1

1. Prezentare generală

1.1. Prevederi legale

Prezenta documentaţie a fost elaborată în baza procedurilor de identificare şi

evaluare a factorilor de risc de apariţie a incendiilor.
Lucrarea este în conformitate cu prevederile OG. Nr. 60/97 aprobată prin Legea
212/1997 prin care se transferă patronilor (în accepţiunea legii) obligaţia de identificare
şi evaluare a factorilor de risc de apariţie a incendiilor la construcţiile şi spaţiile aferente.
În urma analizei factorilor de risc s-au adoptat măsuri de prevenire şi stingere a
incendiilor care au fost corelate cu natura şi nivelul riscurilor de apariţie a incendiilor.
Aceste măsuri trebuiesc monitorizate continuu, urmărindu-se realizarea lor cu prioritate.
De asemenea, sucursala are obligaţia de a urmări permanent orice modificare a
condiţiilor sau a stărilor de fapt care au stat la baza evaluării factorilor de risc introduşi
în calcul. Orice modificare conduce la schimbarea naturii şi nivelului riscului, fapt ce
impune luarea unor măsuri pe linie PSI, corespunzătoare noilor condiţii existente.

NOTA: În etapa de identificare şi evaluare a factorilor de risc de apariţie a incendiilor

(natura şi nivelul riscului) cît şi pe parcursul exploatării construcţiilor şi spaţiilor
analizate, în atenţia conducerii sucursalei trebuie să stea următoarele coordonate
majore:
-identificarea riscurilor;
-ipoteza de risc;
-analiza de risc;
-managementul riscului;
-finanţarea activităţii de management.

1.2. Scopul lucrării: identificarea şi evaluarea factorilor de risc de apariţie a

incendiilor în spaţiile de producţie şi adoptarea măsurilor de prevenire şi stingere
a incendiilor pentru creşterea factorului de siguranţă împotriva incendiilor şi menţinerea
lui în domeniul acceptabil.

1.3. Metoda de lucru: se utilizează modelul matematic de evaluare a riscului de

incendiu. Metoda constă în determinarea unei valori numerice ataşată sistemului supus
evaluării. Pentru aceasta se utilizează formule de calcul în care intervin factorii de risc,
consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de protecţie
la foc prevăzute, posibilitatea de activare A FACTORILOR DE RISC. Fiecare factor de
risc ce intervine în analiză, se exprimă în valori numerice (se cuantifică) cu ajutorul unor
scări valorice specifice.
Metoda matematică de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc
utilizată în lucrare, este o metodă de evaluare cantitativă şi are la bază metoda
elveţiană apreciată de SIA – Societatea elveţiană a inginerilor şi arhitecţilor. Această
 2

metodă este în concordanţă cu prevederile Ordinului Corpului Pompierilor Militari nr.

1118/99.
Metoda stabileşte principalele etape, faze, elemente, factori, parametri, criterii,
instrumente, tehnici, procedee şi modalităţi necesare pentru identificarea, evaluarea şi
controlul riscurilor de incendiu.
Cu ajutorul metodei se realizează o analiză globală a securităţii la incendiu a
unei construcţii sau instalaţii, funcţie de concepţia care a stat la baza realizării ei,
(natura construcţiei), modul de exploatare, de preocupările şi nivelul de instruire al
ocupanţilor clădirii.
Procedura de lucru, presupune în prima fază, o analiză amănunţItă a securităţii
la incendiu. În faza a doua se evidenţiază punctele sensibile care pot constitui origini ale
unor eventuale incendii. Rezultatele analizelor indică direcţiile pe care se poate acţiona
pentru menţinerea sau după caz, pentru completarea măsurilor existente, oferind o
privire globală asupra securităţii la incendiu în spaţiul analizat.
Metoda facilitează asocierea pericolului potenţial cu măsurile de sucuritate. In
ipoteza pericolului dat (cunoscut), se stabileşte prin încercări succesive, măsurile de
protecţie cele mai adecvate pentru a se obţine un nivel acceptabil al riscului. In acest
sens, deşi are la bază date exacte, metoda are flexibilitate.
Procedura se aplică la:
-asigurarea identificării şi evaluării riscului de incendiu din sucursală;
-stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
-elaborarea scenariilor de rezistenţă la foc;

1.4. Evaluarea riscului de incendiu

Din punctul de vedere al acceptabilităţii, riscurile de incendiu pot fi:
-riscuri acceptabile (admise);
-riscuri inacceptabile.
La stabilirea limitelor de acceptabilitate, se are în vedere:
-importanţa construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor din spaţiile analizate;
-valoarea şi natura pierderilor care se pot produce în caz de incendiu, impactul
acestora asupra sucursalei (societăţii) şi a mediului înconjurător;
În funcţie de probabilitatea de apariţie şi de gravitatea consecinţelor incendiilor,
precum şi în funcţie de modul de repartizare în timp şi în spaţiu a riscurilor de incendiu,
acestea pot fi:
-riscuri curente şi riscuri deosebite;
-riscuri reale şi riscuri potenţiale;
-riscuri directe şi riscuri asociate.
Riscul de incendiu este determinat de o multitudine de factori şi anume:
-factorul uman (numărul de persoane, vârsta, starea fizică, nivelul de
instruire);
-nivelul criteriilor de performanţă al construcţiilor privind siguranţa la foc
(comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căile
de acces, evacuare şi intervenţie);
-fiabilitatea instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice;
 3

-nivelul de dotare cu mijloace tehnice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor;

starea de funcţionare şi performanţele acestora;
1.5 Tehnici, procedee şi metode de evaluare
Evaluarea riscului de incendiu se face în raport cu fazele determinante ale
sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) respectiv in
raport cu funcţiile acestuia (civilă, de producţie, mixtă, etc. ).
Metodele care se pot utiliza sunt :
-matematice;
-analitice;
-grafice;
-contabilitate;
Nota : În prezenta lucrare, evaluare riscului de incendiu şi a siguranţei la foc se face
prin metoda matematică.
Valoarea raportului dintre riscul la incendiu acceptat (admis) şi riscul efectiv,
reprezintă factorul de siguranţă împotriva incendiilor, al construcţiei sau
compartimentului analizat. Acesta este scopul final (obiectul) al calcului matematic.
Sig = Ra / Ref

Dacă : Ra/Ref >1 ,siguranţa la foc este suficientă.

Dacă : Ra/Ref <1 ,siguranţa la foc este insuficientă si este necesar o nouă concepţie de
protecţie la foc , a construcţiei sau spaţiului evaluat (se concepe un nou scenariu de
siguranţă la foc);
Pentru o valoare a factorului de siguranţă, supraunitară dar foarte apropiată de 1
(1,00+0,1) ,apare un grad de incertitudine deoarece nu există o siguranţă
corespunzătoare la foc a spaţiului analizat.
În cazul în care raportul este mai mic decât unitatea, se analizează toţi factorii
care intră în calcul şi se decide modificarea acelora, pentru care criteriile care au stat la
baza alegerii lor pot fi modificate în mod real, astfel încât valoarea raportului Ra/Ref să
devină supraunitară.

1.6. Domeniul de utilizare al metodei

Metoda se aplică la ansambluri de clădiri sau la părţi componente
(compartimente sau celule de incendii);
Metoda se aplică atât la construcţii existente, cât şi la construcţii în faza de
proiectare, execuţie, postutilizare.
Finalitatea lucrării, constă în următoarele aspecte:
- permite evaluarea eficacităţii şi economicităţii diferitelor concepţii de protecţie la
foc, propuse sau existente la data evaluării;
- permite alegerea celor mai bune măsuri de protecţie la foc, care să conducă la
modernizarea, extinderea sau schimbarea sistemelor existente;
- permite stabilirea corectă a cuantumului primelor de asigurare;

1.7. Controlul riscului de incndiu: are ca scop în primul rând preîntâmpinarea

(depistarea şi înlăturarea) cauzelor care determină creşterea graduală a acestuia.
 4

Acţionând asupra riscului de incendiu, se diminuează ponderea factorilor care îl

determină (densitatea sarcinii termice, clasele de combustibilitate ale materialelor şi
substanţelor existente, sursele de aprindere posibile şi condiţiile preliminare care pot
determina sau favoriza aprinderea.
Prin aplicarea măsurilor de prevenire, scade probabilitatea de apariţie a
incendiilor şi implicit se reduc consecinţele riscului de incendiu.
Reducerea riscului de incendiu este obligatorie. Pentru aceasta trebuie să se ţină
seama de posibilităţile economice pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite în
corelare cu consecinţele economice ale măsurilor aplicate.
Controlul riscului de incendiu constă în ansamblul măsurilor tehnico –
organizatorice destinate menţinerii riscului în limitele de acceptabilitate. In ordinea
importanţei lor (funcţie de eficacitate) aceste măsuri sunt:
-prevenirea riscurilor;
-implementarea măsurilor de control;
-transferarea riscului de incendiu;
-gestionarea riscurilor de incendiu;
-monitorizarea gestionării riscului de incendiu;
a). Prevenirea (evitarea) riscurilor de incendiu – se realizează prin măsuri de
reducere sau eliminare a factorilor determinanţi de risc sau prin activităţile de prevenire
şi stingere a incendiilor.
b). implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu, se realizează
după caz prin:
-analize sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;
-stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, regulilor, instrucţiunilor şi măsurilor
privind apărarea împotriva incendiilor;
- stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare şi supravegherea
modului de aplicare a măsurilor stabilite;
- asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a
personalului calificat necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;
- reevaluarea riscului de incendiu la schimbarea condiţiilor pe baza cărora s-a
evaluat nivelul factorilor determinanţi ai riscului de incendiu.
c). Transferul riscurilor de incendiu este o operaţie de siguranţă financiară care
are la bază acţiunile de prevenire a riscurilor şi de implementare a măsurilor de control.
Această operaţie se realizează de regulă prin societăţile specializate de asigurare /
reasigurare.
d). Gestionarea riscurilor de incendiu: constă în ansamblul activităţilor de
fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare
şi combatere a riscurilor de incendiu. In această categorie de activităţi se include şi
procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a unui incendiu.
e). Monitorizarea gestionării riscurilor de incendiu: constă în supravegherea
modului de desfăşurare a analizei riscurilor de incendiu (etapele referitoare la
identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor precum şi analiza eficienţei măsurilor
întreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi luarea deciziilor care se impun).
 5

