You are on page 1of 152
| Coordonatori: Magistrat dr. Emilian STANISOR | Inspector general principal Valentin BINISOR Autor: Subinspector gef dr. Nicolae RADU »Cruciada psihologului. Cum sa ne invingem teama de testul psihologic” - este o fucrare destinata functionarilor din sistemul penitenciar si nu numai. Fara sa avem pretentia unei exhaustivitati in documentare, continutul acesteia invita la autocunoasterea de sine prin teste psihologice, subscriind pe deplin aforismului_,,Cunoagte-te pe tine insufi amprentat de Socrare, filosof si creator de scoala in lumea antic Dincolo de satisfactia de a ne proba inteligenta in fata provocarii unor posibile obstacole, testele propuse deschid calez spre succes si alunga i teama de necunoscut. j Lucrarea nu se recomanda celor ce sunt slabi de inima ! ‘Tehnoredactare: Agent principal Oana- Mihaela SURUGIU Agent principal adjunct Petrisor COIOCARU. Agent sef adjunct Danicla MANOLACHE ISBN 973-6 —03816-5 i a Ke me Ob ees, = Hee teh de gels she oe 3} Cone (entre og MOTTO Frica vede raul mai mare devit este!” - OF 08 x CUPRINS pag. PREFATA 1. ARGUMENT: CUI SERVESTE EXAMINAREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUL 3-6 JL. CUM SA NE INVINGEM TEAMA DE TESTUL PS 74 2.1. Ce trebuie 8B slie subalternii despre seful lor 15 AUTOCUNOASTEREA DE SINE PRIN TESTE PS Masurati-va Qt 1 AMtentia v2 caracterizea: Ce ar fi omul fara memorie 7 Stil SA castigi tn viatl ? Ti place riscol ? __ Stil total despre tine vei ealitadi de luptaror* Va considerati o persona sensibili ?_ Suntefi un invingator ? Va bucurati de viata Reusiti sa depasiti abstacotete Sunieti optimist ? _ Simfiti c4 stati pe un butoi ew pulbere Suntefi .focilur™ > V-ar place s& figi rizboinie Mergem mai departe ? Aveti puterea de av schimba ? Va este team’ Tineti la discipting ? 0. Va simtiti netndreptatit’? Va imtereseaza .schimbarea” Ce rol jucati intr-o echipa ?__ unteti on idessbist > Suferiti de insomnie ? - — Ce meserie vi se potriveste > Seianrgs Bers B de .necunosent™ Sao Faceti hur de necuc” __ 86.89 ‘Vreti sa stiti cat mai mit ae 9-91 Credeti in ceea ce [verati ? 92.93 Aveti aptindini de conducere 94-96 Comunicati cu ceitalii? 97-99 Cele 1 dileme ale unui sef 100 IV. INSTRUMENTE DE, LUCRU RECOMANDATE NUMAI PSIHOLOGILOR, 14, ASL. iAdaprive Spie biventory ~ laventar al Manierei de Adaptare) 1or-110 44 fapnive Learning Style Inverters ~ tnventar al Manierei de Invature) HER 1ede2. Madel _ bits fvtia Pa reomelits fave hod Nationale a Penitenciarelor, caracterizeaza majoritatea personalului, Servicie] Expertiza Psihologi Facut dovada unei buve maturitati, rensind s& fi sarcinilor ce revin sistemtului peniten materiei umane, lisdind deschis PREFATA Prin Ordinul niinistului justitici m.1393/C din 17.06.2002, in cadvul Administratie’ inflintat Serviciu] Expertiza Psihologica si Evaluare Profesionali Centra pe seleofe pentru ineadrate, avansare in functie, evaluare periodica de personal si expertiza Psihologicd, serviciul asigura din 01.05.2004 menginerea unui cadra real de apreciere valorica ‘impunindu-se atentiei, prin constanta in aetiune si spirit inovator, intr-o perioada de timp relativ seurtd, se poate spune cu certitudine ca, in ciuda tineretii ce si Evaluare Profesionala a leag’ uecesitatea adaptarii la complexitates ar. TH acest sens, se acorda o atentie aparte cunoasterii de Personal prin teste psihologice Ampletind demersul nostra Pentru promovarea unor metode $i tehnici de autocunoastere Pshhologicd, cu inventivitatea autorului, sef al serviciuluil amintit, Juctarea ,Cructada psihologalui Cum sa ne invingem team de testul psibologic” se recomanda mai mult decét un ghid formal Confinutul acesteia se remarca indeosebi prin faptul c& spiritul matematic nu altereaza coustiinta rumul, spre tainele sufletului, pentew atice cititor. Magistrat dr. Emilian STAN] Director General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor i | | i | | i ARGUMENT: CCL SERVESTE ENAMINAREA PSIITOLOGIC A PERSONALULUT Ciiteva consideratii priv id testarea psihologic a raspnde ja intetarea dack este jstificari si pasibiidl evalnarea psiholugiea « Persamalulni incadrat intr-c arganizatie ~ ypurat central ~ yi in uuitafile subordonate, se impune o suveines privite de anyamblu asupra camplexitati sarciniior si a nalilui iunilor ce revin pers Mentionsit mai sus. at_ mai Specificul activitatilar ce revin structuriior, necesitatea indeplinisii Ia parametri idicati a atributiilor ce revin fiecdrui angajat, edt gi nevois stringenta de a evita, pe edt posibii, esecuriie (ware tn domeniutl siguransei nationale pot avea consecinte deosebit de grave) a impus cunousteree riguroast a posibilitajilor si limitelor individuale ale acestora, ineepand cu incadrarile direete. tansferirile dinte-un profil de activitate tn altul, promovirile si terminand cu evahuaren periadiea a capaci prihofizice, Schema cxamindrii psihalogice este retativ simpla, dar reaitzarea ei practic constituie 0 problema de inait