CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Introducere
Încadrarea personajului în operă
Basm Prâslea (Făt-Frumos) este erou de ficţiune, întruchipare a idealului de cinste ,curaj, inte-
ligenţă şi bunătate al popo- rului. Prez. din mom. în care începe acţiunea reparatorie –
personaj principal – săvârşeşte o serie de „munci”.
Baladă Personaj real, principal, prezentat în antiteză cu personajul negativ Manea. Toma întru-
chipează tipul haiducului – prezentat în ultimele momente ale vieţii sale.
Schiţă Goe este personaj principal , de ficţiune , prezentat într-un moment caracteristic al exis-
tenţei sale. Tipul copilului prost crescut , victimă a unei educaţii defectuoase – un viitor
Caţavencu.
Nuvelă Personaj istoric, principal, domn al Moldovei în două rânduri. Accentul cade pe caracte-
rizarea sa complexă. Alexandru Lăpuşneanul e tipul tiranului crud, sângeros.
Roman Personaj principal, de ficţiune. Vitoria Lipan îmntruchipează tipul femeii simple, de la
ţară , dar înzestrată cu nebănuite calităţi. Prezentată din momentul când îşi aşteaptă soţul
şi până la găsirea osemintelor acestuia şi pedepsirea făptaşilor.
Comedie Caţavencu e personaj principal, de ficţiune . Prez. în preajma alegerilor din acel judeţ de
munte, cînd , intrat în posesia unei scrisori compromiţătoare , şantajează pe Tr. Şi Tip. pt.
a obţine deputăţia.
Precizarea , însoţită de exemple, a mijloacelor de caracterizare
Directă – de Directă – de Directă- Indirectă- Indirectă- Indirectă-rel.
narator către alte pers autocar. fapte, gânduri limbaj cu alte pers.
Basm Tatăl său îl Curajos – se Modest , res- Corect,cinstit
desconsideră oferă să păz. pectuos faţă necruţător cu
pomul; Inteli- de tatăl său şi zmeii şi balau-
la început : gent - foloseşte nu numai rul ; nu decide el
„un mucos - ţepuşele pedeapsa pt.
ca tine…” Îns. supranat. fraţii săi
-luptă cu zmeii Milos – salveată
şi-i învinge puii
Baladă Prez. ca întru- Manea îi re- Fire sociabilă- Vorbeşte Prietenos,
chipare a unui cunoaşte ca- resimte dureros cumpătat, calm ospitalier cu
ideal de per- singurătatea : şi cu înţelep- Manea, pe care
fecţiune: fru-
lităţile : închinare-aş … ciune „dă-ţi îl va caracteriza
museţe fizică, „nalt la stat/ mânia la o dur însă just:
înţelepciune, Mare la sfat” Curajos , însetat parte…” „viteaz
vitejie: de libertate; nu Nu disperă în ca o muiere..”
„nalt la stat se pierde cu firea ceasul morţii
mare la sfat în mom. grele „ce-am gîndit Grijuliu cu
şi viteaz …” …/dar şi calul cău
ceasul mi-a
sosit”
Schiţă N – ironic – Considerat f. Obraznic, prost Obraznic, lip- Mic tiran al
apelativul d-l deştept şi crescut: urlă, ţi- sit de orice familiei – spe-
„simţitor” de pă, nu stă în respect culează dra –
rudele lui – comp., scoate „Vezi că...”; gostea dame-
contrast izbitor capul pe geam, „Ce treabă lor
între pretenţii şi trage semnalul ai tu , urîtule? Obraznic şi
realitate de alarmă faţă de necun.
 2
Nuvelă N. obiectiv, Mitropolitul Ambiţios,ferm Inteligent , Crud , nemilos
intervine rar, „crud şi - nu renunţă la rosteşte re – cu boierii ,
dar sugestiv : cumplit este planul său de a plici memo- dar nici apro –
„dorul lui cel omul acesta” redeveni domn. rabile „Dacă piat de popor,
tiranic…” Car. lui răzbună voi nu mă de care se te-
„deşănţată tor va degenera vreţi …” me – îl sacri-
cuvîntare” devenind un ti- „Proşti , dar fică pe Moţoc
ran crud, sînge- mulţi” pt. a potoli
ros mulţimea

