, persuasiune,
nivelului / necesarului de emoţii colaborare, inspiraţie) în urma cărora acesta poate ob-ine ceea
umane.(20) ce are nevoie din punct de vedere emoţional de la cei din jur.
12.Enumerarea consecinţelor pe 21.Ajutaţi clientul pentru a putea identifica consecinţele pe
termen scurt şi lung a fiecărei metode termen scurt şi lung a celor 6 strategii fundamentale(ex.:
folosite pentru a putea dobândi costrângerea, manipularea, trădarea, persuasiunea,
emoţiile umane necesare.(21) colaborarea, inspiraţia) folosite pentru a-şi putea atinge nevoile
prin/dela cei din jur.
13.Descrierea şi revizuirea diferitelor 22.Învăţaţi clientul diferitele tipuri şi niveluri de onestitate(ex.:
categorii şi niveluri de onestitate care sentimente exprimate indirect, înţelesuri indirect prezentate,
sunt posibile (22). minciuni minore, dorinţa, exagerare, interpretare greşită total).
14.Descrierea sentimentelor resimţite 23.Studiaţi sentimentele clientului resimţite de acesta în
în momentul în care minţiţi (23). momentul în care acesta înşeală cu succes pe cineva şi studiaţi
reacţiile variate în diferite circumstanţe, situaţii(ex.: persoana
înşelată este , de obicei, greu de înşelat, minciuna nu
presupune a spune ceva, minciuna presupune invenţie).
15.Enumerarea consecinţelor pozitive 24.Rugaţi clientul să enumere câteva consecinţe pozitive şi
şi negative ale diferitelor niveluri sau negative ale diferitelor tipuri şi niveluri de onestitate.
tipuri de onestitate(24,25).
25.Revizuiţi lista clientului care conţine consecinţele onestităţii
şi îndrumaţi-l pentru a-şi putea extinde balanţa decizională
(ex.: comparararea consecinţelor pe termen scurt cu cele pe
termen lung pentru a deveni mai oneste sau mai puţin onest).
16.Monitorizarea şi înregistrarea 26. Rugaţi clientul să monitorizeze şi să înregistreze pe
experienţelor ce conţin diferite niveluri parcursul unei file întregi diferite niveluri sau tipuri de lipsă de
sau tipuri de lipsă de onestitate pe onestitate (ex.: neexprimarea sentimentelor în mod direct; nu
parcursul unei zile întregi (26,27). transmite în mod direct mesajul; minciuni; exagerări;
intrepretarea total eronată a mesajului).
27.Revizuiţi lista clientului precum şi onestitatea acestuia

recunoscând eforturile depuse de acesta pentru a fi onest şi
capacitatea de a se autoexamina corect.
17.Stabilirea unor obiective pentru 28.Discutaţi împreună cu clientul despre obioectivele propuse
îmbunătă-irea onestităţii(28). de acesta pentru a-şi îmbunătaţi onestitatea; rugaţi-l să
enumere prioritatea obiectivelor propuse.
18.Alcătuirea unei liste care să 29.Rugaţi clientul să noteze într-un tabel format din trei coloane
conţină situaţii în care există un risc care conţin tipuri în care se regăseşte lipsda onestităţii (ex.:
ridicat pentru minciuni şi omisiuni neexprimarea sentimentelor în mod direct;nu îşi exprimă în mod
voite, exagerări şi născociri drect gândurile/ exact ceea ce gândeşte; minciuna; interpretarea
desăvărşite (29,30). mesajului eronat/distorsionarea mesajului) şi trei linii (ex.:
persoană, loc, timp, circumstanţe) pentru a urmări şi
înregistra propria onestitate, progresul şi situaţii de mare risc în
carea aceştia se găsesc/la care sunt expuşi.
30.Verificaţi împreună cu clientul corectitudinea datelor trecute

în tabel pentru a putea ădentifica mai bine situaţiile de mare risc
în care se găseşte şi care relevă lipsa acestuia de onestitate
(ex.: presiunea socială, stările interpersonale extreme, conflicte
interpersonale).
19.Repetarea şi implementarea unor 31.Utilizaţi scenarii şi roluri pentru a putea îbnvăţa clientul să
căi alternative care pot combate răspundă/combată situaşiile de mare risc cu o maoi mare
situaţiile de mare risc utilizând o mai onestitate.
mare onestitate(31,32).
32.Reanalizaţi atitudinea/comportamentul clientului după
implementarea programului de cunoaştere a onestităţii,
recunoaşteţi şi recompensaţi prin încutrajări eforturile clientului
de a deveni mai onest, chiar şi pe cele minore.
20.Formularea unei definiţii care să 33.Informaţi clientul despre legătura dintre gânduri, credinţe,
exprime relaţia dintre gânduri, sentimente, acţiuni precum şi modul în care „ gândirea
beneficii, sentimente şi acţiuni (33). automată” este alcătuită ( vezi Terapia Cognitivă a Tulburărilor
de Personalitate de Beck şi Freeman).
21.Evidenţierea modalităţii în care 34.Explicaţi clientului modalitatea în care „gândirea automată”
„gândirea automată” poate fi atribuită poate interacţiona şi exacerba problemele ce apr în urma lipsei
problemelor ce apar în urma lipsei de putere, sentimentele faţă de ceilalţi şi control „asupra”
puterii, sentimentelor simţite faţă de celorlalţi(ex.: diminuând problemele legate de putere,
alţii şi controlul asupra celorlalţi. sentimente şi control, transformându-le în probleme
(34,35) neconştientizate şi deci „ invizibile”).
35. Îndrumaţi clientul să urmeze cursuri de empatie sau de

cunoaştere.
22.Participarea în cadrul sesiunilor de 35. Îndrumaţi clientul să urmeze cursuri de empatie sau de
grup îndreptate spre învăţarea cunoaştere.
empatiei.(35)
23.Completarea unui test ce are ca 36.Oferiţi clientului un chestionar acreditat pentru verificarea
subiect egoismul utilizând un nivelului de egoism al acestuia (ex.: Selfism de Phares şi
chestionar acreditat (36,37). Erskine sau Scalele Decepţiei Paulhus de Paulhus.
37. Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a profilului rezultat

în urma efectuării chestionarului/testului pe care acesta l-a
completat.
24.Identificarea condiţiilor şi a limitelor 38.Discutaţi cu clientul şi ajutaţi-l să atingă niveluri acceptabile
personale care sunt necesare atingerii de onestitate în momentul în care acesta interacţionează cu
unui nivel acceptabil de onestitate şi alte persoane, precum şi despre condiţiile necesare pentru
integritate faţă de cei din jur.(38) menţinerea acestui nivel de onestitate.
SUGESTII DIAGNOSTICE
Axa 1: 304.80. Dependenţa de Polisubstanţe
V65.2 Malingering
Axa 2: 301.81 Perturbarea Personalităţii Narcisiste
301.7 Perturbarea Personalităţii Antisociale
301.9 Perturbarea Personalităţii NOS
DEPENDENŢA DE CHIMICALE
1. Capacitatea de a funcţiona în arii fundamentale ale vieţii (ex.: familie, vocaţie, sănătate,
domeniul financiar, social) este afectată sau întreruptă semnificativ ca rezultat al
dependenţei de alcool şi alte droguri (AOD).
2. Toleranţa crescută faţă de alcool şi alte droguri rezultată în urma unui ciclu repetat de
consecinţe negative biopshiosociale.
3. Tendinţa de a se angaja într-un comportament infracţional crescut datorită înfluenţelori

substanţelor care pot modifica starea normală.
4. Tendinţa de a se angaja în activităti infracţionale pentru a procura substanţe care modifică
strae normală a individului.
5. Sentimente, atitudini şi perspective care sunt frecvent distorsionate ca rezultat al abuzului

de AOD.
6. Determinarea unui tipar al încercărilor fără succes de a reduce şi/sau înceta folosirea
substanţelor care modifică starea normală a individului.
7. Diminuarea suportului social, împlinirea personală şi/sau contactul social ca rezultat al

folosirii prelungite a substanţelor care modifică starea normală a individului.
8. Tipologia specifică a conflictelor interpersonale şi/sau izolare personală datorită

abuzului AOD.
9. Consumarea repetată de alcool şi alte droguri asociată durerii mentale şi fizice rezultată în
urma consumului repetat al acestora.
10. Lipsa semnificativă a libertăţii, a prietenilor, simţul proprietăţii şi respectului de sine

datorită dependenţei chimice.
11. Incapacitatea de a stabili o balanţă într obligaţiile personale şi satisfacerea dorinţelor

datorită dependenţei chimice.
1. Reducerea semnificativă sau eliminarea consumului de alcool şi alte droguri.
2. Stabilirea unei reţelki sociale normale care implică şi susţine un stil de viaţă lipsit de droguri şii
respect faţă de sine.
3. Stabiilirea uni stil de viaţă echilibrat intre nivelul obligaţiilor şi dorinţelor zilnice îndeplinite în
totalitate conform normelor sociale.
4. Minimizarea sau eliminarea consecinţelor negative rezultate în urma unui consum prelungit de
AOD.
5. Atingerea unui nivel de calm, acceptare şi îndemânare personală.
6. Experimentarea unui potenţial personal mai mare şi a unei stabilităţi în timp.

1. Descrierea istoricului şi a tipologiei 1.Examinaţi trecutul clientului şi abuzul curent de AODş evaluaţi
curente a abuzului de AOD (1,2,6) influenţa familiei şi grupurile curente din care acesta face parte ,
referitor la tipologiile abuzului de droguri.
2.Administraţi sau îndrumaţi clientul să completeze un test

acreditat ce are ca subiect abuzul de AOD (ex.: testul Michigan
Alcohol, Alcohol Severity, Substance Abuse Subtle Screening
Inventory).
6.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a testului efectuat de

acesta ce are ca temă dependenţa chimică care să cuprindă un
feedback corect despre modul în care el/ea se compară cu alţii
sau cu alte grupuri ce are ca scop încetarea consumului şi
abuzului de AOD.
2.Luarea în calcul a posibilităţii 3.Îndrumaţi clientul şi faceţi aranjamentele necesare pentru
trimiterii clientului într-un centru de trimiterea acestuia într-un centru de dezintoxicare adecvat, dacă
dezintoxicare (3). există instrucţiuni medicale în acest sens.
3.Completarea/urmarea unui curs ce 4.Îndrumaţi clientul către o instituţie sau un profesionist calificat
are ca tematică abuzul de AOD în tratarea dependenţei de AOD.
(4,5,6),
5. Îndrumaţi clientul către un program ce are ca tematică
dependenţa chimică.
6.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a testului efectuat de

acesta ce are ca temă dependenţa chimică care să cuprindă un
feedback corect despre modul în care el/ea se compară cu alţii
sau cu alte grupuri ce are ca scop încetarea consumului şi
abuzului de AOD.
4.Colaborarea cu un medic care 7.Îndrumaţi clientul să efectueze o investigare medicală ce are
poate evalua sănătatea psihică şi ca scop determinarea /stabilirea sănătăţii mentale ţi necesitatea
consecinţele dependenţei de intervenţiei medicamentoase pentru a ajuta recuperarea în urma
AOD(7,8). abuzului de AOD (ex.: autobuse, naltrexone,valium,litiu).
8. Îndrumaţi clientul şi faceşi aranjamentele necesare pentru ca

acesta să efectueze testele HIV şi pe cele care au ca scop
determinarea bolilor cu transmitere sexuală şi , de asemenea,
teste care stabilesc/ determina enzimele existente în ficat.
5.Acceptarea luării medicamentelor 9. Îndrumaţi sau faceţi aranjamentele necesare pentru
de către medic şi stabilirea monitorizarea medicamentaţiei clientului, eficacităţii acestora
rezultatelor ulterioare acestora, precum şi a efectelor secundare.
precum şi a efectelor secundare (9).
6.Iniţierea şi angajarea în începerea 10. Îndrumaţi clientul către un proces terapeutic/terapie
terapiei efectuate de către un (individual sau terapie de grup, în funcşie de necesităţile
profesionist specializat în abuzul de clientului, a temperamentului acestuia precum şi a resureselor
AOD(10). disponibile).
7.Enumerarea a câte 8 consecinţe 11.Sprijiniţi clientul pentru a putea enumera câte 8 consecinţe
negative şi pozitive rezultate în uurma negative şi pozitive rezultate în urma consumului de AOD de
consumului de AOD(11). către client.
8.Descrierea în scris a costurilor şi a 12.Rugaţi clientul să descrie în scris costurile şi beneficiile
beneficiilor încetării consumului de încetării consumului de AOD a acestuia.
AOD (12).
9.Stabilirea unui obiectiv pe termen 13.Sprijiniţi clientul pentru a putea să-şi identifice obiectivele pe
scurt în ceea ce priveşte consumul de termen scurt(ex.: în următoarele 6 luni) legate de consumul de
AOD (13,14). AOD.
14.Revizuiţi obiectivele clientului şi oferiţi un feedback

constructiv clientului referitor la obiectivele pe termen scurt
legate de consumul de AOD.
10.Identificarea metodelor de succes 15.Descrieţi clientului cel puţin 4 metode (ex: „ cold turkey”,
prin care alţii au reuşit să-şi atingă metoda încercării de modernizare, metoda moderaţiei) prin care
obiectivele legate de renunţarea la alţii au reuşit să renunţe la consumul de AOD.
consumul de AOD ( 15,16,17).
16.Încercaţi să aduceţi/puneţi în legătură pe cineva din
comunitatea terapeutică de recuperare care să stea de vorbă cu
clientul şi discutaţi despre experienţele, speranţele şi puterea de
a redobândi un stil de viaţă normal.
17.Îndrumaţi clientul să participe la 3 întâlniri locale diferite de

tipul 12 paşi (ex.: AA, NA, CA, Recuperare Raţională) şi
menţionaţi 3 modalităţi diferite prin care alţii au reuşit să-şi
depăşească dependenţa consumului de AOD.
11.Menţionarea/ stabilirea 17.Îndrumaţi clientul să participe la 3 întâlniri locale diferite de
potenţialelor beneficii ale participării în tipul 12 paşi (ex.: AA, NA, CA, Recuperare Raţională) şi
cadrul grupurilor de menţionaţi 3 modalităţi diferite prin care alţii au reuşit să-şi
recuperare(17,18). depăşească dependenţa consumului de AOD.
18.Îndrumaţi clientul să citească cel puţin 3 capitole diferite din „

Alcoolici Anonimi: Manualul”
12.Identificarea beneficiilor şi a 19.Discutaţi împreună cu clientul despre modalităţile optime
dezavantajelor renunţării la utilizarea care-l pot ajuta pe acesta să renunţe la consumul de AOD
de AOD (19). precum şi despre piedicile care-l pot împiedica pe acesta să-şi
atingă obiectivele.
13.Identificarea posibilităţii de 20.Identificaţi împreună cu clientul discrepanţele existente între
creştere a încrederii în atingerea importanţa obiectivului de a renunţa la consumul de AOD şi
obiectivelor de a renunţa la utilizarea încrederea clientului de a putea atinge acest obiectiv; explicati-i
de AOD(20,21). acestuia valoarea, importanţa acestei informaţii pentru
redefinirea strategiei de creştere a încrederii în sine.
21.Revizuiţi periodic progresul pe care clientul îl face în ceea ce

priveşte atingerea obiectivelor stabilite pentru renunţarea la
consumul de AOD şi ajutaţi-l pe acesta să-şi modifice abordarea
dacă acest obiectiv a întâmpinat vreun obstacol.
14.Lecturarea materialelor ce 22.Oferiţi clientul o selecţie alcătuită din materialele lecturate
trasează depăşirea dependenţei de care conţin opţiuni/exemple pentru a putea învăţa mai multe
AOD şi discutarea punctelor despre dependenţa de AOD (ex.: Alcoolici Anonimi: Manualul;
importante descoperite în urma Înlăturarea Obiceiurilor Proaste Odată pentru Totodeauna; Un
lecturării acestora(22). ghid preventiv de Daley; Depăşirea Trăirilor Distructive a
Sentimentelor şi Comportamentului de Ellis; Cartea
Dependenşei: Un Ghid pentru Renunţarea la Alcool şi Droguri).
15.Efectuarea ajustărilor sociale / de 23.Sprijiniţi clientul pentru a putea identifica situaţiile reale
mediu înconjurător necesare pentru semnificative, a actiovităţii recreaţionale, afinităţii faşă de
renunţarea la consumul de AOD(23). grupuri şi/sau schimbările necesare la locul de muncă pentru a
ajuta la recuperarea în urma consumului şi dependenţei de
AOD; sprijiniţi clientul pentru a putea implementa aceste
schimbări.
16.Determinarea unor metode de 24.Instruiţi clientul pentru a putea stabili metode sau obiective/
comunicare sănătoase (24). planuri ex.: Cursul de Reducere a Agresiunilor de Goldstein şi
Gliuck; Pregătirea Programului de Goldstein; Argumentare şi
Reabilitare de Ross; Tratarea Dependenţei de Alcool de Monti,
Abrams, Kadden, şi Cooney) pentru determinarea unei metode
de comunicare şi abilităţi sociale sănătoase.
17.Contactarea zilnică a unei 25.Sfătuiţi clientul să-şi stabilească cel puţin un contact cu o
persoane capabile să întelefgă şi să persoană care nu este dependentă de AOD pe care acesta să
sprijine obiectivele propuse pentru o poată contacta zilnic şi cu care poate discuta despre orice
renunţarea la AOD (25,26,27). aspect/problemă care rezultă din încercarea de a renunţa la
dependenţa/abuzul de AOD.
26.Încurajaţi clientul să-şi extindă reţeaua socială de cunoştinţe

non-dependente, grupuri sau indivizi disponibili pentru
interacţiuni normale(ex.: grupul 12 paşi, biserici sau comunităţi
bisericeşti, sport sau grupuri/săli de fitness).
27.Susţineţi orice efort pe care clientul îl întreprinde pentru a-şi
putea extinde reţeaua socială care să-l poată sprijini să renunţe
la consumul de AOD.
18.Enumerarea situaţiilor /stărilor 28.Revizuiţi progresul clientului vis-a-vis de obiectivele
specifice sentimentelor şi atitudinilor consumului de AOD propuse, a alternativelor de comunicare şi
care intervin în procesul de renunşare a suportului social şi îndrumati-l să întocmească un jurnal în
cu succes la consumul de AOD(28). care să noteze toate situaţiile, sentimentele şi stările care se
interpun între acesta şi progres.
19.Enumerarea în scris a câtorva 29.Alcătuiţi împreună cu clientul o listă cu obstacolele care apr
alternatiive sai modalităţi prin care se pe parcursul atingerii obiectivelor propuse şi ajutaţi-l să
pot elimina fiecare dintre sentimentele găsească metode pentru a putea controla aceste obstacole
şi stările care pot reprezenta (ex.: „Nu pot suferi persoana X” versus „Nu voi lăsă persoana X
obstacole în îndeplinirea obiectivelor să mă supere”).
propuse pentru în cetarea
dependenţei de AOD(29,30,31). 30.Rugaţi clientul să noteze 2 sau 3 modalităţi alternative prin
care poate trece singur peste aceste obstacole.
31. Citiţi perspectivele alternativele clientului pe care acesta le-

a găsit pentru a putea renunţa la dependenţa de AOD şi oferiţi-i
feedback şi sprijin pentru toate eforturile depuse de acesta.
20.Întocmirea unui jurnal săptămânal 32.Îndrumaţi clientul să alcătuiască un jurnal săptămânal în
în care să notaţi toate emoţiile care sî noteze toate emoţiile puternice, dificile sau negative(ex.:
negative puternice şi stările frică,anxietate, mânie, depresie, hilaritate necontrolată) pe care
experimentate(32,33). acesta le experimentează zi de zi.
33.Discutaţi şi revizuiţi împreună cu clientul jurnalul emoţiilor pe

care acesta l-a întocmit pe parcursul unei săptămâni şi
delimitaţi emoţiile interpersonale de cele intrapersonale,
identificaşi situaţiile conflictuale şi abilităţile de reducere a
stresului care sunt necesare ca şi alternative de ajutare a
procesului de eliminare a consumului de AOD.
21.Întocmirea unui jurnal săptămânal 34.Îndrumaţi clientul să alcătuiască un jurnal săptămânal în
în acre să notaţi toate conflictele care să noteze conflictele care pot apărea cu cei din jur.
puternice şi dificile pe care le-aţi
experimentat faţă de cei din jur 35.Discutaţi şi revizuiţi împreună cu clientul jurnalul
(34,35). interpersonal la sfârşitul săptămânii analizate, învăţaţi-l pe
acesta abilităţi de soluţionare a conflictelor( vezi capitolul 7 din
acest manual).
22.Explicarea manifestării pornirilor şi 36.Rugaţi clientul să menţină un jurnal pentru porniri (ex.:
nevoii de AOD (36,37). senzaţii şi impulsuri) şi nevoi (ex.: obsesii mentale) pe
parcursul unei săptămâni, notând în acesta momentele ,
locurile şi circumstanţele în care aceste porniri şi nevoi se
manifestă.
37.Discutaţi şi revizuiţi împreună cu clientul jurnalul de porniri şi
nevoi la sfârşitul săptămânii analizate şi delimitaţile pe acelea
care pornesc în urma conflictelor interpersonale, stărilor
interioare, presiunilor sociale sau a cauzelor psihice externe.
23.Identificarea mesajelor cognitive 38.Ajutaţi clientul să identifice mesajele cognitive care
care încurajează dependenţa de AOD determină nevoile ( „ Trebuie să beau pentru a mă simţi mai
şi definirea şi impletarea mesajului bine „ sau „Dacă prizez nişte cocaină mă pot relaxa”).
combativ (38,39).
39.Învăţaţi clientul mesaje cognitive pozitive şi realiste pentru a
combate şi elimia mesajele negative ( ex.: „Dacă amân
satisfacerea acestei pofte aceasta va dispărea” sau „ Dacă
folosesc metode constructive, mă pot relaxa fără a mai
consuma droguri”).
24.Învăţarea şi practicarea unor 40.Instruiţi sau îndrumaţi clientul să folosească tehnici de
tehnici de relaxare pentru a combate relaxare (ex.: Învaţă să te relaxezi de Walker;Eliminarea
conflkictele şi stresul (40,41). Stresului şi Tehnici de Relaxare de Lazarus; Rezultatul Relaxării
de Benson; Manualul Eliminării stresului de Cunningham; Cum
să vindeci stresul în 5 săptămâni de O’Hara; Manualul de
Relaxare şi Reducere a Stresului de Davis,Eshelman, şi
McKay;Ciopleşte şi cară apă de Fields,Taylor, Weyler, şi
Ingrasci).
41.Îndrumaţi clientul să folosească mai multe tehnici de

relaxare şi gasirea liniştii interioare(ex.: abonament la cluburi de
sănătate, acupunctură, aerobic, biserică, yoga, arte marţiale,
animale de companie şi hooby-uri).
25.Practicarea gândirii pozitive şi 42.Provocaţi clientul să se gândească mai puţin la el însuşi şi
dorinţei de a-i ajuta mai mult pe cei să se gândească mai mult la cei din jur rugăndu-l pe acesta să
din jur (42). facă mici promisiuni în acest sens (ex.: să facă curăţenie în
sala de mese de la locul de muncă; să interacţioneze cu alţii
care suferă de expunere socială; să ofere sprijin chiar şi atunci
acesta nu este solicitat).
26.Identificarea şi listarea situaţiilor 43.Rugaţi clientul să revizuiască lista întocmită pentru nevoi şi
de mare risc care apar în momentul porniri şi să aleagă 10 situaţii de mare risc pe care acesta
renunţării la dependenţa de AOD trebuie să le corecteze.
(43,44).
44.Revizuiţi lista clientului ce conţin situaţiile de mare risc şi

comparaţi această lista cu cea de verificare a sindromului 37
(Ramânând treaz: un Ghid de Prevenire de Gorski şi Miller)
pentru a vedea dacă acesta a scăpat din vedere unul dintre
obiectivele propuse.
27.Alcătuirea unui plan scris pentru a 45.Îndrumaţi clientul să formuleze un plan complet de
preveni consumul de Aod care să recuperare care să cuprindă toate situaţiile de mare risc
includă situaţii personale de mare identificate, indicaţii pentru înfângerea nevoilor şi pornirilor
risc, trăiri şi sentimente legate de precum şi noi metode de comunicare.
nevoi şi porniri (45,46).
46. Revizuiţi planul clientului pentru prevenirea recăderii şi
oferiţi-i acestuia sugestii atunci când acestea sunt necesare.
28.Recunoaşterea conexiunii dintre 47.Identificaţi tendinţele clientului de ce se angaja în
comportamentul infracţional şi comportamente infracţionale ce rezultă în urma consumului de
dependenţa de AOD ( 47,48). AOD.
48.Accentuaţi clientului necesitatea menţinerii cumpătulului

pentru a diminua sau elimina conflictele legale în care acesta se
poate afla.
SUGESTII PENTRU DIAGNOSTICARE
Axa I : 305.00 Abuz de alcool
305.70 Abuz de amfetamină
305.20 Abuz de canabis
305.60 Abuz de cocaină
305.30 Abuz de halucinogene
305.90 Abuz de substanţe inhalante
305.50 Abuz de opiu
305.90 Abuz de Phencyclidine
305.40 Abuz de sedative, medicamente care produc hipnoza sau anxiolytice
305.90 Abuz de alte substanţe ( necunoscute)
305.90 Dependenţă de alcool
304.40 Dependenţă de amfetamine
304.30 Dependenţă de canabis
304.20 Dependenţă de cocaină
304.50 Dependenţă de halucinogene
304.60 Dependenţă de inhalante
304.00 Dependenţă de opiu
304.90 Dependenţă de Phencyclidine
304.10 Dependenţă de sedative, medicamente care produc hipnoza sau anxiolytice

304.90 Dependenţă de alte substanţe ( necunoscute)
304.80 Dependenţă de polisubstanţe
Axa II: 301.7 Tulburare de personalitate antisocială
NEGLIJAREA, TRAUMELE ŞI ABUZURILE
SUFERITE ÎN COPILĂRIE
1. Amintiri din copilărie care denotă abuz fizic, sexual sau emoţional.
2. Istoric confirmat al comportamentului parental abuziv sau neglijent.
3. Descrierea părinţilor / asistenţilor maternali ca fiind neglijenţi, absenţi, dependenţi şi aşa mai
departe.
4. Imposibilitatea de a putea relata perioada copilăriei.
5. Frică iraţională, mânie, respect de sine scăzut, depresii sau insecuritate ca urmare a unor amintiri
dureroase din copilărie sau atunci când sunt în contact cu membrii familiei.
6. Relaţii intime abuzive, neglijente sau imoral.
7. Gânduri sau visuri în care sunt prezente evenimente traumatizante.

8. Imposbilitatea de a simţi o gamă variată de emoţii.
9. Repetarea tiparului de comportament abuziv, violenţă şi comportament care a fost experimentat în

copilărie.
10. Fenomene disociate ce sunt rezultate ale traumelor suferite în copilărie.
1. Reducerea impactului negativ pe care abuzul/ traumele/ neglijenţa din copilărie îl are asupra
funcţionalităţii normale şi a calităţii vieţii.
2. Eliminarea mecanismelor distructive şi implementarea unor strategii sănătoase care să ajute la

vindecare emoţională şi o viaţă responsabilă.
3. Dezvoltarea abilităţii de a simţi şi exprima o gamă variată de emoţii cum ar fi frica, bucuria,
compasiunea, mânia şi durerea.
4. Capacitatea de a înţelege faptul că traumele suferite în copilărie afectează prezentele relaţii, grija
faţă de sine şi abilităţile parentale.
5. Dezvoltarea abilităţii de a avea şi menţine relaţii intime normale.
OBIECTIVE PE TERMEN INTERVENŢII TERAPEUTICE

SCURT
1. Efectuarea unei evaluări 1. Îndrumaţi clientul să efectueze o evaluare psihiatrică pentru a
psihiatrice (1). determina dacă există tendi9nţe suicidale, PTSD, depresii,
identitate disociată sau multiplă, personalitate, precum şi alte
probleme mentale serioase şi recomandaţi tratament
medicamentos.
2. Urmărirea tratamentului 2. Monitorizaţi medicaţia clientului, eficienţa acestuia, precum şi
medicamentos prescris şi raportarea efectele secundare.
eficacităţiii acestuia precum şi
efectele secundare ( 2).
3. Acceptarea voluntară a internării 3. Îndrumaţi clientul către internare de scurtă durată într-o instituţie
în cadrul unei instituţii psihiatrice. psihiatrică dacă acesta prezintă un potenţial risc pentru sine şi
(3). pentru cei din jur.
4. Acceptarea trimiterii către 4. Recomandaţi clientului să participe la terapia condusă de un
psihoterapie individuală ce are ca profesionist specializat în traume( ex: Eye Movement
scop vindecarea traumelor ( 4) desentitization and reprocessing ( EDMR), Gestalt, Hakomi).
5. Enumerarea modalităţilor prin 5. Îndrumaţi clientul să participe la 3 grupuri diferite ce au drept
care alţi oameni au reuşit cu succes ţintă întrajutorarea reciprocă ( ex: Copiii adulţi ai alcoolicilor,
să treacă peste o copilărie plină de AlAnon) şi prezentaţi 3 modalităţi prin care alţi oameni au reuşit să
abuzuri, neglijenţe sau traume (5,6). depăşească traumele, abuzurile sau neglijenţele la care au fost
supuşi în copilărie.
6. Oferiţi clientului o selecţie de materiale ce au ca subiect

recuperarea emoţională în urma traumelor şi neglijenţei ( ex :
Dreptul la inocenţă de Engel; Depâşind durerea, de Gil; Prins în
spatele oglinzii, de Golomb, Maturizaţi-vă de Pittman; Iartă şi uită,
de Smedes; Vindecarea copilului din interiorul tău, de Whitfield).
6. Alcătuirea unei genograme 7. ajutaţi clientul să alcătuiască o genogramă familială în care să
familiale din care să rezulte emoţii fie notaţi membrii familiei şi care să indice profunzimea relaţiei
(7, 8). acestuia cu fiecare membru, precum şi sentimentele resimţite
pentru fiecare dintre aceştia.
8. Încurajaţi clientul să îşi aloce atâta timp cât este necesar pentru
a procesa împreună cu dumneavoastră, a oricărei emoţii care
rezultă în urma genogramei.
7. Descrierea creşterii într-o familie 9. Discutaţi împreună cu clientul pe baza genogramei efectuate
normală punctând rolurile fiecăruia precum şi despre cum este să creşti într-o familie normală, ajutaţi-l
şi şabloanele urmate. (9, 10). să identifice şi să-şi clarifice sentimentele.
10. Identificaţi împreună cu clientul orice model sau rol care a

existat în familia acestuia ( ex: roluri cum ar fi : de victimă,
persecutor, salvator, ţap ispăşitor, erou; sau roluri care au dus
la :modele cum ar fi narcisismul, consumul de alcool, droguri în
exces, violenţă).
8. Punctarea modului în care 11. Ajutaţi clientul să facă diferenţa dintre un comportament
experienţele trăite în copilărie sănătos şi unul nesănătos şi dintre relaţiile în familie, sprijinind
afectează stilul de viaţă din prezent ( orice comportament al clientului care îl ajută să supravieţuiască.
11,12)
12. Ajutaţi clientul să identifice modalitatea în care experienţele din
copilărie au afectat pozitiv şi negativ stilul de viaţă din prezent. ( ex:
imposbilitatea de a întreţine relaţii intime; frica constantă, mânie
sau durere, lipsa respectului faţă de sine).
9. Implementarea unei tehnici de 13. Ajutaţi clientul să devină conştient de indiciile ( tremuratul
reducere a stresului emoţional 8 mâinilor, incapacitatea de a se concentra, strângerea stomacului)
13,14,15) care denotă emoţii copleşitoare asociate unor experienţe
traumatizante.
14. Încercaţi împreună cu clientul să găsiţi modalităţi proprii pentru

a stăpâni emoţiile intense (ex: inspiraţi şi expiraţi adând, practicaţi
exerciţii care să aibă ca scop repetarea de către client a unei
singure afirmaţii sau fraze); implementarea acestor tehnici în viaţa
de zi cu zi a clientului.
15. Învăţaţi clientul metode simple şi rapide de relaxare ( ex:

inspiraţi şi expiraţi adânc, numărătoarea inversă, imaginarea unor
momente plăcute); încurajaţi clientul să folosească aceste tehnici
pentru reducerea agitaţiei emoţionale.
10. Identificarea şi „ reîncadrarea” 16. Ajutaţi clientul să revizuiască şi să inventarieze câteva dintre
părerii negative despre sine care părerile negative despre propria persoană care au rezultat în urma
este rezultatul abuzurilor, traumelor, abuzurilor, traumelor, şi neglijenţelor din copilărie ( ex: „ Totul se
sau neglijenţelor ce au avut loc în întâmplă din vina mea” , „ Sunt de neiubit”, „ Întotdeauna voi fi rănit/
copilărie. (16, 17) voi suferi”).
17. Facilitaţi o inventariere a posibilelor modalităţi de „ reîncadrare”

a părerilor negative despre sine care au rezultat în urma abuzurilor,
traumelor, sau neglijenţelor ce s-au întâmplat în copilărie ( ex: „ Nu
pot fi făcut finovat pentru greşelile altora” , „ Pot fi iubit şi capabil”,
„ Sunt un supravieţuitor”).
11.Identificarea oricărui model 18.Discutaţi împreună cu clientul despre experienţele pe care
repetitiv din viaţa actuală care au acesta le-a trăit în copilărie cum ar fi: abandonul, neglijenţa sau
rezultat în urma abandonului abuzurile (ex.: implicarea acestuia în relaţii abuzive, neglijenţa faţă
neglijenţei sau abuzurilor care s-au de familie sau copii).
întâmplat în copilărie(18).
12.Impunerea unor limite sănătoase 19.Învăţaţi clientul ce sunt limitele , precum şi modalitatea în care
în relaţiile din viaţă actuală(19,20). aceste limite pot fi impuse(ex.: să spună NU) şi când acestea
trebuie să fie flexibile.
20.Alcătuiţi împreună cu clientul un scenariu din care să reiasă

impunerea unor limite în diferite situaţii; oferiţi clientului feedback
ca urmare a implementării acestor limite în viaţa de zi cu zi.
13.Implementarea unei modalităţi 21.Îndrumaţi clientul să adopte modalităţi sănătoase de
de comunicare sănătoasă (21, 23, comunicare (ex.: discuţii despre sentimente, capacitate de
22). ascultare, cererea ajutorului, refuzul cererilor, declaraţii de genul
”Eu”).
22.Facilitaţi capacitatea clientului de a repeta 3 noi modalităţi de

comunicare, focusare în exprimarea furiei, a temei sau a durerii.
23. Revizuiţi implementarea de către client a noilor modalităţi de

rezolvare a conflictelor din viaţa de zi cu zi, recunoaşteţi progresul
făcut de când este necesar.
14.Formularea unui plan care să 24.Îndrumaţi clientul să-şi exprime durerea, supărarea şi mânia
conţină dorinţele neîmplinite ale asociată dorinţelor copilăriei neîmplinite; formulaţi un plan care
copilăriei (24). să ajute clientul să-şi poată împlini aceste dorinţe.
15.Întocmirea unui plan capabil să 25.Atribuiţi clientului sarcina de a alcătui o listă care să conţină
combată resentimentele simţite faţă resentimentele simţite faţă de persoanele care i-au abuzat în
de persoanele care au abuzat copilărie: utilizaţi un model deja acreditat(ex.modelul 12 paşi de
( 25,26). enumerare a mâniei, cauza acesteia, rezultatul durerii, rolul
clientului în situaţia abuzivă).
26.Îndrumaţi clientul să redacteze un plan de acţiune pentru a

depăşi fiecare resentiment pe care acesta îl simte în urma
problemelor, situaţiilor dificile, a mâniei, declaraţiilor proprii şi
autoevaluării.
16.Identificarea relaţiilor care 27.Ajutaţi clientul să identifice relaţiile favorabile care îl pot ajuta pe
sprijină obiectul de a depăşi efectele acesta să poată depăşi efectele negative ale traumelor, abuzurilor
traumelor, abuzurilor sau sau neglijenţelor care şi-au pus amprenta în viaţa actuală a
neglijenţelor suferite în copilărie clientului.
(27).
17.Evaluarea progresului făcut vis- 28.Evaluaţi împreună cu clientul progresul făcut de acesta de a
a-vis de reducerea efectelor reduce efectele negative pe care traumele, abuzurile sau
negative pe care traumele, neglijenţele din copilărie şi-au pus amprenta în viaţa actuală şi
abuzurile sau neglijenţele din restabiliţi noi obiective pe termen scurt.
copilărie şi-au pus amprenta în viaţa
actuală şi restabiliţi noi obiective pe
termen scurt ( 28).
SUGESTII PENTRU DIAGNOSTICARE
Axa I : 303.90 Dependenţa de alcool
304.80 Dependenţa de polisubstanţe
300.4 Tulburări distemice
296.XX Tulburări depresive majore
300.02 Tulburări generale de anxietate
300.14 Tulburări disociate de identitate
300.15 Tulburări disociate NOS
995.5 Abuzul sexual asupra copiilor
312.35 Tulburări explozive intermitente
Axa II: 301.82 Tulburări de personalitate
301.6 Tulburări ale personalităţi dependente
DEFICIENŢELE GÂNDIRII CONSECVENŢIALE
1. Lipsa controlului asupra unui comportament impulsiv, iraţional şi/sau emoţional fără a ţine
cont de consecinţe.
2. Privarea de libertate datorită implicării în sistemul infracţional ca rezultat al deficienţelor

majore de raţionare.
3. Remuşcare faţă de comportamentul anterior rezultat în urma acţionării fără a ţine cont de
consecinţe.
4. Nu dezvoltă şi nu poate asimila strategii pe termen lung de rezolvare a problemelor,

rezultând o incapacitate de s-şi atinge propriile obiective.
5. Insatisfacţia faţă de sine datorită incapacităţii de a menţine o calitate dorită a calităţii vieţii
ce rezultă din lipsa capacităţii.
6. Incapacitatea de a menţine un loc de muncă datorită stărilor capricioase şi a nepăsării faţă
de rezultate,
7. Pierderea contactelor / relaţiilor importante ca rezultat al unui comportament impulsiv,

agresiv sau nepăsător.
1. Deţinerea unui mai mare autocontrol prin îmbunătăţirea capacităţii decizionale precum şii
importanţa faţă de consecinţe.
2. Bucurăte de relaţii personale strâns bazate pe respect reciproc şi pe importanţa acordată faţă de
sentimentele celorlalţi.
3. Îndeplinirea progresivă a mai multor obiective personale, obligaţii şi ţeluri print-un comportament
prudent şi bine chibzuit.
4. Cunoaşterea încrederii în sine şi pricepere în ceea ce priveşte propria viaţă datorită unui
comportament preventiv.

