CUPRINS, | Tema { ~ Structura, geneza gi fizica Pamantului. Compozitia chimica | sialedtuirea mineralogo-petrografica a scoarei terest. 1 Inoducere ° 11 Definiti,obiestive discipline geologice ° 12 Relaile geologie cv ake site u 13 Reperein storie geologiei u 2._-Metode gi peincipi de luna in geologie 4 21, Metade de cercetareinduciva a 2.11. Metode dicecte 4 21.2. Cercetr de aborator 15 2.13. Metode indiecte 6 2.2. Metode de ceretare deduciva 0 3. Sirvctura, geneza gi proprietile fzice ale Pémintul a 3.1 Structuraimern a Pann a 3.1.1 Suse de informatipriving stuctura Pémntlai 21 3.1.2 Stuctra intema 2 3.13. Sirctura intemd stectonica global 2 212. Geneza Pamintuli 26 3.3. Propritile ice ale Pamdntului 2» 33.1. Graviayia 29 332 Presiunea 23 333. Eneygia calorica 30 33.4, Radioactvitates 2 3.5. Magnetismul $i paleomagnetismal 3 36. Flectrctatea 35 4. Alettuitea mineralogo-petrowraficd a scoarfeiterestre 37 41. Composijia chimics a scoanei ” 42. Minerale scoarei terete 38 4.21. Cistalizarea:cauze, Forme si sisteme 8 422. Clasficarea minralelor 39 423. Cite de idenificare a mineraelor 2 42.4 Mineralele principale categori de ost “4 43), Procesesroei magmatice 45 : 43.1. Procese plutoice 45 43.1.1 Ceeste magma? 46 43.1.2 Cumse formeaz8 magma ? 46 43.13. Diferenierea magmatic’ 48 43.155 Consolidates magmelor 48 43.16. Procese postmagmatice eo 432. Procese si fenomene vueanice 30 43.2.1 Ascensiunea magmeler la suprafagh 50 43.22. Prevederea eruptilor valeanice 50 4323. Fenomene postvuleanice 3 433, Rocé magmatice 32 4.4 Procete roi sedimentare 56 4.4.1 Procese fizico-mecanice (Dezagregarearecilot) 37 442. Transport materialulyi dezagregst 88143, Procese chimice 0 444. Procese Botice (biocontructia si bioacumulares) 61 445. Diageneea sedimentelor (lficarea) 62 446. Sisteme depozitonale 8 447. Componenti roclor sedimentare 6 448. Roci sedimentae:crteri de clasfiare 6 448.1. Rocile sedimentare dup matil de formare 67 4482. Aleitire chimico-mineralogied a roilor sedimentare 6 4483. Pondetea prneipalelor roi sedimentare 67 45. Metamorfismul sirocile metamotice 6 45.1. Mecanismele metamortsmuli 69 45.2. Factori de conteal si metamorfismui 0 45.3. Intensiatea metamostismul n 4154 Tipuri de roci metamorice n 45.5. Structragtextura roclor metamorfice B 4.6. Cireuitlrocioe in natura ™ fema Il Geologie structural 5. Elemente de geologie structural n 5.1 Notion de cartogratiepeolopicd n 5.11. Forma corpurilorgeolopice n 5.112. Harta geologict 80 5.1.21. Utlizarea gi clasificareaharjilor geotogice 80 52.22 Semne,simbolur i eulor pe hart 82 52.23, Nojiuni generale privind elaborarea hirlorgeologice a 5.13. Colona litostatigratica 86 S14. Sectivile geologice 86 5.2. Stnictriprimare Py 52.1, Struct primare ale rocilor sedimentare 89 522. Structur primar ale roclor plutonice 90 5.23. Structus primare ae rociot vuleanice 3 53. Fortetectonice 3 53.1 Cauzele fortelortestonice 3 532. Tipuri de forte tectonice 94 533. Tipuri de migcin teconice 95 54. Staci outa 98 541. Elementele une cute 97 542. Clasfiatea cutelor 98 5.5. Dislocai rpturale 102 S81. Fisun 102 552. Fal 104 5521, Elementele une fli 104 5522. Chaificare flilor 10s 55.23. Asociatit de cute gi flit 107 553. Incite 108 554. Plnzeteconice 108 56 Testonicaglobala 109 561, Teotia expansiuni fundului oceanic los 562. Deriva eontinentelor n3 5363. Tectonica placilor uaS64 $61 Tipu de $032 Tipunide $633. Corre: Corsa de conve pli Finite ise pci action in estonicapllor tie 5.7. _Migevile seismice (Curertee de patninn) om 37) 372 Eementele mised CCavze sitipun de Magnitudinea $i 58. Elemente sirctrale majore ‘Regiuni stabile (Phorm) Zone mobile. Tipur de orogenss8 38] Pateontologe Elemente de paleontologie 6.1, Fos i procese de fosilizare Procese de Fsilizre 6.12. Urme de activitatebiologicd 6.13. Fosile index gi fosie de facies JImportana geologick a organismetor din trecut 6.2. Elemente de palebotanic& Imperial PROCARYOBIONTA 62.1.1 Regnul EUBACTERIA, 6212. Regnol ARCHAEGBACTERIA 62.13. Regnol CYANOBACTERIA “mperinl EUCARYOBIONTA 611 614 621 622, 162.21 Regnul PR( 6221.1 62212 \OTOZOA Phylum DINOPHYTA, Phylum HETROKONTA 62.22, Regnol PLANTAE 62221. 62222 62223. 62224 62225 6.2.2.3. Grupares 62231 62232 62233. 62234 62235 1 2 3 4 62236 1 (63. Elemente de paleozcologie 631 2 Regmul ANIMAL! 63.1.1. Subregnut 63111 Phylum CHAROPHYTA Phylum CHLOROPHYTA, Phylum PHAEOPHYTA Phylum RHODOPHYTA Phylum BRYOPHYTA cORMOREYTA Phylum TRIMEROPHYTA Phylum LYCOPRYTA Phylum EQUISETOPHYTA Phylum FILICOPHYTA, Ph. GYMNOSPERMOPHYTA PROGYNNOSPERMOPSIDA Cis PTERIDOSPERMOPSIDA Clas CYCADOPSIDA lisa CONIFEROPSIDA, Phylum MAGNOLIOPETYTA (Cliza MAGNOLIATAE (Cla LILIATAE, 1A PROTOZOARE Phylum PROTOZOA us Ms 7 is 120 120 21 ia 129 129 129 BL 12 2 4 ba 4 138 135 1S 1s 135 7 138 138 138 139 B9 ne 140 a mn M3 143 14a laa as Ms ur “7 \a7 Mo 130 150 150 15063.12 Subregnul METAZOARE is 63121. Phylum PORIFERA 151 63122 Phylum COELENTERATA 153, 631.23. PhylumVERMES 133 63124 Phylum BRYOZOA 14 63125 PhylomBRACHIOPODA — 154 631.26. Phylum MOLUSCA 155 1. Class PELECYPODA, 155 2. Clasa GASTEROPODA 136 3. Clasa SCAPHOPODA, 137 4 Clasa CEPHALOPODA 137 631.27. Phylum ARTHROPODA 158 1 Clasa TRILOBITA 139 2. ClasaMEROSTOMATA 159 3. Clasa CRUSTACEA 139 5. Clasa INSECTA 159 63.128 Phylum ECHINODERMATA 162 631129. Phylum STOMOCHORDATA 162 63.1210, Phylum CHORDATA, 162 * Subocdinal ANTHROPOIDEA 164 Teina [V — Stratigrafie si geologie istoric’ 7. Blemente de sraigratie 168 TL. Scar timpului geologic 166 12. Ordonareastratirafica 169 13. Datarea stratigraticd| 169 73.1 Metoda itostratigrafick 170 73.2 Metoda biostratigrafica 110 74, Cordareastratgrafica m 8. Elemente de geologie istrick 13 81.1. Era PRECAMBRIANA 13 812. Era PALEOZOICA 176 81.211, Perioada CAMBRIANA ” 8122 Perioada ORDOVICIANA 178 8.1.23 Perioada SILURIANA 179 12.24. Perioada, DEVONIANA 183 72.25. Perioada CARBONIFERA 186 12.26. Perioada | PERMIANA, 187 813, Efa MEZOZOICA 192 1231. Perioada TRIASICA 192 7232. Perioada JURASICA 195 7233. Perioada CRETACICA 198, 724. Fra NEOZOICA 203 7241. Periosda PALEOGENA, 204 7242. Petioada NEOGENA 206 7243. Perioada CUATERNARA 209 BIBLIOGRAFIE 213‘Chvilizatia exit printr-an consimymant geologic, suseeptibil de schimbare fir avertisment”™ WAN Durant Temal Structura, geneza