Expunere de motive e procesului si a popuial ritutiilor de invatamant nindnd perturbatii la nivel populatiei tert ate si d importanta prioritate din ent a statului rom din Romania, sprijinirea si incurajarea natalitati, incl area reintoarcerii mamelor la locul de munea, care va contribui imp! populatiei ocupate, reducerea impactului ne; fa cresterea iv al concediului preiungi i in 2014 in statele din Uniunea European’ Rata fertilitatii Tara Rata fertilitatii Tara Rata fertilitatii in2014 iw2014 in (ar. de copii nscuti (nr. dccopiénascuti (or. decopit nascuti déofemeie) déofemeie) dé. femeie) Portugalia Media UE (28 de tari) SLRS: Eurostat La fel de elocvente \grijordtoare sunt cifrele care aratd in Romania cea mai dramatica sedidere procentuala de 21,5% a numarului de copii de varsta sub 3 ani din Uniunea Europeana (de la 692.037 in anul 2000 la $42.955 in 2014):Under-throes in tho EU Mombor States Taner of under veo ~~ 2000 a emai] mor] 1 faaa731 “a a0 163% 218787 Er ‘air art zor | 0mm | | Spain tee 1334 567 1390 549, 216% [France rasan | aan os 23 087 2a create Toes raza nay Taras | teat ae Tose tsa oo asia 28 we irda a0 tron co200 ania area 054 = 16380 ia unary 29 590) sz a a7 12008 Netheiands 7819 Bar 07 mira aa as That Pala Tosssre | 20 wo |r ast0 Porwgal e089 610 aan 2781 Romania 037 4a 081 oaa3 ar stownia 3.00 098 4308 ae [sions T7160 iss 65 ‘ron T7208 on iras7 17028 i798 T9268 Sweden 729788 08 ma 82 3301 Taran [dorm | aaase [ae Pe de altd parte, experienta statelor UE arati cd modificarea comportamentului demografic al familiilor se produce pe termen mediu in conditii de stabilitate a politicilor guvernamentale de sustinere a familiilor cu copii: masuri fiscale (scutiri de impozite si taxe, plata concediului de crestere a copilului etc.), masuri in natura, politici de locuire cu discriminare pozitiva, asigurarea infrastructurii necesare pentru ingrijirea/educarea in conditii optime a tuturor copiilor de varsta prescolara si anteprescolard, asigurdnd astfel conditii optime de reintoarcere a mamelor la locul de munca. in privinja sistemului anteprescolar, acesta a suferit in ultimii 10 ani multiple transformari, incoerente (scoaterea din finanfarea sistemului national educational, lésarea in rispunderea exclusiva a administrafiilor locale din ce in ce mai subfinanfate a problemei infiinyarii si functionarii creselor), necorelate cu realitatile si problemele stringente cu care se confrunta societatea romaneasca (nr. de departe neacoperitor al locurilor din crese lasa, practic fara solugii mamele nevoite sau doritoare sA se intoarca la locul de mune, avand copii sub 3 ani). La o succinta analizé a cifrelor EUROSTAT din 2014 privind procentul copiilor de sub 3 ani aflati in ingrijirea exclusiva a parintilor, respectiv a celor ingrijiti in crese, ultimul loc ocupat de Romania dintre toate statele membre, cu un procent de 3% a copiilor ingrijiti in crese, aratdé 0 problema a cdrei solutionare poate avea efecte determinante asupra proceselor demografice:Statele UE Ingeijiti exclusiv de ingrijiti ia crese pacingi__ 1. Danemarca 2. Suedia 3. Luxembu 4. Belgia 5. Olanda 6.Portugalia 10. Finlanda 11. Regatul | 18. Estonia [19.Maita 20. Croatia 65 18 (21. Austria Hal 57 [ 16 22. Ungaria 15 | 23. Grecia Bg 24, Bulgaria Fry | 25. Slovacia 7 26. Cehia 7 5 | 5 27. Polonia le iare pentru ingrijirea copiilor de varsti anteprescolari, respectiv lasarea in continuare a acestei probleme exclusiv in grija si responsabilitatea administratiilor locale, acest fenomen va descuraja