1.Identificarea în istoricul personal 1.Descoperiţi împreună cu clientul gândirea impulsivă, decizii şi
probleme de raţionare, în luarea acţiuni din trecutul acestuia(ex.: întotdeauna reacţionează ostil
deciziilor şi acţiuni precum şi în toate situaţiile, facând primul lucru care le trece prin minte).
consecinţele acestora (1,2).
2.Ajutaţi clientul să întocmească o listă a consecinţelor pentru
sine însuşi şi pentru cei din jur în urma acţiunilor impulsive din
trecut(ex.: sentimente rănite, durere fizică, arestări, lipsa relaţiilor
şi/sau a locurilor de muncă).
2. Notarea plusurile şi minusurile 3.descoperiţi împreună cu clientul plusurile (ex.: deciziile sunt
luării impulsive de decizii, fără a vă luate rapid) şi minusurile (ex.: lipsa oportunităţilor, costurile)
gândi la consecinţe(3,4). deciziilor luate impulsiv fără a se lua în calcul consecinţele.
4.Rugaţi clientul să identifice care sunt rezultatele negative ale

impulsivităţii pe care le-au experimentat singur/pe propria piele.
3.Recunoaşterea / menţionarea 5.Ajutaţi/ sprijiniţi clientul în descoperirea rolului mâniei şi
modului în care mânia sau agresivitîţii în lipsa capacităţii de a lua decizii ( ex.: mânia
agresivitatea pot influenţa luarea interferează cu gândirea logică, mânia alimentează reacţii
deciziilor (5,6). imediate, mânia caută revanşă, injustişţia).
6.Rugaţi clientul să menţioneze cel puţin 5 incidente în care

mânia a contribuit la luarea deciziilor fără a se gândi şi include şi
consecinţele negative a acesteia.
4.Enumerarea trăsăturilor comune şi a 7,Învăţaţi clientul să recunoască stârnirile(ex.tensiune musculară,
proceselor pentru sentimentele de uscarea gâtului, gură uscată, încordare, respiraţie întreruptă,
mânie care, în general, răbufnesc faţă nivelul ridicat al vocii, agitaţie) şi cum aceasta afectează
de oameni ( 7,8). performanţa (ex. recunoaşteţi când impulsurile, stârnirile
degenerează către o gândire iraţională).
8.Îndrumaţi discuţia cu clientul într-o sesiune de descoperire care

să identifice indicaţiile / aluziile comune care pot alerta oamenii
când acestia devin nervoşi ( ex.stomac încordat, gură
uscată,bătăi rapide ale inimii, tensiune ridicată, respiraţie
sacadată, încordarea pumnilor, proliferarea ameninţărilor).
5.Menţionarea de unde provine mînia 9.Învăţaţi clientul o perspectivă de bază obiectivă care să includă
( antecedente) cum se manifestă instrucţiuni în legătură cu antecedentele mâniei, comportament
(comportament) şi care sunt şi caracteristici fizice asociate cu mânia şi consecinţe ale
rezultatele (consecinţele) care pot mâniei( ex. abecedarul mâniei).
rezulta din acestea (9).
6,Menţionarea câtorva metode care 10.Învăţaţi clientul care sunt instrumentele iscusinţei utilizând
pot fi utilizate pentru a reduce rapid manualul abilităţii de a stopa mânia( vezi În control de Kellner
mânia (10,11). sau Îndemânarea de a Rezolva Problemele pentru cei
jigniţi/ofensaţi de Taymans şi Parese disponibile la National
Institute of Corrections[www.nicic.org]).
11.Învăţaţi clientul metode simple şi rapide (ex.respiraţie adâncă,

numărătoarea inversă, imaginându-se într-un mediu plăcut,
pentru a reuşi să se calmeze, să reducă mânia în diferite situaţii.
7. Examinarea critică a 12.Descoperiţi împreună cu clientul exemple de comportament
comportamentului anterior şi impulsiv şi descoperiţi modalităţi alternative pozitive prin care
descoperirea unor alte modalităţi sau acesta ar fi trebuit să acţioneze.
alternative ale acestuia (12,13).
13.Rugaţi clientul să descrie incidente din trecutul acestuia care
să includă şi consecinţele negative apoi descrieţi acelaşi
incident, dsr care să fie rezolvat utilizând metodele învăţate şi
posibilele consecinţe.
8.Acceptarea responsabilităţii pentru 14.Încurajaţi ţi sprijiniţi cliuentul să-şi asume responsabilitatea
consecinţele negative ale pentru consecinţele negative ale comportamentului lui/ei din
comportamentului din trecut (14). trecut.
9.Introducerea unor metode/paşi care 15.Rugaţi clientul să noteze câţiva paşi/metode care pot ajuta
ajută în raţionarea impulsivă a în temperamentul impulsiv ( ex.:refuzul de a se gândi, expunerea
temperamentului(15,16,17,18,). clară a situaţiei, exprimând care este rezultatul dorit/aşteptat,
menţionând metode alternative pentru a atinge rezultatul dorit,
enunţând plusurile şi minusurile pentru fiecare
modalitate/alternativă, intropducerea unei opţiuni, evaluând
rezultatul).
16.Utilizaţi un scenariu şi figuraţie pentru a învăţa clientul cum să

gândească raţional(ex.:refuzul de a gândi, expunerea clară a
ideiilor , rostind rezultatul dorit,luând în calcul metodele
alternative pentru a obţine rezultatul dorit, enunţând plusurile şi
minusurile pentru fiecare metodă alternativă); oferiţi feedback în
urma personajului, întărind orice încercare a acestora de a gândi
înainte de a acţiona.
17.Îndrumaţi clientul să descrie în scris un scenariu pe care

refuzul de a gândi îl are în ajutarea gîndirii raţionale(ex.: mărirrea
spaţiului dintre incident şi acţionare lăsând loc emoţiei să se
manifeste).
18.Daţi clientului exerciţii fizice (ex.:escaladarea) pentru a-şi

practica capacitatea decizională şi subliniaţi potenţialele
consecinţe ale unor decizii proaste.
10.Ţinerea unui jurnal zilnic al 19.Îndrumaţi clientul să ţină un jurnal zilnic în care să noteze
problemelor şi elementelor stresante şi problemele şi situaţiile stresante care apar zilnic, menţionând
cum se manifestă acestea în situaţii cum acestea sunt stăpânite, rezultatul situaţiei, rezultatul dorit şi
stresante sau deliberate şi gândite alternativele care puteau fi folosite pentru a atinge rezultatul
(19,20). dorit.
20.Revizuiţi jurnalul clientului pentru a întări dorinţa acestuia de

a apela la impulsuri controlate.
11.Notarea valorii şi a responsabilităţii 21.Descoperiţi împreună cu clientul valoarea posibilităţii de a
de a avea libertate în luarea deciziilor avea libertate în luarea deciziilor (ex.: simţul autonomiei şi a
(21,22). puterii, construirea încrederii, dezvoltarea individuală, creşterea
creativităţii), subliniind enorma responsabilitate a acesteia faţă de
sine, de cei din jur şi faţă de mediul înconjurător.
22.Rugaţi clientul să întocmescă o listă cu persoanele care au

fost afectate sau rănite de comportamentul impulsiv sau
iresponsabil al acestuia.
12.Examinarea eşecurilor din relaţiile 22.Rugaţi clientul să întocmescă o listă cu persoanele care au
anteriaore şi a modului în care fost afectate sau rănite de comportamentul impulsiv sau
acestea puteau avea un alt rezultat iresponsabil al acestuia.
(22,23).
23.Examinaţi eşecurile relaţiilor anterioare ale clientului şi ajutaţi-l
să descopere cum poate fi obţinut un alt rezultat în urma unor
acţiuni responsabile.
13.Contactarea persoanelor care au 24.Încuraljaţi clientul să contacteze, dacă este cazul acele
fost afectate/ rănite de persoane pe care comportamentul iresponsabil al acestuia , i-au
comportamentul iresponsabil pentru a rănit/afectat pentru a obţine feedback şi pentru a face
obţine un feedback real şi/sau pentru modificări/însemnări.
a face modificări /îndreptări (24,25,26)
25.Rugaţi clientul să noteze cum lipsa libertăţii, a capacităţii de
luare a deciziilor, datorită restricţiilor de ordin legal l-au afectat.
26.Comentaţi împreună cu clientul discuţiile pe care acesta le-a

purtat împreună cu persoanele pe care comprtamentul lor
iresponsabil le-a rănit/afectat; sprijiniţi sau îndrumaţi clientul dacă
este nevoie.
14.Încercarea învăţării din 27.Sprijiniţi clientul pentru a putea învăţa şi înţelege eşecurile din
experienţele trecute (27). trecut , mai degrabă decât un comportament de care nu mai
putem scăpa.
15. Introducerea de noi metode de 28.Descrieţi şi modificaţi/modelaţi/creaţi pentru client câteva
comunicare şi obţinerea de feedback metode de comunicare ( ex.: reflecţii duble pe o parte şi pe alta,
( 28, 29, 30 ). acord parţial, acord total, declaraţii de tipul „Eu” ) care pot
îmbunătăţi comunicarea acestuia( vezi: Pregătirea Programei de
Goldstein sau Intervin Motivaţional de Miller şi Rollnick).
29.Folosiţi scenarii şi modele pentru a facilita clientului

dobândirea a 3 noi modalităţi de comunicare, utilizând propriile
situaţii recente în care o mai bună capacitate de comunicare ar fi
îmbunătăţit rezultatul.
30. Rugaţi clientul să folosească noile metode de comunicare în

viaţa de zi cu zi; revizuiţi şi procesaţi experienţa, reiteraţi
succesul şi comvateţi eşecurile.
16. Completarea unui jurnal al 31.Rugaţi clientul să ţină un jurnaţ al gândurilor şi emoţiilor
propriilor gânduri şi emoţii şi examinaţi corelate cu comunicarea interpersonală pentru o mai bună
critic pentru a determina o mai bună înţelegere a pornirilor impulsive.
cunoaştere de sine ( 31).
17.Stabilirea obiectivelor concrete 32.Îndrumaţi clientul şă-şi stabilească câteva obiective concrete
care pot fi atinse în decursul a 2 luni care pot fi atinse în decursul a 2 luni referitoare la îmbunătăţirea
referitoare la capacitatea de a gândi capacităţii de a gândii raţional ( ex.: conştientizarea gândurilor
raţional (32). impulsive, pauză în gândire pentru a cântări plusurile şi
minusurile înainte de luarea oricărei decizii, angajamentul total
faţa de un comportament conştient ).
SUGESTII ASUPRA DIAGNOSTICULUI
Axa I: 314.1 Deficienţe de atenţie/ Tulburări ale hiperactivităţii, Tipul predominant de impuls
hiperactiv.
314.9 Deficienţe de atenţie / Tulburări hiperactive NOS
296.XX Tulburări Bipolare I
296.89 Tulburări Bipolare II
301.13 Tulburări ciclotinice
296.90 Tulburări ale stării NOS
312.30 Tulburări de control al impulsurilor NOS
312.34 Tulburări intermitente explozive
301.7 Tulburări ale personalităţii antisociale
ANTURAJUL INFRACŢIONAL
1. Asocierea frecventă cu prieteni şi cunoştinţe care sunt implicate într-un comportament criminal/
infracţional.
2. Descoperiţi asemănpări ale comportamentului criminal.
3. Admiraţi sau identificaţi împreună cu alţii care sunt pro-infracţionalitate şi descoperiţi stilul lor de
viaţă ca fiind mizerabil/nedemn de urmat.
4. Încurajarea şi influenţa altora de a participa / a avea un comportament infracţional.
5. Participarea la infracţiuni împreună cu prieteni.
6. Dorinţa de a proteja, de a ascunde şi a accepta comportamentul deviant al semenilor.
7.Asumarea şi participarea în găşti /grupuri şi loialitatea faţă de acestea.
8.Încercări anterioare de a se distanţa de semeni infractori care au fost fără succes.
9. Imposibilitatea de a stabili şi menţine o relaţie pro-socială faţă de grupuri.
1. Reducerea semnificativă sau eliminarea asocierilor cu prieteni infractori.
2. Învăţaţi cum să manageriaţi o relaţie infracţională prin restabilirea unor bariere pentru a reduce
riscul sau recidiva.
3. Dezvoltaţi o mai mare înţelegere a grupurilor din care fac parte/ aparteneţa la un anumit grup;
cum semenii influenţează şi interacţionează cu comportamentul personal şi cum acesta afectează
calitatea vieţii.
4. Dezvoltaţi o reţea normală şi pro-socială.
5. Încetaţi orice comportament infracţional, chiar dacă acesta are ca rezultat conflictul cu semenii.
1. Întocmirea unei liste cu toţi 1.Rugaţi clientul să noteze toţi prietenii şi toate cunoştinţele,
prietenii şi cunoştinţele; notarea notaţi cu * persoanele care au un comportament infracţional.
cu * a persoanelor care au avut
un comportament nfracţional 2. Revizuiţi lista clientului cu semnii/prietenii, rugându-l pe
( 1,2). acesta să-şi exprime gândurile şi sentimentele despre prietenii
care au un comportament infracţional şi despre cei care au un
comportament social bun.
2. Enumerarea tuturor prietenilor şi 3.Rugaţi clientul să traseze 3 cercuri, fiecare de câte 2 cm., în
cunoştinţelor în funcţie de centrul cercului punând-se el/ea însuşu, apoi în următorul
frecvenţa interacţiunii cu aceştia prietenii şi cunoştinţele pe care le văd aproape yilnic,
( 3). următorul cerc reprezentând pe cei pe care îi văd aproape
săptămânal. Inseraţi mici cercuri ( cu iniţiale) reprezentând toţi
prietenii şi toate cunoştinţele şi schiţaţi fiecare cerc (iniţiale) cu
un arc în funcţie de comportamentul criminal pe care aceştia îl
au, analizaţi însemnătatea şi implicarea acestui desen.
3. Descriea istoricului şi 4.Exploataţi istoricul şi consecinţele implicaţiei
consecinţelor comportamentului comportamentului infracţional pe care el/ea l-au avut împreună
criminal avut împreună cu cu prietenii şi cunoştinţele.
anturajul ( 4,5).
5.Rugaţi clientul să descrie o autobiografie concentrându-se pe
istoricul implicării şi a consecinţelor implicării în
comportamentul infracţional împreună cu prietenii şi
cunoştinţele începând din copilărie sau adolescenţă.
4. Enumerarea consecinţelor pozitive 6.Explicaţi caracteristicile presiunii prietenilor (ex.: dorinţa de a
şi negative cedării sub presiunea se integra) şi pe cele pozitive(ex.: sentimentul de apartenenţă,
prietenilor (6). distracţia, evitarea conflictelor) şi cele negative )ex.: mergând
pe mâna altuia, fiind prins, conflictul cu prietenii) ca fiind
consecinţe ale cedării sub presiunea prietenilor.
5. Identificarea sentimentelor care 7.Exploataţi sentimentele clientului care sunt rezultatul
sunt simţite atunci când sunteţi presiunii exercitate de către cunoştinţe/prieteni.
presat de prieteni să aveţi un
comportament infracţional ( 7).
6. Identificarea factorilor care au 8.Învăţaţi clientul care sunt factorii diverşi care pot conduce la
condus la dezvoltarea relaţiilor cu dezvoltarea unei relaţii cu o persoană cu caracter/
persoane ce au un caracter comportament infracţional(ex.: disconsideraţie faţă de sine,
deviant ( 8,9). dorinţa de apartenenţă, curiozitatea, căutarea situaţiilor
riscante).
9.Ajutaţi clientul să întocmească o listă cu factorii care l-au
determinat pe acesta să dezvolte relaţii cu persoane ce au un
caracter deviant; revizuiţi şi analizaţi această listă, reiteraţi
clientului să se autocunoască mai bine.
7. Enumerea a 10 consecinţe 10.Rugaţi clientul să enumere 10 consecinţe pozitive(ex.:
negative şi pozitive ale relaţiilor cu emoţie, aventură, familiaritate) şi 10 consecinţe negative (ex.:
persoane ce au un comportament anxietate, forţarea de a avea un comportament infracţional)
infracţional ( 10). de a avea prieteni şi cunoştinţe care au un comportament
infracţional.
8. Enumerarea costurilor şi 11.Rugaţi clientul să enumere în scris costurile şi beneficiile
beneficiilor schimbării sau să nu dintre a schimba şi a nu schimba anturajul infracţional.
schimbe anturajul infracţional (11).
9. Compararea valorilor, trăsăturilor, 12.Rugaţi clientul să enumere valorile, trăsăturile, atributele şi
atributelor şi atitudinilor personale atitudinile pe care cei cu un comportament infracţional îl
cu cele ale prietnilor ce au un posedă; revizuiţi lista punctând similarităţile şi diferenţele dintre
comportament infracţional (12). valorile şi atitudinile personale şi cele ale prietenilor şi
cunoştinţelor .
10. Identificarea nevoilor care sunt 13.Identificaţi sentimentele clientului care apar în momentul în
îndeplinite de indivizii ce au un care acesta participă la infracţiuni împreună cu prietenii şi
comportament infracţional care cunoştinţeleş menţionaţi/luaţi în considerare daca există nevoi
pot fi indeplinite şi de cei cu un în cadrul acestui comportament care pot fi îndeplinite şi de un
comportament social normal (13). comportament social normal/adecvat.
11. Formularea deciziilor asociate 14.Identificaţi sentimentele clientului ce reies în urma încetării
sentimentelor care apar în urma de a avea relaţii cu prietenii şi cunoştinţele care au un
încetării relatiilor cu prietenii şi comportament infracţional; prelucraţi sentimentele
cunoştinţele cu un comportament ambivalente sau potrivinice.
infracţional (14).
12. Enumereal motivelor încercărilor 15. Identificaţi încercările anterioare ale clientului de a s e
trecute de a înceta relaţiile cu distanţa de prietenii sau cunoştinţele ce au un caracter
persoanele ce au un deviant, menţionând încercările care au fost nereuşite şi
comportament infracţional care nu identificaţi piedicile (ex.: oamenii, locurile, lucrurile),
au avut rezultate ( 15). ambivalenţa si limitele neclare care au dus la eşec.
13. Identificarea, practicarea şi 16.Învăţaţi clientul noi tehnici(ex.: setarea unor limite clare,
implementarea unor strategii noi menţionarea către prietenii care au un comportament
pentru a se putea distanţa de cei infracţional că nu doriţi să fiţi implicat într-un asemenea mediu,
care au un comportament învăţaţi să spuneţi nu) pentru a se distanţa de prietenii ce au
infracţional (16,17,18,19). comportament infracţional.
17.Descoperiţi împreună cu clientul noi tehnici de distanţare;

oferiţi acestuia pentru efort un feedback pozitiv , şi de
asemenea sugestii pentru îmbunătăţirea implementării
acestora.
18.Atribuiţi clientului sarcina de a alege un prieten sau
cunoştinţe ce are un comportament deviant cu care acesta este
de acord să înceteze prietenia şi cu care să exerzeze aceste
tehnici de distanţare.
19.Discutaţi împreună cu clientul despre rezultatul aplicării

acestor tehnici de distanţare; oferiti feedback pozitiv pentru
îmbunătăţirea rezultatului.
14. Implentarea activităţilor făcute 20.Instruiţi clientul să facă eforturi pentru a fi mai implicat în
pentru a ajunge să cunoaşteţi relaţii cu oameni ce au un caracter social normal; sugeraţi
persoane cu un caracter social activităţi care pot facilita acest proces (ex.: alăturarea unei
normal (20). comunităţi sau grup bisericesc) invitând pe cineva dela job la o
activitate recreativă, voluntariat, educaţie).
15. Descrierea unor modalităţi pentru 21.Ajutaţi clientul să identifice modalităţi prin care acesta poate
a menţine relaţii cu prietenii şi menţine relaţii cu o persoană cu comportament infracţional fără
cunoştinţele care au un caracter a avea un comportament deviant (ex.: stabilirea unor limite
infracţional fără a prelua/participa clare, exprimarea propriilor obiective, capacitatea de a spune
la infracţiuni (21). nu). Cu toate acestea, dacă clientul nu este capabil să prevină
angajarea într-un comportament deviantn îndrumaţi-l pe
acesta să se distanţeze de persoanele ce au un caracter
infracţional.
16. Identificarea situaţiilor de mare 22.Arătaţi clientului câteva situaţii de mare risc care pot
risc care pot conduce la conduce produce căderi(ex.: comportament infracţional,
participarea într-un comportament consumul de alcool sau alte droguri); dezvoltaţi în scris un plan
infracţional şi dezvoltarea unui pentru a fi implicat in comportament deviat în cadrul unor
plan de prevenire a acestor asemenea situaşii de mare risc.
situaţii de mare risc (22).
17. Revizuirea situaţiilor de mare risc 23. Explicaţi clientului modul în care factorii de recidivă a
dacă barierele iniţiale sunt comportamentului infracţional tind să apară în una din cele
presiunea socială, rezolvarea categorii (ex.: presiune socială, metode de rezolvare a
problemelor emoţionale şi problemelor şi a stărilor emoţionale, certuri şi conflicte cu
conflictele cu alţii (23). ceilalţi) şi rugaţi-l să stabilească în ce categorie se încadrează
factorii săi de declanşare.
18. Practicarea/folosirea unor 24.Învăţaţi clientul cum să stabilească limite faţă de prieteni
capacităţi de comunicare pentru a sau cunoştinţe, utilizând tehnici sănătoase de comunicare ,
stabili bariere faţă de prieteni sau cum ar fi: tehnici afirmative, metode de distanţare şi tehnici de
cunoştinţe ce au un caracter refuz (ex.: să spui nu, exprimarea clară a dorinţelor, maniere
deviant ( 24,25,26,27). prietenoase, cereri susţinute clar, utilizarea mesajelor de tip
„Eu”).
25. Efectuaţi o sesiune de role-play cu clientul, utilizând

tehnici sănătoase de comunicare (ex.: refuzarea cererilor,
refuzul consumării drogurilor, alcoolului) pentru a practica
stabilirea limitelor cu prietenii sau cunoştinţele cu un
comportament deviant; oferiţi sfaturi şi sugestii pentru
îmbunătăţirea tehnicilor de comunicare..
26.Rugaţi clientul să aleagă o cunoştinţă cu un comportament

infracţional şi utilizaţi aceste noi tehnici de comunicare cu
acesta.
27.Analizaţi împreună cu clientul rezultatele acestor noi tehnici

de comunicare şi care sunt rezultatele acestora faţă de
persoana faţă de care au fost utilizate, oferiţi sprijin şi
feedback pozitiv pentru îmbunătăţire.
19. Identificarea valorilor, trăsăturilor, 28.Ajutaţi clientul să identifice valori personale, atitudini şi
sentimentelor şi atitudinilor care sentimente cre-l pot împiedica pe acesta să dezvolte relaţii
pot impiedica relaţiile sociale sociale normale (ex. nu mă vor place, acei oameni sunt
normale de a se dezvolta (28). plictisitori).
20. Găsirea de noi metode pentru a 29.Ajutaţi clientul să găsească cateva metode de a combate
combate sentimentele şi atitudinile fiecare dintre atitudinile şi sentimentele care reprezintă
care reprezintă obstacole în obstacole în stabilirea de noi prietenii (ex.: odată ce mă vor
stabilirea de noi prietenii (29). cunoaşte, mă vor place; fiecare are câte ceva interesant de
împărtăşit).
21. Alcătuirea unei liste cu valori, 30. Ajutaţi clientul să stabilească o listă cu valori şi atitudini
trăsături, atribuţii şi atitudini care care sunt considerate importante în momentul în care se
sunt considerate importante în doreşte stabilirea unei prietenii normale; evidenţiaţi diferenţele
momentul dintre aceste valori şi atitudini şi cele asociate cu
comportamentul infracţional al acestuia.
22. Introducerea de noi metode pentru 31. Utilizaţi scenarii şi modele, precum şi repetiţii
stabilirea de noi relaţii (31). comportamentale pentru a învăţa clientul noile tehnici sociale
pentru a fi utilizate în stabilirea de noi relaţii ( ex: împărtăşirea
activă, utilizarea pronumelui personal„ eu”, ascultarea feed-
backului, punerea de întrebări deschise, ascultarea comunicării
non-verbale).
23. Enumerarea încercărilor 32. Analizaţi încercările anterioare ale clientului de a stabili şi
anterioare de a stabili relaţii menţine relaţii sociale normale cu prietenii şi cunoştinţele;
sociale normale, determinarea evaluaţi ce a mers prost şi modul în care clientul poate înlocui
motivelor pentru care aceste tehnicile vechi cu cele noi.
încercări au eşuat şi cum să
înlocuiţi aceste vechi tehnici cu
unele noi (32).
24. Participarea la 3 cluburi sau 33. Sfătuiţi clientul să participe la trei cluburi diferite, organizaţii
organizaţii diferite, pe o perioadă sau grupuri diferite 8 ex: grupuri structurate în 12 etape,
de 3 săptămâni (33). biserici sau comunităţi religioase; sport sau fitnes) pe o
perioadă de trei săptămâni pentru a iniţia contacte cu persoane
pro-sociale.
25. Participarea la cluburi, grupuri sau 34. Îndrumaţi clientul să se implice într-un club, grup sau
organizaţii pentru cel puţin 9 organizaţie ( ex: ligi sportive, biserici, organizaţii caritabile AA/
săptămâni la rând, unde să NA) pe o perioadă de cel puţin 9 săptămâni consecutive pentru
utilizaţi noi tehnici de a iniţia şi a-şi oferi şansa de a clădi relaţii.
menţine relaţii pro-sociale (34, 35,
36) 35. Încurajaţi clientul să practice noi tehnici sociale cu alţi
membrii din cadrul unui club, grup sau organizaţie cu scopul de
a dezvolta noi relaţii şi prietenii.
36.Analizaţi împreună cu clientul despre succesul acestor

tehnici; oferiţi acestuia suport pozitiv şi feedback pentru
îmbunătăţire.
26. Reanalizarea şi compararea listei 37. Instruiţi clientul să deseneze 3 cercuri; fiecare de câte 2
tuturor prietenilor şi cunoştinţelor cm., centrul cercului reprezentându-l pe acesta şi restul
conform periodicităţii interacţiunii cercului reprezentând prietenii şi cunoştinţele văzute aproape
cu aceştia (37). zilnic, şi altul reprezentându-i pe cei pe care îi vede aproape
saptămânal.Inseraţi mici cercuri( cu iniţialele) reprezentând toţi
prietenii şi cunoştinţele , haşuraţi fiecare cerc mic inserat în
funcţie de cât este de implicat în comportamentul infracţional,
comparaţi acest desen cu cel desenat de client la început.
SUGESTII PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI
Axa I: 300.23 Fobie Socială
300.4 Tulburări distemice
301.82 Tulburări de personalitate evitantă
301.6 Tulburări de personalitate/ dependenţă

MINCIUNA
1. Plăcerea frecventă de a păcăli sau dezamăgi pe cei din jur.
2. Fabrică informaţii când dunt defensivi.
3. Exagerează des pentru a-i impresiona pe cei din jur.
4. Înşeală pe cei din jur, îi răneşte sau manipulează.
5. Minciuna induce des în eroare.
6. Evită frecvent împărtăşirea informaţiilor pentru a evita , a-i se ţine cont.
7. Lipsa de onestitate faţă de sine însuşi.
8. Discrepanţe semnificative în comportamente şi comunicări de tip secret/dubios.
9. Implicarea frecventă în comportamente şi comunicări de tip secret/dubios.
1. Stabilirea unui scop clar şi concis pentru o mai bună sinceritate.
2. Atingerea unui nivel mai mare de încredere şi abilitatea de a fi sincer.
3. Recunoaşterea deplină a discrepanţelor dintre practica curentă şi potenţialul actual de onestitate.

4. Creşterea conştientizării şi înţelegerii pentru motivele subliniate, pentru tipuri specifice de lipsa de
onestitate.
5. Dezvoltarea unui mod precis de înţelegere al diferitelor niveluri şi tipuri de onestitate.

1, Recunoaşterea comportamentului 1.Cercetaţi mitomania în comportamentul clientului şi
mitoman şi demonstrarea lui. (1,2). confruntarea lui/ei în negarea responsabilităţii pentru
demonstrarea mitomaniei.
2.Cereţi clientului să enumere cel puţin 5 momente în care a

minţit cu bună ştiinţă.
2.Completarea unui test de 3. Efectuaţi o testare a decepţiei clientului (ex. Scala Decepţiei
autoevaluare care măsoară tendinţele Paulhus de Paulhus, Scala Defensivă pe ASUS de
de a minţi şi de a-i decepţiona pe Wanberg); şi oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi
ceilalţi (3). feedback în ceea ce priveşte rezultatele testului.
3.Angajarea într-un proces terapeutic 4. Recomandaţi clinetului un procedeu terapeutic care să se
care să se concentreze pe stoparea concentreze pe stoparea minciuni; evaluaţi problemele care
minciuni (4). apar în timpul procesului terapeutic.
4.Descrierea şi rezuma diferitele 5.Învăţaţi clientul diferitele moduri şi niveluri de onestitate (ex.
moduri şi niveluri de onestitate atingerea discretă a simţurilor, insomniile, imaginaţia,
posibile (5). exagerarea totală)
5.Identificarea în autoexprimare a 6.Examinaţi sentimentele clientului(ex. putere, inteligenţă,
sentimentelor „ duping delight”.(6,7) mîndrie) pe care le are atunci când reuşeşte să păcălească pe
cineva şi modul în care acea reacţie poate varia în diferite
circumstanţe
6.Enumerarea consecinţelor negative 8.Rugaţi clientul să enumere câteva consecinţe pozitive )ex.
şi pozitive ale utilizării diferitelor sentimentul de puter, înţelegere; abilitatea de a manipula o
niveluri de onestitate.(8, 9) situaţie) şi câteva consecinţe negative (ex. interpretare greşită;
neîndeplinirea nevoilor celorlalţi), pentru diferite niveluri şi tipuri
de lipsă de onestitate; procesaţi lista rezultată
9. Revizuiţi lista clientului ce conţine consecinţele lipsei de

onestitate şi instruiţi clientul cum îşi poate lărgi balanţa
decizională (ex. comparând consecinţele pe termen scurt cu
cele pe termen lung pentru a putea deveni mai onest sau mai
puţin onest)
7,Monitorizarea şi înregistrarea 10.Instruiţi clientul să monitorizeze şi să înregistreze pe
experienţelor ce conţin diferite niveluri parcursul unei zile întregi modalităţile în care acesta foloseşte
sau tipuri de lipsă de onestitate pe diferitele tipuri de lipsă de onestitate(ex. nu-şi exprimă în mod
parcursul unei întregi zile.(10, 11) direct sentimentele, nu-şi exprimă în mod direct gândurile,
minciunile, nu se simt linguşiţi, exagerări, totală interpretere
gresită).
11.Revizuiţi onestitatea clientului monitorizându-l pe acesta şi

sfătuiţi-l să facă eforturi pentru a fi capabil să-şi exprime
onestitatea şi de afi capabil să se autoexamineze.
8.Enumerarea obiectivelor specifice 12.Discutaţi împreună cu clientul obiectivele acestuia pentru
pentru îmbunătăţirea onestităţii.(12) îmbunătăţirea calităţii onestităţii (ex. reducând numărul
exagerărilor, prezentând situaţiile cât mai onest posibil fără
omisiuni şi invenţii, îmbunătăţirea frecvenţei onestităţii în ceea
ce priveşte sentimentele ).
9.Dezvoltarea unei liste care să 13.Instruiţi clientul să dezvolte o listă care să cuprindă situaţii
conţină situaţii de mare risc pentru de mare risc pe trei niveluri sau tipuri de lipsă de onestittate:
minciuni ce apar din omisiuni, minciuni prin omisiune, exagerare şi totala interpretare
exagerări şi pure invenţii.(13, 14) eronată.
14.Rugaţi clientul să menţină un tabel zilnic care să cuprindă 3

coloane cu diferite tipuri de lipsă de onestittate(ex. minciuni
prin omisiune – nu-şi exprimă direct sentimentele sau nu-şi
exprimă direct punctul de vedere; exagerare- minciuni, lipsa
linguşelilor, gândire grandioasă; invenţii totale – totală
interpretare greşită) şi 3 rânduri (ex. cine este prezent, data/ loc
, circumstanţe,) pentru a putea ţine evidenţa progresului
propriei onestităţi şi a situaţiilor de mare risc.
10.Repetarea şi implementarea unor 15.Revizuiţi împreună cu clientul tabelul onestităţii întocmit de
căi alternative de a răspunde la către acesta pentru a putea identifica mai bine situaţiile de
situaţiile de mare risc cu o mai mare mare risc în care se evidenţiază lipsa de onestitate a acestuia
onestitete.(15, 16, 17,). (ex. presiune socială, stări interpersonale interioare , extene,
conflicte interpersonale).
16.Utilizaţi roluri şi modele pentru a putea învăţa clientul noi

îndemânări (ex.recunoscând situaţiile de mare risc, utilizând
fraze şi vorbe cu sine însuşi pentru a deveni mai onest,
reiterând ideea că opinia ta va fi ascultată în momentul în care
este sincer) pentru a putea răspunde la situaţiile personale de
mare risc identificate cu o mai mare onestittate; încurajaţi
folosirea acestor îndemânări în viaţa de zi cu zi.
17.Revizuiţi experienţa clientului dupa introducerea folosirii

unei noi mari onestităţi; recunoaşteţi şi reîntăriţi eforturile
clientului, chiar şi pe cele mai neînsemnate, pentru a deveni şi
mai onest.
11.Enumerarea modalităţilor prin care 18. Expălicaţi clientului care este relaţia dintre gănduri,
minciuna automată poate fi cauza credinţe, sentimente şi acţiuni şi cum „gândirea automată” este
problemelor lipsei de putere, construită (ex.....)
sentimente simţite faţă de alţii şi
19.Explicaţi clientului cum „gândirea automată poate
control asupra celorlalţi.(18, 19)
interacţiona şi exacerba problemele cum ar fi nevoia de putere,
sentimente pentru alţii şi contre asupra altora (ex. transformând
problemele legate de putre, sentimente şi control asupra altora
(ex. transformând problemele legate de putere, sentimente şi
control în probleme inconştiente şi deci invizibile).
12.Împărtăşirea informaţiilor prin 20.Repetaţi informaţiile împărtăşite de către client care îl fac
reducerea numărului de pe acesta să se simtă vulnerabil (ex. momente jenante, cel mai
închipuiri/intervenţii chiar dacă rău lucru pe care l-am făcut, cea mai mare temere) folosind
sentimentul de vulnerabilitate este cât mai puţine exegerări cu putinţă.
prezent.(20, 21).
21.Recunoaşteţi şi reîntăriţi eforturile clientului pe care acesta
le-a făcut pentru a reduce invenţiile/exagerările şi prezentate
cât mai onest cu putinţă situaţia.
13.Identificarea condiţiilor şi a limitelor/ 22.Sprijiniţi clientul pentru a putea defini nivelurile acceptabile
barirrelor personale necesare pentru a de onestitate pe care acesta le manifestă atunci când
menţine un nivel acceptabil de interacţioneză cu alţii, precum şi condiţiile necesare pentru
onestittate şi integeritate faţă de alte menţinerea acestui nivel de onestitate.
persoane.(22)
14.Completarea unei stări acreditate 23.Oferiţi din nou clientului un teste acreditat care determină
ce are ca scop identificarea nivelul de decepţie (ex. Scalele Decepţiei Paulhus de Paulhus,
tendinţelor de minciuni şi decepţie,(23) Scalele Defensive ASUS de Wanberg); oferiţi clientului o
interpretare obiectivă şi un feedback corect în urma evaluării şi
a profilului.
SUGESTII DE DIAGNOSTICARE
Axa I: 296.xx Tulburări Depresive Majore
300.4 Tulburări Distimice
Axa II: 301.81 Tulburări narcisiste de personalitate
301.50 Tulburări histrionice de personalitate

301.7 Tulburări antisociale de personalitate
301.83 Tulburări de personalitate DE TIP bORDERLINE
301.1 Tulburări paranoice de personalitate
301.9 Tulburări NOS de personalitate

TENDINŢE DEPRESIVE / SUICIDALE
DEFINIŢII COMOPRTAMENTALE
1. Depresia afectează/ se resimte în fiecare zi.