si fizica Paméntului. Compozitia chimica si alcdtuirea mineralogo-petrografica a scoartei terestre 1, INTRODUCERE, Prinsieu erile zihice. abia daci mai avem timp sf reflectim asupra conditet noase de locutr ai Planetei Albastre, conde de cae, din plcate devenim brass constient dos end mast-media, in special televizorl, ne prez Imagini terifame sle unor dezastre cum sunt: exploat vuleanice insofte de curgeri de lve ce Inghit de-a valma piduri,gosele gi locaitai, noni de conus uleanicd totunecdnd pimintul, priptdul infrcositor lisat in urma lor de cutremurele de pimént, wmate de efectele distrugitoare ale wriayelor valui seismice (tsunami); imensesurgeri de nori gi alunecri de teen plcate cu case gi chiar localitii intregi,inghitind in cdteva clipe agoniseala de © vial a unor semeni ai nog ‘Aceleasi surse masemedia ne anuni din plcate din ce in ce mai rar, descoperir de ziciminte de petrol, gaze, clbuni, aur, arg, Her, cupra gi altel, fr de care inky existena si progresl omeniri ar fi puse sub semnulIneebi Tot de aici aflim despre descopercea resturilor fesile ale unor animale incredibil de mari cum au ‘ost dinosaur, precum si de progresee ralizate tn Predictia unor enomene ctatrofale cum sunt cutremurele,explozile vuleanice, alunecarile de teren si alle asemenea. Toate aceste catego de informatit suntlegate de aeituira, struc, evola si dinamica Phindntuli clemente a ciror cxunosstere se insere intr preocupaile majore ale GEOLOGIEL Simplatrecere in revisth @ preocupisilor geoogici dovedeste ch aceasta ‘este, in primul rind, © sim practic, profund implicatd fn progresul socitéit ‘umane atit prin asigurarea materilor prime mineral, cit gi prin explcarea cauzelor si predictia fenomenelor de rise geologic, preeum gi prin elaborarea calor m sdeevate misuri pentru reducerea efecteloracestor, de protejare a Viet camenilr gia bunutlor Jor materiale Totodatt geologia oferérispunseri privind evolujia Pimntulu gia vii pe suprataa acest In acest context, cursul nostra yi propune s8 contbuie la sporires volu- ‘mului de cunostingereferitoare la tainele Planetei baste, ale sudenloranului 1 de fe invari asemenes, cursul poate fi utilizat gi de student anahii 1 ai Facultii de Geografie, precum side toi cei interest in probleme de geotogie. tal Deschis la Distanj, din cadral Universiti Bucuresti, De CComparativ cu un curs de geologie general destinat invigimantului eu fiecvent, prezentul curs cuprinde gi partes explicativi a luririlor practice nou de crstalografe; clasificara si criteile de recunoastee a mineralelor, area roclor magmatice, sedimentare gi metamorfice; nojiuniprivind laborareshisilor geologce, a colosnelor stratgrafice sia sectinilor geologice i generality despre unele grupe de plante si animale foie “Tindnd seama de faptul c& area geologiei irk verti practice este iii, pentru fnvijimnnul le distanta am introdus, ta sfrgitul flecirai capitol su subcapitl important, o serie de scheme sintetice, trmeni de refit, exeriih si intrebari recapitulative, tonal marcat ex simbolurile: 7° ,© i seris cu italice. Studenii vor efectua exercijile conform indicailor date in tet, iar reulatele acestora, insite de_rlspunsurile la intrebarilerecapituative, vor date in sris (seris de mand cu cernala sau pix si desenat ew ereionul; mu se accept Inet pe ‘computer sau xerogsafiate) in dosare depuse la tutrele de curs in dimineaj zilei examenului, Dosarele cu exerci si ispunsuri sunt considerate referate si penint acest se va acordao not ua in caleulul not finale Jn scopul refiner mai usoare a termenilor importanyi acest au fost cules cu caractere separate: aldine (minerale, roci si ali termeni; dex. calsit, caleedonie,granit), aldine itlice (grupe de organisme fosle, de exempla trilobif, Lepidodendron ete. ) § alice pentrs unitti gi subunititi geocronclogice (Cretacte, Neogen)y Pentru sudengi domii 88 eunoased mal mult au fst inserateparapate $i cir subeaptole cates cere mii, ses emt Lut suplientare )EFINITH, OBIECTIVE, DISCIPLINE GEOLOGICE. ‘Termenul “geologic” a fost utlizat pentru prima dati in anol 1478 de ‘episcopul francee RICHARD de BURY in. lucrarea sa “Paylobiblion” gi se referea la sinjle pimntes, in opozitie co. “Yeologa” sau ginja despre cele ‘ere, despre divinitate. Eimologia cuvintulut geologie desivi din cuvintele _grecesti Ghe = Phmint silogos= sim, agadargtinta despre man Obiccivele principale ale geologici sunt: cunoasterea_compocitei chimice, @ alti: mineralogo-petologice gi a stracturitcerpurilor geologice, precum gia rpomurilor dint acestea; cuncaserea frelor sare au determinat scesteraportur gi moduli cum au actonat si sea desfiguratele in decurso timpolui, stailiea eriterilor de distibule in seoarta terest’ a diferitelor 2aciminte de substane minerale necesare dezvoltii scien in ukimul Fin, desifaea moduli cum a apt si evouat viata pe mint Compksitatea alsuiri si strcturt Pamdntlul si a proceselor gi fenomenelor ce se desfioard in scoara terestrd a determina diversificarea Aiscipinelor geologice gi, uneor, dezvoltarea acestora intro asemenea misurd inc unele dive ele au deveit,sinfe de sine statatore Dinte principale ramuri 1 domenii ale geologici menjionim > Cistalogenta sudiaz8 forma i sructura inert a cristallor, ce mai freeventa formd de prezentae a mineralelor, > Mineralogia se ocupt cu descrierea, stabilreacompoziielchimice, clasficareasigeneza mineralelor, > Patologia lia) areca obietivesabilrea sletuii rmineralogce, descrierea,clasificara si geneza rocilor: > Solimentologia se ocupé de cxretarea medilor depozitionale scuale i inflegeea, prin prisma cunoasteri acestora, 2 moduli de formare a sedimenteor gi rocilor din recut, > Grochimia urmarestecriterie de distribute socara terest a clementelorchimice; > Grologia structural i tectonica au fa vedere studi formelor de ‘aching structura inter a corpuilr de oc, raportrit dntre ele si migcsile 5 deformiile a care au fost supuseacestes,~ Paleontologia se ocupi cu sudil restrilorfosile ale organismelor vegetale(paleobotanica) si animale (paleozoologia) din trecutul geologic, pre ‘cum si eu reconstiuires condtilor de media in care au tit acestea (paleo ccologia), > Paleogeografiareconsttuie evolutia usatului gi mivilor in decurse timpului geologic; > Stratigrafia i geologia istoried