profesionalism * prin mijleace specitice, riguros stiintifice, examenut psihologic, stabileste rezervele de aptitodini potentiate yi active ale subiectilor, precum si wasiturile de personalitace ale acestora: % rezultatele obtinute sunt raportate la solicitivile si exigenfele pe care le implick activitatile ce le desfagoara cei examinati Cand evaluatile sunt practicare la o scari resirdns4. avoperind un grup mic de persoane, Problematica este relativ ugor rezolvabila, Na Ja fel stau lacrurile cand avem fn vedere un serviciu care srupati in unititi servicii. echipe. de profesii diferite, cu varsta gi calificare In acest context, evaluarea corecta a potentialujui uman tn cadrul unititii de munca inseamnd o- injelegere reali a moduiui in care personalul isi indeplineste sarcinile de luctu, ce randamnent are si sm Fispunde la solivivdrile specifice s stemuiui din care face parte, in formuiarea unui diagnostic privind admisibilitaca psihologica, psihelogul are in vedere. de regull, inteligenta geneisld, capacitatea de concentrare gi distvibutivitatea atentiel, niveluud de Siveializare, stabilitatea ematianaia, Iu acetasi timp, ins in nivel corespunzator al aptitudinilor, permite psihologului. un pronostic Favorat referitor la rensita profesionihi. pe cate nn e garuntew/’, freed ex depinde deo muititucl cde alti foetori iedividnali gale medize miscuare nisel de axpirati, relatite et eolevasut de nme’ yi cu semi. cu membrii familied ere Este gtiut ea pe parcurstl cariered profisionsfe & amnii individ, apar @ serie de evenimente neprevazate Suv inerente vérstei, decompensiri fizive, fiziologice sam psibice (seideri ale seuitati vizuale sf ale eapucitagi de judecurth Por spare si dereglirt de ordin emotional, traduse prin diminuarea stabilitiit afective sau oleranfi seize la factori care presupun rise, Un rol important il ait in acest seny examinarite psihologice periodice. ce pot fi definite ca a active de preveniry a pienderit competentet si de depisvare div vionp « debut’ deestor manifest’ neg cu at. potentialitatilor sau resurselor pe care le posed’, inseamn’ in woasteres Fieearv ultima insianta, predictia performantelor umane, premis a indeplininii sarcinilor specifice sistemului penitenciar Se cancaste ca personalitalea umand, fiind «in proces complex, decriptarea in ansamblu este a. in cadrul unui examen psihologic, vebuie si fie bine precizate ineposibil de realizat, De a axpectele supuse investigatiel. pentru a se putea alege mijloacele adeevate realizarii intentiilor WF sf Se gAsease’ raportul optiny In alegerea probelor dino haterie de examinare este nev dlintre numérut seestora $1 puteres lor de diggnoze. Din multitadinea teasaturitor ce sunt evids sjiate in calval examenului psiholagie perfodie (luat jw ansamblu), enumerim > capacitatea intelectwala mobilitaica mental a si flexibilicatea gandiri > randamenvul in sareini noi si de rutin’: atitudinea fat de calitatea solutiitor gi a deeizitior 1 capacitaten maxima de invatare > calicitile atentic! spucitatea de adaptare la schimbarea natuvii sarcinii > spitital de observatie: > poteatialol energetic ranta de sine > activismul. dinarnismal. si > echilibrui emotional gi sutacontroful comporamental, rezistents ka stees gi fa frustrare 7 sistenwal de atitudini (fata de sine. de munes, fata de vi | mentaliraiy ‘ nanritarea social, gradul de socksiizare: onformare {a reali gf norine, spirinul de discipiing, © preremia seri Sele eoenl £2010 he ve. preocupairile, recepaivil = evidenterea anor eventnale tendinte psiitopantogice minated psihblogie’ perindic’ a Pentru realizes ned camoasteri elicieme se recomand ex Personalulul (kr imerval de 6 Innis, Dupa cunt se cunoaste. la iveht cadrelor ile conducere, canal se Senstall necincordante ‘hin contraictify jatre Fezuliatcte: camer psiwlngic gi perlormtantele ie. dar se sav deficientele in munedi obyiuwie de unii angajeri, se aratai cw degewl spre avizul psitite WH cB. TW activitate, omuT nu se exprin pe sine, ci neflectd grupul caruia Gi apartine, Aceasta dimensitine constiniie insa, hice inet alte comunictiri Din constatarite persortale, ‘ewte de-1 iungwl tintpului, Se impune sublinierea apni ca ‘mypactul cvaluarti perforuuntelor psihoprnfesionale supra eelor care fac obieetul aprecierii poate fi cittivele stint comunicate in seop de angajare, avansare in fuanetie anit pozitiv, cat si neyaniy. Cand calif Naw anster TH alte domenii ae aetivitate, acestew stat privite ew team de eitre cet inlinal sas subestimeze calitiile 2 sur bum se nimic in view’ Si ew incredene de cite persoanele eare clovedesc stapgntire de sine si incrediere in propriile forte (vu via ft ev ana burt!" Fxista ins si curl ednd angajati cu posibiftati intelecmtale mbdeste compunseusa” tn activitatea practic’ prin diverse actioniind pe baza mun ,medete operariomale”, insusite SpuUS, Se poste aprecia ca mele persoane fortea7d in telatin .yorotejat sf pranevtor” Mult aati dire: red considers: Hota

You might also like