2. Insomnia sau hiperinsomnia.
3. Lipsa poftei de mâncare.
4. Interes şi atracţie scăzute în activităţile zilnice.
5. Retragere din grupuri, organizaţii sau activităţi.
6. Sentimentul de neputinţă, lipsă de speranţă şi fărăr valoare, nefolositor.
7. Respect de sine scăzut şi sentiment de învinovăţie.
8. Agitaţie psihomotorie sau retard.
9. Încapabilitate de concentrare.
10. Istoric de depresie cronică sau recurentă pentru fiecare client care a fost tratat.
11. Încercări anterioare de suicid.
12. Gânduri recurente sau preocupare faţă de moarte.
13. Planificare a suicidului.
14. Schimbări bruşte, inexplicabile de la starea de depresie la optimism şi la încercarea de a-şi pune în
ordine problemele/afacerile personale.
OBIECTIVE PE TERMENE LUNG
1. Înlăturarea tendinţelor depresive/suicidale şi revenirea la un nivel normal de funcţionare.

2. Creşterea capacităţii de a face faţă depresiei într-un mod care ajută la funcţionarea zilnică.
3. Îmbunătăţirea conştienţei, acceptării şi înţelegerii depresiilor.
4. Dezvoltarea unor modele cognitive sănătoase şi a unor abilităţi de încredere în sine şi în cei din
jur care conduce la înlăturarea simptomelor depresiei şi/sau tendinţelor suicidale.
5. Rezolvarea conflictelor emoţionale şi a durerii care sunt factori de depresie sau al modelelor
suicidale.

1.Înţelegerea puterii sentimentelor 1.Identificaţi împreună cu clientul puterea sentimentelor
suicidale şi detalii în legătură cu suicidale şi a detaliilor fegate de plan.
planul.(1, 2).
2.Determinaţi riscul suicidal al clientului prin intenţiile verbale,
motivele acestuia, termenul limită şi disponibilitatea metodei,
încercări de suicid şi istoricul de suicid al familiei.
2.Semnarea unui contract suicidal 3.Întocmiţi un contract împreună cu clientul, care să stipuleze
care menţionează faptul că acesta va faptul că acesta va contacta o linie de criză, un terapeut, un
fi întocmit împreună cu un centru de membru din staff sau un membru din familie, dacă dorinţa
criză, un terapeut sau un membru al serioasă de a-şi face rău singur apare.
familiei , dacă dorinţa de a-şi face rău
4.Oferiţi clientului un număr de telefon al unui centru specializat
singur creşte.(3, 4 , 5, 6)
valabil 24 ore/24 ore.
5.Contactaţi membri familiei şi alte persoane importante cu

privire la tendinţele suicidale ale clientului şi rugaţi-i pe aceştia
să supravegheze clientul până când pericolul trece.
6. Contactaţi membrii din cadrul centrului cu privire la

tendinţele suicidale ale clientului şi rugaţi-i pe aceştia să
supravegheze clientul pănâ când pericolul trece.
3.Internarea de scurtă durată într-un 7.Faceţi aranjamentele necesare pentru a interna clientul
centru supravegheat şi sigur.(7, 8). într.un centru psihiatric dacă acesta prezintă semne de a fi
capabil să-şi facă singur rău.
8.Faceţi aranjamentele necesare pentru ca clientul să fie plasat

într-un loc ferit de tentaţii suicidale şi supravegheat, precum şi
mutarea acestuia într-un loc de maximă securitate din cadrul
instituţiei.
4.Întocmirea unei evaluări psihiatrice 9.Îndrumaţi şi aranjaţi efectuarea unei evaluării psihiatrice
complete.(9). complete de către client pentru a putea obţine o reţetă care să
conţină medicamentele necesare pentru înlăturarea stării
suicidale.
5.Respectarea recomandărilor 10.Monitorizaţi clientul pentru a verifica dacă acesta urmează
medicamentoase. (10) tratamentul psihotropic, eficienţa acestuia, precum şi efectele
secunfdare.
6.Completarea unui test acreditat 11.Îndrumaţi şi faceţi aranjamentele necesare în vederea
pentru a determina stadiul depresiei şi completării de catre client a unei evaluării acreditate (ex.
a potenţialului suicidal.(11, 12) Tabelul depresiilor de Beck sau Modificarea Scalei pentru
Tendinţe Suicidale ) pentru a evalua stadiul depresiei şi a
potenţialului suicidal.
12.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a evaluării ce

determină riscul depresiei sau sinuciderii.
7.Iniţierea şi angajarea într-un proces 13.Îndrumaţi clientul către psihoterapie individuală şi/sau de
psiho-terapeutic.(13, 19). grup, în funcţie de nevoile clientului, temperament şi a
resurselor disponibile.
19. Procesaţi sau discurtaţi împreună cu clientul despre ceea

ce a învăţat, despre rezolvarea depresiilor şi a nevoilor
suicidale prin participarea la terapii sau a tratamentului.
8.Lecturarea materialelor ce au ca 14,Oferiţi clientului o selecţie a materialelor citite(ex. Schimbăţi
scop cauzele, recuperările şi creierul, Schimbăţi Viaţa, de Amen; Videcarea Depresiilor de
rezolvarea depresiei.(14, 15). Carrigan; Manualul Rezolvării şi a Stresului de Davis, McKay
şi Robbins; Trecând peste Depresie de O’Connor; Calea de
Ieşire din propria Puşcărie de Rowe; Rupănd Barierele
Depresiei de Yapko;) pentru a putea învăţa mai multe despre
recuperarea în urma depresiei; procesaţi materialul citit.
15.Instruiţi clientul să citească cel puţin 3 capitole din

„Depresivii Anonimi” ; dicutaţi despre conţinutul citit într-o altă
sesiune.
9.Participarea în cadrul grupurilor de 16.Îndrumaţi clientul să participe în cadrul unui grup de suport
suport ce au ca scop recuperarea în (ex. dDpresivii Anonimi; Supărare şi Tristeţe).
urma depresiei.(16, 19)
10.Identificarea problemelor 17.Identificaţii împreună cu clientul orice problemă nerezolvată

nerezolvate legate de durere sau legată de durere sau supărare care poate contribui la depresie.
supărare care pot contribui la
depresie.(17)
11.Participarea în cadrul grupurilor ce 18.Îndrumaţi clientul să participe la sesiunile grupurilor de
au ca scop durerea sau pierderile suport ce au ca scop controlarea durerii/pierderilor suferite.
suferite şi învăţate cum alţii au reuşit
să treacă peste durere şi pierderile
suferite.(18,19).
12Contactarea zilnică cel puţin a unei 20.Încercaţi împreună cu clientul să alcătuiţi o listă care să
persoane care poate oferi sprijin.(20, cuprindă 7 persoane pe care acesta le poate contacta oricând
21) se simte deprimat sau că are stări/porniri suicidale.
21.Instruiţi clientul să contacteze zilnic cel puţin o persoană

care îi poate oferi ajutor; identificaţi beneficiile ce rezultă în
urma contactării acestor persoane.
13.Enumerarea părerilor negative 22.Ajutaţi clientul să revizuiască şi să inventarieze câteva
proprii care sprijină depresia.(22). păreri negative proprii care sprijină depresia (ex. Nu sunt bun;
nu va fi niciodată mai bine; este inutil să continu să trăiesc).
14.Formularea în scris a câtorva 23.Facilitaţi identificarea unor alternative sau metode prin care
metode pozitive de a elimina propriile propriile păreri negative să fie transformate în păreri pozitive şi
păreri negative care sprijină depresia. gândire realistă (ex. am calităţi bune; dacă rezist lucrurile se
(23). pot îmbunătăţii; alţii pot suferi dacă eu mor.)
15.Stabnilirea unui program fix al 24.Învăţaţi clientul cu beneficiile emoţionale pe care un
orelor de somn, precum şi al program normal de odihnă şi dietă adecvată le poate oferi;
alimentaţiei.(24, 25) stabiliţi un program strict de alimentaţie şi somn regulat.
25.Urmăriţi împreună cu clientul progresul acestuia în

menţinerea unui program echilibrat de alimentaţie şi odihnă.
16.Înregistrarea zilnică a lucrurilor 26.Instruiţi clientul să menţină un jurnal zilnic în care să noteze
/obstacoleleor care se interpun între obstacolele pe care acesta le întâmpină în urma programului
programul de alimentaţie şi dietă şi stabilit de alimentaţie şi odihnă şi părerile negative proprii care
stabiliţi metode de a elimina aceste reies din acesta.
obstacole.(26, 27).
27. Revizuiţi împreună cu clientul însemnările acestuia din
jurnalul zilnic pentru a putea enumera părerile negative proprii
şi reîntăriţi-i acestuia puterea pe care acesta o are pentru a
elimina aceste păreri.
17,Identificarea cauzelor care conduc 28.Identificaţi împreună cu clientul cauzele ce determină stările
la depresie şi la tendinţele suicidale. depresive, grupând cauzele în externe(ex. conflicte cu cei din
(28) jur, respingere) şi interne (ex. critică personală, sentimente de
neputinţă).
18.Enumerarea metodelor de 29.Identificaţi metodele de depresie şi cele de depăşire a
depăşire, a cauzelor interne ce cauzelor externe care provoacă stările de depresie (ex.
provoacă stările de depresie.(29). învăţarea tehnicilor de rezolvare a problemelor, căutarea unui
sprijin în cei din jur).
19.Înlăturarea părerilor negative care 23.Facilitaţi identificarea unor alternative sau metode prin care
sunt cauza stărilor interne de propriile păreri negative să fie transformate în păreri pozitive şi
depresie.(23, 27, 30) gândire realistă (ex. am calităţi bune; dacă rezist lucrurile se
pot îmbunătăţii; alţii pot suferi dacă eu mor.)
27. Revizuiţi împreună cu clientul însemnările acestuia din

jurnalul zilnic pentru a putea enumera părerile negative proprii
şi reîntăriţi-i acestuia puterea pe care acesta o are pentru a
elimina aceste păreri.
30.Revizuiţi metodele cognitive care pot ajuta la eliminarea

cauzelor interne ce determină depresia.
20.Participarea la cel puţin 6 activităţi 31.Decoperiţi împreună cu clientul cel puţin 10 activităţi care să
plăcute sau distractive în urmîtoarele 4 le facă plăcere (ex. pictură, olărit, a merge la biserică, muzică,
săptămâni.(31, 32) citit, lectură, bowling).
32.Încurajaţi clientul să participe la cel puţin 6 activităţi plăcute

în următoarele 4 săptămâni; rugaţi clientul să selecteze cele
mai atractive activităţi şi săs se implice în desfăşurarea
acestora.
21.Participarea la câteva activităţi 33.Încurajaţi clientul să descopere căteva tipuri de activităţi
sportive de 3 ori/săptămână.(33, 34, sportive de care acesta ar fi interesat (ex.plimbări, ciclism,
35) căţărat, yoga, aerobic, înot).
34.Îndrumaţi clientul să parcurgă „Descopeiţi-vă calea către o

mai bună sănătate mentală: luptaşi cu depresia şi înlăturaţi
stresul prin exerciţii fizice” de Leith.
35.Încurajaţi clientul să participe la câteva activităţi sportive de

cel puţin 3 ori/săptămână; stabiliţi locul şi tipul de exerciţii.
22.Introducerea tehnicilor de relaxare 36.Învăţaţi clientul cu tehnici simple şi rapide de relaxare (ex.
pentru a depăşi stresul şi tensiunea respiră adânc, numărătoare inversă, amintiri plăcute).
(36, 37, 38, 39).
37.Învăţaţi clientul cu tehnici progresive de relaxare a muşchilor
care-l ajută pe acesta să-şi relaxeze întreg corpul pentru o
perioadă de la 5 la 10 minute şi rugaţi-l pe acesta să
folosească această tehnică cel puţin o săptămână.
38.Indrumaţi clientul să citească materialele despre tehnici de

relaxare şi combatere a stresului (ex. Relaxare şi tehnici de
reducere a Stresului de Davism, McKay şi Robbins).
39.Oferiţi clientului şi alte metode alternative pentru obţinerea

unei relaxări mentale mai bune (ex. abonament la un club de
sănătate, acupunctură, participarea la întâlnirile laice, yoga,
arte marţiale, hobby, animale de companie).
23.Învăţarea şi introducerea unor 40.Îndrumaţi clientul să folosească tehnici sănătoase de
tehnici sănătoase de comunicare care comunicare (ex. discuţii despre sentimente, capacitatea de a
sprijină exprimarea gândurilor, asculta, a cere ajutor, a refuza cereri).
sentimentelor şi nevoilor.(40, 41, 42 ).
41.Folosiţi modele, scenarii şi repetiţii comportamentale pentru
a învăţa clientul cu câteva tehnici de combatere a conflictelor
ce-i pot îmbunătăţi comunicarea cu ceilalţi (ex. reflecţii
intrisece, acord parţial, acord total, declaraţii de tipul „Eu”).
42.Revizuiţi modalitatea în care clientul a introdus noile tehnici

de comunicare, de rezolvarea a conflictelor din viaţa de zi cu zi;
recunoaşteţi reuşitele clientului şi îîndrumaţi-l atunci când este
cazul.
24.Repetarea testului acreditat care a 43.Oferiţi din nou clientului un test acreditat (ex. o testare
fost făcut la începutul sesiunii pentru a pentru evaluarea stadiului depresiei şi potenţialul suicidal).
determina stadiul depresiei şi
44.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a testului de validare
potenţialul suicidal.(43,44).
parcurs.
Axa I: 309.0 Ajustarea Tulburărilor cu stări Depresive;
296.5x Tulburări Bipolare I, Depresive
296.89 Tulburări Bipolare I,
300.4 Tulburări Distimice
301.13 Tulburări Ciclotimice
296.2x Tulburări Depresive Majore, o Singură manifestare în continuare
296.3x Tulburări Depresive Majore, Recurente
295.70 Tulburări Schizofrenice
V62.82 Supărare Mare
Axa II: 301. 7 Tulburări de Personalitae Antisocială
301.81 Tulburări Narcisiste de Personalitate

301.82 Tulburări ale limitelor de personalitate.
INFRACŢIUNI LEGATE DE ŞOFAT
DEFINIŢII COMOPRTAMENTALE
1. Conducerea sub influenţa unor substanţe care alterează starea de spirit ( ex- alcool, droguri,
medicamente).
2. Conducerea cu o licenţă suspendată sau revocată.
3. Istoric pentru mai mult de 5 arestări şi copndamnări pentru încălcarea regulilor de trafic.
4. Arătarea unui dispreţ cras pentru regulile de trafic.
5. Istoric de conducere cu dizabilităţi fizice ( ex. epilepsie, hipertensiune, probleme semnificative de auz,
probleme de vedere, invaliditate).
6. Istoric de conducere cu dizabilităţi cognitive, de stare de spirit, anxietate sau tulburări de somn (ex.
traumatisme ale capului, demenţă, schizofrenie, depresie, narcolepsie).
7. Ieşiri explozive, agresive ca reacţie la factori stresanţi în timp ce conduce (ex. incidente de tip ” furia
durului”).
8. Istoric de asumare a unui risc exagerat în timp ce conduce; momente cauzatoare de accidente pentru
persoana în cauză sau pentru alţii.
OBIECTIVE DE LUNGĂ DURATĂ
1. Să nu conducă sub influenţa substanţelor care pot altera starea de spirit.
2. Creşterea înţelegerii şi a complianţei legilor conducerii/ a traficului.
3. Oprirea comportamentului de a conduce cu risc mare.

4. creşterea responasabilă a monitorizării stării de sănăşi a medicaţiei care ar putea să influenţeze siguranţa
conducerii.
5. Creşterea capacităţii de a ţine sub control sentimentele de supărare într-un mod construcţiv în timp ce
conduce.
1.Completarea unui instrument de 1.Administraţi şi cuantificaţi clientului un test de evaluare a riscului

evaluare autocondus.(1). conducerii de automobile (ex. Driving Assessment Survey [DAS] or
Adult Substance Use şi Driving Survez [ ASUDS]).
2. Primirea de feedback-uri normate( ex. 2.Furnizaţi clientului o interpretare obiectivă şi feedback (ex.
compararea scorului personal obiectiv cu compararea scorului obiectiv personal cu date normate stabilite
date normate stabilite pentru populaţia de pentru populaţia de referinţă) scorului ei/lui şi a profilului de pe
referinţă) instrumentul validat de evaluare a riscului conducerii de automobile.
3.Descrierea istoricului infracşiunilor 3.Exploraţi istoricul clientului legat de infracţiunile de conducere a

legate de condude automobile.(3). automobilelor.
4.Vizitarea DMV pentru a obţine informaţii 4. Îndrumaţi clientul să viziteze Departamentul de Stat al
legate de cerinţele necesare recăpătării Autovehiculelor cu Motor (DMV) pentru informaţii legate de cerinţele
permisului de conducere.(4). pentru recăpătarea permisului de conducere.
5.Elaborarea unui plan care îndeplineşte 5.Ajutaţi clientul în prioritizarea cerinţelor DMV pentru recăpătarea
cerinţele DMV pentru recăpătarea permisului de conducere.
permisului de conducere.(5,6).
6.Ghidaţi clientul în conceperea unui plan pentru îndeplinirea
cerinţelor DMV în vederea recăpătării permisului de conducer(ex.
cerinţe legate de tratamentul complet, instalarea unor alarme care
împiedică o maşină să pornească fără ca şoferul să sufle într-un
alcometru, ca evidenţă a faptului că şoferul nu a consumat deloc
alcool, obţinerea Sr-22 asigurare de risc special cerută de DMV în
cazul DUI).
6.Identificartea sentimentelor care apar 7.facilitaţi o discuţie cu clientul pentru identificarea sentimentelor
datorită pierderii dreptului de a conduce. apărute datorită pierderii dreptului de a conduce (ex. furie, frustare,
(7) disperare).
7.Modalităţi prin brainstorming de a găsi 8.Ghidaţi clientul în cadrul unei sesiuni de brainstorming să listeze
variante de ieşire (de plimbare) fără a modalităşţi alternative de a ieşi fără a conduce (ex. autobuz, mutarea
conduce.(8). lângă locul de muncă pentru a permite mersul pe jos sau cu
bicicleta).
8.Pariciparea şi completarea unei evaluări 9.Refiţi clientul către o agenţie sau specialişti calificaţi în evaluarea
AOD ( alcool şi alte droguri).(9) AOD, pentru o evaluare iniţială tip „ screening” şi dacă se consideră
oportun o evaluare întreagă diferenţială.
9.Cooperarea cu un referent psihiatric. 10. Refriţi şi realizaţi aranjamentele necesare pentru participarea la
(10, 11). o evaluare psihiatrică dacă este indicat, incluzând o evaluare a
factorilor emoţionali, cognitivi, fizici sau legaţi de medicaţie care pot
influenţa siguranţa conducerii de automobile.
11.Aranjaţi orice monitorizare necesară complianţei cu prescripţiile

medicale.
10.Participarea şi completarea unei 11.Aranjaţi orice monitorizare necesară complianţei cu prescripţiile

examinări auditive, vizuale sau medicale medicale.
dacă este indicat.(11,12)
12.Refriţi şi aranjaţi o examinare auditivă, vizuală sau medicală dacă
este indicat.
11.Compliante cu tratamentul recomandat 11.Aranjaţi orice monitorizare necesară complianţei cu prescripţiile

aşa cum a fost dispus de specialişti.(11, medicale.
13)
13.Revizuiţi cu clientul rezultatele evaluării şi însărcinarea lui/rei de
a adera la tratament aşa cum a fost recomandat de specialişti.
12.verbalizarea unei înţelegeri clare a 14.Însărcinarea clientului să citească despre legile de trafic/condus
legilor de trafic/condus.(14). (ex. Responsabile Driving de American Automobile Association) şi
procesarea inţelegerii lui/ei a materialului.
13.Participarea la un program de 15.Clientului să participe la un program de siguranţă a condusului

educaţie antialcool şi antidrog pentru care include un program educaţional în legătură cu alcoolul şi
siguranţă în conducerea automobilului drogurile.
(15,24)
24.Instruiţi clientul să participe la „ Victim Impact Panel” unde
victimele accidentelor de circulaţie sau membrii familiei descriu
mâhnirea sau furia cauzată de răni sau moarte.
14.Participarea la un curs defensiv de 16.Însărcinarea clientului să participe la un curs de conducere

conducere.(16,17)
defensivă.
17.Procesarea principiilor pe care clientul le-a învăţat în sesiunile

didactice şi asistarea lui în aplicarea acestor principii în viaţa ei/lui
de zi cu zi prin „rolle –play” sau modelare.
15. Verbalizarea şi înţelegerea cauzelor şi 18.Însărcinarea clientului să citească despre „furia drumului” şi a
remediilor pentru „furia drumului” şi condusului agresiv (ex. Road Rage and Aggressive DrivingŞ
condusul agresiv.(18, 19, 20, 21). Steering Clear of Highway Warfare de James şi Nahl; Drive Right de
Johnson, Crabb, şi Opfer; Road Rage to Road Wise de Larson şi
Rodriguez; Bullies Behind the Weel: How Your Reactions to
Aggressive Drives can Cause Road Rage, or Prevent It! De Shorey).
19.Învăţarea clientului despre perspectiva bazală obiectivă asuprta

furiei care în mod minimal include instructajul pe Antecedente ale
furiei, comportamentului şi componente fizice asociate ale furiei(ex.
ABC-ul furiei) aplicarea acestor concepte la problemele ei/lui de”furie
a drumului”.
20.Însărcinarea cu exerciţii specifice dintr-un curriculum prestabilit ţi

cvărţi de lucru pentru furie (Curriculum de Goldstein, Reasoning and
Rehabilitation de Ross, Fabiano si Ross, Controlling Anger and
Leraning to Manage(CALM), Program de Winogron, VanDieten, si
Gauzas;The EQUIP Program: Teaching Youth to Think and Act
Responsibly Through a Peer Helping Approach de Gibbs, Potter, şi
Goldstein; Treating Alcohol Dependence de Monti, Abrams, Kadden,
and Coonez; or criminal Conduct and Substance Abuse Treatment
Stategies for Self-Improvement şi Change de Wanberg şi Milkman).
21.Învăţarea clientului despre aspectele invidioase ale furiei care

înlocuiesc sau acoperă alte sentimente(ex. durersupărare, vină) şi
reiterează ignoranţa prin proiecte: exploararea prezenţei
sentimentelor din spatele furiei ei/lui.
16.Demostrarea şi înţelegerea folosirii 22.Învăţarea clientului a tehnicilor simple (ex. respiraţii adânci,
„ reducătorilor rapizi de furie” numărarea inversă, imagini plăcute, „warry stone”) pentru reducerea
( mecanismelor de reducere a furiei). exacerbărilor furiei ei într-o varietate de situaţii, incluzând „ înainte
(22,23). de” sau „ în timpul „ conducerii de autovehicule.
23.Instruiţi clientul în folosirea tehnicilor de relaxare profundă

musculară acre îl ajută pe el să-şi relaxeze întregul corp în intervalul
de 5 până la 10 minute şi practicarea acestui exerciţiu zilnic pentru
cel puţin o săptămână.
17. Participarea la Victim Impact Panel” 24.Instruiţi clientul să participe la „ Victim Impact Panel” unde
(4). victimele accidentelor de circulaţie sau membrii familiei descriu
mâhnirea sau furia cauzată de răni sau moarte.
18.Descrierea în scris a elementelor de 25.Ghidaţi clientul în definirea elementelor esenţiale de condus în

conducere sigură şi a beneficiilor lor. siguranţă(ex. familiarizarea cu legile din trafic, conducerea în timp ce
( 25,26). aptitudinile sunt intacte, acorda atenţie celorlalţi de pe drum).
26.Procesaţi cu clientul o balanţă decizională ( pro şi contra) în a fi

un şofer sigur, scrierea unei liste a „pro-uri” şi „contra-urilor”.
19.Listarea responsabilităţilor pe care un 27.Asistaţi clientul în listarea responsabilităţilor către comunitate ca

şofer le are în raport cu comunitatea.(27) şofer ( recunoaşterea faptului că şofatul este un privilegiu,
recunoaşterea efectelor acţiunii unui individ asupra altora, a avea o
atitudine pozitivă în legătură cu folosirea de către alţii a drumului)
20.Verbalizarea „trigeer-ilor” comuni care 28.Ghidaţi discuţiile clientului într-o sesiune de brainstorming care
declanşează condusul nesigur pe care identifică „triggerI” comuni care împiedică oamenii să fie şoferi
omul îl experimentează şi care îl reşţine în siguri( preocuparea cu evenimente emoţionale, conducertea sub
a deveni un şofer sigur.(28). influenţa alcoolului şi a drogurilor, reacţii exagerate asupra altora de
pe drum).
21.Sortarea „trigger”-ilor în interni versus 29.Cereţi clientului să sorteze aceşti potenţiali „triggeri” în categorii
externi.(29) interne ( ex. lipsă de răbdare, preocupare, distragere) şi externe
( ex. a fi ameninţat, folosirea unui telefon mobil, folosirea unei maşini
prost întreţinute).
22.Căi de brainstorming de 30. Căi de brainstorming pentru preîntâmpinarea fiecarui trigger

preîntâmpinare a declanşării triggeri-lor intern sau extern (ex. folosirea modalităţilor de reducere a furiei, a
interni şi externi.(30, 31). nu avea conversaţii emoţionale în timp ce conduce , a „ targe pe
dreapta”, folosirea unui dispozitiv „ hands-free”, telefon mobil).
31. Învăţaţi clientul despre modul în care excitaţia emoţională/fizică

poate influenţa performanţa prin care explicarea faptului că cu cât
excitaţia emoţională/fizică crşte cu atât atenţia acordată activităţii
mâinilor scade, astfel performanţa este afectată.
23.Identificarea „self-talk”-ului distorsionat 32.reiterarea şi elaborarea unui model comportamental A-B-C- prin
ce influenţează condusul nesigur.(32, 33, explicarea rolului „self-talk” în influenţarea implementării
34). comportamentului pozitiv sau negativ.
33.Asistaţi clientuş în identificarea unei părţi a propriilor declaraţii

folosite ca răspuns la triggeri ( ex. Eu pot conduce mai repede decât
cel din maşina care m-a depăşit; Eu pot trece pe galben)
34.Investigaţi cu clientul care ar putea fi consecinţele folosirii

distorsionate ale propriilor declaraţii.
24.Formularea în scris a câtorva căi de 35.Facilitarea inventarierii tip brainstorming a propriilor declaraţii
reformulare a „self-talk”-ului care asupra situaţiilor de trigger pe care clientul le găseşte cel mai
reprezintă obstacole în modificarea cu frecvent asociate cu condusul nesigur (ex. Conduc destul de
succes a condusului nesigur.(35) repede,; Cineva care nu conduce sigur n-ar trebui să mă facă să
conduc şi eu nesigur; Mai bine opresc pe galben decât să fac un
accident).
25.Completează o reevaluare cu un 36.Reevaluaţi clientulş cu o evaluare validată a riscului de a

instrument de evaluare valid al riscului de conduce.(ex.DAS, ASUDS)
a conduce. (36)
26. Primirea unui feedbacnormat în 37.Furnizaţi clientului o interpretare obiectivă şi un feedback a

privinţa scorului reevaluării pe un reevaluării scorului ei/lui şi a profilului pe testul de evaluare a riscului
instrument de evaluare a riscului de a de a conduce, deja completat.
conduce ce include przentarea unui „scor
câştigător” (i.e. diferenţa dintre Timpul 1 şi
Timpul 2).(37)
Axa I : 305.00 Abuz de alcool

305.20 Abuz de canabis
305.60 Abuz de cocaină
309.3 Dezordini de adaptare cu Perturbarea Conducerii
312.8 Dezordini ale conducerii
296.89 Dezordini bipolare II
296.4x Dezordini Bipolare I
301.13 Dezordini ciclotinice
Axa II 301.7 Dezordini de personalitate antisocială
301.81 dezordini de Personalitate narcisică
CONFLICTE / ALIENĂRI FAMILIALE
1. Un model de conflicte frecvente cu membrii familiei care declanşează implicarea în

comportamentul infracţional.
2. Incapacitatea de a stabili şi a menţine relaţii sănătoase prosociale cu membrii familiei,
datorită implicării lor în comportamente infracţionakle şi/sau legate de abuz de substanţe.
3. Membrii familiei nu susţin în mod activ tentativele clientului de a se reţine sau de a termina
modul de viaţă infracţional.
4. Abuzuri curente emoţionale sau psihologice în cadrul familiei.
5. Hipersensibilitate la obeservaţiile familiei de dezaporbare , respingere sau critică care
duce la relaţii necinstite sau superficiale cu familia.
6. Lipsa comunicării sau a contactului cu familia care duce la sentimente de izolare, alienare
sau depresie.
7. Relaţii de alienare cu membrii familiei datorate propriului istoric de comportament
infracţional.
1. Administrarea relaţiilor cu membrii familiei pro- infracţionale prin stabilirea graniţelor în scopul de a
reduce riscul de recădere sau recidivă.
2. Câştigarea unei înţelegeri mai mari despre modul în care interreacţiile familiale afectează
alegerile comportamentale.
3. Dezvoltarea şi menţinerea unor relaţii sănătoase, prosociale cu membri familiei prosocială.
4. Comunicarea nevoilor sau a dorinţelor către membri familiei într-un mod constructiv.
5. Terminarea reacţiilor prin comportament infracţional la conflictele familiale.

1, Descrierea relaţiilor curente cu 1.Exploraţi relaţiile curente ale clientului cu membri familiei,
membri familiei (1,2). acordând o atenţie deosebită problemelor de
disfuncţionalitate.
2.Asistaţi clientul în identificarea acelor membri din familie care

sunt implicaţi în comportamente deviante(ex. abuz de
substanţe, violenţă domestică, abuzul copiilor , comportament
infracţional)
2. Identificarea, practicarea şi 3.Invăţaţi clientul noi strategii (ex. stabilirea de graniţe clare,
implementarea de noi tehnici pentru a înştiinţarea familiei despscopul ei /lui de evitare a
se distanţa pe sine de membri familiei comportamentului infracţional, a refuza ,a spune Nu) în mod
care sunt infractori.(3,4,5,6).
clar (insistent, ferm).
4.Utilizaţi „role-play”, modelarea şi repetiţia comportamentală

pentru a învăţa clientul cum să folosească noile tehnici de
distanţatre; acordaţi clientului feedback pozitiv pentru efortul
depus la fel ca şi sugestii pentru îmbunătăţirea implementării.
5.rugaţi clientul să-şi aleagă unul dintre membri devianţi ai

familiei faţă de care el /ea se simte confortabil în a se distanţa
şi implementează noua tehnică de distanţare cu acea
persoană.
6.Discutaţi pe scurt cu clientul despre cum merg noile tehnici

de distanţare cu membrul de familie alesŞ furnizaţi clientului
incurajări şi feedback pozitiv pentru această îmbunătăţire.
3.Identificarea căilor de menţinere a 7.Asistaşi clientul în identificarea căilor (ex. mutarea din casă,
relaţiilor limitate cu membri familiei stabilirea de graniţe clare, exprimarea ţelurilor antiinfracţionale,
procriminale ( pro infracţionale) fără a refuzul clar); el/ea poate menţine relaţiile limitate cu o parte din
se angaja într-un comportament membri familie fără a se angaja comportament deviant.
deviant.(7).
4.Identificarea cauzelor conflictelor 8.Exploraţi cauzele conflictelor trecute sau przente ale clientului
trecute sau prezente în cadrul în relaţiile intrafamiliale.
relaţiilor intrafamiliale.(8,9).
9.Confruntaţi aşteptările clientului de minimizare managerială
slabă a comportamentului pentru a da vina pe alţii sau de a
minimiza contribuţia ei/lui la conflict ca şi consecinţele
comportamentale ale ei/lui.
5.Identificarea roluriloe disfuncţionale 10.Identificaţi împreună cu clientul orice rol disfuncţional sau
care există în cadrul relaţiilor familiale. tipar care există în familie (ex. roluri; victimă, persecutor,
(10, 11) salvator, „ultimul scapă turma”; tipare: narcisism, abuz de
alcool, medicamente, violenţă) şi care dintre roluri este
perpetuat de client.
11.Încurajaţi şi susţineţi clientul să conştientizeze şi să

împărtăşească sentimentele şi gândurile care apar când se
dicută relaţiile interfamiliale; acorda o atenţie specială în a
întrerupe tiparele comportamentului disociativ pentru a preveni
retraumatizarea.
6.Cooprează cu un specialist să 12.Refriţi clientul şi familia acestuia la un proces de terapie
participe la terapia famială.(12, 13). familială.
13.Procesaţi cu clientul orice problemă relevantă care apare în

timpul terapiei de familie.
7.Identifică modul în care experienţele 14.Asistaţi clientul în identificarea căilor prin care experienţele
din copilărie şi valorile familiale au din copilărie şi valorile familiale au influenţat modul de viaţă
influenţat modul de viaţă curent.(14) curent (ex. angajarea, implicarea în devieri) şi comportamente
(ex. rasism, homofobie, probleme în legătură cu puterea şi
controlul.
8.Subliniază acele valori sau atitudini 15.Cereţi clientului să indice acele valori sau atitudini pe care
pe care tu vrei să le schimbi şi cum să ea/el vor să le menţină în viaţa personală şi acelea pe care el
facă aceasta.(15). / ea vor să le schimbe; scrieţi alternativele pozitive şi indicaţi
cum vor fi ele ranforasate (ex. prietenii prosociale, apartenenţa
la o biserică, educaţia).
9.Identificarea şi înlocuirea „self-talk” – 16.Asistaţi clientul în identificarea „self.Talk”-ului negativ care a
ului negativ care a rezultat din rezultat din experienţele din copilărie şi din relaţIile
experienţele din copilăriei sau din inetrfamiliale( ex. totul este din vina mea, Nu voi câştiga
relaţiile familiale.(16,17). niciodată nimic, sunt oaia neagră a familiei, îndrăzneală este
singurul mod de a obţine ceea ce am nevoie).
17. Facilitaţi un inventar de tip brainstorming a posibilelor căi

aslternative pozitive, relistice şi prosociale de reformulare a
„self-talk”-ului desfuncţional care a rezultat din experienţele din
copilarărie şi din relaţiile interfamiliale.
10.Scrie şi verbalizază un plan de 18.Atribuiţi clientsarcina de alista resentimentele apărute
acţiune pentru a face faţă (construite), între membri familiei folosind un chestionar
resentimentelor din cadrul membrilor sistematic de prezentare (ex. un model în 12 paşi; pe cine esti
familiei (18,19, 20). tu supărat,; de ce eşti supărat, cum durerea mă afectează, rolul
emu în această situaţie.
19.Asistaţi clientul în scrierea unui plan de acţiune pentru a

lucra cu fiecare dintre resentimentele apărute între membri
familiei care se adresează „ trigeer-urilor” (factori declanşatori),
semnalelor, reducătorilor de furie propriilor declaraţii sau
propriei evaluări.
20.Incredinţaţi clientului o selecţie a materialelor de citit axată

pe resentimentele copleşitoare şi conflictele apărute în relaţiile
familiale. (ex. I Thought We’d Never SpeaAgain de Davis,
Growing Up Again de Illsley şi Dawson, Familz Estrangements
de le Bey, şi Make Peace with Anyone de Lieberman).
11.Învăţarea şi implemetarea 21.Folosiţi ”role-play”-ul, prezentarea de modele şi repetiţia
comunicării sănătoase şi aptitudinile comportamentală pentru a învăţa clientul cu aptitudinile
de ascultare activă.(21 ,22, 23). fundamentale ale ascultării active ( ex. cere întrbări cu final
deschis, confirmă vorbitorului prin contact vizual şi aprobare,
relectând sentimentele din spatele comunicării, sumarizând
conştientul şi declaraţiile automotivante) şi cum să
implementeze aceste aptitudini în comunicarea de zi cu zi.
22. Descrieţi si exemplificaţi pentru client câteva aptitudini de

comunicare în caz de conflict (ex. reflecţii ale ambelor părţi, afi
de acord parţial, afi de acord „ numai dacă”, declaraţii
personale), care pot îmbunătăşi comunicarea ei/lui.
23.Încredinţaţi exerciţii specifice dintr-o carte de lucru pentru a