stabilese reperele cronologice ale ‘evolu: vet i ale destaguriri proceselor geologic, > Midrogeotogia stiaz’ compozti chimic geneea gi distribusia apelor subteran, > Geologia inginereases si geotehnienaralizeaz8caractersicile tere- rurilor in vederea amplasarit diverselor consti, studiazd. comportamentul ‘ocilor tiizate in constructi si stabilese metodele pentru asigurarea stabiltii terenurilor > Geologia economici si geologia z4chmintelor (Giteloga) se ocupl cu ideificarea, deserierea, clasfcarea si stablirea criterilor de distributie spatiala zacimintelr de substanfe minerale sicaleulul rezervelor si resurselor rinerate; > Geologia mediului,o ramurd mai revert, urmireste identifcarea arilor de rise geologic (seismic, vuleanic etc) 5 stabilrea celor mai adecvate Iisuri pena reducerea efectlor acestora are in vedere protectia mediulit eologic In raport cu toate avestea geologia generild reprezin © discipling ou caracter de sintezd si contine generality din prncpalele domeni le geologic In mod freevent, prin geologie generalé numeros autor infeleg doar geolosia fizic, inst asa cum o definese JUDSON et al (1976) aceasta trebuie 8 cuprindt dou’ pari: geologia fizicd si geologia istoried, ish consinutul geologieifiziee Alifert de ls autor fs ator (dex: V LAZARESCU, 1980; C, W, MONTGOMERY, 1998 si BLP. DRAGOMIR, 1994), In acest conten, fnind seama de beneficiarit ‘ursului, considerim necesarh prezentarea metodelor de cereetae in geolosie, @ struturi, genezei iit Pamntuhi, « comporitc chimice si alti minera- logo-petografice @ scoarfei teresre si a princgalelor elemente de geologic structuralt, In cadrul pari ezervate geologic istovie, dupa sumare elemente de peleontologe si stratigrafie am prezentsuccit caracerizare biologic, itoloyicd, ‘orogenic si paleogeograic8 a fiecireiperioade dinistria Pimintuu1.2, RELATHLE GEOLOGIEI CU ALTE STUNTE In mod firese, geologia singurd ma poate rispunde la numeronsele probleme puse de comporitia, tructura, evita Pimintului si multe atte, penn rezolvarea elrora apeeaz8 la cunostnoe gi metodee altor sine ex care ira in reli, aga cum sunt: chimia, fica, eografia,bilogia gi astronomia, din inteferena cu acestea reautd ginfele de graniti: geochimia, geofzic, _geomorfologia,paleobiologa gi planetologia (fig 1.1) Fig 1. Schema milo pg atest rgnie 1954) 13, REPERE IN ISTORIA GFOLOGIEL Ince under empiric ab coat terestre este sineron eu ‘paritiaomulu, care a folosit a prime unelepietee dn vile ruil in timpul 252 numite “culturi de prund *, i Pictre care se spere dup muchi bune de confetionat mai incetl ca incetul oma favijt sf giseaset scutite (ster, cremene, jaspuri, obsidian ete) di, In Palelitic, unelte ciopite (cuit, rézuitoare tc) si ulterior, in Neolitie,unete din pit frumos slfuite, rile) cu care a escoperitabrazivi natural: isipurile 4 gresile cuarfoase Pe misura evolutiei comuntiilor umane si a diviziunit muni sa diversticat si gama de materi prime utlizate de oameni, Astfel descoperirea ceramicli a flew necesard gisirea de agile bune de modelat,apoi a pigmenfilorpentru colorat(oxzi 5 hiroxizi defer, mangan ee). iar aparitia si dezvolaren agricuturi a determina gisiea de pietre eu anumite cal (Gusitate, finete) entra fabricarea rignitelor de micinat. Cresterea colectvitiilor umane si dezvotarea pistorituui av impus gisiea unor acumuliri de sare sau a unor {ehnici de ao objine din evaperareaapei de mare sau din izvoarle sire ‘A urmat descoperzea metalelor, mai inti a celor native (cupru, aur, argint ) sau a celor din meteor (fer) si apoiaeelor din minereur. Oamenii gi ‘au Fieut nett, arme si podoabe, mai fata din eupra, apoi din alijulacestua eu cositoral (epoca bronzului) ji mai trziv ay invita s8 redcd minereul de fier {epoca fierului) si in felul acesta au apirut cduitori de minereur, primi “geologiprospector”. Pentru construrea de tample, cei, locunge au fost necesare cunoytinle empiric despre rezstenta si posible de pretucrare ale rior si pisirea lor ‘Azadar, pem afrma cf originea_preocupiilor “geologice” se pierde in negura Prestorici si ef pe misurd_ ce socetatea umand a evoluat,necesal de materi Prime minerale a creseut si sa diversfcat, determindnd cresterea interesula pentru cunoasterea metodeor e descoperre a substanjelor minrae ule fn cautiite lor penis diverse minerale gi roci oumenii antichitiii au ‘nceput sisi pund o serie de itrebari in legitur cu distribuya i har modul de formare 8 acestora. Astfel, XENOFAN din Colofon (aprox. S40 iH), ghsind scoiein pietrele de pe virful muntilor a presupus 8 acolo a fost eéndva fund de ‘are, in acest fel 5-2 contrat ideea nor importante modified ale reliefuli in Aecursul timpulu, idee prelua® gi de ARISTOTEL, {in secoll al XV-Iea, LEONARDO da VINCI a fost autoral_primei schife de aflorimentcu trate de roci gi. totodats sustingtonl ide conform edreia fosilele sunt scheletele animalelor care au wit céndva pe fundul mari si mu “tudus naturae” jocuri ale atu), aga. cum se considerau pn la ‘Auurmat heratile lui G BAUER-AGRICOLA de la inceputul secoluli al XVea referitoare la clasificrea, proprietaile si metodele de extractic @ mineralelor utile cunoscute si utlizate pe vremea sa. In a doua jumitate ‘secolului urmitor N. STENO afinnd cd rocile sedimentare sau depus in strate ‘orizontal, statu cel mai de jes find si cel mai vechi,definind stl principal superportieistratelor si marcind wn prim pas spre evolfionism, La mijlocul secolului al XIX-lea GBUFFON a publicat “Teoria Pi tului” in care emis prima ipotez8 cosmogonicdL von BUCH § J. HUTTON (1788) au fost promotor’ conceptie plutoniste in geologic, conceptie conform cde forteletermice din interioral, Pménuluiconstiuie eauza_princpalé a fencmenclor ueologice. Opus acest conceptia neptunisth, elaboratd de A, WERNER i adepyi si, admitea 8 sotunes mari fost motorulfenamenelorgeoloice In anul 1812 G.CUVIER # emis teora eatastroist8” conform cireia pe man au avt loc mai multe catastrofe urmate de noi acte de create Din acumularea si coroborarea unui mare mumar de informa, pas cu pas ‘= contuatconceptl evolutionist dup cae soartateresr gi vata de pe ex av {ost supuse une’ hung gi ireversbile evolu, concept sujnut pine primi de K. ‘von HOFF siJHUTON, Concept evolyionist a fost adoptaéapoi si de 18 LAMARK i CH. LYELL, cel