1.8. Observaţii:
1.8.1. Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate prin
Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998, definesc riscul de incendiu, stabilesc
nivelurile de risc şi atenţionează asupra obligativităţii încadrării riscurilor de incendiu
determinate pe zone, spaţii, încăperi, compartimente (celule) de incendiu, clădiri sau
instalaţii tehnologice, în nivelurile de risc prevăzute prin reglementările specifice date de
OGR nr. 60/1997. Sunt precizate cazurile în care nu este obligatorie încadrarea în
nivelurile de risc stabilite prin reglementări: este cazul construcţiilor existente la data
apariţiei reglementării respective caz în care, în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele
prevederi ale reglementărilor tehnice în vigoare referitoare la siguranţa la foc. Pentru
astfel de cazuri, OGR 60/97 admite luarea unor măsuri compensatorii.
1.8.2. Până la această dată, exigenţele privind calitatea unor categorii de
instalaţii şi echipamente tehnologice de producţie, nu au fost precizate prin reglementări
specifice.
Ca urmare, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, defineşte conceptul
de siguranţă la foc ca una din exigenţele de calitate ale construcţiilor. Acest concept nu
poate fi extins decât în mod forţat la instalaţiile şi echipamentele tehnologice de
producţie sau de depozitare. Din aceste considerente, prevederile Normativului de
Siguranţă la foc P 118-99 nu sunt aplicabile instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice
de producţie.
1.8.3. In ţara noastră, în momentul de faţă nu există o lege privitoare la
securitatea tehnic/tehnologică. Ca urmare, nu există o graniţă clară între domeniile
securităţii tehnice şi siguranţei în funcţionare respectiv siguranţei la foc. De asemenea
nu există metode de evaluare a riscului tehnic/tehnologic consacrate prin reglementări
specifice.
1.8.4. Specificul metodelor de evaluare a riscului tehnic/ tehnologic faţă de cele
privitoare la riscul de incendiu, face dificilă, chiar imposibilă utilizarea metodelor de
evaluare a riscului industrial (tehnic/tehnologic) în analiza riscului de incendiu şi
evaluarea siguranţei la foc. Explicaţia rezida în diferenţele existente între factorii de risc
specifici celor două naturi de risc precum şi între măsurile privitoare la controlul
riscurilor (măsurile de protecţie împotriva incendiilor pe de o parte şi de securitate
tehnic/tehnologic pe de altă parte).
În cadrul analizei de risc tehnic/tehnologic incendiul este considerat un
eveniment final nedorit, indus de diferite disfuncţii ce pot apărea în exploatarea
sistemelor tehnic/tehnologice; în cadrul evaluării riscului de incendiu factorii de risc luaţi
în general în considerare sunt determinaţi de cantităţile şi caracteristicile substanţelor şi
materialelor combustibile, de efectele generate prin arderea materialelor şi substanţelor
respective, de contribuţia acestora la dezvoltarea incendiului şi de modul de
manifestare al acestuia.
Ca urmare, scopul final al analizei de risc tehnic/tehnologic îl constituie creşterea
securităţii echipamentelor şi siguranţei în funcţionare, pentru prevenirea accidentelor
tehnice generatoare de incendii şi/sau explozii.
În analiza riscului de incendiu, scopul final este creşterea siguranţei la foc.
 6

1.8.5. Nici o metodă de analiză a riscului nu permite determinarea exactă a

probabilităţii (frecvenţei) de producere sau a severităţii evenimentului. Sunt posibile
doar evaluări a căror acurateţe depinde de mai mulţi factori dintre care esenţiali sunt
cantitatea şi calitatea informaţiilor despre subiectul analizat (evaluat), disponibile în
momentul analizei.
Această imprecizie, controlată în anumite limite, se explică prin însăşi esenţa
riscului care este un fenomen aleator, în multitudinea şi diversitatea factorilor de
influienţă care caracterizează de regulă, sistemele supuse analizei.

1.9. Metode aprobate pentru analiza şi evaluarea riscului de incendiu

Potrivit Ordinului Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.
1118/27.07.1999 pentru evaluarea riscului de incendiu se pot utiliza:
-metode analitice;
-metode grafice;
-metode matematice şi
-metode combinate.
Metoda matematică de evaluare a riscului de incendiu, utilizată în lucrarea de
faţă, este o metodă de analiză şi evaluare cantitativă specifică riscului de incendiu.
Modelul matematic ia în considerare îndeosebi factorii potenţiali de risc, măsurile
de protecţie pasivă şi activă aplicate precum şi probabilitatea de activare a factorilor de
risc (care de regulă nu este aceeaşi cu probabilitatea de defectare).
Modelul matematic, este un model sintetic care evidenţiază eficacitatea măsurilor
de protecţie pasivă şi activă adoptate pentru controlul riscului de incendiu efectiv,
existent în sistemul analizat. Metoda matematică este strict specifică evaluării riscului
de incendiu, deoarece utilizează factorii de protecţie în strânsă corelare cu prevederile
reglementărilor tehnice privitoare la siguranţa la foc.

1.10. Terminologie
Pentru înţelegerea obiectivelor analizei de risc se impune definirea termenelor
folosite de specialiştii în domeniu şi în literatura tehnică de specialitate.
Risc – pierdere potenţială (R) ca efect al produsului dintre probabilitatea producerii unui
eveniment (P) şi gravitatea acestuia (G)
R=GXP
Risc tehnic/tehnologic (risc industrial) – totalitatea factorilor asociaţi operaţiei,
procesului tehnologic, care au potenţial de a produce:
-vătămări sau pierderi de vieţi omeneşti;
-pierderi de bunuri materiale prin cedări, incendii, explozii;
-eliberarea unor cantităţi de substanţe toxice în atmosferă;
-deteriorarea mediului înconjurător.
Risc de incendiu – totalitatea factorilor asociaţi operaţiei sau procesului
tehnologic care au potenţial de a produce vătămări ori pierderi de vieţi omeneşti
şi/sau pierderi de bunuri materiale prin incendii.
 7

Probabilitatea – frecvenţa cu care un eveniment poate să se producă într-o perioadă

definită de timp.
Gravitatea – mărimea consecinţelor produse de un eveniment apreciat prin numărul de
persoane rănite şi gravitatea rănirii, numărul persoanelor decedate,
contravaloarea pagubelor directe şi indirecte.
Analiza de risc – metode sistematice pentru identificarea, cuantificarea şi reducerea
riscului industrial; desemnează toate activităţile legate de identificarea şi
evaluarea (calitativă şi/sau cantitativă) a pericolelor potenţiale în vederea
furnizării informaţiilor relevante necesare stabilirii soluţiilor şi mijloacelor optime
pentru diminuarea acestor pericole.
S.E. SUCEAVA
Identificarea şi evaluarea factorilor de risc de incendiu şi a coeficientului de
siguranţă la foc (la Sucursala Electrocentrale Suceava).
Catalogul de riscuri – evidenţa scrisă a evenimentelor petrecute într-o instalaţie, a
cauzelor şi a efectelolr produse precum şi a duratei de scoatere din funcţiune
(indisponibilităţi).
Risc management – ştiinţa interdisciplinară pentru controlul riscului industrial
Profilul de risc – linia de demarcaţie între riscul acceptabil şi riscul inacceptabil
Riscul acceptabil – limita social acceptabilă a riscului, stabilită prin reglementări
specifice ori negociată.
Riscul efectiv – caracterizare calitativă şi/sau cantitativă a riscului (a ameninţării
potenţiale) existent într-un sistem tehnic/tehnologic la un moment dat.
Risc asumat – riscul acceptat de conducerea unei întreprinderi, reprezentat de unele
scenarii de evenimente posibile situate peste linia profilului de risc (situate în
sfera domeniului riscului inacceptabil).
Risc transferat – cota parte din risc transferată unor alte societăţi: furnizori,
transportatori, asiguratori, etc.
Risc involuntar – riscul pe care o persoană este obligată să-l suporte ca urmare a
exercitării unei profesii sau a consecinţelor ce derivă din mediul ambiant.
Câmpul stărilor de pericol – sistemul tehnic/tehnologic dat, aflat sub influenţa mediului
înconjurător activ (respectiv ansamblul subsistemelor componente şi
interactiunile existente intre acestea).
Sisteme – sursa de pericol – sistemele la nivelul cărora se pot produce
evenimente/disfuncţii iniţiale, în măsură să declanşeze succesiuni de
evenimente/disfuncţii care să conducă la producerea accidentelor tehnice.
Sisteme – tinta – sistemele vulnerabile, aferente sistemului tehnic/tehnologic în
discuţie (sisteme materiale şi/sau personal angajat, populaţie, ecosistem).
Flux de pericol – înlănţuirile posibile de evenimente şi/sau disfuncţii, induse pe traseul
cuprins între sistemul sursă şi sistemul ţintă, care pot produce un accident tehnic.
Eveniment / disfuncţie iniţiator – orice eveniment care se poate produce la nivelul
sistemului – sursa de pericol.
Eveniment primar – reprezintă evenimentul iniţiator aflat la originea unui scenariu de
producere a unui accident tehnic
 8

Eveniment principal – reprezintă un flux de pericol descris prin evenimentele

intermediare
Eveniment final – evenimentul care poate fi indus la nivelul sistemului – tinta
considerat,exprimând efectele posibile produse de către sistemele – sursa de
pericol asupra sistemelor – tintă
Scenariu de proximitate – scenariile de producere a unui accident tehnic obţinut prin
identificarea evenimentelor iniţiatoare şi a evenimentelor finale caracteristice
diferitelor sisteme – sursa de pericol (rezultă prin legarea “intrărilor şi ieşirilor”
comune ale “cutiilor negre” care asimileaza sistemele – sursa de pericol.