Roman E frumoasă Fiul ei o găseşte Îşi recu- Hotărâtă, cu- Vorbă înţe- Soţie şi mamă
„ochii căprii „fărmăcătoare noaşte li- joasă leaptă, presă- iubitoare
răsfrîngeau cunoaşte gân- mitele : - pleacă într-o rată cu zicale; Nu din răzub-
lumina casta- dul omului” „Ca o fe- călătorie foarte aforisme: nare îi cerce-
nie a părului” meie primejdioasă, „Cine nu tează pe uci-
Bogza e uluit de proastă ce dar nu din spirit cearcă, nu iz- gaşi, ci din sete
„avea o frumu- unde ştie ea cum mă aflu „ ieftin de aventu- buteşte” pentru adevăr
seţe neobişnu- s-au petrecut lu- ră, ci fiindcă aşa şi dreptate.
ită în privire” crurile. disimulare i-o cere datina „Cel ce spune
ce-l anun- multe ştie puţi-
ţă pe Ilie ne”
Moromete
Comedie În indic. scenice Mişel - Traha- Umor in- Şantajează, fal- Incult, dar Deşi duşman cu
nache îl numeş- Voluntar sifică ; nu ac- reuşind să-şi Tranache şi Ti-
Cabotin- om te „plastograf. ceptă decât de- ameţească pătescu, e la fel
ce mimează an. Pristanda îi „Vreau putăţia auditoriul - de imoral ca ei ;
stări, om fals : sesizează „cali- ce ea ce - părere exagerat se lasă ameţit devine un mem-
„luptă tăţile” merit în de bună despre el însuşi bru de nădejde
ostentativ „Straşnic pre- oraşul ăs- el însuşi. - non sensuri al partidului
cu emoţia fect ar fi ăsta!” ta de go- Politician lipsit - pronunţii şi
gomani orice scrupul citate greşite