care formulet prineipil setualismui, dar mai sles de CH. DARWIN care elabortteoria eval specilor. Milocu secoului al XIX-Iea, mumit i “virsta de aura geologie”, s-2 cartcterizat prntr-o explozie ‘nformatonall in cadrul ceia say contrat rmumeroase idei_valoroase emise de opleiadd de geologi dine care amintim: B, de BEAUMONT, JM. PRATT, G. AIRY g J. DANA. Apoi, la inceputu secolului al X%-ea au remarcat E, HAUG, A WEGENER gi ul ali Datrith dezvolirii firs precedent a indusei,tehnologie! si implicit @ letniclor si metodelor de investigare, dar gis evidentelorprogrese fn gindirea ‘geologic in cea dea doua jumdtate a secolulu al XX-lea, mai press incepind cu ani "60, ae loc © adevirata revolufie in geologe al cir ezultat principal constituie elaborarea teorek tect i plobate,teorie cu caracter fundamental {in cunossterea structs evolu Pamintubi Principal excetitor implica {in eaborarea aces teri 1a Rominia, scoala geologic & fost intemeiats de primi profesori de seologie GRIGORE COBALCESCU si GRIGORE STEFANESCU de la Uuniversitiple dim last (1862) 91 Bucurep (1864). Ceretarea seoogica romaneasc8 a primit un impuls fo anul 1905, odsté cu infinparea Insituuli fru prim director a fost LUDOVIC MRAZEC, ce care 1 introdusnotnea de “eutediapir” i expiet mecanismal fori ‘La cunoasterea geologic tertrul i au contribuit mumerosi geologi de presigin cum au fost: MATE] DRAGHICEANU, SAVA ATHANASIU, GHEORGHE MUNTEANU-MURGOCI, SABA STEFANESCU, ION POPESCU VOITESTI, IOAN SIMIONESCU, GHEORGHE MACOVE!, MILTIADE FILIPESCU, ION BANCILA, ALEXANDRU CODARCEA, i vom amit in capitol dedicat aes teori Geologic al Rominis,GEORGE MURGEANU. VIRGIL IANOVICL, DAN GIUSCA, NICOLAE ONCESCU, EMILIA SAULEA, GRIGORE RAILEANU, NICOLAE GRIGORAS, 10N DUMITRESCU, DAN PATRULIUS, VASILE LAZARESCU sal 2. METODE $I PRINCIPH DE LUCRU IN GEOLOGIE In mod similar ator sine $i in geologic se Folosese att metode de cercetare inductive, ct si metode deductive, dar metodele in sine si msi ales principle de baza sunt specifice geologiei 2.1, METODE DE CERCETARE INDUCTIVA (Cercetarea indutiva presupune acumolares unui mumir elt mai mare ‘mai complet de date geologice punctiforme, cu distribute reativ omogens int-o regiune dard. Pe bazaacestor informati, prin generalizare, se objne o imagine de ansamblu asupra alcStuirii si distrbuyii corpurilor geologice si a raporturilor in trecerea dele premise particulare inte acestea.Pratc, aceasta metod cons Ja coneluzi cu caracter general. 2d, Merove puget Cercetarea geologic a orciriteritoriv incepe prin observare direct pe teren,descierea sstematicd a eorpurlor de rosi si stabiliearaportrilorspajale ‘ince ee. Toate acesteoperatuni se fac in punete de observatie unde rosie din subsol gpar la2i fn deschieri naturale denumite aflarimente, mai frecvente pe amomte de Cimpina), pe ‘restle munfilor, da eisindu-se gi pe culmiledealrior gi pe versanii acestor, ‘iilerdurilor (de ex. vezi versanji Vali Prahova in pile de desprindere ale alunecrilor de teren sin multe ate locuri. In zonele ‘de cimpie, dar gn ele de deal gi munte acoperte eu depaite recente eluvale, Ccoluviale, proluviale si aluviale, care mascheaza rocile din subsol, se impune inliturerea (descopertarea) acestora, pe mici suprafee, prin deschidert anificiate ( ganuri, puquri gi gate acces la “roca vie", nealters tun cunt prin huctri miniere) entraAplicareametodelor de cerceare direc const in culegerea. si sistematizareainformatilor de tere, prelucrareadatelor in laboratr gi foarte rar in efectuarea de experiene. entra aetivitatea deteren geologul are nevoie de 7 harta topografie a regiunilTa.o searé corespunzitome seopul urmarit (ai freevent sunt iligate hi la str cuprinse intrelS0.000 gi 15.000), > ciocanul geologic cu sutorl cruia sat sparte rile pens a le cercets in spiur prosspi cu acelsiciocan se poate cur patura de alterare de pe supraftadeschiderilor naturale; > carmet de teren pe care sunt trecuteordonat toate informafile objinute rin observa de tren prvind diferite corpus geolagce gi eae dire ele, > busola geologied folositi la determinarea diresiei si inclindei sratelor 4e 0c, fisurilor si planurilor de fie, dar gi pentru oventarea pe tere, > disporitiv special de orientare prin satel (GPS) pentru determinarea automati postin spatiu a puncelor de obserate de pe teren 1 amplasares lor pe o hart fat la sediulinstnyielde eereti, > altimetru peniry stabilre aiudini, parametru necesar orients mai ales Jn zonele montane implduit, > igla de 0,3 m si ruleta de 2-25 m pentra diverse masuitor, > Inpe cu putere de mare de 3X -5X, > stcluja cu acid clorhidrie 10 % pentru determineresprezenei Troi a ‘arbonatului de calev care fae efervescen cu acest aid, > briceag. multifunctional uilizat la detagrea fosilelr, aprecierea duitaii ‘or mineral et > aparat de fotograiat entre fotogratireafosilelor df de detaat din roci, a alorimentelor si peisselor; 2.1.2. CERCETARI DE LABORATOR, OM ox efectuaren ebservailor de tren cunt prelevate probe pentns iferiteanaize de laboratr. > analize mineralogice gi petrografce efectuae la miroseop pe seciun subg sau sefun leite prin roi; ‘> analiza paleontlogic a fosilelor relate din depositelestudiate; > analiza granulometicd a rocilor dtc;1 analizechimice, spectrourafice,termodiferenjae, in raat X ete 7 determinarifzico-mecanice- denstate, poroitate si mut akele Penini efectuarea cereetrilor de lborator sunt wilizateapaate speciale ‘microscoape cu lumin8 polrizaa, stereomicroscoape, miroscaape biologie, rmicrosonde, spectrometre, aparaturt modems pentru analize chimice cantilative multe alele CCercetarile de laborator pot cuprinde si un numar resteins deesperimente la scar foarte mic in comparatie cu fenomenele geologice cum sunt cee privind ‘opite si consoidarea rocilr,cutarea gi rezistena la upere a rocilorialtele 3. METODE INDIRECTE: In cereetarea geologica metodeleindirecte se bizeaz8 pe interpretarea lunor informafii objimute prin: teledetecte, misuratori geofizce, geodezice si geockimice ‘Teledetectia tlizesrA aerofotograme ficute dela mari altuini sau din in diferite spectre de uming, prin analiza cAroraspecaligtii pot identifica staucturi geologice (cut, fli ete), acumuliri de substante minerale (petrol, ‘paze, minereuri ete) Dintre metodele geofizice mentiondm > Gravimets