Din definiţiile de mai sus rezultă ca în procesele de producţie şi/sau depozitare

riscul de incendiu reprezintă o componentă a riscului tehnic/tehnologic. Riscul
tehnic/tehnologic se referă la toate ameninţările (la adresa persoanelor şi/sau bunurilor)
rezultate din existenţa şi funcţionarea unui sistem tehnic/tehnologic. Riscul de
incendiureprezintă doar ameninţarea potenţială prin incendiu asupra vieţii şi bunurilor.

Dacă în analiza de risc tehnic/tehnologic se ia în considerare ansamblul factorilor

de risc, în analiza riscului de incendiu se iau în considerare doar factorii de risc specifici
incendiului considerat ca fiind pericol potenţial (cantitate de căldură, fum, gaze toxice,
etc).
Ca urmare, deşi aparent sunt identice, metodele de evaluare a riscului de incendiu
se diferenţiază de metodele de evaluare a riscului tehnic/tehnologic prin modul în care
iau în considerare pericolul potenţial (natura şi caracteristicile lui de manifestare,
frecvenţa de manifestare, etc).

2. RISCURILE DE INCENDIU
2.1. Identificarea riscurilor
Identificarea riscului pe care il reprezinta procesele tehnologice din CET se
realizeaza prin identificarea gradului de periculozitate al substantelor si materialelor
utilizate in proces, precum si a periculozitatii instalatiilor si utilajelor care lucreaza cu
substantele si materialele respective.
Prin periculozitate se intelege susceptibilitatea la producerea incendiilor,
exploziilor sau altor evenimente.
În raport de gradul de periculozitate, substantele si materialele utilizate in
industrie se incadreaza in patru categorii:
-categoria I: pericol de incendiu;
-categoria E: pericol de explozie;
-categoria T/C: pericol de toxicitate / coroziune;
-categortia R: pericol de reactii exoterme violente;
Fiecare categorie de periculozitate se subîmparte în grupe numerotate de la 0
la 4. In grupa 0 sunt incadrate substantele cu periculozitate redusa, iar in grupa 4 sunt
incadrate substantele si materialele cu periculozitatea cea mai mare. Relativ la
industria energetica, substantele si materialele specifice se incadreaza in urmatoarele
grupe de periculozitate:
 9

Categoria I: I4 – Ti < 28°C (benzina)

I3 – Ti = 28÷55°C (motorina)
I2 – Ti = 55÷100°C (pacura)
I1 – Ti = 100 ÷ 350°C (ulei, PVC);
unde: Ti = temperatura de inflamabilitate;
Categoria E cuprinde urmatoarele grupe:
a). Dupa LIE – limita inferioara de explozie
E4 – LIE < 2 % (benzina)
E3 – LIE = 2 ÷5 % (metan, hidrogen, acetilena).
b). Dupa raportul greutate – coeficient de difuzie:
E4 – M ≤ 16; D = 0,7 – 0,3 cm/s (hidrogen, metan)
E3 – 17 ≤ M ≤ 28,9; D = 0,3 – 0,18 cm/s (acetilena);
E0 – M > 100; D > 0,05 cm/s (motorina, pacura)
c). Dupa caldura olatenta de vaporizare (Lv):
E4 - Lv < 100 Kcal/kg;
E3; E2 – 100 < Lv < 200 Kcal/kg (acetilena, metan).
E1; E0 – Lv > 200 Kcal/kg.
Încadrarea substantelor in categorii si grupe de periculozitate se face pe
baza caracteristicilor fizico – chimice ale substantelor si materialelor utilizate, si anume:
-inflamabilitatea;
-combustibilitatea;
-limita de explozie;
-putere calorifica;
-degajare de fum;
-toxicitate/coroziune (inclusiv produsele de ardere);
-greutate in raport cu aerul si apa;
-entalpia de descompunere si de combustibie;
-bilantul de oxigen din molecule;
-date termodinamice: entropie, entalpie, energie libera de formare;
-coeficient de difuzie;
-presiune de vapori;
Categoria R: cuprinde substantele si materialele care prezinta pericol de
producere a reactiilor exoterme. Aceste substante se subimpart in patru grupe, in
functie de urmatoarele criterii:
Criteriul A: claseaza substantele in functie de entalpia de
descompunere Hd.
În CET si CTE, criteriul A se poate utiliza numai pentru metan. Pacura,
carbunele si uleiul sunt substante foarte complexe iar pentru hidrogen Hd = 0. Aceste
substante nu se incadreaza la criteriul A.
Criteriul B: claseaza substantele in functie de entalpia de
combustie Hc si diferenta ( Hc - Hd);
Criteriul C: claseaza numai acele substante care contin oxigen
in molecula. Substantele utilizate in CET si CTE nu
fac parte din aceasta categorie.
 10

Criteriul D: claseaza substantele din punct de vedere al

caracteristicilor termodinamice (entropie, entalpie,
energie minima de formare).
Pe baza criteriilor mentionate, se intocmeste o lista de examinare a substantelor
care se utilizeaza in toate fazele procesului tehnologic. Tot aici se mentioneaza
principalele masuri pentru reducerea pericolelor identificate.
Substantele si materialele utilizate in CET si CTE sunt prezentate in lista de
examinare pentru identificarea riscului de incendiu (Anexa nr.1).

Nota: Pentru aprecierea pericolului de explozie a pulberilor combustibile (praful

de carbune) se determina indicele de explozivitate: / ex. = Sa x Pex in care,
Sa – sensibilitatea de aprindere a prafului;
Pex – puterea exploziei generate;

Periculozitatea instalatiilor si utilajelor

Periculozitatea instalatiilor si utilajelor, depinde de:
-calitatea proiectului;
-calitatea executiei;
-conditiile de exploatare;
Periculozitatea instalatiilor si utilajelor se stabileste functie de:
a). Caracteristicile sistemului tehnic/tehnologic si conditiile de exploatare ale
acestuia:
-conceptia de proiectare si realizare;
-compatibilitatea materialelor puse in opera, cu conditiile de exploatare;
-punerea in opera in conditii de calitate;
-configuratia geometrica – structurala;
-regimul de solicitare ( temperaturi si presiuni);
-modul tehnologic de lucru;
-durata de serviciu;
-parametrii tehnologici de operare;
-mentenanta (supraveghere, monitorizare, control, intretinere, revizii, reparatii,
etc);
b). Periculozitatea substantelor, zestrea de produs, reacţiile care au loc si
variatia parametrilor de lucru.

Pe baza datelor privind periculozitatea substantelor si materialelor, precum si a

instalatiilor si utilajelor, riscurile de incendiu pe care le prezinta procesele tehnologice
din CET si CTE pot fi analizate atat prin metode de evaluare a riscului
tehnic/tehnologic cat si prin metode de evaluare specifice riscului de incendiu.

2.2. Nivelul riscului de incendiu

La constructiile cu caracter de productie sau depozitare, nivelul riscului de
incendiu se apreciaza prin categoria pericolului de incendiu, astfel:
 11

-categoriile A si B de pericol de incendiu, se incadreaza in nivelul de RISC

FOARTE MARE DE INCENDIU;
-categoria C de pericol de incendiu se incadreaza in nivelul de RISC MARE DE
INCENDIU;
-categoria D de pericol de incendiu, se incadreaza in nivelul de RISC MEDIU
DE INCENDIU;
-categoria E de pericol de incendiu, se incadreaza in nivelul de RISC MIC DE
INCENDIU
Potrivit prevederilor Normativului de siguranta la foc P 118-99,compartimentele
de incendiu, constructiile independente si incaperile de productie si/sau depozitare, se
incadreaza in una din cele cinci categorii de pericol de incendiu in functie de pericolul
determinat de proprietatile fizico – chimice ale substantelor si materialelor utilizate,
manipulate sau depozitate (Anexa nr.2).

Observatii:
Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu existenta intr-o incapere,
spatiu, compartiment de incendiu sau constructie, determina de regula categoria de
pericol a acestora. Acest lucru este valabil in conditia in care spatiul avand cea mai
mare categorie de pericol, reprezinta peste 30 % din volumul construit al
compartimentului analizat.

