Motivaţia consumului de alcool

În ultima perioadă, cercetători din domenii adiacente au încercat să dea o

explicaţie plauzibilă, ştiinţifică, asupra motivaţiei care determină consumul de
alcool în exces. S-a ajuns, astfel, la diverse cauze.
„Cert este că oamenii nu sunt egali în faţa alcoolului. Bărbaţii sunt mai
rezistenţi, prin constituţia lor, decât femeile. Se pare că ar putea exista chiar o
cauză genetică. S-a constatat că tendinţa către alcoolism se manifestă la
persoanele care au o secreţie mai puţin importantă de dopamină, o substanţă
care se varsă în creier şi creează senzaţia de plăcere. Consumul de alcooluri
tari duce, treptat, la dependenţă“, a spus prof. Beceanu.
De mai bine de două decenii s-a demonstrat, prin cercetări de specialitate, că
abuzul de alcool provoacă diverse tipuri de cancere. De asemenea, alcoolul
este şi o sursă de radicali liberi, cei mai mari duşmani ai organismului,
responsabili de apariţia tumorilor.
Alcoolismul, o dependenţă gravă
Căderea în dependenţă, adică resimţirea consumului de alcool ca o nevoie
zilnică, de care nu ne putem lipsi, reprezintă una dintre cele mai grave şi mai
complicate boli de care poate suferi un om. Aceasta şi pentru că reabilitarea,
dezintoxicarea şi renunţarea la consum, ulterior, au şanse doar într-un număr
infim de cazuri.
Alcoolismul este una dintre cele mai frecvente boli neuropsihice, cu un impact
major asupra sănătăţii, dar şi la nivel socio-economic. Alcoolul consumat zilnic
determină dependenţă şi provoacă multiple leziuni în diverse organe. Studiile
de specialitate arată că alcoolismul atinge toate categoriile sociale, iar
statisticile consideră boala responsabilă de 4% din decesele anuale la nivel
mondial. Se apreciază, de asemenea, că aproximativ 6% din produsul intern
brut al unei ţări dezvoltate este cheltuit pentru utilizarea obişnuită sau abuzivă
a băuturilor alcoolice.
Alcoolismul este o boală cronică recidivantă deoarece, chiar după lungi
perioade de abstinenţă, riscul recidivei rămâne foarte mare.
Un exemplu de inconştienţă umană, de neglijenţă, dar şi de degradare
produsă de consumul în exces de alcool este cazul mamei alcoolice din
judeţul Vaslui, care a ţinut prima pagină a ziarelor la mijlocul lunii septembrie.
Reamintim că aceasta a consumat alcool atât în timpul sarcinii, cât şi al
alăptării, transformându-şi propriul copil într-un alcoolic. „Bebeluşul, practic, a
devenit dependent de alcool. Dacă nu primeşte alcool, plânge. E un caz
extrem de grav“, a mai spus profesorul.
▲ Alcoolul, un toxic al tuturor organelor
Consumat în mod abuziv, alcoolul produce grave dezechilibre la nivelul
întregului organism. Printre afecţiunile care pot fi provocate de alcool se
numără: epilepsia cronică (prin distrugerea neuronilor - crize convulsive),
insuficienţa cardiacă (prin leziuni cardiace), steatoza hepatică, hepatita
cronică, ciroza hepatică, pancreatita, demenţa alcoolică (prin leziuni cerebrale
ireversibile), gastrita cronică, tulburări de absorbţie intestinală, tremurături ale
extremităţilor (mai ales la nivelul mâinilor), creşterea tensiunii arteriale, etc. În
plus, abuzul de alcool determină malnutriţie, deoarece lipseşte organismul de
cele mai importante proteine, vitamine şi minerale. De asemenea, în corpul
alcoolicilor se înregistrează o concentraţie extrem de redusă a nivelului de
calciu şi vitamina D, care determină o importantă pierdere la nivelul masei
osoase, fapt ce favorizează apariţia fracturilor.
La nivelul ficatului, pentru metabolizarea alcoolului se utilizează până la 80%
din oxigenul disponibil pentru acest organ, acesta devenind un adevărat
„paralizant metabolic“.
Conform medicilor, intoxicaţia alcoolică evoluează în trei faze:
- asimptomatică, cu camuflare (ascunderea sticlelor) şi vinovăţie;
- crucială, cu polarizarea pe alcool, scăderea voinţei, începutul unei atingeri
organice;
- cronică (după 4 până la 6 ani), cu alterarea gravă a stării generale şi
tulburări psihice asociate. În acest stadiu, alcoolicul nu se mai poate stăpâni
să bea, chiar dacă doreşte aceasta. Simptomele alcoolismului sunt foarte
variate: modificări ale personalităţii (gelozie, stări de furie necontrolate,
iritabilitate), promisiuni repetate de a înceta să bea, schimbări în maniera de a
bea (trecerea de la bere la alcooluri tari, de exemplu), dezinteresul faţă de
mâncare, neglijenţa fizică, tulburări de memorie. Alcoolicul poate avea, de
asemenea, greţuri, poate voma, poate tremura dimineaţa, poate suferi de
dureri abdominale, de crampe musculare, de amorţeli şi furnicături. Pulsul
poate fi neregulat, fata roşie, cu o dilatare a capilarelor, mersul devine instabil.
O privare bruscă de alcool a subiectului dependent poate declanşa
tremurături, halucinaţii, convulsii.

Formula de calcul a alcoolemiei

După consum, alcoolul este resorbit în circulaţia sanguină. Rapiditatea
pătrunderii acestuia în sânge depinde de modul de a bea, de tipul de băutură
consumată şi de cât de plin este stomacul. Potrivit specialiştilor, resorbţia cea
mai rapidă se produce în cazul unor băuturi dulci, calde şi carbogazoase, cu o
concentraţie de alcool de până la 6%, pe nemâncate.
Concentraţia de alcool în sânge se exprimă în mililitri de alcool pur la litrul de
sânge. Formula de calcul a alcoolemiei este următoarea:
C = A : G x r, unde C este concentraţia de alcool, A reprezintă cantitatea de
alcool în grame, G este greutatea corporală, iar r un factor de difuziune, care
este de 0,7 la bărbaţi şi de 0,6 la feme