iia fn stil variate cdmpuluigravitaional al Pamanului si determinarea anomalilor acestuia: negative, in cal prezenfi in subsol a corpurilor geologice cu densiate miei, de ex, acumulirle de sare gi siruri de potasiu 51 positive, produse de existent in subsolul sectorlui ceectat 4 unr acumuliri de minerale sau roci eu densitate mare ( granite, gabbrouri, icimime de magnetite), > Magnetomnetria studi cémpul magnetic terestra si contureazi lille magnetice legate de prezenfa in subsol a unor acumulisi de roci ew Proprietayi magnetice, de exemplu, scumulirle de magnetit (FeO), un foarte ‘bun minereu de Fier, > Seismometria uilizeazi propriettile undelorelastice provenite din ‘exploit provocate intenionat sau de la cutremurele de pmdnt, unde oe se teflect de diferiteplanuri geologice (suprateye de strat cu schimbare de densitate, planuride fale tc.) si permit desciftarea stuctri geologice la mari adincimi Aceste unde igi schimb& viteza odaté eu schimbarea. denstai rocilor,ceea ce permite desciffarea strucurii Pamantl7 Radiomettia, bazatd pe emisunile de radia ale rcilor gi minertetor ‘bogate in elemente radioactive, conduce la idenifeares acumultilor de urani, thorin ete gi este milizath cu succes in carotjul radioactiv penta sabilirea coloane statigyafice a succesiuni de deposit strabitue de un fors. 1 ‘Termometria studic8 Nuctuailletermice din scoans terest Aparjia nor anoraittermice indied exstena unor “roci erbinti” ce pot consitui susa de energie pentru inczitea unor ape utlizate in scopur balneoteraputice sav termoenergetice ort pot fi preludiol unor fenomene vleanice > Hlectrometria studiazS moire in edmpul electric (rezistvitate, potenjial spontan etc. ) i aj la desciftarea strucuritgeologice si prin investigarengeofizic a eAuri de sond face posi stabilireacoloane itologice 2 formaiurilor strabitute de foraje, identifica unor Himite geologice, a acviferelor ce adincime a stratelor de crbuni, petrol ete. Prin misuritori geoderice de mare precizic,utlizind sateliii, poste f eterminat viteza de ridicare sau de coborire a une regi i previzut evolutia “Meteda geochimied are in vedere identificarea anomalilor confinuturilor in elemente uem& ( U, Thy Ti, Zr, Coy Crete) sau char a elementelor mai fiecvente in scoara si necestre in dfaite industri (Ma, Cu, Fe ete), anomalit legate de preenta i sso! a difertelor substan minerale utile 2.2, METODE DE CERCETARE DEDUCTIVA, Deductia este forma de raionament prin care, pomind de la. general (universal se sjunge Ia particular. Cecetarea deductva in goologie este tical in special pentru cunoasterea si reconstiniea_proceselor ce au avut Joc in twocutul Pima De exemplu, cunascind ed stratele de roi ¢-2u format prin acumalare pe fundul unor bazine de sedimentare in poze orizonal, atunci cdnd sunt cute su filite deducem c8 ulterior depuneri lor, acetea a fost sypuseunor mica tectonie cae a determinateutrea sau Pentru reconstinvirea istered geologice, deduetle au in vedere ‘urmitoarele tei princpi 1, Principiul superpozitil stratelor, conform ciruia.nt-o succesiunede strate depuse in continuitte de sedimentare gi nedislocate in pociiaiitiala su slab dislocate, stratul din baza unei succesiuni este gi cel mai vechi ¢ fig2.1- |A), Pe baza acestuiprincpin se stabilese vrstarelatva a stratelor si aporturile temporaleprivnd formarea lr, toul dedueindu-se din aporturile spatiale al Evident, in cazul in eae suecesiunea depozitelor este résturalé datriti cutirilor (Hg2.1-B) ea virstei relative are in vedere mai int ‘econstiuire poste! iniiae pe baza_pozitiel anumitorstructuri ale statelor cum sunt hieropifele plasateintodeauna Ia parte inferioar a statlor, granoclaseren ee Fig 21 Sep de estan oseatipaca (A epererenod oan de te ed arp (oc sated resi mirconglomeratce (gs) cu erie (hea pe inert > irl a ea speroors virile In spent de coloan saga rsa 2, Principiul evolutet orzanismelor presupune cA sratele care cup Festurilefosile ale umsi anumit grup de organisme cy 0 organigare mai simpli sunt mai vechi decat stratee ce contin fosilele aceluigi grup, dar cu o organizare ‘mai complexd. Un exemplu tpic il constinie evolu Hine lobar Ia cochilia de -amonoidee, animale marine eu cochilie predominant planspiralf, compartments 4m loje prin sept, al ‘€ig.22.), relat simp la goniatii( G ) din Paleozoicul tre, mai complexa la ‘erat (C)) din Tras si foarte complicta la amoniti? (A) din urasie gi ror contact cu eochila formeszA asa numitalnie lobar Cretacic,Fosilele pe bava elrora se stabilese vivsia relativa a depozitelor se rumesefosile index, 18m toatefesilele pot fi utlizate in acest scop. Fosile index pot fi nsmai cee ale specilr eu existent scurts sare de rispndire mae Specie care su menjinut fr modifchri in decursul nor interval larg de timp no pot f uteate decit pentru stabilirea mediului de depunere. (marin, continental, laustru ete) sa caracteristicilrfizico-chimice ale medi acestea MU8¢ cra I~ 3. Principiul actualismuluk se bazeaza pe premisa conform clreia in ‘wecutul geologic au afionat aceleagi forte (cauze) care actoneaza iin prezent si au produs aceleasi efeete Deci cunoasterea cauzelar gi a efectelor fenomendor _scologie actuate constituie chia petra descifares q njlegeres procescer din trecutul geologic. Un exemplu clasc in acest sens este cel al clearelorrecifale in care po fi identifica, prinire alee, gi resturi fosile de hexacoralier. Tinind seama de faptul c& in prezent hexacoralerii ttiese in mari tropicale, cu temperatura medi anual de peste 20°C si cu slinitate normala, in apropieea ‘irmurilor (zona nerited) pind la adincimi de $0 m, eu ape limperi, agitate gi bine atisite, in baza pincpiuli actualismului presupunem c& masivele de clear recifl su format in condi de mediu semanitore Evident, conitile din trecut n-au fost ints totu identice exlor de asx, eosebirle intre present gi treeut acoentulndu-se pe Masur ce ne raportio Ia Intervale de timp mai indeplrtate. fn trecut au putut exista gi alte eauze a ciror cfiune a incetat in prezeny, iar organismele y-au putut modifica cerinee fa derediu Asada, aces principiu webuie aplicat ex prudenj gi, dick se poate. in corelare cate urs de informa & SCHEMA SINTETICA, TERMENI IMPORTANT -Metode de cercctare: inductive (de la parttenar la general), vec, pe leren ( pmncte