Pentru determinarea concentratiei amestecului exploziv, se tine seama de

scaparile si degajarile de gaze, vapori sau pulberi combustibile atât in timpul
desfasurarii normale a activitatii, cat in cazurile accidentale de avarie stabilite prin
proiect la instalatiile si utilitatile aferente.
- Spatiile de productie si depozitare aferente CET si CTE se incadreaza
potrivit prevederilor Normativului P 118/99 in categoriile de incendiu si nivele de risc,
prezentate in Anexa nr.3.
- Susceptibilitatea la explozie a prafului de carbune se determina pe
baza indicelui de explozivitate care caracterizeaza tipul exploziei. Astfel, exploziile
generate de pulberi combustibile pot fi:
- slabe
- moderate,
- puternice,
- severe;
Pentru praful de carbune, sensibilitatea de aprindere Sa = 1,0 iar puterea
exploziei Pex = 1,0. Ca urmare, indicele de explozie I ex ≤ 1,0 si deci explozia generata
de praful de carbune se incadreaza in cadrul exploziilor moderate.
 12

ANEXA 1
Nr. Substanta/ Caracteristici Periculozitate.
crt materialul Sisteme de siguranta sau
utilizat protectie
0 1 2 3 4 5
SALA MASINI
1. Hidrogen – Temperatura de °C - Categoria si grupa de
fluid de inflamabilitate periculozitate: I4; E4; T0; R0.
racire Concentratie % 4
mixima de Pericol foarte mare de
explozie in aer explozie
Concentratie % 75
minima de Masuri:
explozie in aer - control puritate
Combustibilitate - - - control presiune
Putere calorifica Mj/kg 142,3 - verificare scapari
Temperatura de: °C 570 - inertizare
autoaprindere - evacuare rapida
Greutatea in - 0,07 -aerisirea spatiilor(incaparilor)
raport cu aerul in care se poate acumula
Cantitati utilizate
Parametrii de
lucru:
- presiuni
- temperaturi
- debite
Coeficient de
difuzie
Grad de combus- 1
tibilitate
2. Ulei Temperatura de °C 200 Categoria si grupa de
lubrifiant – inflamabilitate periculozitate: I1; E0; T2.
fluid pentru Temperatura de °C 400
ungere si autoaprindere Pericol de aprindere in
etansare si Putere calorifica Mj/kg 39,85 contact cu flacara sau
comanda Densitatea in - 0,9 suprafete fierbinti
raport cu apa
Toxicitatea produ - medie Masuri:
selor de ardere - carcase sau coliere la flanse
Opacitatea - mare - rezervoare inchise cu
fumului posibilitati de golire rapida;
Coeficient de - instalatii de apa pulverizata;
difuzie - ecrane incombustibile;
Grad de combus- 4 - limitarea imprastierii.
tibilitate
 13

SALA CAZANE
3. Gaz metan Temperatura de °C 161 Categoria si grupa de
- inflamabilitate periculozitate: I4; E4; T21;
fluid pentru Temperatura de °C 650 R1.
ardere in autoaprindere Pericol foarte mare de
calitate de Temperatura de °C -191,8 explozie
combustibil fierbere la 200 C
Limita inferioara % 5 Masuri:
de explozie - controlul presiunii
Limita superioara % 16 - automatizare arzator
de explozie -controlul arderii si a
Putere calorifica Mj/kg 57,35 prezentei flacarii
Densitatea in 0,55
raport cu aerul
Toxicitatea - Nor-
produselor de mal
ardere la ardere
completa
Toxicitatea la - Mare
ardere
incompleta
Opacitatea - Nor-
fumului mal
Coeficient de
difuzie
Grad de 1
combustibilitate
4. Pacura-fluid Temperatura de °C Minim Categoria si grupa de
pentru inflamabilitate 90 periculozitate:I2; E1; T3; R1.
ardere in
calitate de
combustibil Temperatura de °C 380
autoaprindere Pericol de aprindere in
Putere calorifica MJ/kg Minim contact cu flacara deschisa si
38,65 suprafetele foarte fierbinti.
Densitate in _ 0,98
raport cu apa Masuri:
Toxicitatae - Mare - controlul presiunii si
produselor de temperaturii pe circuite;
ardere - automatizare arzator;
Opacitatea - Mare - controlul arderii si prezentei
fumului flacarii
Impuritati
-apa
-sulf
 14

Coeficient de
difuzie
Grad de combus- 3
tibilitate
5 Carbune – Temperatura de °C 260 - Categoria si grupa de
pentru aprindere 400 periculozitate: I2; E2; T2; R2;
ardere in Temperatura de °C 300 -
calitate de autoaprindere 500 Pericolul de aprindere la
combustibil Limita minima de gr/mc 50 – flacara deschisa si de
explozie 200 autoaprindere, dupa caz.
Limita maxima gr/mc 2000 -
de explozie 4000 Masuri:
Puterea Mj/kg 16,75 -supraveghere ardere;
calorifica – 23,5 - desprafuire sau umidificare
Toxicitatea - medie in spatiile inchise
produselor de
ardere
Opacitatea - medie
produselor de
ardere
Grad de combus- 4
tibilitate

GOSPODARIE DE CABLURI ELECTRICE

6. PVC – din Temperatura de °C 550 Categoria si grupa de
invelisul aprindere periculozitate: I1, E0; T3; R0
cablurilor Pericol de aprindere la
Putere calorifica Mj/kg 20,46 contact indelungat cu flacara
Toxicitatea - mare deschisa si la efectul termic al
produselor de curentului electric
ardere Masuri:
- instalatii de stingere cu apa
Opacitatea - mare pulverizata
fumului - instalaţii automate de
dtectare a incendiilor
Gradul de - 4 - limitarea propagarii
combustibilitate - utilizarea cablurilor cu
- întârziere marită la
propagarea flăcării sau
rezistente la foc
 15

INCAPERI ELECTRICE
7. Ulei mineral Vezi pct.2 Categoria si grupa de
PVC – din vezi pct.6 periculozitate;
invelisul - pentru ulei: I1, E0, T2, R1;
cablurilor - pentru PVC: I1, E0, T3, R0

Pericol de aprindere la efectul

termic al curentului electric si
la arc electric.

Masuri:
- limitarea propagarii
-instalatii automate de
semnalizare incendiu;
- ventilatie de avarie.
GOSPODARIE DE COMBUSTIBIL LICHID
8. Pacura – Temperatura de °C minim Categoria si grupa de
depozitare inflamabilitate 90 periculozitate:
in rezervoa- Temperatura de °C 380 I2; E1; T3; R1
re de mare autoaprindere
capacitate Putere calorifica Mj/kg minim Pericolul de aprindere in
38,65 contact cu flacara deschisa si
Densitate in - 0,98 suprafete foarte fierbinti
raport cu apa
Toxicitatea - mare Masuri:
produ-selor de - controlul presiunii si
ardere temperaturii pe circuite
Opacitatea - Mare - automatizare arzator
fumului - controlul arderii si
Impuritati: prezentei flacarii
apa -Pericol de explozie generat
sulf de pirosulfuri
Coeficient de Masuri:
difuzie - controlul temperaturii si
Presiunea de presiunii;
vapori -izolarea suprafetelor fierbinti;
Gradul de 3 - instalatii de stingere
combustibilitate
STATIE DE CONCASARE CARBUNE
9 Cauciuc Temperatura de °C 293 Categoria si grupa de
sintetic din aprindere periculozitate: I1;E0;T3;R2
structura Putere calorifica MJ/kg 41.85
benzilor Toxicitatea - medie Pericol de aprindere la
transporta- produselor de contactul indenlungat cu
toare ardere flacara deschisa sau jar.
 16

Opacitatea - mare
produselor de
ardere
Grad de - 4
combustibilitate
 17

Anexa nr. 2

Categorii de pericol de incediu

Categoria de Caracteristicile Precizari

pericol de substantelor si ale
incendiu materialelor ce determina
incadrarea
0 1 2
A Substantele a caror
(BE3a) aprindere sau explozie
poate sa aiba loc in urma
contactului cu oxigenul din
aer, cu apa sau cu alte Nu determina incadrarea in
substante ori materiale. categoriile A si B (BE3a) si (BE3b) de
Lichide cu temperatura de pericol de incendiu:
inflamabilitate a vaporilor -folosirea substantelor solide, lichide
pana la 28°C, gaze sau sau gazoase drept combustibil pentru
vapori cu limita inferioara ardere;
de explozie pana la 10%, -scaparile si degajarile de gaze,
atunci cand acestea pot vapori sau praf, care sunt în cantitati ce
forma cu aerul amestecuri nu pot forma cu aerul amestecuri
explozive. explozive.
B Lichide cu temperatura de In asemenea situati, incadrarea se
(BE3b) inflamabilitate a vaporilor face în categoriile C,D sau E (BE2, BE1
cuprinsa intre 28- a,b) în funcţie de desitatea sarcinii
100°C,gaze sau vapori cu termice si pericolul de incendiu in
limita inferioara de explozie ansamblu.
mai mare de 10%, atunci
acestea pot forma cu aerul
amestecuri explozive.
Fibre, praf sau pulberi,
care se degaja in stare de
suspensie, in cantitati ce
pot forma cu aerul
amestecuri explozive
 18

Nu determina incadrarea in categoria

C(BE2) de pericol, oricare din
urmatorele situatii:
-folosirea substantelor solide, lichide
sau gazoase drept combustibil pentru
ardere;
Substante si materiale -utilizarea lichidelor combustibile cu
combustibile solide. temperatura de inflamabiliate peste
100°C la comenzi hidraulice, racire,
C Lichide cu temperatura de ungere, filtre si tratamente termice,
(BE2) inflamabilitate a vaporilor incantitati de max.2mc, cu conditia luarii
mai mare de 100°C. unor masuri locale pentru limitarea
propagarii incendiului;
-folosirea echipamentului electric, care
contine pana la 60 kg ulei pe unitate de
echipament, precum si a fluxurilor de
cabluri cu mai putin de 3,5 kg material
combustibil/ml pe flux;
-materialele si substantele comustibile
din spatiul respectiv, inclusiv cele din
utilaje care nu se incadreaza la aliniatul
2 sau cele utilaje la transportul ori
depozitarea materialelor combustibile, a
unor ambalaje, palete sau rafturi
combustibile, daca nu se depasesc in
totalitate 105 Mj/mp.
In situatiile de mai sus, incadrarea se
face in functie de pericolul de incendiu
in ansamblu, in categoria D sau E de
pericol de incendiu (BE 1 a,b).
Substante sau materiale
incombustibile in stare
D fierbinte, topite sau
(BE 1 a) incandescente, cu degajari
de caldura radianta, flacari
sau scantei.
Substante solide, lichide
sau gazoase ce se ard in
calitate de combustibil.
 19

Substante sau materiale

E incombustibile, in stare
(BE 1 b) rece sau materiale
combustibile in stare de
umiditate inaintata (peste
80 %), astfel incat
posibilitatea aprinderii lor
este exclusa.
 20

Anexa nr.3

Destinatia Categoria de Nivelul de Observatii

spatiului pericol de risc
(incaperii) incendiu
0 1 2 3
Risc - Daca scaparile de hidrogen se pot
A foarte acumula in sala masini in cantitati care pot
Sala masini mare forma cu aerul amestecuri explozive

- Daca scaparile de hidrogen nu se pot

acumula in sala masini in cantitati, care pot
C Risc mare forma cu aerul amestecuri explozive iar
densitatea sarcinii termice data de ulei
depaseste 105 Mj/mp.