învăţa aptitudini de comunicare efectivă (ex. Curriculum de
Goldstein, Reasoning and Rehabilitation de Ross, Fabiano si
Ross, Controlling Anger and Leraning to Manage(CALM),
Program de Winogron, VanDieten, si Bauzas; Anger Workout
Book de Weisinger; Criminal Conduct and Substance Abuse
Treatment de Wanberg şi Milkman).
12.Creşterea folosirii afirmării versus 24 Învăţaţi clientul despre diferenţele dintre diversele stilui de
pasivitate sau agresiune.(24 ,25, 26). comunicare interpersonală; pasivă; pasiv - agresivă, agrsivă;
care în mod minim include tactici asociate cu fiecare stil,
consecinţe de scurtă durată şi de lungă durată asociate cu
fiecare stil.
25.Ghidaţi clientul într-o sesiune de brainstorming care

identifică beneficiile comune rezultate din aptitudinile de
comunicare afirmative(ex. nevoi sau dorinţe, promovarea
înţelegerii, calificarea sentimentelor faţă de alţii, stabilirea
graniţelor pentru tine şi alţii).
26.Folosiţi role-play, modelarea şi repetiţia comportamentală de

învăţare a clientului a modalităţilor de afirmare a comunicării
dorinţelor ei/lui; încurajarea implementării dorinţei de afirmare
în viaţa de zi cu zi a clientului
13. Implementarea reflecţiilor de 27.Role- play-ul cu clientul care vede şi stratiază punctele de
adâncire a îănţelegerii punctelor de vedere ale altora folosind reflecţia (ex. tut te simţi furios pentru
vedere ale altor persoane.(27). că fie ţi se pare ca eu vin şi plec din această familie aşa cum
am chef, aşa cum îmi place;) încurajarea implementării
reflecţiei clientului în comunicarea de zi cu zi.
14. Implentarea aptitudinilor grăniţuire, 28.Învăţaţi clientul despre graniţe, despre cum ele sunt
comunicare şi ascultare învăţate cu semipermeabile, cu dorinţa clientul în a avea posibilitatea să
cel puţin unul dintre menbri familie în exerseze graniţe ferme ( ex. a spune cum şi când să fie
fiecare zi pentru următoarele 3 flexibil).
săptămâni cel puţin. (28, 29, 30,31)
29.Facilitaţi un role –play clientului practicând exerciţiul de a
stabili graniţele în diferite situaţii familiale, furnizaţi clientului
feedback şi role-play şi exerciţii continue de graniţuire în
inetracţiunile ei/lui cu membri familiei.
30.Instruiţi clientul să implementeze aptitudinile de grăniţuire,

comunicare şi ascultare învăţate cu cel puţin unul dintre
membri familiei în fiecare zi în următoarele 3 săptămâni; sfătuiţi
clientul să ţină un jurnal despre ce aptitudini au fost folosite,
cum afectează (influenţează) interacţiunea şi oricare dintre
gândurile sau sentimentele care apar în inetracţii.
31.Interogaţi clientul despre experienţa lui/ei în a folosi

aptitudinile învăţate cu membri familiei.Scoate în evidenţă
eforturile pozitive şi redirecţioneazăle de la eşec.
Axa I : 300.4 Dezordini distimice
300.00 Dezordini de anxietate NOS
312.34 Dezordini Intermitente Explozive
Axa II 301.7 Dezordini de personalitate antisocială
301. 6 Dezordini de Personalitate dependentă
301.83 Dezordini de personalitate borderline
301.9 Dezordini de personalitate NOS
Pagina 128 -147

Continuare calculator Monel

1. Scăderea frecvenţei motrice de comportament.
2. Însuşirea îndemânării şi tehnicii, întârzierea provizorie a tuturor impulsurilor comportamentale.
3. A face faţă tuturor impulsurilor în căile constructive a schimbării comportamentale zilnice.
4. Experienţa relatării reale a comportamentului moral şi social, dependenţa jocurilor de noroc
1. Relatarea naturală şi istoria impulsivităţii 1.Cercetaţi istoria comportamentului clientului , decizii şi
comportamentului, dorinţa de a deveni acţiuni (ex. reacţii reactive în orice situaţie ostilă, luarea
criminal.(1, 2) unei decizii pripite în cazurile în care este influentat de
alcool excesiv, dependenţă de droguri, jocuri de noroc,
sex, viaţă dezordonată).
2.Confruntaţi clientul / cu problemele cotidiene , mediul în

care trăieşte, blamare, frustare şi alte cauze care duc la
consecinţe grave.
2.Participarea la evoluţia biopsihosocială. (3, 3.Atribuiţi sau administraţi evoluţia completă
4) biopsihologică, a stresului maxim în situaţiile în care el /ea
devin dependenţi de stupefiante, au tulburări în alimentaţie
şi tulburări psihice.
4.Recomandaţi clientului un specialist psihiiatric care

să ţină sub control evoluţia şi monitorizaţi frecvent
toate reacţiile.
3.Verbalizarea înţelegrii profunde a 5.Învăţaţi clientul cu obiectivele fundamentale ale
caracterului, a impulsurilor şi a mijloacelor de comportamentului care trebuie să includă minimul de
control asupra acestora.(5, 6). instrucţiuni, antecedentele comportamentale, trăsăturile
comportamentale asociate , impulsivitatea şi consecinţele
avute ( ABC OF ANGER).
6.Furnizaţi clientului opţiunile , selecţia impulsurilor (ex. 7

năravuri propriu-zise ale persoanelor cu o conduită
exemplară,,,,,,,,,,,).
4.Identificarea şi înlocuirea disfuncţionalităţii 7. Aplicaţi brainstorming cu gândurile clientului sau
gândurilor sau încrederea pe care el o încrederea pe care el o are în comportamentul infracţional.
manifestă în dorinţa de a săvârsi o
infracţiune.(7,8). 8.Inventariaţi brainstorming-ul, alternaţi pozitivul şi
negativul gândurilor şi sentimentelor asociate cu starea de
frustare.
5.Listarea şi implemntarea pozitivă 9. Ajutaţi clientul la identificarea tuturor sentimentelor pe
alternativă, carcaterizarea reală a care le nutreşte în momentul activităţilor infracţionale.
sentimentelor, reacşia impulsivităţii
comportamnetală.(9, 10). 10.Inventariaţi brainstorming-ul, alternaţi pozitivul şi
negativul gândurilor şi sentimentelor asociate cu starea de
frustare.
6.Utilizarea metodei brainstorming în 11.Aplicaţi cu clientul brainstorming în deciziile pripite
impulsivitatea comportamentală, luarea (ex.pierderea oportunităţilor, consecinţelor, cauzelor şi
deciziilor pripite şi consecinţele.(11) efectelor).
7.Verbalizarea şi înţelegerea emoţiilor 12.Ajutaţi clientul în cercetarea agresivităţii, creşterea
puternice care determină impulsivitatea riscului în a avea un comportament impulsiv.
comportamentală.(12, 13, 14).
13.Ajutaţi clientul în cercetarea creşterii anxietăţii şi
potenţialul comportamentului impulsiv, atenuarea reducerii
sentimentelor de anxietate.
14.Aplicaţi brainstormung-ul şi ghidaţi clientul către

identificarea potenţialului său ridicat şi alert în stare de
agitaţie sau nervozitate maximă.
8.Învăţarea şi utilizarea psihologică a 15.Învăţaţi clientul să administreze conştient furia (ex.
sentimentelor şi pornirilor interioare, administrarea furiei, găsirea unui program de studiu ; In
instrumentarea anxietăţii şi furiei.(15, 16, Control de Kellner or ProblemSolving Skills for Offenders
17). de Taymans şi Parese, al Institutului Naţional de
Crorecţie, [www.nicic.org.]).
16.Formulaţi opinii despre instrumentarea anxietăţii (ex.

schimbăţi gândirea, schimbăţi viaţa, Change Your Brain,
Change Your Life de Amen; Healing Depression de
Carrigan; Relaxation şi Stress Reduction Workbook de
Davis, McKay, and Robbins).
17.Învăţaţi rapid clientul cu tehnicile simple de ajutor

imediat în reducerea evoluţiei anxietăţii în diferite situaţii.
9.Identificarea şi responsabilitatea, 18.Ajutaţi clientul în identificarea consecinţelor negative
acceptarea consecinţelor negative care duc ale impulsivităţii comportamentale, încurajaţi şi sprijiniţi
la un comportament infracţional ridicate.(18) clientul în discuţi despre consecinţele şi rezultatele acestui
comportament avut anterior.
10.Identificarea paşilor cognitivi care duc la 19.învăţaţi pas cu pas clientul în acceptarea ajutorului
prevenirea impulsivităţii comportamentale. (ex. discuţii despre ceea ce simte şi ceea ce doreşte să
(19, 20). facă; utilizarea unor metode care pot duce la rezolvarea
rapidă a problemelor proprii, stabilirea clară a situaţiei în
care se află, listarea căilor alternative de îndeplinire a
tuturor dorinţelor,...........
20.Instruiţi clientul de a accepta stadiul efectelor

comportamentului mai ales în situaţiile (pierderii de
memorie), sporirea efectului produs de acţiunile făcute
anterior, asumarea responsabilităţii în acţiunile alternative.
11.Impălementarea cognitivă în prevenirea 21.Aplicaţi jocul de rol , pas cu pas al cognitivului în
comportamentului impulsiv. (21, 22). prevenirea impulsurilor (ex. pauzele în gândire, stoparea
gândurilor, luarea deciziilor, rezolvarea cu succes a
problemelor, situaţii clare, dorinţe, listarea alternetivelor
de îndeplinire; acceptarea ajutorului din partea celorlalţi,
aplicarea feedback-ului; încurajarea oricărei încercări de
a se gândi profund înainte de a acţiona).
22.Stabiliţi cu clientul paşi ce urmează ai face în viaţa

zilnică, care duc la prevenirea comportamentului impulsiv.
12.Aplicarea metodelor pozitive de luare de 23.Utilizaţi exerciţii psihologice (ex. teste de inteligenţă,
decizii în cadrul activităţilor recreative. (23) dansuri, jocuri – puzzel) aplicaţi îndemânarea în luarea
deciziilor şi accentuaţi potenţialul dăunător al acţiunilor
impulsive, întrebaţi si identificaţi situaţiile critice ale vieţii
lui/ei.
13.Identificarea diferenţelor dintre realşitate, 24.Cercetaţi cu clientul diferenţele dintre realitate şi
opinii, decizii. (24) minciună; cercetaţi efectele minciunii, care au dus la acest
comportament.
14.Descrierea zilnică a sentimentelor 25. Instruiţi clientul să-şi scrie zilnic într-un jurnal propriu
impulsive şi apariţia dorinţelor de a avea o gândurile şi sentimentele, inregistraţi rezultatele pozitive
schimbare pozitivă în comportament. (25, dar mai ales modul în care manipulează situaţia;
26). alternarea dorinţelor; consecinţe, cauze şi efecte.
26.Prelucraţi orice material cu clientul în acest jurnal al

gândurilor şi sentimentelor.
15.Contactul cu cei afectaţi/ profitarea/ 27.Instruiţi clientul în listarea persoanelor afectate
feeadback/ comportament impulsiv/ negativ/iresponsabilitatea comportamentului/înregistrarea
îndreptarea.(27, 28, 29) acţiunilor sale.
28.Încurajaţi clientul în a-şi însuşi efectele negative

produse de comportamentul lui impulsiv asupra celor din
jur, cauzele şi dorinţa de a îndrepta lucrurile.
29.Cercetaţi cu clientul orice contact cu cei afectaţi/

responsabilităţile comportamentului său/ şi sprijinul
necesar redirecţionării acestei situaţii.
16.Implementarea metodelor de comunicare 30.Prezentaţi clientului mai multe metode de comunicare
în situaţiile conflictuale şi aplicarea (ex. refelcţia dublă, înţelegerea practică, înţelegerea
feedback-ului.(30, 31, 32, ) deformării) duc la îmbunătăţirea comunicării şi la
împiedicarea reacţiilor impulsive.
31.Repetaţi cu clientul metodele de utilizare a acestor noi

tehnici de comunicare în situaţiile recente/ care duc la
rezultate din ce în ce mai bune în comunicare.
32.Reexaminaţi cu clientul implementarea noilor tehnici de

comunicare zilnică, încurajaţi succesul şi reorientaţi
eşecul.
Axa I: 312.34 Tulburări explozive intermitente

312.30 Tulburări ale controlului impulsiv NOS
313.01 Tulburare a deficitului de atenţiei / hiperactivitate
Predominant hiperactiv/ impulsiv

304.80 Dependenţa de substanţe chimice
Axa II 301.50 Tulburări de personalitate histronică

301.7 Tulburări de personalitate antisociale
301.9 Tulburări de personalitate NOS
CONFLICTELE LEGATE DE RELAŢIILE PERSONALE
1. Inabilitatea de a stabili şi a menţine o relaţie personală serioasă.
2. Istoric de comitere a abuzului fizic, emoţional sau psihologic într-o relaţie personală.
3. Implicvarea în mai multe relaţii personale în acelaşi timp.
4. Istoric de ieşiri explozive, agresive ca reacţii la conflictele relaţionale, ce duc la acte de atac sau
distrugere a proprietăţii.
5. Hipersensibilitate de a primi dezaprobări, respingeri sau criticism care pot cauza eşecuri de
comunicare.
6. Evitarea pasivă a conflictului şi a iritărilor care contribuie în cele din urmă la colapsul relaţiei.
7. Un model de a permite „aelf-ului” de a se victimiza într-o relaţie abuzivă.
8. Inabilitatea de a comunica dorinţele/nevoile către partenerul personal.

9. Relaţii care declanşează implicarea în abuzul de substanţe sau în comportamentul infracţional.
1. Stabileşte şi menţine o relaţie personală serioasă.
2. Îmbunătăţeşte propria conştiinţă şi capacitatea de înţelegere a propriului comportament şi

contribuţia la „stersul” din cadrul relaţiei.
3. Comunică nevoile sau dorinşele într-o manieră constructivă.
4. Învaţă în mod efectiv şi personal aptitudinile de rezolvare a problemelor de a face faţă stresului
inevitabil din cadrul relaţiilor.
5. Învaţă să identifice recursorii violenţei ca făptuitor sau ca victimă şi importanţa lor în aplanarea
tensiunilor.

1. Descrierea relaţiilor personale din trecut 1.instruiţi clientul să descrie relaţiile personale din trecut
chiar dacă au fost conflictuale sau nu.(1). chiar dacă au fost conflictuale sau nu.
2.Identificarea problemelor care duc la 2,Exploraţi cu clientul cauzelşe conflictelor frcvente sau
conflict în cadrul relaţiilor personale.(2, 3). prezente din cadrul relaţiilor personale.
3.Confrunţaţi aşteptările clientului de aşi minimiza

menagementul slab al comportamentului ei/lui de a da vina
pe alţii sau de aşi reduce contribuţia la conflictele din cadrul
relaţiilor.
3.Identificarea tiparelor disfuncţionale în 4.Exploraţi cu clientul tiparele disfuncţionalităţii legate de
cadrul relaţiei personale care neceită natura relaţiilor interpersonale (ex. trecerea rapidă de la o
modificarea în scopul de a face posibilă o relaţie la alta, întotdeauna împlicare cu un partener abuziv,
relaţie sănăătoasă.(4, 5, 6) întreruperea relaţiilor fără cauză).
5.Încurajaţi clientul să-şi verbalizeze obiectivele de scurtă

durată ( care pot fi atinse în 6 luni) raportate la modalitatea
prin care el/ea, va modifica aceste relaţii pentru a le face
mai serioase, pline de respect şi sănătoase.
6.Asistaţi clientul în listarea comportamentele unui relaţii

personale ideale şi serioase.
4.Identificarea nevoilor îndeplinite în 7.Exploraţi cu clientul nevoile îndeplinite în cazul în care
condiţiile în care are mai muţi parteneri elea au mai mulţi parteneri personali, ghidând această
personali şi argumentele pro şi contra explorare prin toate comportamentele unei relaţii prosociale,
date de această practică.(7, 8). sănătoase şi de susţinere.
8.Brainstroming-ul cu argumentele pro (ex. distracţie,

varietate, amplificarea ecoului) şi argumente contra (ex.
lipsa onestităţii şi încrederii, creşterea riscului de STD),
superficialitatea relaţiilor.
5.Participarea la un program de antrenare 9.Îndrumaţi clientul spre un program de antrenare a
a aptitudinilor cognitiv comportamentale aptitudinilor cognitiv comportamentale sociale.
sociale. (9).
6.Identificarea stilului şi a tehnicii de 10.Brainstorming-ul cu diferitele stiluri şi tehnici de
comunicare interpersonală. (10,11) comunicare ale clientului (ex.pasiv, pasiv-agresiv, agresiv,
de afirmare).
11.Asistaţi clientul în indeentificare compoziţiei diferitelor

stiluri de comunicare pe care el/ea tinde să le folosească în
interacţiile de rutină.
7.Listarea avantajelor şi dezaventajelor 12.Asistaţi clientul în identificarea şi prioritizarea scopurilor
menţinerii versus îmbunătăţirii tehnici şi specifice pentru îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare
stilurilor de comunicare.(12, 13). interpersonală.
13.Procesaţi cu clientul balanţa decizională (ex. argumente

pro şi contra) pentru stilul prezent de comunicare
interpersonală versus implementarea unui stil mai sănătos şi
mai convingător.
8.Învăţarea şi practicarea unei 14.Învăţaţi clientul aptitudini fundamentale ale ascultării
comunicării sănătoase şi a aptitudinilor active (ex. cereţi îîntrerbări cu final deschis, confirmarea
de ascultare activă.(14, 15, 16, 17,). cître cel care vorbeşte prin contact vizual şi încuviinţarea
prin înclinarea capului, refelectarea sentimentelor din
spatele comunicării, sumarizarea conţinutului şi provocaţi o
stare de automotivare) şi cum să implementeze aceste
aptitudini în comunicarea de zi cu zi.
15. Folosiţi rolle-play, modelarea şi repetiţia

comportamentală pentru a învăţa clientul câteva aptitudini
de comunicare în caz de conflict (ex. reflectarea ambelor
părţi implicate, aprobarea parţială, aprobarea cu un ”dacă”
aprobarea condiţionată, declaraţii personale care pot
îmbunătăţi comunicarea ei/lui).
16.Folosiţi rolele-play, modelarea şi repetiţia

comportamentală pentru a învăţa clientul aptitudinile
ascultării active aratându-le cum pot să alterneze cele 4
stiluri interpersonale clasice (ex. pasiv, pasiv-agresiv,
agresiv şi afirmativ).
17.Atribuiţi exerciţii specifice dintr-un curriculum prestabilit

şi dintr-o carte de lucru pentru a învăţa aptitudinile efective
de comunicare(ex.....)
9.Verbalizarea unei mai mari înţelegerii a 18.Învăţaţi clientul despre difereneţele dintre stilurile de
principalelor elemente ale afirmării versus comunicare interpersonale, pasiv, pasiv – agresiv, agresiv şi
pasivitate şi agresiune.(18, 19) afirmativ care implică minimal tactici asociate cu fiecare stil;
consecinţe de scurtă durată şi lungă durată asociate cu
fiecare stil.
19.Cereţi clientului să citească o carte despre afirmare

( ex......)
10.Listarea consecinţelor relaţiilor cel mai 20.Ajutaţi clientul să genereze o listă a consecinţelor
prodeabil rezultate din stilurile relaţiilor cel mai probabil să rezulte din stilurile
interpersonale pasive, pasiv – agresive şi interpersonale de comunicare pasivă (ex. a nu fi auzit, a nu
agresive.(20, 21) reuşi să satisfacă nevoile cuiva, frustare , a nu fi în stare să
fie clar în legătură cu nevoile sau necesităţile proprii) şi
agresive ( ex. satisfacerea nevoilor cuiva, în detrimentul
altora, indispunerea celeilalte persoane şi pe sine).
21.Ghidaţi clientul să participe la o sesiune de brainstorming

care identifică beneficiile comune rezultate din aptitudinile de
comunicare asertivă (ex. împlinirea nevoilor sau a dorinţelor,
promovarea înţelegerii, clarificarea sentimentelor faţă de
alţii, stabilirea graniţelor pentru tine şi alţii).
11.Implementarea căilor de comunicare 22.Facilitaţi un rolle-play cu clientul folosind căi asertive de
asertiva a dorinţelor şi nevoilor în comunicare a dorinţelor şi nevoilor; încurajaţi clientul să
inetracţiile zilnice.(22) implementeze comunicarea asertivă în viaţa de zi cu zi ,
monitorizaţi şi subliniaţi succesul, şi redirecţionaţi clientul de
la eşec.
12-Verbalirzarea diferenţei dintre fapte şi 23.Exploraţi cu clientul diferenţa dintre fapte şi opinii şi cum
opinii, şi cum asumarea unei opinii este asumarea unei opinii este un fapt care poate duce la conflict
un fapt care poate crea un conflict.(23). ( „ Tu ai trântit uşa pentru că tu eşti o persoană furioasă şi
pentru că tu nu mă respecţi”); cere clientului să citeze
momentele în care el/ea şi-a asumat o opinie ca un fapt.
13. Raportarea tentativelor de a vedea 24.Rolle-play cu clientul care vede şi înţelege punctul de
punctul de vedere al altei persoane. (24). vedere al altuia folosind aptitudini de ascultare activă ca
reflecţia ( „ Tu simţi o lipsă de respect pentru că am trântit
uşa”) cere clientului să aplice această aptitudine în viaţa
lui/ei de zi cu zi consemnând situaţia şi consecinţele ei.
14.Citarea cazurilor în care diferitele 25.Învăţaţi clientul în cadrul relaţiilor, diferitele grade de
niveluri ale aproiprierii sau distanţării au apropiere şi separare ce sunt necesare la diferite intervale
fost implementate pe baza nevoilor de de timp şi că verbalizarea nevoilor lui/ei este o cale de
satisfacere mutuală.(25). apreveni conflictul sau neînţelegerea; încurajează
implementarea acestei sensibilităţi.
15.Verbalizarea şi implementarea paşilor 26.Învăţaţi clientul o tehnică de a exprima o plângere sau a
esenţiali în exprimarea criticismului în furniza o critică (ex. decide în mod specific care este
mod efectiv sau plângerile (reclamaţiile) problema; decide dacă el/ea ar trebui să exprime orice,
către altă persoană.(26, 27, 30) când, la cine şi ce ar trebui să fie facut; statuează plângerea
şi sugerează soluţii într-o manieră prietenoasă, cere reacţii;
indică dacă ea/el înţelege punctele de vedere ale altora;
discută soluţii alternative; obţine încuviinţarea).
27.Folosiţi tehnici de rolle-play, modelare şi repetiţii

comportamentale pentru a învăţa clientul să aplice tehnicile
efective, asertive pentru exprimarea plângerilor(reclamaţii) şi
criticilor la situaţiile de viaţă reală.
30. Revizuiţi gradul de implemntare a cliemtului în a da şi a

primi reclamaţii şi critici în viaţa ei/lui de zi cu zi; subliniează
succesul ţi redirecţionează de la experienţe ce duc la eşec.
16.Verbalizarea şi implementarea paşilor 28.Instruieşte clientul într-o tehnică de a răspunde la
esenţiali pentru primirea efectivă a unei reclamaţii sau critici ( ascultate atent reclamaţiile, cere mai
reclamaţii sau critici din partea altei multe informaţii, decide dacă reclamaţia este justificată,
persoane. ( 28, 29, 30). decide dacă el/ea ar trebui să accepte sau să nege
responsabilitate şi ce ar trebuii făcut, exprimă punctul de
vedere al ei /lui şi a soluţiilor sugerate, cere punctul de
vedere al celelilate persoane).
29.Foloseşte role-play-ul, modelare şi repetiţie

comportamentalăpentru aplicarea tehnicilor asertive de a
răspunde la reclamaţii şi critici în situaţii reale de viaţă.
30. Revizuiţi gradul de implemntare a cliemtului în a da şi a
primi reclamaţii şi critici în viaţa ei/lui de zi cu zi; subliniează
succesul şi redirecţionează de la experienţe ce duc la eşec.
17.Implementarea folosirii tehnicilor de 31.Asistaţi clientul în dezvoltarea şi prioritizarea unui
reducere a furiei.(31, 32, 33) inventar al factorilor declanşatori ai furiei (probleme
activatoare sau evenimente antecedente).
32.Învăţaţi clientul cu paşii ciclului de furie AMBC complet

care include: (1) problema activatoare sau Antecedente, (2)
Procesul mental de formare a propriilor declaraţii, (3)
Răspunsuri de comportament sau fizice, (4) Consecinţele
rolle-play-ului pozitiv şi self- talk-ul pentru a îmbunătăţi pasul
2.
33.Învăţaţi clientul cu tehnicile rapide simple ( respiraţii

adânci, numărătoarea inversă, imaginarea unor scene
plăcute, manipularea unei „pietricele de supărare”) pentru a
reduce imediat tensiunea şi cresterile furiei într-o
multitudine de situaţii, încurajează implementarea acestor
tehnici, subliniază succesul şi redirecţionează eşecul.
18.Verbalizarea şi implementarea căilor 34.Asistaţi clientul în listarea factorilor declanşatori ai
constructive de a face faţă factorilor conflictului sau stresului din cadrul relaţiilor, factorilor comuni
declanşatori ai conflictelor din cadrul interni ( ex. foamea, oboseala) sau externi (ex. conflicte la
relaţiei, factorilor interni sau externi.( 34, locul de muncă, traficul).
35, 36 ).
35.Furnizaţi clientului o soluţie de materiale pe teme
menagementului furiei şi conflictului (ex....
36.Brainstorming-ul cu căile constructive ale clientului de a

face faţă factorilor declanşatori ai conflictului şi a stresului
rezultat (ex. luarea unei pauze, sentimente sau ghânduri
comunicate fără a acţiona asupra lor, o plimbare),
încurajează implementarea acestor tehnici, subliniează
succesul şi redirecţionează de la eşec.
19.Evaluarea progresului pe obiectivele 37.Evaluaţi şi furnizaţi feedbak-ul la progresul clientului pe
de scurtă durată propuse la începutul obiectivele de scurtă durată propuse la începutul
tratamentului. (37,38) tratamentului.
38.Asistaţi clientul în stabilirea obiectivelor de scurtă durată

raportate la angajarea în îmbunătăţirea sau menţinerea unei
relaţii personale.
Axa I: 312.34 Tulburări explozive intermitente

312.30 Tulburări ale controlului impulsiv NOS
313.01 Tulburare a deficitului de atenţiei / hiperactivitate
Predominant hiperactiv/ impulsiv

304.80 Dependenţa de substanţe chimice
Axa II 301.50 Tulburări de personalitate histronică

301.7 Tulburări de personalitate antisociale
ELIBERAREA MORALĂ
1. Menţinerea valorilor personale care sunt frecvente , suportive, serioase şi persistente într-o
activitate infracţională.
2. Judecarea sau scuzarea comportamentului direct infracţional accentuându-se circumstanţele

atenuante.
3. Negarea(refuzul) folosirii proeminente sau limbajul eufemistic în a descrie a portretiza mult

favorabil comportamentul condamnabil.
4. Evaluări de bază a conduitei personale „bune intenţii” destul de reale în actualul comportament
dăunător.
5. Minimalizarea răspunderilor personale în raport cu comportamentul antisocial aspru şi diferit.

6. Consecvenţa minimalizării impactului comportamentului antisocial permanent şi diferit.
7. A hotârî a nu ţine cont de normele convenţionale, de legi, şi standardele morale.
8. Deformarea imaginii personale pentru accentuarea totala a fiecarei identităţii pozitive sau
negative absolute
9. Puţin(nimic, scurt timp) sau susţinerea (întreţinerea) valorilor în societate.
10. Egocentritatea absolută (totală) a punctelor de vedere.
1. Adoptarea şi consistenţele sprijinului valorilor din societate şi beneficiul comportamentului social

în comunitate, familie şi în alte medii.
2. A dezvolta îndemânarea şi tehnica pentru monitorizarea şi întreruperea !neutralizării! din punct de

vedere etic a ego-ului personal.
3. A prinde în mai mică măsură egocentrizarea şi acceptarea îmbunătăţirii perspectivelor diferite.
4. Descoperirea noului potenţial, a perspectivelor contribuţiei convenţionale a societăţii.
OBIECTIVE – SCOPURI INTERVENŢII

1. Participarea în evaluarea pshiologică 1. A atribui subiectului evaluarea psihologică completă
care cuprinde riscul de criminalitate, care cuprinde riscul de criminalitate, necesitatea
necesitatea evaluării. evaluării(ex.:
2.Cooperarea în continuarea evaluării şi 2.Instrumentaţi cu clientul administratea evaluării
atribuirii tratamentului recomandat, psihopatice (ex,,,,; ) atribuirea ei/lui a evoluţiei
evoluţia. (2, 3, 4). individuale indicarea importanţei problemelor existente.
3.Atribuiţi clientului o evaluare suplimentară, indicaţi

tratamentul (ex....) baza evaluării complete )ex...)
4.Referirea la programul de tratament al restructurării;

aplicarea cognitivului la construirea aptitudinilor (ex. )
3.Instrumentarea autoevaluării în 5.Instrumentaţi cu clientul administrarea autoevaluării în
cercetarea atitudinilor infracţionale şi cercetarea atitudinilor infracţionale şi maniera abordpării
abordarea lor.(5, 6). (ex......)
6.Aplicaţi dibrif-ul cu clientul şi susţinerea obiectivelor,

normativelor feedback-ului al instrumentelor de
autoevaluare perfectă ale lui/ei.
4.Brainstorm-ul şi stabilirea a 5 obiective 7.Folosiţi cu clientul rezultatele, ajutaţi clientul în
pe termen scurt pentru modificarea realizarea celor 5 obiective pe termen scurt în
atitudinilor infracţionale, a stilului de modificarea atitudinii criminale, stilului de gândire,
gândire şi comportament infracţional (7). comportamentului infracţional.
5.Istoricul şi descrierea devierii morale a 8.Cercetaţi cu clientul istoricul devierii morale a
comportamentului infracţional, efecte.(8, 9). comportamentului infracţional, efecte.
9.Cercetaţi cu clientul efectele negative, faptele criminale

ale ei/lui.
6.Dezvoltarea strategiei de răspândire a 10.Explicaţi cu clientul justificările comportamentului
responsabilităţilor şi consecinţelor faptelor imoral (ex. jefuiesc doar banii care sunt asiguraţi federal),
sale infracţionale.(10, 11, 12) comparatii paleative ( eu sunt Robin Hood,,,,) şi
etichetarea euferistică ( eu am violat-o, ne-a făcut
plăcere, ne-am simţit bina amăndoi) toate sunt căi
alternative a responsabilităţii acţiunilor sale prin
minimalizarea comportamentului reprobabil.
11.Eplicaţi clientului a nu lua în seamă minimalizările sau

consecinţele faptelor, atenuaţi efectele dăunătoare
asupra acestora.
12.Explicarea dezumanizării sau defăimarea ( el a

câştigat prin trudă ceea ce a făcut) înşocuirea
responsabilităţii faptelor ei/lui.
7.Înlocuirea strategiei, atenuarea 13.Instruiţi clientul şi identificaţi căile de înlocuire sau
consecinţelor responsabilităţilor folosite în atenuarea consecinţelor responsabilităţilor folosite
interes personal.(13, 14) adesea în interes personal de el/ea.
14.Ajutaţi clientul în descrierea comportamentului

infracţional deviant, în identificarea şi utilizarea
consecinţelor responsabilităţilor; încercarea scăpării de
responasabilităţi.
8.Implementarea tehnicilor cognitive pentru 15.Ajutaţi clientul în aplicarea brainstorming-ului (ex. eu
atenuarea consecinţelor responsabilităţilor sunt responsabil pentru toate faptele mele; faptele mele
. (15,16). afectează pe alţii; fiecare merită a fi respectat) căile de
atenuare şi înlocuirea consecinţelor responsabilităţii,
încurajarea succesului şi reorientarea eşecului.
16.Învăţaţi clientul cu tehnici de implementare a stopării

gândiri (ex. oprirea semnalului gândirii, energia
emanată.....) care amestecă într-un mod dezordonat
mesajele.
9.Verbalizarea înţelegerii gândurilor şi 17.Învăţaţi clientul de a relaţiona cu gândirea şi
sentimentelor atitudinilor, valorilor şi sentimentele, cu încrederea şi faptele.
încrederea. (17, 18).
18.Cercetaţi şi stabiliţi cu clientul valorile, sentimentele şi
starea de încredere în diferite culturi (ex....)
10.Importanţa existenţei şi recunoaşterea 19.Cercetaţi cu clientul atenţia şi încrederea pe care
justiţiei în societate şi respectarea legii. acesta o acordă legii şi rezultatele neglijenţei, anarhiei,
(19, 20) dezorganizării din pricina nerespectării legii.
20.Stabiliţi şi selecţionaţi cu clientul (ex......) învăţaţi

noţiunile procesuale.
11.Identificarea sentimentelor, atitudinilor şi 21 Ajutaţi clientul în identificarea sentimentelor ei/lui ( ex.
susţinerea valorilor, responsabilitatea Ură , distrugere , empatie) atitudine (ex. narcisism,
faptelor, atenuarea comportamentului victime, nimănui nu-i pasă de mine, eu nu am grijă de
infracţional.(21, 22) nimeni) încredere. Toate acestea duc la explicarea
comportamentului şi acţiunilor sale infracţionale.
22.Ajutaţi clientul în identificarea tendinţelor narcisiste ale

ei/lui; aprobarea sau acceoatrea de către el/ea a legilor
(ex...)
12.Completarea evaluării, 23.Administraţi cu clientul validarea evaluării egoismului

autoadministrării, măsurarea egoismului şi şi narcisismului (ex....) cu furnizarea şi interpretarea
tendinţele narcisiste.(23) feedback-ului, acţionarea în această situaţie a lui/ei.
13. Verbalizarea înţelegerii narcisismului şi 24.Explicaţi clientului dinamismul narcisismului şi ce
cauzele acestuia.(24, 25, 26,) consecinţe are acesta, starea de neant.
25.Aduceţi materiale pe rând (ex. carton foarfecă, lipici,

bandă, album cu fotografii, aranjaţi şi curăţaţi obiecte) şi
instruiţi clientul pentru construirea unei măşti ascunse
( hidoase) a identităţii şi sentimentelor.
26.Discutaţi cu clientul funcţionarea acestei măşti
ascunse poate fi o metaforă a narcisismului grandios.
14.Implementarea tehnicilor de comunicare 27.Învăţaţi clientul cu necesitatea ascultării active,
şi înţelegerea aplicării unor alte metode. sociale pentru a înţelege şi a vedea alte căi de
(27, 28). comunicare ( ex. răspuns la întrebări, refelectare cu
privirea în ochii celuilalt) rolle-play-ul acestor tehnici şi
feedback.
28.Repartizaţi implementarea ascultării active în viaţa

socială a lui/ei .
15.Recunoaşterea impactului negativ al 29.Învăţaţi clientul despre iterdependenţele tuturor
atitudinii criminogenice şi încrederea în persoanelor (fiinţelor) (ex. teoria sistemului) şi sum
comportamentul infracţional.(29, 30) acţiunile lui/ei pe termen lung pot avea efecte dăunătoare
asupra societăţii şi familiei.
30.Cercetaţi cu clientul încălcarea drepturilor familiei, a

comunităţii, valorile morale datorate în urma acţiunilor
sale infracţionale , acceptarea şi asumarea
consecinţelor şi responsabilităţii comportamentului
infracţional al ei/lui.
16. Verbalizarea superficialităţii, lipsa 31.Definiţi cu clientul superficialitatea (ex. şarm ,abilitate,
remuşcării, resentimente, emaptiei, superficialitate, înţelegere totală a altor sentimente, fără
indiferenţă.(31, 32) remuşcare, [ ex. vină fără conştiinţa morală, fără
sentimente]).
32.Învăţaţi clientul despre superficialitatea sentimentelor

fără emaptiei, fără remuşcare ( permiterea scăpării de
toate cele 3 responsabilităţii ale lui/ei), dar diferite
( difernţa dintre înţelegerea superficială şi atitudinea
responsabilă, efectele neglijenţei lui/ei).
17.Rcunoaşterea relaţiilor umane ce pot fi 33.Învăţaţi clientul cu diferenţele dintre relaţiile umane
dăunătoare, necesitatea acestor relaţii (ex.putere şi bani) şi dorinţele umane (ex. dragoste,
umane poate fi esenţială.(33, 34). afirmare, protecţie) existenţa emaptiei şi remuşcarea
(ex.săvârşirea unei acţiuni infracţionale pentru obţinerea
unor bani), necesitatea creşterii responsabilităţii dar nu şi
a empatiei.
34.Cereţi clientului explicaţii despre relaţiile lui/ei umane,

implicarea empatiei, responsabilitatea, sentimentele
profunde.
18.Identificarea criminogenică, 35.Instruiţi clientul în listarea tuturor deformărilor
determinarea comportamnetului prosocial. crimogenice (ex. eu am făcut tot ce am vrut, mă simt
35, 36, 37). liber) având în vedere inhibiţia ce reprezintă suportul
comportamentului infracţional.
36.Cercetaţi cu clientul prin care relatează şi

caracterizează activitatea criminogenică cu dorinţa
pentru putere, lipsa de empatie (ex. surse, origine,
sentimente, controlul subconştientului, invizibilul).
37.Ajutaţi clientul în stoparea criminogenică, aplicarea

brainstorming-ului are ca rezultat un comportament
prosocial; instruiţi clientul în implementarea şi
practicarea feedback-ului.
19.Contribuţia societăţii , metodele de 38.Cercetaţi cu clientul diferite locuri de întâlnire (ex.
implicare şi selecţie.(38 , 39) serviciile voluntariale din comunitate, voluntariat în ferme,
magazine, spitale sau în comunitate; folosirea cu
îndemânare a acordării ajutorului pentru bătrâni, copii,
adolescenţi, învăţarea calculatorului) contribuţie
importantă pentru societate.
39.Ajutaţi clientul în selecţionarea metodelor (ex.

prosociale, stoparea crelterii riscului infracţional în
comunitate) acordarea a minimum 4 ore /săptămâna în
următoarele 4 săptămâni pentru evaluarea acestei
activităţi; experienţe; utilizarea şi susuţinerea feedback-
ului în următoarele 3 luni.
20.Reluarea autoevaluării în cercetarea 40.Administraţi clientului instrumentele autoevaluării,
atitudinii infracţionale.(40) cercetaţi atitudinea infracţională şi stilul de gândire
(ex....); compararea rezultatelor testelor cu rezultatele
tratamentului, progresului evolutiv.
Axa I 312.34 Tulburări explozive intermitente

304.80 Dependenţa de polisubstanţe
Axa II 301.7 Tulburări de personalitate antisociale
301.81 Tulburări de personalitate narcisistă
NARCISIST- Fără principii

1. Exagerările înfumurate într-o manieră grandioasă, recurgând la minciuni directe, pentru a-şi umfla
imaginea chiar dacă pare expedient.
2.Are sentimente de îndreptăţire, convingerea că regulile ordinare pe care le aplică altora sunt
inaplicabile lui/ei.
3.Conştienţa deficientă, fără scupule şi imorală.
4.nu menţine loialitatea şi voinţa, dacă se iveşte oportunitate, exploatează încrederea altora.
5.Este fraudulos şi depresiv, deseori este şarlatan şi excroc.
6.Este arogant şi dispreţuitor şi/sau răzbunător faţă de victimele comportamentului său exploatant.
7.Este indiferent faţă de bunăstarea altora şi lipsit de empatie pentru sentimentele lor.
8.Este autoritar, exercită nivele rifdicate de control în relaţiile cu alţii.