de observati, "roca vie” descopertare, sant, pur, gale, hard, clocan geologic, busold, altimetry disporiiv GPS, Iupa, HCI 10% carmet de teen): by laborator fanaize. imineralogice, paleanologice, granulometrice, chimice, spectrgrafice, in raze X, termodierenial, microscopte in lumina polar Gotografit de la mari atitdini $i sateli), mesode geofizice (gravimetrie, Imagnetomerie, seismometrie, radiometri, ermomeirie ~ rock flerbig clectromenie, diagrfia gurl de sondt), geoohimi); deductive, prinip: = al superpozitieistratelor (vechi~ jos, now = sus), 2 al evalutel organismelor (nat ‘Pin evoluate = mai vel), 3-actualismului (acelea! cause, aceleai efecte stn ‘recut $ ast). (roca nealterid), aflorinens, indirecte: teledeteiie © exerci sr nena necaPrrULATIVE 41. Presupunem ci iir-an afloriment cu argilepliocere ati gasit 1m fruct de Trapa (~castan de bala). Ce putes spune despre earcateristcile media care a fnsedimentatfrucinl ? Urilizayindicaile ecologice date de A.BELDIE (1977, voll p.368 “Flora Romane’) 2 Care sant principaele meltesinsrumente wilizatede geoleg pe teren ? 3. Cum poate ft identifica presenta in subsolululwnel zone a diferitelor acumulrt de substante minerale ?3. SERUCTURA, GENEZA $1 FIZICA PAMANTULUL ‘Cuncasterea structri inteme a Pamintuluifurnizeazsinformati privind ‘geneza acestia explic, ja mare msur, propretile sale ice STRUCTURA INTERNA A PAMANTULUL Cercetrea inductivi a siructurit Piméntului prin metode diecte este Posiilé numai pe adincini mici, nesemlicative in raport cu dimensiunile ‘cesui, in schimb_metodele indirete, in special seismometra, dar fi eercetarea eductiva permit formarea unei imapini credible asupra structs imterne a planetei noaste. 3.441. SURSE DE INFORMATI Pentrs stabilrea stucturit Plmdntului se folosese surse de informatit diverse: studiul undelor seismice, studiol compazitici chimice si aleituiti rmineralogice a meteoriilor observa directe 1. Studiul undelorseismice rezutate fn urma cutremurelor sav a nce explozii produse in scop de cecetare. Dintre undeleseismice, undeleprimare (P) stcabat intreg globulin schmb cele secundare (S) nu pot traversa medilelichide, rmotiv pentru cae nu apar in mucleu exter. Ambele spur Je unde ii schimba. viteza de propagare atunci cénd tree dela un mediu cu 0 densitate mai ict la Uunul cu densjtate mai mare (fig 3.1), permiind astel ideniicarea mai multor supsatie de discontinui fe denuinite dupa numele geofiziienilor care le-ay pus in evident; dntre acestea mai importante sunt + MOHOROVICIC, prescurtat _M, situa la 3 ~ 80 Km, adies li baza itsferei superiare (scoarteiterestre = este), + GUTTEMBERG - WICHERT, pus in evident la 2900 Ka, unde marcheazd limita dine manta si nucle, ‘+ LEHMAN idertfiaté la $100 - 5200 Km, intre nucle! extern gical intern.Fig 31.-() Vara visi undeor P gi S sia desi, tn eget et sdincies (vai vezi undelrS pens primi 990 Km adncine (up Femesset RSier, 1974, in Vitae, 1980) 2. Observ directe privind rocile din scoarta terested sunt efestuate de geologi pe carotele extras din frajele adn, aga cum este cel din Perinsula Kola, cars ajuns la 10 Km. In unele cazur,datoritiorogenezei sunt ridicate spre ‘suprafaa i spot erodate roci formate la adancim de 30-40 Km § pot fi ceretate prin metode directe 3. Studiul meteortilor a condus Ia identficares urmitoareor tii ‘ipuri principale, deosebite intre ele prin: densitate, composite chimicd. 53 lotuire mineralogo-petrouraficd: ‘+ Sideritic,cu densitte foarte mare, aleatiti din Fe, Nis carburi dei, Al, Fe, Me, Ca ete ‘+ Siderolitici, cu desitate mai mick decat cei siderite, dar constiuti din roci metalosilicaioe (VM SECLAMAN ot 1090) fe care predomina Fe gi Mg, i sau pietrosi cu denstatea cea mai mics ales, dup aceas\ auton, din doud grupe de roc silicaticeholocristlne, mai aks din olivind § piroxeni 5 silcatice vitroase sau chondrite. Pommind de Ia ipoteza cl acest meteoriti provin din distrugeres unei planet, unit autor: presupun of si planeta Pe adie are: un nucleu dens din Ni gi Fe similar meteortlor siderite un invelis ‘este altiutl in mod smile, imtermediar mumit manta, ex compozitie apropiat’ meteorijilorsiderolitci si uninvelig exterior denumit crust, asemanator meteorijilor lite. cents ipotera ‘eae cu ati mai strigitonre, cu cit metods seismic arat irk eshivoe distrbutia snterie teresre dupa densi 3.42, STRUCTURA INTERNA Jn urma coroboririt tuurorinfrmatilorprovenite din sursele mentionate anterior geologii au ajuns la consusia of PSmntl cate aletsit din mai multe sfere concentrice (Fig 32) caracterizate prin densi dferite si separate Tire ele ‘prin suprafefe de discontinutate refletate de modifciri ale vitezei undelor stsmiceprimare (P) si secundate(S) Fig32 Cone acmald_privnd strcra Piminui a - Ms sapeions ( = ra); 2: Hoste nein seal de ct in sipafoa M. - atenasers, opts de Plc sibdse gi cure de conece termi, c= mezsera, & evetiletonbamin; maces stem cuca de comet g d= mise in. sold co maerie mesos (Sap V Listen 1980), > LITOSFERA SUPERIOARK (erusta sav seoarfa terested) incepe Ge la suprafaa Paranal, sjunge la 80 kam sub continent sila 5 Ko sub oseane geste delimitats la partea el inferioara prin supe e ditcont mutate M. Litostera continental est aleituité din w ale tre pur: + Piura sedimentari’ sau stratistern de a 0 la 15 Kn ‘resime, ‘+ Piura graniticd: cx grosime 10 1a 15 Km in platorme vecki 5130 — 40 Km sub catenele muntoase, + Pture bacaticd de 1S~20 Km prose Litostera de pe fundul ocenelorcuprinde doar: + Patura sedimentard cu grosimi de 300 - 2000 m si + Pitura bacaticdgroash de 5-6 Km,> LITOSFERA INFERIOARA sau mantaua superioar, leatuita din Foci ultrabazice rigide cu grosimi cuprnse ine 30. si 150 Km gi ensitath de 333-3 gr lem’, > ASTENOSFERA in care materia se afin apropierea limitei dine solid i Tchid, stare cunoscu sub numele de solidus, past a adincimi cuprinse ine 180 51 400-900 Km si carsteizatt prin formarea in interiorul ei @ unor eurenti de convectie In astenosiera topiturite magmatice reprezin’d maximum 2%, de unde rezulti ‘magma mi constituie © puri continu. Numele acestet geosfere deriva din fir si stenos = putere), denumire datoratareducerii vitezeiundelor S la raversare ei > MEZOSFERA sau mantaua inferioari cuprinat intre 400-900 si 2900 Km 5 formats din slcati