- Daca scaparile de hidrogen nu se pot

cumula in sala masini in cantitati care pot
D Risc forma cu aerul amestecuri explozive iar
mediu densitatea sarcinii termice data de ulei nu
depaseste 105 Mj/mp.
Sala D Risc - Utilizarea gazelor naturale, pacurii sau
cazane mediu carbunelui drept combustibil pentru ardere
Corp B Risc - Daca pulberea de carbune are granulatie
buncare foarte foarte fina de maxim 0,1 mm si nu s-au luat
mare masuri de echipare cu instalatii de
umectare ori de desprafuire eficiente

C Risc mare - Daca pulberea de carbune are granulatie

peste 0,1 mm
Incaperi de - Daca cablurile electrice sunt fara
cabluri intarziere la propagarea flacarii, iar fluxurile
electrice C Risc mare de cabluri contin peste 3,5 kg material
combustibil / ml de flux.
- Daca cablurile sunt cu intarziere la
D Risc propagarea flacarii indiferent de cantitatea
mediu de izolatie sau sunt fara intarziere la
propagarea flacarii si fluxurile de cabluri
contin sub 3,5 kg material combustibil pe
metru liniar de flux.

E Risc mic - Daca cabluri sunt rezistente la foc

 21

0 1 2 3
Incaperi C Risc mare - Daca contin peste 60 kg ulei / unitate de
electrice echipament

D Risc - Daca contin pana la 60 kg ulei/unitate de

mediu echipament
Statii de C Risc mare - Lichid cu temperatura de inflamabilitate
pompe de cca. 100°C si care nu prezinta pericol
pacura de explozie a vaporilor in amestec cu aerul
Rampa H2 A Risc - Daca scaparile de H2 se pot acumula in
in recipiente foarte cantitati care pot forma cu aerul amestecuri
metalice mare explozive

D Risc - Daca scaparile de H2 nu se pot acumula

mediu in cantitati care pot forma cu aerul
amestecuri explozive
Incaperi cu A Risc - Daca degajarile de hidrogen se pot
baterii foarte acumula in cantitati ce pot forma cu aerul
stationare in mare amestecuri explozive
acumu-
latoare - Daca, in conditii normale si de avarie,
alcaline D Risc degajarile de hidrogen nu se pot acumula
mediu in cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri
explozive
Incaperi C Risc mare - Daca lichidele combustibile sunt in
grupuri cantitati mai mari de 2 mc
Diesel -
electrice D Risc - Daca lichidele combustibile sunt in
mediu cantitati de maxim 2 mc
Revizie de C Risc mare - Daca substantele si materialele utilizate
locomotive sunt in cantitati ce depasesc 105 Mj/mp
sau de
utilaje D Risc - Daca substantele si materialele utilizate
mediu sunt in cantitati ce nu depasesc 105 Mj/mp
Depozit de C Risc mare
combustibil
lichid (Parc
de rezer-
voare de
pacura)
Estacade C Risc mare - Daca densitatea sarcinii termice rezultata
inchise ptr. din materiale combustibile depaseste 105
transportoare Mj/mp
cu banda
(ptr.carbune)
 22

0 1 2 3
Statii de - Daca nu sunt luate masuri de prevenire
concasare a formarii amestecu-rilor explozive de praf
carbune B Risc mare (pulbere) prin instalatii de umectare sau de
desprafuire

- Daca sunt luate masuri de prevenire a

C Risc mare formarii amestecurilor explozive de praf
(pulbere)
Statii de A Risc - Daca sunt conditii de acumulare a
electroliza foarte scaparilor de hidrogen, in cantitati care pot
mare forma cu aerul amestecuri explozive

- Daca prin masuri constructive si/sau de

D Risc echipare cu instalatii de ventilatie scaparile
mediu de hidrogen sunt in cantitati ce nu pot
forma cu aerul amestecuri explozive, iar
substantele si materialele utilizate sunt in
cantitati ce determina o incarcare termica
sub 105 Mj/mp.
 23

3. ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE A RISCULUI

PENTRU CET SI CTE

Eficienta analizei de risc, este conditionata in principal de corelarea corecta a

metodelor de analiza cu natura riscului analizat si cu scopul urmarit.
Utilizarea unei metode neadecvate de evaluare a riscului se traduce in primul
rand prin valorificarea incompleta sau defectuoasa a datelor disponibile. In consecinta
se obtin date partiale sau eronate care sunt inutilizabile in actiunile de control al riscului.
Decizia privind alegerea metodei de evaluare a riscului de incendiu pe care il
prezinta activitatile de productie din CET si CTE, trebuie sa aiba in vedere specificul
fiecarei metode de analiza si evaluare, raportate la urmatoarele criterii:
-raportarea metodei la pericolele potentiale si la reglementarile existente;
-factorii de risc luati in considerare;
-eficienta metodei functie de scopul urmarit;
-baza de date avuta la dispozitie;
Metodele de evaluare a diferitelor naturi de risc, utilizeaza diverse tehnici de
lucru: grafice, analitice, matematice, etc. Ele se diferentiaza net in raport cu scopul
urmarit si cu natura masurilor de protectie utilizate pentru controlul riscurilor.
a). Metodele de evaluare a riscului tehnic/tehnologic, analizeaza comportarea in
exploatare a sistemelor tehnic/tehnologice, urmarind conservarea in timp a
performantelor tehnice astfel incat sa nu se produca defecte sau cedari ale sistemelor
respective care pot genera evenimente tehnice considerate ca inacceptabile (incendii,
explozii, degajari de noxe, zgomot, radiatii, etc).
Performantele tehnice ale sistemului analizat, pot fi influientate (afactate prin
actiunea cumulata a unui complex de factori materiali, naturali si umani).
Metodele de evaluare a riscului tehnic/tehnologic, trebuie sa satisfaca unul din
urmatoarele doua criterii:
- evaluarea probabilitatii de producere a unui eveniment (incident tehnic), din
categoria celor care au caracter de risc;
- evaluarea severitatii (gravitatii) evenimentului respectiv;
b). Metodele de evaluare a riscului de incendiu iau in considerare factorii specifici
determinati de periculozitatea substantelor si materialelor utilizate in procesele
tehnologice. Analizeaza in principal eficacitatea sistemelor existente, de protectie la foc
(pasiva si activa) in momentul producerii incendiului (ca urmare a cedarii sau defectarii
sistemului tehnic/tehnologic sau din alte cauze). Scopul este ca efectele generate de
incendiu sa se inscrie in limite acceptabile.
Prin urmare, metodele de evaluare a riscului de incendiu, trebuie sa satisfaca
indeosebi criteriul de performanta referitor la eficacitatea masurilor de protectie aplicate
(siguranta la foc a sistemului analizat).
 24

NOTA: Orice metoda de evaluare a riscului, trebuie sa ia in calcul (sa analizeze)

evolutia starilor de pericol. Pentru aceasta, se ia in considerare doar acele disfunctii
care pot induce riscuri ce se incadreaza pe scara gravitatii, in categoria riscurilor
inacceptabile si anume:
-explozia scaparilor de hidrogen acumulate in sala masini;
-explozia acumularilor de gaz metan in cazanele de abur;
-explozie de gaz metan in sala cazane;
-explozie de hidrogen in stocator (gazometru);
-explozie de hidrogen acumulat in sala electrolizorului (statia de electroliza);
-explozie in interiorul rezervoarelor de pacura datorata pirosulfurilor acumulate in
partea superioara a rezervoarelor;
-cedarea sub presiune a unui rezervor de pacura;

La fiecare sistem tehnic / tehnologic se identifica sursele de pericol, respectiv

componentele in care se pot produce disfunctii ce pot induce evenimente considerate
inacceptabile. Pe traseul fluxului de pericol au loc transferul de materie, energie si
informatie. Pe acest traseu se identifica prin relatia cauza – efect, evenimentele
initiatoare, evenimentele principale ce pot indice evenimente finale inacceptabile,
precum si principalele bariere de prevenire sau protectii cu rol de siguranta la foc.
Barierele tehnic / tehnologic de prevenire, au urmatoarele destinatii:
-prevenirea evenimentului initial (neutralizarea sursei de pericol);
-prevenirea evenimentului final (neutralizarea efectului acestuia);
-neutralizarea fluxului de pericol;
-neutralizarea efectelor evenimentelor initiatoare si amplificatoare;
Protectiile cu rol de siguranta la foc, au urmatoarele destinatii:
-eliminarea sau reducerea surselor de aprindere;
-izolarea surselor de aprindere fata de substantele si materialele combustibile;
-limitarea posibilitatilor de propagare a focului, fumului si gazelor fierbinti;
-protectia persoanelor contra efectelor incendiilor;
-stingerea incendiilor;
Pentru fiecare sistem tehnic / tehnologic, metoda de analiza si evaluare a riscului
trebuie sa fie compatibila cu sursele de pericol, tintele pericolului, tipul factorilor de risc,
interactiunea sursa – tinta a pericolelor, natura protectiilor (bariere tehnic/tehnologice de
prevenire sau protectii de siguranta la foc). Toti acesti factori asigura si influenteaza
controlului riscurilor de incendiu si de explozie.
Functie de criteriile de alegere a metodelor de evaluare rezulta metodele de
evaluare a riscurilor de incendiu si explozie la principalele sectoare de activitate din
CET si CTE (Anexa nr. 4).
 25