in continuare viitoarele mame si va afecta in mod determinant evoluyia natalitaii Cresa, ca serviciu destinat ingrijirii copiilor sub 3 ani, a fost dezvoltata in tara noastra in anii ‘70-’80. Cea mai ampli dezvoltare s-a inregistrat in 1980, cand in Romania existau 902 rege 51 90.000 de copii ingrijiti in crese. in 2016, conform cifrelor INS, exista un nr. de 39 de unitaji anteprescolare (38 in mediul urban si I in mediul rural), cu aproximativ 16.000 de copii ingrijiti in crese. Reglementarile elaborate in 1974 referitor la organizarea si functionarea creselor ca unitafi sanitare poarté amprenta modelului de ingrijire in care sAndtatea si nutritia constituiau pilonii cei mai importanti ai dezvoltarii copilului mic.incepind cu anii “70. pe plan internajional, filosotia ingrijirit copilului mic a cunoseut atie timpurie.” in Rontdnia, aceasta ante, centrindu-se pe conceptul de « adificiri impor filosotie de bazd a ingrijitii copilului mie yi implicit a creselor a fost supusi unor modificaei neinsemnate dupa 1974. in schimb. dupa 1990 sistemul de creye din Ro! a sulerit 0 adevarati implozie, tind transtormat si transterat_de mai multe ori din punct de vedere organizatorie si financiar din in subondines diferitelor sectoure yi instituti inseeierile in invaqdmantul anteprescolar incep de la ineeputul anului. in limita locurilor Misponibile, dar ined din prima zi se ocupa toate locurile, Parintii le atrag atentia otfcialilor ca due lipsa de crese, cele existente sunt arhipline. iar pe listele de asteptare sunt mii de cereri. La cresele de stat parintii achita doar contravaloarea mesei pe zi. in timp ce la cresele private tariful \ariaza inte 700 de lei pe lund in cazul programului scurt (de la 7 dimineaya la ora 13) 9i roximatiy 1.500 de lei pe lund pentru programul prelungit de la sapte dimineata la sase seara. La unitatile anteprescolare, cresele private, unde este o educatoare la patru copii (in loc de o educatvare la 15 copii, cum sunt de obicei in cresele de stat), si unde se invatd si limbi straine tariful ajunge chiar si pana la 2.700 de lei pe lund. Cea mai afectata de aceasta este clasa mijlocie, si anume tinerii familii, care sunt la ineeput de drum cat si pe cei din categoriile vulnerabile. Cresele functioneaza in clidiri independente sau impartind o cladire cu cate o gridinita Problema majora ce impiedica infiintarea unor noi unitati de crese, la nivelul cererii existente, consté in lipsa unor imobile corespunziitoare care si se afle in proprietatea administratiilor locale. in toate unitatile in care cresele sunt cuplate cu gridinije colaborarea dintre acestea este areoaie, personalul nu poate si se completeze, cheltuielile de intrefinere a aceleasi cladiri sunt in doua locuri diferite si se creeazd o suprabirocratizare. Consideram ca in aceste situatii cele doua institutt ar trebui reorganizate intr-o singura unitate, mergind pe principiul modern al invapimantului anteprescolar, dee O alta problema sesizaté este legat de lipsa posturilor si a fondului de salarii necesare functionarii unor astfel de unititi de educatie timpurie anteprescolara, in conditiile unor state de funcfii supraaglomerate si fonduri de salarii subdimensionate ale administratiilor locale. Pe de alta parte, incadrarea profesional a personalului din aceste unitafi are aceeasi configuratie cu a categoriilor profesionale existente in spitale, la care, se adaug foarte putini educatori si psihologi. Mentinerea profesiilor specific medicale oglindeste mentinerea organizatoricd din