feromagnezin’ si sulfuri de Cr, Ni, Fe, > NUCLEUL EXTERN situst intre 2900 si $100. Km adincime, ete Tichid, fapt dovedit de imposibititates stibateri sale de undele seismice seeundare (S), Datoritt stiri lichide in qucleul extern se formeaza curenti de convecie, > NUCLEUL INTERN, cuprinsintre $100 Km i central Paméntlu, este aledtuit din Ni gi Fe si are densitatea coprinsd inre 11 si 1S avlem’ ‘4.12. STRUCTURA INTERNA $I TECTONICA GLOBALA Legiturile inte structura interna si geotetonicd sunt de donenivl ‘evident’ si nu necesité o analizd special. Cu toate aceste, finind seama de important tectonieiiglobale in inelegerea proceselor si fenomenelor care au ‘condus la formarea prneiplelor tipur de roi in aleituire liosfere terete, am ‘consierat nevesarlo sumarA prezentae i aci a acestui concept Conform tectonicit elobale litsfera este impiqité fa sapte mari Blocur tigide, denumite plici tectonice majore, separat ire ele prin dasale oceanice, ‘zone de subducie gi fal transformante, La rndul lo plcile majore sunt dvizate jn plici intermediare gi microplici. Plicile pot aves continental, oceanic sau mint aleatuirea Jor crust Prin dorsslele oceanice tes la supra magme bazice provenie din astenosfet, iar consoldarea lor tn benzi simetrce tn raport cu axa dorsleetermind expansiunea fandului oceanic si migearea divergent plicilor. In ‘miscarea plicilor sunt implicate si ramurile crizontale ale curenlor de convectie Gin astenosfera (fig.33) formali ca urmare a diferentelor de temperaturs. 5 Presiunea ltostatied determinaté de aptsarea rocilor de deasupra, care Se manifesté multilateral, in mod similar forte hidraulice, Aceasta ereste cu audancimea (fg 3.4) si sjunge Ia + 0S milioane atmostere tn manta, ‘© L6nilioane atmosfere in mcleal extem 51 ‘+ 3.7 milioane atm. in central Pianta AcfuneapresiuniiItosttice determin’ compactaea rocilor, reducerea volumului de por si evacuarea api din aegta,Pree Oban) ei isreeer ast eae Adzacine a) ip 34 Grafica eet resin estate ew ances > Presiunen orienta, sau stressul se manifest in scoara terest co valoare maxim pe 0 anumitt directc, este cauzatd de forte de impingere {angental8 manifestate numa a nivelul scoarei si determind apa sstuoxti ‘ocilor metamorfce gi formarea citelor si falilor 3.33. ENERGIA CALORICA Sursele de energie ale Pamintulu sunt de origine exter gi intern 1. Cattura extern Enerpis calorict extema provine in intregime de la Soare, este neuniform repantizaté datorté mai multor Factors scade de Ia ecuator spre pol Desi Soareleradiaza 0 energie caloric enormi mumai o mich parte ajunge pe ‘suprafaa terest, peste 40% din aceasta find reflectaté de pitufile superioere ale atmostere Pinntul receptionesza doar sproximativ 1,9 eal em minut ‘arate sezoniere de temperaturt dela supraeta Pimannulu se resimt in scoarja terest pind I 0 anumitd adncime unde se sabileste ase numita pituri cu temperaturi constant, Ad&ncimea la car se plqseaz8.pitura ex temperatur constant este varabill, tm functie de temperaturile de Ia suprafaa si de conductbltaen rocilor, find de S- 6 m Ia eouator si de 20 - 30 m tempera ‘Temperatura constant diferd de Ino zond a ala gi se caouleazl simple Ja temperatura medie anvalé (TMA) a loculipentra care efectlim calculul se adaug8 1,8" C. De exemplu, la Bucuresti TMA = 10,5° C, deci 10,5 + 1,5 RocPrincipaele efete yeoloyice ale ealdurit extern pot fi ezumate ate ‘+ coprezinta principal suest de Forte antigravicat clangeaz8 circuit ape in natura si actiunea geodinamicd a atmosferei, prin inettirea neunitorm a aeralui gi formarea cuenjlor de ar, jie sursa de energie pentru fotosinter, proces fundamental in dezvltarea lumi vegetal si mentineri oxigen in atmos ‘+ prin varie dive conte la dezagregarea rcior prin fenorenl de termoclaste; “+ energa solar =-2foilizat sub form de cirbuni, petrol st ize, adevirate “conserve de energie” + diminuarea energie solare a produs laciatiani in decursl a ‘mai nultor perioade din storia Pamdntului(v. I PETRESCU, 1978 ) CCresereacontinutului de COs din atmosfera cu eiteva sutimi de procent este apreciat& de unit climatologi ca periculoast penteu regimul termi de pe Pa , sceasth crestere find considerath una dintre eauzele principale ale producer “efectulu de ser” ‘Cauza principal acest eresterio constitu intensifcrea firs precedent 4 ullizariicombustibililor fosi ( crbun, petrol gi gaze), la aceasta adugindy se eftgarea necontlatd a paduilor, in special a celor Wopicale adevarati “plimdni vera i planeteinoasre 2.Cildura interna Ponderea energie termice interne in bantu temic al Paméntul ete de ual 0,5 % gi are urmatoaree suse ‘+ Rezerva initials remit ined. din timpul faze pregelogice 8 evoluyiei Pimdntlui din cildura degajat de radioatvitate gi din impactul meteoric care Lau adus in stare de incandéscenf. Uherior, 0 mare parte din sveastd energie Sa pierdut prin conveeie gi caldurd rezidvals, nduefi, iar ee & mas numim ‘+ Radioactvitatea concentat inegal in scoarfa continent special in pltura granitic gi mult mai putin in litosfora oceanic8, Se ertimeaai c8 2/3 din local temic terestru provine din scoa, find generat de radioatvittea concentrati mi ales in rocle magmatice intrusive acide cum sunt graitle [Numerogi cerctitori opiniazt ed la baza pitui granitic este posibill cresteren‘ennperatri pind la topire si producerea magmelor acide, fpt confiomat gi de existenla sci a anor zone de seidere a vitezeiundelorseismice secundate (S) + Gravitatia conduce le compactae insoyiti de degajare de ilduri datortt presiunii litostatice, dar i presiunile tectonice, in special stressl, pot fuiza mici canttii de energie temicd In cvea ce priveste pierderile de energie inter, cele produse prin fenomenele de vulcanism sunt nesemmilicative, la scart global ele abia dacd jung la 1 9%, Sa consatat (v, LAZARESCU, 1980) c¥ din interionsl Pamintulei stu ltosfera este srbtutd de un curent de conductie. termi 58 numitul ua termie terestru,notat HF (engl. hea low) spre supra (Cllduraintemd face ea in imerionul Pimintului temperatura si creased (fig.3.5), in medi, eu 3°C_ Ja fecare 100 m (gradient geotermie), pina la czca 2000 m, limit dincolo de care temperatura crete lent pin la temperaturi de peste $000" Cin nuceu. Energie geotermict itera se manifest prin activitae vulcanics, izvoare