Anexa nr.4

Sectorul Sistemul Evenimentul Tipul protectiilor pentru Disciplinele de

de tinta final nedorit prevenirea studiu
activitate evenimentului final
0 1 2 3 4
SALA -turboagre- - explozia H2 in - bariere tehnic Securitatea
MASINI gatele turboagregate /tehnologice de echipamentelor
-trasee de - explozia prevenire si de Siguranta in
alimentare scaparilor de H2 neutralizare functionare
cu H2 acumulate in
hala
-rezervorul Incendierea -bariere tehnic / Securitatea
si circuitele scaparilor de tehnologice de echipamentelor
de ulei ulei sau a prevenire
fluxurilor de -protectii cu rol de
cabluri siguranta la foc
-fluxuri de -bariere tehnic /
cabluri tehnologice de Siguranta la foc
electrice prevenire
-protectii cu rol de
siguranta la foc
SALA - cazanele Explozie de - bariere Securitatea
CAZANE - circuite de metan în cazan tehnic/tehnologice de echipamentelor
alimentare sau explozie de prevenire şi de
cu gaz metan acumulat neutralizare
metan în sala
- buncărele Explozia prafului - bariere tehnic/
de praf de de cărbune în tehnologice de Siguranţa în
cărbune buncărele de prevenire şi de funcţionare
praf de cărbune neutralizare
- circuite Incendiu în zona - bariere tehnic /
de păcură focarului tehnologice
STATIA - gazometru Explozie de H2 - bariere tehnic / Securitatea
DE de H2 în stocator tehnologice de echipamentelor
ELECTRO prevenire
LIZĂ - conduce Explozie de H2 - bariere tehnic /
şi armături în staţie tehnologice de Siguranţa în
de trans- prevenire funcţionare
port H2
GOSPO - rezervor Cedarea sub - bariere tehnic / Securitatea
DĂRIA de păcură presiune a tehnologice de echipamentelor
DE rezervorului prevenire
PĂCURĂ Explozia
pirosulfurilor
acumulate
 26

Incendiu la - protecţii cu rol de Siguranţa la foc

rezervor sau la siguranţă la foc
circuite de
păcură
- staţia Incendierea - protecţii cu rol de Siguranţa la foc
pompe scurgerilor siguranţă la foc
păcură accidentale de
păcură
-Rampa de Incendierea - protecţii cu rol de Siguranţa la foc
descărcare scurgerilor de siguranţă la foc
păcură păcură
GOSPO- - încăpere Incendierea - protecţii cu rol de Siguranţă la foc
DARIA DE de cabluri fluxurilor de siguranţă la foc
CABLURI electrice cabluri
ELECTRI (subsol,
CE tunel,pod,
puţ)
INCAPERI echipamen Aprinderea - protecţii tehnic/ Siguranţa
ELECTRI te electrice uleiului tehnologice echipamentelor
CE cu ulei împrăstiat - protecţii cu rol de Siguranţa
siguranţă la foc tehnologică
Siguranţa la foc
- fluxuri de Incendierea - protecţii cu rol de Siguranţă la foc
cabluri fluxurilor de siguranţă la foc
electrice cabluri
CORPUL - cota Explozia prafului - bariere tehnic / Siguranţa
BUNCĂR benzilor de de cărbune tehnologice de tehnologică
ELOR DE descărcare prevenire sau de
CĂRBU- neutralizare
NE - buncărele Autoaprinderea - protecţii cu rol de Siguranţa la foc
de cărbune cărbunelui siguranţă la foc
STATIE - încăperea Explozia prafului - bariere tehnic / Siguranţa
CONCA- morilor de de cărbune tehnologice de echipamentelor
SARE cărbune prevenire sau de Siguranţa
CĂRBU- neutralizare tehnologică
NE Autoaprinderea - protecţii cu rol de Siguranţa la foc
depunerilor de siguranţă la foc
cărbune
 27

4. METODA MATEMATICA DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU

4.1. Generalitati

Metoda matematica de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la

foc este o metoda de evaluare cantitativa.
Metoda de calcul pentru evaluarea riscului de incendiu si a sigurantei la foc este
adaptata dupa metoda utilizata in Elvatia si agreata de SIA / Societatea Elvetiana a
inginerilor si arhitectilor.
Modelul de calcul al metodei matematice este in concordanta cu cele prevazute
in “Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu aprobata
cu Ordinul Corpului Pompierilor Militari nr. 1118/99.
Metoda a fost acordata la reglementarile tarii noastre; factorii de risc si de
protectie utilizati in cuprinsul metodei de calcul au fost adecvati principalelor prevederi
ale reglementarilor nationale privind siguranta la foc – P 118/99, reglementarilor privind
proiectarea instalatiilor termomecanice ale termocentralelor – PE 224/82, proiectarea si
executia retelelor de cabluri electrice – PE 107/95, constructia instalatiilor electrice de
conexiuni si transformatoare cu tensiuni peste 1 kv – PE 101/A/95, proiectarea si
executia instalatiilor de apa pentru combaterea incendiilor I.9.-94.

4.2 Domeniul de utilizare al metodei

Metoda matematica de evaluare a riscului de incendiu se utilizeaza pentru
urmatoarele capacitati:
-sala masini;
-depozite de combustibil lichid;
-statii de pompe pacura;
-gospodarii de cabluri electrice;
-statii de concasare carbune;
Metoda se aplica la ansamblul cladirii sau la parti componente care constituie un
compartiment sau o celula de incendiu.
Metoda se aplica atat la constructii existente cat si la constructii in faza de
proiectare, executie, postutilizare.

4.3. Prezentarea generala a metodei

Riscul de incendiu efectiv pe care il prezinta constructia, se determina cu relatia:
P
Ref = -------- X A, in care:
M

P = pericolul potential rezultat din continutul constructiei si din conceptia acesteia;

M = produsul factorilor de protectie pasiva si activa, asigurati;
A = coeficientul de activare al factorilor de risc;
 28

4.3.1. Pericolul potential P: se determina prin produsul factorilor de pericol (risc)

rezultati din continutul constructiei (materiale si substante utilizate) si factorii de risc
care provin din conceptia constructiei (sarcina termica a elementelor de constructie,
marimea si numarul de nivele, geometria spatiilor).

P = C1 x C2 in care,
C1 = pericolul potential rezultat din continutul (structura) constructiei;
C2 = pericolul potential rezultat din conceptia constructiei;

C1 = q x c x m x r x h
C2 = i x e x g

P = (q x c x m x r x k) x ( i x e x g ), unde:

q = factor de sarcina termica a materialelor si substantelor utilizate in constructie

(mobila);
c = factor de combustibilitate;
m = factor privind capacitatea de ardere a materialelor in conditii de incendiu;
r = factorul pericolului de fum;
k = factor de coroziune si toxicitate;
i = factor de sarcina termica fixa din structura constructiei;
e = factor de inaltime a constructiei;
g = factor de suprafata a celulei sau compartimentului de incendiu.

4.3.2. Punerea in pericol B: este raportul intre pericolul potential P si protectia

asigurata M care se stabileste potrivit unui scenariu de siguranta (sau conceptie de
protectie):
P
B =  unde:
M

M = produsul factorilor de protectie pasiva si activa asigurata;

M=NxSxF

N = factor dat de masurile generale de protectie specifice obiectivului evaluat (dotarea

cu stingatoare, echiparea cu hidranti interiori si exteriori, fiabilitatea sistemului de
alimentare cu apa, distanta de la hidrantii exteriori pana la caile de acces in
constructie, nivelul de instruire al personalului, etc.).
N = n1 x n2 x n3 x ... x nn unde:
n1 = existenta stingatoarelor prevazute cu norme;
n2 = existenta hidrantilor interiori;
n3 = alimentarea cu apa pentru incendiu si siguranta in alimentarea cu apa;
n4 = distanta de la hidrantii exteriori pana la accesele in constructie;
n5 = nivelul de instruire al personalului;
 29

S = factor dat de masurile speciale de protectie (detectarea incendiilor, alarmarea,

existenta serviciului de pompieri civili si dotarea acestuia, interventia pompierilor
militari, sisteme speciale de stingere si evacuare a fumului si gazelor fierbinti;

S = s1 x s2 x s3 x ... x sn unde:
s1 = detectarea incendiilor;
s2 = alarmarea serviciului de pompieri;
s3 = cooperarea intre serviciul de pompieri si pompierii militari;
s4 = performantele serviciului de pompieri militari si timpii operativi de interventie;
s5 = echiparea cu instalatii speciale de stingere;
s6 = echiparea cu trape de evacuare fum si gaze;

F = factor dat de masurile de protectie aplicate constructiei (grad de rezistenta la foc,

rezistenta la foc a fatadelor, rezistenta la foc a separarilor intre etaje, dimensiunile
celei de incendiu, corelarea destinatiei sau categoriei de pericol cu gradul de
rezistenta la foc si cu numarul de nivele ori cu aria maxima admisa dupa caz );

F = f 1 x f2 x f 3 x ... x f n, unde:

f1 – rezistenta la foc a constructiei;

f2 – rezistenta la foc a fatadelor
f3 – existenta si modul de protectie al golurilor din plansee;
f4 – suprafata vitrata;
f5 – corelarea intre arii maxime, categoria pericolului si gradul de rezistenta la foc;
f6 – factor al masurilor constructive de limitare a propagarii focului si fumului;

4.3.3. Riscul de incendiu efectiv (Ref)

Ref = B x A = __P__ x A = __P___ x A unde:

M NxSxF

A = factorul pericolului de activare;

NOTA: Factorul A, cuantifica probabilitatea de aparitie a incendiului si aprinzibilitatea

substantelor si materialelor utilizate.