1. Scăderea aroganţei, atitudinii dispreţuitoare a comportamentului.
2. Reducerea sentimentelor de îndreptăţire şi aşteptările unui tratament special.
3,Impovizarea empatiei, creşterea abilităţii şi dorinţa de a înţelege sentimentele altora.
4.Scaderea sau eliminarea exploatării interpersonale.
5.Reducerea sau eliminarea tendinţei de a denigra sau de ai pune la pământ pe alţii.
6.Dobândirea unei discipline mai bune şi autocontrolul asupra emoţiilor, în special furia şi mâhnirea.

1.Exprimarea confortului cu relaţiile 1.Exprimaţi cu clientul empatia dificultăţilor (ex. sentimentul
terapeutice, verbal sau nonverbal şi de constrângere, furie sau frustrare).
împărtăşirea în mod deschis a dificultăţilor
şi neliniştilor (1, 2). 2.Ajutaţi clientul să elaboreze o listă a nemulţumirilor
specifice cu care el/ea se confruntă în prezent (ex, conflicte
cu legea, conflicte relaţionare).
2.Stabilirea unei relaţii de încredre cu 3.Evitarea slăbiciunilor din ochii clientului, prin abţinerea de
terapeutul.(3, 4, 5, 6) a pune întrebări directe despre sentimentele lui/ei şi emoţiile
anterioare în acest tratament.
4.Când apropiaţi comentează despre folosirea decepţiei şi

minciunii de către acesta (ex....)
5.Dacă clientul împărtîşeşte sentimente, vulnerabilităţi sau

admite greşelile, va tzrebui complementat cu fraze de genul
„ a trebuit o reală putere de a spune lucrurilor pe nume” şi
„ multe persoane nu ar fi avut curajul să admită asta/ a fost
impresionant”.
6.Transmiteţi clientului că scopul întâlnirilor cu terapeutul

este de a evalua situaţiile dăunătoare lui/ei în obţinerea cu
succes a ceea ce-şi doreşte de la viaţă şi de a găsi soluţii.
3,Răspunderea într-un mod adecvat la 7.Stabilirea limitelor împreună cu clientul cu privire la
faptul că sunt stabilite un set de limite în aranjamentele de bază ale terapiei (ex. valabilitatea
terapi. (7, 8). telefonului, aranjamentele de plată, întâlnirea timpului) ca
răspuns a cererilor clientului pentru un tratament special.
8.Stabilirea de limite când clientul depăşeşte limitele şi se

aşteaptă la un tratament special sau taxă pentru
aranjamentle, dorinţa de a fuma în birou, sau atingerea
înapoiată a terapeutului, etc.... Se folosesc aceste exemple
pentru a demonstra clientului schema lui/ei cognitivă şi
sistemul de convingeri şi relatarea acestuia ăn cazul în care
se ivesc probleme în relaţiile cu alţii.
4.Explicarea înţelegerii cum o declaraţie 9,Atunci cănd clientul devalorizează terapeutul şi
subapreciată poate fi percepută de o altă exploatează convengerile sau fanteziile în privinţa
persoană şi cum poate aceasta să impactului asupra terapeutului sau dacă clientul a participat
deterioreze o relaţie dorită.(9, 10). la impactul asupra terapeutului; analizarea interacţiunilor
care pot sublinia dificultăţile în alte relaţii importante.
10.Se explică clientului consecinţele unei declaraţii

denigrante, pretenţioase sau fără pic de respect, se
evaluează consecinţele negative a unui obiectiv de lungă
durată şi cum pot interveni cu ţelurile clientului.
5.Fiecare familie, membru , partener 11.În timpul unei sesiuni familiare, cînd clientul acţionează
reduce inetracţiunea cu familia care denigrant sau exploziv prin comportamentul său împotriva
serveşte la perpetuarea comportamentului unui membru al familiei, se încurajează ţinta pentru a stabili
clientului denigrant.(11, 12) un set de limite (ex. „răspunde la fel şi fă-l să se
oprească” ). Se continuă intervenţia când câteva măsuri ale
succesului sunt atinse, iar atunci se recompensează verbal
ambii participanţi (ex.-----)
12.Se explică familiei interacţiunile care sprijină

comportamentul denigrant (ex. clientul se simte superior
membrilor familiei şi membri familiei care tolerează acest
comportament).
6.De preferat se declară o cerere într-o 10.Se explică clientului consecinţele unei declaraţii
manieră respectoasă, nu se aplică ordinul denigrante, pretenţioase sau fără pic de respect, se
saă aşteptările.(10, 13, 14) evaluează consecinţele negative a unui obiectiv de lungă
durată şi cum pot interveni cu ţelurile clientului.
13. Se discută cu clienul despre modelele ei/lui cu privire la

conduită interpersonală de la generaţiile prioritare (ex.
părinţi,, unchi.mătuşi, bunici), pentru a înţelege originile unui
comportament pretenţios; procesarea afectivităţii şi
apropierii de aceste comportamente în conjunctura
prezentă.
14.În timpul sesiunii terapeutice a familiei se cere clientului
şi celorlalţi membri semnificanţi de a se angaja într-un
dialog comun, găsirea formulării într-un mod respectos al
cererilor.
7.Expresivitatea pregătiri în inceperea 15.Instruiţi clientul despre felul cum operează grupul şi cum
terapiei de grup.(15) atitudinea acestui grup are efect negativ asupra lui (ex.
faptul că tuturor membrilor din grup li se dă oportunitatea de
a relata şi de a dialoga, faptul că problemele tuturor sunt
considerate la fel de importante şi membrii grupului nu sunt
întotdeauna apreciaţi sau admiraţi , furnizarea feedback-
urilor importante); se procesează toate acestea, se discută
cu el/ea când este gata de o terapie în grup.
8.Fiecrae membru sau partener al familiei 11.În timpul unei sesiuni familiare, cînd clientul acţionează
reduce inetracţiunea din interior care denigrant sau exploziv prin comportamentul său împotriva
perpetuă comportamentul clientului. unui membru al familiei, se încurajează ţinta pentru a stabili
(11,16) un set de limite (ex. „răspunde la fel şi fă-l să se
oprească” ). Se continuă intervenţia când câteva măsuri ale
succesului sunt atinse, iar atunci se recompensează verbal
ambii participanţi (ex.-----)
16.Asistaţi membri familiei în identificarea comportamentelor

proprii care consolidează comportamentul exploziv
(ex. .......) se scrie un raport comportamental care va
permite fiecărui participant de a-şi menţiona nevoile lui/ei
(ex. împărţirea treburilor casnice şi folosirea unui premiu sau
a altor recompense sociale pentru a consolida
comportamentul).
9,Verbalizarea recompenselor, 17.Explicaţi clientului ce consecinţe pot avea
dezavantajele unui obiectiv de lungă comportamentele lui/ei explozive, neloiale şi nesincere,
durată, decepţiile şi nesiguranşa de a-şi evaluând consecinţele negative şi cum ele se suprapun cu
atinge scopul final.(17, 18). ţelurile clientului.
18. Învăţaţi clientul cum neloialitatea conduce la

neîncrederea din partea celor din jur (ex. trădarea oamenilor
conduce la a fi trădat de ei).
10. Verbalizarea reală, atingerea 19.Interpretaţi grandiozitatea subliniată, accentuată şi
obiectivelor în cazul fanteziilor grandioase dezamăgirea când clientul cade uşor în efort, conecatrea
ce conduc la dezamăgire totală. (19) experienţelor afective ale clientului la nevoile şi dorinţelel
lui/ei; ajutaţi clientul să transforme acest lucru în ceva real
( ex. „ când ei au mers pe ideea altcuiva, tu te-ai simţit
foarte dezamăgit şi demoralizat ; ai vrut ca ei să creadă că
ideea ta era minunată şi putea salva ziua, iar cănd ei au
respins –o te-ai simţit învins şi gol”). ( de văzut ..........)
11.Angajarea într-o relaţie între-un mod 20. Discutaţi relaţiile din copilărie în care clientul a fost
cooperativ, în locul unei maniere de abuzat sau înşelat de o figură importantă; examinaţi
control şi dominare. (20, 21, 22) impulsurile repetate în comportamentul clientului faţă de
alţăă acum.
21.Antrenaţi familia în tehnica sculpturii recreând o situaţie

în care clientul a fost manipulativ sau a condus; procesaţi
înţelesul evenimentului cu clientul şi familia lui/ei şi
colaboraţi cu ei pentru a descoperi mai multe feluri
satisfăcătoare şi noi de relatare între ei.
22.Se provoacă clientul la o gândire „ toţi sau niciunul”

despre dominare şi se încurajează clientul să se gândească
la un model de joc (ex. figuri sportive sau alţi conducători)
care au avut succes prin virtutea echipei lor de joc şi prin
spiritul de echipă, în locul agresiunii sportive.
12.Creşterea expresiilor de empatiei prin 23. Dirijaţi sau referiţi clientului o psihoterapie de grup în
identificarea acurateţei sentimentelor a vederea furnizării de feedback de la alţii în vederea
altei persoane şi verbalizarea înţelegerii a comportamentului lui/ei, şi derzvoltarea încrederii de bază şi
unei situaţii dificile.(23, 24, 25) înţelegerea cu exactitate a altora.
24.Într.o psiho-dramă, sesiune individuală sau de grup,

terapeutul ( sau un membru al grupului), joacă rolul clientului
iar clientul jopacă rolul persoanei pe care a rănit-o sau a
exploatat-o. Se continuă intervenţia până când clientul
atinge identificarea emoţională cu victima.
25.Organizaţi o sesiune de terapie în familie şi încurajaţi

clientul să persisite în rescrierea şi reflectarea înapoi a
comunicării dintre membri familiei, soţului sau partenerului
până când el /ea este de acord ca aceste comunicari sunt
corecte.
13.Demonstraţi comportamentele în 26. Sub o supraveghere strictă, pune-i clientul să
relaţie cu grija faţă de cineva.(26) interacţioneze cu pisici, căţei sau copii, care au tendinţa de
a stârni comportamentul în relaţiae de a avea grijă de
cineva; procesaţi experimentul cu clientul.( de văzut.
„ Diagnosticul şi Tratamentul Interpersonal al Tulburărilor de
Personalitate, de Benjamin).
14.Exprimarea furiei într-un mod apropiat 27. Cereţi clientului să citească ,,Binenţeles că eşti furios”
exasperării ( răzbunător când se simte de Rosellini şi Warden ; ,,Manevrarea furiei” de Messer,
vinovat şi subapreciat) ( 27, 28) Coronado- Bogdaniak si Dillon; sau ,,Dansul furiei” , ,,Ghidul
unei femei de a schimba paternitatea relaţiilor intimate” de
Lerner, procesaţi ideile principale.
28. Instituiţi antrenamentul de inoculare a stresului prin
pregătirea clientului pentru situaţii in care el/ea devine
furios/ ă folosind repetiţia comportamentală pentru a stabili
răspunsuri apropiate şi iniţierea autorecompensării, în
întreţinerea controlului ( de văzut ,,Reducerea stresului si
prevenirea lui” DE Meichenbaum si Jaremko).
15. Identificarea rolului masculin, 29. Procesaţi cu clientul înţelesul de masculinitate ( ex.
impactul şi dezvoltarea nevoia de a fi puternic, dominant, mereu primul şi de a nu
comportamentului , în crearea unui rol arăta slăbiciunile si sentimentele); examinaţi impactul
masculin flexibil ( 29, 30) acestor atitudini şi acţiuni şi cum poate crea o imagine
masculina sănătoasă ( de vazut ,,O nouă psihologie a
bărbaţilor” de Levant si Pollack). Organizaţi o sesiune de
terapie de familie şi încurajaţi clientul de a persista şi
reflecta stilul de comunicare cu membrii familiei, soţ sau
partener, până când el/ea consideră comunicarea corectă.
30.Cereţi clientului să citească( ex.......) şi procesaţi ideile

principale.
16.Recunoaşterea verbală şi exprimarea 31.Exploraţi cu clientul tiparele sexuale ale acestuia, punănd
regretului de a fi avut un comportament accent asupra consecinţelor dureroase ale victimelor.
esxual exploziv (abuziv) (ex. cererea
subordonată sexuală, înşelarea unei 32.Cereţi clientului să identifice şi să listeze dezavantajele
persoane pentru a putea avea un contact şi avantajele altora .
sexual) care a fost dureros pentru
persoana în cauză.(31, 32)
17.Verbalizarea convingerilor care 33.Organizaţi cu clientul un program terapeutic (ex.......)
încurajează menţinerea unei relaţii discutaţi despre avantajele, orientările şi oportunităţile (....)
sănătoase pe termen lung. ( 33, 34)
34.Exploraţi cu clientul convingerile negative denaturate,
răstălmăcite ale clientului (ex. există o persoană care nu îl/o
va dezamăgi niciodată, nimeni nu merită efortul, din moment
ce toţi din jur „ sunt groaznici”. Provocarea ideilor folosind
tehnici emotive raţionale, înlocuind ideile nerealiste cu idei
mai flexibile şi mai reale ( ex. toţi care au defecte; orice
relaţie de lungă durată are urcuşuri şi coborâşuri; îdreptarea
şi salvarea situaţiilor.
18.Listarea dificultăţilor, experimentelor 35.Validarea grijii clientului în relaţiile apropiate/personale şi
într-o formă apropiată, de ataşament în exprimarea pozitivă a respectului necondiţionat (ex.
relaţia respectivă. (35, 36) sentimentele sunt neînţelese din perspectiva clientului).
36.Rugaţi clientul să descrie visele pe care el/ea le-a avut,

temele despre intimitatea relaţională.
19.Cooperaţi cu un fizician recomandat 37.Sfătuiţi clientul să consulte un medic de specialitate care
pentru a evalua necesitatea medicaţiei îi va evalua starea şi evoluţia; va recomanda medicaţia;
psihotropică pentru scăderea iritabilităţii. ajutaţi clientul să proceseze costurile şi beneficiile unei
(37). evaluări psihiatrice.
20.Luaţi medicamentele prescrise şi 38.Monitorizaţi medicaţia folosită de către client, efectul
raportaţi efectul secundar al tratamentului. starea; consultaţi-vă cu medicul clientului despre rezultatele
(38) tratamentului luat.
21.Descrierea sentimentelor şi respectul 39.Provocaţi gândirea clientului de „totul sau nimic”
faţă de o altă persoană.(39) cerându-i lui/ei să-şi amintească exemple cu persoane
care merită încrederea şi respectul cuvenit (ex. o persoană
măcăr odată nu l-a trădat sau i-a făcut ă favoare fără a
aştepta nimic în schimb, necondiţionat).
22.Verbalizarea tratamentului special, 40. Folosiţi un dialog Socratic, provocând astfel sentimentul
aşteptarea efectelor în situaţiile de de îndreptăţire (ex.” ar trebui să fiu recompensat pentru
aplicare. (40) virtutea superioară” ) şi exploatarea suportivă (ex. listarea
realizărilor actuale)
23.Exprimarea satisfacţiei cu ceea ce 41.Cereţi clientului să citească Cum să-ţi doreşti ceea ce ai;
el/ea o are în cazul în care cerinţele sunt Descoperirea magiei şi grandorii experienţelor obişnuite şi
mai mari.(41, 42) procesarea ideilor principale.
42.Exploraţi fanteziile şi visele clientului în vederea puterii

absolute, controlului; conectarea acestora la relaţiile
prezente sau trecute, abilitatea de a se angaja în relaţiile de
colaborare.
Axa I 296.xx Tulburare depresivă majoră

300.4 Tulburare dystimică
Axa II 301.81 Tulburare de personalitate Narcisită

301.7 Tulburare de personalitate Antisocială
301.9 Tulburare de personalitate NOS
DEFICIENŢE ALE TEHNICII DE REZOLVARE A PROBLEMELOR
1. Modul curent în care exagerarea este considerată ca un factor important în responsabilitatea

tuturor problemelor create.
2.Inabilitatea adecvată de a rezolva problemele create sau de a adăuga problemelor un lucru

semnificativ cu care alţii se confruntă.
3.Deseori se recurge la un comportament infracţional ( ex: jaf, crimă, tâlhărie, furt.) pentru a rezolva
problemele personale, economice sau alt tip de probleme.
4. Inabilitatea frecventă de arecunoaşte sau a defini problemele în timp suficient astfel reuşind să
evite pericolul care ar da naştere unei situaţii conflictuale dăunătoare şi scăparea de sub control.
5.Bazarea ireală pe magie sau pe dorinţele gândite pentru a găsi soluţia de rezolvare a problemelor
cotidiene cu care se confruntă.
6.Se optează frecvent pentru evitarea problemelor şi deciziilor criticate.
7 Se limitează în luarea deciziilor.
1.Se aderă la un proces demonstrativ în luarea deciziilor de rezolvare a problemelor.
2.Recunoaşteţi şi clasificaţi probelemele într-un mod adecvat şi cât mai rapid posibil.
3.Investigaţi problemele în profunzime astfel încât deciziile ulterioare să fie bazate pe informaţii căt
mai corecte.
4.Definiţi în mod clar factorii esenţiali care au dus la crearea acestor probleme.
5.Experimentaţi progresivitatea unei relaţii sănătoase, a unor rezultate financiare mai bune ca rezultat
al unei bune rezolvări

1.Descrierea conflictelor care au fost dezvoltate 1.Examinaţi cu clientul istoricul problemelor,
din cauza problemelor ineficiente. (1, 2) încurcăturile ivite în cazul rezolvării şi consecinţele
problemelor ineficiente.
2.Ajutaţi clientul în identificarea tehnicilor ineficiente

de rezolvare a problemelor (ex. ignorarea sau
evitarea confruntării unei probleme; devine agresiv).
2.Listarea consecinţelor eficiente/ ineficiente de 1.Examinaţi cu clientul istoricul problemelor,
rezolvare a problemelor.(1, 3) încurcăturile ivite în cazul rezolvării şi consecinţele
problemelor ineficiente.
3.Discutaţi cu clientul despre câteva consecinţe care

au fost eficiente/ineficiente de rezolvare a
problemelor (ex. ineficienţa rezolvării unei probleme
conduce la înrăutăţirea problemei, lipsa controlului,
pierderea timpului cu o problemă nedefinită,
neglijarea unei informaţii).
3.Formularea definiţiilor şi utilzarea experienţei 4.Discutaţi şi examinaţi cu clientul definiţiile şi
de zi cu zi în rezolvarea problemelor.(4, 5) aplicarea experienţei de zi cu zi în rezolvarea
problemelor, care poate fi compresiv şi concret.(ex.
probleme ce apar în mod continuu şi zilnic şi care
sunt create de alte persoane dar şi influenţate de
gândurile şi emoţiile proprii.
5.Învăţaţi clientul că problemele pot avea multe

nuanţe, consecinţe (ex. problemele pot fi variate în
durata lor, in intensitate şi ostile; problemele
cauzează stres; crează dificultăţi ale gândurilor şi
sentimentelor; problemele repetate cu alte persoane
pot produce o problemă mult mai complicată şi mai
mare).
4.Identificarea metodelor folosite pentru 6. Cereţi clientului listarea tuturor metodelor folosite
determinarea existenţei problemei.(6). de el/ea în recunoaşterea şi determinarea când el/ea
a avut o problemă” în mâinile sale „ (ex. stres acut şi
crescut, feedback; sentimentele de tristeţe/mâhnire).
5.Sortarea metodelor de determinare a 7.Ajutaţi clientul să sorteze din interior (ex.
problemelor ce apar de la indicatorii inetrni şi sentimente, senzaţii psihice) spre exterior (ex.
externi.(7). semnale sau mesaje primite din afara corpului) –
indicatorii păroblemei.
6,Listarea „pro”-urilor şi „contrar-urilor” în 3.Discutaţi cu clientul despre câteva consecinţe care
identificarea problemelor cât mai curând posibil. au fost eficiente/ineficiente de rezolvare a
(3, 8) problemelor (ex. ineficienţa rezolvării unei probleme
8.Cereţi clientului să identifice şi să listeze „pro”-

urilor şi „contrar-urilor” în identificarea problemelor
cât mai curând posibil.
7. Listarea „pro”-urilor şi „contrar-urilor” în 3.Discutaţi cu clientul despre câteva consecinţe care
identificarea problemelor cât mai curând posibil. au fost eficiente/ineficiente de rezolvare a
(3, 9) problemelor (ex. ineficienţa rezolvării unei probleme
9.Ajutaţi clientul în listarea „pro”-urilor şi „contrar-

urilor” în identificarea problemelor cât mai curând
posibil.
8.Însemnarea paşilor comuni în rezolvarea 10.Cereţi clientului să listeze paşii ideali (ex. definiţi
problemelor care asigură succesul în cele mai problema, identificaţi soluţii alternative, listaţi „pro”-
multe cazuri.(10). urilor şi „contrar-urilor fiecărei alternative din
informaţiile adunate, decideţi calea cea mai bună,
implementarea unei soluţii, evaluaţi rezultatul)
implicaţi-vă in succesul obţinut.
9.Descrierea diferenţelor dintre realitate şi opinii. 11.Învăţaţi clientul diferenţele dintre realitate şi
(11, 12). opinie (ex. în ordinea rezolvării problemei este
nevoie de a fi definită într-un mod clar astfel încât să
fie evitate confuziile cu privire la „ eu gândesc „ că
problema este [opinie]; că întradevăr problema este
reală. Deseori când se prezintă o problemă
confundăm realitatea cu opinia, sau invers.
12.Ajutaţi clientul în identificarea şi înregistrarea al
cel puţin 3 ocazii directe când el /ea au observat în
mod direct oameni cu probleme, să sorteze
realitatea de opinie.
10.Identificarea unui set de aptitudini care 13.Discutaţi cu clientul realitatea primară în găsirea
contribuie la găsirea unei bune realităţi.(13) unor aptitudini ce contribuie la găsirea „ unei bune
realităţi” (observaţi sau utilizaţi sensurile problemei
existente; informaţiile culese sau adresaţi întrebări [
Cine, Ce, Când, Unde, De ce] pentru creşterea
informaţiei referitoare la problema respectivă, astfel
încât să formulaţi o definiţie completă a problemei;
reamintirea sau utilizarea tehnicilor diferite pentru
stocarea tuturor informaţiilor adunate [ Memorii,
Luare de notiţe]; evaluaţi sau sortaţi informaţia
stocată pentru relevanţă, realitate şi opinie).
11.Identificarea punctelor slabe în găsirea 14.Ajutaţi clientul să identifice puterile lui/ei, în
realităţii.(14) descoperirea realităţii şi punctele slabe ( slabiciunile)
(ex. ce aptitudini sunt folosite şi ce aptitudini sunt
ignorate)
12.Descrierea impactului produs datorită unei 15.Cereţi clientului să descrie efectele produse de
pauze de gândire asupra tehnicilior de pauzele de gândire asupra tehnicilor de descoperire
descoperire a realităţii.(15) a realităţii ( ex. permiterea unei observări complete,
permiterea comparării informaţiilor cu privire la
probleme şi posibilele soluţii, permiterea timpului de
a reveni asupra problemelor avute anterior şi
succesul soluţiilor, permiterea timpului în
reevaluarea realităţii).
13.Descrierea întrebăriilor directe şi închise, 16.Explicaţi clientului dinamicile şi diferenţele dintre
diferite, termenii care au tendinţa de a fi promţi ăntrebările închise (ex. conducerea unei alte
şi activi sau activarea uneia dintre cele două persoane către răspunsuri complete ce pot exprima
versiunii ale intrebărilor.(16, 17). gândurile şi sentimentele, opiniile lui/ei) şi întrebările
deschise ( ex, conducerea unei alte persoane pentru
a da răspunsuri concise fără a lăsa loc sentimentelor
şi opiniilor).
17.Invăţaţi clientul cum întrebările închise şi

deschise au „origini” comune care instigă întrebările
deschise (ex. „Spune-mi despre....”, „Descrie....”,
„Ce.....”) sau întrebările închise (ex. „ Tu.......?”,
„Când ai....?”).
14.Demonstrarea utilizării paşilor folosiţi în 17.Invăţaţi clientul cum întrebările închise şi

rezolvarea efectivă a problemei şi deschise au „origini” comune care instigă întrebările
implementarea pasilor în viaţa de zi cu zi. (17, deschise (ex. „Spune-mi despre....”, „Descrie....”,
18) „Ce.....”) sau întrebările închise (ex. „ Tu.......?”,
„Când ai....?”).
18.Folosiţi jocul de rol şi modelarea pentru a învăţa

clientul cum se utilizează întrebările închis eşi
deschise în situaţii diferite – de a aduna informaţii.
15.Demonstrarea paşilor folosiţi în rezolvarea 19.Instruiţi clientul să recunoască un model pentru
efectivă a problemei şi implementarea pasilor în rezolvarea problemei (ex......) care adresează şi
viaţa de zi cu zi. (19, 20, 21, 22) elaborează comportamente specifice de rezolvare a
problemei.
20.Utilizaţi jocul de rol, modelarea şi reptiţia

comportamentală pentru a învăţa clientul cum să
implementeze secvenţele fazelor sau paşi necesari
rezolvării problemelor.
21.Clarificaţi cu clientul care dintre paşii rezolvării

efective a problemei sunt paşi de acţiune şi care
sunt paşi de gândire.
22.Cereţi clientului să se alaăture unui grup care

învaţă metode de rezolvare a problemei.
16.Listarea precondiţiilor care pot încuraja 23.Discutaţi şi examinaţi cu clientul varietatea
succesul în rezolvarea problemei (23) precondiţiilor ajutătoare în rezolvarea problemei (ex.
dorinţa de a avea responsabilitate, căutarea unui
ajutor sau învăţarea din greşelile anterioare).
17.Demonstrarea şi înţelegerea tehnici HALt şi 24 Învăţaţi clientul tehnica HALT ( vezi, dacă eşti
influenţa practică a acestei tehnici care poate vreodată înfometat, nervos, singur sau obosit,
avea abilităţi în rezolvarea problemei.(24, 25, stopează şi remediază situaţia înainte de a încerca
26) să rezolvi o problemă) ca un exemplu al unei tehnici
ajutătoare precondiţionată în ajutarea rezolvării
problemei.
26.Cereţi clientului să consemneze sau să descrie o

sarcină din 4 paragrafe despre cum implentarea
tehnicii HALT poate avea un impact pozitiv în
rezolvarea problemei.
18.Consemnarea şi menţinerea în jurnalul zilnic 27.Cereţi clientului să consemneze şi să menţină
în următoarele 2 săptămâni, identificarea un jurnal zilnic în următoarele 2 săptămâni,
problemelor variate cât şi cele care au fost identificarea problemelor variate cât şi cele care au
provocate. (27, 28) fost provocate.
28.Revizuiţi cu clientul problemele consemnate în

jurnal în fiecare săptămână a lui/ei aplicaţi un
feedback constructiv şi implementaţi paşii pentru
rezolvarea problemei.
19.Listarea beneficiilor obiectivelor pe termen 29.Demonstraţi clientului cum o problemă tipică
scurt şi pe termen lung căt şi potenţialul, poate fi analizată folosind un proces echilibrat în
costurile unei decizii.(29) luarea deciziilor (ex. costurile obiectivelor pe termen
scurt şi lung şi beneficiile unui plan de acţiune).
20. Enumerarea prietenilor de încredere sau a 30.Cereţi clientului să identifice 2 sau 3 membri ai
membrilor de familie în care el/ea poate avea familiei sau prieteni în care el/ea are încredere şi
încredere, astfel încât deciziile să fie care îi pot da lui/ei feedback rezonabil în luarea
pozitive(ex. 1 saptămânâ / lună). (30) deciziilor şi care îl/o poate instrui în revizuirea a cel
puţin unei decizii personale cu fiecare dintre aceşti 3
prieteni 1 saptămânâ / lună.
21.Recunoaşterea comportamentelor antisociale 2.Ajutaţi clientul în identificarea tehnicilor ineficiente
şi descrieţi consecinţele negative asociate cu de rezolvare a problemelor (ex. ignorarea sau
acest comportament în rezolvarea problemelor. evitarea confruntării unei probleme; devine agresiv).
(2,31, 32)
31.Examinaţi tiparul clientului de rezolvare a
problemelor printr-un comportament infracţional în
locul folosirii unui proces efectiv sau adaptabil.
32.Revizuiţi împreună cu clientul consecinţele

negative ale comportamentului antisocial; ajutaţi
clientul să dezvolte un comportament prosocial ca
rezultat al implementării paşilor pentru o rezolvare
eficientă a problemelor.
22.Listarea compertamentelor prosociale care 33.Revizuiţi împreună cu clientul incidentele
au început să evolueze din momentul comportamentului antisocial, consecinţele
implementării paşilor eficienţi de rezolvare a semnificative negative a folosirii înţelesului
păroblemei ca alternativă a comportamentului antisocial (ex. pierderea libertăţii durere provocată
infracţional.(33) de sine dar şi altora.
23.Rezolvaţi un puzzle clasic şi scrieţi paşii 34.Furnizaţi clientului un set de 5 puzzel-uri diferite,
utilizaţi în rezolvarea problemei.(34, 35). mentale sau de perspicacitate(ex....) şi rugaţi clientul
să găsească cât mai multe posibilităţi de rezolvare a
problemei.
35.Ajutaţi clientul în listarea paşilor ideali (ex.

definirea problemei, identificarea soluţiilor
alternative, listarea pro-urilor şi contrar-urilor fiecărei
alternative de stocare a informaţiei, implementarea
unei soluţii, evaluarea rezultatului mental al puzzle-
ului.
24.Stabilirea a câtorva titluri concrete ce pot fi 36.Ajutaţi clientul în stabilirea unor scopuri
întâlnite pe parcursul a 2 luni cu privire la rezonabile pentru abilitatea folosirii aptitudinilor în
găsirea aptitudinilor în rezolvarea problemei.(36,
37) rezolvarea problemei.
37.Recomandaţi clientului câteva materiale de citit

pentru construirea unor abilităţi mai bune în
rezolvarea problemei (ex.....).
Axa I 300.4 Tulburare distimică

312.34 Tulburare explozivă intemitentă
Axa II 301.7 Tulburări de personalitate antisocială

V62.89 Funcţie intelectuală de tip borderline
317 Retardare mentală
PSIHOZA
1. Experienţele bizare, implauzibile sau nonbizare (ex. implicarea în situaţii neplăcute în viaţa
reală) deziluzii.
2. Funcţionarea pshiomototrie care poate fi dăunpătoare (ex, reactivitate, comportament

blazat, stres şi tulburări ale gânmdirii).
3. Tulburări ale vorbirii şi ale gândirii (ex. incoerenţă verbală, repetarea cuvintelor,).
4. Experienţele trăite din cauza halucinaţiilor (ex. auz, gust, miros,).
5. Demonstrarea afectivităţii şi inafectivităţii celor din jur.
6. Preocuparea acerbă pentru deformarea adevărului folosirea fanteziei în mediul

înconjurător.
7. Agresiunea extremă bazată pe deciziile iraţionale, deziluziile totale şi/sau deisconfortul

produs de halucinaţii.
1. Controlul sau eliminarea simptomelor şi dizabilităţilor psihotice şi returnarea tuturor metodelor de

afectivitate.
2. Folosirea abilităţii de copiere în momentele de stres sever a tuturor metodelor precipitate din
cauza psihicului ridicat.
3. Îmbunătăţiţi prevenirea şi înţelegerea pshiozelor.
4. Interacţionaţi cu ceilalţi fără a fi defensivi sau agresivi.