géotermale ete. : }- ig3S- Graal eter emer cuadipcimea in crust coinnali (A) crt oem veche (B) icra oceanic exe (C) 4. Rapioacrivirares Ratios ‘urania - thoriu si este insoti8 de depaiare de edort, aceasta ind una dintre tates terest reaukd din dezimeprarea elementelor din seria ‘sursel iterne de energie caloricd a Pémantuli Pe baza studiuli proprietor radioactive ale rosior a fost posibilé ‘determinarea virstei absolute a rocilor, uiilizind timpul de injumitatre al K yialtele (44 9). ‘lementlor radioactive cum sunt UyPe baza masini canitatit de radiait naturale exte posibils prospectunes prin metode radiometrce a zichmintelor de substan radioactive Poni dea cones crew dren el rin ons dea pe care emit ( edn rece sediment raya mara ee ac a calcwe itu 9 mucin pile maine ct 9 pin spun lor fet in uta btn x a pce re ati, for pol pune pu eer desde inte mle dec ‘ect a psior devon. Acs ip art permite sbi Welogiisucesuilor de poe sushaate fre densi rocler scout or i petrol. tan ap lane oto Fie ne Fearon Tee wee Seige Fig36- neal compantive de desitegar3 nor lest radon vai ‘per 207 PA206F, peo deerme vi "absle™ (os V.Lesu, 1980 43.3.5. MAGNETISMULSI PALEOMAGNETISMUL Globulteresru se comport ca ur sgnet gigantic, mai precis ca un dipol ‘geomagnetic, find inconjurat de un cémp magnetic denumit magnetosferB, care st extinde in jurul Terei pe o distani de 10 raze plmisest, Liniile cimpului rmagnetic ies dn polulsud {intra in polul nord (fig.3.7) Sublniem e& existenta ‘cimpului magnetic constituit una dintre condi ie aparitci viet pe Pamint ek acest cent peatetar ‘azsie cosmic novive ar fi disnis orice yecmene organic. Prineipaa caunt_a magnetismmuluiteestra o conse prezena carenilor de conveetie din mucleul extemal Pamintuhi. Perturbafile cémpului magnetic, fa numitee furtuni ragnetic, sunt legate de activtatea solar, Principal parimetei si cémpulsi magnetic sunt tensitatea cimpului magnetic care se soar in gana(ca unite induct st de cénip) este mai mid la euator (28.000 gamma) «i ‘ai mare ls poli (70.000 gamma) Pentry acest parametra se elaboreie hast cu izodiname (izouame) pe care pot s8 apBrb anomali mapnetce Igate de prezenia in subsola unor corpuri feromagnetce Fig3.7- Rela ie incinaia magpetic line (pa V, Lares, 10) ‘+ Declinayia magnetied reprezines unghiul dite direia nordului magnetic si directa nordului weografc int-un punet dt gi se mBsoarl in ‘rade, Lie care unese punctele cu aceiagivaloare a dectnaiei magnetice se rumeseizogone, = Inclinai magnetic (ig.3.7.) ese unghv! dine xzontala Yoculu si planol acului magnetic, valoarea acestuia find Ola ecutior si tnde spre 90° poli Linile de aceiasivaloare a inclnatei magnetice sunt zene Paleomagnetismal sau magnetismul remanent aratd orientreainilor mpului magsetic in momentul for Ege cunoscut faptul ci in decursul timpului geologic au avut toe inversiuni ale polaritaii magnetice terest, cei doi poli schimbindu-te inte e, astfel init intervatee de timp in care polo nord se afla in direstia spre care este Sndropta in prezent se nuthese normale, iar celeste au polaritateinversd. fn timpul rcirit unui corp de oci magmatic, cind se ajunge la tempe- ‘atura de S80" C, mineralele feromagnetice se magnetizeaz& paralel cu directa in care se ald polul nord fn cel moment. Aceasta orentare a cimpului magnetic al ‘ineralelorrimne neschimbat astfel e& putem vorbi de un magnetim rema- ‘ent a cei orientare poate fi determinats in laborator. In mod simile si unele ‘minerale Jin rocile sedimentar, in special din aril, se riemez% dup cémpul ‘magnetic terestra din momentul depuneié lor si pot fi foloste Ia constniea unor Sciri_ geo:ronologice pe criteriipaleomagnetice (Fe 3 8).Fig. 3.8 Scaralvesanor magnate pert ui 5 mbar de ‘a (up COX, dn BLEAHU, 1985) Pe baza sudivuiinversuslor cdmpului magnetic @ fost posi reconsituirea modului cum sa desfigurat deriva continentelor (v. DHLet MO-TARLING, 1978) gi elaborarea unei setri a timpulii geologic folosi la stoblirea virstei unor deposite lipste de alke posiilitali de incadrare eocronologick 3.3.6, ELECTRICITATEA PAwinruLer La suprafaja Pimintuli, dar gi fn adincol acestuia, exist un elmp electric nat | mumit si empl curenfilor telurich. Soran principal a ‘cémpului electri natural s¢ aft tn pocesele magneto-hidrodinamice generate de ‘curenji de convectiedin nucle Ia 2900-5000 Km adincime, dar gi in fecrile ce au loc la aproximativ 2900 Km adénsime, la limita intee manta gi nucleul extern. ‘De asemenea, prezints important cure tlw indusi din ionosfer, Alte dou suse, de mai mcd importa constau in cureniformati in scoa ice reultati in inerayiuneastmosfere cu scout. Tn carl eaeotnjuhi electric fn sonde se enbsoarh varsta. polarzati spontane, sub forma cursi PS cu minime in dreptul marnelor gi argilelor si ‘maxime 12 nisipuri, Un alt parametru mésurat pe diagrafi este rezstiviatesrocilor indicat penta trasarea limteipetrolapa dino sondi de explorare Pentru peo, acelai parametru permite reconsituires coloanei itologice @ sondelor fir uilizareacarotajuli mecanic forte caststor. © SCHEMA SINTETICA, TERMENI IMPORTANT Proprietai fisice: gravittia (anomaii gravimetrice), presivaea ( presiunea ‘ostaricd, 0.5 Mil. ~ 3.7 Mil armosfere: presiunea orientaid = sires): enersia caloric citdura externa, 99,5 96 de ta Scare, patura cx tempertué constant ida interna: reserva inmiald ~ comectie, comduetie, etikdurd reciduald ‘radioactivitatea, graviatia, gradient geotermic mediu C100 m adéncime); adioactivitatea ( U-Th, virsta absolutd, prospectunt substante radioactive); ‘magnetism terersiru ( dlpol, magnet gigantic, magnetoferd, protectie race cosmice nocive viata po Piominn, paramebi: intensitate, decline, inclnate Imagnetica): paleomognetism ( inversiuni magnetice, polartate normal a in ‘present, polaritae inverst ): lectricitatea Pamela: cdmp electric, curenth {eiricl, polartate spomand, carota) electric al giurit de sondd, colvana Moog © pesrerm s1ivreesie necaprrucarve: 1. Calentai temperatura parte tempera constant pentru ore: Caro, Arena, Moscova si Helsinki 2 Care sunt valorile presi emperatri la ciferitenivle in iterioral Pama? 3. Prince fenomene -apierdu din clara nal a Pant cum se ‘mumestecéidhra reas in prezent? : 4. Pee fenomen se beac determinareavrstei absolute anor rec imaggmatce ?