4.3.4. Riscul de incendiu acceptat (Ra): reprezinta valoarea limita admisibila a

risculuui de incendiu. De regula, se determina cu relatia:

Ra = cRm x p in care:
c = coeficient de ierarhizare;
Rm = riscul mediu cuantificat;
 30

p = pericolul pentru bunuri, cuantificat pentru fiecare categorie de constructie ori

destinatie:
De regula p < 1;

4.3.5. Siguranta impotriva incendiilor (Sig)

In conformitate cu prevederile Normelor generale de aparare impotriva incendiilor,
siguranta la foc este acceptabila numai in conditia in care riscul efectiv este strict mai
redus decat riscul acceptat.

Sig = _Ra__ > 1 deci Ra > Ref

Ref

Daca Ra > 1, siguranta la foc este acceptabila;

Ref

Daca Ra < 1, siguranta la foc este insuficienta, in care caz, este

Ref
necesar o noua conceptie de protectie (un nou scenariu de
siguranta la foc).

4.4. Identificarea masurilor de protectie, specifice constructiilor pentru sectoarele

de activitate ale centralelor electrice.

4.4.1. Categoria pericolului de incendiu

Încadrarea unor spatii aferente sectoarelor de activitate in categoria A si B de
pericol de incendiu, conduce la incadrarea unui posibil accident tehnic in domeniul
riscului inacceptabil. Ca urmare, in conditiile care definesc nivelul de risc si categoria
pericolului de incendiu, trebuiesc inlaturate.
Acest lucru se realizeaza prin bariere tehnico – tehnologice.
Prin aceasta, se incadreaza sala masini, statia de electroliza, rampele de H2,
incaperile de acumulatori, corpul buncari si statia de concasare in categorii inferioare de
pericol de incendiu.
În conditia asigurarii masurilor de protectie specifice, majoritatea spatiilor de
productie si / sau depozitare, specifice sectoarelor de activitate din centralele electrice,
se incadreaza in categoriile C si D de pericol de incendiu.
Aceste masuri sunt specificate in anexa nr.3

4.4.2. Gradul de rezistenta la foc a constructiilor

Constructiile (dupa caz compartimentele de incendiu) trebuie sa indeplineasca
conditiile minime de rezistenta la foc prevazute in normativul P 118/99.
 31

Gradul de rezistenta la foc, trebuie corelat cu categoria pericolului de incendiu,

aria maxima admisa a compartimentului de incendiu si numarul de niveluri.
Gradul de rezistenta foc inclusiv corelarea intre marimile definitorii (categoria de
pericol de incendiu, gradul de rezistenta la foc, aria maxima construita la sol si numarul
de niveluri) sunt prezentate in Anexa nr.5.
Conditiile minime care trebuie sa le indeplineasca elementele principale de
constructie (compartimentul de incendiu) astfel incat intreaga constructie sa poata fi
incadrata intr-un grad de rezistenta la foc, sunt prezentate in Anexa nr.6.

4.5. Frecventa cazurilor de incendiu si a imprejurarilor favorizante pentru

sectoarele de activitate ale centralelor electrice. Cuantificarea pericolului de activare.

4.5.1. Frecventa cazurilor de incendiu

Din analiza datelor statistice de sistem, pentru perioada 1995 / 2000, in
principalele spatii specifice centralelor electrice (CET si CTE), frecventele de producere
a incendiilor sunt prezentate in Anexa nr.7.
Principalele cauze de incendiu si imprejurari favorizante (evenimente tehnice)
care au determinat producerea incendiilor in centralele electrice, in perioada 1995 /
2000, sunt prezentate in Anexa nr.8

4.5.2. Cuantificarea probabilitatii de aparitie a incendiilor (pericolul de activare A).

În raport de frecventa de izbucnire a incendiilor, factorul de activare A, are
valorile prezentate in Anexa nr.9.

4.5.3. Pericolul pentru bunuri (p) cuantificat pentru fiecare destinatie.

Valorile lui p pentru spatiile specifice centralelor electrice sunt prezentate in Anexa
nr.10.
 32

Anexa nr.5

Categoria Gradul Număr de Aria maximă construită (la sol) admisă pentru
de pericol de niveluri construcţii sau compartiment de incendiu (mp)
de rezistenţă admise Clădire parter Clădire cu Clădire cu trei
incendiu la foc două niveluri sau mai multe
niveluri
0 1 2 3 4 5
A,B I-II 6 nelimitat nelimitat nelimitat
(BE 3 ab) III, IV, V Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit
C I nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
(BE2) II 6 nelimitat 11.700 7.800
III 3 5.200 3.500 2.600
IV 2 2.800 2.000 Nu se admit
V 1 1.200 Nu se admit Nu se admit
D I-II nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
(BE 1a) III 3 6.500 5.200 3.500
IV 2 3.500 2.600 Nu se admit
V 1 1.500 Nu se admit Nu se admit
E I-II nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat
(BE 1b) III 3 7.800 6.500 3.500
IV 2 3.500 2.600 Nu se admit
V 2 2.600 1.500 Nu se admit
 33

Anexa nr.6

Nr. Tipul 1,30 1,25 1,15 1,05 1,0

crt elementelor de Gradul de rezistenţă la foc
construcţie I II III IV V
0 1 2 3 4 5 6
1. Stâlpi, coloane, CO (CA1) CO (CA1) C1(CA2a) C2(CA2b) C3(CA2d)
pereţi portanţi 2 ½ ore 2 ore 1 oră 30 min -
2. Pereţi interiori CO(CA1) C1(CA2a) C2(CA2b) C3(CA2c) C4(CA2d)
neportanţi 30 min 30 min 15 min 15 min -
3. Pereţi exteriori CO(CA1) C1(CA2a) C2(CA2b) C3(CA2c) C4(CA2d)
neportanţi 15 min 15 min 15 min - -
4. Grinzi, planşee, CO(CA1) CO(CA1) C1(CA2a) C2(CA2b) C4(CA2d)
nervuri, 1 oră 45 min 45 min 15 min
acoperişuri (30 min)* (30 min)*
terasa
5. Acoperişuri CO(CA1) C1(CA2a) C2(CA2c) C3(CA2c) C4(CA2d)
autoportante 45 min 30 min 15 min - -
fără pod (30 min)* (15 min)*
(inclusiv
contravântuiri)
şarpanta
acoperişurilor
fără pod
6. Panouri de CO(CA1) C1(CA2a) C2(CA2b) C3(CA2c) C4(CA2d)
învelitoare şi 15 min - - -
suportul continuu
al învelitorii com-
bustibile

NOTA: * Se aplică în clădirile şi compartimentele de incendiu, în care densitatea sarcinii

termice nu depăşeşte 840 Mj/mp.
 34

Anexa nr.7

Frecvenţa incendiilor 1995 – 2000

Nr. Incăperea Frecvenţa Substanţe materiale

crt incendii/5 ani aprinse
0 1 2 3
1. Sala maşini Peste 50 % Ulei, cabluri
2. Sala cazane 10 % - 25 % Cărbune, păcură
3. Gospodărie cărbune, mori, concasare 10 % - 25 % Cărbune – benzi
4. Staţii electrice, posturi Trafo 10 % - 25 % Cabluri electrice, ulei
5. Gospodărie păcură, staţii pompe Sub 5 % Păcura
păcură
6. Incăperi de cabluri electrice Sub 5% Cabluri
 35

Anexa nr.8

Principalele cauze şi împrejurări ale evenimentelor produse în centralele electrice

în perioada 1995 – 2000

Nr. CAUZE %
crt
0 1 2
1. Scurtcircuite 18,4
2. Defecţiuni benzi transportoare cărbune 3,6
3. Scurgeri ulei 54,8
4. Scurgeri păcură 5,6
5. Cărbune autoaprins 4,8
6. Defecţiuni la aparate electrice 2,4
7. Acces cu foc fără respectarea normelor 2
8. Aprindere izolaţie termică 1,6
9. Alte materiale combustibile aprinse 3,2
10. Incendiu PAR 0,8
11. Frecări mecanice 0,8
12. Funcţionare defectuoasă injectori 0,8
13. Cumul de factori 1,2
 36

Anexa nr. 9

Factorul de activare (A)

Nr. Incăperea Probabili- Frecvenţa Substanţe Factor

crt tatea de incendii / materiale activare
izbucnire 5 ani aprinse (A)
0 1 2 3 4 5
1. Sala maşini foarte mare Peste 50% Ulei,cabluri 1,60
2. Sala cazane normal 10% - 25% Cărbune 1,00
păcură
3. Gospodărie cărbune, staţii normal 10% - 25% Cărbune, 1,00
concasare benzi
4. Staţii electrice posturi trafo normal 10% - 25% Cabluri 1,00
electrice, ulei
5. Gospodărie păcură staţii redus Sub 5% păcură 0,80
pompe păcură
6. Incăperi de cabluri electrice redus Sub 5% cabluri 0,80
 37

Anexa nr.10

Nr. Incăperea destinaţia Condiţii existente P

crt
0 1 2 3
1. Sala maşini - trasee de ulei şi de abur distincte 0,8
- trasee de ulei şi abur comune 0,6
2. Sala cazane - cu protecţii tehnic / tehnologic pt.prevenirea 0,8
exploziilor în cazan
- fără protecţii tehnic / tehnologic pt.prevenirea 0,6
exploziilor în cazan
3. Staţie concasare cărbune - cu sisteme eficiente de desprăfuire 0,8
- fără sisteme eficiente de desprăfuire 0,6
4. Estacade benzi cărbune 0,9
5. Staţii pompe păcură - cu preincălzitoare în exterior 0,8
- cu preîncălzitoare în interior 0,6
6. Depozitul de păcură 0,8
7. Staţii electrice, posturi 0,8
trafo
8. Incăperi de cabluri - cabluri rezistente la foc 1,0
electrice - cabluri cu întârziere la propagarea focului 0,9
- cabluri fără întârziere la propagarea focului 0,8
 38