1. Descrierea istoriei şi stării actuale a 1. Examinaţi experienţa clientului în ceea ce
simptomelor psihotice.(1,2) priveşte simptomele psihotice.
2.Coordonaţi teste psihologice pentru evaluarea
nivelului şi gravitatea simptemelor psihotice ale
clientului.
2.Cooperare pentru a inetrna clientul pe 3.Evaluaţi nivelul de risc al clientului , de autorănire,
termen scurt intr-o instituţie psihiatrică.(3,4) sau de rănire a altora şi abilitatea acestuia de a-şi
satisface nevoile primare.
4. Disapuneţi şi aranjaţi internarea clientului într-o

insatituţie psihiatrică dacă clientul este un pericol
pentru sine, alţii sau nu-şi poate satisface nevoile
primare.
3. Solicitarea unei evaluarări psihiatrice 5.Trimiteţi clientul să fie evaluat imediat de un
completă şi aplicarea tratamentului sau/şi psihiatru în ceea ce priveşte simptomele psihotice şi
medicaţia recomandată. (5,6). să i se prescrie medicaţie antipsihotică.
6.Monitorizaţi şi dispuneţi supravegherea luării

medicaţiei , eficienţa şi efectele adverse.
4.Dispunerea mutării într-o unitate 7.Aranjaţi ca clientul să rămână într-o unitate
supravegheatî sau asistată.(7,8) stabilă, supravegheată(ex. internat pentru adulţii
aflaţi în criză, azil AFC, sau azil de bătrâni).
8.Monitorizaţi acomodarea clientului în unitatea

supravegheată,; dacă este necesar, mutaţi clientul
într-o instituţie sigură şi organizată.
5. Iniţierea şi impliacrea într-un procedeu 9.Trimiteţi clientul să participe la un procedeu
terapeutic ( terapie de grup sau individuală ) . terapeutic ( grup terapeutic) individual de sprijin; în
(9). funcţie de nevoile clientului, temperamentul şi
resursele disponibile); procesaşi experienţa.
6.Descrierea factoriilor de stres care au 10.Discutaţi cu clientul factorii de stres şi
precipitat căderea psihotică.(10,11) sentimentele legate de acestea care au precipitat
căderea psihotică.
11.Examinaţi cu clientul eşecurile nerezolvate sau

izbucnirile de furie care ar putea contribui la
conflicte interne, conflicte ce sunt factori
declanşatori ale simptomelor psihotice.
7.Identificarea modurilor sănătoase de a face 12.Ajutaţi clientul să identifice modalităţi de a
faţă factorilor de stres înainte să devină grave. răspunde factorilor de stres înainte ca acestea să
(12). devină grave (ex.să caute ajutor la alţii; evadarea
dintr-o situaţie stresantă, practicarea de exerciţii de
relaxare; implicarea într-o activitate distractivă).
8.Schimbarea ajustărilor necesare de mediu 13.Ajutaţi clientul să facă îmbunătăţirile necesare
pentru a reduce sentimentul de ameninţare pentru a reduce sentimentul de ameninţare sau
sau stres (13,14,15). stres (ex.: schimbarea cartierului, limitarea
contactului cu familia, aranjarea unor vizite regulate
cu ofiţerul de caz).
14.Lucraţi cu infirmieri cu care clientul este

familiarizat cât de mult posibil pentru a-i evita
anxietatea clientului atunci când infracţionează cu
străinii.
15. Menţineţi un orar regulat al activităaţilor pentru

ca clientul să-şi stabilească o rutină predictibilă.
9.Înlocuirea credinţelor( păreri) iraţionale care 5.Trimiteţi clientul să fie evaluat imediat de un
contribuie la apariţia simptomelor psihotice cu psihiatru în ceea ce priveşte simptomele psihotice şi
păreri realiste.(5,16,17). să i se prescrie medicaţie antipsihotică.
16.Ajutaţi clientul să revizuiască şi inventarieze

câteva păreri iraţionale sau descrieri care contribuie
la apariţia simptomelor psihotice (ex.: sunt vânat şi
de aceea trebuie să dustrug pe oricine îmi iese în
cale).
17. Evidenţiaţi pentru client diferenţele între părerile

deziluzionale atuogenerate şi realitatea lumii
exterioare.
10.Formularea în scris a mai multor 18. Ajutaţi clientul sa-şi restructureze părerile
alternative sau moduri de a contrazice iraţionale reexaminând probele bazate pe realitate
părerile iraţionale (18,19,20). şi interpretare greşită; cereţi clientului să scrie
realitatea care contrazice părerile deziluzionale.
19.Încurajaţi clientul să ceară să fie testat frecvent

cu realitatea pentru a pune sub semnul întrebării
părerile sale distorsionate(ex.: comparaţi ideile sale
cu experienţele infirmierilor, a prietenilor şi ale
familiei).
20.Efectuaţi o sesiune de brainstorming în care să

inventariaţi alternativele de a face faţă părerilor
iraţionale care contribuie la simptomele psihotice
(ex.: să verificaţi realitatea împreună cu o
persoană de încredere, să ştie cum să i-a la timp
medicamentele, să accepte faptul că boala mentală
este cauza conceptelor iraţionale.
11.Raportarea diminuării sau eliminării 5.Trimiteţi clientul să fie evaluat imediat de un
halucinaţiilor sau a deziluzilor. (5, 6, 21). psihiatru în ceea ce priveşte simptomele psihotice şi
să i se prescrie medicaţie antipsihotică.
6.Monitorizaţi şi dispuneţi supravegherea luării

medicaţiei , eficienţa şi efectele adverse.
21.Evidenţiaţi controlarea, diminuarea sau

eliminarea halucinaţiilor sau a deziluziilor.
12.Citirea modurilor în care alte persoane au 22.Oferiţi clientului o selecţie de opţiuni de citire a
făcut fa-ă psihozelor.(22,23). unor cărţi pe tema bolilor mentale (ex.Seduction of
Madness de Podvoll; Change Your Brain, Change
Your LifeŞ The Breakthrough Program for
Conquering Anxiety, Depression, Obsessiveness,
Anger, and Impulsieveness de Amen; or
Overcoming Destructive Beliefs, Feelings şi
Behaviors de Ellis).
23.Examinaţi împreună cu clientul ce a învăţat

citind materialele educaţionale despre bolile
mentale.
13. Stabilirea unui model pentru a dormi , a 24.Învăţaţi clientul impotanţa menţinerii unui somn
mânca, a avea grijă de igiena personală şi de sănătos, a unor mese sănătoase, a unei igiene
a face exerciţii sportive.(24, 25). personale şi a unor exerciţii sportive sănătoase.
25.Urmăriţi progresul clkientului în menţinerea unui

mod sănătos de a mânca, de a dormi, de a-şi
menţine igiena personalăp şi de a face exerciţii.
14.Implementarea unor tehnici de comunicare 26.Examinaţi împreună cu clientul istoria lipsei de
asertive sănătoase care să sprijine exprimarea asertivitate în exprimarea gândurilor, sentimentelor
gânduriloe, sentimentelor şi a nevoilor.(26,27, şi nevoilor sale.
28).
27.Instruiţi clientul în tehnici de comunicare asertivă
( ex. exprimarea sentimentelor, tehnici de
ascultare, să ceară ajutor, să refuze cereri).
28.Reexaminaţi implementarea de către client a

tehnicilor de comunicare asertivă în viaţa de zi vu
zi , încurajaţi succesul şi reorientaţi eşecul.
15.Revenirea în mod gradual la cel mai înalt 29.Monitorizaţi nivelul zilnic de funcţionare al
nivel de funcţionare şi acceptarea clientului(ex.: interacţiune socială, igienă personală,
responsabilităţii şi atenţiei pentru nevoile de orientare în realitate şi influenţele corspunzătoare)
bază.(29,30). şi oferiţi feedback care redirecţionează sau
încurajează progresul).
30.Monitorizaţi fără întrteruperi decompensarea

posibila a clientului care ar putea duce la angajarea
în comportamente agresive care ar putea fi
vătămătoare pentru sine sau pentru alţii.
Axa I: 297.1 Tulburare Deluzională
298.8 Tulburare Psihotică
295.XX Schizopfrenie
295.30 Schizofrenie de tip Paranoidă
295.70 Tulburare schizoafectivă
295.40 Tulburare schizopreniformă
296.xx Tulburare Bipolara I
296.89 Tulburare Bipolara II
296.xx Tulburare Depresivă Majoră
Axa II: 301.22 Tulburare de Personalitate Schizotipal
301,7 Tulburare de Personalitate Antisocială
DEFICIENŢE DE AUTO-COCEPŢIE
1. Imposibilitatea de a-şi identifica propriile trăsături sau realizări pozitive.
2. O imagine proastă despre sine care duce la asocierea cu un anturaj de proastă calitate.
3. Se angajează într-un comportament infracţional în incercarea de a-i impresiona pe alţii.
4. Frică puternică de respingere sau critici care contribuie la dificultatea de a spune Nu celorlalţi.
5. Păreri proaste şi critice despre sine cu un ansamblu pesimist asupra abilităţilor şi viitor.
6. Lipsa acută de încredere în sine şi în abilităţi, care inhibă iniţierea de noi activităţi sau căutarea
de prieteni prosociali, de succes.
7. Evită interacţiile interpersonale din cauză că se vede pe sine ca inferior, inapt social, incapabil sau
dezagreabil.
8. O autoevaluare nerealistă, care duce la stabilirea de obiective mult prea ridicate, rezultând în
eşecuri care întăresc sentimentul de incapacitate.
1. Dezvoltarea unei imagini pozitive şi consecvente despre sine.
2. Dezvoltarea unui model cognitiv , pozitiv şi sănătos despre sine şi despre lume.
3. Creşterea tehnicilor de autocalmare , de autoreglare şi autorvaluare într-o manieră corectă.
4. dezvoltarea unor tehnici de autoestimare care îţi au baza în realitate.

OBIECTIVE – SCOPURI INTERVENŢII
1. Descrierea imaginii despre sine, incluzând 1. Examinaţi percepţia clientului despre sine, cereţi
trăsăturile negative şi pozitive.(1) acestuia să efectueze o listă cu trăsăturile sale
negative şi pozitive.
2.Participarea la proceduri terapeutice de grup 2.Inscrieţi clientul la o procedură de terapie de grup
pentru a explora şi dezvolta aprecierea de care sprijină şi dezvoltă autoaprecierea şi
sine.(2). autopreţuirea; monitorizaţi şi evaluaţi progresul
clientului.
3.Citirea materialelor care să vă înveţe tehnici 3.Oferiţi clientului o selecţie de materiale de citit ca
de construire, de autoapreciere.(3). să înveţe tehnici de a-şi îmbunătăţi părerea despre
sine(ex.Overcoming Low Self de McKay şi Fanning,
maximum Self_ Esteem de Minchinton): discutaţi,
evaluaţi informaţiile care au fost dobândite prin citire.
4.Descrierea maştii care este utilizată pentru a 4.Discutaţi cu clientul variatele funcţii pe care le are
ascunde adevărăta faţă.(4,5). o mască şi modul în care măştile pot fi metaforă de
distorsionare a modului în care clientul se prezintă.
5.Oferiţi clientului un număr mare de materiale

( carton , lipici, foarfece, autocolant, poze din reviste,
obiecte adunate ca oase) şi instrucţiunii a modului în
care se confecţionează o mască.
5.Identificarea costurilor şi beneficiile unei idei 6.Evaluaţi împreună cu clientul ce costuri comune
distorsionate sau limitate despre sine.(6). (ex.: ingeniozitate sau spontaneitate diminuată, lipsa
iniţiaitivei, nerealizare, incapacitate) şi beneficiile (ex.:
camuflaj protector, accepta sprijinul celorlalţi, evitarea
sau întârzierea acţiunilor impulsive). Unei idei limitate
sau distorsionate despre sine.
6.Enumerarea modurilor în care gândirea 7.Instruiţi clientul în dinamica fundamentală şi relaţia
automată poate fi legată de problemele legate dintre gânduri, convingeri, sentimente şi acţiuni,
de lipsa puterii, a controlului şi abilitatea modul în care acţiunile şi gândirea automată sunt
diminuată de a iniţia sarcini noi.(7,8). concepute.
8.Explicaţi clientului modul în care gândirea automată

duce la ideea de lipsă a puterii (ex.: Nimeni nu mă
ascultă), lipsa controlului (ex. Nimic din ceea ce fac
nu este important) lipsa abilităţii de a iniţia sarcini noi
(ex.: Nu o să am succes în nimic din ceea ce aş
încerca).
7.Identificarea şi înlociurea părerilor negative 9.Ajutaţi clientul să examineze şi să inventarieze
despre sine prezentate în gândurile automate. unele dintre părerile negative care sprijină proasta
(9,10). autoestimare (ex. „Nu sunt bun de nimic”; „ Nu pot
face nimic bine „; „Nu merit nimic”).
10.Efectuaţi o sesiune de brainstorming de

invenatriere a posibilelor moduri pozitive , de a
reformula părerile despre sine pentru a sprijini o
creştere a autopreţuirii pozitive.
8.Contactarea a cel puţin o persoană pe zi 11. Ajutaţi clientul să enumere cel puţin 7 persoane
care să primească sprijin.(11). care-i susţin obiectivele de îmbunătăşţire a preţuirii
de sien; sfătuiţi clientul să contacteze cel puţin o
persoană pe zi.
9.Enumerarea calităţilor sau realizărilor 12.Instruiţi clientul să efectueze şi să completeze
pozitive şi adăugaţile zilnic pe o listă.(12). zilnic lista zilnică de atribute şi realşizări pe care
clientul le-a găsit în interiorul său şi de care este
mândru, reexaminaţi săptămânal împreună cu clientul
această listă si încuraja-il să se consulte cu prietenii
înţelegători în ceea ce priveşte complicarea listei.
10.Implementarea actiunilor care să dezvolte 13.Ajutaţi clientul să enumere caracteristicile,
sau să îmbunătăţească caracteristicile, trăsăturile sau abilităţile pe care ar dori să le
trăsăturile sau abilităţile dorite.(13,14,15). dezvolte sau să le îmbunătăţească, care sunt
realizabile.
14.Sfătuiţi clientul să-şi stabilească trei obiective pe

termen scurt( realizabile în 3 luni) care să aibă
legătură cu îmbunătăţirea şi dezvoltarea
caracteristicilor, trăsăturilor sau abilităţilor dorite.
15.Ajutaţi clientul să-şi efectueze sesiuni de

brainsdtorming pentru a-şi îmbunătătţi sau întări
caracteristicile , trăsăturile sau abilităţile dorite;
incurajaţi clientul să implementeze acţiunile care vor
servi la îmbunătăţirea imaginii de sine.
11.Descrierea situaţiilor în care exprimarea 16.Examinaţi trecutul clientului în ceea ce priveşte
asertivă a gândurilor, sentimentelor sau a lipsa de asertivitate în exprimarea gândurilor,
nevoilor a fost dificilă.(16). sentimentelor sau a nevoilor.
12.Implementarea tehnicilor sănătoase de 17.Instruiţi clientul în tehnici sănătoase de
comunicare care sprijină exprimarea asertivă a comunicare asertivă (ex.: exprimarea sentimentelor,
gândurilor, sentimentelor şi nevoilor.(17, 18, utilizarea pronumeluiEu, tehnici de ascultare,
19). cererea de ajutor, refuzarea cererilor).
18.Utilizaţi tehnicile de modelare şi „rolle-plaz-ul”

pentru a învăţa clientul mai multe tehnici de rezolvare
a conflictelor (ex. privirea unei probleme din 2
perspective diferite, a fi de acord parţial) cvare -+ar
putea îmbunătăţii comunicarea, utilizaţi situaţii
recente în care tehnici de comunicare mai bune ar fi
îmbunătăţit rezultatele.
19.Reexaminaţi implementarea de către client a

tehnicilor noi de rezolvare şi accentuare insistentă a
îndemânării cu succes şi redirecţionarea eşecului.
13.Creşterea implicării altor persoane din 20.Comunicaţi clientului eforturile făcute de a se
societate , practicarea de activităţi şi implica tot mai mult în contactul cu alte persoane;
comunicare cu respect şi pricepere(20, 21, 22, propuneţi proceduri pentru uşurarea activităţilor (ex.
23, 24,). înscrierea în organizaţii sau grupuri religioase,
activităţi recreative, atrăgătoare, voluntariat, luarea
unei gruipe educaşionale).
21.Comunicaţi clientului cercetarea a 3 cluburi,

grupuri sau organizaţii diferite (ex.: 12 paşi,
încrederea în grupuri, biserică, comunitate, sport sau
fitness) pe o perioadă de 3 săptămâni, a începe
contacte cu alte persoane din societate.
22.Îndreptaţi clientul către atragerea în club a unui

grup sau organizaţie (ex.ligă sportivă, biserică,
organizaţii caritabile, AA/NA) în ultimele 9 săptămâni
consecutive, a da şansa de a construi prietenii
puternice, profunde bazate pe înţeleger ţi valori.
23.promovaţi , încurajaţi clientul în aplicarea de noi

metode de îndemânare în încercările de dezvoltare a
altor relaţii cu alţi membri de club, grup, organizaţie,
prieteni şi consecinţele urmărite.
24.Discutaţi cu clientul despre tehnicile de rezolvare

şi aplicare, încercările pozitive, întărirea îmbunătăţirii
feedback-ului.
14.Implementarea tehnicilor de relaxare ce 25.Învăţaţi clientul aplicarea experienţei anxietăţii
conduc la reducerea anxietăţii sociale.(25) sociale în tehnicile rapide de relaxare(ex. sufocare
profundă, imaginarea scenelor de plăcere,
manipularea neliniştii impietrite.
15.Revizuirea setului de goluri, îmbunătăţirea 26.Revizuiţi aplicarea feedbacku-ului clientului,
sau autodezvoltarea şi acceptarea progresului progresele făcute pe termen scurt şi încurajati
sau a feedback-ului.(26) succesul şi reorientaţi eşecul.
Axa I: 300.4 Tulburări Ritmice
296.xx Tulburare Depresivă Majoră
Axa II: 301.82 Evitarea Tulburărilor de Personalite
301.9 Tulburări de Personalitate NOS
301.6 Tulburări ale Personalităţii Dependente
MODELE COMPORTAMENTALE
ALE AUTORESPINGERII
1. Incapacitatea de a manevra pornirile, impulsurile şi dorinţele, abstinenţa de la comportamente de

autoapărare (ex.: ieşirile nervoase, pariurile, interacţiunea disfuncţională în cadrul familiei, inactivitatea
sexuală, obiceiuri nesănătoase, izolare siocială, furturi din magazine, neacceptarea medicaţiei prescrise).
2. Verbalizarea angajamentului de abţinere de la comportamentele de autorespingere, dar fără plan, strategie
sau aptitudini specifice pentru a atinge scopul.
3. Frecvenţa crescută în angajarea în comportamente de autorespingere când se simte deprimat, trist, furios,
temător, ruşinat sau plictisit.
4. Simte presiunea socială când alţii în jur sunt implicaţi în comportamente de autorespingere.
5. Frecvenţă crescută în angajarea în comportamente de autorespingere după certuri sau argumente cu alţii
după ce este criticat de alticineva.
6. Emoţii pozitive, testări personale de control şi/sau sentimente fizice proaste care ameninţă frecvent şi
subminează implicarea în abţinerea de la comportamente de autorespingere.
7. O atitudine radicală „Totul sau nimic” faţă de schimbarea comportamentului de autorespingere rezultă un
dezgust faţă de sine atunci când greşeşte sau nu avansează.
8. Lipsa, sau un minim echilibru în viaţă în ceea ce priveşte numărul obligaţiilor sau ceea ce „ ar trebui „ să
facă în raport cu cantitatea satisfacţiei de „a vrea”.
9. Încetarea utilizării strategiilor stabilite şi efective , a metodelor şi a aptitudinilor pentru abţinerea de la
comportamente de autorespingere.
10. Dificultăţile grave de manipulare a stresului contribuie la un ciclu continu de recidivă în comportamentul
de autorespingere.
1. Renunţarea la comportamentul de autorespingere şi înlocuirea sa cu obiceiuri sănătoase.

2. Dezvoltarea unor seturi de planuri realiste, strategii şi aptitudini pentru abţinerea de la comportamente
de autorespingere şi utilizarea acestor strategii în viaţa de zi cu zi.
3. Construirea şi menţinerea mai multor relaţii sociale care ajută la abstinenţa şi ţelurile de achimbare a
comportamentului.
4. Dezvoltarea unor autoconcepte mai flexibile şi rezistente care permit stagnarea în schimbarea
comportamentului, dar care încurajează îmbunătăţirea continuă.
5. Deprinderea unor aptitudini pentru a face faţă pronirilor, impulsurilor şi dorinţelor pentru comportamentele
de autorespingere şi reformularea rezultatelor asteptărilor nerealiste.
6. Învaţă şi implementează tehnici şi sptitudini specifice pentru a face faţă tuturor situaţiilor majore de risc
crescut relevante pentru a se abţine de la comportamente de autorespingere.
1. Identificarea modelelor specifice 1. Examinaţi modelele comportamentale de auto-respingere în
comportamentale de auto-respingere care se angajează clientul. ( ex: ieşiri nervoase, jocuri de noroc,
în care sunt angajate.( 1) relaţii familale disfuncţionale, disfuncţii sexuale, obiceiuri
nesănătoase, izolare socială, furturi din magazine,
neacceptarea medicaţiei prescrise).
2. Cooperarea în cadrul unei evaluări 2. Recomandaţi clientului o completă evaluare psihologică şi
psihologice complete şi cu alte multiple evaluări şi /sau tratamente indicate. ( de văzut
evaluări ulterioare sau recomandări capitolele : Dependenţa de medicamente, Managementul furiei,
de tratament. (2) Anturajul infracţional din această Programă pentru mai multe
informaţii).
3. Discutarea modului de înţelegere a 3. Explicaţi clientului stadiile modelului de schimbare pentru
stadiilor prin care oamenii trec atunci modificarea comportamentului de auto-respingere ( ex:
când îşi schimbă comportamentul. (3) examinare, determinare, acţiune, întreţinere, recidivă; vezi
Changing for good, de Prochaska, Norcross şi DiClemente).
4. Identificarea progreselor care au 4. Examinaţi împreună cu clientul eforturile făcute în
fost făcute în stadiile procesului de schimbarea comportamentului de auto-respingere, atitudinea
schimbare. ( 4, 5, 6). actuală faţă de comportament şi intenţia de schimbare a acestui
comportament.
5. Ajutaţi clientul în determinarea stadiilor de schimbare în care

s-a implicat. ( examinare, determinare, acţiune, întreţinere,
recidivă; de văzut : Changing for good, de Prochaska, Norcross
şi DiClemente).
6. Bazate pe stadiile de schimbare, răspunsurile date clientului

trebuie să fie adecvate (ex.: în stadiul de examinare, educaţia
primită trebuie să elimine inconştienţa şi dubiul. În acest stadiu
trebuie examinată ambianţa în care se produce schimbarea
comportamentului; în stadiul de determinare este nevoie de
ajutor pentru a pune la punct un plan. În acest stadiu trebuie
sprijinit clientul în urmarea planului. În stadiul de întreţinere,
clientul trebuie ajutat să dezvolte un plan de prevenire a
recidivei şi sprijinit în alte linii ale vieţii. Dacă va cădea în
recidivă, trebuie facilitată reintegrarea clientului în procesul de
schimbare.)
5.Listaţi beneficiile pozitive şi 7.Analizaţi împreună cu clientul beneficiile şi consecinţele unei
consecinţele negative a schimbării bune purtări. Examinaţi împreună cu clientul beneficiile
comportamentului şi totodată listaţi pozitive şi consecinţele negative ale schimbării
beneficiile pozitive şi consecinţele comportamentului, totodată examinaţi beneficiile pozitive şi
negative dacă nu-şi schimbă consecinţele negative daca nu-şi schimbă comportamentul.
comportamentul (7).
6. Listaţi obiectivele pe termen scurt 8.Asistaţi clientul în stabilirea obiectivelor pe termen scurt
relatate pentru terminarea schimbării relatate pentru schimbarea comportamentului de
comportamentului de autorespingere autorespingere.
(8).
7. Explicaţi înţelegerea procesului de 9.Explicaţi clientului procesul de recidivă care inclunde un
recidivă.(9,10,11). factor minim de declanşare, o situaţie de risc maxim, decizii
care par neimportante, căderi şi recidive.
10.Furnizaţi clientului o selecţie de materiale despre prevenirea

recidivei (ex.: Surviving Addiction Wirkbook de Daley, Relapse
Prevention:Cognitive şi Behavioral Interventions de Daley şi
Marlatt, Hope and RecoveryŞ A Twelve- Step Guide for Healing
from Compulsive Sexual Behavior de CompCare, Relapse
PreventionŞ Maintenance Strategies in the Treatment of Self –
Defeating Behaviors de Marlatt şi Gordon).
11.Învăţaţi clientul ceea ce trebuie să înveţe din recidivă,

informaţiile valoroase furnizate despre cum nu trebuie lucrat
pentru a termina procesul de autorespingere comportamnetală.
8.Listaţi situaţiile de risc maxim şi 12.Ajutaţi clientul să efectueze o listă scrisă a factorilor de
factoriii de declanşare care conduc la declaşare (ex.: atitudini, gânduri, emoţii negative, conflicte
starea de recidivă a comportamentului interpersonale) a stării de recidivă.
de autorespingere (12,13).
13. Ajutaţi clientul să scrie o listă a situaţiilor de risc maxim
(ex.: petreceri, anturaj infracţional, abuzuri de substanţe) care
conduc la recidivă.
9. Implementaţi aptitudinile care 14.Folosiţi aptitudinile pentru a preveni recidiva, învăţaţi clientul
combat factorii de declanşare şi metodele de modelare, metoda jocului de rol, ,,,,,,,,,
situaţiile de risc maxim (14,15,16,17). (recompense, evitarea situaţiilor de risc maxim, evitarea
factorilor de declanşare, folosirea unui suport social, păstrarea
priorităţilor, folosirea unei caracterizări pozitive) furnizarea
feedback-ului fiind necesară.
15. Învăţaţi clientul aptitudinile pentru manevrarea factorilor de

declanşare a comportamentului de autorespingere ( stoparea
gândirii, ..................); prin utilizarea jocului de rol se aplică
aceste aptitudini în viaţa de zi cu zi a clientului.
16.Învăţaţi clientul aptitudini pentru manevrarea sentimentelor

ca: factorii de declanşare a comportamentului de
autorespingere (ex.: recunoaşterea sentimentelor, acceptarea
sentimentelor, împărtăşirea sentimentelor). Prin utilizarea jocului
de rol se aplică aceste aptitudini în viaţa de zi cu zi a clientului.
17.Prin utilizarea jocului de rol şi modelare, se învaţă clientul

tehnici de manevrare a conflictelor interpersonale (ex.: stabilirea
limitelor, implementarea aptitudinilor refuzate), care pot
declanşa starea de recidivă a comportamentului de
autorespingere.
10.Listaţi pasii implicaţi, care 18.Învăţaţi clientul cum poate învăţa din starea de recidivă(ex.:
acumulează cunoştinţe din starea de evaluarea celor întâmplate, cauzele, ce informaţii se pot furniza
recidivă (18). pentru data viitoare refacerea planului folosind acele informaţii,
reînoirea angajamentului, trecerea la acţiune.
11.Identificaţi şi înlocuiţi 19.Ajutaţi clientul să utilizeze caracterizări negative care inhibă
caracterizările disfuncţionale specifice sau obstricţionează începerea procesului de abţinere a
care reduc eficacitatea de sine pentru comportamentului de autorespingere (ex: „Nu merită”, „Nu merit
desistarea comportamentului de ajutorul”).
autorespingere ( 19,20).
20.Efectuaţi împreună cu clientul o sesiune negativă despre
sine, care l-ar putea ajuta să se abţină de la comportamentul de
autorespingere (ex.: „ Nu pot s-o fac”, „Nu merită”, „ Nu merit
ajutorul”).
12.Identificaţi comoprtamentul al 21 Explicaţi clientului ceea ce înseamnă echilibrul de viaţă ( să
echilibrului de viaţă şi listaţi activităţile fi capabil să manevrezi şi să te bucuri de diferite aspecte ale
care trebuie adăugate pentru a atinge vieţii; asistarea lui/ei în identificarea ciclurilor de viaţă şi
acel echilibru (21,22,23,24). activităţilor în care el/ea s-ar putea angaja în evitarea recidivei
în comportamentul de autorespingere).
22.Instruiţi clientul sa listeze obligaţiile şi dorinţele în diferite

etape ale vieţii ( ex.: psihică, emoţională, spirituală,
angajamente, anturaj, educaţie şi financiară), pe două rânduri
ale paginii.
23.Explicaţi clientului modul în care apare dezechilibru în viaţă

utilizând analogia „ seesaw”, daca o parte( obligaţii şi dorinţe)
cântăreşte mai greu decât celaltă; evidenţiaţi riscul crescut de
recidivă asociată cu această condiţie.
24. Instruiţi clientul să genereze o listă a activităţilor plăcute

( sau dorite), în care el/ea s-ar putea angaja pentru a creşte
echilibru stilului de viaşă şi satisfacţie.
13.Scrieţi zilnic situaţiile de risc 25.Instruiţi clientul să noteze zilnic cu ce factori declanşatori şi
maxim şi factorii de declanşare pe situaţii de risc s-a confruntat; ce păreri negative despre sine a
care i-aţi întâlnit, caracterizarea sa avut, reformulările pozitive utilizate ulterior, strategiile de
corespunzătoare în care s-a angajat, rezolvare implementate şi rezultatele obţinute.
ce strategii a folosit pentru
combaterea lor (25,26). 26.Folosiţi jurnalul zilnic al clientului unde sunt explicate
situaţiile de risc maxim şi factorii de declanşare, i se explică
lui/ei importanţa cunoasterii despre Seemingly Unimportant
Decisions (SUDs) care sunt des întâlnite în începuturile stărilor
de recidivă (ex.: stau la barul cazinoului şi mă gândesc că pot
rezista fără să pariez, când mă trezesc dimineaţa şi mă simt
bine, mă pot gândi că restul zilei poate continua fără
medicamentaţia necesară).
14. Creşterea reţelelor de sprijin a 27. Examinaţi împreună cu clientul cele mai curente reţele
pevenirii recidivei. (27,28) sociale şi căile de brainstorm care conduc la creşterea pozitivă
a prevenirii recidivei.
28.Ajutaţi clientul să identifice oameni potenţiali şi direcţionare

lui/ei spre a le cere ajutorul.
15.Revizuiţi progresele făcute, a 29.Revizuiţi împreună cu clientul progresele făcute, a ţelurilor
ţelurilor stabilite la începutul stabilite la începutul tratamentului şi furnizaţi acestuia feedback.
tratamentului şi stabiliţi noi ţeluri ca
fiind necesare (29,30). 30.Ajutaţi clientul să stabilească noi scopuri pe termen scurt
pentru schimbarea comportamentului de autorespingere.
SUGESTII PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI
Axa I: 307.50 Tulburările alimentaţiei

312.31 Dependenţa Patologică a Jocurilor de Norocâ
312.32 Cleptomania
312.30 Tulburări ale Impulsivităţii controlului
300.23 Fobia Socială
V61.1 Problemele Relaţionării Parteneriale
V62.8 Problemele Relaţionării
V15.81 Refuzul tratamentului
Axa II:
301.83 Tulburări de personalitate evitantă
301.84 Tulburări ale personalităţii limitate

COMPORTAMENTE SEXUALE DEVIANTE
1. Implicarea în sistemul penal de justiţie datorată acuzaţiilor de comportament sexual cu implicaţii

penale sau atac violent.
2. Expunerea organelor genitale către străini.
3. Acte de „ frottage” impicând atingerea sau frecarea împotriva unei persoane care nu consimte
acest lucru.
4. Observarea unei persoane care este dezbrăcată, goală sau angajată într-un act sexual.
5. Activitate sexuală cu un copil minor.
6. Abuzul de alcool şi/sau alte droguri asociate cu excitaţie sexuală deviantă.
7. Atitudine sexuală îndrituită care conduce la comportament sexual deviant.
8. Control redus al impulsurilor în special în legătură cu comportamente sexuale deviante.
1. Eliminarea comportamentului sexual deviant.

2. Oprirea atitudinii îndrituire sexuală.
3. Oprirea abuzului de alcool şi alte droguri.
4. Scăderea frecvenţei comportamentelor impulsive raportate la excitaţia sexuală deviantă.
SCURT
1.Conştientizarea prezenţei 1. Exploraţi împreună cu clientul prezenţa deviaţiilor sexuale în
deviaţiilor sexuale în propria viaţă şi viaţa lui/ei şi cum se demonstrează acestea.
descrierea modului în care se
2.Confruntaţi aşteptările clientului de minimizare a
demonstrează (1,2).
comportamentelor sexuale deviante pentru a da vina pe alţii,
pentru denigrarea victimei sau pentru minimizarea consecinţelor
dăunătoare.
2. Completarea evaluării riscurilor 3.Efectuaţi clientului o evaluare completă de risc care include un
devierilor sexuale care include un interviu clinic cu instrumente obiective de evaluare (ex.: Static
interviu clinic cu instrumente de 99 developed de Canadian Government, Minnesota Sex
evaluare validate (3). Offender Screening Tool – Revised [ MnSOST-R] de Epperson,
Level of Service Inventory [ LSI] de Andrews şi Bonta, Adult
Sustance Use Survey [ ASUS] de Wanberg, Pszchopathy
Checklist – Revised [ PCL – R] DE Hare); furnizaţi feedback-ul
privind rezultatele testului către client şi alţi specialişti implicaţi.
3. Complianţa cu tratamentul sau 4.Raportaţi clientul pentru investigaţii mai amănunţite, dacă este
cu monitorizarea medicală indicat, în zonele cu legătură ( ex.: alcool/ droguri,
recomandată rezultată din evaluare managementul mâniei, pshiopatii).
(4).
4. Cooperarea cu monitorizarea 5. Raportaţi clientul la monitorizarea electronică, rapoarte zilnică,
electronică, rapoartele zilnice sau ordine „ no- contact” sau alte intervenţii comportamentale, dacă
ordinale fără contact „ no-contact” sunt indicate de rezultatele evaluării riscului ( cu cât riscul este
recomandate (5). mai mare cu atât esta mai mare cantitatea acestor rapoarte);
monitorizarea complianţei şi furnizarea feedback-ului către alţi
specialişti implicaţi.
5. Complianţa la evaluarea naturii 6.Raportaţi clientul pentru evaluarea excitaţiei sexuale
grsdului de excitaţie sexuală deviante folosind PPG ( Penile Plethysmograph) sau ABEL,
deviantă folosind un furnizaţi feedback catre client sau alţi specialişti implicaţi.
Plethysmograph Penile sau
Instrumentul de Evaluare Abel
(ABEL) (6).
6.Implicarea în antrenamente pentru 7.Raportaţi clientul la antrenamente de dezvoltare a aptitudinilor
dezvoltarea aptitudinilor comportamentale cognitive conduse ăntr-un grup prestabilit sau
comportamentale cognitive în de terapie multisistemică; monitorizare pentru complianţă şi
cadrul unui grup prestabilit.(7,8). progres.
8.Întâlniri constante cu alţi specialişti implicaţi în caz(ex.:

avocatul victimei, furnizorul de tratament, ofiţerul de la
supraveghere, poligrafişti) pentru a-i menţine informaţi în legătură
cu rezultatele evaluării şi progresul tratamentului, pentru
asigurarea unui management comprehensiv al clientului, pentru
reducerea separării de către client.
7.Înregistrarea ca şi infractor sexual 9.Instruiţi clientul pentru înregistrarea ca infractor sexual ţi
şi complianţa la testarea HIV şi/sau monitorizarea complianţei ei/lui cu testarea HIV sau ADN.
testarea ADN. (9).
8,Discutarea şi înţelegerea originii 10.Explicaţi ABC- ul comportamental, descriind minimal
excitaţiei sexuale deviante originea excitaţiei sexuale deviante ( antecedente ), cum se
(antecedente ), cum se manifestă manifestă (comportament) şi ce rezultate (consecinţe) sunt mai
( comportament) şi ce rezultate probabile a fi produse de acest comportament deviant.
( consecinţe) sunt produse de ea.
11.Învăţaţi clientul despre relaţiile dintre gânduri, atitudini,
(10,11).
sentimente şi credinţe li cum ele reprezintă antecedentele
comportamentului.
9.Identificarea şi înlocuirea erorilor 12. Asistaţi clientul în identificarea erorilor de gândire (ex.: nimeni
de gândire asociate cu exitaţie nu va fi descoperit, nimeni nu va fi rănit, victima cere acestea,
deviantă. (12,13,14). sunt indrituit să fac tot ceea ce vreau, oricine altineva merită asta,
dacă simte corect atunci este corect) asociat cu excitaţia sexuală
deviantă a ei/lui şi ajutorarea ei/lui pentru recunoaşterea
relaţiilor intre aceste gânduri şi comportamentul deviant.
13.Asistaţi clientul în listarea obligaţiilor reformulate (ex.: sunt

responsabil de acţiunile mele; nu este Ok să-i rănesc pe alţii)
pentru fiecare din erorile de gândire sexuală deviantă.
14.Instruiţi clientul să menţină un jurnal scris al erorilor de

găndire enumerate, contextul în care au fost enumerate,
reformularea folosită, procesarea conţinutului din jurnal.
10.Implementarea tehnicilor de 15. Învăţaţi clientul să implementze tehnica de „ oprire a
„ oprire a gândului” pentru a gândului” (ex.: să se gândească la un semn de stop şi după
întrerupe mesajele cognitive aceea la o scenă plăcută, sau a face un click, a rupe o bandă de
distorsionate asociate cu excitaţie cauciuc, un elastic de la încheietura mâinii) care interferă
sexuală deviantă şi cognitiv cu mesajele cognitive distorsionate care alimentează
comportamentală. ( 15). comportamentele cognitive deviante, monitorizaţi folosirea
tehnicii, subliniind succesul şi redirecţionând eşecul.
11. Listarea costurilor şi beneficiilor 16.Asistaţi clientul în listarea costurilor ( ex.: pierderea
ale schimbării pattern-ului deviaţiilor comportamentului sexual preferat) şi benficiilor ( stil de viaţă
sexuale personale dominante, la fel legal, mai sănătos, mai sigur) schimbării pattern-ului sexual
ca şi costurile şi beneficiile pentru personal dominant deviant la fel ca şi costurile ( probleme cu
neschimbarea acestui pattern. ( 16). justiţia) şi beneficii ( menţinerea unui comportament sexual
preferat) dacă nu schimbă pattern-ul.
12.Formularea în scris a câtorva căi 17.Asistaţi clientul în listarea propriilor dispoziţii (ex.: îndoială,
de reformulare a fiecărui sentiment rezistenţă) sentimente (ex.: teamă, rezistenţă) şi atitudini ( ex.:
sau atitudine care reprezintă Nu trebuie să fac asta; Nimeni nu mă poate face să mă schimb)
obstacole în modificarea dispoziţii care îl reţin în a progresa îu modificarea cu succes a
comportamentului deviant. (17,18). comoprtamentului deviant.
18.Instruiţi clientul să formuleze în scris câteva cai alternative

de reformulare a dispoziţiilor, stărilor sau atitudinilor care
reprezintă obstacole în modificarea comportamentului deviant.
13.Conştientizarea efectelor 19. Asistaţi clientul în listarea efectelor negative, dăunătoare ale
dăunătoare asupra victimelor acţiunilor ei/lui asupra victimei, confruntând clientul cu
acţiunii sexuale deviante. ( 19,20). victimizarea vioctimei ( denigrarea ei) atribuind vina victimei, sau
minimizând consecinţele acţiunilor ei/lui asupra victimei.
20.Explicaţi că protecţia victimelor sau potentiale victime de

contacte nedorite sau nesigure cu clientul depăşeşte
nevoile/dorinţele clientului.
14.Scrierea unei scrisori de 21.Instruiţi clientul în redactarea scrisorii de clarificare către
clarificare către victimă, asumându- victimă, asumându-şi întreaga responsabilitate pentru
şi responsabilitatea pentru comportamentul ofensiv; citirea scrisorii împreună cu clientul,
comportamentul ofensiv .(21). ingurajaţi orice efort de asumare a responsabilităţii pentru
acţiunile ei/lui şi corectaţi orice efort de sustragere sau proiectare
a vinei.
15.Efectuarea plăţilor de 22. Monitorizaţi plăţile de despăgubire de către client către
despăgubire către victima abuzului victimă aşa cum a fost ordonat de sistemul de justiţie.
sexual. (22).
16.Repetarea şi implementarea unor 23.Dezvoltaţi cu clientul inventarul situaţiilor de risc înalt pentru
căi constructive de a răspunde la a-l grăbii în implicarea în comportamente sexuale deviante (ex.:
situaţiile de risc înalt de vizionare de materiale pornografice, vizionare „ sex peep shows”
comportament sexual deviant. (23, , angajare în fantasmagorii deviante).
24, 25, 26).
24. Luaţi în considerare factorii de risc dinamic (ex.: sel-control
scăzut, abuz de substanţe, infractori severi) prin estimare,
brainstorm, cu căi constructive de a răspunde la situaţiile de risc
înalt (ex.:”oprirea gândului”, utilizând o bandă de cauciuc,
distanţarea de anturaj infracţional, contactarea unei persoane
care să-i susţină ţelurile
25.”Role-plaz” cu clientul utilizând metode constructive de a

răspunde la situaţiile de risc înalt pentru comportament sexual
deviant.
26. Revizuiţi şi rvigoraţi implicarea clientului în copierea

strategiilor de a face faţă situaţiilor de risc înalt.
17.Monitorizarea şi înregistrarea 27.Consatruiţi cu clientul un plan de prevenire a recidivelor care
progresului în implementarea în mod minimal include modalitatea de a coopera în situaţiile
planului de prevenire a recidivelor, ei/lui de risc înalt, deasemenea şi „triggers” de gândire şi simţire
incluzând situaţii de risc înalt pentru urgenţe şi situaţii excitante.
existente( înregistrate) aptitudinile
28.Instruiţi clientul să înregistreze progresul supra planului de
folosite şi ieşirile din orice situaţie.
prevenire a recidivelor, asupra situaţiilor de risc înalt întâlnite,
(27, 28).
aptitudinile folosite şi ieşiri din fiecare situaţie; revizuiţi şi
revigoraţi progresul clientului în planul de prevenire a recidivelor.
18. Cunoaşterea faptului că relaţiile 29.Învăţaţi clientul despre diferenţele dintre dorinţele umane (ex.:
umane sunt critice în scopul de a bani sau putere) şi nevoile umane (ex.: securitate / siguranţă,
ajunge la nevoile emoţionale umane dragoste, afirmare,).
bazale.(29,30).
30.Îndrumaţi clientul să explice pe o hârtie modul în care
relaţiile umane sunt necesare pentru a ajunge la nevoile
emoţionale umane bazale.
19.Listarea metodelor pozitive şi 31.Îndrumaţi clientul să listeze diferite metode fundamentale
negative pentru a încerca să ajungă (ex. manipulare, persuasiune, colaborare, tandreţe şi respect
la nevoile emoţionale umane.(31). reciproc, inspiraţie) pentru deţinerea a ceea ce el/ea are nevoie
din punct de vedere emoţional de la alţi oameni.
20. Dezvoltarea unui sistem 32.Asistaţi clientul în dezvoltarea unui sistem suportativ prosocial
prosocial de susţiner a ţelurilor de a având ca scop reducerea comportamentului deviant.
reduce comportamentul deviant.
(32).
21. Completarea reevaluării 33.Reevaluaţi clientul utilizând instrumente de evaluare validate
utilizând instrumente de evaluare (ex.: Static 99 developed de Canadian Government, Minnesota
validate ( PPG sau Aai). ( 33, 34, 35, Sex Offender Screening Tool – Revised [ MnSOST-R] de
36). Epperson, Level of Service Inventory [ LSI] de Andrews şi Bonta,
Adult Sustance Use Survey [ ASUS] de Wanberg, Pszchopathy
Checklist – Revised [ PCL – R] DE Hare);
34. Reevaluaţi clientul utilizând instrumentele PPG şi ABEL.
35.Furnizaţi clientului o interpretare obiectivă şi normală a

feedback-ului pentru o evaluare completă.
36.Întăriţi încrederea clientului pentru orice progres făcut de la

prima evaluare şi până la reevaluare.
SUGESTII de DIAGNOSTICE
Axa 1: 302.4 Exhibiţionism

302.89 Frotteurism
302.2 Pedofilie
302.82 Voyeurism
302.9 Parafilie
312.30 Dezordini ale Controlului Pulsiunilor
304.00 Dependenţă de opium
Axa 2: 301.20 Dezordini de personalitate schizoide
301.82 Dezordini de personalitate de evitare
301.22 Dezordini de personalitate schizotipale
301.9 Dezordini de personalitate NOS
301.7 Dezordini de personalitate antisocială

PROBLEME DE MANAGEMENT
1. Incapacitatea de a manageria timpul pentru obligaţiile personale.