Numirea a patru trăsături ale personajului

Ilustrarea trăsăturilor personajului prin ref. la scene / situaţii semnificative
Basm Curajos – Inteligent – cele 2 Îns. supranat. Modest , milos
păzeşte mărul , se ţepuşe ; îşi dă seama - se luptă cu zmeii - nu pretinde că va
luptă cu zmeii şi de planul fraţilor săi şi balaurul şi-i salva merele – doar să
balaurul învinge; încerce
- se preface în foc - salvează puii
Balada Viteaz – alege viaţa Trăieşte în com. Cu Îns. supranaturale Calm, ospitalier,
de haiduc natura - „codru se - vorbeşte cu calul înţelept – îl primeşte
cutremura… „că mi-a răpus zilele prietenos pe Manea , îl
/…pentru tine , îndeamnă la calm.
murgule …”
Schiţa Prost crescut Certat cu şcoala, repe- Mic tiran al familiei, Obraznic, neascultător
- vorbeşte urît cu tă mereu clasa exploatează dragos- - nu stă în comp. , scoate
rudele şi cu necunos- „Ca să nu mai rămî- tea exagerată a ru – capul pe fereastră şi îşi
cuţii „Vezi că sînteţi ie repetent şi anul delor, şantajîndu-le pierde pălăria unde avea şi
proaste…” acesta…” biletul de tren.
Nuvela Fire energică, ca- Răzbunător – îi ucide pe Crud, sângeros Inteligent, bun psiholog –
racter ferm – nu re- boierii care l-au trădat, - dă ordin să fie omo- citeşte gândurile ascunse
nunţă la planul de a dar şi pe cei nevinovaţi rîţi 47 de boieri la os- ale lui Moţoc
redeveni domnitor păţul „de împăcare” - înşală vigilenţa boierilor
care cred în sinceritatea lui
Roman Respectă cu sfin- Prevăzătoare , calculată Inteligentă, plină de Bun psiholog – îl învinge
ţenie datina străbu- - deşi făcea prima dată tact, abilă pe Bogza folosind un ade-
nă. acest lucru, îşi pregăteşte - ştie să întrebe fără să vărat arsenal psihologic,
- îşi creşte copiii în în detaliu expediţia de dea de bănuit , mimea- încât acesta se dă de gol ,
spiritul datinei, al căutare a adevărului ză neputinţa , pune cap căzând în cursa abil întinsă
tradiţiei la cap cele aflate şi re- de eroină.
- acelaşi respect pt. face cu exactitate
datină o fac să plece drumul lui Nechifor
în căutarea lui Lipan.
Comedia Demagog – foloseşte Şantajist - recurge la Imoral, necinstit – Lipsit de demnitate
cuvinte mari , dar în această armă ştiind că e o - falsifică doc. cu care - acceptă să conducă mani-
realitate nu urmăreşte ocazie poate unică de a îşi însuşeşte ilegal bani festaţiile în cinstea victoriei
decît scopuri deveni deputat. lui Dandanache; el e mare-
meschine le cîştigător însă, cooptat
fiind în „partidul lui ma-
damTrahanache”.
Prezentarea relaţiilor dintre pers. principal şi alte două personaje
Basm Respectuos faţă de tatăl său – nu are Curajos, nu se teme de zmei şi se luptă cu aceştia,
pretenţia că va reuşi salvarea merelor omorîndu-i, ca şi pe balaur
Baladă Prezentat în antiteză cu Manea. Îl primeşte cu Are în cal un adevărat tovarăş de luptă. Îi dă în
prietenie, calm , ca c-un frate să vorbească…” grijă ca ,după moartea lui , să nu se lase încălecat
Rănit grav de acesta , îl numeşte „fecior de decît „de-un tînăr sprîncenat…”
lele / şi viteaz ca o muiere
Schiţă Primeşte o educaţie foarte proastă din partea Prost crescut , îi răspunde obraznic tînărului care
celor 3 dame ; le şantajează, comporându-se îi atrage atenţia să nu scoată capul pe fereastră:
ca un mic tiran al familiei „Ce treabă ai tu , urîtule ?”

Nuvelă Trădat de Moţoc în prima domnie, a învăţat Nu e apropiat de popor, care şi-a pus mari nădejdi
să se folosească de intrigantul boier, pe care îl în el. Preocupat doar de a-şi menţine tronul, nu în-
dă mulţimii răsculate ca s-o liniştească „Îmi cearcă să uşureze viaţa celor mulţi şi nu se bazează
vei fi trebuitor…” pe ei, cum a făcut Ştefan cel Mare.

Roman Îşi iubeşte foarte mult copiii , dar nu acceptă
deloc tendinţele spre modernitate ale Mino-
dorei, cu care e mai aspră. Pe Gheorghiţă îl
consideră necopt, dar are o mare influenţă
asupra acestuia.
Comedie Joacă tare cu Trahanache şi cu Tipătescu
neacceptând decît mandatul . Îi şantajează
ameninţîndu-i cu publicarea scrisorii, pe care
ar fi restituit-o, totişi, conform înţelegerii,
spre deosebire de Dandanache, care o
păstrează pe a lui.
Nu arată niciodată că i-ar urî pe făptaşi, că o ob-
sedează dorinţa de răzbunare. Obsesia ei constă
în căutarea şi aflarea adevărului , iar vinovaţii tre-
buie să plătească, pentru a se restabili echilibrul,
atît de preţuit în acea lume .
Deloc impresionat că ar putea s-o distrugă pe Zoe,
se gudură pe lîngă aceasta atunci cînd rămâne fără
scrisoare şi acceptă să conducă mani-festaţia – va fi
un „zelos” membru al partidului , pt.că e mai inte-
ligent decît Farfuridi şi mai vivace decît Danda-
nache.

ÎNCHEIERE