5. UTILIZAREA METODEI MATEMATICE DE EVALUARE A RISCULUI DE

INCENDIU SI A SIGURANTEI LA FOC

5.1. Intocmirea scenariului de siguranta la foc:

5.1.1. Aspecte generale

-Conform prevederilor din Normele generale de prevenire si stingere a

incendiilor, scenariul de siguranta la foc reflecta interdependenta dintre riscul de
incendiu si nivelul de performanta al masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,
adoptate.
La constructiile aflate in exploatare (cazul termocentralelor existente) scenariul
de siguranta la foc se intocmeste pe baza masurilor de protectie deja aplicate si nivelul
real de performanta al acestora.
- Pe baza sceneriului de siguranta la foc intocmit, precum si in baza factorilor de
risc si de protectie specificati in metoda matematica de evaluare, se evalueaza riscul
de incendiu efectiv si siguranta la foc.
Daca siguranta la foc are valoarea supraunitara (Sig > 1) se considera ca
scenariul de siguranta (sau conceptia de protectie) este corespunzator, caz in care
riscul de incendiu efectiv este mai mic decat riscul de incendiu acceptat (Ref < Ra).
Daca siguranta la foc rezultata au valoarea subunitara (Sig < 1) se considera ca
scenariul de siguranta este necorespunzator (deci protectia aplicata este insuficienta
fata de factorii de risc existenti). In acest caz, este necesar completarea scenariului de
siguranta cu masuri suplimentare de protectie sau marirea nivelului de performanta al
masurilor de protectie aplicate si reevaluarea riscului de incendiu efectiv pana ce
siguranta la foc devine supraunitara
(Sig. > 1).

5.1.2. Structura scenariului de siguranta la foc

Pentru evaluarea riscului de incendiu al sigurantei la foc in CET si CTE se are in
vedere utilizarea unor criterii de performanta privind siguranta la foc, specifice
centralelor electrice si a unor parametri specifici modelului matematic al metodei de
evaluare.
Structura scenariului de siguranta la foc utilizat la evaluarea riscului de incendiu
si al sigurantei la foc, este urmatoarea:

A. DATE DE IEDENTIFICARE A CONSTRUCTIEI

1.Date de identificare a persoanei juridice
2.Date de identificare a constructiei (compartimentului sau celulei de incendiu)
3.Amplasamentul constructiei (adresa)
 39

B. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI SI ALE INSTALATIEI

TEHNOLOGICE
1.Regimul de inaltime
2.Aria construita
3.Aria desfasurata
4.Volumul constructiei
5.Inaltimea constructiei
6.Cota subsolului
7.Raport lungime / latime

NOTA: La depozitele de lichide combustibile amplasate in aer liber, se

mentioneaza:
1.Cantitatea stocata si numarul de rezervoare
2.Categoria depozitului
3.Inaltimea rezervoarelor
4.Raportul inaltime / diametru (h/D)
5.Suprafata cuvei de retentie
6.Modul de indiguire a rezervoarelor (indiguiri distincte sau indiguire comuna)

C.FACTORI DE RISC
1.Substante si materiale utilizate. Caracteristici.
2.Densitatea sarcinii tehnice
- densitatea sarcinii termice mobila
- densitatea sarcinii termice fixe
3.Categoria pericolului de incendiu
4.Riscul de incendiu identificat
5.Surse de aprindere
6.Imprejurarile care pot favoriza aprinderea
NOTA: La depozitele de lichide combustibile in aer liber, nu se includ punctele 2
si 3.

D. MASURI DE PROTECTIE
1.Masuri tehnic / tehnologice
2.Masuri de siguranta la foc

MASURI NORMALE
2.1.Dotarea cu stingatoare
2.2.Echiparea cu instalatii de hidranti interiori
2.3.Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti exteriori si bazine
2.4.Siguranta in alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor
2.5.Distanta maxima de la sistemele de hidranti exteriori si / sau bazine pana la
accesele in constructia evaluata
2.6.Existenta si nivelul de instruire pentru interventie, al salariatilor
 40

MASURI SPECIALE
2.7.Detectarea (observarea) si semnalizarea incendiilor;
2.8.Alarmarea pompierilor civili si militari;
2.9.Echiparea cu instalatii speciale de stingere a incendiilor;
2.10.Echiparea cu sisteme de desfumare;
2.11.Asigurarea interventiei;

MASURI APLICATE CONSTRUCTIEI

2.12.Gradul de rezistenta la foc;
2.13.Corelarea intre categoria de pericol, gradul de rezistenta la foc, aria maxima
si numarul de niveluri (P,G,A,N);
2.14.Suprafata vitrala a fatadelor;
2.15.Tipul de rezistenta la foc al planseelor;
2.16. Rezistenta la foc a elementelor de compartimentare (separare).

NOTA: La depozitele de lichide combustibile amplasate in aer liber, se

mentioneaza in plus:
1.Existenta si etanseitatea cuvei de retentie;
2.Materialele din care este realizata cuva de retentie;
3.Izolarea termica a rezervoarelor si starea de intretinere;
4.Distantele intre rezervoare;
5.Volumul util al cuvei de retentie;
6.Distantele de amplasare a depozitului fata de obiectele vecine.

E. TIMPI OPERATIVI DE INTERVENTIE

1.Timpul de alarmare;
2.Timpul de alertare;
3.Timpul de deplasare;
4.Timpul de intrare in actiune a fortelor concentrate;
5.Timpul de raspuns;
6.Timpul de incepere a interventiei.

6. ETAPELE DE REALIZARE A EVALUARII

Etapa I. – Identificarea riscului de incendiu

Etapa II - Alegerea metodei de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la
foc
La spatiile in care riscul de incendiu este “foarte mare” sunt necesare bariere de
prevenire tehnic / tehnologice, asociate evenimentului final nedorit (explozia). Aceste
bariere tehnic / tehnologice constau in:
 41

-aerisirea naturala organizata a spatiului;

-sisteme eficiente de desprafuire;
-sisteme de umidificare;

Observatii:
- In spatiile in care, riscul de incendiu identificat se inscrie in categoria “risc mare
de incendiu” – corespunzator categoriei “C” de pericol, evaluarea riscului de incendiu si
a sigurantei la foc se realizeaza prin utilizarea metodei matematice de evaluare.
- Evaluarea riscului de incendiu si a sigurantei la foc prin metoda matematica la
incaperile cu “risc mediu” si “risc mic” de incendiu identificat pe baza criteriilor din
Normativul P 118/99 (corespunzator categoriei “D” respectiv “E” de pericol) nu este
necesara.
- La cazanele de abur, observatia de mai sus, nu exclude necesitatea evaluarii
riscului tehnic / tehnologic. Potrivit prevederilor Normativului P118/99, utilizarea
substantelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere, determina
incadrarea in categoria “D” de pericol de incendiu, indiferent de siguranta tehnic /
tehnologic asigurata.

Etapa III – Intocmirea scenariului de siguranta la foc.

Observatii: Pentru fiecare spatiu supus evaluarii, se intocmeste un scenariu de
siguranta la foc cuprinzand datele corespunzatoare situatiei existente.
Etapa IV – Cuantificarea factorilor de risc, de protectie si de activare.
Etapa V – Evaluarea punerii in pericol – B
Etapa VI – Determinarea riscului de incendiu efectiv si a riscului de incendiu
acceptat.
Etapa VII – Determinarea sigurantei la foc
Etapa VIII – Interpretarea rezultatelor privind siguranta la foc.
Observatii:
1. Atunci cand siguranta la foc Sig < 1, inseamna ca masurile de protectie
existente nu acopera pericolele potentiale existente. Siguranta la foc este
necorespunzatoare.
2. In toate cazurile in care siguranta la foc este necorespunzatoare, se impune
imbunatatirea scfenariului de siguranta la foc, prin una sau mai multe masuri
suplimentare de protectie dupa care se procedeaza la reevaluarea riscului efectiv si a
sigurantei la foc.

3. La stabilirea masurilor suplimentare de protectie, se procedeaza “pas cu pas”,

astfel:
a. Se adopta masuri normale, suplimentare in cazul in care factorul “N” este
subunitar si exista posibilitatea de imbunatatire prin ridicarea nivelului de pregatire al
personalului, asigurarea dotarii potrivit reglementarilor sau asigurarea unei intretineri
corespunzatoare;
 42

b. Se adopta masuri speciale suplimentare, atunci cand factorul “S” poate fi

imbunatatit prin masuri de perfectionare a capacitatii de interventie a serviciului de
pompieri civili, repararea si punerea in functiune a unor instalatii aflate in stare de
nefunctionare, cresterea sigurantei in alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor,
asigurarea rezervei de apa, echiparea cu instalatii si dispozitive de protectie prevazute
de reglementarile tehnice de specialitate;
c. Se adopta masuri de protectie aplicate constructiei, suplimentare, atunci cand
celelalte masuri luate in considerare nu asigura o siguranta la foc corespunzatoare.
Siguranta la foc poate fi imbunatatita prin masuri privind separarea spatiilor evaluate
fata de cele vecine, protejarea golurilor existente in pereti si plansee, realizarea unor
elemente de limitare a propagarii fumului, cresterea limitei de rezistenta la foc a unor
elemente de constructie, asigurarea dispozitivelor de evaluare a fumului si gazelor
fierbinti.
4. Atunci cand siguranta la foc este egala cu unitatea ori cu cateva sutimi peste
aceasta valoare (Sig = 1,0 x), siguranta la foc este la limita domeniului acceptabil.
In acest caz orice modificare in sens defavorabil a unui factor de protectie conduce la
incadrarea sigurantei la foc in limite inacceptabile. In acest caz, se analizeaza cea mai
economica masura de protectie pentru imbunatatirea scenariului de siguranta la foc,
dupa care se reevalueaza riscul efectiv si siguranta la foc.
5. In toate cazurile in care Sig > 1, masurile de protectie cuprinse in scenariul de
siguranta la foc sunt suficiente, iar siguranta la foc este corespunzatoare.