2. Eşecuri de rutină pentru a face faţă termenelor limită „ deadlines”, a stabili întâlniri, sau urmărirea
realizării unor lucruri în timp util.
3. Incapacitatea de anticipare a necesarului de timp adecvată pentru atingerea scopurilor,
proiecte, cerinţe.
4. Eşecul în prioritizarea delegaţiilor prin asigurarea faptului că tot ceea ce este necesar este făcut
înaintea lucrurilor necesare.
5. Frecvent ”împrăştiat” facând imposibilă achitarea de obligaţii în timp util.
6. Lipsa abilităţii în managementul timpului rezultată în frecvente dezaprobări de sine şi diminuarea
încrederii în forţele proprii.
1. Abilitatea de a manageria timpul în mod eficient astfel încât toate obligaţiile personale sunt
îndeplinite.
2. Dezvoltarea aptitudinilor necesare priotizării obligaţiilor personale.
3. Dezvoltarea şi conştientizarea abilităţilor personale pentru evitarea senzaţiei de suprasolicitae
cu obligaţii.
SCURT
1.Descrierea unui istoric de 1. Exploraţi istoricul clientului în legătură cu incapacitatea de
incapacitatea a managementului management al timpului şi consecinţele pe care el/ea le-a
timpului şi consecinţele acestei experimentat, consecinţe datorate managementului neadecvat
incapacităţi(1). al timpului.
2.Discutarea ”opro” şi „contra” în 2.Discutaţi cu clientul modul în care el/ea vede”pro-urile”(ex.:

condiţiile de neaderare la o schemă flexibilitate mărită, evitarea responsabilităţilor) şi „contra-urile
de management al timpului.(2). „ (ex.: eşecul în a face faţă termenelor limită” decid – bine”, lipsa
încrederii) în cazul în care nu se aderă la o schemă de
management al timpului.
3.Listarea costurilor şi beneficiilor 3. Însărcinaţi clientul în realizarea unei liste scrise cu costurile
schimbării „pattern-ului personal şi beneficiile sachimbării „pattern-ului” personal dominant în a nu
dominant de managementul manageria eficient sau efectiv timpul .
defectuos al timpului, ca şi costurile
şi beneficiile neschimbării acestui
„pattern”.(3).
4.Listarea paşilor comuni şi a 4.Explicaţi strategiile efective pentru îmbunătăţirea abilităţilor de
strategiilor pentru managementul a mangeria timpul(ex.: să aibă o agendă cu ei, schemă zilnică
timpului care săa dovedit a asigura detaliată, prioritizarea sarcinilor).
succesul.(4,5)
5.Învăţaţi clientul paşii ideali ( prioritizarea obligaţiilor, estimarea
realistică în realizarea sarcinilor, aderarea la schemă, evaluare)
implicaţi în managementul cu succes al timpului.
5.Participarea la cursuri de pregătire 6.Însărcinaţi clientul să participe la unele teme de pregătire în
în managementul timpului.(6). managementul timpului, programe de dezvoltare a aptitudinilor.
6.Citirea materialului despre 7.Furnizaţi clientului „cărţi de lucru” adecvate şi alte materiale
managementul timpului.(7). pentru citit (ex.Getting Things Done: The Art of Stress-Free
Productivity de Allen , 7 Habits of Highly Effective People:
Powerful Lessons in Personal Change şi Covey, Time
Management from the Inside OutŞ The Fool – proof System for
Taking Control of Your Schedule – şi Your Life de Morgenstern,
The Art of Doing Nothing: Simple Ways to Make Time for
Yourself de Vienne şi Lennard) relevante privind aptitudinile şi
strategiile de management a timpului.
7.Identificarea tentativelor trecute 8. Cereţi clientului să împărtăşească tentativele trecute în
de succes sau insucces a managementul timpului într-o manieră mai constructivă,
managementul timpului într-o explorând tentativele care au avut succes sau nu.
manieră mai constructivă.(8)
8.Evaluarea motivelor pentru care 9. Asistaţi clientul în evaluarea motivelor pentru care unele din
tentativele trecute au fost fie de tentativele din trecut au fost de succes în timp ce altele au fost
succes fie de insucces şi scrierea fără succes.â
unor noi strategii pentru
10. Rugaţi clientul să scrie noi strategii pentru îmbunătăţirea
îmbunătăţirea managementului
mangementului timpului bazate pe feedback şi evaluare.
timpului bayată pe evaluare.(9, 10).
9. Realizarea unei liste cu obligaţiile 11.Instruiţi clientul să relizez o listă cu toate obligaţiile personale
personale care sunt cerute a fi pe care trebuie să le îndeplinească.
realizate.(11).
10.Prioritizarea obligaţiilor în funcţie 12.Învăţaţi clientul cum să-şi prioritizeze obligaţiile bazate pe
de importanţă.(12,13). nivelul de importanţă (ex.: termene limită „ dead-lines”, asigură-l
ca cele mai importante obligaţii sunt indeplinite înaintea celor
mai puţin importante).
13.Cereţi clientului să-şi prioriteze lista de obligaţii; punând ceea

ce el/ea cede ca fiind cel mai important în fruntea listei şi
continuând să facă asta până când întreaga listă a fost
numerotată.
11.Primirea „feedback-urilor” despre 14.Revizuiţi lista clientului cu obligaţii personale, furnizându-i
cât de bine au fost prioritizate „feedback - uri” despre cât de bine a fost lista prioritizată.
obligaţiile personale din lista de
15.Revizuiţi împreună cu clientul lista bazată pe „feedback”.
sarcini şi refacerea listei pentru a
include „feedback-urilor”.(14,15).
12.Identificarea unei situaţii unde 16.Însărcinaţi clientul să descrie o situaţie unde el/ea au
aşteptările nerealiste su fost dezvoltat aşteptări nerealiste despre căt de mult îi ia să rezolve
formulate privind cât de mult îi ia să o sarcină, fiind sigur că el/ea va include consecinţele acestei
îndeplinească o sarcină, incluzând aşteptări nerealiste.
consecinţe ale acestei aşteptîri
nerealiste.(16).
13.Estimarea necesarului de timp 17. Învăţaţi clientul cum să-şi estimeze timpul necesar realizării
pentru a realiza fiecare sarcină obiectivelor (ex.:considerarea scopului sarcinilor, revizuirea
personală.(17,18). experienţelor similare, îngăduirea tranziţiei sau timpului în afara
cerinţelor) pentru a-l ajuta în a fi sigur că sunt formate direcţiile
de timp real .
18.Însărcinaţi clientul să estimeze necesarul de timp pe care îl

consideră suficient în realizarea fiecărei sarcini din lista de
abilităţi; revizuirea timpilor estimaţi; asigurarea faptului că
estimarea este realistă.
14.Formularea unei scheme zilnice 19.Însărcinaţi clientul să dezvolte o schemă zilnică bazată pe
bazată pe lista de priorităţi şi de lista de obligaţii personale( a ei/ a lui)
timpi necesari, schemă care va fi
20.Revizuiţi schema zilnică a clientului cu el/ea, furnizându-i
urmărită pentru îndeplinirea
lui/ei asigurări pozitive privind efortul depus, la fel ca şi
obligaţiilor personale.(19, 20).
„feedback-ul” despre cum se poate îmbunătăţi schema.
15.Implicarea în urmărirea noii 21.Solicitaţi clientului implicarea în urmărirea schemei nou
scheme dezvoltate pentru o dezvoltate pentru o săptămână.
săptămână.(21).
16.Ţinerea unui jurnal al 22.Însărcinaţi clientul să menţină un jurnal al managementului
managementului timpului, urmărind timpului, cuprinzând provocările, realizările şi eşecurile pe care
provocările, relizările şi eşecurile. ea/el le-a experimentat.
(22).
17.Modificarea schemei 23.Discutaţi cu clientul despre cât este ea/el de capabil să
managementului timpului bazată pe adere la schema săptămânală de management a timpului,
experienţa personală şi feedback. asigurându-l de accentuarea pozitivă a succesului ca şi
(23, 24). feedback pentru îmbunătăţirile deţinute.
24.Cereţi clientului să încorporeze feedback-ul într-o schemă şi

implicati-l să urmeze schema pentru cel puţin o lună, în timp ce
va menţine un jurnal în legătură cu experienţele trăite.
18.Discutarea şi primirea feedback- 25.Stabiliţi întălniri săptămânale cu clientul pentru discutarea
ului săptămânal despre cum merg progresului în managementul timpului şi în efectuarea obligaţiilor
eforturile de a manageria timpul. în timp util; furnizaţi clientului un suport pozitiv, ca şi sugestii
(25). pentru îmbunătăţire.
Axa I : 308.3 Dezordini Acute de Stres
309.24 Dezordini de Adaptare cu Anxietate
300.02 Dezordini de Anxietate Generalizată
300,3 Dezordini Obsesiv - Compulsive
Axa II : 301.7 Dezordini de personalitate antisocială
301.82 Dezordini de personalitate de evitare
301.83 Dezordini de personalitate la limită
301.50 Dezordini de personalitate Histrionică

SITUAŢII INSTABILE DE VIAŢĂ
1. Trăieşte în mod constant într.un mediu cu influenţe criminogene excesive (ex.: anturaj criminal,
abuz de substanţe, violenţă) şi este într-un risc mare de recidivă.
2. Membrii familiei sau colegii de cameră sunt implicaţi ăn comportament criminal.
3. Are un istoric de mutări frecvente, relaţii conflictuale şi somaj repetat.
4. Frecvent fără casă sau trăind în adăposturi comunitare.
5. Depinde de alţii pentru adăpost, alimente şi îmbrăcăminte.
6. Traieşte într-un mediu unde este un risc mare de abuz susţinut: fizic, sexual sau emoţional.
7. Eşec în plata chiriei, creditului sau utilităţilor, ducănd la pierderea rezidenţei.
1. Menţinerea statutului de angajat ca modalitate legală în obşinerea venitului şi responsabilitate în

managemntul financiar pentru o situaţie de viaţă stabilă.
2. Schimbarea situaţiei de viaţă pentru reducerea sau eliminarea asocierilor cu cei implicaţi în
comportamente infracţionale.
3. Ţinerea sub control a relaţiilor procriminale cu colegii de cameră sau membrii familiei prin
stabilirea graniţelor pentru reducerea riscurilor de recădere sau recidivă.
4. Stabilirea unei reţele sociale care susutine o viaţa prosocială stabilă.
OBICTIVE PE TERMEN SCURT INDICAŢII TERAPEUTICE
1.Descrierea modului de via-ă, beneficiile şi 1.Exploraţi situaţia curentă de viaţă şi istoricul
consecinţele negative asociate cu menţinerea situaţiilor lipsei de adăpost, mutărilor frecvente,
situaţiei de viaţă curente versus schimbarea către somajului şi dependenţei de alţii.
un pattern mult mai stabili de viaţă.(1, 2, 3,).
2.Exploraţi împreună cu clientul beneficiile (ex.:
nicio responsabilitate, viaţă „fără griji”, viaţă plină
de distracţii).
3 Exploraţi împreună cu clientul beneficiile (ex.:un

adăpost consistent, siguranţă crescută) şi a
consecinţelor negative ( ex.: prea multă muncă
sau efort, prea multă răspundere) asociată cu
schimbarea spre o situaţie stabilă de viaţă.
2.Listarea oricarei ingrijorări legate de siguranţa 4. Exploraţi împreună cu clientul orice îngrijorare
situaţiei curente de viaţă.(4,5,6). legată de siguranţă (ex.: abuz fizic, emoţional sau
sexual, risc de violenţă, îngrijorări legate de
sănptate prin consumul substanţelor folosite în
manufacturarea medicamentelor) prezente în
modul curent de trai.
5.Încurajaţi clientul să se mute într-o casă sigură

sau un adăpost pentru a scăpa de îngrijorările
imediate legate de siguranţă.
6.Îndrumaţi clientul să parcurgă paşi necesari

raportării oricărui abuz asupra unui bătrân sau
copil; încurajaţi clientul să raporteze orice abuz
uman sau domestic.
3. Listarea valorilor specifice sau a convingerilor 7,Asistaşi clientul în listarea propriilor valori (ex.:
care îl susţin să trăiască în continuare într-o libertate, impredictibilitate) sau convingeri (ex.: a
situaţie nesatisfăcătoare.(7). avea o situaţie de trai stabilă până când mă vor
„lega”, Eu merit să trăiesc într-o situaţie de viaţă
abuzivă) care susţin continuarea traiului în situaţia
prezentă nesănătoasă.
4.Sublinierea obiectivelor specifice de scurtă 8.Ajtaţi clientul să sublinieze obiectivele de scurtă
durată pentru schimbarea situaţiei de viaţă durată pentru schimbarea situaţiei curente de
curente.(8). viaţă.
5.Listarea influenţelor criminogenice prezente în 9.Exploraţi împreună cu clientul modul în care
situaţia curentă de viaţă.(9). situaşia curentă de viaţă accentuează un pattern
comportamental criminal; listaţi factori
criminogenici prezenţi (ex.: abuz de substanţe.
membri infracţionali ai familiei , anturaj infracţional,
sărăcie datorată somajului, dominanţa violenţei).
6.Implementarea atitudinilor pentru distanţarea 10.Folosiţi „role –play”, modelarea şi repetiţii
persoanei de anturaj sau membrii familiei asociaţi comportamentale pentru a învăţa clientul noi
cu comportament infracţional.(10,11) strategii (ex.: stabilirea clară a limitelor,
conştientizarea de către anturaj a scopurilor ei/lui
de evitare a comportamentului infracţional,
insistenţă în a spune Nu ) pentru distanţarea ei/lui
de anturajul infracţional; furnizaţi feedback pozitiv
pentru efortul depus la fel ca şi sugestiile pentru
îmbunătăţirea implementării Programei.
11.Încurajaţi clientul şi monitorizaţi gradul de

stabilire declarativă a graniţelşor cu anturajul
infracţiona, reiterarea succesului şi redirecţionarea
de la eşec.
7.Încadrarea tempeorară într-un adăpost pentru a 12.Sfătuiţi şi asistaţi clientul, dacă trăieşte pe
furniza stabilitatea cât timp îşi caută de lucru. (12). străzi, să se mute temporar într-un adăpost pentru
a-şi asigura stabilitatea în timp ce-şi caută de
lucru.
8. Revizuirea strategiilor de căutare a locurilor de 13.Învăţaţi clientul strategiile efective pe care alţii
muncă şi a principiilor pe care alţii le-au folosit cu le-au folosit pentru a-şi mări situaţia de a fi
succes.(13,14) angajat (ex.: stabilirea unei reţele de găsire a
locurilor de muncă, dezvoltarea unei direcţii şi
direcţionarea pentru condiţii mai bune de viaţă,
recapitulaţi aptitudinile necesare unui interviu,
colaboraţi cu un consultant în găsirea unui loc de
muncă).
14.Aprovizionaţi clientul cu cărţi de lucru

corespunzătoare (ex. Job Club Counselor’s
Manual de Azrin şi Besalel) şi a altor materiale
(ex.:Appendices to Integrating Substance Abuse
Treatment and Vocational Services TIP,
U.S.Departament of Health and Human Services)
relevante pentru îmbunătăţirea activităţii de
căutare a unui loc de muncă.
9.Listarea tuturor surselor care conduc spre 15.Cereţi clientului să participe full-time cel puţin
oportunităţi de găsire a locurilor de muncă.(15,16). 10 zile consecutive de lucru într-un club de găsire
a unui loc de muncă, monitorizaţi progresul şi
accentuaţi efortul depus.
16.Asistaţi clientul în listarea tuturor surselor

posibile care duc la găsirea unui loc de muncă
( ex.ajutoare locale clasificate, centre autorizate,
pagini galbene.)
10.Contactarea ajutoarelor locale care au potenţial 17.Încurajaţi clientul în contacatarea tuturor
în gasirea de oportunităţi pentru un loc de muncă angajatorilor locali care au posibilitatea găsirii unui
la alegere, şi care solicită un interviu pentru loc de muncă la alegere şi care pot solicita un
găsirea unui loc de muncă.(17,18) interviu în vederea găsirii unui loc de muncă.
18.Discutaţi cu clientul şi oferiţi feedback după

fiecare interviu.
11.Identificarea primelor 3 situaţii de risc înalt 19.Învăţaţi clientul primele 3 situaţii de risc legate
( pentru recăderea la AOD sau infracţiune), şi de un nou loc de muncă (ex.: lucrul în apropierea
copierea de „rolle-play” alternativ.(19) unui magazin de băuturi, lucrul în schimburi lungi,
lucrul în vecinătăţi cu infracţionalitate ridicată), şi
„rolle-play „ –uri alternative care copiază strategii
(ex.: aptitudini de reuz, de rezolvare a
problemelor, gândire consecventă pozitivă de „self-
talk” ) de câteva ori pentru fiecare situaţie.
12.Înrolarea şi participarea la un workshop de 20.Sfătuiţi clientul către un workshop care se
management financiar de succes(20). ocupă de tehnici efective de management
financiar.
13.Revizuirea strategiilor efective de căutare a 21. Folosiţi tehnici de brainstorm cu clientul în
unei case.(21,22). legătură cu căile care l-ar putea ajuta în
economisirea unei sume de bani, depozit direct la
locul de muncă, raportarea cheltuielilor de viaţă la
venit).
22. Revizuiţi cu clientul strategiile de căutare a

unei locuinţe (ex. recăutarea granitelor de locuit,
contactarea ajutoarelor sau a grupurilor locale de
suport, proiecte guvernamentale finanţate de stat,
agenţii de închiriere).
14. Identificarea factorilor criminogenici care pot fi 23.Facilitaţi procesul de priorizare a primelor 3
evitaţi într-o situaţie viitoare de viaţă.(23,24). probleme criminogenice (ex. vecinătăţi cu
infracţionalitate mare, abuz de substanţe, anturaj
infracţional, criminalitate în cadrul familiei);
verificaţi cum aceste probleme pot fi evitate intr-un
viitor loc de viaţă.
24.Asistaţi clientul în sublinierea unei liste cu

cerinţe de bază sau calificări pentru o situaţie de
viaţă, în timp ce explicaţi clientului că trebuie sa
facă anumite compromisuri.
15.Examinarea oportunităţilor legate de case cu 25.Îndrumaţi clientul către case cu consum scăzut
cheltuieli scăzute sau a caselor subvenţionate de de energie, cu chirii ieftine sau case
guvern, la fel ca si alte locuinţe sociale sau subvenţionate de stat.
posibilităţi de locuit sponsorizate de guvern.
26.Însărcinaţi clientul să caute case prosociale la
(25,26).
periferii, la biserici, centre de comunicare
recreative, autorităţi.
16. Contactarea posibilităţilor de locuit, disponibile 27.Evaluaţi cu clientul fiecare opţiune de locuit
care nu prezintă factori de risc maxim sau bazată pe absenţa influenţelor criminogenice şi pe
influenţe criminogenice pe lista ceinţelor.(27,28). prezenţa cerinţelor de bază.
28.Însărcinaţi clientul să contacteze acele

oportunităţi de a găsi o casă care se încadrează
în cerinţele de bază şi absenţa influenţelor
criminogenice.
17.Evaluarea progresului făcut în atingerea 29.Evaluaţi imprecună cu clientul progresul făcut
obiectivelor imediate stabilite la ăînceputul în atingerea obiectivelor imediate stabilite la
tratamentului.(29). începutul tratamentului, furnizănd feedbeck
adecvat.
Axa 1: 309. Dezordini de adaptare cu atitudine deprimată
309.24 Dezordini de adaptare cu anxietate
309.28 Dezordini de adaptare cu anxietate mixtă şi atitudine depresivă
296.XX Dezordini depresive majore
300.00 Dezordini anxioase NOS
V62.2 Probleme ocupaţionale
295.30 Schizofrenie, de tip paranoid
295.10 Schizofrenie, de tip dezorganizat
295.90 Schizofrenie, de tip nediferenţiat
298.90 Dezordini psihotice NOS
296.XX Dezordini bipolare I
296.80 Dezordini bipolare II
Axa II: 301.00 Dezordini de personalitate paranoide

301.20 Dezordini de personalitate schizoide
301.22 Dezordini de personalitate schizotipală
301.6 Dezordini de personalitate dependentă
301.7 Dezordini de personalitate antisocială
V71.09 Fără diagnostic pe axa II
799.9 Amânarea diagnosticului
COMPORTAMENT VIOLENT/AGRESIV
1. Istoria răspunsurilor agresive, violente în afara proporţionalităţii cu un stres precipitat.

2. Istoria implicării în sistemul de justiţie infracţional cu sarcini relatate la violenţă, asalturi, ameninţări
sau luptă.
3. Utilizarea violenţei ca scop pentru a atinge puterea şi controlul.
4. Arată o neglijenţă superficială şi nu simte remuşcare dacă este violent sau dacă îi răneşte pe
ceilalţi.
5. Acuză fără motiv pe ceilalţi de trădare şi ostilitate şi reacţionează în mod violent faţă de aceştia.
6. Are o gândire paranoică care duce la proiecţia propriei activităţi nealiţioase către alţii.
7. A fost expus în copilărie la abuzuri fizice repetate şi la neglijenţă.
8. Este încurajat să fie violent de către anturaj şi de comportamentul nonagresiv.

1. Semnificanta scădere a frecvenţei şi intensităţii violenţei comportamentului agresiv, incluzând
abuzurile verbale şi fizice.
2. Improvizarea recompenselor şi înţelegerii violenţeiŞ cum sunt factorii de declanşare şi ce
consecinţe dureroase are violenţa împotriva altora.
3. Accesarea şi acceptarea unor emoţii de rang mai bun (superior) care duc la creşterea abilităţii de
a exprima aceste emoţii constructive.
4. Dezvoltarea unui repertoriu de comportament care face posibilă achiziţionarea informaţiilor pentru
un acomportament nonagresiv.
5. Dezvoltarea unei reţele pro-sociale care împarte şi sprijină un stil de viaţă sănătos şi nonagresiv
şi respectul faţă de ceilalţi.

1. Participarea la o evaluare 1. Propuneţi clientul pentru o evaluare psihiatrică completă,
psihiatrică completă (1). incluzând o evaluare pentru prescripţie medicamentoasă care poate
calma furia şi/sau reduce cogniţia iraţională asociată cu paranoia.
2. Complianţa cu luarea 2.Monitorizaţi medicamentaţia prescrisă clientului în vederea

mediacmentelor recomandate efectivităţii şi a complianţei cu acestea şi efectele apărute; se
(2). consultă cel le-a prescris în cazul în care este nevoie.
3.Completarea unui obiectiv de 3.Asistaţi clientul folosind un instrument vizual pentru validarea
risc pentru un comportament violenţei sau agresivităţii (ex. Propensity for Abusiveness Scale by
violent, agresiv.(3) Dutton, The Abusive Behavior Inventory by Shepard and Campbell,
Interpersonal Control şi Psychological Aggression Scales de Stets;
furnizaţi clientului feedback pentru rezultatele testului.
4.Angajarea şi participarea într- 4.Sfătuiţi clientul să participe la un proces terapeutic cu un grup
un proces cu un grup terapeutic pentru manevrarea violenţei şi agresivităţii (ex. manevrarea furiei,
pentru manevrarea violenţei şi violenţa domestică, conştientizarea victimei).
agresivităţii.(4,5)
5.Procesaţi împreună cu clientul informaţiile pe care ea/el le-a învăţat
în acest proces terapeutic.
5. Verbalizarea factorilor de 6.Explicaţi clientului relaţiile dintre gânduri, sentimente, trăiri şi
declanşare a agresivităţii acţiuni.
(antecedente), cum se
manifestă (comportament) şi ce 7.Instruiţi clientul despre Antecedente, Comportamente şi
rezultate (consecinţe) pot exista Consecinţe ( ACC) ale agresivităţii şi verbalizarea de către client a
când sunt provocate.(6,7,8) factorilor de declanşare pentru agresivitate antecedente), cum se
manifestă (comportament) şi ce rezultate (consecinţe) pot exista când
sunt provocate.
8.Furnizaţi clientului materiale selecţionate pentru citit, despre ACC,

ale agresivităţii şi violenţei (ex. Controlul de Millken; Startegii pentru
schimbare de Wanberg şi Milkmen; Antrenarea pentru înlocuirea
agresivităţii de Goldstein, Gibbs şi Glick).
6.Descrierea gândurilor, 9.Examinaţi împreună cu clientul gândurile, convingerile şi
sentimentelor, convingerilor care sentimentele disfuncţionale care se ivesc după angajarea într-un
se ivesc după angajarea într-un comportament violent, agresiv.
comportament violent, agresiv.
(9,10,11) 10.Învăţaţi clientul cum disfuncţionalitatea gândurilor (ex. „ei o
meritau, mă simt bine”) convingerilor (ex. „eu am vrut, a trebuit să o
fac; violenţa este cea mai bună, e în top”) şi sentimentelor (ex.
putrnic, pe primul loc, îndreptăţit) să reîmprospăteze comportamentul
lui/ei violent.
11.Explicaţi clientului cum comportamentul lui/ei violent poate deveni

repetativ când are loc distorsiunea gândurilor, convingerilor şi
sentimentelor care oferă o satisfacţie imediată.
7.Listarea a 5 consecinţe foarte 12. Instruiţi clientul să listeze 5 consecinţe foarte bune a expresivităţii
bune pentru propria expresie a necontrolate a furiei şi 5 consecinţe dintre cele mai proaste; procesaţi
furiei şi a 5 consecinţe dintre lista pentru percepţiile distorsionate şi lipsa empatiei.
cele mai proaste.(12).
8. Implementarea modurilor 13.Examinaţi împreună cu clientul factorii comuni de declanşare care
nonagresive de răspundere sau provoacă un comportament violent, agresiv.
evitare a factorilor de
declanşare a violenţei. (13, 14, 14.Folosiţi împreună cu clientul o sesiune de brainstorming a
15) felurilor sau modurilor nonagresive pentru a răspunde sau evita
factorii de declanşare a unui comportament violent, agresiv (ex. se ia
o pauză, se fac exerciţii de inspiraţie şi expiraţie , numărătoare
inversă, se utilizează „Stop, uităte, ascultă şi gândeşte”; se practică
impunerea).
15.Utilizaţi împreună cu clientul jocul de rol de implementare a

răspunsurilor nonagresive pentru factorii de declanşare a
agresivităţii; încurajaţi clientul să implementeze răspunsuri
nonagresive zilnic şi monitorizaţi progresul.
9.Implentarea alternativelor, 16.Asistaţi clientul în identificarea propriilor declaraţii ca răspuns a
caracterizarea realistă şi situaţiilor agresive declanşate.(ex.” trebuie să arăt tuturor cine este
pozitivă, pentru a răspunde şeful”; „am control atunci când reacţionez violent”).
inetrn şi extern în situaţiile
delanşate de furie.(16,17,18). 17.Monitorizaţi punctualitatea clientului pentru a iniţia strategia de
găsire a unui loc de muncă şi prezentaţi clientului în fiecare
săptămână procesul în care a început la timp, incurajaţi-l să fie
responsabil în respectarea timpului alocat.
18.Asistaţi clientul în implementarea caracterizării realiste în

declanşarea situaţiilor comportamentale violente; monitorizaţi
progresul; consolidaţi succesul şi redirecţionaţi eşecul.
10.Aducerea la cunoştinţă a 19.Învăţaţi clientul că relaţiile umane sănătoase nu pot fi controlate
faptului că relaţiile umane de violenţă, dar sunt criticate în vederea nevoilor umane emoţionale
sănătoase nu pot fi controlate de bază; punctaţi nevoia pentru încredere, respect şi empatie.
de violenţă.(19,20)
20.Confruntaţi împreună cu clientul declaraţiile lui/ei care indică faptul
că relaţiile umane pot fi controlate printr-un comportament violent.
11.Implentarea unor aptitudini 21.Utilizaţi metodele joc de rol şi modelare pentru a învăţa clientul
sănătoase de comunicare, care aptitudinile de comunicare sănătoase (ex. începerea unor
improvizează relaţiile şi evită conversaţii., utilizarea aptitudinilor de ascultare, cererea de ajutor
agresivitatea (21). apropiaţiilor, cereri refuzate, refuzare de băuturi/droguri).
12.Implementarea de noi 22.Învăţaţi clientul 3 rezoluţii conflictuale noi care pot improviza
aptitudini pentru rezolvarea aptitudinile de comunicare interpersonale (ex. dubla
conflictelor pentru a înlocui personalitate ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.
intimidarea şi violenţa.(22,23)
23.Instruiţi clientul să implementeze noile aptitudini de rezolvare a
conflictelor ; asistaţi clientul să efectueze zilnic înregistrări a oricărui
conflict sau evitare datorată aptitudinilor de comunicare
interpersonale şi furnizaţi lui/ei feedback bazat pe experienţele
înregistrate.
13.Identificarea nevoilor care 24.Examinaţi împreună cu clientul sentimentele pe care el/ea le-a
sunt întâlnite la „aprobarea experimentat când a fost presat de anturaj să participe la acte de
semenilor violenţi”, agresivi ca violenţă sau agresive; identificaţi nevoile care sunt întâlnite cu
şi comportament cu cele care aprobarea semenilor violenţi, agresivi, şi care pot fi întâlnite la un
pot fi întâlnite la semeni comportament prosocial.(ex. aparţinere, aprobare, integrare,
prosociali.(24). susţinere).
14.Identificarea, practicarea şi 25.Folosiţi metodele joc de rol şi modelare pentru a învăţa clientul noi
implementarea de noi strategii strategii de distanţarea ei/lui de la un anturaj infracţional (ex.
pentru distanţarea proprie de schimbarea modului de viaţă şi a persoanelor din anturaj); instruiţi
anturajul infracţional.(25,26). clientul să implementeze aceste aptitudini noi de distanţare învăţate.
26.Monitorizaţi şi revizuiţi aptitudinile clientului de implementare şi

distanţare, consolidaţi succesul şi redirecţionaţi eşecul.
15.Verbalizarea sentimentelor 27.Încercaţi sensibilizarea clientului alipseilui/ei de empatie faţă de
sporite ale empatiei autentice alţii, revizuiţi şi listaţi consecinţele negative ale agresivităţii lui/ei faţă
pentru durerea care a fost de alţii (ex. pierderea încrederii, creşterea fricii, distanţare, durere
provocată altora.(27,28,29). fizică).
28.Utilizaţi metoda jocului de rol pentru a obţine de la client

verbalizarea impactului ei /lui a agresivităţii faţă de alţii.
29.Asistaţi clientul în a se adresa unui „scaun gol” pentru a-şi cere

scuze pentru durerea pe care el/ea a provocat-o victimei.
16,Reluarea evaluării a unui 3.Asistaţi clientul folosind un instrument vizual pentru validarea
obiectiv riscant pentru un violenţei sau agresivităţii (ex. Propensity for Abusiveness Scale by
comportament violent , agresiv. Dutton, The Abusive Behavior Inventory by Shepard and Campbell,
(3,30). Interpersonal Control şi Psychological Aggression Scales de Stets;
furnizaţi clientului feedback pentru rezultatele testului.
30.Consolidaţi un scor al unui joc între evaluarea iniţială şi

reevaluare.
Axa I: 312.34 Tulburare Explozivă intermitentă
297.1 Tulburarea Deziluziei, modul persecuţiei
Axa II: 301.0 Tulburarea personalităţii paranoice
301.9 Tulburarea Personalităţii NOS

301.81 Tulburarea Personalităţii narcisiste
301.7 Tulburarea Personalităţii Antisocial
DEFICIENŢE VOCAŢIONALE
1. Nevoia de angajare permanentă(full-time).
2. Nu a fost angajat full-time cel puţin 50% din perioada anului trecut, sau nu şi-a menţinut un
serviciu full-time mai mult de un an.
3. Afost angajat numai în posturi care i-au oferit puţine sau niciun benficiu, şi a fost remunerat cu
salariu minim.
4. În prezent este angajat într-un mediu de muncă cu puternice influenţe criminogenice(ex. anturaj
infracţional, abuz de droguri, violenţă) şi risc de recidivă.
5. Acces limitat la oportunităţi de muncă din cauza cerinţelor de a prezenta cazierul.
6. Aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte cerinţele unui posibil loc de muncă (ex. obiceiuri de
muncă cerute la locul de muncă, , participarea în echipă şi interacţiuni cu autorităţile).
7. Aşteptări de la sine nerealiste şi incredere supraapreciată (peste şi sub) în ceea ce priveşte
potenţialul de performanţă în noul post.
8. Mediul de viaţă haotic, relaţiile sociale instabile, boală sau boala unor rude contribuie la conflicte
vocaţionale.
9. Deficite de aptitudini, educaţiei şi de învăţare care reprezintă obstacole pentru alfabetizare
(engleză sau computer), aptitudini interpersonale sau competenţe vocaţionale
generale(matematică).
1. Menţinerea unui loc de muncă full-time stabil într-un mediu de muncă prosocial.
2. Dezvoltarea unui set de aşteptări realistie legate de muncă în ceea ce priveşte cerinţele de
performanţă şi abilitatea de a îndeplini aceste cerinţe.
3.Dobândirea abilităţilor necesare de autodisciplină pentru a exercita o activitate full-time într-o

manieră punctuală, corespunzătoare şi productivă.
4. Recunoaşterea în mod real a aptitudinilor personale, vocaţionale, abilităţile şi defectele actuale, şi

care sunt oportunităţile de carieră.
5. Învăţarea cum să manipuleze influenţele criminologice existente de la locul de muncă pentru
reducerea reiscului de recidivă.
6.Identificaţi ţeluri vocaţionale concrete, pe termen lung şi scurt care să reflecte un model de carieră
realist.
7.Îmbunătăţiţi autoprezentarea şi abilităţile de interviu necesare prezentării în faţa potenţialilor

angajatori.