petioada in care cresa era o subunitate de spital. inca nu a fost finalizata reforma sistemului ca cresa si fie perceputd ca si un loc unde este necesard si educarea copilului. Conform tuturor studiilor internationale majoritatea deprinderilor importante se realizeaza pand la varsta de 3 ani. Avand in vedere ca finanjarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizatile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si a contributiilor aferente acestora pentru unitajile de invatimant preuniversitar de stat se face pe baza costului standard per eleviprescolar, pentru respectarea principiului continuitatii si al consecvenfei am dori sé extindem acest tip de finantare si la educatie anteprescolard, incurajand astfel, pe de o parte eforturile ad infiintarea unor astfel de unitati, respectiv stimukind parteneriatele de la nivel local, privind infiinfarea unor unititi de crese confesionale i private, care s8 ofere solufii pentru problemele legate de lipsa de spatiu si lipsa de personal. * Ecaterina Stativ, Carmen Anghelescu, Educatia timpurie in Romania ,Partea | Evaluarea Creselor din Romania, UNICEF, 2002Impactul financiar calculat la nivelul costului standard per anteprescolar intre 5.000 — 6.000 lei anual, pentru copii aflati azi in acest sistem ar presupune un cost anual de 80.000 mii lei in perspectivi este de dorit asigurarea ingrijirii a 175.000 de copii cu varsta sub 3 ani (reprezentand 33% din cei aprox. 540,000 copii cu varsta sub 3 ani existenfi in acest moment in Romania - procent fint& stabilit in 2002 la un summit din Barcelona pentru anul 2020), in sistemul de crese de stat, particular si confesional acreditat. Prezenta propunere legislativa ajuta la mobilizarea comunitailor locale la gasirea de solutii si dezvoltarea de parteneriate locale pentru solufionarea problemelor specifice localitatilor in special din mediul rural si urbanul mic (ipsa de infrastructur’, fon de salarii, posturi libere din administratia locala etc.), astfel incdt sa se asigure la nivelul cererii existente cresterea, ingrijirea si educarea timpurie a copiilor de varsté anteprescolari. Avand in vedere cele prezentate mai sus propunem adoptarea acestei initiative legislative. INITIATOR,jcarea yi completarea Legié nr, 1/2011 intarea, organizarea si funetionarea pentru moi 13/2007 privin Tabel eu yemnatarii propuneri P privind educatia nationald ia Le erereter Nr “Numele siprenumele ~~ Grupal ~ Semnitura crt | parlomentor 6 é Mig onw = (Rk a LOEA-/PUAKM | UA. Be 3. | Seeey seuet Lame veg A ch fon Noaptea | Jae | Se | 5. | Made Cidhr | SawR | yo | LG | Gtne 19 Ptd- chime | War a iy Lei bebetle — Aaae Udere Pa ee 77 (by | Fane 72H ware | Foe to |Puecrhg l Faclavce KOLB | tech Al (eZarhely hob “ane Ca | faba Chand. MONA | VB 1S | Bowed! agece-stvaN | onhQ- | if: ! 4. Foyer Lott oda | ope hy 6 | Kh wo dys | vr | =e AONE [| Antal Leau-Joror uma 0. kokods $y UsAR _#: VASS _LEVEWTE vone || : AS. | Ostseale eeocy -2scer | UBM age 90. | Teeos LOAM) | V~P/7D Se Ml yghte flee ae ae 22.) RENE GAL | WRe. Ce OKS 23. | Novak cine pocrhn Unde Ah, | CSE ArTIL UHR.Fabel cu semnatarii propunerii legislative pentru modificarea si completarea Legii ar, 1/2011 egii nr. 263/2007 privind infiintarea, organizarea yi functionares privind educatia national si creselor. Nr ~~ Numele si prenumele cr. wos i “tron yah 2h. Lelsz/l Athle Raat (BGA z ecentw Bue _Spehd Ede ae GaniGe Gace LAL | ANTE VALE Z| Blorec YeAGes ane “ae parlamentar ; | —- 34 eee 35° psa. cups hui” 1 | Airew Avtow 2p | Siwiy Jewee