1. Identificarea unor strategii de 1. Explicaţi strategiile efective pe care alţi clienţi le-au folosit pentru a
căutare a unui job şi princiipiile mări situaţiile de angajare(ex.stabilirea unei reţele de găsire a unui
pe care alţii le-au folosit cu loc de muncă, dezvoltarea concentrată şi direcţionarea unui trai mai
succes.(1, 2). bun, repetarea aptitudinilor intervievate).
2.Furnizaţi clientului cărţi specifice necesare căutării unui loc de

muncă (ex. Job Club Counselor’s Manual de Azrin şi Besalel) şi alte
materiale (Appendices to Integrating Substance Abuse Treatment şi
Vocational Services, 200,TIP deU.S.DHHS) relevante pentru a-şi
îmbunătăţi metodele de căutare.
2.Implementarea unei strategii 2.Furnizaţi clientului cărţi specifice necesare căutării unui loc de
de căutare a unui loc de muncă muncă (ex. Job Club Counselor’s Manual de Azrin şi Besalel) şi alte
care include o succesiune de materiale (Appendices to Integrating Substance Abuse Treatment şi
evenimente care culminează cu Vocational Services, 200,TIP deU.S.DHHS) relevante pentru a-şi
obţinerea cu succes a unui loc îmbunătăţi metodele de căutare.
de muncă full time.(2,3)
3.Revizuiţi şi evaluaţi strategia clientului de căutare a unui loc de
muncă urgent, testaţi punctele tari şi slabe.
3.Participarea la o evaluare 4. . Folosiţi interviul şi/sau testarea clinică ( ex. Inetres Vocaţional
vocaţională obiectivă pentru Puternic) pentru a asista clientul în formularea autoevaluări
preferinţe şi aptitudini în carieră. aptitudinilor, interselor, punctelor tari şi preferinţelor în ceea ce
(4,5) priveşte locul de muncă.
5.Trimiteţi clientul către o instituţie profesională locală pentru testrae

şi evaluare vocaţională obiectivă.
4. Dezvoltarea unui inventar al 5.Trimiteţi clientul către o instituţie profesională locală pentru testrae
oprtunităţilor în carieră asociat şi evaluare vocaţională obiectivă.
cu aptitudinile vocaţionale
identificate. ( 5,6,7). 6.Revizuiţi rezultatele testării vocaţionale a clientului şi evaluaţi
discrepanţele acestor rezultate faţă de strategia de cautare a locului
de muncă.
7.Furnizaţi clientului clasificari ale locurilor de muncă pentru a vă

asigura că este suficient de motivat pe măsură ce caută locuri de
muncă potrivite aptitudinilor şi preferinţelor sale.
5.Listarea tuturor locurilor de 5.Trimiteţi clientul către o instituţie profesională locală pentru testrae
muncă interesante, rezonabile şi şi evaluare vocaţională obiectivă.
remunerate suficient.(5, 6, 7, 8)
6.Revizuiţi rezultatele testării vocaţionale a clientului şi evaluaţi
discrepanţele acestor rezultate faţă de strategia de cautare a locului
de muncă.
7.Furnizaţi clientului clasificari ale locurilor de muncă pentru a vă

asigura că este suficient de motivat pe măsură ce caută locuri de
muncă potrivite aptitudinilor şi preferinţelor sale.
8.Asistaţi clientul în efectuarea unui inventar al opţiunilor posibile de

lucru în intersul acestuia.
6.Listarea crietriilor posibile 9.Discutaţi exemple de criterii utile pentru sublinierea opţiunilor
pentru selectarea unui loc de posibile de lucru (ex. interior/exterior/manual/mecanizat/procesare de
muncă optim.(9) informaţii / artistic / servicii).
7.Prioritizarea criteriilor de 9.Discutaţi exemple de criterii utile pentru sublinierea opţiunilor

selectare a locurilor de muncă posibile de lucru (ex. interior/exterior/manual/mecanizat/procesare de
şi revizuirea tuturor informaţii / artistic / servicii).
posibilităţilor interesante de
muncă pentru determinarea 10.Ajutaţi clientul să-şi prioritizeze preferinţele în procesul de căutare
celor mai importante opţiuni în a unui loc de muncă.
carieră. (9,10).
8.Compararea celor mai 4. Folosiţi interviul şi/sau testarea clinică ( ex. Inetres Vocaţional
interesante opţiuni de muncă cu Puternic) pentru a asista clientul în formularea autoevaluări
aptitudinile vocaţionale aptitudinilor, interselor, punctelor tari şi preferinţelor în ceea ce
identificate şi eliminaţi pe cele priveşte locul de muncă.
care nu sunt în concordanţă cu 5.Trimiteţi clientul către o instituţie profesională locală pentru testrae
aptitudinile şi calităţile clientului. şi evaluare vocaţională obiectivă.
(4, 5,11)
11.Examinaţi lista clientului de prioritizare a locurilor de muncă în
ceea ce priveşte consecvenţa faţă de criteriile de selecţie şi
aptitudinile sale.
9.Enumeraţi cerinţele şi 12.Furnizaţi clientului exemple de descriere a unui loc de muncă în
responsabilităţile specifice care includeţi o listă a cerinţelor şi responsabilităţilor.
locului de muncă pentru fiecare
opţiune preferată a clientului.
(12)
10. Enumeraţi cel puţin 10 13.Furnizaţi clientului exemple de atitudini negative legate de muncă
atitudini negative în ceea ce şi demonstraţi paşi cognitivi pentru identificarea unor astfel de
priveşte integrarea într-un atitudini (ex. pentru atitudinea negativă: „îşi bat joc de mine”
mediu productiv de muncă şi punctele de interceptare sunt: fizice [ respiraţie sacadată, strângerea
remedii pentru aceste atitudini stomacului] - sentimentale [anxietate] – gânduri [ se întâmplă din nou]
negative.(13,14). – convingere [ merit mai mult ....şi nu ar fi trebuit să accept acest loc
de muncă].
14.Învăţaţi clientul cum să- şi schimbe atitudinile negative legate de

muncă (ex. tehnici de relaxare fizică şi respiraţie adâncă, cum să-şi
identifice sentimentele interioare şi convingerile disfuncţionale, cum
să comunice intrapersonal într-un mod pozitiv [ „pot obţine ceea ce
doresc dacă mă străduiesc”] ).
11.Întâlnirea cu un prieten aflat 15.Identificaţi şi alegeţi un prieten al clientului implicat de asemenea
în căutarea unui loc de muncă în strategia de căutare a unui loc de muncă.
pentru sprijin reciproc.(15).
12.Obţinerea unui Permis de 16.Oferiţi clientului informaţiile necesare pentru obţinerea Permisului
Muncă valid, a unui permis de de Muncă, permisului de conducere şi a Cărţii de Identitate.
conducere şi a Cărţii de
Identitate.(16)
13. Verificarea punctualităţii 17.Monitorizaţi punctualitatea clientului în iniţierea strategiei de
implementării strategiei de cautare a unui loc de muncă şi prezentaţi acestuia procentajul de
căutatre a unui loc de muncă. punctualitate, subliniind modul în care a respectat timpul propus.
(17)
14.Enumeraţi vulnerabilitatea la 18.Discutaţi probele (ex.evaluări oficiale, trecut infracţional,
influenţele criminogene şi rezultatele altor teste) care ar putea ajuta clientul să înţeleagă mai
modul în care locul de muncă bine ce influenţe îl pot conduce către un comportament infracţional.
poate prezenta situaţii de risc
legate de aceste influenţe. 19.Efectuaţi împreună cu clientul un procedeu de prioritizare a
(18,19) primelor 2 probleme criminogene; evaluaţi modul în care aceste
probleme pot apărea în mediul de muncă.
15.Identificarea primelor 3 20.Explicaţi clientului rolul „factorilor declanşatori” şi a situaţiilor de
situaţii importante de risc de la risc (pentru recidivă [droguri AOD, alcool, infracţionalitate]).
locul de muncă (pentru recidivă.
AOD, sau comiterea de 21.Ajutaţi clientul să-şi identifice situaţiile de risc predominante în
infracţiuni) şi efectuarea unei problemele criminogene.
sesiuni de role – play cu 22.Utilizaţi metodele joculde rol , modelare şi reptare a
strategii alternative de a face comportamentului pentru a învăţa clientul modalităţi de a face faţă
faţă fiecărei situaţii.(20, 21, 22, situaţiilor de risc dela locul de muncă.
23,)
23.Încurajaţi clientul să solicite feedback de la un prieten prosocial pe
măsură ce manifestă un comportament adecvat situaţiilor de risc de
la locul de muncă.
16.Prezentarea a cel puţin 3 22.Utilizaţi metodele joculde rol , modelare şi reptare a
alternative la recidiva AOD, sau comportamentului pentru a învăţa clientul modalităţi de a face faţă
infracţionalitate pentru fiecare situaţiilor de risc dela locul de muncă.
situaţie majoră de risc de la
locul de muncă.(22, 23, 24) 23.Încurajaţi clientul să solicite feedback de la un prieten prosocial pe
măsură ce manifestă un comportament adecvat situaţiilor de risc de
la locul de muncă.
24.Examinaţi planul de prevenire a recidivei de la locul de muncă al

clientului subliniind clar alternativele prosociale (ex.: reevaluare,
sprijin).
17. Prezentarea a cel puţin 3 25.Ajutaţi clientul să identifice consecinţele negative ale recidivei
consecinţe negative a recidivei.( ( pierderea locului de muncă, revocarea eliberării condiţionate,
25). reîntoarcerea în penitenciar, durerea provocată familiei).
18.Participarea pentru 10 zile 26.Recomandaţi clientul unor cluburi de căutare a locurilor de muncă
consecutive la activităţile unui dacă acesta are discrepanţe semnificative ( sub sau peste aşteptări)
club de căutare a unui loc de între aşteptările şi abilităţile pe care le necesită un post de
muncă.(26) debutant.
19.Efectuarea unui plan privind 27.Cereţi clientului să efectueze un plan privind evoluţia la locul de
evoluţia la locul de muncă, pe o muncă, pe o perioadă de 6 luni, care să includă strategii de căutare a
perioadă de 6 luni, care să unui loc de muncă şi mecanisme de a face faţă influenţelor
includă strategii de căutare a criminogene de risc.
unui loc de muncă şi metode de
a face faţă situaţiilor de risc.(27)
20.Depunerea planului privind 28.Încurajaţi clientul să utilizeze reţele de socializare în vederea
evoluţia la locul de muncă, în găsirii de noi opţiuni de căutare a unui loc de muncă şi metode de
vederea evaluării de către doi prezentare la angajare.
prieteni şi un angajator şi
includeţi feedback-ul obţinut într- 29.Examinaţi planul privind evoluţia la locul de muncă, pe o perioadă
un plan revizuit. (28, 29). de 6 luni, pentru fi sigur că obiectivele sunt concrete şi reale,
elaborate in conformitate cu aptitudinile clientului şi situaţiile de risc.
21. Elaborarea unei „ scrisori de 30. Învăţaţi clientul fundamentul întocmirii unui CV şi a unei scrisori
intenţie” , în care să se explice de intenţie.
angajatorului interesul şi
calificările pentru un loc de 31. Examinaţi Cv-ul şi scrisoarea de intenţie a clientului şi ajutaţi-l să
muncă. ( 30, 31). le îmbunătăţească.
22. Elaborarea unui CV 30. Învăţaţi clientul fundamentul întocmirii unui CV şi a unei scrisori
complet. (30, 31) de intenţie.
31. Examinaţi Cv-ul şi scrisoarea de intenţie a clientului şi ajutaţi-l să

le îmbunătăţească.
23. Repetarea de cel puţin 3 32. Utilizaţi metodele de role- play , modelare şi repetiţie pentru a
ori, în faţa unui grup de prieteni, învăţa clientul tehnici de prezentare la interviu; solicitaţi prietenilor
o auto-prezentare dinamică ân feedback constructiv în ceea ce priveşte aceste tehnici.
baza „ scrisoarii de intenţie” ,
pe parcursul etapelor unui
interviu şi solicitaţi feedback.
(32)
24.Învăţarea şi repetarea unei 33.Învăţaţi clientul cum poate anticipa întrebările angajatorului în
declaraţii prin care se ceea ce priveşte trecutul infracţional şi abuzul de droguri şi modul în
recunoaşte abuzul de substanţe care poate transforma reabilitarea într-un atu.
şi trecutul infracţional şi
dovedeşte reabilitarea.(33).
25.Enumeraţi toate ofertele de 34.Ajutaţi clientul să-şi organizeze aşteptările de la un loc de muncă
locuri de muncă, centrele de şi să-şi prioritizeze contactele.
recrutare şi paginile aurii pentru
a creşte posibilitatea găsirii unui
loc de muncă.(34).
26.Contactarea tuturor 35.Oferiţi clientului lista angajatorilor locali dacă strategia acestuia de
angajatorilor locali care oferă căutare a unui loc de muncă devine copleşitoare.
oportunităţi de angajare şi
solicitarea unui interviu.(35)
27.Discutarea experienţelor pe 36.Discutaţi experienţele clientului ( sau a prietenilor dacă este
care le-au avut prietenii în posibil) de căutare a unui loc de mucă şi examinaţi dovezile acestor
cadrul interviurilor şi a experienţe.
feedback-ului despre cum se
poate îmbunătăţi scrisoarea de 37.Consolidaţi cu ajutorul unor tehnici noi eforturile pozitive de
intenţie şi autocaracterizarea. căutare a unui loc de muncă incluzând experienţele primare,
(36, 37). provocările şi realizările.
28.Utilizarea resurselor 38.Iniţiaţi reţele de socializare între surse specializate pentru clienţii
specializate de căutare a unui cu dizabilităţi.
loc de muncă pentru cei cu
dizabilităţi.(38)
AXA I : 309.0 Tulburare de Adaptare cu Stare Depresivă
300.4 Tulburare Distimică

296.XX Tulburare Depresivă Majoră
309.24 Tulburare de Adaptare cu Anxietate
303.90 Dependenţă de Alcool
304.20 Dependenţă de Cocaină
304.80 Dependenţă de Substanţe
V62.2 Probleme Ocupaţionale
AXA II: 301.00 Tulburare de Personalitate de tip Paranoid
301.81 Tulburare de Personalitate de Tip Narcisist

301.7 Tulburare de Personalitate de Tip Antisocial
301.9 Tulburare de Personalitate de Tip NOS
ANEXA A
EXEMPLU DE UTILIZARE A UNUI LIMBAJ VIZIBIL

ANTURAJUL INFRACŢIONAL
1. Cât la % din timpul curent se asociază cu prietenii care sunt implicaţi în infracţionalitate.
2. Verbalizarea acceptării unui comportament infracţional procentul din timp în care au oportunitatea
de a comenta.
3. Admiră sau se identifică cu persoane care sunt proinfracţionalitate şi îşi doresc modul de viaţă al
acestora ca ceva ce-şi doresc aşa cum reiese în....................................sesiuni/săptămână.
4. Este încurajat şi uşor de influenţat de către anturaj să aibă un comportament infracţional aşa cum
reiese din......................, care se întâmplă de.........................../săptămână.
5. Participarea împreună cu prietenii la activităţi infracţionale .........................../săptămână.
6. Dorinţa de a proteja, a acoperi şi a accepta responsabilitatea pentru semenii cu un comportament
deviant............% din timp se ivesc oportunităţile.
7. Verbalizarea sensului de loialitate şi identificare a unei găşti.........................../săptămână.
8. .........% din incercările prioritare de a menţine distanţa de un anturaj infracţional au dat greş.
9. Inabilitatea de a stabili şi de a menţine un suport prosocial dintr-un grup de semeni ......% din
timpul petrecut cu persoane prosociale este luat ca drept dovadă.
1. Reducerea semnificativă sau eliminarea asociaţiilor cu prietenii infractori.

2. Învăţarea de a manevra relaţiile anticriminale restabilind limita pentru a reduce riscul recidivei.
3. Dezvoltarea înţelegerii principale despre un anturaj infracţional, cum anturajele te pot influenţa şi
interacţionarea personală a comportamentului pentru a produce un stil de viaţă de calitate.
4. Dezvoltarea unei reţele prosociale, pline de înţeles.
5. Terminarea tuturor comportamentelor infracţionale, chiar dacă rezultatele sunt conflictuale.
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT INDICAŢII TERAPEUTICE

1.Până la data de................................ se listează 1.Atenţionaţi clientul pentru a lista toti prietenii şi
toti prietenii şi toate cunoştinţele , însemnându-le cunoştinţele. Insemnarea celor din anturajul
cu un asterix pe cele care au avut de-a face cu un infracţional cu un asterix.
comportament infracţional.(1, 2)
2.Revizuiţi lista clientului de semeni, exploataţi
sentimentele şi gândurile despre numărul de
persoane pro-infracţionalităţii comparate cu
persoanele pro-sociale.
2, Până la data de................................, se face 3.Învăţaţi clientul de a desena 3 cercuri
îndosarierea tuturor prietenilor şi cunoştinţelor, în concentrice , 2 dintre acestea separat, în centrul
acord cu frecvenţa interacţiunii cu ei.(3). cercului reprezentându-se pe el/ea, următorul arc
reprezentând prietenii şi cunoştinţele cu care i-a
contact aproape zilnic; următorul cerc reprezentând
persoanele cu care i-a contact aproape în fiecare
săptămână. Inseraţi nişte cercuri mici ( cu iniţiale),
care reprezintă toţi prietenii şi cunoştinţele,
poziţionarea acestor cercuri mici trebuie să fie
făcută în funcţie de implicarea lor în criminalitate.
Procesaţi acest grafic cu înţelesuri şi implicarea sa.
3. Până la data de................................descrierea 4.Exploataţi împreună cu clientul trecutul şi
trecutului şi a consecinţelor comportamentului consecinţele comportamentului infracţional în care
infracţional împreună cu semenii.(4,5) a fost implicat împreună cu prietenii şi cunoştinţele,
5. Rugaţi clientul pentru a scrie o autobiografie ,

concentrându-se pe trecutul său şi pe consecinţele
acestuia în care a avut un comportament
infracţional cu prietenii şi cunoştinţele, începând din
copilărie sau din adolescenţă.
4.Până la data de................................ se listează 6.Explicaţi dinamica presiunii anturajului clientului
consecinţele pozitive lşi negative acre au produs o (ex. dorinţa de a se integra) consecinţele pozitive
presiune a anturajului , ca fiind definită de...........
(ex. sentimentul de integrare, distracţia, evitarea
(6).
conflictelor) şi cele negative (ex.împotrivirea unei
judecăţi bune, prinderea sa, conflicte cu semenii)
care produc presiune anturajului.
5.Până la data de................................ se identifică 7. Exploraţi împreună cu clientul sentimentele care
sentimentele care au fost exprimate când a avut au generat presiunea semenilor (anturajului).
loc presiunea din partea
semenilor ..............................................( se
specifică tipul de presiune) care au fost implicaţi
într-un comportament infracţional.(7).
6.Până la data de................................ se identifică 8.Învăţaţi clientul varietatea factorilor care conduc la
factorii care au condus la o relaţie devotată cu relaţii cu cu anturajele infracţionale (ex. aprecierea
persoanele cu comportament deviant.(8, 9).
de sine scăzută, dorinţa de a se integra în anturaj,
curiozitate, căutarea de aspecte înfiorătoare).
9.Asistaţi clientul la conceperea unei liste cu factorii

personali care l-au condus la dezvoltarea relaţiilor
cu persoane deviante; revizuiţi şi procesaţi aceste
liste. Forţaţi clientul de a-şi creşte interesul pentru
înţelegerea ei/lui.
7.Până la data de................................ se listează 10.Rugaţi clientul să listeze 10 consecinţe pozitive
10 consecinţe pozitive şi 10 consecinţe negative , (ex. aventură, entuziasm, familiaritate) şi 10
de a avea prieteni şi cunoştinţe implicate în actele
consecinţe negative (ex. anxietate, presiunea unui
infracţionale.(10)
comportament infracţional, prinderea sa) de a avea
prieteni şi cunoştinţe care sunt impliacte în
activitatea infracţională.
8. Până la data de................................enumeraţi 11.Cereţi clientului să enumere costurile şi
costurile şi beneficiile schimbării faţă de cele ale beneficiile schimbării faţă de cele a menţinerii
menţinerii traiectoriei personale de implicare
traiectoriei personale de asociere cu anturajul
(asociere) cu anturajul infracţional.(11).
infracţional.
9. Până la data de................................ se 12.Asistaţi clientul la listarea valorilor, trăirilor,
compară valorile, trăirile, atribuţiile şi atitudinile atribuţiilor şi atitudinilor pe care anturajul lui/ei le
unui anturaj infracţional cu cele de sine.(12).
posedă. Revizuiţi lista , exploataţi similarităţile şi
diferenţele dintre valorile şi atitudinile lui/ei şi ale
prietenilor şi cunoştinţelor lui/ei.
10. Până la data de................................ se 13.Exploaraţi sentimentele clientului care pot
identifică nevoile comportamentale întâlnite la apărea când el/ea participă cu prietenii şi
anturajul infracţional, cu nevoile comportamentale
cunoştinţele la un comportament infracţional; se
care pot fi întâlnite la un anturaj prosocial.(13).
notează dacă sunt întâlnite nevoi care au fost
satisfăcute prin care acest comportament care ar fi
putut fi satisfăcute mai degrabă printr-un
comportament pro-social.
11. Până la data de................................ se 14.Exploraţi sentimentele clientului despre
verbalizează o rezoluţie a sentimentelor oponente terminarea relaţiilor cu prietenii şi cunoştinţele care
asociate cu relaţiile care sunt pe sfârşite cu
au o activitate infracţională,Procesaţi sentimente
prietenii şi cunoştinţele, care sunt implicate intr-o
activitate infracţională.(14). care se opun procesului şi cele ambivalente.
12. Până la data de................................se listează 15.Evaluaţi încercările din trecutul clientului de a se
motivele care conduc la terminarea relaţiilor cu distanţa de prietenii şi cunoştinţele cu un
prietenii infractori care sunt fără succes.(15)
comprtament deviant, evaluând motivele pentru
care încercările din trecut nu au avut succes şi
identifcaţi factorii de declanşare( persoane, locuri,
lucruri) ambivalenţa şi limitele neclare care au dus
la eşec.
13. Până la data de...........................identificarea, 16.Învăţaţi clientul noi strategii (ex.se fixează o
practicarea şi implementarea noilor limită clară, se explică anturajului ţelul propus de a
strategii ................................( se specifică
evita comportamentul infracţional,spunând „Nu”), de
strategiile) pentru distanţarea proprie de anturajul
infracţional. (16,17,18,19). distanţare a anturajului infracţional.
17.Jucaţi împreună cu clientul un joc de rol despre

noile tehnici de distanţare; furnizaţi clientului
feedback pozitiv pentru efort, la fel ca şi sugestii
pentru îmbunătăţire în implementare
18.Rugaţi clientul să aleagă un prieten sau o

cunoştinţă cu caracter deviant de care el/ea se
simte confortabil de a-l distanţa şi să aplice noile
tehnice de distanşare cu acea persoană.
19.Discutaţi cu clientul despre rezultatele obţinute

de noile tehnici de distanţare cu persoana aleasă;
Furnizaţi clientului informaţii pozitive şi feedback
pentru îmbunătăţire.
14. Până la data de................................se 20.Sfătuiţi clientul să facă eforturi pentru a se
implementează activităţi specifice creaţi .............. implica ,ao mult în activităţi cu persoane prosociale,
(se spune care) pentru a întâlni presoane
sugeraţi clientului diferite activităţi care pot facilita
prosociale.(20).
acest proces(ex. alăturarea unei comunităţi sau unui
grup religios, invitaţi un coleg de servici să
poarticpe la o activitate creativă, să devină voluntar,
înscrieţi clientul la un curs educativ).
15. Până la data de............................... se decrie 21.Asistaţi clientul în identificarea modurilor prin
modurile ........................(se specifică care ) de care el/ea poate întreţine relaţiile cu cineva din
întreţinere a relaţiilor cu prietenii şi cunoştinţele
anturajul lui/ei infracţional fără a se angaja într-un
care sunt implicate într-o activitate infracţională
fără a participa într-o astfel de activitate.(21). comportament deviant(ex. stabilirea limitei clare,
exprimarea ţelului sau scopului de a spune
„nu”).Oarecum, dacă clientul este incapabil de a
preveni angajarea sa într-un comportament deviant,
i se face instruirea de a se ţine la distanţă de
anturajul infracţional.
16, Până la data de............................... se 22.Evidenţiaţi împreună cu clientul situaţii de risc
identifică situaţiile de risc maxim care pot conduce maxim care pot conduce la recidivă (ex.
la participarea unei activităţi infracţionale şi
comportamente infracţionale, alcoolul sau alte
dezvoltare în scris aunui plan de prevenire a
acestor situaţii de risc maxim.(22). droguri utilizate). Dezvoltaţi în scris un plan de
prevenire în implicarea într-un comportament
deviant în asemenea situaţii de risc maxim
17. Până la data de............................... revizuirea 23.Explicaţi clientului cele 3 categorii a factorilor de
situaţiilor de risc maxim şi determinare dacă declanşare a recidivei, care au tendinţa de a te
factorul principal de declanşare este presiunea atrage într-un comportament infracţional(ex.
socială, probleme în manevrarea emoţiilor sau presiunea socială, problemele manevrării stărilor şi
conflicte cu alţii.(23).
emoţiilor, sau scandalurile şi conflictele cu alţii) şi
rugaţi clientul să determine în ce categorie se
încadrează.
18. Până la data de...............................se practică 24.Învăţaţi clientul cum să-şi stabilească limite în
aptitudini sănătoase de comunicare...................... relacu prietenii şi cunoştinţele cu ajutorul unor
(specificaţi aceste aptitudini) pentru a stabili
tehnici de comunicare sănătoase ca: tehnica
limitele cu prietenii şi cunoştinţele ce au un
caracter deviant.(24,25,26,27) asertivităţii, preactica de distanţare şi tehnica de
refuzare (ex. să spună Nu, să-şi specifice nevoile
ăntr-un mod clar şi prietenos prin utilizarea
pronumelul „EU”)
25.Utilizaţi împreună cu clientul jocul de rol, folosind

aptitudini sănătoase de comunicare (ex.: cereri
refuzate, droguri/alcool refuzate) pentru a stabili
limitele cu prietenii şi cunoştinţele cu caracter
deviant.Furnizaţi informaţii cu caracter pozitiv, ca şi
sugestii pentru îmbunătăţire.
26.Asistaţi clientul în alegerea unei persoane cu

caracter deviant şi practicarea noii metode de
comunicare cu acea persoană.
27.Dezbateţi cu clientul despre cum funcţionează

noile aptitudini de comunicare cu persoana
aleasă.Furnizaţi lui/ei informaţii pozitive şi feedback
pentru îmbunătăţire.
19. Până la data de............................... se 28.Asistaţi clientul în identificarea valorilor
identifică valorile personale, trăirile, atitudinile şi personale, atitudinilor şi sentimentelor care pot
sentimentele care pot împiedica dezvoltarea
împiedica buna dezvoltare a relaţiilor
relaţiilor prosociale.(28)
prosociale(ex.”ei nu o să mă placă”; „acele
persoane sunt plictisitoare”).
20. Până la data de............................... se 29.Asistaţi clientul în elaborarea câtorva moduri de
elaborează câteva moduri de reformulare pentru reformulaa fiecărui sentiment şi atitudine care
fiecare sentiment şi atitudine care reprezintă un
reprezintă un obstacol în stabilirea de noi relaţii de
obstacol în stabilirea unor noi relaţii de prietenie.
(29). prietenie(ex.”odată ce mă vor cunoaşte o să mă
placă”; „toţi au câteceva interesant de împărtăşit”).
21. Până la data de............................... se 30.Ajutaţi clientul în generarea unei liste a trăirilor
redactează o listă a valorilor, trăirilor şi atitudinilor şi atitudinilor pe care el/ea le consideră importante
care sunt văzute ca fiind importante atunci cănd
în achiziţionarea unui suport nou sau a unui nou
îţi faci un suport nou , un nou prieten prosocial.
(30). prieten; evidenţiaţi diferenţele dintre acest set de
valori şi atitudini şi setul de valori şi atitudini ale
unui anturaj infracţional.
22. Până la data de............................... se 31.Folosiţi jocul de rol, modelarea şi repetiţia
implementează noi feluri ............................ comportamentală pentru a învăţa clientul noi
(specificaţi ) despre stabilirea de relaţii
aptitudini sociale care pot fi folosite în stabilirea de
suportative de prietenie.(31).
noi relaţii suportative de prietenie (ex. împărţirea
activă, folosirea declaraţiei proprii, ascultarea
feedback-ului, formularea de întrbări deschise,
ascultarea comunicării nonverbale).
23. Până la data de............................... se 32.Exploaşteptorile trecute ale clientului pentru a
evaluează aşteptările trecute pentru a stabili stabili şi întreţine prieteni şi cunoştionţe prosociale;
relaţiile prosociale de prietenie, revizuindu-se
evaluaţi ceea ce a mers prost şi cum poate clientul
ceea ce a mers prost şi cum poate înlocui vechea
modalitate cu noi tehnici ................................. ) să înşocuiască vechea modalitate cu noi aptitudini
specificaţi aceste tehnici).(32). sociale.
24. Până la data de............................... se 33,Sfătuiţi clientul să participe la 3 cluburi, grupuri
participă la 3 diferite cluburi sau grupuri.................. sau organizaţii diferite (ex. „grupul celor 12 paşi,
(specificaţi) , timp de 3 săptămâni.(33)
comunităţi religioase sau alte credinţe, sport sau
fitness) timp de 3 săptămâni pentru a iniţia contactul
cu persoane prosociale.
25. Până la data de............................... se 34.Direcţionaţi clientul pentru a participa şi implica
participă pentru cel puţin 9 săptămâni, în formă (ex. club, grup sau organizaţie sportivă, biserică,
continuată, la club, organizaţii sau grupuri, folosind
organizaţii de caritate, AA/NA) pentru cel puţin 9
noi aptitudini sociale pentru a iniţia şi întreţine
relaţiile prosociale.(34,35,36). săptămâni consecutive, în acest fel i se ofră lui/ei
şansa de a construi relaţii.
35.Încurajaţi clientul de a practica noi aptitudini

sociale cu alţo membri ai clubului, grupului sau
organizaţiei, în efortul de a dezvolta noi prietenii şi
cunoştinţe.
36.Dezbateţi împreună cu clientul modul cum

funcţionează noile tehnici; furnizaţi lui/ei informaţii
pozitive şi feedback pentru îmbunătăţire.
26. Până la data de............................... se reface 37. Instruiţi clientul pentru a desena 3 cercuri
graficul şi se compară toţi prietenii şi toate concentrice, 2 din ele separat, centrul cercului
cunoştinţele în acord cu cât de des s-a
reprezentând-use pe el/ea , următoarea bandă
interacţionat cu ei.(37).
reprezintă prietenii şi cunoştinţele cu care
interacţionează zilnic, următoarea bandă
reprezentându-i pe cei văzuţi săptămânal. Inseraţi
cercuri mici( cu iniţiale) reprezentând toţi prietenii şi
toate cunoştinţele, se haşurează fiecare iniţială în
acord cu infracţionalitatea în care el/ea este
implicat; reinformaţi clientul de fiecare diferenţă
dintre primul grafic şi cel curent.
Axa I: 300.23 Fobia socială
301.24 Tulburarea intermitentă Explozivă

300.4 Tulburarea distimică
Axa II: 301.20 Tulburare de personalitate Schizoidă
301.7 Tulburare de Personalitate Antisocială

301.82 Tulburare de Personalitate evitantă
301.6 Tulburare de Personalitate dependentă

Manual Penitenciar Pripp

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Penitenciar Pripp

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PREFAŢĂ

UTILIZAREA UNUI LIMBAJ VIZIBIL ÎN PLANURILE DE TRATAMENT

ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT

CUM SĂ FOLOSIŢI ACEASTĂ PROGRAMĂ

Diagnostic: 301.7 Tulburare de Personalitate Antisocială

MODEL DE PLAN DE TRATAMENT CANTITATIV

1. De obicei se asociază, în 95 % din timp, cu prietenii şi cunoştinţe angajate în comportament

3. Doreşte să protejeze, să acopere şi să-şi asume responsabilitatea pentru comportamentul deviant

1.Reducerea semnificativă sau eliminarea asocierii cu prietenii infractori.

2. Dezvoltarea unei reţele de sprijin pro-sociale semnificative.

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT INTERVENŢII TERAPEUTICE

SUGESTII DE DIAGNOSTIC : Axa 1 – 301.7 – Tulburare de Personalitate Antisocială.

2. Exagerări de ostilitate la factorii iritnţi nesemnificativi.

3. Izbucniri rapide sau brutale faţă de alţii sau către alţii.

9. Utilizaţi agresiunea ca metodă de a dobândi puterea şi controlul de care are nevoie.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

1. Scăderea frecvenţei şi intensităţii exprimării sentimentelor de furie.

3. Îmbunătăţirea conştientizării şi a înţelegerii sentimentului de furie. Felul în care se declanşează şi

OBIECTIVE PE INTERVENŢII TERAPEUTICE

16. Cereţi clientului să organizeze o listă generică a semnelor furiei într-o

19. Discutaţi împreună cu clientul rezultatele monitorizarii furiei, punându-se

22.Ajutaţi clientul să efectueze lista şi ajutaţi-l să dea întâietate factorilor

28. Instruiţi clientul într-un procedeu de auto-evaluare de bază care să fie

34. Cereţi clientului să scrie o scrisoare în care să ceară iertare fiecărei

37. Subliniaţi şi clarificaţi sentimentele de durere şi furie legate de traume

Axa I 312.43 Tulburări explozive intermitente

Axa II 301.83 Tulburare de personalitate de tip Borderline

Continuare PAG 32- 52

3. Decepţionarea şi manipularea în mod frecvent pentru atingerea scopurilor personale.

6. Exagerarea în ceea ce priveşte abilităţile şi supraevaluarea.

7. Nu îşi asumă şi nu acceptă responsabilitatea pentru propriile acţiuni.

8. Demonstrează un nivel de emoţii extrem de superficial şi limitat.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

1.Să devină mai sensibili faţă de sentimentele şi drepturile altora.

4.Să readucă frecvenţa şi importanţa acordată decepţiilor, minciunilor şi al comportamentului înşelător.

2.Explicaţi conexiunile dintre putere, control şi lipsa

4.Rugaţi clientul să menţioneze cel puţin cinci momente în care

6.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă şi feedback în urma

8.Oferiţi clientului diferite materiale (ex: cartoane, foarfece, lipici,

9.Discutaţi împreună cu clientul despre funcţiile variate pe care

11.Revizuiţi lista clientului care conţine posibilele piedici(ex.:

13.Rugaţi clientul să identifice trei experienţe personale recente

16.Învăţaţi clientul despre modul în care sentimentele

27.Revizuiţi lista clientului precum şi onestitatea acestuia

30.Verificaţi împreună cu clientul corectitudinea datelor trecute

35. Îndrumaţi clientul să urmeze cursuri de empatie sau de

37. Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a profilului rezultat

Axa 1: 304.80. Dependenţa de Polisubstanţe

Axa 2: 301.81 Perturbarea Personalităţii Narcisiste

301.7 Perturbarea Personalităţii Antisociale

301.9 Perturbarea Personalităţii NOS

3. Tendinţa de a se angaja într-un comportament infracţional crescut datorită înfluenţelori

5. Sentimente, atitudini şi perspective care sunt frecvent distorsionate ca rezultat al abuzului

7. Diminuarea suportului social, împlinirea personală şi/sau contactul social ca rezultat al

8. Tipologia specifică a conflictelor interpersonale şi/sau izolare personală datorită

10. Lipsa semnificativă a libertăţii, a prietenilor, simţul proprietăţii şi respectului de sine

11. Incapacitatea de a stabili o balanţă într obligaţiile personale şi satisfacerea dorinţelor

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

1. Reducerea semnificativă sau eliminarea consumului de alcool şi alte droguri.

5. Atingerea unui nivel de calm, acceptare şi îndemânare personală.

6. Experimentarea unui potenţial personal mai mare şi a unei stabilităţi în timp.

2.Administraţi sau îndrumaţi clientul să completeze un test

6.Oferiţi clientului o interpretare obiectivă a testului efectuat de